AMBASADA ROMÂNIEI LA STOCKHOLMBIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC

ÎNDRUMAR DE AFACERI

SUEDIA 2011

Östermalmsgatan 36, 100 41 Stockholm, tel: 0046 8 102858, fax: 0046 8 210142

E-mail: bogdan.badescu@dce.gov.ro

CUPRINS

1 Introducere2 Profil3 Informatii generale4 Profil economic

4.1 Industria

4.1.1 Engineering

4.1.2 IT&C

4.1.3 Celuloza si hârtie

4.1.4 Biotehnologie

4.1.5 Industria metalurgica

4.2 Agricultura

5 Relatii comerciale externe5.1 Uniunea Europeana

5.2 Comertul exterior al Suediei

6 Investitii6.1 Tipuri de companii

6.2 Fiscalitate

6.2.1 Regim fiscal aplicat companiilor

6.2.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

6.2.3 Taxe si impozite indirecte

7 Importul de produse in Suedia7.1 TVA

7.2 Alte taxari si taxe de import

7.3 Documente

7.4 CITES

7.5 Restrictii la import

7.6 Ambalaje si etichetare

7.7 Standarde si reglementari

7.8 Patente

7.9 Drepturile de autor (Copyright)

7.10 Marci comerciale (Trade Marks)

8 Structura pietei suedeze8.1 Organizatiile suedeze de comert

8.1.1 Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)

8.1.2 Camerele de Comert

8.1.3 Asociatia Suedeza a Agentilor

8.1.4 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish Research Institute of Trade)

8.2 Canale de distributie

8.3 Comertul cu amanuntul

8.4 Preturi

8.5 Infrastructura (tansporturi si expeditii internationale)

8.5.1 Comunicatiile

9 Cultura de afaceri9.1 Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi

9.1.1 Punctualitatea

9.2 Structura companiilor suedeze

9.3 Etica in afaceri

9.4 Comertul si protectia mediului

9.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor

9.5.1 Publicitatea

9.6 Târguri si expozitii

9.7 Redactarea unei oferte

10 Relatii comerciale bilaterale România – Suedia11 Informatii practice

11.1 Reglementari privind intrarea in Suedia

11.2 Orele de program si concediile

11.3 Accesul in Suedia

11.4 Calatoriile in interiorul Suediei

12 Legaturi utile

1 INTRODUCERE

Informatiile prezentate in aceasta lucrare sunt destinate companiilor românesti interesate in initierea de afaceri pe piata suedeza.

Ghidul descrie regulile si legislatia privitoare la exportul in Suedia, ca tara membra a UE, precum si practicile comerciale uzitate in comunitatea de afaceri din aceasta tara.

2 PROFIL

Cu o capacitate mica, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare si specializare, Suedia este o piata foarte deschisa si deosebit de dependenta de importuri, ceea ce o face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe termen lung.

Suedia in cifre:

populatie – 9,4 milioane (2% din UE)

suprafata - 450.000 km2 (16% din UE) – a treia tara ca marime din Europa de vest

suprafata impadurita - 240.000 km2 (53% din total)

suprafata agricola - 36.000 km2 (8% din total)

Nivelul importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungând pâna la 100% din consum in cazul produselor textile, a cafelei si ceaiului, cât si a televizoarelor. Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea.

Principala destinatie a importurilor de masini si echipamente, componente si parti ale acestora este industria. In cazul industriilor orientate spre export, mai mult de jumatate din valoarea productiei reprezinta importuri. Atât consumatorii, cât si managerii pentru achizitii sunt orientati spre import.

Suedia beneficiaza de retele de telecomunicatii foarte moderne si o forta de lucru foarte bine pregatita si competenta.

Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave, foarte prospere, dar si la cea mai mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea Europeana - cu 27 de tari si 500 de milioane de consumatori.

Consumatorii si activitatile economice din tarile nordice sunt in mare parte legate de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un lider in adoptarea noilor tehnologii si stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica numarul ridicat al companiilor care folosesc Suedia ca o piata-test.

Principalele caracteristici ale pietei suedeze si comportamentul de consum se prezinta astfel:

venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial; PIB/cap de locuitor a fost de 34.000 Euro/an, pentru 2009;

Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentând 45% din venit;

consumatorii suedezii utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut pe cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi tabelul privind Distributia consumului gospodariilor); cheltuielile totale pentru consumul gospodariilor suedeze au crescut cu 3,2% din 2009 in 2010;

17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte târziu, rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vârsta tind sa locuiasca singuri;

populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 50% din populatie detinând o diploma de bacalaureat, si aprox. 20% o diploma universitara;

Distributia cheltuielilor aferente consumului in 2010

Distributia pe grupe de produse % in total consum

% 2010/2009

Alimente si bauturi non-alcoolice 12,3 0,6%Tutun si bauturi alcoolice 3,6 -0,1%Imbracaminte si incaltaminte 5,2 4,0%Gospodarie (chirii, impozite, electricitate si incalzire) 26,6 1,1%

Mobila si bunuri cu folosinta indelungata 5,2 2,8%Servicii de sanatate 3,4 0,8%Transport 12,9 6,7%Comunicatii 3,2 6,7%Cultura si recreere 11,4 4,9%Educatie 0,3 3,8%Servicii hoteliere/ restaurant 5,4 3,4%Alte bunuri si servicii 10,5 3,3%

Sursa: Statistics Sweden, GDP Quarterly.

3 INFORMATII GENERALE

Guvern Alianta de centru-dreapta (coalitie de guvernamânt formata din liberali, moderati, ’verzi’-ecologisti – nu au majoritate);

ConstitutieMonarhie constitutionala; Parlament unicameral (349 membri) pluri-partit; Rege - Carl XVI Gustav (si-a inceput domnia in 1973)

Populatie 9,4 mil. locuitori (15% din populatie formata din imigranti)

Densitate 22 locuitori/km2

Suprafata: 450.000 km2

Pozitionare geografica In nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandive

Capitala Stockholm (1,7 mil. locuitori – inclusiv suburbiile)

Principalele orase Göteborg (810.000 locuitori); Malmö (530.000 locuitori)

Clima

Blânda, asemanatoare mai mult cu cea temperata; intre nordul si sudul Suediei se inregistreaza variatii mari de temperatura: Stockholm – ianuarie: -30C, iulie: 180C; Malmö – ianuarie: 00C, iulie: 170C; Kiruna (cel mai nordic oras) – ianuarie: -160C, iulie: 130C

Limba Oficiala – suedeza; in afaceri se utilizeaza limba engleza

Educatie 50% din populatie are diploma de liceu

Moneda Coroana suedeza (SEK)

Curs de schimb mediu 1 Euro = 9,5 SEK (cu variatii intre 8,9 – 10,3 SEK)1 dolar = 7,2 (cu variatii intre 6,5 - 8 SEK)

Ora Central European Time Zone –GMT+1; in perioada martie – octombrie – GMT+2

Program de lucru Luni – vineri: 8.00/ 9.00 – 17.00 (pauza de prânz de la 12.00-13.00)

Orarul bancilor Luni – joi: 10.00 – 16.00 (variaza de la sediu la sediu, in functie de zile)

Sarbatori publice*(* in ziua care precede sarbatorile publice, programul de lucru se incheie la ora pânzului)

Ajunul Bobotezei – 5 ianuarieBoboteaza – 6 ianuriePaste – de joi pâna luni, inclusivWalpurgii – 30 aprilieZiua internationala a muncii – 1 maiZiua nationala – 6 iunieAjunul Midsummer – ultima vineri a lunii iunie Craciun – 24,25,26 decembrieAjunul anului nou – 31 decembrie

4 PROFIL ECONOMIC

Suedia este în prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate saraca, în mare parte agrara, inainte de a se transforma intr-un centru al industriei grele, în secolele XIX-XX. Acum, tara are o influenta ridicata asupra mediului global de afaceri iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA, H & M, Ericsson sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan international.

Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie : „Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate”.

Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele social-democrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.

Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de fier, lemn, si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt: silvicultura, telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este una dintre cele mai bogate 15 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un statut sustinut de nivelul ridicat de educatie si de forta de muncă inalt calificata, de comunicatiile interne si externe excelente, si de una dintre cele mai înalte rate de acces la internet.

Industria prelucratoare detine o pozitie importanta datorita existentei materiei prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector. Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au pierdut in timp din importanta, la nivelul anului 2010 numai 1,8% din forta de munca activând in aceste domenii.

Urmare politicii economice a Guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul anilor ‘90 au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in prezent, una dintre cele mai puternice economii la nivel mondial, axata pe dezvoltarea de tehnologii, precum IT&C (16% dintre companiile suedeze activeaza in acest sector si 10% din totalul angajatilor se regaseste aici).

Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era una din cele mai sarace tari europene, in prezent, Suedia are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a adoptat-o Suedia in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca instruita si extrem de disciplinata.

Dupa criza economica de la inceputul anilor ‘90, urmare procesului de reforma adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al

celei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.

Industria suedeza este, in principal, o industrie de “asamblare”, dependenta de importurile de materii prime si componente.

Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia pastrându-se, in special, serviciile conexe productiei de bunuri (R&D, proiectare, design etc).

Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 75% din forta de munca activând in companii apartinând acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile “creative” (design, muzica, moda), acestea asigurand Suediei o sursa buna de venituri din exporturi.

Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB: - serviciile publice si private: 72,2% - industrie: 26,1%- agricultura: 1,7%

In Suedia erau inregistrate, in 2010, 981349 companii; din acestea, 96% sunt mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si 20 de angajati, si numai 1,9% au mai mult de 20 de angajati.

In cursul anilor ’70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare, care au prezenta internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.

4.1 Industria

4.1.1 EngineeringAceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul productiei bunurilor din aceasta categorie crescând de peste patru ori in ultimii 20 de ani. In 1900 masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo.

Outsourcing-ul reprezinta unul din femonele dinamice la nivelul companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata procesarii ulterioare.

Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest lucru a putut fi atins prin investirea unor sume urase in R&D (3,59% din PIB a avut aceasta destinatie in 2009).

Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei sectorului ingineresc. 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de produse sunt: sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipamente pentru transmisie si echipamente electrice pentru industrie – inclusiv automatizari, electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic.

Industria auto produce automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in sectorul ingineresc, aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare decât o arata cifrele, pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (atât productie industriala, cât si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de Volvo Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de automobile apartine in totalitate unor investitori straini (GM, Renault, Geely). Toate companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul având un numar foarte mare de furnizori de componente atât in Suedia, cât si in afara tarii.

Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru nevoile interne, ea a devenit internationala in cursul anilor ’90. Productia in domeniu este impartita intre Volvo (motoare), SAAB (structura aparatelor de zbor) si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor – in special Ericsson.

Cele mai mari companii in domeniul engineering sunt: Volvo, Ericsson, Electrolux, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab Automobile si Gambro. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o realizeaza in Suedia.

De altfel, exportul de produse apartinând aceste industrii reprezinta aproximativ 56% din exportul total al Suediei.

4.1.2 IT&C Dezvoltarea acestui sector a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor ’90, Suedia ajungând rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul tehnologiilor de vârf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca ,dupa criza de la inceputul anilor 2000, industria suedeza de IT&C creste intr-un ritm mult mai scazut decât la inceputuri. De altfel, Suedia isi mentinea in 2003 locul de cea mai avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index – IDC/World Times). Studiile OCDE demonstreaza ca Suedia ocupa primul loc la nivel mondial in ceea ce priveste economia digitala - utilizarea internetului, e-commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor ’90 si de numai 3% in perioada de dupa 2000.

Suedia are aproximativ 32000 companii in domeniul IT care au cca. 167.000 de angajati. Aproximativ 1500 de companii produc interactive media, multimedia si servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din Stockholm.

74% din populatia Suediei cu vârste intre 16-74 de ani folosesc computerul, si 83% folosesc internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa:SCB).

Cele mai mari companii in domeniu sunt: Ericsson, TeliaSonera, Flextronics, IBM si Volvo Information Technology.

Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si Germania.

4.1.3 Celuloza si hârtieSuedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al patrulea exportator de celuloza si hârtie si al doilea exportator de lemn de esenta moale).

Este a doua tara din Europa in acest domeniu (dupa Finlanda) si se bucura de un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinând 60% din capacitatea de productie. Productie anuala: 11,4 milioane tone.

In domeniul hârtiei situatia este asemanatoare: 12 companii detin 65% din productie. Productia anuala este de 11,5 milioane tone.

De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta lor de a acoperi anumite nise ale domeniului.

Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: SCA, Stora Enso, Holmen, Sodra Skogsagarna, Sveaskog.

4.1.4 BiotehnologieCresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a fost in avantajul Suediei, permitându-i sa atinga niveluri mari de crestere in aceste domenii.

In prezent exista 400 de companii activând in acest domeniu. Succesul a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitati antreprenoriale intense si aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori straini). Cele mai importante centre in domeniul cercetarii sunt Uppsala, Goteborg si Lund.

Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZeneca, Pfizer, GE Healthcare, Gambro, Fresenius Kabi (medicamente, biotehnologie si echipamente medicale).

4.1.5 Industria metalurgica Aceasta este ramura industriala traditionala, Suedia fiind pe primul loc in Europa la exportul de produse metalurgice, in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%, principala lor destinatie fiind siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a inceput sa scada in anii 70, dar Suedia se afla inca in topul primilor 10 exportatori mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile speciale.

4.2 AgriculturaIn ultimii 100 de ani Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura. Principalele produse agro - alimentare oferite de acesta ramura economica sunt lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.

Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere consumatorilor.

Productia agricola suedeza acopera in proportie de 105% nivelul consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul de reduse.

5 RELATII COMERCIALE EXTERNEEconomia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici dar deosebit de deschisa. Este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind in ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic internationalizate, având o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE. In ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international este destul de mare.Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din comertul mondial.

5.1 Uniunea EuropeanaLa 1 ianuarie 1995 Suedia a devenit membra a Uniunii Europene cu toate drepturile si obligatiile privind politica comerciala comuna de comert exterior si de realizare a pietei unice. (Common Commercial Policy - CCP). Aceasta inseamna ca intreg comertul sau exterior, cu bunuri si servicii, inclusiv incheierea de acorduri comerciale cu alte state, se supune legislatiei comunitare. In relatiile din cadrul OMC, Uniunea Europeana trateaza problematica comerciala in numele tuturor statelor membre.

