Deficitul Comercial Al Sua-la Tranzactii an 3 Feaa

5/10/2018 Deficitul Comercial Al Sua-la Tranzactii an 3 Feaa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/deficitul-comercial-al-sua-la-tranzactii-an-3-feaa 1/15

Student: Strătilă Liliana - Ionela căs.Dubină

Grupa: 18

An: 3

2011



D ef ic i t u l Co m e r c ia l a l SUA

2

Introducere..............................................................................................3

1.SUA- superputere.....................................................................................4

2.Deficitul comercial al SUA........................................................................6

3. Evoluţia deficitului comercial (2009-2011)..............................................11

Concluzii....................................................................................................14

Bibliografie................................................................................................15




3

Introducere

Deficitul comercial al SUA o mare putere economica este ăn creştere ,acest lucru este

o urmare a încercărilor de redresare economică datorită tragicelor evenimente din septembrie

2001.Balanţa comercială este diferenţa dintre valoarea monetară a exporturilor şi

importurilor într-o economie de peste o anumită perioadă de timp. Un sold pozitiv al

comerţului este cunoscut ca un excedent comercial şi este format din mai mult de exportatori

este importat; un sold negativ al balanţei comerciale este cunoscut ca fiind un deficit

comercial sau, informal, un deficit comercial.

Soldul schimburilor comerciale face parte din cont curent, care include, de asemenea,

alte operaţiuni, cum ar fi veniturile din poziţia investiţională internaţională, precum şi ajutor

internaţional. În cazul în care contul curent este în excedent, ţara poziţia netă internaţionale

creşte în mod corespunzător. În egală măsură, un deficit scade poziţia netă a activelor

internationale.

Balanţa comercială este identică cu diferenţa dintre producţia unei ţări şi a cererii

interne - diferenţa dintre ceea ce bunuri dintr -o ţară produce şi cât de multe mărfurile pe care

le cumpără din străinătate, acest lucru nu include respent bani pe stocuri străine, nici nu factor

Conceptul de importul de bunuri de a produce pentru piaţa internă.




4

1 .SUA- superputere

Statele Unite ale Americii se numara printre cele mai puternice puteri ale lumii, este o

supra -putere globala cu interese politico-militare si economico-comerciale.Zonele de interes

strategic ale acestei mari puteri sunt: Orientul Mijlociu, Sud-estul Asiei, America Latină.

Chiar dacă SUA rămâne în centrul sistemului internaţional ca mare putere militară şi

economică, globalizarea economică permite multor altor puteri să se afirme şi să concureze

cu SUA, rolul acesteia de singură superputere fiind pus la îndoială de mai multe puter i în

ascensiune economică, printre care, în primul rînd se află Uniunea Europeană, care depăşeşte

SUA la capitolul produs intern brut şi populaţie.

În linii mari, sistemul economic american poate fi definit prin caracterul său

descentralizat, capitalist, bazat pe proprietatea privată şi liberă iniţiativă. Intervenţiaautorităţilor federale în economie se manifestă prin strategii de politică bugetară şi monetară.

În acelaşi timp, bugetul federal are o componentă ce vizează investiţii în cercetare. Legislaţia

economică americană permite implicarea guvernului în controlul practicilor de afaceri,

guvernul american avînd şi rolul de supervizor al creşterii economice.

Un rol important jucat in economia americană sunt companiile transnaţionale.

Imaginea SUA este repreyentata in lume de General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc

Donald’s, Microsoft, Ford, IBM ,Coca Cola, Colgate. În topul primelor zece corporaţii

transnaţionale la nivel global, primele cinci sunt din SUA. Deciziile la nivel macroeconomicsunt influenţate într -o mare măsură de companiile transnaţionale.

Pe parcursul ultimilor ani, nivelul înalt al productivităţii întîlnit în economia

americană le-a permis Statelor Unite să atragă uriaşe fluxuri de capital dar şi să exporte

resurse financiare americane peste tot în lume dar mai ales în Europa. Economia americană a

cunoscut ritmuri stabile de creştere economică susţinută de inflaţie scăzută ,tehnologia

performantă, , capacitatea de a crea locuri de muncă şi un nivel scăzut al şoma jului. SUA

promovează un nou concept economic legat de productivitatea globală a factorilor de

producţie, concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economia americană îmbină munca

angajaţilor cu investiţiile în cercetare şi noile tehnologii. Secretul succesului economic

american este legat şi de sumele uriaşe investite în cercetare şi dezvoltare, atât de către

companiile private dar şi de către autorităţile federale. Un alt factor al succesului îl reprezintă

gradul de pregătire şi numărul personalului de cercetare.




