de pres/Revista presei/Revista... · Web viewTuriştii care vor să ajungă la munte pe acest traseu turistic, vin ghidaţi de GPS, însă la un moment, sunt nevoiţi să se întoarcă

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 22 ianuarie 2014

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................3

Peste 300 de microhidrocentrale, funcţionale.............................................................3Varga: Suspendăm autorizaţiile pentru microhidro în arii protejate............................4Vidra, cel mai eficient barometru natural pentru puritatea râurilor de munte din România.......................................................................................................................5Varga: Din 31 ianuarie se suspendă autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate...................................................................................................................... 6Varga: Vom avea un proiect de lege privind utilizarea potenţialului hidroenergetic în România.......................................................................................................................8

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................12ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA.....................................................12

Teme ABA...................................................................................................................12Puncte critice în bazinul hidrografic Argeş-Vedea......................................................12Dumitru Ciobanu, director ABAAV: „ Prundu Mic, zonă de maximă atenţie pentru administraţia noastră”...............................................................................................12Planuri de apărare împotriva inundațiilor..................................................................13Reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea se pregătesc de ce e mai rău..............................................................................................................................13Hartile de hazard au fost finalizate............................................................................14Fiecare sat să aibă un om care anunţă inundaţiile!....................................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................16Teme ABA...................................................................................................................16Cel mai ambiţios proiect ceauşist este scos dintre „fiarele istoriei”..........................16

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................18Teme similare.............................................................................................................18RAAN datorează 250 de milioane de lei Complexului Energetic Oltenia....................18Petroşani. Traseu turistic rupt de ape........................................................................19

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT................................................................20Alte știri......................................................................................................................20



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Canotajul, o variantă de promovare a Lacului Surduc. Ce va face CJT în acest scop. .20Teme de mediu...........................................................................................................21Vânt puternic pe Clisură.............................................................................................21

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................21Teme similare.............................................................................................................21Tineri prinşi la furat de lemne....................................................................................21Delicte silvice pe bandă rulantă. Lemn de foc, furat din proprietatea statului sau din păduri proprietate privată.........................................................................................22Teme de mediu...........................................................................................................23Căsuțe pentru păsările din Parcul Dendrologic Simeria.............................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................24Teme ABA...................................................................................................................24ECOSISTEM - Vidra, cel mai eficient barometru natural pentru puritatea raurilor de munte din Romania....................................................................................................24Teme similare.............................................................................................................25Someşul, groapa de gunoi a nesimţirii.......................................................................25

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................26Poluarea, la ea acasă pe pârâul Timiş.........................................................................26Ninsori si ger pana pe 2 februarie..............................................................................27Planuri pentru închiderea rampei de gunoi de la Uzina II..........................................28Interzis la microhidrocentrale....................................................................................30

PRESA CENTRALĂ

Peste 300 de microhidrocentrale, funcţionale Peste 300 de microhidrocentrale au autorizații de gospodărirea apelor, fiind construite şi funcționale, iar alte peste 150 sunt în curs de autorizare, relatează Mediafax.Marți, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga a semnat un protocol cu WWF România, prin care s-a angajat să suspende de la 31 ianuarie autorizarea construcției de MHC în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

http://www.mediafax.ro/

investiții nu pot fi realizate, în contextul în care mai multe ONG-uri au reclamat distrugerea râurilor de munte prin aceste investiții.316 microhidrocentrale au autorizații de gospodărirea apelor, ceea ce înseamnă că ele sunt deja construite şi funcționale, aceste documente fiind emise la finalul investiției, pentru stabilirea valorilor de apă folosite, conform datelor oferite de la Administrația Națională "Apele Române" (ANAR). Cele mai multe autorizații - 55 - au fost emise de Administrația Bazinală de Apă Olt, 50 - de Administrația Siret, câte 47 de administrațiile Mureş şi Buzău - Ialomița, 36 - de Administrația Someş - Tisa, 27 - de Administrația Banat, 23 - de Administrația Argeş - Vedea, şi sub 20 de administrațiile Crişuri şi Jiu.Au fost aşadar construite microhidrocentrale în nouă din cele 11 bazine hidrografice ale României. Totodată, administrațiile bazinale au mai emis şi 156 de avize de gospodărirea apelor, documente emise într-un stadiu incipient al investiției. Astfel, urmează să mai fie construite 55 de MHC în bazinul Someş - Tisa, 27 în bazinul Olt, 26 în bazinul Mureş, 15 în Banat, 14 în Buzău - Ialomița şi sub zece în fiecare din celelate bazine enumerate.După obținerea avizului de gospodărirea apelor, trebuie obținute şi avizul de mediu (de la agenția județeană pentru protecția mediului) şi autorizația de construire (de la consiliul județean), iar la final se solicită autorizația de gospodărirea apelor. Organizația WWF România a lansat, la sfârşitul anului trecut, campania națională "Râurile de munte: ultima şansă", urmărind să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, ce ar fi amenințate de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale (MHC), aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcționare./Mediafax, http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/peste-300-de-microhidrocentrale-functionale-323705.html

Varga: Suspendăm autorizaţiile pentru microhidro în arii protejateNoile proiecte de amenajări de microhidrocentrale nu vor mai primi aprobări şi avize, din 31 ianuarie, dacă ar urma să fie amplasate în arii protejate, în urma unui protocol semnat marți de ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, şi directorul World Wide Fund (WWF) România, Csibi Magor, scrie economica.net.



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

http://www.economica.net/varga-suspendam-din-31-ianuarie-autorizatiile-pentru-amenajari-de-microhidrocentrale-in-arii-protejate_71681.html

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/peste-300-de-microhidrocentrale-functionale-323705.html

http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/eco/peste-300-de-microhidrocentrale-functionale-323705.html

Am convenit de comun acord împreună cu WWF ca, începând cu 31 ianuarie 2014, să suspendăm aprobările pentru amenajarea microhidrocentralelor şi hidrocentralelor în ariile protejate. Temeiul legislativ permite o suspendare a acestui tip de amenajări. 31 mai 2014 este data limită de delimitare a zonelor de excludere. Protocolul se referă la un domeniu cu mari provocări şi anume realizarea investițiilor de microhidrocentrale şi hidrocentrale pe cursurile de apă. Vrem să minimizăm impactul acestor investiții asupra mediului. Ne-am propus să milităm împreună cu WWF pentru dezvoltarea durabilă“, a spus Varga, într-o conferință de presă./Green Report, http://www.green-report.ro/varga-suspendam-autorizatiile-pentru-microhidro-in-arii-protejate/

Vidra, cel mai eficient barometru natural pentru puritatea râurilor de munte din România Monitorizarea comportamentului vidrei rămâne cel mai eficient barometru natural în depistarea pericolului de degradare a ecosistemului pe râurile de munte în ariile protejate din România, afirmă experți locali ai World Wide Fund (WWF). "Urmărim speciile care sunt în lanțul trofic, iar dacă acestea sunt identificate înseamnă că sunt condiții optime în mediul în care trăiesc. Pentru zonele de râu, noi am folosit vidra ca indicator. Dacă avem vidra pe râu, înseamnă că vidra are ce mânca, adică există peşte, iar aceasta înseamnă că acel râu are o calitate foarte bună a apei. În observații, noi ținem cont de procesele morfologice, specificul zonei de mal şi debitul râului", a declarat, marți, pentru AGERPRES, managerul Departamentului Ape al WWF — România, Cristian Tetelea. Acesta a spus că nu există date oficiale privind păstrăvul sălbatic din râurile de munte, dar evoluția speciei este urmărită cu atenție, ca indicator al calității apei de munte. "România nu are o monitorizare şi date oficiale privind populația de păstrăv sălbatic, dar această specie este un indicator pentru calitatea apei. Este folosit chiar de Administrația Națională Apele Române în buletinele de analiză ca reper privind calitatea apei, dar nu există o monitorizare specifică şi repetitivă sau studii referitoare la păstrăvul sălbatic. Nu există o monitorizare din lipsă de fonduri. Autoritatea Apele Române îl are în programele de monitorizare, dar fără date specifice



