N. IORGA

DAZBOWL NOSTRUli IN NOTE ZILMICE

VOLUMUL al 111-lea 1917 1918llanuarie 31 Marlie

M CI 117" U Frt Ack

RAM U R I"S.A.CRAI OVA

RAZBOIUL NOSTRU

IN NOTE ZILNICE

N. 1ORGA

Rázboiul nostru

in note zilnice1917 1918

VOL. al 111-lea

-

I.

SUFERINTA.

Acestea sint invataturi pentru tineret, spre a-I ajuta sa aiblacel suflet care trebuie.

E sufletul impotrivirii pana la capM, al inbaratniciei WA mar-geni in facerea batoriei. Caci be aceia sintem pe lume si nu bealtceva : ca sa biruim sau sa murim pe locul hotarit be soarta.Ostasul trebuie sa se ginbeasca oricinb, fall sä se infloare, Ca

supt picioarele lui 'este poate mormintul care-1 asteapta si sa nucrute nimic pentru a face sa se inbeplineasea rostul la care echemat.

Cu suflete tari se tine lumea si Innainteaza. Nimic nu se facefara binsele si cu ele orice este cu putinta. Luptele nu se poartacu bratul, ci cu energia morala care-I ribica si loveste. Aceastäenergie morala trebuie bescoperita la fiecare, cultivata, exasperatain ceasurile marilor primetbii. Fara binsa societatile sint forme tre-catoare care bispar la cea b'intaiu incercare a legaturtlor lor.

Nunie nu foloseste mai mult pentru aceasta opera be conso-libare sufleteasca becit suferinta. Suferinta . si nu noroc ni trebute.Cad mentul cel mare al unui popor nu este ca s'a tinut cu noroc-si a btrutt, ci ca impotriva norocului a putut sa tratasca st sa sebesvolte, trecinb peste toate impotrivirtle si raspunzinb la ftecaelovitura printeo noua incorbare a funtei sale.

Tot trecutul nostru nici n'a fost becit o lunga si grea povestebe suferinta. Numai cine n'o cunoaste se poate sperm be ceta ceintimpinam astazi, cautinb numai in fuga mintutrea be primepte. Elsamana cu unul caruia o boala 1-ar rapt toata experienta ce a in-gramabit in cursul %/feta sale : fieca re fapt neprielnic i s'ar 'Areaca nu poate fi inlaturat; ar crebe ca moartea I pinbeste bin bosui

Sufletul romAnesc(Conferinte tinute elevilor

collf Militare)

6 Räzboiul nostru in note zilnice

fiecarei piebici. Ori ginbiti-vá ca un copil nounäscut, ar avea, f6r57experientä, o jubecatä; cea b'intSiu noapte I s'ar 'Area sfirpitul lumii,coborirea Iabului asuprd-i, i i-ar trebui sa van' be mai multe oricum lumina urmeazA intunerecului i zorile beschib o nouA cafe asoarelui pentru ca sa inteleagd cä aceste ceasuri negre sint unsemn be crutare i mila al naturii MO be om, pe care-I ingabuieastfel sä se obihneasa pi sa-pi reface puterile.

$i neamul nostru a trecut prin multe nopti pi foarte abinci,pentru ca bin nou pe cAi be lumina sa-pi urmeze mersul pe careiiici intunecimea be azi nu-I va opri pentru multä vreme. Mai proas-pat, mai bucuros be luptä, mai tare fata be asprimile timpurilor s'aribicat el bupd fiecare inserat al norocului säu, pi tot apa va fi pi

acuma.Deem be rábbäri si be inburare ne-a facut i aierul in care

ne mipcAm pi pamintul pe care ne sprijinim.Aici nu e, cum se zice in carti, zonä temperata, ci vreme con-

tinuu neapezata. Väzbuhurile insepi se bat necurmat intre eleabia ingabuie sa bucem o viatá in care se oglinbepte insupi neas-timpArul lor. Nu numai ca peste primaverile abia schitate pi toam-nele tarzii sau grábite spre sfirpit se astern troiene be iarna i vent-grele be arpitá apasa asupra noastrà, bar in fiecare bin aceste bou5singure abevärate anotimpuri o s'aptamina nu samAna cu altanecontenite virtejuri schiznbatoare par a strabate natura insepi. Traimflinbc5 resistam i numai cit resistam.

Pamintul acesta e un brum, unul bin marile brumuri ale lumii,totbeauna cercetate pi atit be abese ori tulburate. De jur imprejurlocuri fermecaloare prin frumuseta i ispititoare prin robnicie. Cealtá potrivire a naturii poate atrage mai multi strdini bin toate un- -ghiurile lumii, pe care aceasta cale ce nu se poate inchibe ii abuceapa be upor la aceste comori pi la acest raiu? In zabar vorbeau-buletinele germane be grozavii munti românepti pe cari, luptinb pi"cu piebecile firii, au izbutit totupi a-i trece incápatinata vitejie anavalitorului; aici nu sint nici ziburile be piatra ale Pireneilor, nicighetarii Alpilor be-asupra arora sá fi räskit silueta inbrazneata aunui nou l3onaparte, nici vArfurile be neagrá piaträ goala ale muntilorbalmatini; pe alocurea ai trecut granite fara s'à fi b5gat be samä.-mäcar.

pt

pt

N. IORGA 7

El bine, bin acest brum stramosii nostri au volt sa-si facalocuinta, fall a fi caräusii sau robii nimanui, ci traginb in jurul !orsingurul zib ce se poate: al pazei necurmate, al grabei be a fa's-punbe la fiecare atac, al hotarirli care e in stare a reincepe oricirtbo lupta pierbuta. Pasare cu cuibul linga brum, cum spune cintecul.$i anume in pomul cu mita roan, in care tot trecatorul e inbem-

--nat be lipsa ca si be läcomia lui sa arunce cu pietre.Aceasta a bat caracterul intregii noastre istorii, acte binteo

brama be eroica suferinta, be suferinta pe care numai un extraor-binar eroism, be persistenta si razbunatoare elasticitate, a putut oimpiebeca be a fi insasi peirea.

Iata Tracii, cei b'intaiu stramosi. Toata viata lor a fost numaio lupta ; o lupta se glorifica in chiar religia lor, care trimetea solila cer in virful sulitelor pe care singerau. In fiecare primavara plecaurazboinicii sa-si caute hrana in provinciile romane be peste Dunäresi numai obata cu toamna se intorceau acasa. Un an fall razboiuera aproape un an be foamete.

Ce tart se faceau astfel sufletele incorbate färà incetare! Pu-tini barbari au resistat asa be inbelung Romanilor. $1, cinb, bupacele bin urma sfortari, a venit ceasul cel bin urma, Decebal i cu1<caciulariis sai, fruntasi ai natiei, n'au cerut papport be la nimeni,ci au intins o masa mare, unbe otrava era amestecata cu vinul.Si-au bäut libertatea, stiinb bine ca bincolo be poarta neguroasa amortii niciun busman nu mai poate urmari sufletul scapat be oriceprigonire si be orice robie.

Roma n'a venit aici sa se obihneasca.'0 necontenitä strabuintaa fost intreaga ei opera pe acest pamint. Pentru cä exploatatorulbe mine sa poata lucra in orasele bin nou create a trebuit ca os-taul sa nu se besparta un singur moment be valul aparator lacare pazia. Pazia Ora la batrineta, $i, cinb se babea un ogor ve-teranului ai carui copii erau nascuti abesea bin femei bacice cusingele aprins, el facea si mai beparte strajá linga agonisita lui,linga leaganul familiei sale. Cad bin patru zari roiau busmaniiintre binsii, mai ales acei Goti cari sint strabunii cetelor germanicevenite aici ca sa li se beie be energia voastr A, tineri osta$i be mine,mormintul pe care nu I-au gash aiurea, alaturi be jertfele lor care

,

,

si,

8 Rlzbotul nostru in note zilniee

se vor bucura in pamint be vecingtatea ucigasultl pebepsit pentrucrima sa.

Cinb ImpgrAfia s'a retras be ai,ci, ea incercase 1,ntAiu toatemijloacele pentru a /Astra rnos,tenirea lld Traian. S'au bus tegio-narii cu armele si steaguxile lar, si, cinb bjpcolo be Dupaye s'auoprit la alte vetre, ti.au bat nurnele Da,ciel parasite pentrtt a 1nsemnaastfel, nu numai o amintire in trecut, ci 'raj cu samá co baterie Inviitor, la care totbeauna s'au ginbit si nu obat4, prin recucerireamalului sting, unbe bormiau pkinfii atitoxa bjntre ostasi, au si in-beplinit-o.

$i, oupä plecarea solbajilor, a bregAtorilor, a fast aid cevaunic in istoria popoarelor. In poiene be cobri, in di be munte, inascunzAtorile unui pamint beprirks a se apara prin tainele sale aurámas mii si mil be oameni pärbiji, cart, n'au wit Irma ca si elinsisi sA se päräseascA pe sine. 13ieji Want WA Stat, flit cirmuire,fail avere, fArá unelte scumpe be apArare, el au rämas pe ac ( ,

jgrinA, inrabacinati ca stejarul päburilor meree. In umbra lor aupetit multe buruieni trulase caresi ribicasera. capul mai presus bestatornicia lor nebiruità. Istoria, care locuiesle in capitate si in la-Ore, nu vorbeste be binsii, bar ni putem inchipui printre cite gro-zave suferinji, prin cit sacrificiu bucuros, prin cig inburerare si prince impotrivire, s'au menfinut ei aid, intemeipb si besvottinb semin-jia noasträ, nu citeva zeci be ani, citeva veactui chjar, ci gene-retitle gingase sA si.o aminteasca 1 o mie be ani incheiatA, be pela 300, cinb Roma a renuntat falls, la stapinirea naciei, papa la1.30Q, cinb cele b'intaiu Dompli romäne,stj s'au Nit, pe temelul ve-chilor jubeje si Voevobate,

EN. ntt s'au ivit pentru a trAi ip 11ntste si pace putreb4, ocro-tite irt. huzurul lOr miserabil be taleranja vednijor, Nu intr'un coltbe abApop au poruncit cei b'intliu DO111111 romini, ferinbu-se beatingerea bureroasa cu strAinul busman, ci pe acel busman 1-auborit, 1-au provocat, 1-au sfibat, cautipb intlupiá or si inbelungata,fp sulexipja asteparilor si nebumeirjrilor asum lzbinbei acel ele-ment be conaolibprd po1itic4 ce nutpai cu greu se, poate, clpktaaltfel. Cgiburile bomnesti, be la inceput au fast Aram! munteatt 0Baia Molbovei-

$1 Craiul be peste munti a inteles besfiberea si primejbia. $i-a

N. IORGA 9

bat Sarna ca acesti Voevczi, ai unel Teri Romanestia sau ai cdief-lalfe, s'atl suit OA be SUS ca sa val brept in Arbeatul sat!, unberegil arpabieni furisinbt-ae 6istrusesera un aft Voevo6at romanesc,poate cel d'intäiu si singurul pe vremeh sa, care din mijlocul zn-

sui al cetätii rnunfilor ar fi stapinit asupra Po:11212i lor de pretu-lindeni. Tim0 be aprOape bola aufe be ani Ungurul a fost bus-manul be capetenie, care se potolia numal atuncea cinb vreunDomn misel Schita un gest be supunere, Ii numele crestinafatiicomune. De cite on nsä un om abevärat stapinia bincoace be munfi,el relua trabitia lupteior pentru intregirea obstii romanesti i, insuferinfe noua, prin naväliri, befronari, uciberi, robli in ceasurileneprielnice, suflefui neamului se calla pentru viitor Iar, ant) seobihnia Ungurul, Polonul se arunca be la granite rasäriteana penirua innabusi acest bfrz suflet al Valahuluiz care bin fiece incercarese ribica mai aprilA si thai nebomolit. Din aceste lupte ni-au ramaszaloage in aceasta farina: singele lui inatias Corvinul, armele sfa-rimate ale Teutonilor minati, cu aceiasi insefatoare cruce pe caream vazui-o azi, la aeroplanele ucigase, be ambitia nebuna a luiloan Albert si, bupa lupta be la Posaba, i'n 1330, pecetea pierbutaa regelui Carol Robert, cu care vom peceiltA noi, pentru totbeauna,besrobirea Arbealului be tiranil straini, hoti si asupritori.

La 1626 Ungaria regálA d'a prabusit. Ceata sturluibatecamagnatilor a fost incunjuratA si strinsä la piept Oita la moarte beienicerii lui Soliman-cel.alaref, 1 trupul tinarului rege Lubovic, parasitbe ai sai, a cAzut in mlastina care ascunse un veac l umatatecoroana cu strimba cruce a regatului. Cinb, bupa 1683, ea fu ribi-catA i curätita be Latinul Eugeniu be avola, print itallan cu ebu-catie francesa, un Habsburg si-o puse pe 6p, si be aici innainteprin Habsburgi si fotusi contr Habsturgilor s'a besVoltat acelnavalitor nationalism magftiar, care tupa ce a fost, 'Ana len, lacheulobraznic, reVoltat i iacom, al Casei be Austria, se fine astazi zgo-motos be singeroasele fegiuni e fier ae germanismului cotropitor.

lii acest timp insa Si aintra Turcllor noi né-ain 'Astral Cuce stiferinte spune, timp be trei veacuri, flecare iagfn tn istortianoastra. Nu ne-ain ferit ni8 be ei, ci cu steag brept am stat not,cei putini, innaintea tor, cei farA be numar. ste 16are vre-un satpe acest pAmint care sl nu-si 11 ksat binil be singe si be lacriml

10 Rlizboiul nostru in note zilnice

Turcimii si horbelor tataresti pe care Sultanul le nãpustia asupracelor mai inbarátnici bintre crestini ? La urml, cinb bratele obosite,numai puteau tinea sabia, cu cel bin urma ban ruginit be suboareal teranului sarac am platit breptul be a nu avea in cuprinsulhotarelor noastre niciun bregator turc, be a nu se sApa in pamin-tul nostru temelia niciunei moschei, be a- raminea cu legea, bati-nele, asezamintele si binastiile noastre inteo vreme cinb bin I3ubaporuncia Pap si cinb peste cAsutele umilite ale Pestei se revarsa -zilnic cintarea muezzinului care chema pe Allah stäpinul.

Cinb apoi Crestinatatea cea apuseana : a Imperialilor aus-trieci si a Polonilor, cea räsariteaná: a Rusilor s'a ribicat Impo-triva Turciei becazute, am reapatat multe bin privilegiile noastreusurpate si obata cu breptul nostru care innainta pas cu pas seinnalta in zare tot mai sus ibealul nostru. Toate le-am platit insacu cele mai cumplite suferinti $i cu jertfele cele mai marL Thrillbe boua veacuri, be la cele bintaiu räzboaie turco-polone ale luiSobieski, bupa 1660, paria la acel tratat bin Paris, la 1856, carea pus basele Romaniei unite intre hotarele celor bola Principate,noi am trait mai mult supt ocupatie straina, care si aceia se tinea,-numai cu necurmata lupta contra vechiului stapin, ce trebuia sase intoarea razbunator la fiecare tratat nou. Ce n'am rabbat atunci?'jafuri, stoarceri, morti, siluiri, batjocuri fail nume si färä numar.51 ce n'am bat ? Casa noastra, pinea noastra, banul nostru, trupulnostru jertfit 5i, pe linga toate, vitejia celor o'intaiu osta5i romininoi, cari, une ori supt Austrieci, totbeauna supt Ru$1, siau oferit-bucurosi singele pentru biruinta Crucii-

Bunicii nostri Inca au avut sa tread prin suferinta. Au fostumiliti $i ei prin ocupatiile straine, au fost mäcelariti si ei be hor-bele turcesti in trecere, au plata In taxi si au pribegit peste hotareani intregi 5i, mai ales, s'au intrebat cu o burere pe care inceperaa o intelege, cum va iesi tara lor bin viforul cumplit prin care tre-cea E abevarat ca fiii lor au avut ragaz, in curs be o singura ge-nera tie, sa faca politica si bani, lasInb apararea Romaniei 5i grijarominismului in sama unei Europe care, be mult, nu mai exista.Atunci tipul viteazului ostas $i al inteleptului boier, al marilor gos-pobine au fost Inlocuite prea abesea prin acela al nerusinatilor be .aminboua sexele care-5i expun luxul si bestrabalarea In mijlocuL

N. IOROA 11

publice. Dar poate fi vorba, un moment mAcar, caiineretul, be la care se cer jertfele prin caresi nu prin pomanA--se poate recistiga ceia ce bevotamentul fArA noroc n'a putut pAstra,sA se inspire be la acest singur ceas al uitArii be sine in loclacA onoare bin reluarea intregii trabifii be nebiruitA suferinta a

Innaintasilor ?

LUPTA.

Am vAzut ce viafA ,grea, mult mai grea becit a noastra beacum, au avut-o strAmosii, be la cei mai inbepArtati pAnA la pArintiipArinfilor nostri. Dintre cite societAti omenesti au trAit vre-obatA,-putine au avut be inburat atita cit au avut innaintasii nostril. N'alost mAcar, la mijloc, un veac be liniste, in care sA ni putem in-trebuinta toate puterile sufletului la creafiune, ci necontenit a tre-bun sA impiebecAm bistrugerea pornita contra fiintei noastre

Dar fiecare suferinfA a crescut comoara puterilor noastre Fie:care zi rea a fost spre binele nostru. Si n'ar fi putut sA ne batAsoarta mai tare becit bad, binbu-ni hotare sigure, ni-ar fi fAcut cuputintA o bunA viatA fArA griji si fArA lupte.

$i altii se laubA cu primejbhie be care au fost incunjuraticare i-au intArit, i-au educat. Ratzel, unul bin acei invAtati cari nus'au isolat be lume pentru a fi oameni be stiintA, ci au inteles cAtiinta porneste bin nevoile omenesti, se hrAneste bin ele $i se in-

breaptA, harnicA i iubitoare, spre ele pentru a le multAmi, a spus,intio cArticicA pentru poporul sAu, cA niciunui fapt n'are sA-i mul-tameasca mai mult becit aceluia cA la nicio granitA nu era, pentru-Germanii lui, un prieten sigur, ci cA pretutinbeni se intilnia sauamenintarea sau mAcar nesiguranta. Aceasta i-a InvAtat sA facA

aceia ce astAzi n'au fAcut : recunoascA i sA-si pregAteascAloate puterile WA a !Asa ca mAcar o fArimA bin ele sA se piarbA,-prin trinbAvie sau lipsA be organisare-

Primejbia noastrA a fost bascAlul nostru. Azi ni se mai bA oinvAfAturA. SA nu ne cAinam, ci sA spunem mai be grabS: bine-cuvintate fie greutAtile, piebecile, suferintile be azi, fiinbcA asemeneanenorociri vor trebui neapArat sA ne facd a pune in luptd toateputerile unui neam intreg !

talamitatilor

Bali

II.

insesi.

si

a-0

12 RzboIul nostril in note zilnice

Ne putem lntreba insa acum: in asemenea Imprejurari, cum,a putut oare aceastA societate omeneasca sa bureze in formele elrationale fara ca vre unul bin valurile care au lovit-o, au $1 acoperit-oDe atitea ori, sa-i He mormintpl?

Doar au cazut teri mai vestite si mai marl. A perit Bizantul$1 a perit Po Ionia. Roma cea noua bin Orient a bispärut, nu beputerea Turcilor osmanlii o biath banba be barbari bin stepaci tocmai be ilusiile csi facea in taria unor ziburi rau aparatesi in ajutorul unor prieteni ncpregatiti pentru aceasta. Polonia, taräbe trei ori mai mare becit vechile noastre Domnii, n'a bisparutmacar prin razboiu cad mai tarziu a venit numai Koszciusko casa1 proclame, la capatul unei nobile lupte, sfirsitul ci printioformalitate biplomatica, prin iscaliturile I pecetile unui protocol,care nu insemna o glorioasa infringere, ci o injositoare nechiste. Abisparut ca sa nu se ribice 'Ana la simulacrul be azi, club buioasaAustrie $i onesta Prusie, asasinii be a cum o sula cincizeci be anibesgroapA pe victima lor pentru a vebea bad n'a /limas cumva Inbuzunarul ei... o armata.

0 Imparatie, un Regat s'au sters astfel bin rinburile Statelor.Si noi, mai mid, mai putini, neajutati be nimeni, be ce ne-am tinut,cu toath intregimea absoluth, metafisla a nenorocirii, i anumeboua mii be ani macar, ceia ce trebue strigat necontenit in urecheasperiosilor be cinci luni, cari, astazi, bemoraliseaza natia pe caresoarta a lovit-o, pentru ca experienta istorica romäneascl nu lie mai lunga abesea beat a lor $i a parintilor lor ?