5

Statele Unite ale Americii promovînd o politică de liberalizare a comerţului, a

iniţiat şi a semnat o serie de acorduri de comerţ liber şi acorduri regionale care au deschis

piaţa americană pentru exportatorii străini, şi au oferit posibilitatea agenţilor economici

americani de a pătrunde pe alte pieţi ale lumii.

Actualmente, SUA au acorduri de comerţ liber cu Israel, NAFTA (Canada, Mexic şiJaponia), Chile, Iordan, Bahrain, Singapore, Australia, Moroco, CAFTA-DR (Costa Rica, El

Salvador, Nicaragua şi Republica Dominicană Guatemala, Honduras, ).

Piaţa americană constituie una dintre cele mai competitive şi mari din întreaga lume,

dînd dovadă de un potenţial ieşit din comun de absorbţie a mărfurilor străine, datorită

capacităţii înalte de consum a populaţiei.

Cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA sunt Canada, Japonia ,China, Mexic

şi Uniunea Europeană.

Capacitate de absorbţie a mărfurilor produse în străinătate, precum şi dinamismul

pieţii locale, poate crea impresia caracterului uniform şi omogen al acesteia. În realitate, piaţa

americană este compusă din sute pe pieţe mai mici care pot fi categorizate fie ţinînd cont de

aspectul geograf ic, fie de cel demografic, sau al preferinţelor care se manifestă în structura

importurilor. 1

1

http://mfa.sites.mfa.gov.md/gae/ghid.sua.html




6

2 .Deficitul comercial al SUA

Deficitul comercial al acestei mari puteri este rezultatul unui flux net de capital din

străinătate către ea. Datorită unei pieţe stabile şi relativ libere pe piaţa internă SUA rămâne

una dintre cele mai populare destinaţii în ceea ce priveşte investiţiile străine.

Deoarece americanii nu economisesc suficient pentru a finanţa toate oportunităţile

disponibile de investiţii SUA a devenit un importator de capital. Datorită acestui aflux de

capital din străinătate, Statelor Unite işi permite să plătească pentru importurile care

depăşesc valoarea exporturilor. China este singurul partener comercial căreia i se atribuie o

mare parte din deficitului de cont curent al Americii.

Mulţi dintre economişti nu sunt de acord cu privire la impactul negativ pe care

deficitul îl are asupra unei economii, în timp ce alţii îşi fac griji cu privire la suma pe careStatele Unite va trebui să o plătească în viitor. Aceasta este o parte din teama cu privire la

implicarea Chinei în cumpărarea unor sume imense din datorilei SUA. Economistii americani

se tem că într -o zi, deficitul va fi atât de mare, încât SUA va trebui să plătească o sumă

semnificativă din veniturilor sale ca “tribut” altor ţări.

Cei mai mulţi economişti consideră că deficitul economic încetineşte creşterea

economică, la devalorizarea dolarului ,duce la pierderea locurilor muncă deci creşterea

şomajului ş.a.. Deficitul este o veste rea pentru creşterea economică a Statelor Unite. Aşa

cum a scris New York Times: “Un deficit comercial, în creştere, acţionează ca o piedică acreşterii economice generale. Economiştii se aşteaptă, ca în lumina noilor numere, guvernul

să revizuiască estimările Produsului Intern Brut, pentru a arăta o expansiune mai redusă.”1

Alţi economişti consideră că, în ultimele decenii, s-a dovedit că o economie în

cr eştere presupune creşterea importurilor, şi implicit şi cea a deficitului comercial. Orice

examinare a schimbărilor anuale în balanţa contului curent, comparate cu creşterea

economică din 1980, arată că o creştere a deficitului comercial este asociată cu o creştere

economică rapidă, iar scădere a deficitului este asociată cu o creştere economică lentă. Unul

dintre economiştii care susţin ideile de mai sus este şi Daniel Griswold, de la Institutul Cato,

care vine cu unele afirmaţii surprinzătoare.