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

http://www.green-report.ro/varga-suspendam-autorizatiile-pentru-microhidro-in-arii-protejate/

http://www.green-report.ro/varga-suspendam-autorizatiile-pentru-microhidro-in-arii-protejate/

pe bazine geografice", a explicat expertul WWF — România. În România sunt produse anual în crescătorii 7.500 de tone de peşte, cele mai mari cantități fiind păstrăvul şi crapul. Reproducerea păstrăvului de lac are loc în lunile octombrie — decembrie. Peştele alege, de regulă, locurile din preajma pâraielor, cu apa mai oxigenată. Femela depune între 20.000 — 50.000 de icre, de culoare roşie, cu un diametru de 4 — 5,5 milimetri. Directorul WWF — România, Csibi Magor, şi ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, au semnat un protocol de colaborare pentru protejarea celor mai valoroase porțiuni de râuri naturale din Munții Carpați. AGERPRES (A — autor George Andrei, editor: Mariana Nica), http://www1.agerpres.ro/social/2014/01/21/vidra-cel-mai-eficient-barometru-natural-pentru-puritatea-raurilor-de-munte-din-romania-16-38-59

Varga: Din 31 ianuarie se suspendă autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejateMinistrul delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga a semnat, marți, un protocol cu WWF România, prin care s-a angajat să suspende de la 31 ianuarie autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiții nu pot fi realizate. Astfel, prin protocolul semnat marți, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură condus de Lucia Varga şi WWF România vor colabora pentru a dezvolta acest mecanism de pre-planificare."Părțile semnatare convin să colaboreze în vederea întreprinderii tuturor măsurilor necesare pentru definirea, identificarea, cartarea şi protecția zonelor de excludere, precum şi a zonelor nefavorabile şi mai puțin favorabile pentru amplasarea de amenajări hidroenergetice, în conformitate cu legislația națională şi angajamentele internaționale ale României", se arată în document. Totodată, este prevăzută suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajări hidroenergetice în ariile protejate până la îndeplinirea obiectivelor protocolului. Suspendarea autorizării va fi dispusă până la 31 ianuarie 2014. Tot până la 31 ianuarie, Lucia Varga trebuie să desemneze printr-un ordin de ministru zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate şi corpuri de apă având stare ecologică bună şi foarte bună). În următoarea lună, până la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www1.agerpres.ro/social/2014/01/21/vidra-cel-mai-eficient-barometru-natural-pentru-puritatea-raurilor-de-munte-din-romania-16-38-59

http://www1.agerpres.ro/social/2014/01/21/vidra-cel-mai-eficient-barometru-natural-pentru-puritatea-raurilor-de-munte-din-romania-16-38-59

28 februarie, trebuie înființat la nivel național a unui grup de lucru format din reprezentanți ai factorilor interesați (autorități publice relevante cu atribuții în domenii specifice obiectivului protocolului, Coaliția Natura 2000, mediul academic, ONG-uri în domeniul conservării naturii, eco-turismului, pescuitului şi al industriei) în scopul elaborării mecanismului de pre-planificare (ținând cont de zonele de excludere, nefavorabile şi mai puțin favorabile) urmând ca în baza acestuia să se realizeze un studiu pentru evaluarea potențialului hidroenergetic al Romaniei. Delimitarea diferitelor tipuri de zone şi aprobarea mecanismului de pre-planificare şi integrarea acestora, alături de propunerile de armonizare legislativă din cadrul grupului de lucru, într-o propunere de act normativ şi adoptarea noii legi ar urma să fie realizate până la 28 februarie 2015, se mai arată în protocol. Ministrul Lucia Varga a arătat că se doreşte producerea de energie din surse regenerabile, însă aceste investiții trebuie să aibă un impact minim asupra mediului, iar ariile protejate şi starea apelor trebuie să fie pe primul loc. La rândul său, directorul WWF România Magor Csibi a declarat că majoritatea românilor percep energia hidro ca exclusiv bună, însă lucrurile trebuie nuanțate şi fiecare investiție în parte trebuie evaluată. Acesta a mai spus că există zone unde chiar nu trebuie să fie investiții, cum sunt pădurile virgine şi unele segmente de râuri din ariile protejate, care nu merită sacrificate pentru un profit imediat. El a mai menționat că WWF România nu este singura orgaizație care s-a implicat în această problemă, ci a continuat demersurile altor ONG-uri şi asociații de pescari, care au protestat față de construcția unor microhidrocentrale, care între timp au fost realizate. WWF România a lansat anul trecut o petiție adresată ministrului Lucia Varga pentru protejarea râurilor de munte din România amenințate de proiectele de microhidrocentrale, disponibilă pe site-ul www.raurileromaniei.ro, care a strâns până la ora difuzării acestei ştiri 18.351 de semnături. În 2012, ONG-urile din Coaliția pentru Mediu din România au reclamat de mai multe ori că albiile râurilor de munte Capra, Buda şi Otic, din județul Argeş, şi odată cu ele habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse prin construcția de microhidrocentrale. Preşedintele Asociației "Salvați Dunărea şi Delat", Liviu Mihaiu, spunea atunci că este vorba despre 300 de râuri afectate de construcția a 500 de microhidrocentrale, în cele mai multe cazuri în mod ilegal, în lipsa documentelor



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

necesare - a acordurilor de mediu actualizate şi a unui studiu de evaluare adecvată privind protejarea biodiversității - şi "cu complicitatea autorităților". Reprezentanții asociației arătau că unul dintre investitori a solicitat şi a primit, în 3 septembrie 2012, un acord de mediu actualizat de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului din Piteşti, cu toate că, în urma unui control al Gărzii de Mediu, efectuat în iulie anul trecut, fusese amendat cu 100.000 de lei pentru "nereguli flagrante". Ministrul Mediului Rovana Plumb spunea, în octombrie 2012, că va solicita realizarea unui studiu de evaluare pentru protecția biodiversității în zonă şi că, până la finalizarea acestuia, nu mai trebuie eliberat niciun acord de mediu sau aviz pentru construcția de microhidrocentrale. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/varga-din-31-ianuarie-se-suspenda-autorizarea-microhidrocentralelor-in-ariile-protejate-11937652

Varga: Vom avea un proiect de lege privind utilizarea potenţialului hidroenergetic în RomâniaMinistrul delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga a declarat pentru MEDIAFAX că se lucrează la un proiect de lege privind utilizarea potențialului hidroenergetic în România, ce va fi lansat în dezbatere publică în maxim o lună, referitor la problema microhidrocentralelor, semnalată de WWF România. Varga a apreciat drept "întemeiată" petiția lansată de WWF România privind protejarea râurilor de munte în condițiile existenței de 500 de proiecte de microhidrocentrale (MHC) în diverse stadii de avizare, construire sau funcționare. "Cunosc problema, mă precocupă şi am constituit un grup de lucru pentru a creiona un pachet de acte normative", a spus Lucia Varga. Ministrul a precizat că prima întâlnire a acestui grup de lucru a avut loc în urmă cu două săptămâni şi că se aşteaptă ca, în maxim o lună, să poată fi prezentat un proiect de lege privind utilizarea potențialului hidroenergetic în România. Din grupul de lucru menționat fac parte responsabili de la Apele Române, Institutul de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Hidroelectrica, Facultatea de Energetică şi Universitatea Ecologică. "Am făcut invitația şi către ONG-uri. Bineînțeles, odată finalizat un prim draft al proiectului, va fi organizată dezbatere publică", a mai spus ministrul Lucia Varga. WWF România a inițiat