Unii, cei mai multi, vor spune : pentru resistenta, pentru bi-ruinta trebuie boar solbati multi, armg bestule, far, ca $efi, obini-oara arhangheli trasninb cu palo$ul, iar azi isteti ingineri mlitarisiguri be calculele bor.

Da, numai cit, pentru ca solbatii sa nu fie pentru lagárele beprisonieri, armele pentru praba be razboiu, iar sefii numai pentruviitoarele consiberatil strategice ale istoricilor be razboaie pierbute,se cere ceva : un suflet.

StrAmosii no$tri 1.au avut: tare, luminos, neinfrint. SA vebetnInsei elementele bin care s'a alcatuit.

Dar, be la inceput, sA Exam un principiu general. Tari sbntacele societäti omenesti la care existä in hecare un sentiment mar

N. IORGA 13

pulernic decit grija de sine insusi, jar acelea la care grija depersoana sa, de familia sa, de averea sa a fieciruia primead,acelea sint societati slabe, dacg nu chiar condamnate. Fiecare ome dator sä roporieze suferinfa lui la binele sau la räul socieldliiinlregi din care face parte, iar nu starea intreagâ a acestei societiltila suferinta lui.

La inceput a fost la poporul acesta al nostru o nestrgmutatãcrebintg in Dumnezeu. Nu acea crebintg pe bin 'afarg care se mul-tameste cu forme, incheinb cu Dumnezeu un pact si presintinb lacapgt socoteala posturilor, mgtgniilor si presentelor la sluibe pentrua inlocui ruggciunea cea abevgratg printr'un energic : cbg-mix. Evla-via strgmosilor nostri pe vremea lui $tefan-cel Mare sublimgliniste in luptg chiar, unicg in istoria noastrg era be altá naturg.

Fiecare bintre luptgtori, incepinb cu Voevobul insusi, nu sesimtia pe sine, in biruintg sau in infringere, ci privinb toate suptlaturea vesniciei, se simlia in mice clipg legat be Dumnezeu carelupta prin el, cgd ,opera Lui se inbeplinea in luptg.

De aid si bisericile ribicate oriunbe a fost infruntat busmanul.Cie nu sint poboabe, amintiri, simbole, ci recunoasteri bepline siloaiale. Domnul se privia ca un Craiu-Davib bin Mlle : ca siacesta, iesise numai cu prastia innaintea uriasului turcesc, si Go-liatul pggin cgzuse la atingerea pietricelei aruncate be binsul pen-tru ca sg se inbeplineascg vointa lui Dumnezeu. $i noi, cari nu maiclgbim lgcasuri be inchinare, putem ba lui Dumnezeu, care se vg-beste in singele martirilor cazuti pentru Ora ca si in razele buneale soarelui, ceva care ar exprima si mai bine recunostinta noasträpentru acel singe bgruit viitorului nostru: momentul, nevgzut, barreal, al breptätti si libertglit chiar a celor cari, simpli terani mun-citori be ogoare, si-au toferit Inca ,obatä, hotgriti sl voiosi, viatapentru tart.

A venit apoi si altà vreme, in tare sufletul be actiune al nos-tru a luat altä forme, pentru acei cari mergeau cu incredere si cukaiala credinli fatä de Voevod, de domnul ostirilor, de Onetenianizboinicä a Statului. Minunatul palos al lui Elthai ori cumpanitasable a lui Rams inseamng aceastg fasg noug In besvoltarea pute-rilor noastre sufletesti.

14 Rilzbotul nostru in note zilnice

Se poate vebea chiar in viata celui bin urma momentul pre-cis cinb cele bola curente se amestea.

Turcii au venit, multi, mai multi becit binsul, pe vremea cinbo sutä be mii be oameni insemna mai mult becit usine intregi pusepe roate si servite be milioanele mesterilor WA vitejie, cinb armataera o grupare sufleteasea, nu o organisatie inbustriala. l3oierii auOräsit pe capetenia lor, fiii simtinb in ei oboseala pärintilor cariluptaserà supt $tefan. Molbova intreaga a fost cuceritä be Soliman-cel-Märet, 0 Von cel cu suflet tare a trecut in Arbeal, unbe ammai fost obatã cu sabia si unbe, reveninb mine si cu intelepciunea,vom sti sä räminem. Mergea sä se inchibä in acea cetate a Ciceuluiinnaintea pietrelor areia vä yeti opri atunci, mine, cu abmiratie si pietate.

In cale s'a oprit la man'astirea Bistrita, bin munti, linga Piatra,si acela care rAspunbea Polonilor trufasi be izbinba be la Obertyn :cDumnezeu e cel care m'a biruit, pentru pkatele mele», a cazutplinginb innaintea icoanelor si nu s'a sfiit s'o spuie pe urmA fatiinteun act solemn. Aid e Inca omul care se vebe numai bin milalui Dumnezeu. Dar, cinb se va fi bus la Constantinopol, pentru aporni bin nou, pe largi aripi sigure, cdtre cuibul säu bin Molbova,el va scoate acel mare strigat be hotärire pe care-I citam si altäbatá bin acest loc, pentru alt aubitoriu : cVoiu fi ce am fost si maimult becit atita». Omul incepe s'a se van si pe el insusi, puterea,talentul s'au; el incepe a recunoaste pe Dumnezeu, nu afarà bebinsul, ci in läuntrul sAu chiar, ca putere activä si creatoare. $iostasii creb si ei c5 este asa. in Voevob vab pe arahnghel, caresi el e numit in vechea terminologie slavoná tot Voevob,Illihai alnostru trecinb astfel in graiu aläturi be marele Voevob ceresc alcárui nume il purta.

Am intrat, be la un timp, in legatura cu lumea apuseang, carein noile ei forme be cultura' mobernä vorbia be brept si breptate,bupd batinele minbre ale Romei. Puterea acestei convingeri aoricine se sprijine pe brept e la locul lui si ca nimeni nu poatebirui lara steag be breptate ne a intärit bin nou Jag be noile pri-mejbil si nenorociri care veniau asupra noastra.

Iatä-1 pe batrinul Voevob Brincoveanu ribicat bin Scaunul skibomnesc asupra Pastilor chiar, in ajunul voioasei serbátori be pri-avara. Din tot ce-a avut, nimic nu i-a rämas becit carnea lui si a

N. 1OROA 15

copiilor lui. $i pe acestia ii va vebea murinb, pana la cel mai mic ;va vebea stinginbu-se neamul i numele sdu. Un cuvint ar fiajuns ca sa-i scape, cuvintul lepabarii be lege, bar el n'a voit sa-1rosteasca. $i-a pus capul, bupa ce cazusera acelea ale tuturor obras-lelor lui. $i n'a puns, n'a blasthmat macar, ci a murit senin astep-find. Caci era sigur cä, murinb pentru brept, opera be breptatese va savirsi neaparat contra celor cari-i facusera strimbatatea ceamai cumplita.

$i nu vom fi in stare sa inburam astazi suferinje, be multeori cu atita mai mici, in aceiasi senind asteptare a lucrurilor caretrebuie sa fie fiinbca sint brepte? Noi, cari sintem bin neamul celorce au vazut perinb copiii lor in crebinja stäruitoare ca apara peDumnezeu insusi in breptatea lui, nu vom sti sa salvam onoareaunei generajii si, cu binsa, viitorul unui intreg popor, inburinb acelebureri care se ingramabesc tocmai pentru a grabi pebeapsa, neaparata?

La inceput am crezut in Dumnezeu care nu ajuta numai, ci

lucreazd insusi. La puterea acestei convingeri am abaus pe aceiaa increberii in virtutile capeteniilor noastre si in sfirsit a nezgubu-..

itei crebinje in breptate ca temelie statornica a lumii. Tn curinb,bupa 1700, am mai sprijinit fapta noastra be inburare si be luptape Inca un temeiu nezgubuit : crebinja in viitorul jerii i neamului.

Prin Arbealul unbe ne-a bus si acum steaua calãtoare, rasariacite un biet preot, cite un calugar umil, cite un scolar abapostitDumnezeu stie cum si pe unbe, care cetise in cronici si in cárjilebe istorie i capatase be acolo increbinjarea ca toate incercarile siumilinjile presentului nu insamna nimic faja be marele trecut alRomei i be ispravile Voevozilor i ca bupa vorba lui Rares, pecare n'o stiau, ce a lost obata se poate intoarce. Mai mult : cátrebuie sa se intoarca. Transfiguraji iesisera bin abaposturile unbe-iajunsese Buna Vestire a misiunii noastre nationale. $1 atunci bepe plaiurile unbe propovanisera un Samuil Micu, un Gheorghe $incai,un Petru Maior, a Mut invietorul vint be munte care, Intrinb inplaminii trinbavi ai boierimii noastre fanariote, a inbemnat-o la acealupta, in numle Patriei, al Najiei, care a bus la Unirea Principatelorsi a pregatit noua lupta be care ne jinem astazi pentru a birutintr'insa mine.

16 Rfitholul nostril in note siln ice

Dart pe lingg atitea si alit be Mari elemente be putere Stifle-teascg, mostenite, trebuie Eta abaugim ndi, cei be datgzi, UCenicii

fericifi al henorocirii, Inca until.El se elaboreaza acum in burere : sdlidaritItea dePlinä,

neapäratä intre cei de sus $i cei de fos, intre voi, cari vett fi ofiferi,$i aceia cari Vet lupta supf ordineld Ooastre.

An1 pornit la razboiu tot pe clase. N'ant avut acea contopiresufleteasca prin care armata intreagg ajunge a fi un singuY atifletcare lupta si biruieste, Capeteniile au =bits si ajUtat pe feranulbstas, bar prea abese ori dati fost mitt si aceiasi fiinfg cu binsul,prin comitnitafea shlmosilor si unitated Misiunli be inbeplinit.

Acest mare fenomen be minunalg prefacere trebuie egvirsitastgzi.

Cad nu fridi exista becit bouS felurl be oameni: Rominul befreabg, vrebnic be toate, si Rominul netrebnic, care mine nu vaavea loc la praznicul biruinfei. Alte clase becit clasele morale nu lerecunoasteM si, bupg. aceasta incercare, vom sti sg potrivim si cla-sele materiale bupa valoarea moraIa a celor ce le vor compune.

Sa imitgth ntinunate cothunitate sufleteasca a frafilor nostribe lupta si be suferinfa, mai greu incercafi becit noi, Sirbii. OM erinseamng ntimal acel solbat care conbuce pana la capat, care seretrage numai cel bin urtna ca V capitarnil be corabie in ceasuthaufragiului pe care nu I-a pufut inlatura. Ofifer inseamna numaifratele cel mai mare si Mat bun intre frafii sai mai tnici. Ofifer eacel care infelege ca grabul sau rut cuprinbe rticiun privilegiu, cl esi o onodre, bar 1 o grea, setioasg si continua batorit.

Acestea sg le avefi in minte cind yeti ft irt rgzboiul cel noual raactithpararli. Sg-I facefi cti toafg mintea si cu toati carneavoastrg, mai gala be jertfg becit cei mai limit Oran. Sa-i bafi sol-UMW! tot ceia ce farg voi iLat lips!, iar celui ce cabe pentru faraaaJi finefi, pritt nemargenita vdastra milá si iubire, locul aceloracart nu sint nolo ca sa1 minglie 0 sA.I pfIrtgi.

Astfel vom fi vrebriici tie getteraffile care au suferit atita sitatust au stiuf birui : fitin tofi $t pentrti WI

7 Ianuar 1917.

N IORGA 17

MOSTENIREA SUVLETEASCA

Tot ce se petrece in vlata unul popor lash urme. Nu numaiin paginile istoricilor, scrise pe basa altor lucruri scrise st potriviteci $i aiurea. Mai ales aiurea. Si anume in sufletele chiar ale celorcart au tuctat $1 au patimit, dart au trecut prin betia triuthfurilor $iprin smerenia infringerilor, cart au primit astfel intipariri ce nu t epot $terge. Si aceste intipariri se transmit prin povestiri inbuio$a te$i thinbre urmasilor. Mai mult becit atita : pe cinb paginile isto-ricilor se fac tot mai sterse, be la a treia, be la a patra gene-ratie ele nemai fiinb becit un material be stublu oarecare, acesfeurme VII in sufletele vii, ajung tot mai guternice, abincinbu-se totmai mult ctt cit amintirile trecutului pot fi mai necesare pentru ne-voile presentului.

Si este inch o beosebire. In cärti evenimentele se pastreazaca fapte: in suflete ela creiaza stari de spirit $i aceste start bespirit sint factorii be capetenie in besvoltarea poporului care pleacäbe la binsele si lucreaza prin mijlocirea lor.

Adeste start be spirit le putem gasi in masele cele marl, abincisi curate club nu le tulbura, cum zicea obata, inteo convor-bire particulara, insusi Regele acestei teri , care pastreaza tra-ditia, deci suma futuror acestor start de spirit mo$tenite.

Se va gasi astfel la milioatele be terani cart alcatuiescastazi partea cea mai mare $i mai buna a ostasilor no$tri Intaiuo puternica ci indisolubilâ legatura cu pamintul pe care s'au nis-cut $i au muncit. Apararea lui inbelungata, abaugirea lui neconte-nità cu trupurile mucenicior bin atitea hIptd, au stabilit aceastämare si sfinta, legatura.

Putem zice chiar a nu e neam care sa aibh mai strinsä le-gatura becit al nostrit. Aceasta intaia pentru ca é un heath be te-rani i nu e ráu. Cutare barbat e Stat, ramas acutha la Bucu-resti, raspunbea cuvintelor mete be grip $1 take OentrU sate :(Mie-tni trebuie Romania oraselory. De sigur ca $i ea are f6--

losul el, si mai ales cilib sd ginbeste clnéva, ca ace om politic, bepreferinta, sau exchtsiv, la none conbiffi econornice ale vietii mo-

si

18 Riizboiul nostril in note zilnice

berne. Orasele, cinb noi le-am facut, cinb noi le conbucem si lebominam, au un rol be frunte in viata nationala. Dar si bin acestpunct be vebere satul multamit si fericit trebuie sä fie acolo, nunumai pentru a le hrani, ci si pentru a reinnoi, a improspata ne-contenit orasele.

Neamul nostru e Inca si un neam be terani statornic Intl-bacinati pe ogoarele bor. Dincolo be munte, stim bine cinb au venitSasii, ba chiar, in atitea casu ri, putem precisa si cinb s'au asezatcoloniile, mai noua sau mai vechi, ale Ungurilor. Ei ramin pe lo-curile lor si le apara bin constiinta patriotica impusa prin scoli, binorbin oficiat venit be la autoritati, bar bin instinct, nu. Tot asa, bin.colo be Dunäre, continue transmigrari au innoit poporatia. Sirbulbunarean be azi se cobpara bintr'un bunic venit bin interior, cinbratacirile si apasarile albanese au schimbat rostul locuintei fieca-ruia. 13ulgarul be pe malul brept al Dunarii si be pe termul MáriiNegre este un colonist be originie recenta la 1878 Inca erau aicinumai Turd $i Gagauti, be singe grecesc, be lege crestinä, bar belimba turceasca: bialectul arata lamurit o recunosc si etnografiibulgari bin ce regiune a venit fiecare grup be colonisti. Cu ainostri insa nu e tot asa : bin generatie in generatie, bin loc in loc,afarl be usoare miscari be la munte spre ses, oamenii au ramasla vetrele strabune. La bistanta be secole, multamita resistenteineintrerupte, au stat la a ceiasi brazba oameni cu acelasi singe, cuacela$1 graiu, cu aceleasi obiceiuri si chiar cu acelas nume.

Mine, bupa ce vor trece aceste saptamini cumplite, ii vomgasi tot acolo. Vor fi rabbat fara sa se incovoaie o stapinire strainaal carui obiceiu il pierbuseram be mult, vor fi abaos mormintelecelor ucisi si celor asasinati la mormintele, pe care le paziau bemuff, ale vechilor morti bin cimitirul satului. Incercarea be a rasfira pe teran, cara a putut izbuti aiurea, va raminea aici zabarnicasi aceasta va intari si mai mult legatura bintre om si pamint.

Aceasta nu se intimplä bed! cu foarte vechi rase. Ele sin-gure nu se lasa imprastiate be primejbie si be nenorocire. Pe rui-nele oraselor italiene bistruse be cutremur cei scapati cu viata s'auabunat si, in loc sail iea pasapoarte pentru vre-o Argentina oare-care, unbe ar fi fost bine veniti, si-au refacut bin lemn vechile sa-lasuri. Oameni ai pamintului aceluia", zicea atunci Doamna Elena

N IORGA 19

a lui Cuza-Voba, bespre toti aceia cari fara frica au stat innainteaamenintarii puterilor oarbe. lar in partite francese be curinbluate innapoi be la Germani cutare teran batrin se apropie lardemotie be ramasitele casei sale ruinate pentru a verifica elementeleramase solibe si a se pregati be noua clabire. Numai rasele abo-rigene, fiii cei mai vechi ai pamintului, primesc be la acesta, la oriceatingere, puterea tainica prin care pot rezista si ramanea si maibeparte,

De aceia imi permit a crebe ca., be ar fi lost posibil fata begreutatile multiple ce trebuiau infruntate, fiecare trupa trebuia ase-zath in locurile pe care, nu numai a le cunoastem mai bine, ci leiubeste cu o mai puternica si a tot stapanitoare iubire, linga bise-ricuta inchinarilor sale, langa brazba suborilor si cimitirul obihnelorstramosesti.

Un al boilea element al tariei noastre sufletesti in puternicileclase funbamentale este con0iinta legii 0 iubirea de dânsa.

Pentru a fi legali n'avem nevoie be regulamentele, orbonan-tele si mijloacele be constrangere be care atarna popoare cu maimulte mijloace tehnice, cu mai multa beprinbere la munca inbus-triala moberna, bar cu mai putina cultura sufleteasca in cel maibepartat trecut. Acest popor al nostru, be miscari libere, caprici-oase in aparenta, este cel mai strans ,,legat" be anume normevechi in care, baca vei cauta bine, gasesti stravechile norme bebrept ale Romei insesi. Nicairi cuvantul lege, mostenire romana, becare s'au prins si anume rituri arhaice trace pentru viata societa-tilor, n'are o sfera mai vasta si un sens mai profunb. E si religiesi e mai presus becat religia insasi. Un atot puternic instinct belegalitate e o parte esentiala bin capitalul chiar cu care intram inviata.

Aceasta legalitate primorbiala, care numeste crima si toategrozaviile ei cu scurta formula be conbamnare : fara-be-lege", poate&á va fie be mare ajutor in conbucerea solbatilor vostri. Pentru atrage tot folosul bintr'insa nu trebuie sa abaugiti insa la exemplele beilegalitate pe care necurmat le-a bat guvernarea prin aventurieristraini. Are brept sa vorbeasca be lege, be ascultarea fata be binsa,numai acela care nu se beparteaza be binsa prin niciuna bin lap-

20 RSzbolul nostril in note zilnice

tele sale. Ofijerul trebug sa fie, $1 prin faptul ca pe cimpul beluptá toate puterile, Ora la breptul be viaja si be moarte se abunain el, o icoana insa-si a legalitajii constiente, netulburatä be vre-unabus, care i-ar bistruge caracterul moral si ar Infecta be imoralitate$1 pe solbaji.

Mai presus be lege insa concepjia be dreptate. Legea ser-veste breptatea; aceasta creiaza si poate creia oricinb legea; legeaexista numai in funcjiune be breptate, pe cinb breptatea poateexista si lucra $i fall forma, oricit be necesara si be efectiva, bartotusi trecatoare a legii.

Poporul nostru n'a fost numai bintre acelea care au 5tiut binece este breptatea, ci el a si bat-o totbeauna acelor cari aveau aface cu binsul si a si asteptat-o oricinb be la allii, a fost deprinssä i se dea. Si anume : sigur, simplu, expebitiv si practic. Facatoribe breptate, juzi, i-au fost intaile capetenii, jubeje s'au chemat in-Mile formajiuni politice, Tronul a fost un Scaun be jubecata, marejubecator a fost, be la inceput, Voevobul.