Politica comerciala a Uniunii Europene este in unele cazuri restrictiva in relatiile cu statele terte; aceste restrictii se refera in primul rând la importul in Uniune a produselor agricole, dar si la masurile de protectie comerciala anti-dumping, in cazul in care se constata practici de sub-facturare. Embargourile comerciale impuse de ONU sunt respectate cu stictete.

In primavara anului 1998, Uniunea Europeana a decis formarea Uniunii Monetare Europene - UME, la care au aderat 11 din cele 15 state membre, incepând cu 1 ianuarie 1999. Ulterior a aderat la UME si Grecia.

În 2003, suedezii au ales în urma unui referendum sa nu adere la Euro. Suedia și-a revenit din criza financiară si recesiunea recentă mai rapid si mai puternic decât multe alte tări industrializate, analiștii remarcând finantele publice sănătoase și moneda nationala puternica.

5.2 Comertul exterior al SuedieiValoarea exporturilor suedeze globale s-a situat, la finalul anului 2010, la nivelul de 1136 mld. SEK (aproximativ 120 mld. Euro), în crestere cu 14%, comparativ cu anul 2009. În acelasi timp, importurile s-au situat la nivelul de 1 066 mld. SEK (aproximativ 112 mld. Euro), în crestere cu 17% fată de valoarea înregistrată în 2009. Astfel, excedentul balantei comerciale a Suediei inregistrat la sfârsitul anului 2010 a fost de 70 mld. SEK (aproximativ 8,7 mld. Euro); excedentul comercial net în 2009 a fost de 87 miliarde coroane suedeze.

In anul 2011 continua tendinta de crestere a schimburilor comerciale internationale ale Suediei.

Europa este principalul partener comercial al companiilor suedeze. Conform datelor statistice disponibile, in perioada ianuarie – aprilie 2011, 71,1% din exporturile Suediei s-au indreptat catre aceasta zona si 85,2% din importuri proveneau din aceasta.

Exporturile Suediei catre tarile Uniunii Europene reprezinta 56,7% din totalul exporturilor suedeze, in crestere cu 13% fata de nivelul inregistat in perioada similara a anului 2010, in timp ce importurile din aceste tari reprezinta 69% din totalul importurilor suedeze, in crestere cu 14% fata de nivelul din 2010. Exporturile catre tarile din ‘zona euro’ au crescut cu 14%, iar importurile din aceste tari cu 15%, fata de nivelul anului precedent. Celelalte state europene ocupa si ele un loc important ca partenere comerciale ale Suediei, detinând o pondere de 15% in totalul exporturilor si 19% in totalul importurilor.

Relatiile comerciale cu America si Asia: 10,2% din totalul exporturilor se indreapta spre America si 12,9% spre Asia; importurile din aceste arii geografice sunt mai reduse, astfel ca numai 4,5% din totalul importurilor provin din America si 9,4% din Asia.

Relatiile comerciale cu tarile continentului African: 3,2% din exporturi au ca destinatie statele Africii si numai 0,7% din importuri provin din acestea.

Excedentul comercial suedez provine, in special, din relatiile comerciale cu alte tari decât cele membre ale UE, cu care balanta comerciala este echilibrata.

In ceea ce priveste structura exporturilor suedeze, in 2010, ponderea cea mai ridicata o detin exporturile de metale comune si articole din acestea (38% din totalul exporturilor), urmate de exporturile de energie electrica (30,5%), masini si echipamente de transport (15,7%), produse din lemn si hartie (4,6%) si produse ale industriei chimice (3,6%),. Majorari substantiale ale cuantumului exporturilor s-au inregistrat, in anul 2010, in domeniul produselor minerale, cu o crestere de 20,4 % fata de anul precedent.

La import, cea mai mare pondere o detin combustibilii minerali si energia electrica (36,5% din totalul impoturilor), urmate de metale comune si articole din acestea (32,1%), masini si echipamentele (19,7%), produse din lemn si hârtie (12,4%) si produse chimice (13,8%). In 2010 s-au inregistrat majorari substantiale la importul de masini si echipamente de transport (+28,4% fata de 2009).

Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 2001-2010 miliarde coroane

suedeze 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total Import

655,0 651,0 673,0 726,6 831 935 1020 1097 911 1066

Total Export

787,0 806,0 819,0 896,6 972 1085 1140 1194 998 1136

Sold 132,0 155,0 146,0 170,0 141 150 120 97 87 70Curs mediu USD/SEK

EURO/SEK10,39,25

9,739,16

8,089,12

7,69,3

7,479,28

7,379,25

6,769,24

6,589,60

7,6410,62

7,209,54

Principalii parteneri comerciali ai Suediei in 2010

EXPORT IMPORT

Loc Tara% in total

export

2009 /2008 Loc Tara

% in total

import

2009 /2008

2010 2011 2010 2011

1 1 Germania 10,1% 16% 1 1 Germania 18,1% 18%2 2 Norvegia 8,9% 9% 3 2 Norvegia 9,1% 23%3 3 Marea

Britanie 7,2% 6% 2 3 Danemarca 8,4% 8%

6 4 SUA 6,6% 29% 4 4 Olanda 6,1% 5%4 5 Danemarca 5,7% 2% 5 5 Marea

Britanie 5,8% 15%

5 6 Finlanda 5,7% 5% 8 6 Rusia 5,4% 30%7 7 Franta 5,0% 13% 6 7 Finlanda 5,1% 12%8 8 Olanda 4,9% 26% 7 8 Franta 4,4% -2%9 9 Belgia 4,7% 35% 10 9 China 4,1% 22%

10 10 China 2,9% 15% 9 10 Belgia 3,9% 15%Surse: SCB si Riksbank

6 INVESTITII

In perioada 2006-2010 Suedia a atras investitii straine directe (ISD) in valoare totala de 260 mld. €. Cu un nivel al investitiilor straine raportate la PIB de 79% in 2009 (fata de 53% in 2005 si 41% in 2000), Suedia este una dintre cele mai internationalizate economii.

In 2009 existau in Suedia 13.636 companii straine, avand un total de 625.564 angajati (1/4 din totalul angajatilor suedezi din sectorul privat).

Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie si industria medicamentelor (19%), servicii financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si echipamente (10%), serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul cu marfuri (9%).

În ultimii zece ani, ponderea investitiilor din tările UE-27 in totalul ISD în Suedia a crescut de la aprox. 60% în 2000 la 80% în 2009; investitiile provenite din Statele Unite ale Americii au scăzut de la aproximativ 23% la aproximativ 7% în aceeasi perioadă. Astfel, cele mai importante investitii provin din: Olanda (358 mld. SEK), Luxemburg (341 mld. SEK), Marea Britanie (315 mld. SEK), Finlanda (226 mld. SEK), Danemarca (182 mld. SEK), SUA (164 mld. SEK), Norvegia (151 mld. SEK), Germania (131 mld. SEK).

Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in adoptarea tehnologiilor de vârf, cu o populatie educata, destul de diversificata din punct de vedere etnic si foarte receptiva, Suedia este vazuta de multe companii internationale ca o piata test pentru noile produse.