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.mediafax.ro/social/varga-din-31-ianuarie-se-suspenda-autorizarea-microhidrocentralelor-in-ariile-protejate-11937652

http://www.mediafax.ro/social/varga-din-31-ianuarie-se-suspenda-autorizarea-microhidrocentralelor-in-ariile-protejate-11937652

http://politicieni.mediafax.ro/politicieni/?nume=Rovana%20Plumb#search


o petiție în care solicită protecție legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, amenințate de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, propunându-şi să obțină modificarea legislației cu ajutorul semnăturilor cetățenilor. Petiția, disponibilă pe site-ul www.raurileromaniei.ro, este adresată ministrului Pădurilor, Apelor şi Pisciculturii, Lucia Varga, şi a strâns, până la ora difuzării acestei ştiri, 1.887 de semnături. WWF România solicită autorităților relevante desemnarea unor zone de excludere pentru construcția MHC (WWF a propus autorităților un set de criterii în acest sens) şi implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea serioasă şi durabilă a corpurilor de râuri, nu numai din prisma potențialului tehnic energetic, ci şi a impactului şi, respectiv, a valorii ecologice, economice şi sociale. De asemenea, organizația solicită suspendarea procesului de autorizare şi construcție de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui ordin de ministru, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România, similare cu cazurile Capra, Buda, Otic şi nu numai, şi modificarea legislației referitoare la avizarea, construcția şi functionarea MHC, astfel încât să se soluționeze problemele identificate. "Campania noastră pentru salvarea râurilor de munte nu are scopul de a opri dezvoltarea economică, dimpotrivă, urmăreşte să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni şi pentru natură. Într-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor şi protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viață, dar şi a perspectivelor de dezvoltare", a declarat Magor Csibi, director WWF România. În România, peste 500 de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare, peste un sfert fiind în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor şi la nivel național, arată WWF România. Problemele cauzate de construcția de MHC-uri identificate de organizație includ: afectarea apelor dulci de suprafață şi subterane (România se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.raurileromaniei.ro/

față de media europeană de peste 4.000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an) şi faptul că se intervine asupra cursului natural al râurilor, deteriorandu-se funcțiile ecologice (rețeaua de râuri de munte include peste 13.500 de kilometri de râuri cu stare ecologică bună şi foarte bună, pe porțiuni vizate pentru construcția de MHC-uri)."Un curs de apă îndiguit, barat sau captat îşi pierde foarte multe caracteristici şi nu mai poate fi niciodată comparat cu un râu natural care deține habitate şi funcții ale ecosistemelor sănătoase. Cei mai afectați sunt peştii, pentru că o mare parte dintre speciile de peşti migrează sezonier pentru înmulțire, hrănire, în aval şi în amonte pe cursul râurilor. Vidra este, de asemenea, o specie protejată la nivel national şi internațional, al cărei habitat este afectat de construirea microhidrocentralelor", conform studiilor organizației. WWF România mai arată că nu se opune tuturor dezvoltărilor de microhidrocentrale, dar nu este de acord cu eticheta de "energie verde" legată de acestea, motivând că "microhidrocentralele nu produc emisii de carbon, dar afectează în mod serios ecosistemele râurilor şi produc efecte ce nu mai pot fi recuperate nici prin ample măsuri compensatorii". Totodată, mai atrage atenția organizația de mediu, România şi-a atins deja obiectivele privind producția de energie din surse regenerabile pentru 2020, iar în momentul de față produce un surplus de energie pe care, din motive tehnice, nu îl poate stoca sau transporta pe distanțe mari, pentru export. Conform declarațiilor recente ale reprezentanților ANRE: ținta asumată de România în conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizată în anul 2010 la nivelul de 23,6%, România clasându-se pe locul al doilea în rândul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a țintei propuse, mai spun reprezentanții WWF România. În acest context, România ar trebui sa puna accent pe creşterea eficienței energetice (un sector în care țara noastră are un potențial enorm neutilizat) şi să promoveze acele surse de energie regenerabilă cu impact redus asupra biodiversității, concluzionează sursa citată. Organizația WWF România a lansat campania națională "Râurile de munte: ultima şansă", urmând modelul campaniei "Salvați pădurile virgine" din 2011, când peste 100.000 de români au contribuit la modificarea legislației în favoarea pădurilor virgine. În septembrie anul trecut, ministrul Mediului Rovana Plumb a semnat Ordinul privind



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10


stabilirea criteriilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, în urma petiției WWF România. Anul trecut, ONG-urile din Coaliția pentru Mediu din România au reclamat de mai multe ori că albiile râurilor de munte Capra, Buda şi Otic, din județul Argeş, şi odată cu ele habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse prin construcția de microhidrocentrale. Preşedintele Asociației "Salvați Dunărea şi Delta", Liviu Mihaiu, spunea atunci că este vorba despre 300 de râuri afectate de construcția a 500 de microhidrocentrale, în cele mai multe cazuri în mod ilegal, în lipsa documentelor necesare - a acordurilor de mediu actualizate şi a unui studiu de evaluare adecvată privind protejarea biodiversității - şi "cu complicitatea autorităților". Reprezentanții asociației arătau că unul dintre investitori a solicitat şi a primit, în 3 septembrie 2012, un acord de mediu actualizat de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului din Piteşti, cu toate că, în urma unui control al Gărzii de Mediu, efectuat în iulie anul trecut, fusese amendat cu 100.000 de lei pentru "nereguli flagrante". Ministrul Mediului Rovana Plumb spunea, în octombrie anul trecut, că va solicita realizarea unui studiu de evaluare pentru protecția biodiversității în zonă şi că, până la finalizarea acestuia, nu mai trebuie eliberat niciun acord de mediu sau aviz pentru construcția de microhidrocentrale./Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/varga-vom-avea-un-proiect-de-lege-privind-utilizarea-potentialului-hidroenergetic-in-romania-11684674

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.mediafax.ro/social/varga-vom-avea-un-proiect-de-lege-privind-utilizarea-potentialului-hidroenergetic-in-romania-11684674

http://www.mediafax.ro/social/varga-vom-avea-un-proiect-de-lege-privind-utilizarea-potentialului-hidroenergetic-in-romania-11684674

Teme ABA

Puncte critice în bazinul hidrografic Argeş-VedeaÎn cursul acestei luni, a precizat la conferința de presă de ieri Dumitru Ciobanu, directorul Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea (ABAAV), au fost finalizate hărțile de hazard la inundații pentru toți cei 3.620 km cursuri de râu din bazinul hidrografic administrat de ABAAV (județele Argeş, Olt, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi şi municipiul Bucureşti). În urma acțiunilor de verificare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor din toamna anului trecut, pe raza județului Argeş au fost identificate 58 de puncte critice (unde pot apărea fisuri, dilatări, alunecări etc), majoritatea urmând să fie introduse pe listele de investiții aferente anului în curs.În altă ordine de idei, directorul Ciobanu a precizat că lipsa de precipitații s-a făcut simțită şi în ceea ce priveşte nivelurile din principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeş. Astfel, la data de 21 ianuarie 2014 în principalele acumulări era stocat un volum de 578,52 milioane mc de apă, ceea ce reprezintă doar 78% din capacitate . / Argesul, http://ziarulargesul.ro/25450-puncte-critice-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html

Dumitru Ciobanu, director ABAAV: „ Prundu Mic, zonă de maximă atenţie pentru administraţia noastră”Conducerea Administrației Bazinale de Apă Argeş- Vedea a anunțat, într-o conferință de presă, că au fost finalizate planurile de apărare împotriva inundațiilor în toate cele 102 localități din județ. Deasemenea au fost realizate hărțile de hazard la inundații pe o lungime totală de 3620 km de râuri şi o suprafață de 5545 kmp din bazinul hidrografic Argeş-Vedea. În baza datelor obținute din hărțile de hazard, aceste hărți vor deveni documentele pe baza cărora se poate declara un areal ca zonă de risc potențial la inundații. Ele vor indica nivelul potențial al pagubelor care se pot produce într-un anumit areal, precum şi zonele de evacuare a populației. Totodată, Dumitru Ciobanu, directorul ABAAV, a afirmat că în toamna anului trecut au fost făcute verificări din partea Ministerului Mediului în urma cărora s-au stabilit 58 de zone critice în județul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://ziarulargesul.ro/25450-puncte-critice-in-bazinul-hidrografic-arges-vedea.html

nostru. Una dintre zonele critice este zona Prundu Mic unde eroziunea de mal a ajuns foarte aproape de case, iar aici trebuie să se intervină rapid. „ Din păcate bugetul nu ne permite să rezolvăm rapid toate aceste zone critice, însă am găsit soluții. Pentru început vom remedia problema din zona Prundu Mic, iar pentru celelalte zone am făcut parteneriate cu primăriile”, a declarat Dumitru Ciobanu. / Obiectiv argeșean, http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/dumitru-ciobanu-director-abaav-prundu-mic-zona-de-maxima-atentie-pentru-administratia-noastra.html

Planuri de apărare împotriva inundațiilorLa nivelul județului Argeş, în luna decembrie 2013, au fost reactualizate, avizate şi aprobate toate cele 102 Planuri Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor, planuri realizate de către primarii cu sprijinul reprezentanților ABA Argeş- Vedea. Pe baza datelor curpinse în Planurile Locale de Apărare, împreuna cu cele ale Sistemelor Hidrotehnice din cadrul ABA Argeş-Vedea şi cel al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Arges, până la data de 01 februarie 2014 va fi realizat Planul Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor. În Planul Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor, vor fi introduse, pentru prima dată şi Hărțile de Hazard la Inundații, limitele de inundabilitate urmând a fi delimitate pe bază de date tehnice şi nu doar bazate pe date istorice cunoscute. Pentru prima dată, în Planurile Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor a fost nominalizată câte o persoana (pentru fiecare sat component al comunei) responsabilă de avertizarea – alarmarea populației în situații de urgență. / Arges plus, http://www.argesplus.ro/planuri-de-aparare-impotriva-inundatiilor.html