Potrivit acestuia, deficitul comercial foarte mare al Statelor Unite ar trebui să fie un

lucru bun pentru economia tării. El afirmă că anii în care deficitul de cont curent al SUA

1 http://www.nytimes.com/




7

(care constă în mare parte din deficitul balanţei comerciale) a fost în creştere, au arătat o

dezvoltare mai puternică a economiei decât anii în care deficitul de cont curent a fost în

scădere.

Datele evidenţiază următorul lucru: în acei ani în care deficitul de cont curent a

scăzut ca pondere din PIB, economia SUA a crescut cu o medie anuală de numai 1,9%. Încontrast, în acei ani în care deficitul de cont curent a crescut moderat, PIB-ul real a crescut la

o medie anuală de 3,0%. Griswold afirmă că patru dintre cei mai buni cinci ani de creştere a

PIB, din 1980 , au avut loc în aceiaşi ani în care deficitul de cont curent al SUA a crescut

rapid.

Este uimitor este faptul că, în anii în care deficitul comercial al Statelor Unite a

crescut foarte repede, PIB-ul real a crescut cu o medie anuală de 4,4%. Creşterea economică

în acei ani a fost de două ori mai puternică ca în anii în care deficitul a scăzut.

Acest mod de gândire apare şi în sectorul de producţie din Statele Unite. A devenit

cunoscut faptul că un deficit comercial dăunează activităţii de producţie din Statele Unite,

pentru că importurile depăşesc producţia internă.

Griswold afirmă însă, că dovezile contratrazic această prezumţie generală. Producţia

de fabricaţie a SUA a scăzut uşor în acei ani în care deficitul de cont curent al SUA s-a redus.

În schimb, producţia de fabricaţie a crescut cu 4,1% în anii în care deficitul de cont curent a

crescut moderat – şi cu , 5,3% atunci când deficitul a crescut rapid. De fapt, cinci din cei şase

ani, în care s-a remarcat scăderea producţiei de fabricaţie din SUA, au avut loc în anii în care

deficitul de cont curent a fost în declin.

Modelul se aplică şi în domeniul ocupării forţei de muncă. Din nou, mulţi dintre

economişti consideră că un deficit comercial "desfiinţează locurile de muncă". Incă o dată,

dovezile sugerează contrariul.

În anii cu o scădere a deficitului de cont curent al Statelor Unite, rata de şomaj a

crescut, în medie, cu 0,8 puncte procentuale. În anii în care deficitul a crescut, rata şomajului

a scăzut cu o medie de 0,2 puncte procentuale, în timp ce în anii în care deficitul comercial a

crescut foarte repede, rata şomajului din SUA a scăzut cu o medie mai mare de 0.7. puncte

procentuale

Daniel Griswold afirmă că un deficit comercial, care reflectă o creştere atât a

exporturilor precum şi o creştere mai rapidă a importurilor poate fi un semn de sănătate.

Acesta a fost cazul Statele Unite pentru pentru mai bine de două decenii. Din 1980, economia

Statelor Unite a crescut cu o medie de 3,1 % în anii în care deficitul de cont curent a crescut




8

faţă de anul precedent, şi a crescut cu o medie de doar 2,% , în anii în care deficitul s-a

diminuat.

„În cazul în care deficitele comerciale sunt rele pentru creştere economică, se întreabă

Griswold, de ce economia SUA creşte mai repede cu peste 50 % atunci când deficitul

comercial se extinde?”Economistul american răspunde la întrebare, afirmând că „am avea un motiv de

îngrijorare mai mult în cazul în care SUA are un excedent comercial. În Japonia, un surplus al

creşterii comerţului a fost însoţit de un şomaj record. Nu este o coincidenţă faptul că cel mai

mic deficit din ultimii ani al balanţei comerciale a Americane a avut loc în 1991 - în timpul

ultimei recesiuni.”

Ce înseamnă toate astea pentru politică? În primul rând, nu reprezintă un caz de

urgenţă. Deficitul comercial nu este un semn de primejdie economică, ci un semn al creşterii

cererii interne şi a investiţiilor. În al doilea rând, deficitul comercial este în mare măsură

imun la schimbări în cadrul politicii comerciale. Impunerea de noi bariere comerciale nu va

face decat să înrăutătească situaţia americanilor, lăsând deficitul comercial neschimbat.

Poate că nici un aspect al schimburilor comerciale americane nu este discutat atât de

mult şi înteles atât de puţin precum este deficitul balanţei comerciale. Dupa cum afirmam şi

în începutul lucrării, majoritatea economiştii americani nu este de aceeaşi părere cu Daniel

Griswold.

