Click here to load reader

Depresia Şi Consecinţele Ei

  • View
    235

  • Download
    7

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Depresia Şi Consecinţele Ei

Text of Depresia Şi Consecinţele Ei

Depresiile

Depresia i consecinele ei.Modlaliti de aciune. Un lucru este sigur: depresia este o boala grava despre care, desi se scriu atat de multe, se stiu, in acelasi timp, atat de putine... Cea mai des intalnita boala a secolului, aceasta este una dintre cele mai grele si mai negre poveri pe care un om le poate purta - mai grea decat orice alta boala fizica deoarece, cei care sufera de ea se vad intr-o lupta continua, intre dorinta de a isi trai viata, asa cum ar trebui ea sa fie traita, cu zambetul pe buze, si gandurile deloc placute, ce inclina balanta spre partile mai intunecate ale mintii noastre.

Atunci cand este vorba despre depresia la adolescenti, insa, lucrurile stau si mai rau, deoarece, asa cum am scris si in articolul Adolescentii si emotiile, la aceasta varsta ei inca nu au instrumentele necesare cu care sa isi gestioneze gandurile si emotiile si, astfel, fiecare simptom al acestei tulburari capata o dimensiune mult mai mare decat in cazul unui adult.

StatisticiIn lume, 121 de milioane de oameni sufera de depresie. Aceasta este mai des intalnita decat diabetul si se preconizeaza ca, pana in 2020, va deveni una dintre principalele dizabilitati.Peste 50 de milioane de europeni sufera de aceasta tulburare psihica (Europa are o populatie de 739.165.000 locuitori, ceea ce inseamna ca aproape 7% dintre ei au depresie)In Romania, 2,6% dintre adolescenti si tineri adulti sufera de depresie, in timp ce 5,2% dintre persoanele ce au peste 50 de ani manifesta simptomele ei. Procentul reste, de la an la an, din pacate.Depresia este factorul principal pentru cazurile de suicid. Anual, 820.000 de oameni se sinucid din cauza acestei boli.Semnele si simptomele depresiei la adolescenti1. TristeteaCel mai comun simptom al depresiei este tristetea accentuatainsa, aceasta tulburare nu se rezuma doar la acest lucru. Totusi, deoarece aceasta guverneaza o mare parte din starea sufleteasca a adolescentului, pentru a ajuta parintii sa inteleaga, cu exactitate, ceea ce se intampla, astfel incat sa il poata ajuta pe copil, este nevoie sa discutam putin pe acest subiect.

Este important sa nu se confunde tristetea caracteristica unei pierderi sau a unei neplaceri, cu cea caracteristica depresiei. Ca sa fiu mai explicita, voi repeta cuvintele unei doamne ce s-a confruntat pentru prima oara cu un episod: Simteam ca mi se rupe sufletul, in piept, fizic.

Pentru a intelege tristetea caracteristica depresiei si de ce vorbele de incurajare si momentele amuzante nu au nici un efect, este necesar sa va imaginati cum s-ar simti una dintre cele mai negre zile din viata dumneavoastra, sa amplificati acest sentiment de cateva ori si sa va ganditi ca nu exista nici o cale de scapare! Infiorator, nu?

Acum, imaginati-va ca aceasta stare de tristete ar persista zile si chiar saptamani si ca nimeni si nimic nu pare sa va scoata de sub valul ei, asfel, incat, la un moment dat ajungeti la disperare. O disperare grea, intunecata, in care va vine sa izbucniti in lacrimi din cele mai inocente motive, precum faptul ca v-ati impiedicat sau cineva, un strain, s-a uitat mai lung spre dumneavoastra.