Reprezentanții Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea se pregătesc de ce e mai răuPlan pentru Prevenirea, Protecția şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor În luna ianuarie 2014 au fost finalizate Hartile de Hazard la Inundatii pentru toti cei 3620 km cursuri de râu din BH Argeş- Vedea - judetele Argeş, Olt, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi şi municipiul Bucureşti - fiind delimitate zonele inundabile la



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.argesplus.ro/planuri-de-aparare-impotriva-inundatiilor.html

http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/dumitru-ciobanu-director-abaav-prundu-mic-zona-de-maxima-atentie-pentru-administratia-noastra.html

http://ziarobiectiv.ro/index.php/administratie/dumitru-ciobanu-director-abaav-prundu-mic-zona-de-maxima-atentie-pentru-administratia-noastra.html

diverse probabilități de apariție a debitelor, o data la 10 ani, 100 ani, 1000 ani, aceseta fiind realizate conform prevederilor Directivei UE – managementul riscurilor la inundatii.Hărțile de Hazard la Inundații indică adancimea apei în zonele inundabile, timpii de propagare între localități, vitezele si lățimea benzii inundabile, fiind un instrument de lucru pentru specialiştii imlicați în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații (Apele Romane, IJSU, etc.) Pe baza Hărților de Hazard la Inundații, în urmatoarele 2-3 luni proiectantul lucrării impreună cu reprezentanții Apelor Romane vor identifica zonele supuse riscului la inundații urmând a se propune diverse lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a zonelor locuite, lucrări ce vor fi cuprinse într-un Plan de Măsuri ce va fi supus Evaluarii de Mediu conform procedurilor în vigoare. Aceste propuneri de noi lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor sta la baza viitoarelor proiecte ce se vor accesa în cadrul Fondurilor de Coeziune 2014 – 2020. / Agpress, http://www.agpress.ro/component/content/article/18-dezvaluiri/3434-reprezentantii-administratiei-bazinale-de-apa-arges-vedea-se-pregatesc-pentru-ce-e-mai-rau

Hartile de hazard au fost finalizateAdministratia Bazinala de Apa Arges-Vedea a finalizat Hartile de Hazard la Inundatii. Documentele, intocmite pentru 3620 km cursuri de rau delimiteaza zonele inundabile, cu probabilitatea apritiei la o anumita perioada. Pe baza acestora urmeaza acum elaborarea Hartilor de Risc la Inundatii. / Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/hartile_de_hazard_au_fost_finalizate

Fiecare sat să aibă un om care anunţă inundaţiile!Directorul Adminstrației Bazinale de Apă Argeş - Vedea, Dumitru Ciobanu, a anunțat, ieri, stadiul în care se află proiectulul Plan pentru Prevenirea, Protecția şi Diminuarea Efectelor Inundațiilor în acest bazin. Potrivit acestuia, de curînd, au fost finalizate Hărțile de Hazard la Inundații pentru toți cei 3.620 km de cursuri de rîu din Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea (județele Argeş, Olt, Dîmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi şi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.absoluttv.ro/stiri/hartile_de_hazard_au_fost_finalizate

http://www.agpress.ro/component/content/article/18-dezvaluiri/3434-reprezentantii-administratiei-bazinale-de-apa-arges-vedea-se-pregatesc-pentru-ce-e-mai-rau



municipiul Bucureşti). Hărțile de Hazard la Inundații indică adîncimea apei în zonele inundabile, timpii de propagare între localități, vitezele şi lățimea benzii inundabile, fiind un instrument de lucru pentru specialiştii implicați în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații (Apele Române, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență etc.). In următoarele două - trei luni, proiectantul lucrării, împreună cu reprezentanții Apelor Române, vor identifica zonele supuse riscului, urmând a fi propuse diverse lucrări hidrotehnice cu rol de apărare a zonelor locuite, lucrări ce vor fi cuprinse într-un Plan de Măsuri supus Evaluării de Mediu. Aceste propuneri de noi lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor sta la baza viitoarelor proiecte ce se vor accesa în cadrul Fondurilor de Coeziune 2014 - 2020. Pe baza rezultatelor Hărților de Hazard la Inundații, se vor elabora şi transmite la UE, pînă în 31 martie a.c., Hărțile de Risc la Inundații (cuantificarea pagubelor din zonele inundabile). În acest scop, au fost semnate protocoale de colaborare între AN Apele Române şi toate consiliile județene din țară, privind schimbul reciproc şi gratuit de date la nivelul fiecărui județ. În ce priveşte Argeşul, în urma protocolului semnat între AN Apele Romane şi Consiliul Județean, s-a emis un Ordin al Prefectului de constituire a unui Grup de Lucru format din reprezentanți ai tuturor instituțiilor ce dețin date privind pagubele potențiale. Cu portavocea prin vecini La nivelul județului Argeş, în decembrie anul trecut, au fost reactualizate, avizate şi aprobate toate cele 102 Planuri Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor, realizate de primării cu sprijinul reprezentanților ABAAV. Pe baza datelor cuprinse în Planurile Locale de Apărare, împreună cu cele ale Sistemelor Hidrotehnice din cadrul ABA Argeş -Vedea şi cel al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeş, pînă la 1 februarie a.c., va fi realizat Planul Județean de Apărare Împotriva Inundațiilor. În acest plan vor fi introduse, pentru prima dată, şi Hărțile de Hazard la Inundații, limitele de inundabilitate urmînd a fi delimitate pe bază de date tehnice şi nu doar pe date istorice cunoscute. Pentru prima oară, în Planurile Locale de Apărare Împotriva Inundațiilor a fost nominalizată cîte o persoană (pentru fiecare sat component al comunei) responsabilă de avertizarea - alarmarea populației, în situații de urgență.Reprezentanții ABAAV ne-au spus că omul respectiv, în cazul unui risc crescut de inundații, îi va anunța prin portavoce pe toți localnicii din sat. / Curierul Zilei,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=54772&Itemid=375

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme ABA

Cel mai ambiţios proiect ceauşist este scos dintre „fiarele istoriei”Canalul Siret-Bărăgan, o investiție începută înainte de 1989 şi lăsată în paragină în ultimii 23 de ani, a fost scos de la naftalină de premierul Ponta u Guvernul a aprobat recent proiectul de lege prin care s-a înființat Regia Autonomă “Administrația Canalului Siret-Bărăgan”, însă nu se ştie intenția u fie s-a înființat pentru deschiderea unei linii de creditare pentru a se „sifona bani”, fie guvernanții vor să pună proiectul pe tavă chinezilor u rămane de văzut dacă investiția, bună de altfel, va fi finalizatăDe mai bine de 20 de ani se vorbeşte de reînceperea lucrărilor la Canalul Siret Bărăgan. Investiția se întinde pe 200 de kilometri începând din Vrancea şi până în județul Ialomița, în lacul de acumulare Dridu. Din cei aproape 200 de kilometri cat înseamnă lungimea canalului s-au finalizat doar 5,7. Atenție, aceşti kilometri s-au făcut într-un an de zile, lucrările fiind începute în 1987. În 1989 a venit sfarşitul erei socialiste şi odată cu ea s-a prăbuşit şi viitorul proiectului. În urmă cu două săptămani, Guvernul Ponta a aprobat proiectul de lege prin care s-a înființat Regia Autonomă “Administrația Canalului Siret-Bărăgan”. Dar, sabia e cu două tăişuri: fie s-a înființat pentru deschiderea unei linii de creditare pentru a se „sifona bani”, tactică tipic romanească, fie guvernanții vor să le pună proiectul pe tavă chinezilor care s-au arătat interesați să investească. Oricum, pentru a finaliza Canalul Siret Bărăgan este nevoie de 12 miliarde de euro, pe puțin. Canalul a fost gândit să funcționeze gravitațional oferind apa pentru irigații agricultorilor aproape gratis, susține vicepreşedintele celei mai mari asociații profesionale a agricultorilor din România. ”Chiar dacă a fost conceput înainte de Revoluție, în condițiile în care ar fi realizat, producătorii agricoli ar avea de câştigat. Argumentez prin faptul că apa este adusă gravitațional pană la stațiile de pompare şi că pe canalalele secundare