Atijia bintre calatorii straini au vazut cu ulmire si abmirajievechile scene be breptate patriarhala in jerile noastre. Pujin bupa1580 Francesul Fourquevaulx a fost, aici, in Iasi, chiar, pe loculunbe se ribica ultima forma a Palatului Abministrativ, martorul ju-becajilor lui Petru-Voba Schiopul, care, supt un cort be frunzar,primia zilnic plingerile oricarui jeran care ingenunchinb innainteamull, isi spunea fail nicio forma scrisa pasul si burerea, avinb si-guranja ca Voba Fara zabava le va ajuta si inbrepta. Iar, bouaveacuri bupa aceasta. alt Frances, secretarul bomnesc bliauteriveera impresionat be atitubinea simplilor sateni, call, innaintea Dom-nilor, bupa citeva clipe be o biscreta si respectoasa tacere, incepeaua-si arata pricina si nacazul cu o limpeziciune, cu o scurtime, cuo maiestate, vrebnice be Roma cea veche.

Asa au trait ai nostri, veac be veac, in breptate. Nu va mirajica o pretinb si astazi be la voi si bela cei mai rani becit voi:toata rasplata celui bun, harnic si jertfitor, bar celui care nu vreasa fie bun, nici sa lycreze si a jertfeasca, toata pebeapsa sianume : rapebe, visibil, innaintea tuturora. Doar s1 Nicolae Mavro-corbat, Fanariotul care invalase romaneste si cetia letopisejele Illol-bovel, inbráznia, be-si strain si fail partib, si incuie, aici chiar, inbeciu, pe boerii cei mari cinb lucrau rau si avinb brajele beschise

N IORGA 21

oricinb pentru breptatea räzesului, a simplului teran Aid nu sintintre araci si slabi, naturi ca a negrilor bin Africa Orientalä ger-manä, cari se lasa impuscati bin balcon be ofiterul cuceritor cluba Mut prea mult. Totul pentru breptate, bar in afard be binsanimic, e 9 lozincl be care veacurile au Invàtat pe ai nostri sä nuse bespartl

Convingerile vechilor scriitori arbeleni bespre vesnicia patrieisi a neamului traiesc in sufletele tuturora. Nu vä uitati ca nu ospun, ca representantii patriotismului si nationalismului sebentarcari vor rebeveni limbuti la orice parabá si festivitate, bupä fazboiu,cinb nu vor mai vebea bupà binsii pe recrutor si orbinele be che-mare ale comenbuirilor. Sint patrioti -si iubitori be neam teraniinostri, be si n'o spun sau poate tocmai de aceia.

In exagerarea caricaturalà be cAtre binsul a befectelor oriaruivecin nu se vebe atita o urä, o busmAnie macar a Rominului fatäbe alte natii, cit siguranta ca este pe lume un singur neam abeväratserios, bemn, al lui. Teranul romin nu tine numai la rzeamul luici trgeste exclusrv intr'insul.

Iar, cit priveste patria, ',Tara" lui e terra a Romanilor, e pa-mintul be sprijin si be roabä si e pamintul intreg pentru el. Sen-timentul pe care-I are pentru binsa e nemargenit si, fiinb si atit befiresc, el gaseste expresiile cele mai simple pentru a-1 märturisi,pentru a se spovebi be binsul. Mergem la rázbotu?", intrebam peplugarii, pe cäräusii be la Válenii miei be pe vremuri. i oricarebin ei raspunbea fãrä a sta pe ginburi . Dad tara o cere,mer.gem".

CAci aici sta marea beosebire intre conceptia lui terAneascä,be ostas, be muncitor si be birnic, si intre conceptia orasanului.El priveste tara ca pe aceia care poate cere orke de la dinsul,pe and cellalt asteapti de la dinsa orice pentru sine.

Fiinb asa be bun patriot si be calburos iubitor al neamuluisau, Rominul de bastina- este si cel mai omenos dintre vecini 0dintre adversari. La el se conciliaza ca la niciun alt popor aceste bottä/nsusiri, care bau prin armonia lor bovaba sigura a tine! aristocratiibe rasa.

intre ceilalti, unii au cultul umanitatii, bar sint bispusi a cin-MI §i a r6spinge cererile terii si neamului, ca acei cintareti be im-

22 125zbotul nosfru in note zlinice

nuH internationale supt steaguri rosii caH nici in clipa celor maieroice avinturi nu-si abjura crezul cel vechiu. Sint pe lume claseinternationale si sint si natii Internationale.

Mai sint apoi mai ales popoare capabile be cele maibevotate sfortgri pentru sine, bar care nu merg mai beparte becitcercul ingust al interesului lor. Dad Sirbul abevärat teran siel , e cavaleresc, ibealist, Bulgarul, la care clasa micilor prävä-,liasi a bat nota mentalitatii nationale, e practic, meschin, lacom si55lbatec. Si ieri el rasa in urma avintului cal'aretilor s5i sate bis--truse, femei pingarite, oameni schingiuiti, carä cu trupurile Mateale copii lor mid.

Germania ea insási in ultimele timpuri s'a bespartit, prin egois-mul ei fãrá friu, bistrugAtor be State si ucigas be nationalit'ati, beacea umanitate pe care obinioará era minbrà ca o poate servi. Maisint Inca persoane, cu intentii bune si o constiinta nobill, careliemintesc recunoscátor be Germania be ieri si se pregAtesc a cäbea4a picioarele Germaniei be mine, iar pentru Germania be azi aupretuire, inbreptatire, ba chiar abmiratie. Germania nu mai poatepretinbe, asa cum este acuma, la nici-o recunoastere bin parteaomenirii, intre altele, si mai ales, pentru ca nu este ea 2ns4i.SA revie intaiu la ce a fost, si cei ce vor face parte bin a treiageneratie bupà razboiu vor vebea ce au be fäcut. PAnä atunci insasä nu ni mai vorbeasca be filosofia lui Kant si be poesia lui Schiller,aci ea insasi are sa se inbrepte intäiu spre acea filosofie si spreacea poesie pe care prin actiunea ei be astäzi le-a besonorat.

Cu cit mai mult trebuie sä preferim, in ce priveste simtul beumanitate, conceptia latinä, care e si a noasträ! Atita lume cunoastepoesia in care Victor Hugo infatiseaza un moment bin viata Orin-telui ski generalul, luptator supt Napoleon I-iu in Spania. Unsolbat busman ránit innaintea lui cere ap'd : ,,bä-i", striga generalulsolbatului care.1 insoteste. Cinb plosca e aplecatà asupra ränituluiacesta scoate pistolul si cautä s'a tragä. ,,Totusi ba-i sa bea", e rás-punsul acestuia. Ori sä ni amintim pe acei solbati romini pe caricomanbantul lor ii lAsase sä jubece Uncuri prinsi luptinb contraregulelor razboiului. Dupá o clipä ei se intorc spuinb: Doi zicemSa-i lasati in plata Domnuluim. Si plata Domnului, totbeauna breaptä,e pentru vesnicie.

N IORGA 23

Un ultim cuvint bespre acea solibaritate, care e marea nevoiebe astázi. Pentru voi este o batorie ; pentru aceia cari vor fi suptorbinele voastre e o necesitate si o putere sufleteasca.

noi n'am intemelat Statele noastre prin cuceritori suprapusi cu-ceritilor si avinb brepturi asupra lor. Orice ar fi crezut coconii"anticamerilor fanariote, cari au strecurat pentru citva timp si alteobiceiuri la noi, sträine be firea noasträ, bar incapabile be a o con-rupe burabil, teranul nu se simte nici acum, in sárAcia si NM-sirea lui, sluga bin batorie be nastere a unui stapin prin brept benastere. Prin terani s'a intemeiat tara, be Domni cu port bizantin,bar cu suflet teránesc. Prin terani s'au purtat vechile lupte si ye-chile victorii s'au cistigat. Boierim ea eroic5 pleca be la teränimeprin biruinta ca sä se intoard la binsa cinb altii aveau rinbul lorsA biruiasa. Regulamentul Organic a incercat in abevar sd substi-tuie vechii frátii románesti, care se pastra Inca, o noud orbine belucruri basatã pe nobleta functiilor. Dar si mai beparte boierul atrait intre ai lui bin sat, avinb aceiasi biserica be inchinare in cu-prinsul cAreia, prin botezuri si cununii, el se incuscria bin nou cufratii sai terani, avinb aceleasi hramuri si aceleasi petreceri, schim-binb ginburi asernanatoare in aceiasi limn. La Divanurile ab hoc,care au pregatit Unirea, ca si la abunarea munteaná pentru chestiaproprietatii, in 1848, nu ca robi innaintea coconilor au venit teraniici ca o run mai särad, bar mai muncitoare innaintea fratelui pecare I-a ajutat norocul. $i zilele cele mai glorioase pentru armatanoastrà in 1877 au fost acelea ale colaborarii perfecte intre vechiitovarAsi be munca si be luptä.

Aceste puteri sufletesti toate s5 le intrebuintati total fail a!Asa ceva sa se piarb5, bacA voiti sa capatati biruinta care vi secere si pe care sint sigur c5 arbeti be borinta be a o ba.

11 lanuar, 1917

Domnii terii §1 ai neamului.

in ajunul Anului Nou, in vechea casa boiereasca unbe se-abaposteste astazi Regina terii si copiii Sai si unbe poposeste intor-cinbu-se be pe frontul luptelor Regele resistentel si pregAtirli natio-nale s'a petrecut o scenä bin acelea pentru care Curtile n'au pro-

24 R.Szboial nostril In note zilnice

tocol $i etichetg spaniolg', Irate atifea paragrafe, nu prettebe nimic.Pe scar nit etau rinbuifi bemnitarii, ci, tie o barte, sCriitori,

profesori, arfisfi, abii$1 $1 el aid be acelas vint al paegiei $1 spri-jinifi pe acelasi hotgrire be a sta in Ufa primejMdi pang la capat,iar, be alta, oameni bin marea si nobfla mulfithe a mundi $i asuferinfei. Erau aristocrafi ai lupfei, purtinb haine be unifortng careau fost stropffe be singe, eran zbraveni cetgfeni bin Ciurchi si binTatarasi cari n'au vázut pe Rege becit in 'zilele marl afe pgräzilorbe pe vremuri, erau cercetasi cari represintan toate $dolile Romänieiocupate $i nu lipslati nici alfii a cgror uniforme era laibgrulpgrintesc ros, OW si rupt, infrgfit be bine be rgu cft cgma$aproprie, pe care uitaserg s'o schimbe.

A sunat bupg bating, buhaful" ce ,,buhain"; erau pattu!$i lamugetul teribilei pufini, cgrefa coaba be cal prinsä in pielea infinsa ca oboba fi Muse acest glas, v'ulau coriboare pfine be lachei si sglilecele mari be unbe veniau Domnii si prinfii Romgniel sg vabg Cevreau acesti oaspefi be floapte, sosifi cu butte ngbejbi. Era tin vuietbe glasuri in care silinfile a boug coruri capturate pe strabg seuniau cu amintirile vecIliului cor be tipohrafi be la Väleni si atsforfarile inbivibuale ale mai niiiltor biletanfi cari n'ar putea spuneprecis ce este "un Conservator lu. Dor Mele musicei corale nu erau,creb, observate prea be aproape, bar atita zvon $1 bucurie nu sepoate sä mai fi fost tiecit lin timpurile cinb in fupta comuna $1 iniubirea olnteasca se intemeiau monarhille.

A venit innaintea urgtorilor bin Wale clasele poporului rominRegele insu$1, Regina, bomnifele $i prinful Nicolae, care invafasepentru a o spune pgrintelui sgu ce inseaning in romgneste, si anumeazi, vechea bevisa bel2ica a revoltei: Confidens Domino non movefur:cine se increbe in Dumnezeu nu se dating. Iar bintr'un coif becgmgrufg, unbe copiii se culcg obatä cu noaptea, a ie$it 0 bomnifamilitia a cgril toaletä be gala era o cgmasä be mgtasä viorie pi

bol papuci trasi pe pielea goalg a picioruqelor.Regina a plins, mari lacrimi buioase, pentru burerile tuturora;

cinb I s'a amintit be binsele, si a prins si pentrti sperantele ce I

e'au abug. An väzut-d totl plinginb ling-A bsdirtil dsli celei that' $1

au itingliao toff, facut, Plingilb di fat. Cu tichli minbri st tottisiinläcrAmáti Regele cautd Iii initorkil Inca acoperit be tainá cele ce

N. 1OROA 25

trebula ea fie. Israel putea spune anttme la ce se ginbiau bomnitele.tar printul cel mic se ginbia la bustul sau pe care I-1 abusesescuiptprul Dimitriu-Mrlab, ofiter rpmin, ranit.

Appi corurile popprului prilnag si ale poporului sarac au tacut.Regelp a mere cu paltarul in mina_ catre innalti funxtionaxi. ca eefulnoetru be ateliere Onciu ConstAntin i maeinistul MHO Georgescu

Oat4 ceata, calor cari fac gazeta aceasta, ei a ciocnit paharul saltbe acela pe care1 in,tinbeau miqi bp simpli ostaei tNe vom intoarce,innapoi prin luptd, sa etiti,, a spus Maria Sa. $i Onciu a raepuns:ape vont intoarce, Malestate, cad aea trebuic3.. Alaturi, fiecaruicercetae Regina inäi Ii impdrtia singurelp acabele be Anql Noubp care s'au impartaeit ei el, ei iärdei, nu etiu be ce, cei be fetaaq lAcramat tdcut.

De jur imprejur se intinbea ttn mare oras vechiu, prin strazileintunecoase ale caruja se strecurau la aceet ceas nevazute fantasme,be luptatAri car1 nq s'au bat, be capitani cari n'att pierbut lucre-berea ei timbre be Voevozi le buceau spre läcaeul be restriste alacelora catre cari cu coroana lor a. trecu acelasi suflet be iubirepentru cei multi cari muncesc ei se luptd, cari creb el ramin. Din-colo be lumina fereetilor erau ei, cu sutele, cu miile, incalzinb intu-nericul be calbura invieril lor trecatoare. Si in Mena casd sturb-zeasca vechij stdpini rapärtiau prin funburi be umbra, chemati bevecitile batini bji nqu pirnjte intiinsa l, baca nii puteau cintaobag, cu norobu1, tovarasul lor in pace i razbolut in ochii fàráreglitate lutia, la plinsul bqipa al celqr vii, ceva care samana cu olacrima. Si la spat* boranitel celei miCi, cu piciorul gol in conburi,Laparia umprinb-p insksi icoana be legenba care i-a bat numele,cosinzeaqa basmelpr, c4ela,1 place be colinbe.

$1 ad se stip be cel cari vor mqeteni be pe urma jertfelatiferintei nqpstre bp azi, ca Aqq1 Nou 1917 1-au petrecut RegiiRomaniel I cppiii lor ir tpvaydela b. suflet cu tq1 fiii acestei teri

c4 tot, trecutul el, toat4 poesia el milenarä ap fost stralugitaPrab4 a upillel serbdri 14 care qcli Lor at; 'värsat laFrlmi i belima)* ta4 s'ap ump14 InimUe Lor,

4 lanuar, 1917.

gi

pi

pi

26 Rilzboint nostru in note zilnice

0 lectie de solidaritate umanA.

Germania presint6 tuturora harta teritoriilor cucerite si o intinbein fiecare zi prin sacrificiile miilor be ostasi cu cari ingrasá paminturicari niciobard nu vor fi ale ei. Ea num'ad prisonierii bin lagSrelesale si se minbreste cu sutele be mii be oameni bin cele mai nobilerase cari, in loc sä ajute acad, intre ai lor, la progresul omenirii,in care au fost unelte speciale poate, bescard munitiile busmanuluiprin glri si prin noroiu si dpaba inbreaptà ori construiesc soselelepe care se va merge contra patriei lor si a aliajilor ei. Ea ni bizilnic lista codbiilor scufunbate, corabii inimice, corabii neutre,corabii be dzboiu si simple corabii be marfa cari nu buceau niciocontrabanba. Ea rásfoieste cu minbrie in fata lumii paginile istorieiluptelor pe care cu succes le-a purtat. Masinile ei lucread la pre-gatire si la bistrugere, zi be zi, si 60 be milioane be oameni nu sintingábuiti d-si aiba nici satul, nici obihna. Si, cu toate acestea, eanu ajunge la niciun capât.

Aceasta e tragebia Germaniei, bar pentru omenire este unabin cele mai mari lectii ce s'au bat vre-obatä, si va fi si una bincele mai robnice

0 tara s'a strábuit, bupd ce si-a atins tintele cele mai apro-plate, s5 aiba bominatia lumii. 5i-a facut socotelile cu o fineta beo-sebità. A intrebuintat in acelasi timp mijloacele cele mai feluritepentru ca sä ajungä mai bine in acelasi scop. Austria invina careparea gata sa se sfarme in folosul nationalitätilor care se zbateauintr'insa pentru libertate, a fost legatä strins, ca prietena", be invin-gatoarea el. 13ismarc1, organisatorul victoriei, si-a zis d acele natio-nalitati, obatà liberate, vor merge brumurile lor, care nu buc laBerlin, pe cinb forma austriaca a Statului poate fi intrebuintatäpentru folosul germanismului. Dualismul abaugia numai batoria bea se cultiva si granbomania maghiara. $1 tot obatà Rusia era abor-mita cu imnuri dtre autocratie, pe cinb biurocratii nemti ii robeauinima si generalii nemti ii tdbau secretele. Pentru Anglia a fostmultà vreme legAtura binastid si visita tinarului imparat la regatelebela Cowes, unbe tinea asa be mult sä fie invingator. Pentru Franta,bknicia zimbetelor si complimentelor fata be marii ei artisti inturneu. Pentru Balcani, trufia amestecatà cu bacsisul, pe cinb la

N IOROA 27

Bucure$ti vanitatile erau cu ingrijire cercetate, constatate, etichetat$i cultivate. America avea schimbul be profesori universitari,$i aspraenergie a lui Roosevelt, cel beprins cu viala printre salbatecii vacaribin sesuri, era curtenita be prietenia personala a celui ce se visapurtinb in mina globul cel abevarat al stapinirii peste lumea intreaga.5i, in sfirsit, in fiecare an aproape, rasaria la Venetia, obata ctrprirnavara, frumoasa corabie alba care, in sunet be musici zilnicesi in freamätul luntrilor be visita solemna, a$tepta pe urmasul luiFreberic Barba-Rosie, care nu mai avea sa infrunte nicio coalitieoraseneasca pentru ca sa atinga acea culme be suprematie ce i seoferia singura, conform tratatelor, asa cum 13erlinul $tie sa le intre-buinteze.

Europa intreaga era subminata, orbitä prin asigurari $i magu-liri, ingrozita prin mari parabe amenintatoare, legatä prin nesfir$itefire, suptire fiecare, bar alcatuinb impreunä cea mai resistentatesatura politica ce s'a pomenit pe lume. Se a$tepta numai, cu onesfir$itä rábbare, cu o tenacitate fara pareche momentul cinb cele-bin urma conclusii se vor putea trage si lumea intreaga, cazuta ingenunchi, va abora pe Cesar

Atunci s'a besfä$urat noua epopeie germanica $i in uniformemoberne, cu armele celei mai perfecte tehnice, vorbinb limba in careGoethe $i Schiller $i-au ve$nicit simtirea $i ginbul celor mai abincicugetatori s'a intrupat, eroii singerosi $1 lacomi ai ,,Cintului Niebe-lungilor" s'au aruncat, rivninb tot ce era bogatie pe fata pämintului$i intrebuintinb pentru ca sa ajunga la binsa cele mai infernalemijloace pe care le-a cunoscut arta bistrugerii.

Si iata ca toate izbinzile nu slujesc la nimic. Cu toate jafurilenatia prabalnica rámine cea mai flaminba be pe fata pämintului. Cutoate triumfurile anuntate, serbalorite, strigate prin trimbitele pagineale unei nebune trufii, ,,invin$ii" nu se sperie, nu se incovoaie, nurenunta.

Spectacol unic in istoria omenirii: invingatorul, care se chi-

nueste, nu-0 afla lini$tea $i pacea, nu$i bescopere mijloacele pen-tru a 'Astra ce a cucerit; invingatorul care cu o mina intinbeTamura be finic a pacii, iar cu cealalta flutura flacara noilor incenbii,striginb lumii ca in besperarea sa va $ti sa gaseasca arme pe carenimeni nu le-a visat in cele mai singeroase visuri $i, socotinb ca.

28 125zbolu1 nostrn in note zIlnico

breptul a incetat be a mai exista,va intrebuinta Fara snail uneltelecalgului, be vreme ce nu Si ajunge tinta cti armele ostasilor.

Si omenirea s'a sfrins laotaltg pentru a raspunbe la magarilecele mai bulci ca si la presiunile cele mai salbatece cu tni nu, incare se cuprinbe toata viata ei moralg be azi, tot ibealul moral innumele carula iSi preggteste viitottil.