De multe ori, tristetea aceasta este manifestata. Unul dintre cazurile de adolescenti cu depresie, pe care le-am intalnit, fiind din fire mai extrovertit, lasa de inteles oricui il vedea, starea lui sufleteasca. Alteori, insa, si in special in cazurile celor introvertiti, ea era inhibata si mascata, astfel incat, la momente total inoportune, sentimentele lor rabufneau in accese de furie, agresivitate sau plans. Acestia, din urma, se izolau si refuzau sa duca o viata normala, refuzau sa discute despre emotiile lor si, de multe ori, erau etichetati intr-un mod gresit de catre apropiati sau prieteni. In timp ce, in primul caz, manifestarea tristetii era un fel de strigat de ajutor, in cel de-al doilea caz, depresia era foarte greu a fi diagnosticata si, implicit, adolescentii aflati in aceasta conditie nu puteau fi ajutati. De aceea, este important ca, inainte ca parintii sa spuna despre un copil ca este agresiv sau rebel, sa incerce sa inteleaga motivul primar pentru care apar astfel de comportamente!2. IritabilitateaAm explicat, in randurile de mai sus, cum se simte aceasta tristete si ca, daca ea nu este manifestata, poate conduce, foarte usor, la agresiune. Un adolescent care sufera de depresie va fi foarte usor de enervat sau deranjat, uneori chiar si de cele mai marunte lucruri. De exemplu, faptul ca mama sa i-a facut curatenie in sifonier sau a intrat in camera sa fara sa ciocane la usa, intai, poate reprezenta un motiv pentru o cearta care sa dureze si o saptamana!

Totusi, desi gresit alese aceste motive, adolescentul nu trebuie condamnat pentru episoadele sale de furie. Parintii trebuie sa inteleaga ca acesta este un simtom al depresiei si nu o caracteristica a temperamentului sau, acestuia fiindu-i foarte greu, daca nu imposibil, sa se abtina de la a se enerva.3. AnxietateaCand esti intr-un episod de depresie, ti-e frica!Ti-e frica de viitor, de oameni, de ziua de azi, de cea de maine si de cea de ieri! Traiesti intr-o stare de tensiune ce sfideaza ratiunea si propria personalitate. Un adolescent curajos ieri, un invangator, s-ar putea transforma intr-unul care nu mai are curajul sa vorbeasca sau sa se trezeasca dimineata. Intr-un om care, desi foarte calm pana la acest episod, este nevoit, acum, sa traiasca intr-o stare de stres continuu. Aceasta este anxietatea si, in ciuda iratiunii ei, ea este nu doar un simptom al depresiei ci si o boala de sine statatoare, aparte, de care sufera un numar foarte mare de oameni. De multe ori, chiar starile de anxietate dese sunt cele care duc la depresie.

Pentru a inlatura acest simptom, parintii trebuie sa ii creeze adolescentului care sufera de depresie un mediu in care acesta sa se simta sigur, in care sa nu gaseasca nici un motiv pentru a se stresa sau a trai sub tensiune. Adeseori, am recomandat oamenilor care sufereau de depresie sa se departeze, pentru o perioada, de mediul lor obisnuit, care creeaza stres: celor Pe 4 decembrie, n incinta bibliotecii Municipale B.P. Hajdeu a avut loc lansarea Centrului de Promovare a valorii vieii Mirt. Centrul este lansat de Asociaia Obteasc Altruism care, n frunte cu Liuba Ceban, i propune s previn sinuciderile. Mesajul promovat de ei este viaa e frumoas i merit trit, iar noi putem depi orice.De un an, Liuba Ceban i echipa activeaz n acest domeniu de voluntariat. Pn acum 100 de persoane au fost asistate de echipa centrului Mirt. Este o cifr care demonstreaz c exist multe persoane care au nevoie de asisten. Orice persoan care triete stri depresive i se simte vulnerabil poate apela la centru. De asemenea pot primi asisten i persoanele care au pierdut persoane dragi n urma suicidului."Zilnic se interneazapersoanece au incercat sa-si curme viata, prin diferite metode. Avem si o multime de pacienti derutati, dezorientati, ce se plang de tulburari de somn si pofta demancare, toate acestea fiind cauzate de problemele financiare pe care le au, sau problemele de la serviciu", a declarat psihiatrul Ghenadie Caraus, conferentiar la Universitatea de Medicina din Chisinau, relateazaInfo-Prim Neo, citat de NewsIn Numrul sinuciderilorau nregistrat o uoar cretere, arat datele Centrului Naional de Management n Sntate. Anul trecut,n Moldova, 571 de persoane i-au pus capt zilelor.Potrivit unui studiu, numrul sinuciderilor a crescut cu aproximativ 70 de cazuri, comparativ cu situaia raportat n 2011, cnd s-au nregistrat 502 cazuri de suicid. De asemenea, datele arat ccele mai multe sinucideri s-au nregistrat n raioanele din centrul i sudul rii.Astfel, n raioanele Anenii Noi, Hnceti i tefan Vod au fost nregistrate cte 26 astfel de cazuri. La Ungheni i Cahul - cte 25, respectiv 23 de cazuri, iar la Ialoveni 22.

Search related