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16



vor funcționa microhidrocentrale care vor produce energie pentru aceste stații de preluare a apei. Prin urmare, agricultorii ar primi practic apa gratis”, ne-a spus Constantin Bazon, vicepreşedintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.Localnicii nici nu mai visează să-l vadă terminatSistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea este cel care administrează ceea ce s-a finalizat din acest proiect, adică cei 5,7 kilometri de canal. „Construcția primului tronson al Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, lungimea preconizată fiind de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul județului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafețe de peste 150.000 de hectare. În acelaşi timp canalul ar putea prelua din debitul Siretului în cazul unor inundații”, ne-a spus Ştefania Fotache, directorul SGA Vrancea. Localnicii din apropierea Canalului Siret-Bărăgan sunt sceptici ca va fi finalizat, dar şi-ar dori să îl vadă gata, mai ales că aproape an de an se confruntă cu seceta. “Canalul e de pe timpul lui Ceauşescu, este pentru irigații, ar fi bun să-l termine că am avea nevoie de irigații”, ne-a spus unul din bătranii de la Mărăşeşti. “Nici în următorii cinci ani nu o să se investească nimic”, s-a arătat sceptic un alt cetățean care locuieşte chiar în apropierea construcției. După finalizarea Canalului Siret-Bărăgan se estimează obținerea unor recolte agricole suplimentare a căror valoare anuală poate depăşi suma de 120 de milioane de euro. Având în vedere faptul că de-a lungul celor 190 de kilometri construcția hidrotehnică va colecta şi apele ce se varsă în Siret, prin construcția canalului se va rezolva, în mare măsură, problema inundațiilor în Moldova. Canalul Siret – Bărăgan, în discuţie de 100 de aniPrimul studiu despre necesitatea înființării canalului Siret – Bărăgan datează din anul 1912 şi a fost realizat de profesorul Alexandru Davidescu. Acesta arăta necesitatea realizarea unui canal cu punctul de pornire în aval de Adjud şi care ar fi permis irigarea a 200.000 de hectare. Ulterior, problema canalului a mai fost reluată în diverse studii în perioada interbelică, dar şi în timpul comunismului, între anii 1969 – 1972. Acestea prevedeau legarea raului Siret de raul Ialomița, plecand de la un lac de acumulare din zona Adjudului, în aval de confluența Siretului cu Trotuşul. Canalul ar fi urmat să colecteze apele raului Putna şi ale raului Buzău. Proiectul prevedea realizarea unui lac de acumulare pe raul Ialomița, dar şi pe raul Mostiştea. Interesant este că tot sistemul



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

format din canale şi lacuri de acumulare era navigabil şi urma să lege şi Bucureştiul. Deşi i s-au adus la cunoştință aceste proiecte, inițial Nicolae Ceauşescu nu a fost interesat de realizarea lor. Abia în anul 1986 dictatorul a decis să demareze lucrările la canalul Siret – Bărăgan. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/101991-cel-mai-ambitios-proiect-ceausist-este-scos-dintre-fiarele-istoriei.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Teme similare

RAAN datorează 250 de milioane de lei Complexului Energetic OlteniaComplexul Energetic Oltenia este forțat de reglementările Curții de Conturi să includă în bilanțuri penalități la creanțele neîncasate, sume care nu vor mai fi recuperate vreodată, dar pe care compania este obligată să plătească impozite şi dividende, a declarat Laurențiu Ciurel, directorul general al companiei pentru adevarul.ro. “Complexul Oltenia are creanțe neîncasate de 770 de milioane de lei, din care cel mai mare datornic este Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), cu 250 de milioane de lei. Din cauza unor hotărâri a CSAT compania nu poate sista furnizarea de lignit către RAAN, care produce apă grea către Nuclearelectrica. Oprirea activității ar duce la risc de scăpări de hidrogen sulfurat, care este un gaz extrem de otrăvitor. La fel şi furnizarea de cărbune către CET Govora, care livrează mai departe către Oltchim. Acolo e un alt gaz, clorul, mai puțin otrăvitor dar tot periculos”, a spus el. Încă de la formarea Complexului Energetic Oltenia, societatea a avut din start creanțe neîncasate de 474 milioane de lei. (Informația de Severin – Ultima ora – 21 ian 2013)

Petroşani. Traseu turistic rupt de apeDrumul de pe Slătinioara, ce duce către cabana Rusu, este rupt de mai bine de patru ani de apa mare ce a venit în urmă unei furtuni. Drumul este catalogat drept traseu turistic. Autoritățile locale spun că vor studia problema pentru a vedea în ce măsură se poate face ceva pentru remedierea problemei. Puțini oameni ştiu că drumul de pe Slătinioara duce până la cabana Rusu din Parâng. Turiştii care vor să ajungă la munte pe acest



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/101991-cel-mai-ambitios-proiect-ceausist-este-scos-dintre-fiarele-istoriei.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/101991-cel-mai-ambitios-proiect-ceausist-este-scos-dintre-fiarele-istoriei.html

traseu turistic, vin ghidați de GPS, însă la un moment, sunt nevoiți să se întoarcă pentru că drumul este rupt de viitură. În urmă cu mai bine de patru ani o furtună a făcut prăpăd în urma ei, la fel şi cu acest drum. Localnicii se plâng de faptul că acest drum îi ajuta şi pe ei foarte mult, nu doar pe turişti. Pe aici cărau fânul cu căruța, duceau vitele la munte şi alte treburi. Acum sunt nevoiți să intre prin grădinile vecinilor. “Au tot venit ploi din amonte, apa a tot săpat şi a rupt drumul. De 4-5 ani tot avem necazuri, vecinii nu pot duce animalele la munte, să le ducă, să le coboare, nu pot duce fân. E problema că trebuie să intrăm prin grădinile oamenilor, că nu avem drum. Şi turiştii întâmpină mari dificultăți. Se împotmolesc. De la bifurcație se duc la vecini. Vin orientați de GPS, dar uitați aici se împotmolesc”, spune un localnic de pe Slătinioara. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi spune că va analiza situația şi va încerca să remedieze problema. “Acolo nu a fost drum pentru acces cu maşina, niciodată, din câte ştiu eu. Există o cale de acces care duce într-adevăr până la Rusu, dar nu e un drum. O să mă interesez exact despre ce este vorba, însă repet, acolo nu a fost acces cu maşina cred că nicioadată, ci probabil cu căruța”, a declarat Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani. Marcajele sunt amplasate pe copaci încă de la începutul traseului turistic, însă din cauza faptului că drumul este rupt de ape, turiştii sunt nevoiți să facă de fiecare dată cale întoarsă. (Gazeta Văii Jiului – actualitate – 21 ian 2013)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Alte știri

Canotajul, o variantă de promovare a Lacului Surduc. Ce va face CJT în acest scopTIMIŞ. Asociația Județeană de Canotaj (AJC) va primi în acest an 70.000 de lei de la Consiliul Județean, 2014 fiind un an jubiliar, în care canotajul timişorean împlineşte 100 de ani de la înființare. Aleşii județeni au fost de acord să discutăm acest subiect la următoarea şedință de plen, pentru a clarifica denumirea de „asociație de canotaj” sau „asociație de cluburi sportive”. Oricum, suma pe care o vom acorda canotajului județean va fi anul acesta de minimum 70.000 de lei, nu se pune problema de a nu da aceşti bani, Anul trecut ne-am asociat cu Federația Națională de Canotaj, a declarat, marți, Titu Bojin, preşedintele Consiliului Județean Timiş. Preşedintele Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, declara anul trecut, la Timişoara, că îşi doreşte competiții internaționale de canotaj pe Lacul Surduc din anul 2015, pentru început adresate juniorilor, iar ulterior, seniorilor, la care să participe sportivi din peste 20 de țări. Pentru aceasta, este nevoie de amenajarea bazei necesare, a cărei construcții va demara în primăvara anului viitor, urmând să fie terminată în vara viitoare. Istoria canotajului românesc s-a născut la Timişoara, în anul 1864, când un grup de studenți timişoreni, întorşi de la studii din străinătate, au înființat „Societatea de luntrişoare” pentru agrement. Lacul Surduc se pretează perfect pentru acest proiect necesar sportului de performanță (canotaj şi kaiac-canoe). Baza există deja, mai este nevoie de o pistă cu opt culoare, cu balize din 10 în 10 metri pe lungimea de 2.000 de metri, de un turn de sosire-plecare şi de pontoane. Costurile estimative ale investiției se ridică la aproximativ 40.000 de lei.Practicarea acestor sporturi pe Lacul Surduc ar creşte potențialul turistic al zonei.ORA DE TIMIS: http://oradetimis.oradestiri.ro/canotajul-o-varianta-de-promovare-a-lacului-surduc-ce-va-face-cjt-in-acest-scop/actualitate/2014/01/21/



