Dezinfecţia

Prin dezinfecţie înţelegem o serie de procedee fizice si chimice care urmăresc distrugerea microorganismelor patogene care pot provoca infecţii sau boli transmisibile.

Clasificare dezinfecţiei după scop :a. Dezinfecţie profilactica – urmăreşte prevenirea apariţiei si răspândirii bolilor

infecto-contagioase de la surse de infecţie necunoscute. In dezinfecţie profilactica includem :

- dezinfecţia apei potabile- masuri de igiena individuala- procedee de dezinfecţie aplicate in colectivităţi : scoli, creşe, cămine,

cantine, unităţi intra-spitaliceşti b. Dezinfecţie continuă sau curentă urmăreşte distrugerea germenilor patogeni in

focare. Ea se aplica asupra tuturor produselor eliminate de bolnavi si purtătorii de germeni (sputa, urina, fecale, vărsături, sânge).

Dezinfecţia se aplica si asupra obiectelor cu care bolnavul a venit in contact (resturi alimentare, vesela, lenjerie, de corp si de pat, robinete, scuipătoare, urinare, mobilier). Aceeaşi dezinfecţie se aplica si asupra pardoselii si pereţilor salonului, a încăperilor anexe, baie, WC.

c. Dezinfecţie terminala care consta in : dezinfecţie radicala si imediata a încăperilor, incluzând întregul inventar, atunci când bolnavul a părăsit salonul

Metodele de dezinfecţie se împart in :1. metode fizice

- incinerarea obiectelor periculoase sau nevaloroase- călcatul lenjeriei de pat sau de corp cu fierul încins- fierberea lenjeriei de corp sau de pat- pasteurizarea (unor lichide si mai ales a laptelui)- încălzirea cu vapori de apa sub presiune (saltele, pături, covoare, haine)- razele ultraviolete emanate de lămpile de cuarţ sunt folosite pentru dezinfecţia

suprafeţelor si a aerului2. metode chimice

- se realizează prin utilizarea unor substanţe cu efect distrugător asupra microorganismelor

- reguli generale de utilizare : metodele chimice se aplica atunci când in practica nu se poate

utiliza căldura înainte de aplicarea substanţelor chimice, suprafeţele trebuie

curăţate cu multa atenţie dezinfecţia lenjeriei murdare se realizează înainte de spălare se vor respecta concentraţia, durata de acţiune a dezinfectantului,

precum si modul de preparare a soluţiilor diluate la preparare se vor utiliza recipiente curate pentru dezinfecţie se vor utiliza soluţii proaspăt preparate,

deoarece ele se contaminează si se degradează uşor

128

la anumite intervale, eficienta dezinfectantelor va trebui testata, deoarece utilizarea aceluiaşi dezinfectant poate selecta o flora rezistenta

utilizarea dezinfectantelor se va face numai cu respectarea masurilor de protecţie a muncii si a accidentelor de munca

- dezinfectante mai des folosite : compuşi si soluţii care eliberează halogen : clorura de var sau varul

cloros, cloramina, hipocloriţi de Na si K, diclor, izocianatul de Na compuşi care eliberează iod : tinctura de iod, septasolul, wespodyne compuşi fenolici : vesfemul 256, sintoseptul AOP, sintoseptul HQ,

clorhecidina alcooli : alcoolul etilic, alcoolul izopropilic aldehide : formaldehida si glutaraldehida; formolul sau aldehida

formica, perioxidul de hidrogen (apa oxigenata) compuşi organo-mercurici : merfenul si fenoseptul

3. metode mixte de dezinfecţie (cumulează efectul celor 2 metode amintite mai sus)