Statele Unite au în prezent, un deficit comercial pe care toţi economiştii recunosc că

nu poate fi susţinut. La un moment dat, Statele Unite vor trebui să se îndrepte spre o situaţie

mai potrivită, ceea ce implică creşterea exporturilor şi reducerea importurilor. O recesiune

economică, cum este cea prin care economia SUA trece ,va juca în mod sigur un r ol în acest

proces de ajustare. Estimările plauzibile sugerează că orice astfel de proces de ajustare este de

natură să aibă un impact substanţial asupra economiilor partenerilor comerciali ai SUA, în

special Canada, Mexic, şi ţările din Caraibe şi America Centrală. Reducerea exporturilor din

aceste ţări în Statele Unite va fi prea mare în raport cu dimensiunea economiilor lor.

Statele Unite ale Americii (SUA) au înregistrat un deficit bugetar record de 1.409

miliarde de dolari în întregul exerciţiu bugetar 2008-2009, care s-a încheiat la sfârşitul lunii

septembrie, a estimat Biroul de Buget al Congresului (CBO). Deficitul înregistrat echivalează

cu 9,9% din Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite, fapt nemaiîntâlnit din 1945, scrie

CBO în analiza execuţiei bugetare data publicităţii.

Economiştii sunt de părere că în situaţia în care deficitul de cont curent al unei ţări

depăşeşte procentul de cinci la sută din valoarea Produsului Intern Brut, atunci acest deficit




9

este de nesusţinut şi necesită o depreciere a monedei respectivei ţări, pentru a putea facilita

finanţarea respectivei ţări de către exterior. Asta ar conduce deci la o depreciere a dolarului.

Contextul international nu este prea favorabil dolarului, moneda de referinţă, cea la

care se raportează restul monedelor şi în care se păstrează rezervele. Nu este de mirare că din

ce în ce mai mulţi investitori se îndepartează de dolar, investind pe pieţele care folosesc altemonede. Dacă, până acum, doar 10 - 15% din portofoliile investitorilor americani se orientau

spre pieţele externe, acum specialiştii recomandă o rată de 35% sau chiar mai mult.

Prăbuşirea dolarului a mai fost prognozată şi in trecut. La inceputul anilor 1970, când

Statele Unite au renunţat definitiv la standardul de aur, criticii au spus că rolul dolarului se va

diminua. De asemenea, apariţia monedei unice europene şi creşterea sa ca valoare i-au

determinat pe unii economişti să spună că euro va înlocui dolarul pe pieţele externe. Insă, cel

puţin până acum,toate vocile care susţineau o schimbare au fost acoperite de revenirile

spectaculoase ale dolarului.

O altă consecinta a deficitului comercial o reprezintă pierderea locurilor de muncă.

Conform ultimelor statistici, angajatorii americani au desfiinţat, în septembrie, 263.000 de

locuri de muncă, cu mult peste estimările analiştilor, de 180.000 de posturi, iar rata şomajului

a atins 9,8 la sută, un nou nivel record al ultimilor 26 de ani, în conformitate cu aşteptările.

În august, rata şomajului a fost de 9,7 la sută. De la declansarea recesiunii, in

decembrie 2007, numărul şomerilor din Statele Unite a crescut cu 7,6 milioane de persoane,

la 15,1 milioane de persoane. "Datele Departamentului Muncii reflecta presiunile existente in

economia SUA", a spus Kevin Caron, analist la compania Stifel, Nicolaus & Co din Florham

Park, New Jersey. El a arătat că, pe măsură ce intervenţia Guvernului pentru susţinerea

pieţelor se apropie de sfârşit, se poate observa că sectorul privat nu dă încă semne de refacere.

Preşedintele Wal-Mart Stores, Rob Walton, anticipează, la rândul său, că îmbunătăţirea

condiţiilor de pe piaţa americană va fi lentă.

Deficitele din SUA ar putea afecta viabilitatea pe termen lung a economiilor

americane şi globale. Acest lurcu ar putea exercita o presiune ascendentă asupra ratelor

dobânzii, şi ar putea reprezenta un risc atât pentru economia Statelor Unite cât şi a restului

lumii. Directorul adjunct al FMI, Charles Collyns, a declarat că investitorii internaţionali ar

putea pierde, de asemenea, încrederea în dolar, aceştia putând lua decizia de a investi în altă

ţară, împiedicând astfel pe termen lung creşterea productivităţii, şi punând în pericol

securitatea socială .