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://oradetimis.oradestiri.ro/canotajul-o-varianta-de-promovare-a-lacului-surduc-ce-va-face-cjt-in-acest-scop/actualitate/2014/01/21/

http://oradetimis.oradestiri.ro/canotajul-o-varianta-de-promovare-a-lacului-surduc-ce-va-face-cjt-in-acest-scop/actualitate/2014/01/21/

Teme de mediu

Vânt puternic pe Clisură Meteorologii avertizează că este vânt puternic în această dimineață în Clisura Dunării, premise astfel ca praful de pe iazurile de decantare să fie din nou ridicate în suspensie. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) în Clisura Dunării, zonele de deal şi Munții Banatului din județul Caraş-Severin, zonele de deal din județul Arad, jumătatea sudică a județului Timiş se vor semnala intensificări ale vântului, care la rafală vor depăşi izolat 60-65 km/h. De asemenea este posibil să avem parte de ninsori viscolite la munte si ploi slabe in rest.ADEVARUL-RESITA: http://adevarul.ro/locale/resita/vant-puternic-clisura-1_52dcd6d5c7b855ff56a1d734/index.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Tineri prinși la furat de lemneTrei bărbați din comuna Râu de Mori sunt cercetați de polițişti după ce au tăiat, ilegal, zeci de copaci de pe terenul unu bărbat din aceeaşi localitate.Transport fără documente legaleCei trei hunedoreni au fost prinşi de polițiştii din comună, chiar în timp ce tăiau lemnele din pădure. „Polițiştii i-au depistat pe raza localității Rîu de Mori pe Cosmin G., de 38 de ani, pe Elvis G., de 26 de ani, şi pe Nicuşor P., de 25 de ani, toți din comuna Rîu de Mori, în timp ce tăiau material lemnos de esență carpen. Cei în cauză nu au putut prezenta documente legale pentru materialul lemnos, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că acesta a fost tăiat fără drept de pe un teren ce aparține unei părți vătămate în vârstă de 59 de ani, din localitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Nițu. După ce i-au luat la „bani mărunți” pe țapinari, polițiştii au trecut la efectuarea cercetării la fața locului. Astfel, au găsit 30 de cioate, iar materialul lemnos,



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://adevarul.ro/locale/resita/vant-puternic-clisura-1_52dcd6d5c7b855ff56a1d734/index.html

http://adevarul.ro/locale/resita/vant-puternic-clisura-1_52dcd6d5c7b855ff56a1d734/index.html

în volum de aproximativ patru metri cubi, a fost predat părții vătămate. Polițişti Postului de Poliție Rîu de Mori vor continua cercetările sub aspectul săvârşirii infracțiunii de tăiere ilegală de arbori. / Servus Hunedoara HD , http://www.servuspress.ro/tineri-prinsi-la-furat-de-lemne-2_84943.html

Delicte silvice pe bandă rulantă. Lemn de foc, furat din proprietatea statului sau din păduri proprietate privatăMai ieftin să tai pe furiş mai mulți copaci pentru a-i transforma în lemn de foc decât să cumperi lemnul de la persoanele autorizate să îl vândă. Probabil asta şi-au spus zeci de hunedoreni, prinşi de polițişti la locul faptei sau în timp ce transportau marfa spre casă.Numai în ultimele două luni ale anului trecut, zeci de metri cubi de lemn au fost confiscați de autorități şi predați ocoalelor silvice, iar pe numele autorilor au fost deschise dosare de cercetare penală.Prinşi în timp ce tăiau lemneleUltima „captură” a polițiştilor se ridică la patru metri cubi de lemn şi a fost decoperită la începutul acestei săptămâni. Oamenii legii din comuna Rîu de Mori, în cadrul unei acțiuni pe linia prevenirii şi combaterii infracțiunilor silvice, au prins în flagrant trei bărbați, cu vârste între 25 şi 38 de ani, în timp ce tăiau material lemnos de esență carpen. „Cei în cauză nu au putut prezenta documente legale pentru materialul lemnos tăiat, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că acesta a fost tăiat fără drept de pe un teren ce aparține unei părți vătămate în vârstă de 59 de ani, din localitate”, au precizat reprezentanții IPJ Hunedoara.Polițiştii au efectuat cercetarea la fața locului şi au identificat 30 de cioate, materialul lemnos fiind ridicat şi predat părții vătămate. În acest caz, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârşirii infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.Sute de copaci tăiați fără dreptPolițiştii hunedoreni au depistat, la sfârşitul anului trecut, zeci de persoane care au tăiat ilegal sute de copaci din pădurile județului. Spre exemplu, în perioada noiembrie – decembrie 2013, au fost confiscați peste 20 de metri cubi de lemn din speciile fag şi cer de la mai mulți hunedoreni prinşi cu lemnele în remorcă şi care nu au putut prezenta



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.servuspress.ro/tineri-prinsi-la-furat-de-lemne-2_84943.html

http://www.servuspress.ro/tineri-prinsi-la-furat-de-lemne-2_84943.html

documente care să ateste proveniența acestora. Alte 60 de cioate de diferite specii şi dimensiuni, provenite de la arbori tăiați fără a fi marcați au fost descoperite în pădurile județului.Operațiunea “bradul”În luna decembrie a anului trecut, numărul persoanelor cercetate de polițişti pentru delicate silvice a crescut datorită persoanelor dornice să se îmbogățească din brazi vânduți ilegal. Cea mai mare captură în acest sens a avut loc în Vulcan când oamenii legii au depistat în trafic un şofer din județul Alba care transporta 75 de pomi de Crăciun însă deținea documente de însoțire doar pentru 55 de brazi./ Glasul Hunedoarei HD, http://glasul-hd.ro/Delicte-silvice-pe-bandă-rulantă-Lemn-de-foc-furat-din-proprietatea-statului-sau-din-păduri-proprietate-privată_17_16980.html

Teme de mediu

Căsuțe pentru păsările din Parcul Dendrologic SimeriaL-au „adoptat” şi au grijă de elElevii de la Liceul Teoretic “Teglas Gabor” din Deva continuă şi în acest an munca în cadrul proiectului intitulat ,,Adoptă un monument istoric”. Pentru că în 2013, aceştia au decis să devină protectorii Castelului „Fay Bela” şi ai Parcului Dendrologic din Simeria, elevii se concentrează acum pe punerea lor în evidență prin tot felul de activități.Pixuri şi panglică de „protectori”Ultima dintre acestea s-a finalizat recent şi a dus la „dotarea” Parcului Dendrologic din Simeria cu 13 căsuțe din lemn pentru păsări. Acestea au fost realizate de elevii claselor primare din județul Hunedoara şi au fost deja montate în copacii din parc, pentru a feri păsărele de frigul iernii. „Scopul nostru a fost acela de a ocroti păsările în lunile friguroase, ca să aibă şi ele un adăpost şi unde să se poată hrăni şi încălzi. În acest fel încercăm să creştem numărul păsărilor care au ca adăpost parcul şi astfel atragem mai mulți vizitatori”, a declarat Timea Lorincz, elevă în clasa a IX-a MiFi la Liceul Teoretic „Teglas Gabor”. În plus, cinci dintre căsuțele pentru păsări au fost subiectul unui