Sterilizarea instrumentelor si materialelor

In practica medicala sunt mai multe metode de distrugere a microbilor.Asepsia este o metoda profilactica prin care acţionam in mod steril privind tehnicile medicale pe care le efectuam, precum si menţinerea aseptica a plăgilor si puncţiilor.Antisepsia este o metoda curativa de tratament contra infecţiilor care au apărut in urma unor instrumente nesterile.In aceasta situaţie, vina o poarta personalul medical si cel auxilar. Legătura dintre asepsie si antisepsie se realizează prin dezinfecţie. Prin sterilizare, înţelegem distrugerea microorganismelor patogene. Este o metoda impusa de practica medicala care trebuie sa evite infectarea bolnavilor sau a personalului precum si suprainfectarea produselor provenite de la bolnavi si supuse examinărilor de laborator.Clasificarea metodelor de sterilizare :

1. metode fizice : căldura uscata, căldura umeda, razele Roentgen, ultrasunete2. metode chimice : diferite substanţe cu acţiune anti-microbiana utilizate in stare

lichida, gazoasa sau solida

Sterilizarea prin căldura uscata

a. Incinerarea presupune arderea obiectelor infectate si fără valoareb. Încălzirea la roşu se foloseşte pentru sterilizarea de urgenta a unor instrumente

de metal. Are marele dezavantaj ca instrumentele se deteriorează. Este utila in cazul anselor de platina folosite la însămânţări si recoltări bacteriologice. Ansa de platina prin încălzire la roşu ajunge la 700°C si prin încălzire ajunge la 990°C.

c. Flambarea consta in introducerea repetata a obiectelor metalice si sticla in flacăra, dar pentru timp limitat. Flambarea o utilizam pentru sterilizarea cutiilor Petri, a lamelor de microscop, a exteriorului fiolelor cu substanţa injectabila, a

129

eprubetelor si baloanelor de sticla cu medii de cultura, in cursul însămânţărilor bacteriologice.

Sterilizarea cu aer cald la etuva

Etuva cea mai des folosita este poupinelul. Este o cutie metalica cu pereţi dublii, izolaţi cu azbest si prevăzuţi cu un sistem de încălzire cu gaz sau rezistente electrice autoreglabile.Poupinelul serveşte pentru sterilizarea obiectelor de metal si de sticla, dar nu este recomandat in cazul instrumentelor combinate, cum sunt endoscoapele.Obiectele de sterilizat, înainte de a fi introduse in etuva, vor fi bine spălate, uscate, împachetate in cutii metalice sau in pungi de hârtie, plastic care se închid prin lipire cu benzi adezive care sunt indicatori fizico-chimici pentru corectitudinea sterilizării. Ca indicatori de temperatura se utilizează si produsul termoraic 180+5°C. Este o pulbere verde deschis, introdusa in fiole închise, care la temperatura de 180°C, in timp de o ora se topeşte virând spre macro-deschis.Instrumentele tăioase vor fi înfăşurate in vata si se introduc in cutii sau in pachete permeabile care sa nu împiedice circulaţia aerului cald.Etuvele nu trebuie supraîncărcate cu instrumentar de sterilizat.Atunci când termometrul etuvei ne arata temperatura de 180°C, o vom menţine constant temperatura timp de 60 – 80 minute, după care deconectam aparatul de la sistemul de alimentare. Deschiderea poupinelului se face numai după răcirea. Sterilizarea in acest fel si la temperatura corespunzătoare este deosebit de eficienta. Daca nu se deschid cutiile de instrumente, ele pot fi considerate sterile pe perioada a 24 ore.