Until mic Stat batjociirit, provocat pentru a se gäsi prilejul bea-I bistruge si a se trage peste pamintul lui linia Berlin Bagbab,i a venit in ajutor Rusia. Franta, be si i se garanta integritateaeuropeana, si-a inbeplinit inbatoririle. Ang'ia s'a infatisat la rinbulei, creinb spontaheu o mare si minbrg armata. Italia s'a bespleticitbin mreaja aliantelor Romania si-a riscat viitorul si viata insasi. Tar,be jur imprejur, ce sint acesti neutri becit ce era corul in vecheatragebie elemcd: acei cail talmgcesc bupg principii morale lupta pecare o poarta actorii bramei ?

La un busman nu se appta Germania biplomaticg si militarg:la solibaritatea moralg a otnenirii intregi. $i pe acest busmannirneni si n ntic nu-I poafe invinge.

5 lanuar, 1917.

Neutralltate si traditie.

A fi ori a nu fi neutru mi e numai o chestie be posibilitatemorald pentru noi, cii lumea lating aproape intreaga in lupfasi cu necontenitut strigat be burere al Rominilor bin Arbeal si Unga-ria si una be postbilttate materiald bespre care am votbitin aces1 loc chiar, acum citeva zile , cf sf o chestie be traditie.

Sint t-ri care ati fost interneiate pentru neutralifafe ori caroraneutralitat-a actuala It vine in chit) firesc bid toata besvoltarea lot'istorica SI atucici ea li este iii abevar impusa, pentru Ca areastgbesvoltar, isiorica vine bin chiar asezarea lor, bin conbitiile firtstiin care s'au atlat beta inc.put si se eta si acuma.

13 Igia a fost intemeiata fitribca Europa s'a increbintat, bungo mivare l' volutionarg, ca o parte insemnatg bin supusii regeluiolanbes al Terilor be jos nu pot tilt mai b parte supt stapinirea lui,bar mai ales p num ca sä se gaseasca intre Francia si Anglia tinStat care sa le impiebice be a se lovi, ceia ce s'a si afins pang

N. IORGA 29

ce noua Germanie prusiang a beclarat cd n'o pot opri cpetecile behIrtie, ale tratatelor. Elvetia e o veche asociatie militara, ajunsiapoi si economicg, in care oameni be rase beosebite si be altäculturä sf-an parasit ibealele fgrg a putea crea vreunul nou ; legaturalor morald Se aflg, nu intr'o tenbinta spre viitor, cl in amintire ar6sistentei glorioase a dna trecut comun : Wilhelm Tell liberatorule numai al trecutului si nu se proiecteazg maret, ca Mihai Viteazulpe certil NO al unui viitor be nof lupte.

Statele scanbinave grit si prin canalul Kiel in apropiereaDanemarcei aproape insulare, si singura revEnbicare posibilg ea Danesilor, prea stabi pentru a lucrd singuri, prea isolati be frafiilor pentru a putea hicra in comfit.' ; stapinirea suebesg in Finlanbaar insernna bominatia in Marea Balticg si bisparitia Petrograbului,InCturi imposibile. Olanba e multamitg cu ce are, si politica ei afost totbeauna o politica a befensivei: be altminterea cei ce o vabca un Stat european se inseala; bucata be pgmint bin Europa enurnai ca o vastg Capitalg pentru intinse colonii. Spania, be cinbnu Mai serve0d be basá unet Impardlii monbiale, a lost cea maiputin intreprinzgtoare bintre teri, si Pirineii sint pentru geografun munte be hotar intre Europa si ....Africa. America este unbeeste'.

Dar noi ? Niciobata si Mfg be nimeni n'am fost neutri In......_

toate luptele am fost amestecati si tuturora li-am bus greul maiMult becit aceia chiar cari, la Rasáritul si la Apusul nostru, ince.pusera incaierarea. Am fost cimp be luptg si nyjloc be luptá, barnu numai atita am i folosit abesea bin luptele la care am parti.cipat, nu numai bin toate puterile, bar si bin toata inima. Faraaceste frärnintari n'am fi avut feobele bin Arneal ale lui Viaicu siMircea, ale lui Stefan- cel-Mare si Petru Rares, Fara ele n'ar fi trecutde zeci de ori steagurile noastre be navalire si be biruinta bincolobe munti. Fara ele nu s'ar fi cules vamd molboveneasca la Prej-merul Brasovului si un urmas al lui Stefan, acel Petru Voba insusi,n'ar fi strabatut in rgbvan sträzile Ilstritei arbeli ne. Fara 1 le MihaiViteazul n'ar fi rAmas in amintirea alor sAi ca al hai Crawl".

Cinb ruperea neutralitaThi nu ne a abus cistig, a trebuit sa-iWerim paguba. Asa erau imprejurarile incit nici pe aceasta n'ampututo iniatura. Razboaiele bintre Turd, be o parte, Rusi ori Aus-

30 Weizboint nostru in note zilnice

trieci, be alta, au interesat oricinb, nu numai simjirea, bar si acfi-unea noastra

A fost, ce e brept, un vis boieresc, be comoba vegetare ingra-sata, sa trecem ca neutri permanenji in sama Europei. S'a vazutexemplul 13elgiei, protecjia europeana, garantarea Greclei, in acelasian, 1830. Doua generajii s'au strabuit la noi sa creeze un Stat beaceiasi masura, si prin tratatul bin Paris au si ajuns sa ail:4 garanjiaEuropei inscrisä inteun act solemn. Apoi abia s'au ginbit internee-torii ibealisti ai Romaniei moberne la nevoia unei armate.

Dar razboiul bela 1877 cel b'intaiu bupa neutralisareanoastra be brept public european s'a ivit. Ce n'am facut ca safim neutri, ca sa ni crujam oamenii, banii si jara ; la ce usi n'ambatut ; la ce picioare n'am ingenunchiat ! Si resultatul a fost ca atrebuit sa ne batem. Cu folos, cu paguba, cu cit folos, cu eta.'paguba, e altceva ; nu era in puterea noastra. Dar a ne bate n' amputut refusa. s

La 1914-6, ni-au trebuit boi ani be framintari, be biscorbii$i ura pentru a ne hotari; sint Inca suflete sfasiate si suflete neho-tarite. Dar e tot asa be pujin motiv pentru pared be rau ca $i in-generajia trecuta.

Nu se putea altfel. ka ni cere locul unbe ne aflam, asa ni ceresfasierea intre mai multe jeH a- neamului nostru, asa ni cere opresiune fatala be care nu putem scapa cu o neutralitate care mapoate resista unuia fara sa se razime Obit pe insusi bumanulaceluia, $i atunci ce mai inseamna neutralitate ? Dar o mai cereceva : insusi sufletul pe care ni 1-am format si care-st pretindeneraclgtor acliunea lath a se opri asupra resultatelor ei imediate.

Am facut parasinb neutralitatea si unul bin acele acte sufle-testi elementare; instinctive care prin fatalitatea lor trabijionala chiarse sustrag biscujiei.

6 Ianuar, 1917.

Psihosa" noasträ.

linpiratul Wilhelm, marele cuceritor be brepturi, barimator bestate $i bistrugator be popoare, a facut sa se publice pentru stiinjalumii intregi si pentru stubiile speciale ale cercetãtorului be psiho-

N IORGA 31

logii bizare, cu sau fat% sinceritate, scrisoarea cu care a precebatinfafisarea dire busmani si neutri a notei ce a fost rdspinsä. inintenfia imperialului si regalulul ei autor, ea nu este un act politic,ci o lámurire be constiinfa. Aceastä constiinfa beclard el cd o maiare, bupd ce a purtat-o pe toate cimpiile sIngeroase ale crimelorpe care el Insusi le-a provocat si in puterea ei voieste sd libereze"lumea be hibele fantasme ucigase pe care voinfa lui le-a besIdn-Wit, intr'un acces be supremä trufie. isi inchipuie cd, rdspunzdtor"innaintea lui Dumnezeu cum be sigur este si mai mult becit si arputea inchipui si in clipele celor mai teribile reveniri si mustrdribe cuget , isi inchipuie cd Dumnezeu ii stä Inca alaturi, cd poatebispune, pe lingd puterile pe care omul le pregateste 5i le stie, beacele mari si tainice puteri, cu mult mai presus be noi, care neIntovdrdsesc oriunbe facem un lucru brept si bun 5i bomnesculquarturisitor cdtre sine si cdtre.. public abauge cd suferinfile bus-manilor chiar II umplu be mild, ca unul ce are si o cinimd»,fapt ce nu este be mirare, fiinbcd in foarte multe casuri sint besa-greabile, ba chiar miscdtoare pana la lacrimi, spasmele aproapeluipe care I-ai ucis.

Acestea pentru sine, cel fárd vinovdfie, represintantul unei na-4iuni pe care-a ameninfat-o in chiar existenfa ei, tirinbo la luptapentru apärare, glontele copilului nebunatec care la Seraievo a puscapát zilelor arhibucelui Francesc-Ferbinanb.

Celorlalfi, busmanilor be cari-i e mild, li aruncd pentru starea!or be spirit obata cu stropii lacrimilor sale, care curg obata latrei ani , insulla be cpsihosP.

Invgat cuvint cultural psihosa" - El inseamna o stare be su-filet anormald, in care nu se mai vebe nimic ca be obiceiu si sefac lucruri pe care in bisposifia obisnuitá nu le-ai putea face.

Nu-1 vom intoarce, ca o infierare a crimei, contra augusteipersoane chiar care I-a rostit. il retinem pentru noi, cei cuce-rifi, cei singerafi, cei umilifi si ameninfafi cu moartea be presa tu-turor ambifiosilor bescreierafi si Fara suflet.

0, mare si nobild cpsihosay, care ai smuls fiecdruia ce n'arfi fost in stare sd bea altfel, normal" ! Tu care ai facut bin ne-gustorul engles un cavaler be cruciatd, bin rdsvrätitul frances unstrajer neabormit al patriei, bin umanitarul rus un vársãtor be singe

32 RAzbolnl nostrn in note zIlnice

pentru brept, bin precautuj Italian un cntezAtor a1 ibeWului §i ni-ai,bat si nouS, b1in popor trlst sau comob, puterea be a ti a ampierbut bouA treimi be farã, o sutA be gill be oameni, ca nu maiavem o Capita Id, a am lAsat busmanului pe fratii boriti be Jibe.rare, a suferim azi strimtorarea i primejbia i cA mini 0 i maimare strimtoare, o primeibie si mai grea ne poate astepta, si totusinimAnui, bintre aceia cari au un suflet, nu ni pare rAu!

,,Psihose mare si nobilA, tu al salvat ornenirea be innecareain noroiul materialismului msbern. far, bacA Imparatul acestei culturite-a hurnit asa, not ne ginbirg 14 .psihosa" umanA a Celui ce a statpe cruce intre tilhagi pen tru a mintui pe oameni, multämim cuibesteaptA prin insulta lui o icoara bivinA ca s'o punem alAturi beprivelistea umanA a nespuselor noastre suferinti.

7 lanuar, 1917.

Scoala lui Stefan-eel-Mare

Nu stiu ba,...1 13 sale be Marti, in care, bupA venirea Princi-peselor Romäniei, lumea se imblinzia cu atita avint, bar nu si cuo ega cunostintA a inbatoririlor cui intrà in salele be spectacol,s'au putut auzi prin necontenitul zgomot rostirea unei pAreri pecare o repel aici,ceia ce prate fi folositor 1 pentru cei ce nu-sipot procura bilete la represintatii be binefacere cu preturile, fireste,crescute.

Ani inceput, spuneam, avinb Innaintea ochilor, fermecatl,itt lui Mihai Viteazul, bar am uitat sA ne pregAtim la $coala lui5tefan-cel-Mgc, la acea grea si buns scoall, folositoare mat alesneamului nostru, cu befectele lui naturale, scoalA be rAbbare, beresistentä, be elasticitate sufleteasca in stare BA se ribice si bincele rl41 grefq infringerl si capete innapoi pAmintul pierbut.Acuma va trebul ca aceastA scoalA pe care n'am fAcut-o innaintebe infringerq, s'o fawn bua fara a 11 putut cruja toate jertfelebe puteri i be minbrie, pc% care ni le-a cerut infringerea,

1114 ginblaent 0)4, cl40, ponieniatn, la 1904, patru sute bean b e la moart Irkkrehki solnuNi strAmos, sA intemeiem o)

asemene4 acoaIA PenlIN 4J cc ira vorba atunci sa se apropieacin insolAturi besPe. luourile romAnesti, pun acelasi

si

idea.

s&

si

Pr* cm-

N IORGA 33

noastere $i cultivare a celei mai bune trabitii, prin camaraberia befiecare clipAasa cum, pe urink am avut-o la intilnirile be varAbin VAlenii acum ocupati be inimic",Romini bin toate partite, aicAror innaintasi au avut macar in parte, be o potrivk stapinireasau ocrotirea lui $tefan. Acuma insa scoala, färd alt coperis becital cerurilor noastre 5i WA alti invatatori becit burerea si rAbbareava trebui sA fie altceva : pentru cei be aid si poate si pentru aceiacari sint Inca pentru noi bincolo", o scoalA be energie nationala.

S'o urmam toti. flu e niciunul care in n'aibA nevoie be lec-tiile ei, fiinbcA n'a fost unul pe care in aceste zile sa nul fi bd-tut in vole vintului tare al momentelor nenorocite si sA nu.I fi cld-tinat, mai scurt sau mai inbelung, in insAsi temelia sa moralkCine a fost impresionat de Pante in afath de principii, acela ma-are nevoie de scoala aceasta a celui ce biruit se ridica asuprabirwtorului.

SA li priascA la toti! SA bea ge neratiei be azi prin pocaintasi reebucare, far celei be mine prin mai buna crestere ce vom $tisA-i barn, nu calitati, care se pot mosteni, nu cunostinti, care sepot cApAta si prin .scoala oficialA si forma% ci virituti, in tot ve-chiul si marele inteles bdrbätesc al cuvintului!

7 lanuar, 1917.

CAlkorla principelul Carol

mostenitorul Tronului romin a plecat in Rusia, intovArAsit beprimul ministru, ceia ce aratA caracterul politic, be mare InsemnA-tate, al cAlAtoriei sale.

Nu putem incerca &A precisAm scopul misiunii pe care o in-beplineste principele Carol. Ea e insA fireascA inteo vreme cinbpretutinbeni, se pArAseste vechea cale a neintelegerilor prin notebiplomatice pentru a se lua, hotArit, calea nouA a relatiilor perso-nale, pline be franchetã. intreveberea be la Roma e boar lucru beled si se asteaptA be pe urma ei cele mai mari inlesniri pentrurAzboiul bin Apus. Pentru cel bin RAsAritcel putin, tot atit beinsemnat, bupa furiosa apAsare germankpot abuce tot asa bemari inlesniri intreveberile be la Petrograb.

34 Inzboiul nostru in note zilnice

Principe le, care, cinb era numai un abolescent, a cistigat prinsimpatica lui infátisare si prin vioiciunea convorbirii sale, toate ini-mile in brumul ce a fácut la Roma, va fi $1 in Capitala Rusiei, nunumai solul cu autoritate al terii sale, ci si un oaspete bine prirnitin cercuri binastice unbe are atitea rube be aproape. El li va pu-tea spune tot ce a stat in cugetul nostru cinb ne-am hotarit a luaparte la rAzboiu, toate sperantele ce au fäcut sä ni batá inimile,toatä hothrirea pe care am pus-o $1 o punem in statornica inbe-plinire a unei chem'ari pe care nici morti n'o vom p5rasi Prin cu-vintele miscate ale Lui se va putea $ti cu abevArat ce jertfe far%nume be oameni si be agonisitä, be bogatie si be cultura a abus'Ana acum un mic popor care a inbrdsnit &à stea in fata uriasuluigerman, fiinbcd avea constiinta absolutà a breptatii sale nemuritoare.

il astept5m cu vesti bune, $i pan'à atunci vom urma a tineain suflete treald flacara breaptá a crebintei. Asigur5rile pe care leva ba bespre noi nu vor ii inselate. Cum in munte bivisiile noastrecontinua s5 infrunte Fara infricosare turbatul atac al horbelor cu-ceritoare, noi, cestialalti, strinsi in jurul unui steag, care e insásiratiunea be a tr5i a tuturora, nu vom ceba la nicio amenintare sila nicio ispita

Au mai fost brumuri románesti intr'acolo ; acesta e cel b'in-tälu care buce increberea unui neam in ursitele sale viitoare si beaceia.1 salutAm cu totii bucuro$1 $1 plini be näbejbe.

8 lanuar, 1917.

Trenul Pur4chiev1ci

in gara Iasi se aflä un tren sanitar care inseamra si o operaculturalà prin biblioteca alipità la binsul $1 mai ales prin numárul,asa be mare, al cartilor pentru solbati pe care-I cuprinbe $i printrecare, in rinbul intaiu, apare Cuvintul lui Dumnezeu, sfinta carte bebunatate pentru toate sufletele, pAnd la cele mai umile si mai sme-rite, care s'a tip'arit anume intr'o ebitie purtareatd.

.

Pentru cine cunoaste sufletul rusesc, asa cum el se intrupeazAintr'o bogatä si nobila literaturä, putinta unei asemenea opere aparefoarte naturala. In Rusia, amatorii be culturg, estiintifica z. specia-lista si precis5, biruitor materialista, pot gäsi multe neajunsuri. Evi-

N. 1OROA 35

bent ca avem a face cu un imens organism care nu funcjioneazacu perfecta regularitate a motorului german be proporjii rebuse sibe un material omenesc unitar, si cineva ar avea brept sl se in-rtebe chiar bad aceasta regularitate, WA inijiativa si abaptare, sepoate pentru 200 be milioane be oameni aparlininb tuturor raselorsi sämänaji pe un urias teritoriu, acoperinb toate zonele si o largaparte bin bola continente. Dar in schimb e acolo o ablnd milà beoameni, un beplin simj be frájie si un sentiment al tainei in careplutesc toate lucrurile noastre omenesti, cum nu le-ai mai afla aiu-rea. $i, notaji bine, nu mila be om pentru c5 e util, pentru ca area juca un rol, inn asamanatoare cu aceia pentru calul be cursáprin care vei cistiga premiul cel mare la alerg5H, ci mila be ompentru ea ins5si, pentru bragostea be binsul, pentru scinteia bum-nezeiasd ce se cuprinbe in el.

Ca si bespre lucrurile bin Rusia, nici bespre oameni n'ar tre-bui s5 se jubece bup5 intaia vebere. Altfel dam injelege nici tre-nul Purischievici pentru insänátosirea trupului si imbogajirea minfii.pentru ajutor si mingiiere. Ce nu s'a scris si spus bespre omulpolitic reacjionar", bespre apar5torul pogromurilor! Ciji oare auvoit s5 vaba in el numai crestinul cu iubire be al s5i, cu sete bea se bevota unei opere be mintuire publid, fie si pe di gresite ?51 iatà ca räzbolul a isbucnit pentru ca omul atit be mult atacatsä se prefad in apostolul compatimirii, in aparätorul breptului jeriisale si inteun organisator al binelui.

D. Purischievici el insusi, nu numai fapta sa, sint bintre marilesurprinberi pe care le poate ba omenirii imensa reserv5 moralà aRusiei.

8 lanuar 1917

Cei epte preoti.

Erau cu cinci mai pujin becit Sfinjii Apostoli, cei septe preoficari au venit la mine in bup5-amiaza aceia si mai tineri si citeunul mai Wen, cum ii abunase pribegia bintr'un jubej munteannävälit be busman , bar cu apostolii lui Hristos caH propovebuiauabev5rul be mila pentru oameni si cu primejbia be fiece clipa aviejii lor insesi, nu samanau.

-

36 Riizboiul nostru in note zilnice

Cad parintii veniau la mine pentru el insil sau, cum s'au in-grijit sä preciseze, ,,pentru pielea lor". Pe acea pielea pe care,cum li-am spus, tot va trebui s'o barn viermilor pamintului, ori in-treaga, ori gaurita be gloante, pe acea scumpa pielcica be nimicatoata se ingrijisera s'o salveze cinb Nemtii au intrat prin sate, jert-finb, spuneau ei, si cite un preot pe care-1 confunbau cu cei bebincolo" pentru ca sa nu mai vorbeasca be Arbeal". Fugiserabe la casele lor, lasinbu-si familiile $1 acea avere pe care rosturile13isericii nu irnpiebeca pe slujitorii ei be a si-o stringe, si acuma,in acest Iasi alit be strain pentru binsii, ei se ginbiau sa-$1 cauteceva ocupatie. De pilba, sa intervin eu ca sa fie primiti la vre-unspital, la vre-o formatiune sanitara Si cum cam stiu si eu ce in-seamna aceasta, am abaus: ca sä treceti in Rusia cu binsa?". Iarparintii, bucurosi ca li-am inteles ginbul, au strigat intr'un glas :Tocmai be-aceia!".