In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii este liber. O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum dividende, dobânzi, etc pot fi transferate liber in strainatate. O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la orice alte institutii financiar-bancare straine.

6.1 Tipuri de companii

In vederea efectuării de activităti economice, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societăti comerciale, in una dintre următoarele forme:

societăti cu răspundere limitată

sucursale (filiale) ale unei companii străine

societăti in comandita simplă sau pe actiuni

societăti cu actionar unic

societăti cooperative (asociatii de afaceri).

Capitalul social minim necesar unei societăti este 100.000 SEK, in cazul societătilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.

In general investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale, conform legislatiei suedeze, este tratata ca si o companie suedeza. Acelasi regim juridic se aplica atât companiilor ai caror actionari sunt straini, cât si celor cu actionari suedezi.

6.2 Fiscalitate

6.2.1 Regim fiscal aplicat companiilorImpozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%, in general, in anumite situatii putând ajunge la numai 25%.

Toate veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din capital.

Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente (current assets).

Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus “participation exemption rules” in ceea ce priveste dividendele si câstigurile din capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri.

6.2.2 Regim fiscal aplicat angajatilorSuedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de la 32% la 57% in functie de nivelul venitului).

Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca depasesc 7000 SEK; de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare.

Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati imobiliare este de 30%.

6.2.3 Taxe si impozite indirecteTaxa pe valoare adaugata (TVA) este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in special produse agro-alimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.

7 IMPORTUL DE PRODUSE IN SUEDIADin momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si aplicabile toate regulile si reglementarile UE in materie de import, tariful de import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil si in Suedia.

Odata cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber in Suedia, fara nici un fel de restrictii.

7.1 Taxa pe valoare adaugata - TVABunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata (TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 9%. Pentru medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc).

7.2 Alte taxari si taxe de importO taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt importate la preturi mai mici decât pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt taxe aplicate unui anumit gen de produse importate din afara UE si se aplica la alcool, tigari si tutun, energie si unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii produselor, pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului local. Aceste taxe pot fi mult mai ridicate decât cota TVA.

Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara extinsa vânzarea de la importator direct catre retailer, evitându-se vânzatorii en-gross.

7.3 DocumenteInainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu importatorul sau transportatorul marfii daca sunt necesare documente speciale de vamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispozitie de exportator in vederea vamuirii sunt factura comerciala si conosamentul sau alt document de transport. Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa cuprinda urmatoarele date:

* numele si adresa exportatorului (vânzatorului)

* numele si adresa importatorului (cumparatorului)

* numarul facturii si data intocmirii

* numarul si felul ambalajului (lazi, cartoane, containere)

* grutatea bruta, marcajul si numarul coletelor

* denumirea marfii si cantitatea, conform termenilor comerciali generali, precum si pretul fiecarui produs (unitar si total)

* rabaturi de pret si conditii de livrare si plata.

In factura comerciala se va mentiona greutatea neta si valuta de facturare. Documentele de transport se recomanda a fi intocmite in limba engleza.

Conosamentul (B/L) sau scrisoarea de transport aerian (AWB) sunt suficiente. Documentele de transport intocmite „la ordin” (to order) sunt acceptate.

Certificatul de origine este esential in cazul importurilor la care sunt aplicate taxe vamale preferentiale.

Alte documente pot fi necesare in cazul unor importuri de marfuri speciale. Licentele de import sunt necesare in cazul unor produse agricole.

Livrarile de animale vii si plante in vegetatie trebuie insotite de certificate sanitar-veterinare sau fito-sanitare.

Transporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea suedeza de frontiera insarcinata cu controlul importurilor acestui gen de marfuri, in baza unei cereri formulate anterior livrarii. Produsele alimentare de origine animala (carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca provin din tari agreate de UE si de ”Swedish Board of Agriculture”. Carnea, inclusiv cea de pasare, este obligatoriu supusa controlului privind infestarea cu „salmonella”. Toate produsele alimentare destinate vânzarii cu amanuntul trebuie inscriptionate in limba suedeza. Importurile unor produse alimentare continând o serie de aditivi interzisi sunt prohibite. O serie de produse alimentare de origine ne-animala pot fi importate cu aprobarea ”National Food Administartion Office of Sweden”; acestea sunt alunele de pamânt, nucile braziliene, smochinele, cacao, nuca de cocos, cele continând soya si apa direct de la sursa.

7.4 CITESDiverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de ”Washington Convention” (CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export din tara de origine si respectiv a unui permis de import eliberat de ”Swedish Board of Agriculture”. Unele produse care intra in aceasta categorie sunt pantofii si curelele din piele de crocodil de Nil.

7.5 Restrictii la importSunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:

- mercurul si orice produse continând mercur (de ex.. termometre)

- produse continând PCB si PCT (de ex. ulei de transformator)

- produse continând CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc)

- produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau având in continut cadmiu

Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi importate pe baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse metalurgice importate din afara UE, ca de exemplu din Norvegia, Elvetia, Islanda.

7.6 Ambalaje si etichetareIn Suedia, ca de altfel in marea majoritate a tarilor europene, ambalajul face parte integranta din produs. Ambalajul contribuie la facilitarea transportului si

Manipularii, oferind siguranta produsului. Functia de baza a ambalajului este aceea de a facilita distributia protejând continutul si permitând o manipulare rationala a marfurilor. De asemenea, ambalajul trebuie sa corespunda conditiilor de depozitare si sa ofere informatiile minime necesare privind continutul. O mare parte a marfurilor importate in Suedia se livreaza ambalate pe paleti si/sau in containere.

Reguli de etichetare care trebuie respectate: bunurile de consum trebuie etichetate in limba suedeza; eticheta si marcarea produsului trebuie sa descrie fidel continutul

ambalajului; daca este cazul, greutate si alte masuri trebuie exprimate in sistemul

metric; daca este cazul, trebuie incluse informatii privind utilizarea produsului; eticheta produsele agro-alimentare trebuie sa indice tara de origine.

7.7 BreveteTratatul International de Cooperare pentru Brevete (The Patent Cooperation Treaty - PCT) ofera posibilitatea protectiei brevetului unei inventii intr-un numar mare de tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia specializata, membra a PCT, este „Swedish Patent and Registration Office (PRV)”.

Conventia Europeana pentru Brevete (The European Patent Convention-EPC) este un acord de protejare a brevetelor incheiat intre circa 20 de tari vest-europene. Conform acestui Acord, cererile de inregistrare a unor brevete se trimit la „European Patent Office” (EPO), organizatie multinationala cu sediul la Munchen. Cererile de inregistrare a brevetelor sunt examinate de aceasta institutie, acceptarea lor oferind protectia necesara pe teritoriul tuturor statelor membre EPC, inclusiv in Suedia.

7.8 Drepturile de autor (Copyright)Suedia este semnatara a unor diferite conventii multilaterale pentru protectia drepturilor de autor, inclusiv a Conventiei de la Berna din 1971 si a Conventiei de la Roma din 1961. Legislatia suedeza privind drepturile de autor protejeaza programele de computer si bazele de date.