10

Deficitul de cont curent impune un impozit semnificativ asupra creşterii PIB-ului, prin

mutarea lucrătorilor din industriile competitive de export şi de import in alte sectoare ale

economiei. Acest lucru reduce productivitatea muncii.

Pe termen mai lung, deficitul comercial al Statelor Unite este o piedică substanţială

asupra creşterii economice.Dacă americanii nu încep reducerea deficitului lor comercial, va veni un moment în

care străinii vor deveni mai puţin dispuşi să deţină active exprimate în dolari, acest lucru va

duce la slăbirea dolarul american. Prin urmare, o dată ce acest lucru se întâmplă Statele Unite

vor fi obligate să crească ratele dobânzii (poate brusc) pentru a continua să atragă investiţii

străine.

În concluzie, părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte deficitul comercial al SUA şi

consecintele sale. Daca unii consideră că deficitul comercial nu reprezintă nici un pericol, ba

din contră, reprezintă, dupa cum afirma şi Daniel Griswold, “un semn de sanatate al

economiei”, alţi economişti sunt de-a dreptul timoraţi în ceea ce priveşte consecinţele pe care

deficitul comercial al Statelor Unite le poate avea nu numai asupra Americii ,cât şi asupra

economiilor celorlalte ţări ale lumii.




11

3. Evoluţ ia deficitului comercial (2009-2011)

Tabel 1 sursa:date prelucrate, www.census.gov

(In miliarde dolari)

În tabelul nr. 1 sunt date din ultimii doi ani şi anul în curs din balanţa Statelor Unite

ale Americii. Se observă în balanţa de plăţi că soldul total în anul 2009 la comerţul cu bunuri

si servicii este negativ de -381,272 milioane dolari ,iar în anul 2010 balanţa are un deficit

mult mai mare decât anul preced.

Perioada

Balanta Exporturi Importuri

T O T A

L

B U N U

R I

S E R V

I C I I

T O T A

L

B U N U

R I

S E R V

I C I I

T O T A

L

B U N U

R I

S E R V

I C I I

2009

Ian.-Dec.

Ian.- Aug.

-381,272

-238,603

-505,910

-318,295

124,637

79,693

1,575,037

1,016,946

1,069,491

685,747

505,547

331,199

1,956,310

1,255,548

1,575,400

1,004,042

380,909

251,506

2010

Ian.-Dec.

Ian.- Aug.

-500,027

-337,265

-645,857-

430,134

145,830

92,869

1,837,577

1,197,178

1,288,699

837,284

548,878

359,894

2,337,604

1,534,443

1,934,555

1,267,419

403,048

267,024

2011

Ian.- Aug.-376,199 -495,350 119,151 1,386,617 988,115 398,501 1,762,816 1,483,465 279,350

Ianuarie -47,858 -61,575 13,717 167,849 119,538 48,311 215,707 181,113 34,594

Februarie -45,718 -59,648 13,930 165,727 117,449 48,278 211,444 177,097 34,347Martie -46,397 61,000 14,603 173,981 124,557 49,424 220,378 185,557 34,821

Aprilie 43,242 -58,054 14,813 176,267 126,602 49,665 219,509 184,65 34,853

Mai -50,182 -65,360 15,179 175,673 125,294 50,379 225,855 190,655 35,201

Iunie -51,570 -67,025 15,455 171,802 121,189 50,613 223,372 188,213 35,158

Iulie -45,625 -61,271 15,646 177,706 126,795 50,911 223,331 188,066 35,265

August -45,608 -61,417 15,809 177,611 126,691 50,920 223,220 188,108 35,111




12

În anul 2011 până în luna august în balanţa de plăţi este sold negativ ,cu foarte putin

mai mic decat anul 2009.

În anul 2010 faţă de anul 2009 exporturile şi importurile sunt în creştere , dar din

cauza că importurile sunt mai mari decat exporturile în balanta comerciala SUA are un deficit

comercial.

sursa:www.census.gov

Exporturile totale a lunii august 2011 sunt de 177.6 miliarde

dolari, iar importurile de 223.2 miliarde dolari rezultatul fiind un

deficit de 45.6 miliarde dolari. Exporturile în august au fost cu 0.1

miliarde dolari mai puţin decât exporturile din luna iulie 177.7

miliarde dolari. Importurile în august 2011 cu 0.1 miliarde dolari mai

puţin decât importurile din luna iulie 223.3 miliarde dolari.