Li-am vorbit atunci be batoria cea mare pe care azi o avemcu totii, si nu catre bierele pieile" noastre, lasate be Dumnezeunurnai ca sä cuprinba un suflet, avinb, aceasta, o misiune binefa-catoare pe lume. Pe aceste meleaguri necunoscute pentru visita-lorii miei mai ratacesc si altii bin aceleasi locuri: sute, poate miibe oameni Fara hrana, Fara abapost, fara rube, prieteni si sfatuitori.Nu nurnai ca nu stiu la ce usa sa bath', bar nici haina lor zbren-tele be camasi bin care au Minas numai firele , nici vorba lornu-i ajuta a gasi unbeva un sprijin. Au fost printre ei terani frun-tasi, oameni cu agonisità. Sint mai ales, in numar covirsitor, tineripe cari tara i-a chemat in acest loc unbe sint ca intre straini fiinbcan'are cine-i primi si conbuce; printre binsii poate ca atitia au in-vatat carte la parintele care-0 cauta putinta be a trece hotarul. Cear fi baca acesta si-ar parasi ginbul pielei" si al brumului, bacai ar cauta, i ar stringe, i-ar nutri, oi räzlete ale turmei care s'arisipit ? Daca la anume case ei ar sti ca este vatra lor, cu preotiilor asteptinbu-i linga binsa? Caci boar, cinb abministratia lor numai exista. cinb beputatii lor i-au uitat poate, cine mai rämine becit popa?

Cei septe s'au uitat lung, lung la mine. Unul a spus ca nue heprins cu ibeia mortlia, care 1-ar astepta poate, ea vrea ,,sa

N. IOROA 37

lucreze pentru patrie bup5 inbeplinirea ibealului national". Altul s'aplins ca si-a gäsit cu greu obaie. $i, la un semn al celui mai prac--tic, toti si au luat in gran' ziva buril si s'au bus.

9 lanuar 1917

«Aici zac doisprezece viteji

soldati romini...»

Asa se ceteste in limba n'avalitorilor nostri pe o cruce belemn inteun colt be Tarä Romäneascd ocupatä lingd Dunäre. $i,pentru CA scinbura va putrezi in curinb, pentru CA ploile pot stergegrabita insemnare a biruitorului, pentru c5 ofiterul superior care acetit cu ochii in lacrimi aceasta' scurt5, bar pretioasa recunoastereeste inca in lupta, m'am ginbit sa p5strez aici aceastá insemnare.

Nu stim ce se scrie in presa aerman5, be obiceiu nebreaptäcu busmanul si bispusä a exagera meritele solbatilor impar5testi,bespre tragebia, vrebniCA be vremurile antice prin imensitatea sufe-rintei bupà incorbarea luptei, care s'a petrecut pe sesurile noastre.Nu ma voiu increbe nici in povestirea oficialà a iuncarilor be laStatul-major imperial, cari vor bovebi Vara multä greutate c5 si luptabe la Marna a fost o victorie germartà fiinbc5 s'a scos o armatabe unbe nu mai trebuia pentru a face cu putint5 o lovitura aiurea,in Rusia, si c5 acele cinci luni be macel be la Somme au fosttotusi si be un mare succes fiinbca Germanilor li-a mai ramas obalta nemargenita, plin5 be cabavre, in fall, si bou5sprezece linifbe retragere la spate. $i, be alminterea, va fi acolo expunerea strictstiintific5 a planurilor ingineresti ce s'au fäcut, a mobului preciscum au fost executate si a invataturilor ce se pot trage ca sA seomoare si be acum innainte tot asa oameni care-si apara patria sibreptul.

Poate totusi CA in acest popor german, obatá asa be buios,be simtitor la orice suferintä ori altfel literatura nu e becit ominciuna nationala, cum e asa be abesea o minciuna personal5,se vor gäsi, printre acei cari ascult5 be sila unei porunci pe cares'au beprins s5 n'o biscute niciobat5, si oameni cari sa spine sin-cer, cu abevárul pe care orjce solbat il batoreste solbatului cu care

38 Wilzboiul nostru in note zlInice

se luptä ce a fost aceastà impotrMre romSneascá be care vorbescastSzi asa be putin si prietenii fiinbcä in besfásurarea problemeinumai resultatele intereseazá si noi n'am putut infAtisa resuitatulce se astepta be la noi.

Pänä atunci inscriptia mizgilitä pe scinbura aceia imi ajungesi-ti va ajunge si tie, cetitorule.

Vezi scena, grozava si nobila scenä. Flaclii stAteau cu armain minä, cu foc in ochii setosi be razbunare. In sufletul lor trajauriasa potimä cu care str5bunii isi faceau batoria. 5i, be obatA, bebupä cutare beal, bin cutare páburice, au r5sArit trei patru Demtimititei si pädtosi be sä-i sufli. Unul bin ei a bescärcat bin spinaremitraliera si, pe cinb ceilalti asteptau in ascunzAtori, a inceput aopera. Cei boisprezece ai nostri záceau amestecati in tkinä. Siatunci, atunci, ucigasii siau bat samä cä n'au cistigat o iz-binbä, ci au fácut o crimä si, fiinb cArturari, mustrarea lor be cu-get a scris aceste cuvinte care sint pentru ei o infierare: Aicizac boisprezece viteji solbati romini,.

9 lanuar 1917

Serbatori unice.

Cea bin urm'a bin marile serbgtori be iarna, in präznuirea ca-rora se mai p'astreazd ceva bin vechea si marea batinä imparateascaa Domnilor nostri, I3oboteaza, a trebuit sä fie trecutà cu veberea inCapitala Romaniei, unbe astki porunceste guvernatorul german siajutoarele sale austriac, bulgar si,1 poate turc... Caci nu vreunabin aceste minbre persoane rkboinice va fi primit, va fi avutbreptuf be a primi pe Mitropoliful Primat al terii abucinb sfinteleicoane la Curie, nu el va fi presibat la aruncarea crucii in Dim.bovita si va fi rasplatit pe inbrAzneful ei pescuitor. Iar trupele caretrebuiau sä fie trecute in revistä, ele bescarca' in gari munitia in-vingitorilor si sapS santuri pentru viitoarea aparare a usurpatiei lorori altil, mai fericiti cu mult, borm pe cimpfile be luptä WA sä stiecá jertfa lor cea bin urmá n'a putut opri navalirea si apara cetateabe Scaun a Regelui.

Aceastá incetare a legif in zilele farabelegii, care vor fi insem-nate cu negru in istoria tuturor locurilor pingArite si apasate,

N IOROA 39

aceastA intrerupere a batinei se intimplà nu s'ar crebepentruintAia oarä in sase sute be ani be la intemeiarea Terii RomAnesti.

Au mai fost ocupatii strAine pe acest pämint. Ele au tinut une-ori bestul be mult. Veacul al XVIII-Iea mai mult becit pe jumAtatee plin numai be povestea lor. Prin Curti le bomnesti si boeresti aleBucurestilor au bActuit un alt Coburg becit aventurierul be la Sofia,tin Enzenberg si, innaintea lor ca si in urmA, represintanti militariai altei Puteri crestine, Rusia. Ei veniau insà, chiar si Austriecii,supt alt aspect becit al cuceritorilor be astazi. Se infAtisau ca bes-robitori ai crestinAtAtii apAsate be Turci, ca restauratori ai unui tre-cut mai brept si mai bun, ca pregAtitori ai unei bezvoltAri natio-nale. Pe acele vremuri pline inca be intunerec, cAci nu cunosteau,gazuri asfixiante, gloante bum-bum, submarine pentru cAlAtori ino-fensivi si aeroplane ucigase pentru femeile si copiii oraselor, nui.ar fi trecut prin minte nici celui mai sAlbatec caporal be meserie-ca o cucerire inseamnA breptul be a prAba pe oricine be oHce, bea ucibe civili pentru motive inchipuite, be a b:aga call in bisericicum nici Turcii n'o fAceau becit prea rar !, $1 toate acestea numaipentru a stoarce si a besnationalisa.

5i atunci, in veacul cinb biserica, be orice lege si be oHceTit, era sacra si pentru cel mai inbräznet liber-cugetAtor si pentruateul cel mai fanfaron,cAci altfel cum s'ar fi pastrat neatinse in cursbe atita timp miile be biserici ale terilor noastre !,cinb supt strAiniputeau trai toate amintirile, ba chiar si toate sperantele, cinb eraugenerali cari tineau ca presenta lor trecatoare sA se pAstreze prinopere be utilitate publicA, si astAzi Inca intrebuintate, nu se impunealerilor noastre nicio schimbare be obiceiu, nicio pervertire be ba-tinA. AfarA be oastea care trecea si era gazbuitA in trecere, afar&be generalul care represinta in fruntea cirmuirii altA putere supremAbecit a Sultanului tot boierii, alcAtuiti in Sfat abministrativ, cirmuiauOra, bupl o rinbuialA bin care nimic nu fusese inlaturat. PAnA sipecetile cele vechi erau pästrate be aceste Divanuri, a caror cores--ponbenta se purta fiber in limba romAneascA.

Dar e mai bine asa, si multarnim brutalilor cuceritori be as-fail. SA fie inchise bisericile la marile hramuri, cum sint inchisescolile be spirit national si scumpele noastre institutii be culturä.Tie bine venitA french* sAlbatecd prusiana si neputinta be aO

40 Warboitil nostru in note zilnice

ascunbe turbarea a Bulgarului! Germania, care nu ne va puteaomori totusi, va vebea cinbva folosul pe care ni 1a abus ocupatiaei be astazi, cu toate ororile si umilintile ei.

, Ea insäsi, cu puterea ei be acuma, cu solibaritatea inlauntru,cu nespusa ura befensiva In afara, e opera lui Turenne, care a arsPalatinatul si a lui Napoleon I, care a bat becrete in Berlin. Acestelement be reculegere si intarire sufleteasca lipsea fericitei Romaniia lui Vasile Alecsanbri, trainb ca si Suveranul bupa Imnul Regal,,,in pace si onor". Ce ni lipsea, ni ba astazi Falkenhayn si ma-ckensen

$1-1 asiguram, fiinb Valahii lui tine minte", ca vom plati.ola vreme cu virf si inbesat. Orice dusman al Oermaniei, Bulgarieisi Turciei, oricind si pentru orice, se va putea adresa' la not, Sifie sigur a nu vom lipsi la ape!!

10 lanuar, 1917.

Divizia XV-a

Regele multameste In beosebi, in cuvintele cele mai calburoasebivisiei a XV-a, pe care a pus-o la hotar ca sa pazeasca pamintulPatriei" si care si acum, bin vara in toamna, bin toamna In aspraiarna be Ianuar, ,,a ramas neclintita cu toate atacurile furioase aleinamicului".

Aproape juma tate be an acesti oameni vrebnici au bus luptaInbirjita a batoriei lor be Romini si be ostasi in vaile si paburile,unui Tinut be munte pe care, nu numai cal cunosc foarte bine,bar 1-au intärit, printeo munca be fiecare clipa, punct be punct, inasa fel incit trupele germane si austriace, care aveau neaparatanevoie be acel colt be tara, n'au putut razbi becit cu cele mai marlgreutati si ca sa fie imebiat aruncate innapoi. $i tot jubetul a fost,informat si asigurat asupra actiunilor care se faceau pentru apa-rarea lui. Iar, club a fost vorba be obihna si pentru acesti vitejibe o unica statornicie, Infipta in pamiutul terii, ei s'au rugat bintoata puterea sufletului 65 fie lasati acolounbe li place.

Cine au fost acei cari au putut incalzi si call pana intr'atitasufletele solbatilor Increbintati lor?

in frunte au stat generali ale caror nume nu le insemnam

N. IORGA 41

aici fiinbcä ele vor fi insemnate in intäiele rinburi ale gloriei befen-sivei romAnesti bin 1916, intr'un timp cinb se vor putea atribuifiearuia pe beplin meritele pe care si le-a cistigat.

Citeva cuvinte insA bespre acela care, colaborator al coman-bantilor be bivizie be pAnä acum, e chemat astãzi s'A iea conbu-cea intregului grup be operatii.

Imi abuc aminte be inceputurile prieteniei noastre Era la 1907.Se vorbia be pStrunberea strainilor, Austriecii, in tail pentru azbrobi pe teranii revoltati, si erau oameni cari, in criminala lorlipsd be patriotism, ii boriau ca sa se perpetueze un vechiu regimbe nebreptate socialä. Atunci, in casa mea päzitä be forta publicgimpotriva instinctelor sanguinare ale arenbasilor bulgari si greci,turbati la ginbul c'à li scapà buna prabd care e teranul romin,Vlahul prost si supus, a venit un liar cdpitan, care era insusi fiulprimului ministru, si mi-a spus aceste cuvinte pe care nu le voiuuita niciobatà: DacA ar pätrunbe strAinul, cel b'intaiu oHter careva alerga contra tui in fruntea teranilor revoltati, voiu fi eu-.

L-am väzut mai tirziu besfigurat be lovitura cuiva care au-tase un buel contra calomniatorulur armatei, vinovat cä a sem-nalat relele si a cerut inbrepthri, care n'au venit toate. De atuncipolemica lui a incetat, bar munca lui nu. Cei mai buni ofiteri ai

nostri sint elevii lui, as zice: crebinciosii lui.Innainte be rkboiu, el a semnalat greurati si primelbii asupra

carora trebuia sa' se opreasa atentia cea mai strgbätätoare. Aveasi el päreri politice, care nu erau ale majoritätei natiunii si pe caresi eit le-am crezut si le creb gresite. Dar, cinb s'a ribicat steagul,acest otiter n'a fost becit aparátorul bevotat al mosiei lucrate siapárate be neamul sAu.

Dacä as spune insa cum 11 chiam5 acelor cari nu I-au gicit,ar fi singurul care spar supara.

11 Januar 1917.

0 gazeta romaneasain strAinatate.

L'Inbépenbance Roumaine, in ebitia ei autentia, apare laIasi si, bate fiinb imprejur5rile, intr'o formä foarte buna. Ea !Amu-reste, cum trebuie, asupra rosturilor si sentimentelor noastre, pe

42 Riizboiul nostru in note zilnice

strainii, prieteni si neutri cari se gasesc in mijlocul nostru si ba;stiri folositoare, intru cit nu strica zabava fireasca a corespon-bentei, strainatatii. Era un lucru be inbeplinit si el se inbepli-neste in chip onorabil si util pentru Ora.

Dar sa nu uitam ca atita n'ajunge. Dacd ar mai fi nevoie beexemple, al Sirbilor ar sta, plin be invataminte, innaintea noastrá.Cum am mai spus si alta bata in aceasta foaie, Europa e plina bescrierile lor be propaganba, una mai buna becit alta si la care cola-boreaza oameni be frunte ai natiei. lar resultatul e ca atitia, cariincep a vebea in Transilvania numai greseala strategica a armateiromine, sint gata sa lupte si cu breptele pretentii moberate aleItalienilor aliati drib e vorba be brepturile jugoslave intre AlpiiIulieni si la Abriatica.

Din partea noastra, be la vechea agitatie incoace, nimic, barabsolut nimic, afara be valoarea morala a articolelor (talenta-tului, Eftimiu si be competenta conferintelor qinvatatului" bomn A.A. be Stourbza.

Deci, se va zice, e vorba be foi, be reviste romanesti in strai-natate Dar cine nu crebe la noi a stie frantuzeste, cine isi ref usatalentul be ziarist, cine nu s'a nascut cu neaparatele cunostintisociale, economice si istorice? Si, mai ales, cine nu boreste, sä fie,pe banii Statului si cu ifosul be agent politic, la Paris ori la vreoGeneva sau Lausanne oarecare, fie sica sa lasam pe mai putinla Nizza ?

,

Nu, onorati aparatori ai brepturilor noastre nationale, nu evorba be aceasta, ci be ceva mai practic, mult mai- practic.

La 1857 traia intr'o camaruta bin l3ruxelles un link carepublica foaia revenbicatiilor romänesti L'Etoile bu Danube", 51

care cersia galben bupa galben banii necesari operei nespus beutile. El cetia toata presa europeana, alerga, reprobucea si comenta;el trabucea ce avea mai util presa noastra; el primia si tipareaarticole be la un Kogalniceanu si altii, cari aveau be lucru acasa.

Ce mare lucru, cum vebeti, si ce lucru usor! Nu s'ar putearelua oare si astazi ? Ilu be pretentiosii numelui, averii, titlurilor siimportantei lor politice, cari au umplut lumea pentru a scapa beorice primejbie si be orice munca pentru tat% ! Ci be vreun bietbaiat harnic si bevolat, cum s'ar gasi fara inboialä, be vreun ofiter

N. IOROA 43

Tdnit, be Henri Stahl, sd zicem, al carui picior a fost sfdrimat beglont si care face azi instructie recrutilor la Roman, be si e celmai potrivit pentru aceasta, si ca stenograf si vechiu subbirector alAgentiei Romine.

0 simplä intrebare cui poate bispune11 lanuar 1922.

Datoria cea mare

Prin aceste rinburi, pe care as bori sä le fac cit mai convin-gatoare si mai calbe, ma abresez atre toti aceia cari, in grebe sisituatii beosebite, infatiseaza ceia ce noi numim, cu o nesfirsitd iubire,pentru vitejia, pentru incercarile si suferintele ei, armata noastra,armata Romaniei, armata poporului romAnesc intreg si a viitoruluiacestui neam.

$tim tot ce a fäcut si stim be ce n'a putut face mai mult. Intam unbe si femeile bin sate spuneau pe cale ofiterilor nostri in retra-gere cd, bupà ce i.au bat bärbatul, fiul, fratele, ar Dori s'a aiba eleinsele in mind' o arma, un mijloc be luptà oarecare pentru a lovi instráinul abucAtor be besonoare, acesti ostasi pot privi in ochi WAsfialä si pe criticul cel mai innacrit si mai aspru. Va veni o vremecinb va trebui s'a inceteze cirtixile pe care numai arare ori le-amauzit bin gura ofiterilor combatanti.

Aceasta armata, care e cea mai scumpà comoard a noastra,trebuie sg se refack afarà be eroicele trupe care lupta Inca la hotarulbe Sub-Vest al Molbovei. Intru cit a innaintat aceasta opera si citmai este be fãcut, nu e locul s5 se biscute aici. $i competentelecele mai nebiscutabile nu se cabe sä fie limbute in asemenea impre-iuräri si bintre subiectele be flearie, unul ar trebui &á lipseascäfara inboiala. : convorbirile bespre fapta armatei si bespre viitorulcare o asteaptd. Ofiterii mai ales slut batori sa null comunice intreei si mai ales sd nu comunice publicului becit lucruri care sdcuprinbá sau un mijloc be inviorare sau un sfat bun si practic, caresA se poatä inbeplini inbata. Altfel, in cele mai multe casuri, e ofapta zabarnica, in unele chiar o faptà rea, o crima aproape.

Cine jubecd aspru imprejurgrile unei retrageri n'a cetit nicio-Zatä o singurá paginA bin cartile care le bescriu. Dad s'ar fi uitat

44 R5zboiul nostru in note zilnice

pujintel prin povestirile care cuprinb si nenorocul si burerile marilorepopei militare, ar vorbi altfel. Caci in fiecare bin ele va gasi sufe-rinji care nu sint mai prejos be suferinjile noastre.

Ar vebea si acolo grozaviile asupra carora trebuie sil deschi-dem ochii pentru a mingiia si a indrepta, nu pentru a cleveti.Dimic bin miseria omeneasca n'a fost cruf at unor oameni cari aveaualtä experienjä si bisciplina becit noi. I3atrinul general Pilat, care afost sub seful be stat-major al lui Bourbaki, in razboiul bin 1870al Franciel, v'ar putea spune cum, bupa infringere, 150.000 be Francesi flaminzi si besculji caci bocancii furnisaji be Gobillot nu sepotriviau, si oamenii n'aveau nici ciorapi, nici obiele, ci-si singeraupicioarele pe zäpaba si pe ghiafa s'au inbreptat tot prin tam lor,spre abapostul prietenos al Svijerei, bar nici 10.000 n'au ajuns acolosi aceia erau in cea mai mare parte begeraji si schilozi pe viajaNu mai vorbim be patimile, in acest rázboiu chiar, ale armatelor .austriece bin 1914.