7.9 Marci comerciale (Trade Marks)Marca comerciala este un simbol de identificare utilizat pentru a distinge produsele/serviciile oferite de un comerciant de cele similare oferite de alt comerciant.

Protocolul de la Madrid este un Acord privind inregistrarea internationala a marcilor de comercializare. Acordul a intrat in vigoare la 1 decembrie 1995, limba

de lucru fiind engleza. Acesta ofera cetatenilor statelor membre posibilitatea protectiei internationale a marcilor comerciale prin trimiterea unei cereri la Biroul International al WIPO (World Intellectual Property Organization) din Geneva (in cazul României, prin Oficiul National Român pentru Inventii si Marci). Cererea va avea la baza inregistrarea nationala prealabila a marcii si va specifica tarile in care aceasta urmeaza a fi protejata; fiecare tara specificata in cerere are la dispozitie circa 12-18 luni pentru acceptare sau respingere.

Reglementarile privind marcarea cu sigla comerciala EC pentru produsele comercializate in UE au intrat in vigoare in 1993. Oficiul pentru inregistrarea cererilor de marcare cu sigla EC se afla in localitatea Alicante din Spania. Cererile de acceptare a marcarii produselor cu sigla EC se transmit prin Oficiul National de Patente si Marci direct la Alicante.

8 STRUCTURA PIETEI SUEDEZEUn potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strâns legate, respectiv (1) cum poate penetra piata suedeza si (2) cum se poate mentine pe piata. Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vânzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare presupunând o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista, in principiu, doua alternative principale: vânzarea directa catre un importator sau vânzarea printr-un agent. Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul depinde de capacitatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vânzari.

8.1 Organizatiile suedeze de comertPotentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in scopul otinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze.

8.1.1 Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)Federatia Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala organizatie centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia. Cea mai mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata de peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie mai fac parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura orientate catre bunurile de larg consum si produsele industriale.

8.1.2 Camerele de ComertAsociatia Camerelor de Comert suedeze (cu sediul central in Stockholm) este una dintre cele mai mari organizatii de afaceri din Suedia. Fondata în anul 1902, este constituita acum din 11.000 de companii membre, care provin din toate sectoarele economiei.

Camerele de comert furnizeaza, contra cost, informatiile cele mai importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru anumite produse. Potentialii exportatori sunt invitati sa publice ofertele lor pe website-ul www.chambertrade.com.

In Suedia exista 11 camere de comert:

1. Camera de comert a regiunii Norrbotten (Luleå)

2. Camera de comert a regiunii Västerbotten (Skellefteå, Umeå si Lycksele, aprox. 300 de companii membre)

3. Camera de comert a Suediei Meridionale (Sundsvall, Örnsköldsvik si Östersund)

4. Camera de comert a Suediei Centrale (Gävle si Falun)

5. Camera de comert a regiunii Värmland (Karlstad)

6. Camera de comert a regiunii Mälaren (Örebro si Västerås)

7. Camera de comert Stockholm (Stockholm si Uppsala)

8. Camera de comert a Suediei de Est (acopera regiunile Östergötland, Södermanland si Gotland, cu sediul central in Norrköping)

9. Camera de comert si industrie a Suediei de Vest (Göteborg)

10. Camera de comert a regiunii Jönköping (Jönköping)

11.Camera de comert si industrie a Suediei de Sud (Malmö)

8.1.3 Asociatia Suedeza a AgentilorIntreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa intre pe piata Suediei pentru prima data li se recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de agenti comerciali suedezi sunt membri ai Asociatiei Suedeze a Agentilor „The Federation of Commercial Agents of Sweden” (www.agenturforetagen.se); jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-

alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati. Ele actioneaza ca agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul exterior.

Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter) impreuna cu un supliment in care se pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri in scopul facilitarii realizarii de contacte cu agenti, importatori sau angrosisti suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membri asociatiei.

8.1.4 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish Research Institute of Trade)

Institutul ( www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros si en-detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera arii specifice (de exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc.; numarul companiilor prezente pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari companii prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care dispune, etc.).

8.2 Canale de distributieSistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si se caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativ doua treimi din totalul importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si materialele industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de distributie sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo si Helsingborg.

Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.

Goteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale principale ale constructiei de autovehicule si produselor petrochimice.

Malmo si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de Danemarca, fiind, de asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost dat in exploatare podul Malmö-Copenhaga, care leaga practic nordul Europei de Vechiul Continent.

Cu toate ca doua treimi din teritorilul suedez (situat in partea de nord) este foarte slab populat, si in aceasta zona exista activitate industriala in special in domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit, productia de energie hidro-electrica etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei sunt Sundsvall, Skelleftea, Lulea si Umea.

8.3 Comertul cu amanuntul Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor alimentare si de convenienta (58%) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse de agrement (29%).

Pe parcursul ultimilor decenii, unul dintre cele mai importante procese care a caracterizat comertul cu amanuntul a fost micsorarea ponderii consumului privat. Această tendinta este determinata în special de faptul ca consumatorii au venituri mai mari si isi permit sa cumpere diverse servicii.In anii 2000, comertul cu amanuntul a fost marcat de doua tendinte puternice, si anume tehnologia informatiei si profesionalism. Tehnologia informatiei a avut o dezvoltare rapida datorita e-commerce-ului, care creste anual cu aproximativ 30%, precum si unui nou mod de abordare a clientilor. Câteva exemple de servicii si solutii noi oferite sunt cardurile de loialitate, serviciile bancare si o segmentare mai inteligenta a consumatorilor. Profesionalismul constă într-o tendinta de a angaja mai multi oameni educati si de a investi mai multe resurse in recrutarea si dezvoltarea personalului.

Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate avea sanse de reusita daca se negociaza cu un numar limitat de angrosisti.

Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din piata bunurilor specializate.

Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de comertul cu produse alimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase fiind organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si magazine individuale.

Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este utilizat, de asemenea, in vânzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.

Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin Internet este in crestere. Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse alimentare cât

si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin Internet.

Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-unul din marii angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic, bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de magazine, cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

8.4 PreturiCompetitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului suedez. Fortele pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia celor la locuinte si ferme agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre companii. Potrivit legii concurentei (care corespunde reglementarilor in materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA.

La stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:

- costurile de productie;

- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;

- preturile produselor similare.

Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost ridicat al tranportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing si desigur, tipul produsului.

In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.

Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind piata unui anumit fel de produse.

8.5 Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie; transporturile feroviare si rutiere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate.

Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun de retele eficiente si dotari

ce asigura transportarea marfurilor in cel mai indepartat colt al tarii in cel mai scurt timp.

Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si importator.

De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu regulile „Incoterms” elaborate de Camera Internationala de Comert de la Paris (ICC). Aceste reguli sunt international unanim acceptate in comertul exterior, ele aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata , tradusa in limba româna, de la toate camerele de comert din România sau de la Centrul Român pentru Comert Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea Guvernului României.

Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita „Freight Forwarders’ Association”, institutie afiliata la FIATA (Federation of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor de transport, putând asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.

8.5.1 ComunicatiileSistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii, atât in scoli cât si institutiile publice, in domeniul IT & C.

In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in prezent existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.

Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.

Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.

De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap de locuitor. La incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.