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://glasul-hd.ro/Delicte-silvice-pe-band%C4%83-rulant%C4%83-Lemn-de-foc-furat-din-proprietatea-statului-sau-din-p%C4%83duri-proprietate-privat%C4%83_17_16980.html

http://glasul-hd.ro/Delicte-silvice-pe-band%C4%83-rulant%C4%83-Lemn-de-foc-furat-din-proprietatea-statului-sau-din-p%C4%83duri-proprietate-privat%C4%83_17_16980.html

concurs, în cadrul căruia elevi din liceu le-au decorat după plac. Competiția a fost câştigată de o elevă de clasa a patra, căreia drept premiu, voluntarii ce se ocupă de Parcul Dendrologic din Simeria, i-au oferit 30 de bilete de intrare în aria protejată.Însă, activitățile elevilor nu s-au oprit aici. „Cu ajutorul doamnei diriginte, Kun-Gazda Kinga-Viola am personalizat pixuri însemnate cu numele parcului, în limba maghiară şi română. O parte din acestea le-am oferit echipei de voluntari, care ne sprijină, şi le vom oferi şi vizitatorilor parcului. În plus, clasa noastră s-a gândit că ar fi bine să găsim un simbol, care să arate cu ce ne ocupăm. De aceea am pregătit o panglică pe care am scris că noi suntem paznicii castelului Fáy Béla şi ai Parcului Dendrologic, pe care le purtăm în fiecare zi la şcoală”, a afirmat Eva Bereczki, o altă elevă implicată în acest proiect. / Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/casute-pentru-pasarile-din-parcul-dendrologic-din-simeria_84895.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

ECOSISTEM - Vidra, cel mai eficient barometru natural pentru puritatea raurilor de munte din Romania Monitorizarea comportamentului vidrei ramane cel mai eficient barometru natural in depistarea pericolului de degradare a ecosistemului pe raurile de munte in ariile protejate din Romania, afirma experti locali ai World Wide Fund (WWF). "Urmarim speciile care sunt in lantul trofic, iar daca acestea sunt identificate inseamna ca sunt conditii optime in mediul in care traiesc. Pentru zonele de rau, noi am folosit vidra ca indicator. Daca avem vidra pe rau, inseamna ca vidra are ce manca, adica exista peste, iar aceasta inseamna ca acel rau are o calitate foarte buna a apei. In observatii, noi tinem cont de procesele morfologice, specificul zonei de mal si debitul raului", a declarat pentru Agerpres managerul Departamentului Ape al WWF - Romania, Cristian Tetelea. Acesta a spus ca nu exista date oficiale privind pastravul salbatic din raurile de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.servuspress.ro/casute-pentru-pasarile-din-parcul-dendrologic-din-simeria_84895.html

http://www.servuspress.ro/casute-pentru-pasarile-din-parcul-dendrologic-din-simeria_84895.html

munte, dar evolutia speciei este urmarita cu atentie, ca indicator al calitatii apei de munte. "Romania nu are o monitorizare si date oficiale privind populatia de pastrav salbatic, dar aceasta specie este un indicator pentru calitatea apei. Este folosit chiar de Administratia Nationala Apele Romane in buletinele de analiza ca reper privind calitatea apei, dar nu exista o monitorizare specifica si repetitiva sau studii referitoare la pastravul salbatic. Nu exista o monitorizare din lipsa de fonduri. Autoritatea Apele Romane il are in programele de monitorizare, dar fara date specifice pe bazine geografice", a explicat expertul WWF - Romania. In Romania sunt produse anual in crescatorii 7.500 de tone de peste, cele mai mari cantitati fiind pastravul si crapul. Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie - decembrie. Pestele alege, de regula, locurile din preajma paraielor, cu apa mai oxigenata. Femela depune intre 20.000 — 50.000 de icre, de culoare rosie, cu un diametru de 4-5,5 milimetri. Directorul WWF - Romania, Csibi Magor, si ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, au semnat un protocol de colaborare pentru protejarea celor mai valoroase portiuni de rauri naturale din Muntii Carpati./EMaramures, http://www.emaramures.ro/Stiri/92883/ECOSISTEM%20-%20Vidra,%20cel%20mai%20eficient%20barometru%20natural%20pentru%20puritatea%20raurilor%20de%20munte%20din%20Romania

Teme similare

Someşul, groapa de gunoi a nesimţiriiAşa zişi pescari, nu toți-unii chiar sunt OK, sau localnici din satele situate în apropierea Someşului înțeleg că malul râului nu este doar un loc de agrement, ci şi groapă de gunoi, iar ca dovadă stau resturile menajere, sticle, pungi din plastic, PET-uri şi alte resturi, toate aruncate la grămadă. Imaginea este una dezolantă, desprinsă parcă din filmele de groază. O astfel de imagine am întâlnit sâmbătă dimineaţa pe râul Someş, la câţiva kilometri de oraşul Jibou cu ocazia unei acţiuni de verificare a pescarilor de către oficialii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sălaj. Împreună cu câţiva jandarmi, vicepreşedintele AJVPS Sălaj, Veronica Ispas, a organizat ad-hoc o acţiune



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.emaramures.ro/Stiri/92883/ECOSISTEM%20-%20Vidra,%20cel%20mai%20eficient%20barometru%20natural%20pentru%20puritatea%20raurilor%20de%20munte%20din%20Romania



pentru prevenirea şi combaterea braconajului, dar şi pentru verificarea pescarilor dacă au sau nu autorizaţia necesară pentru a putea pescui. De o parte şi alta a râului erau zeci de pescari, cei mai mulţi din judeţele Cluj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud. Verificările au avut loc în contextul în care braconajul a ajuns un fenomen şi în Sălaj, iar Someşul este ţinta tot mai multor braconieri, unii sfidând legea. „Braconajul a ajuns o problemă. Mulţi vin cu tot felul de metode şi prind tot ce se poate. Este absurd. Am început o campanie de prevenire şi combatere. Noi sperăm că vom avea rezultate”, ne-a declarat Veronica Ispas. În timpul verificărilor am văzut însă o imagine dezolantă. Unii pescari erau nervoşi pentru că documentele nu erau vizate, ştampilate, nu aveau plătite taxe etc, iar în spatele lor malul apei era plin de gunoaie. Fiecare pescar controlat a primit şi câte un sac menajer pentru a nu lăsa nimic în urmă. Din păcate nu am stat până la lăsarea serii pentru a vedea dacă şi-au strâns gunoaiele după ei, dar cert este faptul că Someşul a devenit nu doar un loc de relaxare, ci şi rampa de gunoi a nesimţirii. Spre dezamăgirea adevăraților pescari./Salajeanul,http://www.salajeanul.ro/somesul-groapa-de-gunoi-a-nesimtirii-7560

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Poluarea, la ea acasă pe pârâul TimişApa devine tot mai murdară la fiecare ploaie, care mai „spală” câte un pic din gunoaiele din fosta groapă de deşeuri de la zona Uzina II. Până în 2016, Garda de Mediu speră să fie închisă. Pârâul Timiş este una dintre apele poluate din județ, în ciuda faptului că traversează municipiul reşedință de județ, unde îşi au sediul două instituții care ar trebui să vegheze la respectarea normelor de mediu, Agenția pentru Protecția Mediului şi Garda de Mediu. În special în perioadele în care precipitațiile, mai ales cele sub formă de ploaie, sunt mai abundente, pârâul devine unul foarte poluat. Specialiştii spun că poluarea se datorează în cea mai mare măsură fostei gropi de gunoi din zona Uzina II, care se află în intravilanul municipiului Săcele. Groapa de gunoi conține, printre altele, deşeuri de cauciuc, hârtie, plastic, textile, lemn, sticlă, praf, cenuşă, metale dar şi cantități mici de deşeuri periculoase. Pentru ca poluarea să înceteze, este nevoie de



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.salajeanul.ro/somesul-groapa-de-gunoi-a-nesimtirii-7560

executarea unor lucrări pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi, de unde deşeurile se scurg în pârâu atunci când plouă. Conform unui studiu de impact aflat acum la Agenția pentru Protecția Mediului, până în 2016 rampa de gunoi de la Uzina II ar trebui să fie închisă şi să suporte lucrări care vor reduce poluarea mediului. Pentru a proteja Timişul de poluarea venită de la rampa de gunoi, specialiştii propun pentru început, închiderea definitivă a rampei de deşeuri şi acoperirea cu straturi de pământ pentru protecție. „La amplasamentul menționat am efectuat mai multe controale în ultimii ani de zile şi la fiecare neajuns s-au aplicat sancțiuni. Primăria Săcele are un plan de conformare de la Agenția de Mediu Braşov şi, dacă aceste măsuri se vor îndeplini până la termenul stabilit pentru 2016, groapa de gunoi poate fi închisă, conform regulamentelor în vigoare”, a declarat Mircea Paraschiv (foto), comisar şef al Comisariatului Județean Braşov al Gărzii de Mediu Braşov. Ar fi apoi necesar un pereu din beton, adică o căptuşeală, şi un radier, un fel de planşeu care serveşte drept fundație. Toate lucrările propuse în această documentație, care se referă şi la închiderea definitivă a rampei de gunoi, ar trebui să fie finalizate până în 2016, cu ecologizarea întregului depozit, realizarea unui întreg sistem de evacuare a apelor pluviale care să evite poluarea, amenajarea unei zone de protecție şi realizarea mai multor intervenții de refacere peisagistică. După închiderea definitivă, depozitul de deşeuri de la Uzina II va fi monitorizat pe o perioadă de 30 de ani./BUNĂ ZIUA BRAŞOV http://www.bzb.ro/stire/poluarea-la-ea-acasa-pe-paraul-timis-a68843