În luna august, deficitul de bunuri a crescut cu 0.1 miliarde dolari din luna iulie la

61.4 miliarde dolari, iar surplusul de servicii a crescut 0.2 miliarde dolari la 15.8 miliarde

dolari. Exporturile de bunuri a scăzut de la 0.1 miliarde dolari la 126.7 miliarde dolari, iar

importurile de bunuri au fost practic nemodificate la 188.1 miliarde dolari. Exporturile de

servicii au fost si ele aproape la fel 50.9 miliarde dolari, iar importurile de servicii au scăzut

0.2 miliarde dolari la 35.1 miliarde dolari.




13

Deficitul comercial al Statelor Unite ale Americii a crescut cu 0.1 miliarde dolari din

august 2010 pana in august 2011. Exporturile au crescut cu 22.7 miliarde dolari, sau cu

14,7%, iar importurile au crescut cu 22.8 miliarde dolari, sau 11,4 %.




14

Este o opinie universală, că deficitul economic încetineşte creşterea economică. Aşa

cum New York Times a ra portat: ‚Un deficit comercial, în creştere, acţionează ca o piedică a

creşterii economice generale. Economiştii se aşteaptă, ca în lumina noilor numere, guvernul

să revizuiască estimările produsului intern brut, pentru a arăta o expansiune mai redusă.’

În ultimele decenii s-a dovedit că o economie în creştere, presupune şi creşterea

importurilor, implicit şi cea a deficitului comercial. O examinare a schimbărilor anuale în

balanţa contului curent, comparate cu creşterea economică din 1980, arată că o ‚înrăutăţire’ a

deficitului este asociată cu creşterea economică rapidă, şi o ‚îmbunătăţire’ a deficitului cu o

creştere economică lentă.

Aceasta opinie a căpătat şi mai mulţi adepţi în mijlocul lui februarie 2007, când

Departamentul de Comerţ al SUA, a raportat un deficit comercial record pentru anul 2006. În

presa acest deficit a fost ca o veste proastă pentru creşterea economică. Aşa cum New York

Times a ra portat: „Un deficit comercial, în creştere, acţionează ca o piedică a creşter ii

economice generale. Economiştii se aşteaptă, ca în lumina noilor numere, guvernul să

revizuiască estimările produsului intern brut, pentru a arăta o expansiune mai redusă”.

Pe termen mai lung, deficitul comercial al Statelor Unite este o piedică substanţială

asupra creşterii economice.

Deficitele din SUA ar putea afecta viabilitatea pe termen lung a economiilor

americane şi globale.




15

Bibliografie

http://www.commerce.gov/http://www.freetrade.orghttp://italy.usembassy.gov/pdf/other/RL31032.pdf http://www.bloomberg.com

http://www.adevarul.ro/articole/2007/scadere-record-pentru-deficitul-comercial-al-sua.html,„Deficitul comercial al SUA sare de 60 miliarde de dolari”, , http://www.wall-street.ro/articol/International/136/Deficitul-comercial-al-SUA-sare-de-60-miliarde-de-dolari.html„SUA înregistrează un deficit comercial record în august”, de 69,9 mld. De dolari, ,http://www.wall-street.ro/articol/International/20444/SUA-inregistreaza-un-deficit-comercial-record-in-august-de-69-9-mld-de-dolari.html.http://www.businessweek.com/http://www.economist.com/http://www.cato.org/http://news.bbc.co.uk/

http://www.ziare.com/business/economie/08-19-2009/previziunile-lui-warren-buffett- pentru-economia-sua-858722http://international-trade-reports.blogspot.com/2010/07/us-trade-deficit-causes-consequences.htmlhttp://www.nytimes.com/http://www.hoover.org/research/factsonpolicy/facts/40388137.htmlhttp://www.nber.org/digest/mar06/w11541.htmlhttp://www.counterpunch.org/morici03172008.htmlhttp://mfa.sites.mfa.gov.md/gae/ghid.sua.html

Documents

Deficitul Comercial Al Sua-la Tranzactii an 3 Feaa