In prezent, peste 70% din populatia Suediei cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc computerul in activitatea profesionala.

9 CULTURA DE AFACERIPentru a intra cu succes si pe termen lung pe piata Suediei un exportator trebuie sa cunoasca o serie de elemente; dintre acestea amintim filozofia de afaceri a

firmelor suedeze si practicile comerciale, cunoasterea limbii suedeze constituind un avantaj. Orice exportator care tinteste piata suedeza pe termen lung trebuie sa cunoasca situatia produsului sau pe piata, acordând o atentie sporita actiunilor sale de marketing. Utilizarea limbii engleze este practic generalizata.

Cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula ei pretind lucruri de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj corespunzator si livrari prompte. Componenta ecologica a devenit un factor important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie este principiul de baza al industriei si comertului. Importatorii si distribuitorii profesionisti sunt experti in operatiuni de comert exterior cunoscându-si foarte bine interesele.

Preferintele consumatorilor difera semnificativ pe categorii de vârsta si origine etnica. Optiunea pentru produse de calitate este relativ generalizata, tineretul si populatia urbana fiind insa mai pretentiosi. Din circa 4 milioane de angajati, femeile reprezinta 48%. Egalitatea intre femei si barbati este un principiu important, valabil si in sfera afacerilor. Familiile sunt in general mici, cu 1-2 copii.

9.1. Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi Majoritatea companiilor suedeze prefera sa intre in afaceri cu firme straine ce dispun de personal calificat in sfera afacerilor internationale. Specialistii din firmele suedeze implicati in operatiuni de import au putere directa si rapida de decizie, fara a mai fi necesara consultarea superiorilor.

Companiile suedeze negociaza atât cu firme agent cât si direct cu producatorii, optiunea fiind in sarcina furnizorilor. Când un exportator prefera sa lucreze printr-un agent suedez, acesta trebuie sa fie in contact permanent cu cumparatorul.

Principalii factori determinanti de competitie sunt pretul, calitatea, termenele de livrare prompte si asigurarea service-ului. Unii cumparatori suedezi sunt de asemenea interesati sa cunoasca costurile totale ale furnizorului (TCOO - Total Cost of Owner-ship). Managementul lanturilor de distributie impune adesea furnizorilor externi participarea la rezolvarea tuturor aspectelor legate de procesul de distributie.

In general, suedezii ce activeaza in zona afacerilor nu sunt dispusi sa abordeze discutii despre viata lor particulara sau pe alte teme in afara subiectului de

afaceri, ceea ce nu inseamna ca sunt limitati sau ignoranti; de regula ei sunt extrem de ocupati si de aceea evita risipirea timpului de tratative.

Cumparatorii suedezi doresc o comunicare deschisa totala cu exportatorii, livrari prompte fara lipsuri cantitative si defecte de fabricatie. Serviciile post vânzare, precum reparatiile, intretinerea si montajul sunt factori determinanti in mentinerea pe piata.

De regula, importatorii suedezi solicita informatii sau fac investigatii privind potentialul si capabilitatea exportatorului, sistemele sale de control al calitatii, aspecte ecologice, capacitatea de dezvoltare a productiei dar si situatia sa

financiara. Se recomanda ca si exportatorul sa faca asemenea investigatii in legatura cu importatorul.

9.1.1 Punctualitatea Punctualitatea nu este numai un semn de respect ci si un semn al eficientei activitatii, suedezii dovedind lipsa de intelegere cu privire la variatiile de cultura privitoare la acest aspect. Punctualitatea in sosirea la intâlniri de afaceri poate fi apreciata si ca standard privind punctualitatea in livrarea marfurilor. Stresul generat de factorul „timp” este adesea prezent in contactele de afaceri; In general, nu este considerata o impolitete fixarea unei date limita pâna la care se solicita un raspuns sau luarea unei decizii.

Punctualitatea este importanta nu numai in relatiile de afaceri dar si in alte imprejurari; un suedez invitat la un dineu la ora 8, va sosi cu exactitate la acea ora.

9.2 Structura companiilor suedezeCompaniile suedeze sunt probabil mai putin rigide decât companiile din alte tari. Suedezii incearca adesea sa rezolve problemele aparute in mod neformal si pragmatic trecând peste parerile avocatilor sau altor autoritati executive. Aceeasi atitudine este adoptata si in schimbul de informatii dintre ele. Daca se cunoaste situatia reala, negocierile progreseaza rapid, creându-se relatii de incredere si motivatia continuarii afacerilor.

Companiile suedeze au, de regula, o structura profilata pe un anumit gen de afaceri, cu spirit de echipa si cu putine niveluri de conducere (decizie). Aceasta structura conduce la un proces decizional simplu, direct si rapid. Statutul personalului angajat este de importanta minora in viata suedeza de afaceri. Directorii se fac simtiti foarte rar, iar angajatii nu se simt inferiori acestora. Un semn al nediscriminarii ierarhice il constituie modul in care se adreseaza in relatiile de munca, folosindu-se numele de botez.

Cu toate ca persoanele cu raspundere executiva sunt dispuse sa-si asume riscurile, deciziile importante se iau in echipa, dupa o analiza foarte atenta. Consensul, in luarea unei decizii, este deosebit de valoros. Dezbaterile aprinse in

intâlnirile de afaceri sunt neuzuale iar criticile sunt prezentate de o maniera impersonala si foarte diplomatica. Datorita educatiei, oamenii de afeceri suedezi accepta solutiile de compromis.

In contrast cu marea majoritate a tarilor in care promovarea se face pe criterii de vârsta, in Suedia trendul actual este de promovare a tineretului in functii de raspundere. Egalitatea dintre femei si barbati pentru ocuparea unor pozitii in ierarhia managementului este un alt principiu promovat de firmele suedeze.

9.3 Etica in afaceriChiar daca poporul suedez nu este deosebit de religios, neavând obiceiul sa mearga prea des la biserica, totusi Protestantismul (Lutheran) a afectat si cultura de afaceri. Coruptia a fost privita ca o problema foarte importanta, iar in scopul prevenirii ei s-a infiintat, in 1923, „Institutul pentru Prevenirea Platilor Ilicite”. Este considerata corupta „ orice persoana care da, promite sau ofera mita sau foloase necuvenite”. La nivel national, beneficiile (cadourile) ce depasesc 300-500 SEK (30- 50 euro) sunt considerate ca fiind improprii. Aceasta valoare se refera si la cadourile oferite cu ocazia unor sarbatori (Craciun, Paste, zi onomastica etc). Legea suedeza nu face exceptii privind asa-zisele plati preferentiale. In relatiile internationale, interpretarea acestei reglementari este mai ingaduitoare.

In Suedia, cadourile de afaceri, vis-a-vis de partenerii straini, pot fi acceptabile in limita practicilor din comunitatea de afaceri vest-europeana.

Suedia este membru al „International Centre for the Settlement of Investment Disputes” si semnatar al „ Conventiei de la New York” privind recunoasterea si punerea in aplicare a sentintelor curtilor de arbitraj straine. Institutul de Arbitraj de pe lânga Camera de Comert Stockholm este una din instantele de prestigiu din lume. Un acord intre Asociatia Americana de Arbitraj si Camera de Comert a Federatiei Ruse, incheiat in 1993, prevede ca arbitrajele si sentintele date in Suedia dupa regulile Comisiei Natiunilor Unite privind Legea Comertului International, de catre Instanta arbitrala a Camerei de Comert Stockholm, sunt definitive si executorii.