Ninsori si ger pana pe 2 februarieAdministrația Națională de Meteorologie a publicat prognoza pentru următoarele două săptămâni, iar veştile nu sunt tocmai bune pentru zilele care urmează. Până pe 26 ianuarie, maximele scad cu până la 10 grade Celsius, ajungând să fie situate între -2 şi -1 grad, după care vremea se încălzeşte din nou. Între 29 ianuarie şi 2 februarie, maximele diurne vor atinge 1 grad Celsius, apropiată de normalul perioadei. Minimele devin uşor negative după primele trei zile ale intervalului prognozat, iar cel mai frig va fi între 26 şi 28 ianuarie, când temperaturile nocturne vor scădea până la -9 grade Celsius. Şansele de precipitații vor fi mai ridicate între 20 şi 23 ianuarie, când va ploua slab. Precipitațiile



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.bzb.ro/stire/poluarea-la-ea-acasa-pe-paraul-timis-a68843

revin după 25 ianuarie, când vor fi precipitații slabe mixte. La munte, până la sfârşitul primei săptămâni maximele vor scădea treptat, de la 4 - 5 grade la -5 grade în jurul datei de 26 - 27 ianuarie, când minimele nocturne vor coborî la -11 grade, față de 0 - 1 grad la începutul intervalului. În a doua săptămână temperaturile cresc, ajungându-se la maxime diurne de -2 grade şi minime nocturne de -8 grade Celsius. Trecător vor fi precipitații, mixte la început, după care vor cădea ninsori, pe 21 - 22 ianuarie, dar şi în intervalul 24 - 27 ianuarie./TRANSILVANIA EXPRES, http://www.mytex.ro/prima-pagina/ninsori-si-ger-pana-pe-2-februarie_378614.php

Planuri pentru închiderea rampei de gunoi de la Uzina IIDEŞEURILE BRAŞOVULUI AJUNG ÎN PÎRÎUL TIMIŞMuntele de gunoi de la Uzina II trebuie înlãturat pentru cã este o amenințare pentru sãnãtatea apelor• În sezonul ploios, poluarea se accentuează, spun specialiştii, care susțin că această situație a fost şi va fi valabilă pînă la închiderea definitivă a depozitului Vechea groapă de gunoi de la Uzina II continuă să polueze Timişul. Rampa de gunoi se află în extravilanul municipiului Săcele, pe malul Timişului, şi conține, printre altele, deşeuri de cauciuc, hîrtie, plastic, textile, lemn, sticlă, praf, cenuşă, metale dar şi cantități mici de deşeuri periculoase. Specialiştii se gîndesc acum la executarea unor lucrări pentru închiderea şi ecologizarea rampei de gunoi, pentru a proteja atît pîrîul- care oricum vine foarte poluat încă din amonte - cît şi zona din jur, aflate la periferia municipiului Braşov. Conform unui studiu de impact aflat acum la Agenția pentru Protecția Mediului, pînă în 2016 rampa de gunoi de la Uzina II ar trebui să fie închisă şi să suporte lucrări care vor reduce poluarea mediului.Un pîrîu lipsit de apărare în fața poluării Poluarea din amonte interferează cu cea de la halda de gunoi pe malul drept al Timişului, care se află chiar la piciorul taluzului haldei de gunoi. În afara zonei propriu-zise, pîrîul este şi el o „victimă“ a rampei. Poluarea este cauzată de particulele antrenate prin şiroaie cu conținut mare de metale (fier, cupru sau plub). În sezonul ploios, poluarea se accentuează, spun specialiştii, care susțin că această situație a fost şi va fi



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.mytex.ro/prima-pagina/ninsori-si-ger-pana-pe-2-februarie_378614.php

valabilă pînă la închiderea definitivă a depozitului. Mai mult decît atît, substanțele poluante din halda de gunoi ajung în Timiş şi interferează cu alte substanțe generate din diverse surse din amonte, în condițiile în care debitul de apă este la un nivel mediu. Apa din pîrîul Timiş nu are nicio şansă în fața poluării avînd în vedere că nu există niciun dig perimetral, iar halda de gunoi a fost exploatată defectuos de-a lungul timpului, permițînd migrarea deşeurilor. Planuri pentru închiderea rampei de deşeuri de la Uzina II Pentru a proteja Timişul de poluarea venită de la rampa de gunoi, specialiştii propun pentru început, închiderea definitivă a rampei de deşeuri şi acoperirea cu straturi de pămînt pentru protecție. Lucrările ar continua prin realizarea unui pereu de beton, adică o căptuşeală, dar şi a unui radier, adică un fel de planşeu care serveşte drept fundație, încastrat în fundul albiei. Întreg studiul privind închiderea depozitului de deşeuri menajere şi industriale nepericuloase şi consolidarea malului stîng al pîrîului Timişul Sec a fost deja depus la Agenția pentru Protecția Mediului Braşov. Toate lucrările propuse în această documentație, care se referă şi la închiderea definitivă a rampei de gunoi, ar trebui să fie finalizate pînă în 2016, cu ecologizarea întregului depozit, realizarea unui întreg sistem de evacuare a apelor pluviale care să evite poluarea, amenajarea unei zone de protecție şi realizarea mai multor intervenții de refacere peisagistică. După închiderea definitivă, depozitul de deşeuri de la Uzina II va fi monitorizat pe o perioadă de 30 de ani. Rampa conține 1,3 milioane de metri cubi de deşeuri • Depozitul de deşeuri nepericuloase clasa B de la Uzina II se află în extravilanul municipiului Săcele, în vecinătatea drumului județean 103A, pe o fostă meandră a pîrîului Timişul Sec. Rampa, aflată pe un teren privat, are o suprafață de 135.500 de metru pătrați şi o înălțime de 6,5 metri în partea de N, 15 metri în mijloc şi pînă la 36 de metri în partea de sud. Există date conform cărora această rampă a intrat în funcțiune în anul 1975, fiind necesară atunci pentru depunerea nisipurilor de turnătorie de la Uzina de Autocamioane ROMAN Braşov. După 1993 la această rampă au început să fie aduse şi deşeurile menajere rezultate din municipiul Braşov. Volumul total al deşeurilor



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

depozitate în groapă de gunoi de la Uzina II este estimat la 1,2 - 1,3 milioane de metri cubi./MONITORUL EXPRES http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=133400

Interzis la microhidrocentraleAutorizarea microhidrocentralelor pe râurile de munte din ariile naturale protejate se suspendă începând cu data de 31 ianuarie 2014, potrivit unui protocol încheiat ieri între Departamentul Pentru Ape şi Păduri din Ministerul Mediului şi fundația World Wide Fund for Nature. În plus, instituția s-a obligat ca până la sfârşitul lunii mai 2014 să prezinte lista cu râurile unde nu se vor putea construi microhidrocentrale. În cazul microhdrocentralelor deja autorizate sau în curs de construire, reprezentanții instituției şi ai fundației vor verifica dacă acestea respectă legislația în domeniu, iar proprietarii vor fi obligați să facă investițiile necesare pentru a intra în legalitate. Aceste măsuri vin după ce, în anumite cazuri, construcția de microhidrocentrale a cauzat dezechilibre ecologice./BUNĂ ZIUA BRAŞOV http://www.bzb.ro/stire/interzis-la-microhidrocentrale-a68916



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.bzb.ro/stire/interzis-la-microhidrocentrale-a68916

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=index&s_id=133400

Documents

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewTuriştii care vor să ajungă la munte pe acest traseu turistic, vin ghidaţi de GPS, însă la un moment, sunt nevoiţi să se întoarcă