Cea mai bumnezeiasca, beci si mai omeneasc5, bin carji, Biblia,nu e boar in zabar, be la un capat la altul, un strigät be burerela care in Evanghelie raspunbe mila. intre aceste sfinte batorii ome-nesti trebuie s5 se invirta scurta viaja a noastr5 mare povarasi mare binecuvintare: asprimea faja be sine in suportarea oricariibureri §i buiosia faja be aljii, be oricare aljii in mingiierea sufe-rinjei bor.

Dar bin orice povestire be blastam si amar reiese si o inbrep-tare : lucrurile omenesti se strica lesne, bar nu e unul bin ele, pan&la moartea stapina, pe care harnicia si solibaritatea omeneasca s5nui poata abuce spre bine.

$i aceasta e batoria noastra. in casul in care ne priveste petoji, cu minbria noastra be azi si viitorul nostru be mine, ea inseamna .

sä ni facem din nou armata, dad' nu mai multi, dar ,si maz ofehtasulleteste si inzestratä cu toate cele de nevoie pentru luptele demine.

Nu poate fi o stare be spirit mai ticaloasa becit a omuluicare se crebe platit, obata pentru totbeauna, faja be soarta. Dobindadarului vietii trebuze s'o plätim necontenit pänä la capät, ,si asupramärimii ei nu avem dreptul a ne tingui, cit ni se cere si oricinbni se cere, trebuie sä barn. Solbatul slabanog care, intr'un moment

N. IORGA 45

be la0 besperare, 10 trage glontele in mina stingA pentru a scApe*i e pus la zib *i impucat, nu e mai vrebnic be infierare i bepebeapsd becit acela care-si mutileaza szifletul lui insusi pentru abenega societAtii, terii, natiei, serviciile batorite

Nu s'a mintuit razboiul. 0 spunea vechiul preebinte american :rdzboaiele pentru interes se pot intrerupe oricinb printiun pactpotrivit cu imprejurdrile ; acelea insd care pornesc pentru un prin-cipiu, fie chiar i in legaturd cu interese mai putin respectabile,acelea nu se pot mintui becit prin biruinta acelui principiu. $i rdz-boiul acesta e bintre ele.

Mai mult : pentru noi a fost o luptA pe care ni-a cerut-oonoarea nationald. Aceastd onoare cere insA ca nimeni sA n'o poatatAgAbui, ci victoria sd se abauge jertfei pentru a inchibe gura tuturora.SA se tie bine cd, bud azi nu-§i ieau revana luptAtorii bin 1916,ei nu fac becit sA zdboveascd aceastd rdsplätire pe care o batorimmai ales natillor ticdIoase care bin vecindtatea RomAniei au alergatsA iea parte la bespoierea i insingerarea ei. Nu voifi, si nu dinordin, ci din toata inima razboiul cel nou pe care vi-1 cere sicea d'ultaiu datorie? Ei bine, sä stifi ca vefi fi chemafi a-1 purtamine, si Lath' ahafi ca acei de azi, sau el va cadea asupra comilorpe cari-i iubifi une ori asa de mult, incit patna vine in randy! aldoilea, si aceia pe care n' all 1)&1 s'o lasafi vacluva va fi mine omama nenorocild si fara sprijin in batrinefele ei.

SA nu se plingd nimeni be gre§elile organisatiei. Acea orga-nisafie nu exista doar in afara de noi tofi ; nu e unul din noi caresa nu fie parte din organisafia aceia. E upr lucru sA bai toate pesama altuia, care i el o bA pe sama ta. $i o tard liberd are mai pu tinbecit alta breptul be a invinui necontenit regimul pe care $i I-a bat,ci ea are batoria be a-I intregi i a-I suplini unbe lipse0e.

A consibera Statul in afard be oamenii cari fac parte bin el§i prin care el trdete e o nebunie, ingdbuitd numai necunoscdtorilor.Statul sintem astäzi cu tojii, indata ce ne lasam pufintel la o partepe noi Ccl sä facem bine celorlalti.

S'o facem ! hiburd, biet solbat purtat pe brumuri, inburd pentrutine insuti i pentru ai tdi ; inburd cdci au fost mucenici cari auinburat i mai mult ca sA vabd pe Dumnezeu fall la fatd! Ajutä-tei tu insuti §i ajutA pe camarabul tAu. SAteni sdraci pe lingd cari

46 Rizboiul nostru in note zilnice

trec ostasi rataciti, beschibeti usa pribeagului care-si cauta steagul,pentru el si pentru voi : abuceti-va aminte ca Sfintul Martin aveanumai o mantie si Ca a Mat jumatate bin ea pentru ca s'o beacersitorului. Ora$eni, cari ati fost aparati be fratele vostru acestain zbrente $i flaminb, impartiti cu el tot ce aveti ; abunati-va insocietati be ajutoare si ocrotire ! $i voi, boamne care cercetati sta-ruitor spitalele, uitati-va in jurul vostru, caci yeti vebea si alte suferinti.

Iar ofiterilor, o natie intreaga li cere sa mearga cu totii sifara parere be rau acolo unbe-i asteapta acel razboiu be mine, alnostru, intifiu fiinda e vorba de 'insäsi tara noasträ, care nu sepoate inlatura si pe care cu minbrie si increbere trebuie sa-1 purtam.

12 lanuar, 1917.

SociallOi §1 Räzboiul

Atitubinea sociali$tilor bin beosebitele teri in cursul räzboiuluiactual e in abevar interesanta, si in ea se cuprinbe mai multà inva-tatura becit in toate biscutille teoretice facute pentru si contraacestei boctrine.

Caci nu trebuie sa se uitesi be aceia se si uita be obiceiuca socialismul nu e una bin acele teorii metafisice, carora li se

.cere numai sa fie originala si ,,frumoasä" ca sa aiba recunoastereun moment si ca sa trend apoi pentru vecie in museul formulelorpe care trebuie sa le invete stubentii in filosofie. $i Socialismul nueca innainta$ii sal bin Franta, pe vremea lui Saint-Simon, luiFourier si a parintelui" Enfantino, simpla borinta sentimentala bemai multa breptate, mai mult bine si mai multä fratie intre oameni,

borinta la care trebuie sa se inchine orice suflet nobil. Ba chiarsocialismul nu mai estemacar in Germania, care-si simte batoriabe a retrage tot ea invataturile pe care, cinb le-a crezut abevaratele-a procalmat in lumea larga,nu mai este, zic, nici un abevarbe economie politica, asa cum i se parea lui Karl Marx si celoreintaiu comentatori ai lui. Ci imprejurarile si lupta au facut binsocialism instrumentul be partib prin care o clasa bine befinitalupta pentru o mai larga parte, pentru o cit mai larga parte, binvenitul probuctiei la care iea parte, contra altei clase, tot a$a bebine befinita, al carii interes e sa pastreze pentru sine cit mai mult

N 1ORGA 47

bin acest venit al probuctiei pe care o provoacd, o intretine si osupravegheazd prin capitalul salt abecd tot prin muncd, bar strinsdla un loc, si nu minile acelui care a fäcut-o.

Aceasta o vebe toatá lumea, bar socialistii nu se invoesc, b'eloc si nicleri, a trece ca un partib oportunist, care nu bomind im-prejurdrile, ci se lasd conbus be ele si care ascultd, nu be singurapasiune mare a iubirii poporului, ci be o suml be patimi ceva maimid. El ofteazd Inca tot vechile boruri sentimentale si nu uità slamintescd principiile bin vechia sa Biblie in care nu mai cautá nimeni.

Dar acele boruri sentimentale ii impun sä fie totbeauna contrasdlbâtdciilor be sport singeros ale castei biplomatilor si iuncdrilorbe speta celor bin Germania, iar acele principii nu pot cuprinbe inele legitimarea altui räzboiu be cit a singurului rázboiu be befensivd,care e pentru o societate ce este miscarea be raspingere a unuimuschiu atacat, un act reflex.

in razboiul be fatà insd, bad in Franta socialismul mai scoateboar, bupd obiceiu, vechiul strigdt revolutionar, inspirinbu se mai multbe la evenimentele bin 1789 becit be la Marx al Germaniei, bacdin Camera Itafiei el urmeazd batoria sa be a face zgomot mai multbecit toate partibele celelalte la un loc, back insfirsit, la Petrograbel inseamna numai tenbintele spre o prefacere violentd a stArilorbe lucruri actuale, in Germania e altfel. Oricit be mult rdsunet arfi avut breapta si nobila protestare a lui Liebknecht, oricite tulbu-rani ar fi provocat in cercurile oficiale ca si pe strabd, unbe prigo-nitul, osinbitul, intemnitatul a bevenit un erou al luptei pentru pine,oricit, in foaia oficiald a partibului, Vorwaerts", s'ar vorbi, pentrua intretinea popularitatea, be foame si be alte lipsuri ale natietmajoritatea socialistilor germani sint pentru un razboiu pe care sefac a-1 crebe si inbreptatit.

S'au speriat be cmilitarismul*, be reactionarismul", fie sinumai ba egoismul" engles ? S'au aprins be urd contra tovard-silor" bin Franta si bin Rusia, au bevenit sensibili la poesia cuce-ririlor".

Nimic bin toate acestea. Explicatia e alta: una singurd si foartesimplä.

Pentru Germania rdzboiul iuncarilor si al sefului lor, al cuge-Monitor be filosofie feroce si al abeptilor lor mai este si razboiul

48 Rizboiul nostrn in note zilnice

be expansiune economica a unui popor care, bupa socotinta sa, nucrebe ca se poate altfel becit asa sau printr'o interzicere be avintcare niciobatà nu poate veni dinniuntru. Muncitorul german, cuonita sa be baie, cu mica sa biblioted speciall cu teatrele salesi trenul sail be plAcere, este, fata be muncitorii bin alte teri, Rusia,Italia, chiar Franta, un abevarat burghes, un borer, cum am zicenoi. La boierie insa scara be innaltare e MCA margeni. Si numarulrobilor trebuie inmultit cu orice spit5 se suie.

Aceasta inseamna insa, in lipsa mijloacelor be a convinge pealtii a esti supraomul care simte nevoia be a-i intrebuinta pe binsiica suboameni, pentru Ca sint, si cei mai bestepti bintre ei, crasáinferioard, fata be Neamtul cel mai bleg, r5zboiu1 : oricare raz-boiu, cu orcine, pana la ultima limita a puterilor.

Costa mult ? De sigur. Dar si Germanii cunosc abevarul pecare noi if imbrac5m in rostirea ironic5 : obrazul suptire se tine cucheltuialà.

Si be aceia socialistii germani, ajunsi be fapt simpli exponenfiar sufletului popular, aproba.

E, be sigur, o intArire, prin reintegrare, a sufletului german,bar tot asa be sigur a in socialism e moartea, nu numai a Inter-natioLalei, bar $i a crebintei in ultimile ,,principii" care.1 sustineausi pareau a-I legttima.

13 lanuar 1917E neutralitate aceasta?

Am rascolit, citeva zile, gazete, nou5 si vechi, in care neutribin Olanba si Svitera, Norvegia si Danemarca, isi arata parerea besprebezvoltarea razboiului, si am iesit bin cetirea lor cu impresia bure-roas5 a unei marl nebrept5ti facute terii si natiei noastre.

inteleg bine be ce unele bin aceste foi trparesc aproape numaitelegrame be izvor german, be ce totbeauna li se ba locul be frunte,be ce se caufa chiar caractere beosebite pentru a imbr5ca in elecomunicatele imparatului bin Berlin. Simpatii ,,culturale", pe careGermanii au stint sa si le cistige, cu orice pret.

Dar, pe linga acest afisaj be telegrame inteo scumpd vitrin5,bup5 borinta fabricantului furnisor, mai este $i o altä partecomentariile.

Cle nu ni sint favorabile.

N. IORGA 49

Se va zice insa asemenea aprecieri sint facute real i impar-tial. Ori nu e abevarat cä am pierbut lupte, ea am facut o retra-cere, ca o parte bin teritoriul nostru e ocupata be busman? Si ceare neutrul cu noi ca sa ascunba aceste lucruri ori sa priveascala ele cu alt ochiu becit al socotitorului rece be resultate ?

Francesii au publicat acum be curinb o brosura: Puteti fineutri fata be crima ?" Abed be crima nebreptului atac german, aurmaririi unor scopuri obioase, be stoarcere si besnationalisare, aintrebuintarii celor mai ticaloase arme : jaful si varsarea singeluinevinovat. Iar Incheierile brosurii spun: lasati neutralitatea si, badva e sufletul curat, veniti in rinburile noastre ori, bad nu este asa,liti incaltea aläturi cu oamenii nelegiuirilor.

Nu vom merge asa beparte $tim bine, prin cite am suferit,ce risd acela care, mai slab si mai putin pregatit, se atinge beoarba masina germana si intelegem pe aceia cad nu vab macar, inschimb, avantagii mad in legatura cu inbeplinirea unei sfinte batoriinationale.

Dar un lucru trebuie sa-I spunem, avem breptul sa I spunem.$i iat.à care.

0 lupta are inca un sens moral i o valoare ideala. Cum? Asari sä aperi breptul nu e nimic ? A-ti jertfi ce ai mai scump numerita o recunoastere ? A ba cea mai innalta masura be vitejie nucere o lauba ? A suferi ce suferim noi nu face sa curg5 o lacrima,nu smulge un cuvint be mingliere? Ni se cuvine boar acea cad-catura bin New-York, reprobusa be norvegiana Aftonbladet, in care,be-asupra unei rubrici care spune: iata ibealul national romin",se vebe pumnul lui Mackensen ?I pumnul lui Falkenhayn zbrobinbarmata si bogatia Romániei?

Nu, cinstiti confrati, aceasta nu e o neutralitate politica larare aveti dreptul voi, ci o neutralitate de conpiinta, la care nimenin'are dreptul.

inteleg: nimeni care e macar crestin. Ori trebuie sá crebempe Multatuli, care a scris in Olanba si era un bun si mare Olanbesbespre anume interpretari burghese si moberne ale cuvintului Aceluiacare pregateste Scaun be jubecata pentru breptii i nebreptii acesteilumi ?

14 lanuar 1917.

:

50 Rttzboiut nostru in note zilnice

<Nom muri de foame...».Vom muri be foame", striga in Germania o lume intreaga,

bar nu ne bam. Voim pacea, besigur, bar pacea noastra. Acea pacepe care nu inbraznim a o precisa, aoa be monstruase sint conbi-pile pe care ar trebui sa le rostim. 0 voim pentru a nu trebui sane mai batem obata, ci pentru a bobinbi Inca be acum bominatiapolitica oi breptul be stoarcere economica asupra lumii.

Strigatul e sincer, in fanatismul lui nebun, oi el are chiar notaunei mari frumuseti epice, caci oi foamea este una bin formelecele mai straonice ale suferintei omeneoti.

Lumea il aube, bar oi ea, bin partea ei, nu vrea sa se beie.$i ea voieste pacea, bar pacea tuturora oi pentru toti, buna pacecare poate bura pentru ca, baca n'a putut sa inlature orice nebrep-tate, n'ar mai lasa niciuna care, zi oi noapte, sa strige bureroasainnaintea Domnului. $i, iarSoi, ii trebuie aceasta pace fiinbca numai vrea macelul oi ruina acestui cataclism fara pareche

Harben, asprul polemist german be la 4(Zukunft, a aruncataceasta solutie: sa nu fie victoria Germaniei, fiinbca n'ar suferi-olumea oi sa nu fie nici biruinta celorlalti asupra Germaniei, fiinbcanici aceia n'ar fi bispuoi sa o sufere Ci, fall ultima incercare, cu-urmari indiscutabile, sä se incheie Inca be acum pacea concesiilormutuale, fara jignire azi, WS bor be razbunare mini.

La aceasta se opune insä amintirea neotearsa a lucrurilorcare s'au intimplat pana acum, priveliotea ruinelor ingramabite, ranace nu se poate inchibe in sufletele milioanelor, singele lui Avel carenu se poate usca pentru ca sa vie oi ceasul iertarii lui Cain.

Pacea nu se poate inioarce pe lume fara o sanctiune. Nunumai bramele teatrului o cer, ci oi bramele, cu mult mai zgubui-toare, ale vietii istorice.

Osinba trebuie a caba asupra cuiva. $i ea nu poate atingepe aparatorii breptului, ci numai pe aceia cari s'au organisat, cu obemonica staruinta, nu pentru a-I invinge sau inlatura, ci pentru a-1exclube befinitiv bin lume.

Cine va fi acel cineva? Poporul german va ingabui, intr'orevenire la conotiinta, sä fie clasa lui domtnanta singura? Sau seva presinta intreg pentru expiatie ?

In acest c.as, el ,va muri be foame", bar nu be foamea pinii..ci be foamea iubirii altor oameni.

14 lonuar 1917.

N. IORGA 51

Imitatorul lui....

Cinb, la 1914, Germanii au pornit la luptd contra Franciei,pe care crebeau s'o boboare bintr'o singurA izbiturd, o fantasmd seIkea innaintea ochilor impArAtestii lor cApetenii §i a generalilor binsfatul sdu suprem. Fantasma aceluia care acum o surd be ani peaceleasi cimpii be luptd Muse omenirii privelistea celor mai invier-sunate lupte si a celor mai vaste cuceriri.

De ce nu si un Napoleon ?Lovitura cea mare n'a izbutit. Cutare general s'a läsat oprit

in miscarea ce trebuia sd incunjure si sd sfarme orice impotrivire.Puteri busmane nota au rAsdrit unbe nu se asteptau fAuritorii pla-nului b'intdiu, conbamnat innainte be a se implini o singurd hindbe rdzboiu. Ostiri imense s'au alcAtuit acolo unbe se bdnuia numaiputinta unor biete militii putine si neexperimentate. Sufletul popoa-relor s'a trezit pretutinbeni cu o elementard furie, cAreia nimic nupoate sd-i resiste. $i acela care pornise pentru a bArima uriasialeargd acuma pretutinbeni, cu minbria cuvenità, pentru a prinbepe unul mai mic becit binsul si, mai mult becit atita, a-I prinbe ingrabd, nepregAtit, ca nu cumva sA se intimple si bin partea acestuiaslabul vre-un pocinog.

Neputinb impune pacea, o cere. Toate trimbitele impdrAtieicintd furioase un imens: iea-1 be pe mine ca-1 omor". $1, be fapt,omul se vinzoleste turbat, chiar be ar fi sd mond, numai sd poatdfringe Inca un gitlej in spasmele unei agonii WA folos. Zi be zi,miile be mii se cufunbd in pdmint prin voia consumatorului beoameni.

$i, peste cimpiile be macel, unbe parnintul cbistrus) be ghiu-tele nu mai poate ba morminte, va fi trecinb une ori, inviatd prinacest acru miros be singe proaspät, fantoma aceluia pe care acestapretinbe a-I imita. Simplu si Mt% fast in mAntAluta lui cenusie, cu

-paldriuta pe care nu strálucesc in argint si aur emblemele mAririi.Noapte be noapte el cautd biruinta si nu gAseste becit masacrul.Cala girtul creator, cautA fulgeratoarea inovatie, cautd scoput lumi-nos, cautd mAreata epopeie care rdscumpgrA prin proportiile eimorale. $i nu gaseste becit netrebnice smichenii be ingineri, cAroranu li-a cerut niciobatd secretul biruintelor. Un fior be suprem bez-

52 Rizboiul nostru in note zilnice

gust misca mAntAluta, si genialul cap se clatina be burere si bispe.rare. Räzbolul a ajuns a fi bed atita si numai pentru atita!

Va fi simjinb omul cel trufas be la Berlin aceasta osinba, bela o nevazutä instanjá, mai competentà becit toate, asupra orgieisale be singe? Va fi simjinb-o macar cinb pe buzele i alunecá, infrasele be laubarosie bolnávicioasà, numele insusi al lui napoleon?

15 lanuar 1917.

Noul impArat Austriac

A incepe o Domnie,chiar si asupra unui batrin Stat care seluptä pentru ca bin putregaiul lui sa nu rasarl energice State nottáprin situajia be umilit vicariu si poate si mai rdu . be biatä unealtäa unui poruncitor aliat, care nu vrea sä stie becit be sine si beinteresele sale, e un rol pe care pujini oameni pe lume l'ar primi.Chiar si cinb acela care-si inaugureazä stApinirea e un link neexpe-rient, ca -Suveranul bin Viena, care acum trei ani nu s'ar fi ginbitCA asa be curinb il asteapta o asa be mare si grea sarcinä.

Se va zice : naturi be acest fel se potrivesc cu imprejurárilein loc sä incerce a lupta cu ele. Ele ieau forma impusä be auto-ritatea care a cäzut, inexorabila, asupra lor, fie autoritatea unei rube,fie a unui ministru, cu atit mai mult a unui bAtrin coleg incoronat,inzestrat cu puternice insusiri be voinjá si cu un temperament ce,imbatinbu-se pe sine, imbatä si pe allii si care, pe lingä toate, arputea spune cu tot breptul ca, bacd Austria a creat-o Rubolf beHabsburg, el, Wilhelm be Prusia, a inviat-o, bin ramäsijele culesepe cimpii be infringerea bin Galijia.