9.4 Comertul si protectia mediului Companiile suedeze trateaza cu foarte mare atentie problematica protejarii mediului inconjurator, considerând-o ca obiectiv strategic in politica lor de supravietuire si dezvoltare. Neglijarea acestui aspect in politica lor de management poate avea consecinte negative asupra competitivitatii activitatii firmei. Partenerii de afaceri straini care doresc sa patrunda sau sa se mentina pe piata Suediei trebuie sa respecte cu strictete normele internationale de protectie a mediului, in caz contrar riscând pierderea afacerilor in Suedia.

9.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilorAlocati timp suficient pentru investigarea pietei in scopul cunoasterii ei in amanunt. Nu colectati informatii numai despre importatori sau agenti ci si despre obiceiurile si preferintele consumatorilor finali, precum si despre activitatile intermediarilor din lanturile de distributie. Culegeti toate informatiile despre produse, dar si despre compania cu care intrati in afaceri. Importatorii, la rândul lor, sunt interesati sa obtina informatii despre capacitatea exportatorului de a livra marfa contractata in cantitatile si la termenele convenite. Daca negocierile se poarta cu un importator suedez capabil, atunci toate aspectele legate de costuri si preturi vor fi de la inceput foarte bine definite.

Suedia este cunoscuta ca fiind o „piata a cumparatorului”. Firmele suedeze nu schimba cu usurinta furnizorii cu care au deja stabilite relatii traditionale. Desigur, acesta este un avantaj al exportatorilor care si-au creat aceasta pozitie in comparatie cu un nou venit pe piata care trebuie sa depuna eforturi initiale sustinute pentru a câstiga increderea intregului lant de distributie. Cumparatorii suedezi apreciaza sinceritatea, in general, dar mai ales in relatiile de afaceri. In relatiile cu cumparatorii suedezi este periculos sa prezinti faptele intr-o lumina mai favorabila decât ele sunt in realitate. Daca vânzatorul nu este capabil sa-si indeplineasca obligatiile asumate inca de la prima comanda, atunci este mai mult ca sigur ca nu va mai primi alta.

Inainte de lansarea unor eforturi extensive si costisitoare de marketing, trebuie avuta in vedere capacitatea de productie si dezvoltare, competitia de pe piata, precum si o strategie adecvata de marketing. Vânzarea personala si stabilirea de relatii directe este de departe cea mai importanta si eficienta metoda de abordare a pietei. Atunci când vânzatorul si cumparatorul pot gasi impreuna raspunsuri rapide la intrebari, multe probleme pot fi rezolvate in cel mai scurt timp. Deplasarile in Suedia ofera oportunitatile necesare cercetarii competitiei. Vizitele personale trebuie tratate ca investitii si trebuie bine planificate si pregatite cu mult timp inainte (circa 6 luni). Este recomandabila concentrarea vizitei pe un numar restrâns de piete cu evaluarea cât mai corecta a costurilor si sanselor oferite de fiecare piata.

9.5.1 PublicitateaPublicitatea joaca un rol foarte important in viata comerciala suedeza. In acest scop sunt disponibile toate tipurile de media. Cotidianele si alte publicatii specializate din presa scrisa sunt cele mai importante mijloace de reclama in media, ocupând mai mult de jumatate din totalul acestei activitati. Publicitatea directa prin posta este al doilea mod important de desfasurare al acestei activitati, urmat de radio si televiziune. Alte forme, specifice fiecarui tip de produs, sunt reclamele vizuale din locurile de comercializare aglomerate - scrise sau sub forma de fotografii (postere), panouri etc.

Principalele cotidiane suedeze, cu circulatie nationala, sunt Dagens Nyheter, Svenska Dagbladet si Dagens Industri. Cele mai importante ziare regionale sunt

Goteborgs Posten in zona Goteborg si Sydsvenskan in zona Malmo. Exportatorii isi pot face reclama pentru produsele lor si pe web-site-ul Camerei de Comert: www.cci.se.

9.6 Târguri si expozitii Informatii utile privind cerintele pietei, standarde si potentialul general pot fi obtinute prin vizitarea târgurilor si expozitiilor specializate. Participarea la târguri ca expozant este o initiativa foarte costisitoare in comparatie cu alte optiuni. Aceleasi rezultate sau chiar mai bune pot fi obtinute, in special, daca numarul firmelor de profil potential partenere este redus, caz in care contactarea directa si personala este de preferat.

Vizitarea initiala a unui târg specializat pe profilul de productie al exportatorului, inainte de a lua decizia participarii ca expozant, poate fi o alternativa la fel de eficienta; o vizita bine pregatita la un astfel de târg constituie o actiune eficienta de marketing care poate fi combinata si cu vizitarea directa a unor companii.

Perioada de dupa efectuarea unor astfel de vizite este deosebit de importanta. Raspunsurile prompte la cererile de oferta primite sunt apreciate intotdeauna pozitiv de catre suedezi chiar daca nu vor fi lansate imediat comenzi. Aceasta ofera insa o impresie despre seriozitatea exportatorului, incurajându-l sa insiste.

9.7 Redactarea unei oferteImportatorii suedezi primesc o cantitate mare de oferte de la furnizori straini. De aceea, trebuie sa fiti siguri ca primele oferte transmise contin toate informatiile pertinente, importatorii neavând obiceiul sa ceara precizari aditionale.

Este important sa aratam ca importatorii suedezi doresc sa cunoasca de la bun inceput o serie de elemente minime, precum preturile, termenii si cantitatile minime ce pot fi livrate.

Redam in continuare elementele minime ce trebuie incluse intr-o oferta transmisa unei firme suedeze.

1. Produsul:

Descrieti produsul foarte pe larg aratând toate caracteristicile tehnice posibile. Anexati brosuri si/sau fotografii. Mostrele sunt totdeauna folositoare, cu atât mai mult când nu exista alte materiale promotionale. In cazul transmiterii de mostre, un acord in acest sens trebuie convenit in prealabil cu importatorul. Nu includeti un numar mare de produse in oferta. Specializarea in productia unui anumit produs creaza o buna impresie tehnica.

2. Preturile:

Utilizati, in cotatiile transmise, valute liber convertibile; firmele suedeze, agreaza, in ordinea preferintelor, Coroana Suedeza (SEK), Euro (EUR) si Dolarul American (USD) ; cotatiile agreate sunt CIF port suedez sau nord-european,

DDU si CFR. Importatorii de regula nu acorda atentie ofertelor cu preturi speciale (bargain price); oferiti de la inceput cel mai bun pret posibil cu mentiunea ca este ne-negociabil.

3. Conditii de plata:

Nu exista cerinte specifice referitoare la conditiile si termenii de plata. Oricum, in conditiile unei concurente acerbe, conditiile de plata avantajoase pot favoriza incheierea afacerii. Daca initial se solicita plata prin acreditiv (L/C) este de dorit a se mentiona ca in viitor pot fi uzitate si alte modalitati de plata. Platile la 30 sau 90 de zile de la livrare sau incasso-ul documentar sunt preferate, desigur, in functie de tipul marfii si creditul cumparatorului.