Sterilizarea prin căldura umeda

Sterilizarea prin căldura umeda se realizează prin autoclavare cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune. Aparatul se numeşte autoclav. Este un cazan înalt cu pereţii rezistenţi, prevăzut cu termometru, manometru si ventilator de siguranţa care se deschide automat atunci când presiunea din autoclav a devenit prea mare.Materialele de sterilizare se aseaza in autoclav, in casolete sau cutii cu coliere si orificii deschise. Se pot aşeza si in pachete. Casoletele si pachetele vor conţine cate un singur tip de materiale sau instrumente : tampoane, feşi, perii, mânuşi de cauciuc, seringi sau se pot alcătui truse cu toate materialele necesare pentru anumite intervenţii : transfuzie de sânge, mici intervenţii chirurgicale.In pachete se vor steriliza materialul moale. Pachetele nu vor fi presate deoarece sterilizarea nu se face complet. Pungile si pachetele se închid cu benzi adezive indicatoare. Controlul temperaturii in interiorul autoclavului se face cu teste fizico-chimice, exemplu : amestecul de acid benzoic cu verde de brilant se topeşte la 121 °C transformându-se intr-o masa verde.Controlul temperaturii din autoclav se face si cu ajutorul termometrelor maximale.Tipuri de autoclave :

- autoclavul orizontal rapid ambele funcţionând la o presiune de 2,5 atmosfere- autoclavul Miclav si cu o cantitate redusa de apa

130

Produsul termoraic este 132 - 134°C. Conţinutul fiolei are pulbere de culoare roz, la temperatura de 132 - 124°C, in timp de 3 minute se topeşte după care devine solid de culoare rosu-ciclame. Materialele sterilizate la autoclav pot fi menţinute sterile astfel : cele moi se păstrează 12 ore, iar cele din casolete după ce orificiile au fost închise 24 ore.

Razele Roentgen, Beta sau Gamma sterilizează orice obiect cu mare eficacitate fără sa-l deterioreze, indiferent de materialul din care este confecţionat. Acţionează asupra tuturor germenilor inclusiv asupra acelora care se distrug mai greu ca de exemplu : virusul hepatitelor virale.

Ultrasunetele produc efecte mecanice, fizico-chimice si biologice asupra protoplasmei microorganismelor distrugându-le.

Sterilizarea prin mijloace chimice

1. Sterilizarea prin formol se face in instalaţii speciale. Acest tip de sterilizare este util in cazul sterilizării materialelor din cauciuc sau material plastic privind tubulatura variata care se foloseşte in chirurgii, sondele si sondele de intubaţie traheala. Prezintă marele dezavantaj ca materialele care sunt folosite după sterilizarea cu formol irita mucoasele. Exista camere speciale de sterilizare in care se pulverizează aldehida formica in soluţie de 40 %. In aceste instalaţii se pot introduce aparate de anestezie generala, echipamente, îmbrăcăminte.

Sterilizarea cu formol se poate face la rece si la cald (80 – 130 °C). La sfârşitul perioadei de sterilizare se face neutralizarea formolului cu amoniac care înlătura mirosul de formol.

2. Sterilizarea cu vapori de oxid de etilen se face la rece protejând astfel materialele din cauciuc si din plastic. Aceasta substanţa nu irita mucoasele. Sterilizarea prin aceasta metoda se face prin autoclavare.

Alegerea tipului de sterilizare se face in funcţie de materialul de sterilizat :a. apa pentru spălat pe mâini in secţiile de chirurgie si soluţiile pentru injecţii

(glucoza, ser fiziologic) se sterilizează sub presiune de vapori in autoclave speciale la temperatura de 128 – 140 °C, presiune intre 1,5 – 2,5 atmosfere, timp de 30 minute

b. materialele moi care servesc pentru operaţii si pansamente se sterilizează prin căldura umeda in mediul de vapori la autoclav, la temperatura de 133°C, presiune de 2 atmosfere

c. materialele din sticla se sterilizează prin căldura uscata la etuva poupinel; cele mai recomandabil sistem de sterilizare al instrumentelor metalice si de sticlărie este aceasta căldura uscata deoarece căldura umeda le deteriorează

d. instrumentele tăioase (bisturie, foarfeci, acele Hagedorn si Reverdin) se sterilizează tot la poupinel; atunci când aceste instrumente au fost folosite intr-o operaţie septica vor fi curăţate in mod deosebit cu detergent si soluţii dezinfectante si apoi sterilizante

e. instrumentele optice, cistoscoape, rectoscoape, bronhoscoape, oglinzile stomatologice nu se vor steriliza prin căldura; pentru ele se recomanda ştergerea minuţioasa cu alcool sau alte substanţe dezinfectante si se face sterilizarea in autoclave la rece cu vapori de oxid de etilen