*Hu eu baca aceastà presupunere se poate menjinea ?... Nunumai in bramele lui Shakespeare Mostenitorul 6e Tron nu samandcu stSpinitorul. Se uitá prea lesne cl binastiile au un suflet comun,care se väbeste pe neasteptate in ceasurile mari si grele, cä becisi in acest filth Impärat si rege exista, si nu numai ca picaturi alesingelui transmis, cite ceva bin acei strämosi a caror succesiune,care porneste ca legitimitate be la Carol-cel-Mare n'a fost ingdbuitsä o lea fiinbca aceasta bispläcea parvenijilor bin Berlin.

Si apoi nu hotAreste singur seful incoronat al Casei arhibucale.Mai sint si aljii in acest cerc al Habsburgilor in care orice membru

N. IOROA 53

e beprins a se complini cu energiile si talentele celorlalti, ceiace la Hohenzolerni se intimpla cu mutt mai putin. E un strasnicbloc be trabitie binastica, pe care-I mentin bin rasputeri, intru citn'ar ajunge propria lui inertie, nevoile catolicismului, care acologuverneeze, si interesele unei clase, care Vara aceasta binastie n'arinsemna mai nimic.

mu lte bin aceste lucruri scapa bin vebere acelor cari se oprescnumai asupra lui Carol Liu, Imparat al Austriei si Rege apostolical lingerie!, si-1 cintaresc ca om, ca omul ce arata a fi si ce a lostpan'a ieri. Privinb putintel imprejur, alte conclusii incep a rasari.

$i cine le intrevebe nu s'ar mira baca mine in plina Mittel-europa, prusiank ar incepe sa straluceasca iarasi la Viena vechileoboare, pastrate acolo, ale imparatiei, care, baca nu pot reabucepe Carol-cel-Mare, nu se cer sa impobobeasca pe Wilhelm-cel-Crub.

15 Januar 1917.Critice

E lucru recunoscut be cinb e lumea ca singur succesul arelaubätori. Doar nu fac asa numai ziaristii contemporani cari culegimpresia publicului si 1-0 restituie intr'o forma mai mult sau maiputin literara, bar si istorici cari yin pe urma cu bogata lor infor-matie in brate si cari, oameni bisciplinati, saluta si ei pe acela careizbutinb, s'a inbvrenicit be plecaciunile tuturora si isi fac batoriabe-a arunca si ei o piatra acolo unbe asupra celui ce n'a pututiesi la capät in intreprinberea lui s'a gramabit in cursul vremii mor-manul cel mare be bolovani si pietricele.

Dar nicio speta be curtenitori ai fericirii si ponegritori Farasimtire ai nenorocului nu este mai antipatica becit criticul militarcare-si face obiceiul be a constata ca asa trebuia sa se intimple

i ca, baca el insusi are o parte bin geniul" invingatorului, pentrunimic in lume n'ar fi fost in stare sa face' greselile invinsului.

Puteam scäpa noi be aceasta soarta?Ce aplause nu s'au ribicat bin toate partite cinb pasurile Car-

patilor au fost trecute de noi si cinb zi be zi innainta acea ofen-siva' a card basa n'o cerceta atuncea nimeni? Cu cite maguliri nuera intimpinata chiar resistenta noestra in aceleasi pasuri bup5aparitia Germanilor in Arbeal! Sa fi putut face acelasi lucru pana

54 Witzbolui nostru in note zilnice

la sfirsit fall be intreaga armata nou'a be Orient a Puterilor cen-lrale i fata be tot ce a putut culege Germania be pe toate celelalteIronturi unbe s'a inregistrat in timp be trei luni o singura lovituramai mare contra lor, o, atunci ain fi avut i noi ceva bin acea su-prema intelepciune pe care Dumnezeu a baruit-o criticilor militari beOath mina: mari generali luptatori, comanbanti" cari scriu la revistebe cuprins universal, strategi bin Olanba cari boar sa fi a avut acombate in viata lor revolta citorva sute be inbigeni bin Iava, nemul-lamiti cu pretul plantatillor be cafea.

N'am izbutit insa intr'un plan bine sau rau conceput,n'are-aface pentru binsii. Cu cita asprime se arunca asupra noastra, pentruTetragerea bin Muntenia, unbe totusi nu s'a ingropat armata noastra,mustrarea bin toate partile.

Unuia i se pare cd ne-am increzut prea mult in puterile noastreca si cum si-a putut inchipui cineva, aici la noi, macar o clipa,ca putem ajunge la tinta fárä acea ofensiva generala be care, badmu ma insel, fusese vorba, cu oarecare solemnitate, in August1916. Altuia i se nazarea ca aveam o teribila armata be un milion"(ascultati va rog!) i ca eram astfel nesfirsit superiori numeric bus-manului. Un al treilea care uilá ca fortele noastre nu fusesera schim-bate, nu putuserä sa fie schimbate trei luni in sir cas unic inistoria razboiului be azi, ii asigura naivii cetitori ca bouà beta-.sa mente germano-austro-bulgare, lucrinb la bistante periculoase, aulost be ajuns ca sa ne sileascá la evacuare. $i atitia cronicari hazliigasesc explicafia in lipsa be aparenta" a ofiterilor romini, pe cariomul nostru i-a vazut pe straba i i-a taxat inbatä cu ochiul stra-batator al abevaratului militar.

Le suferim si astea, stinb bine ca nici un tel be rirostie nue mai tantosa becit aceia care se simte batoare a bovebi Ca especiala.

Le suferim cu atit mai lesne, trecinb peste intaia impresie beamaraciune, cu cit sintem siguri ca armata va sti sa-si ia o std.-lucitä revansa asupra motivelor careia aceiasi critici militari vormebita inbelung ca sa-i gaseasca explicareamai stii?poate chiarin batjocurile cu care ne gratifica astazi.

76 lanuar 1917.

si

N. IORGA 55

Imposibilitatea biruintei germane

0 biruinta nu e numai un succes militar. E $i o anume stare-be spirit la invingator, nezgubuita siguranta ca a biruit, ca va birui,.ca nimic nu-i poate zmulge roabele biruintei lui. $i e convingereacontrara la busman: ca e invins obata pentru totbeauna, cd bisputacu armeIe in mina e incheiata, ca pentru multa vreme Inca el nuva mai fi in stare sa beschiba procesul pe care o lovitura atotpu-ternica l-a hotarit.

Cite puteri mai are unul $i cite altul vine numai in al boilearinb, baca nu mai e sufletul care sa fie in stare a le cauta pretutin--bine, a le organisa, a le arunca pline be nabejbe, asupra protivni-cului. Napoleon al IIIlea spunea bespre lupta sa be la Solferinoca imparatul Francisc-losif capatase be fapt biruinta, bar, fiinbcduitase s'o anunte la Viena, ei bine, a anuntat el la Paris biruinta sa.

Invinsul trebuie sa se fi incredintat, innainte de toate, Ca lainvingator este o putere pe care n'o poate Inrui cu niciun prelcontra careza, orice ar face, el trebuie sa ratraie inferior Une orie un om be geniu sau be mare talent, un napoleon, un Eugeniube Savoia, caruia nimeni nu i se opune ; alte ori o cantitate betrupe care nu poate fi intrecuta be partea cealalta ; ori elemente betehnick be mestesug pe care sa $tii bine ca nu le poti bescoperi,nu ti le poti procura, oricit te-ai strabui.

Dar, cu toate isbinzile pe anume locuri ale Germanilor, cutoata trufasa lor afi$are, cu toata inbaratnicia exploatärii lor, cu toataocupatia unor vaste finuturi in Vest, in Sub, in Ost, Puterile inte-legerii nu vreau sä auba be pace, be acea pace care ar consfintipretentiile germane, ba nici chiar be aceia care ar lasa lucrurile instarea lor be astazi Aceste Puteri, care represinta de fapt pestetrei sferturi ale lumii 'intregi, se pregatesc, bin potriva, be luptenoua, si mai inbirjite.

$i e firesc sä fie asa, iiinbca orice element be convingere ince priveste infringerea lipseste.

Un om be geniu, be mare talent ? Doar n'o crebe nimeni catilnbenburg, Falkenhayn si Mackensen sint altceva beat tacticienibibaci, cari reusesc une ori, club toate celelalte conbifii, be numarsi armament sint bate !

56 RAzboiul nostru in note zilnice

Dumár covir$itor be trupe ? Dar $tim numgra si noi si ni putemba samg cg o anume suprafata be pämint nu poate ba peste unnumgr be oameni. Armamentul ? Numai cu aceasta s'au ci$tigat succe-sele cele marl, s'a zbrobit oastea cu inimg mare a vitezei noastre Ro-minii. Dar usina englesg, usina francesg, usina italiang, usina, befurnisare asiguratg, a Americei, usina noug a Rusiei, bepgrtata usinga Japoniei n'ajung pentru a cople$i singure usinele Germaniei siAustriei be care se tin boi aliati barbari care ei insii nu pot fabrica ?

Toate acestea fgrg a mai pomeni be bdtaia lui Dumnezeu carese apropie: foametea.

Nu, triumfgtoarea Germanie e, be fapt, Invinsg. 0 spune netebactul be constiinta sigur be sine care e refusul be pace al Aliatilor.Iar bacg pretentio$ilor be la Berlin li trebuie i o argumentatie pecimpul be luptg, unbe vor mai lisa citeva milioane be oameni,puting räbbare si vor avea-o si pe aceia!

16 lanuar 1917

Romlnia nouà

De Romania Mare s'a vorbit in be ajuns, prin biscursuri beintruniri publice, prin inflgcgrate articole be ziar, prin toate formeleposibile be publicitgtii.

Realisarea ei, bupg anume capete, trebuia sg se facg foarteexpebitiv. Austro-Ungurii erau ajun$i la capátul mijloacelor lor, Ger-manii nu puteau besface be pe frontul apusean niciun singur solbat,cu l3ulgarii ne aranjaseram. Cra vorba be o simplg ocupare, lanmomentur potrivit, anuntat, be altfel, inimicului cu o biscretie betrebuiau, sg-i tittle urechile zi $i noapte

$1, obatg Intemeiatg Románia Mare, prin simplg lärgire a hota-relor sale, pe vasta sceng, creatg be o biruintg u$oarg, s'ar fi bes-fgsurat spectacolul obi$nuit, pe care atitia arbeau be nergbbare bea4 presinta, cu mijlacele be care bispun, la Brasov, la Alba-Iulia sila Cernguti.

Nu $tiu cit ar fi folosit provinciile besrobite bin aceastg simplgalipire, care n'ar fi putut buce si la contopirea sufletelor noastre,care, in ce prive$te pgrerile bespre Stat, bespre interesul general,bespre moralitatea publicg nu erau intru toate asemenea. Oricgrii

N IORGA 57

cre#eri de hotare trebuie sä-i corespundi i o crWere de suflet,cum orice scgdere de suflet ameruntä sä aducl st o schdere dehotar.

Soarta a voit insä altfel. Ea ne-a smuls bin brajele acelorconrupátoare cu zimbetul ve$nic care sint ilusiile, $i ne-a luat innapoiea, mama noastrd cea iubitoare $i severd, la $coala ei cea veche $iasprä. Prin singe $i lacrimi ea ne curdjä, prin burere ne innalja $iin ce prive$te rostul fiecdruia in viitor, ea prive$te atent, cu nepdr-tenire, $i statornice$te chemarea fiecdruia bupd bovezile be abevd-rata bestomicie pe care le-a bat.

Prea multi crebeau cd Romania Ware e aceia care va ba Ro-mania Noud, i erau elemente be abevär in socotinja lor Vebernacuma cd Romania Noud trebuia sa preceadá Romania mare.

Sau Inca mai bine aceasta Romanie Mare fácinbuse bupacumplitele incercdri be astäzi ea nu va mai avea sd ceard noi mij-loace be inbreptare pentru cetajenii cei vechi. Ci, bela insd$i crea-funea ei in bureri Mil nume, ea va avea $i necesitatea morald amärimii hotarelor sale.

Pdcat numai cd nu vor mai vebea-o atijia care poate, cu altfelbe injelegere a lucrurilor, ar fi in fruntea grelei lupte ce ne a$teaptdin loc sd ingra$e cimpul luptelor care n'au fost incununate be isbinbd!

17 lanuar 1917.

Ia*til de azi

A mai fost cinbva Ia$ul be bdundzi, blinbul Ia$i moale $i camtrist, prins in mici griji be familie, be cerc inchis ori $i be coteriepolitica, bar, innainte be tc,ate, stdpinit, färd a-$i ba samd inbestul

cáci boar aici au rásárit pe rinb rabicalisme $i socialisme trecd-toare, bu$mane ale trabijiei ! be acea melancolie speciald a glori-oaselor ruine care be trei sferturi be veac il incunjurd ? Unbe aimai gdsi acel frumos, !impede Ia§i al iernilor cu zäpabd groasd, incare la fere$tile pline cu lucruri frumoase $i bune se opriau oameniilini$tiji, cad priveau inbelung la lucrurile mid cu care se poate facepläcere mare ? Ori Ia$ul mi$cdrilor stubenje$ti, al luptelor pentrualegeri la 4Centrtp, al intrunirilor be manifestare $i protestare, altineretului preocupat be ibeale 7

58 Rizbolui nostru in note enice

In loc, prin zApaba rapebe terfelitä $i terciuitä, trec solbatibin toate terile aliate, trec ostasii nostri intorsi be la un front sprea se pregáti be luptä pe altul, trec, in grupe sau rgsleti, Pribegiituturor ocupatiilor si tuturor claselor. Lupta, gloria, miseria strábat,cu aceia$i grabä infriguratS, locurile unbe pana atunci s'a purtat osimpaticO melancolie si o poesie visátoare.

Pentru Ie$enii abevärati si vechi e o priveliste neobipuità $iciubatá. Orasul lor pare c'd s'a retras pentru a face loc unui brummare, unui $leah Mut be toate nevoile $i be toate nenorocirile. Mine,cinb neasteptatul act be mare tragebie rázboinicA se va fi inchis,ei se vor intreba poate, bin obAile lor gospobOresti, be pe bancilescolilor bin nou beschise, bin grabinile placutelor sieste bad inabevär a bAtut vre-obatä viferul care a strins la ei atitia oaspetibintre cari multi nu vor mai calca niciobatä pe aici.

Dar este $i cine sä cunoasa aceste vremuri. Marturii vechilorvremuri privesc bin turnurile cojite be- veacuri, cu ochii abinci aiferestilor negre, la aceastä besfäsurare necontenitd be oaste, laacest amestec be glorie $i be suferinta, la aceastà pribegie nelini--tità care-si cautà brumul, zimbinb cu usuratate sau plinginb cu amar,la aceste aspre bejenii be iarna. Vor suna pentru mortii luptelorbe azi clopote care au vorbit si be alte jertfe, si ele vor vesti atunci$i biruinta pentru care solbatii bin 1916 s'au jertfit.

lar, 'Ana atunci, bin pacea lor silnia, bin mutenia lor impusdo $oapta pare a se besface, marturisinb. Si ea cautä sä ni spuieceia ce be mult uitasem: cA numele bun $i tara intinsa se capätdpe aceasta cale, numai pe aceasta I

17 lanudr 1917.Vrancea.

De boa luni be zile mai ales necontenite lupte se bau inVrancea. Cele trei vai care o strabat sint pline be ostile noastrecare aparà cu o inviersunare innaintea druia, cu recunostintd $i

abmiratie s'a inchinat Regele insusi, acest colt be veche $i minbrdviatá romäneascd.

Ap a fost in abevAr, be la inceputul alcAtuirilor noastre, acestcolt be pAbure bätriná, acest sobor be muncele intortochiate, caruia,in vremea strOmutOrilor be populatii, oaspeti slavi, be mult bispä

N. IORGA 59

rufi, i-au bat acest rAsunAtor nume be Vrancea, pe care si l-a alesintre toate, unul bin cele mai frumoase talente ale literaturii noastremai noud.

Erau acolo birji ferani liberi, boieri fArà biplomA be boieriefiinbcA erau, pe locurile lor, mai vechi, mult mai vechi becit Voe-vobul ?I becit cele bouA fell bin care au fAcut parte pe rinb, cad,intAiu aparatori be hotar ai Statului intemeiat be Basarab, ei autrecut numai pe vremea lui Alexanbru-cel-Bun si al lui Stefan-cel-Mare al Molbovei eroica, in plinA miscare be intinbere a hotarelor ei.

Si bupl aceia a fost aice, bacA nu republica" pe care sioinchipuia obinioarA stiinf a noastra istoricd intr'o fasA be romanticAtinerefA, un cuib be inimosi sAteni liberi, cari nu ascultau be Vorniciibomnesti becit in mAsura 'n care si acestia se supuneau sfinteibatini strAbune.

Vrancea a ceasta era un cuib be cintece, un izvor be legenbe.Pentru cA satele erau asa be abinc inrábAcinate in frecutul feriifesut bin aceste legenbe 0 cintat in aceste cintece. Dar si pentrucA pe aid petrecea cu oile ciobanul arbelean, illocanul, marele rAs-pinbitor al viersului popular, be pe o clinA pe alta, be pe o valepe altà vale.

Si se poate zice cA aceastA Vrance era insAsi icoana in mica unitäjii neamului nostru. StrAjerul molbovean pAzia bin ziburi pecare fluturase obatA steagul cu vulturul Terii-RomAnesti. Oamenibin RucAr si Dragoslave ascultau be chemarea la oaste a Voevo-bului Molbovei. Biserica lui Matei Basarab insemna /a Soveja juru-infa be pace a aluntenilor catre Voba Vasile bin Suceava. 51 iatA-1pe acest fiu al Arbealului cintinb bin fluier ca un cintec be che-mare cAtre viitor. Chiar fail s'o fi pregAtit poetic Alexanbri, Mio-rife vrinceana ar fi putut sä fie o armonioasA prevestire a unitafiinafionale prin poporul feran.

Nu e o simplá intimplare ca strAinul cautA tocmai vechilevetre in care au ars cele b'intAiu focuri mari ale vitejiei romAnesticreatoare be State : Oltenia lui Litovoiu, Argesul bAsArabesc, Cimpu-lungul celei b'intAiu injghebAri oräsenesti, Dornele bAtrine, lInglCimpulungul bucovinean unbe expira usurpafia austriaca, si aceastAVrance chinuitA astAzi. Vor rAsAri be acolo flaari bin nou si nivor arata noug vechile brumuri ale bescAlecArilor be farà.

18 Januar 1917

60 Riirbotul nostru in note zilnice

Cine plinge pe Francisc-Iosif.

N'a fost suveran bespre care sä se fi spus mai bes, poatein lipsa be alta tema pentru lauba, Ca e incunjurat be venerajia siiubirea tuturora becit Francisc-Iosif, cu besele lui aniversari si jubi-leuri be batrin tenace care nu se M. De ce nu erau multamitepopoarele sale" ? De cite ori Oka in vre-o exposijie si cu zim-betul blajin at unei oficialitaji obosite facea complimentul lui obis-null: CD-ta ai facut aceasta I Foarte bine, ziaristul care urmarisepe augustul visitator facea sa se observe a un fior be bucurie,am zice chiar be minbrie najionala, sträbatuse spinarea celor befajd Daca avea guturaiu si scapa be binsul, baca iesia la primblarepe vreme buna, baca i se nästea Inca un urma$, toate erau prilejbe muljamire generala. Cinb se babea, be vrajmasii Austriei, asigu-rarea cä monarhia va finea numai cit si viaja batrinului", era sirecunoasterea acestei ciubiri» care lega pe orice bun Austriac, peorice bun :supus» be figura Imparatului nemuritor.

Au trecut acum boua luni in capat be club la poarta cripteiCapucinilor bin Viena &a presintat maistrul be ceremonii al Curjii-

cerinb in zabar intrarea pentru eImparatul', pentru xregele apos-tolic al Ungariei, pentru ca la urma sa se faca loc numai, oupabatina: cunui biet om cu pacate, fratele nostru FranciscIosif,. $1ce s'a intimplat oare cinb presupusa legatura be ciubire, a bisparut?

Se va zice ca räzboiul a impiebecat lucruri care altfel s'ar fiprobus be sigur: beclarajia be inbepenbenjä a Ungariei, rascoala13oemiei, reclamajiile tulburätoare ale nationalitajilor pregatite bemult pentru o ultima socotealá.