4. Cantitatea:

Aveti in vedere ca Suedia este o piata mica atunci când mentionati cantitatea minima a unei livrari.

5. Calitatea:

Importatorii sunt foarte precauti la verificarea calitatii marfurilor cumparate, acestea fiind comparate cu mostrele acceptate si nu admit nici un rabat intre livrari.

6. Capacitatea de productie:

Importatorii doresc sa cunoasca capacitatea reala de productie a vânzatorului si cea disponibila pentru productia de export.

7. Ambalaj / Transport:

Ofertele trebuie sa cuprinda toate informatiile referitoare la tipul ambalajului, materialul din care este compus, dimensiunile si greutatea coletelor, precum si mijloacele de transport si termenele calendaristice de livrare.

8. Referinte:

Informatii privind banca exportatorului (nume si adresa), pozitia sa pe piata (asociatiile sau organizatiile din care face parte), dar si experienta anterioara in export, sunt, de regula, bine venite.

PLANIFICAREA UNEI ACTIUNI INDIVIDUALE DE MARKETING:

Conveniti intotdeauna intâlnirile in prealabil;

Prezentati mostre si/sau literatura relevanta;

Fiti punctuali; anuntati daca intârziati peste 15 minute;

Pentru a arata respect, intrebati cât timp are la dispozitie partenerul; daca el este interesat va continua oricum;

Aflati toate necesitatile partenerului si conceptul sau de afaceri; folositi argumente corespunzatoare necesitatilor si conceptului sau de afaceri;

Prezentati concentrat obiectivele urmarite de dumneavoastra;

Concluzionati: se incheie afacerea sau nu, urmeaza o alta intâlnire, alti pasi ce trebuie parcursi etc;

Executati prompt toate obligatiile asumate cu ocazia negocierilor purtate.

10 RELATII COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – SUEDIA

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale romano-suedeze, in perioada 2005 – 2011 (trimestrul I), se prezinta astfel:

-milioane euro-

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total 421,8 561,3 720,37 636,46 496,35 557,08 164,15

Export 108 142,3 188,98 201,9 246,08 291,99 92,77

Import 313,18 419 531,39 434,56 250,28 265,09 71,38

Sold -205,8 -276,7 -342,4 -232,6 -4,2 26,9 21,39

Structura schimburilor de marfuri in 2010 se prezenta in modul urmator:

Export:

masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 35,8%

mobila, jucarii si articole diverse –10,2%

metale comune si articole din acestea - 9,9%

materiale textile si articole din acestea – 4,9%

produse ale industriei chimice si conexe – 3,7%

Aceste categorii de produse reprezinta 64,5% din totalul exportului românesc catre Suedia.

Import:

masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 35,2%

metale comune si articole din acestea – 20,7%

produse ale industriei chimice si conexe - 6,18%

pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton – 5,3%

materiale textile si articole din acestea – 2,2%

Aceste categorii de produse asigura 69,58% din totalul exporturilor suedeze catre România.

11 INFORMATII PRACTICE

11.1 Reglementari privind intarea in SuediaIncepand cu data de 2 iulie 2007, cetatenii români pot intra si calatori liber pe teritoriul Regatului Suediei pe baza unui pasaport valabil sau a Cartii de Identitate românesti valabile.

11.2 Orele de program si concediileProgramul de lucru este in general, de luni pâna vineri, intre orele 8.00 sau 9.00 pâna la ora 17.00. Multe institutii inchid cu o ora mai devreme in perioada sezonului de vara.

In general, primavara si toamna sunt cele mai propice perioade pentru contacte de afaceri. Iulie si mare parte din august, precum si perioada Craciunului si Anului Nou sunt perioadele de vacanta uzuale.

11.3 Accesul in SuediaToate liniile aeriene importante au zboruri regulate la Stockholm. Principalele aeroporturi internationale sunt Arlanda (Stockholm) si Landvetter (Göteborg). Pentru vizite in sudul Suediei este preferabil a se utiliza aeroportul din Copenhaga (Danemarca).

11.4 Calatoriile in interiorul Suediei Suedia se intinde pe o lungime de 1.900 km. Principalele companii aeriene interne sunt SAS si Braathens Malmo Aviation, care acopera circa 30 destinatii (orase) din Suedia.

Trenul este al doilea mijloc important de transport intern. Un tren expres parcurge distanta Malmö-Stockholm in 4 ore, iar distanta Göteborg-Stockholm in 3 ore. Liniile regulate de autobuze inter-city sunt recomandate pe distante mai mici. Taximetrele sunt suficient de costisitoare dar tarifele variaza de la o companie la alta. Intotdeuna, inainte de utilizarea unui taxi, intrebati care este

costul pâna la destinatia dorita. Inchirierea unei masini este posibila in orice aeroport dar numai cu o carte internationala de credit.

12 LEGATURI UTILE

1. AMBASADA ROMÂNIEI: www.stockholm.mae.ro

2. ORGANIZATII GUVERNAMENTALE:- Guvernuk Suediei: www.regeringen.se- Ministerul Afacerilor Externe: www.ud.se

3. INFORMATII GENERALE:- Institutul Suedez: www.si.se - Administratia fiscala: www.skatteverket.se- Consiliul suedez pentru Migratie: www.migrationsverket.se- Casa Nationala de Asigurari Sociale: www.forsakringskassan.se- Biroul central de statistica: www.scb.se - Registrul Comertului / Oficiul pentru patente si marci: www.prv.se- Bordul national pentru agricultura: www.jordbruksverket.se - Administratia nationala pentru alimentatie: www.slv.se - Administratia nationala a pescuitului: www.fiskeriverket.se - Bordul national de silvicultura: www.svo.se - Administratia aviatiei civile: www.lfv.se - Administratia nationala maritima: www.sjofartsverket.se - Agentia suedeza pentru protectia mediului: www.naturvardsverket.se - Pagini aurii: www.gulasidorna.se

4. ORGANIZATII DE AFACERI:- CCI, publicare oferte de export: www.chambertrade.com- Asociatia camerelor de comert: www.cci.se - Federatia suedeza de comert: www.svenskhandel.se - Bordul National de Comert: www.kommers.se - Consiliul suedez de comert: www.swedishtrade.se - Federatia agentilor comerciali din Suedia: www.agenturforetagen.se - Federatia industriei suedeze: www.industriforbundet.se - Agentia de investitii in Suedia: www.investsweden.se - Confederatia intreprinderilor suedeze: www.svensktnaringsliv.se

5. TARGURI INTERNATIONALE- Stockholm International Fairs: www.stofair.se - Elmia Jonkoping: www.elmia.se- Targul Göteborg: www.svenskamassan.se

6. BANCI

- Nordea : www.nordea.com- S E B : www.seb.se - Handelsbanken: www.handelsbanken.se

7. ZIARE PRINCIPALE- Svenska Dagbladet: www.svd.se - Dagens Nyheter: www.dn.se - Dagens Industri: www.di.se- Sydsvenska Dagbladet: www.sydsvenskan.se (local Malmö)- Goteborgsposten: www.gp.se (local Göteborg)

BPCE Stockholm, iulie 2011