131

f. obiectele din cauciuc (mânuşi, tuburi de dren) se sterilizează cel mai bine la autoclav, dar temperatura acestuia nu trebuie sa depăşească 128 °C, presiunea 1,5 atmosfere

g. sondele Einhorn, sondele uretrale, traheale se sterilizează la rece prin oxid de etilen si raze Gamma, iar in lipsa acestora prin autoclavare la 128 °C

Dezinfecţia pereţilor, a pardoselii, a tavanului din sălile de operaţie se face prin spălarea cu apa si detergent si după uscare se face vaporizarea unor soluţii antiseptice ca sublimat, oxicianura de mercur, vapori de formol. Germenii existenţi in sala de operaţie se pot distruge si cu ajutorul lămpilor de ultraviolete. Înainte de sterilizare, atunci când exista posibilitate se face curăţarea instrumentelor cu ultrasunete.Rezistenta microbilor la temperatura sterilizării este diferita. La căldura din autoclav cunoaştem :

- streptococul este distrus la 60 °C după 10 minute- pneumococul este distrus la 55 °C după 30 minute- bacilul Koch la 42 °C după 10 minute- bacilul carbunos sporulat la 90 °C după 12 minute- bacilul tetanic sporulat la 110 °C după 10 minute- bacilul Suptilis la 120 °C după 15 minute

La căldura uscata, microbii sunt mult mai rezistenţi si in consecinţa durata de sterilizare ca si temperatura la care se sterilizează trebuie sa fie mai crescute, exemplu : distrugerea bacilului tetanic necesita o sterilizare de cel puţin 30 minute la o temperatura de 150 °C.Din punct de vedere practic, sterilizarea va dura 30 minute la 128°C prin autoclavare (vapori sub presiune = căldura umeda).Sterilizarea la poupinel prin căldura uscata durează timp de 30 minute, dar după ce temperatura s-a ridicat la 180 °C AMG nu trebuie sa facă nici o abatere de la regulile de sterilizare.Echivalarea dintre valorile temperaturii si presiunii in ceea ce priveşte sterilizarea la autoclav :

- la o atmosfera (1 atm) avem 120 °C- la 1,5 atm avem 128 °C- la 2 atm avem 133 °C- la 2,5 atm avem 140 °C

Sterilizarea se realizează menţinând presiunea la 1,5 – 2,5 atm, timp de 30 minute.După modul de acţiune asupra organismului omenesc cunoaştem următoarele tipuri de instrumente care se supun anumitor forme de sterilizare si dezinfecţie :

a. instrumente critice care pătrund in ţesuturile sterile sau in sistemul vascular : implante, bisturie, ace, diverse instrumente chirurgicale si stomatologice, accesoriile endoscoapelor se sterilizează prin aburi sub presiune, căldura uscata, oxid de etilen, formaldehida, sterilizanti chimici ca : glutar aldehida 2%, acid per acetic

b. instrumente semi-critice care vin in contact cu mucoasele sau soluţiile de continuitate ale pielii : endoscoapele flexibile, laringoscoapele, tuburi endo-traheale, echipament pentru anestezie si respiraţie asistata, termometre orale sau rectale, lăzi de baie se face dezinfecţie la nivel înalt cu glutaral aldehida 2%, acid per acetic in diferite concentraţii, dezinfecţie cu alcool etilic sau izopropilic 70 – 90%, iodofori, hipoclorit de sodiu 5,25%

132

c. instrumente non-critice care vin in contact numai cu tegumentele intacte : stetoscoape, bazinete, suprafeţele maselor si pavimente se dezinfectează cu iodofori, soluţii pe baza de clor, iar tipul de contact este de 10 minute

133