Am crebe ca si MCA marele razboiu care amujeste gurile siinjepeneste brajele tot asa ar fi fost. Caci legatura nu e in persoana,ci in sistem, imperialismul acesta trabitional avinb ceva bin schim-bAtoarea imutabilitate a Papalitajii.

$i ciubirea» pentru Francisc-Iosif ? Mail be cif iva bieji Rominibin Arbeal culeginb vreascuri be speranje uscate in pAburea aus-triaca, ea era un fenomen curat vienes, pe care-I proclama si-1

generalisa presa bin Viena.Am fost si eu, cel ce scriu aicea, marturul viejii be toate

zilele a acestui Imparat, ba chiar... vecinul sat!! Arhivele erau obata

N. IORGA 61

-in aripa breapta a vechiului Burg, intre cCarnera, be jos $i capar-tamentele private* bin al trellea rinb, iar in al patrulea era biblio-teca Arhivelor..Cinb lucram jos, be.asupra se besfasura la ceasurileunu, in sunetul musicei militare, prinzul imparatesc, bupa care suptgang se auzia vuietul träsurii care scotea pe mosneag la primblare,iar, cinb treceam sus, la gangul luminat cu lampi si 'n amiaza mare,ngarbistul be corp" care ma confunba cu cine stie ce fata luminatabatea bin pinteni $i salute.

Aceasta musica be fiecare zi, aceastä primblare pe acela$i brum,acelasi neschimbat zimbet erau o nevoie pentru Vienes ca si Opera$i beraria, si ele erau implinirea unei batorii fata be binsul. Crebeaca i se cabe. Si acum cine le mai ba ? Deci este si va fi jale inViena 'Dana ce aces! punct be spectacol va fi inlocuit cu altul. Darnici aici burerea nu iea forma ingrijitoare pentru o lume care asistazilnic la masacre cum nu le ar fi putut ba nici un Tamerlan turbat.Am vazut boar pe vremuri aceasta populatte priminb, intr'o noaptebe vara, sicriul, ribicat sus pe simplul catafalc negru, al imparateseiasasinate, si asteptarea era intrerupta, nu be zgomotul suspinelor,ci be al halbelor be bere care circulau fara intrerupere.

Se va consola si Viena prin alt articol be program. Si, intr'unan be zile, nimeni nu va plinge pe Francisc-Iosif cel care a fostatit be iubit...

18 lanuar 1918

Altfel de emigrati

Sint seizeci si $ese be ani aproape. Pe Iuntri turcesti primi-tive, pe aspre ghimii fail locuri be stat si mai ales fara locuri beobihnit, arsi be soarele toamnei calbe Inca, ori stropiti be rouaamurgurilor si a zorilor reci, un numar be pribegi ai unei causepierbute plecau spre orasele Apusului. Citiva tineri ibealisti cari-$1

inchipuisera ca o forma politica si sociala se poate face si cu ibelbe imprumut, care abia be au atins sufletele; citiva senini visatoricari crebeau ca are o trainicie si steagul care nu e incunjurat bepu5ti Incarcate; citiva umanitari blinzi cari se felicitau ca biruintalor a$a be inselltoare I n'a fost implintata Inteo brazbamuiata cu singe.

62 Rfizboinl nostril in note zilnice

Au mers bdietii be la 48 in Franta si aiurea, bar mai ales inParisul marilor ibei be prefacere a lumii pe basele libertatii si nati-onalitkii. Va fi fost vre unul pe care sä-1 ispiteascd intiacolopetreceri, cunoscute sau necunoscute, bulci rAgazuri trinbave, calbeculcusuri pAnd la care sa nu pätrunba nimic bin vijeliile care bes-rabacinau neatirnarea terii lor ? Nu creb. $1 erau toti sdraci cavai be binsii, neavinb in buzunarele lor suptiri nici titluri be rentd,nici cecuri la marile band bin sträindtate, nici rämäsitele recom-penselor nationale. Ii gásiai, abese ori cu femeie, cu copii, in grealipsd, bacd nu in abevarata miserie, prin obdite ca pentru stubenti,prin cite un abdpost oferit be un prieten frances, ba chiar princutare sat be lingd marea Capitald, pentru cd pe acolo viata eramai ieftend.

Asa au trait, nu citeva saptamini, ci ani de zde. 5i ei nuiurmdriau un razboiu cu bune näbejbi, ale cdruia progrese sä fi

nsemnat, zi be zi, apropierea ceasului cinb vor fi bin nou la vetrelelor in tart liberatd. Un asemenea razboiu, cu prefacerile lui fericite,nu se putea gici macar in viitor, be si ei il:asteptau asa be mult, borinbbe el, cum spune Scriptura, Ica si cerbul be isvoare,. Si, chiar dribau inceput luptele noud, cine putea sa aibd vre-o siguranta cd binele va iesi tocmai intemeiarea acelei Romdnii spre care se uitau caspre rdsdritul unei stele intdrziate aprinsii lor ochi be tineri ?

Dar acéasta nu ia impiebecat be a munci, in sdracie, in iso-lare, in parasire, a munci necontenit, unbe se putea pune o vorbd,unbe se putea strecura un rinb, unbe se putea inriuri un suflet,

pentru cd, cine stie ?, poate ca va veni vremea ca toate acesteasä foloseascd...

0, bomnilor, cari plecati astázi, inzestrati cu be toate, beparte,unbe nu se aub, azi suspinele ostasilor nostri intorsi, gemetelepopulatiilor indicate, plinsetele bejenarilor si unbe, mine, nu se vaauzi cumplitul chiot be rdzbunare al noii noastre lupte, cautati laParis urma innaintasilor vostri. Poate yeti gäsi-o. 5! yeti cAlca innapoipragul vechilor mansarbe cu_ constiinta unei batorii care singurainbreptäteste pe cineva sä nu steie la cdpätiiul fratelui sau cinb sechinueste!

19 Ianuar 1917.

N IORGA 63

Prin foame ?

Se stie ca plingerea obisnuità a Germanilo: e aceia ca seintrebuinteaza contra lor pentru a i rebuce mijloace care nu sintpropriu vorbinb cele militare. De mult Inca ei vorbesc be copiii forcati n'au lapte spre a putea creste si a face be acum in bougzeci-be ani ce fac parintii lor acuma, be bolnavii lor cari nu-si pot hranineputintele bupa prescriptille mebicale, be o intreaga lume nevino-vata careia corabiile englese li taie hrana silinbu-i a se tinea numaicu cartofi mai mult sau mai putin stricati. Si presa exaltata a bes-perarii be azi ameninta ca se va reincepe razboiul be submarineca si cum astazi am avea un armistitiu , ca in apropierea coas-telor englese si francese se va scufunba orice vas, al oricárei natil,cu orice incArcatura, pentru ca macar, bacä piere be foame Ger-mania, Anglia sa nu huzureasca.

Si bupa ce se vor ispravi aceste grozave lucruri sintem sigurica vom auzi acelasi strigat be inbignare : ne-ati silit la o pace nepri-elnica, ni-ati luat provincii, noua si aliatilor nostri; bar aceasta nuscabe intru nimic breptul nostru la hegemonia monbiala. $i anumepentru ca neati flaminzit. $i ce fel be biruinta este aceia prinfoame ?

Daca s'ar fi incercat o astfel be arma intr'un rkboiu cum sefacea pe vremuri, intre armate, evibent Ca ar fi o inbreptatire inplingerea germana. Daca este sa fie aceasta nenorocire a bistruge-rilor be vieti omenesti in masä, moartea se poate ba altfel si altorabecit prin flaminzire acelora cari nu tin armele in mina'.

Dar, asa cum este razboiul be azi si cum n'a mai fostaltul , Germania 1-a volt, ea I-a pregatit inbelung, ea 1-a utilatg,cu grija, cu stiinta, cu bragoste, am zice. Ea a cerut himiei, nunumai gaze asfixiante pentru solbatii busmani, nu numai licvibeaprinse care se poata fi improscate asupra lui, ci si flacoanele bemorva be la Bucuresti ori pastilele incenbiare pentru case particu-lare, in Belgia. Ea, Germania oficiala si militara, a format planulgranbios si infam, be a inarma un popor intreg obata nobil 5iuman pentru ingenunchierea, stoarcerea si, la nevoie, bistrugerearestului omenirii.

Celelalte popoare, carora nu li se recunoastepur si simplu

-

64 Räzboiul nostru in note zilnice

breptul be a trAi, nu se ginbesc la o opera be bistrugere asama-natoare. Nimeni n'a strigat: moarte Germaniei. Dar ibealul be teribilegoism al actualei Germanii, acela trebuie bistrus, cu mice pretbistrus, cu oHce suferinta, a oricui, si, bed, sa se bea voie, si aGermaniei insasi, care nu lasa loc be trait nimanuia in oarba trufiea nebunei sale ambitii.

Pentru binele rasei omenesti, prin oHce mijloc, bed, ba, Fr

prin foame20 lanuar 1917,

«Ca sä nu ni se pulevlata In pericol D

Am avut innaintea mea un lung act inzestrat cu multe iscali-turi, prin care un numar be functionari financiari cereau ministruluilor sa iea masurile cuvenite pentru ca sä li iasä be unbeva o leafain pribegie, iar nu sa fie siliti a se supune masurii luate be altministru, acel be Razboiu, prin care oamenii be vrista lor erau pof-titi sa intre in rinburile armatei. Aceasta, spuneau cei vre-13 treizecibe semnatari n'ar voi-o, ca sa nu ni se puie viata in pericol.Functia chiar care li s'ar ba ar trebui sa fie be asa natura incitaceasta viata pretioasa sa fie crutata.

Deci niste misei, cari-si refusa Patriei serviciile, cari tremurila ginbul ca ar putea sa steie in fata gloantelor, cu urmari Doamnefereste, pierzatoare pentru acea pielcia be care vorbiau si cei septepreoti, bispusi si ei a servi terii pe cal asigurate, bupa crealisareabealului national,! Atitia oameni tineri si voinici nu sint becit nisteifugari cari se ginbesc la singura viata lor, WA asi ba mina ca ofara tr5ieste cu atit mai sigur, cu cit mai multi bin fiii ei arb beborul rnortii pentru binsa.

Va fi si acest sentiment, bar este mai ales altul.Du se poate ca acesti treizeci sa he be o potriva be fricosi,

cad, frati buni, bintr'o pareche cu tremuriciu, sä fie, si Inca n'arputea sä bea exact aceiasi bovabá be miselie. $i apoi fricosii nuobicinuiesc a vorbi asa be limpebe . cit be putina inteligenta säail:4, ei tot vor gasi scuse frumoase si a onorabilez, invocinb apti-tubmi speciale, maH talente sebentare, geniu be birou. oH macar,

.

N. IORGA 65

ca popii nostri, borinta lor be a vebea neapdrat cum se infdptu-ieste Romänia Mare", ceia ce be supt thine glorioasa a unui cimpbe luptd este, vai, imposibil.

IDar toti treizeci au aceiasi convingere nezgubuitd, pe care o

vor pästra si bupd cetirea acestui articol: cd, abed, ei rzu datorescacest serviciu, 0 el nu e, pentru dinsii, cd ostenelile brumurilor,nesiguranta hranei bin fiecare zi, trivialitatea murbard a transeelor,pänd si la primejbia mortii (fereascd Dumnezeub, acelea sint lucruripentru terani, pentru lumea cea be jos, bele care ei au scos biru-rile pentru Stat si remise lor, intr'un cuvint, pentru acei cari,,n'au Invdtat carte",

Aceasta e marea, miserabila rdtdcire. Atitia altii o impArtd-sesc si, fad a face petit!! be atita sinceritate cdtre ministrul res-pectiv, stiu, pástrinb aparenta serviciului abus Petrie!, sd «nu-sipuie viata in pericol,. $i ei fac parte bin vasta asociatie a «cdrtu-parlor», cari au invdtat carte, be sigur fie si numai atita citdse cere pentru a fi perceptor , bar n'au inteles nici pánd acumace Inseamnd a Invdta carte.

Inseamnä, o frafii miei intru inväfâturg, o colegii midi intrutiinfg, sä taci in deplinä putere a con0iinfei cel pufin atita cit

face, ca sacrificiu a egoismului sgu, din simplu instinct, acel sgraccare luptä i azi, pe unde a mai fost läsat, 0 va lupta mine 0mai indirjit, pentru Ma Ai fi tu acestuia un exemplu,in Mc si-fifie el fie o mustrare.

Cinb toata lumea va fi inteles aceasta ca se invatd cartepentru a-ti inbeplini orice batorie mai bine si mai bin greu, in locsä scapi be toate numai pentru ca ai stiut sä treci cu un conve-nabil 4 sau 5, timp be atitia ani be zile, la «toate materiile,, atuncimulte lucruri vor fi altfel. $i se va putea zice atunci cd scoala abat biruinta", cum s'a zis be Germania be la 1870, in loc sa tre-buiescd a spune, ca astazi, CC «infringerea a bat-o scoala,.

20 lanuar 1917.Lipsa . . .

Sd vorbim si be unele lucruri care bor pe toed lumea azisi o Ingrijoread pe mine, be si trebuie sa márturisim cd ea se

66 Ràzboinl nostru in note zilnice

opre$te tot la obisnuitele plingeri zabarnice catre Statul-provibenta,care ar trebui sa faca toate cele bin nimic.

Nu sint lemne intr'un ora$ pe care-I incunjura stralucite paburica acelea be la Birnova, ce se continua, cu abmirabile besipri'Ana la manastirea Dobrovatului $i la gospobaria-mobel bin PoieniiRegelui- Nu sint legume, nu sint lapturi, nu e altceva becit, cu saufära zabavi, pinea noastra cea neagra be toate zilele.

$i atunci ? Sa iasa bin pamint lemnele, sa iasa bin pamintmorcovii, sa OA fiecare untul be intins pe pine $1 cel be OMbucatele..

Dar lipsesc mijloacele be transport ? Ce are-a face: sa fie!Intaiu o mica observatie : striga mai tare cine tot mai are ceva

sau in masura sa-$i procure. Altii tac, sufar, $i uneorimor.Nu trebuie sa moara nimeni, cad omul e scump inteo vreme

cinb sute be mii be vieti se sting in fiecare zi. tar cei cari au cuce striga $i pentru ce striga sa-mi ingabuie a face un apel la omenialor $i a tuturora, care nu poate fi inlocuita prin nicio functiunebe Stat.

Pentru aceasta voiu pune citeva intrebari marelui nostrubusman : egoismul, totbeauna activ in folosul sail $i totbeaunanemultamit.

E abevarat ca pe la mo$ii apropiate sint Inca maxi cantitatibe griu, ba Inca netreierat, $i co$are pline be porumb?

E abevarat ca mii be fugari ar fi bucurosi sa tae lemne inpaburile apropiate ?

E abevarat cà pivnitele atitor oameni cu precautiune gem bealimente ca pentru luni intregi be zile ?

5i, apoi, in materie be transport:E abevarat ca atitia $i-au pastrat Inca $i caii $i vitele $i carutele ?C abevarat ca atitea automobile bestul be incapatoare nu sint,

ca sa zicem asa, in circulatia publica ?5i, acum, o ultima intrebare :Ceasul al unsprezecelea n'a sosit ca sa inteleaga orcine ca

nimeni nu poate trai multamit in mijlocul nenorocirii, $i in mijloculfoametei satul ?

Cine are ceva be beclarat, s'o faca bin vreme ; cine are cevabe oferit, sa ofere pana se mai poate a$tepta. Ni vor ci$tiga

-

N. IORGA 67

$i o lini$te a con$tiintei be care nu s'au putut bucura pAnA acum.CAci altfel Statul va interveni, cu minA be fier, cum trebuie,

5i tiiti ce va face atunci ? Yn loc sA bea $i mai mult celor caretipS fiinbc5 socot cd tot n'au inbestul, li va mai lua ceva pentrubreapta $i sfinta egalizare cu cei cari tac poate fiinbcA, be mult,nu mai au nimic.

21 lanuar 1917Nu numai milostenie, ci muncd!

mu i mii be oameni se abung prin orasele molbovenesti,striginbuii foamea $i frigul prin fetele lor stinse, prin zbrentelecare-i acopAr neinbestuldtor, prin mersul groaznicei oboseli care-1apropie zilnic be moarte.

AfarA be bestiile Inca bestul be multe care n'au macarinima unui plantator american care trage fata be robil sAi negritoate consecintele pielei albe cu care I-a inzestrat Dumnezeu $icare creb cA pot trAi in bine $i bupA ce a crApat calicul care li-amuncit pänA atunci, nu e nimeni care sA nu se sirntA prins bemill fata be suferinta lor si sä nu li bea ajutorul ce poate; o pine,un ban, un lemn, un abApost.

Numai cit, lasA a n'ajunge, bar mai este ceva : lucrul are $io lature morala.

Nu e nevoie sä mai spunem obatA cA aceasta natie a avut $iOra acum prea mult cultul unei caritati care scute$te bemunca. Poate chiar calicia de sus a fost calicia cea mare, $i-miabuc aminte be nobilul bomn care, acum citiva ani, se presinta infiecare Simbata la escumpii sai amid, pentru a li cere contributiabe cinci lei.Vopons mon vieux ! $i pe urmA se suia innapoi ineleganta träsurA care-I abusese.

Dar, vorba e, acuma cinb, pentru a reface uriasele ruine alerazboiului, pentru a-i plati strivitoarele batorii, care se vor urca'bacA mai merge citva timp tot asa si la sutele be miliarbe, se cereo activare sAlbatecA a muncii omenesti, noi facem o imensa $coalAbe cer$it pentru acest tineret cae ar putea crebe, fereasca Dum-nezeu, a cer$itoria face parte bin atributele eroismului ?

Du, sä nu-i umilim azi $i sA nu-i conrupem pe viata. Muncasfinte$te, insanato$eaza, innalta. SA li-o barn !

68 Rizboiul nostru in note zilnice

SA li-o bea Statul si comunele. Ce nu lipseste in oraselenoastre, al caror ev-mebiu oriental e abia spoit cu inscriptii moberne?5i ce nu s'ar putea face pentru a se pomeni aceasta ingramabirea nenorocirii, fecunba totusi in opere !

Si sä li-o bea particularii, cari n'au besperat boar be existentamai beparte a terli si boresc ca in Patria mai mare sa alba o gos-pobarie mai buna. E greu oare ca in fiecare oras &à fie o bursaa Muncii prin care sa se stie, nu numai ca este cineva refugiat barsi ce stie sa faca in refugiul lui ?

Un intreg capitol be ebucatie nationala poate fi beschis astfelbe toll aceia cari n'au ilusia periculoasa a unei lichibari nationalein besertare, inertie si cersitorie.

21 lanuor 1917

Un Stat care nu va fi: Ucraina. ,

0, ce mare era planul be totala transformare a Europei, pecareI alcatuise Germania, pentru folosul tovarasilor sal, al neutrilorcu aspiratii nationale si al popoarelor subjugate care-si arataseranemultamirea! Rusia aruncata in interior. Putere mai mull asiaticabe acum innainte, avinb ca marl beschise pentru expansiunea ei

boar Oceanul Inghetat si Caspica, iar be.alungul Marii Baltice, apoipe Vistula, pe Nipru, pe Don chiar 5i pe Cuban, pe tot litoralulMani Degre tot State liberate" pentru viitoarele apetituri austriacesi chiar germane, intru cit, bine inteles, nu era vorba chiar beanexiuni imebiate.

Intre aceste State era sa fie si Ucraina. 51, pe cinb oaseleCazacilor lui Mazepa se infiorau in pamint la vestea ca soseste zivarazbunarii pentru Pultava, in anume cercuri be la noi bomnia omare bucurie ca in sfirsit vom capata la Rasarit un busman cu carese va putea trai, arhibucala, habsburgica Craie pur nemteasca aUcrainei ,,inviate".

Dupa atitea asigurari prin Cali be stiinta, prin articole berevista, prin conferinte, prin ziare, austriace, germane si... romanesti,ne asteptam, chiar acei cari n'am crezut niciobata ca poate inviasupt forma nationala neastimpärul Cazacilor si supt forma politicaanarhia Nizovilor si a Zaporojenilor, la nelipsita aparitie a noului

N 10ROA 69

si marelui Stat pe care, vezi Doamne, era s'd ne razimärn, care erasa ne garanteze si chiar s'd ne tuteleze oarecum. Asteptam s'S vebemrdsärinb un nou steag, inventat be-a breptul, fiinbcá Bogban Hmil-mtchi n'a avut niciunul, sd Int/4Am o noua Capita id, caci revoltateraneascä be obinioard n'avea cetate be Scaun, sä salutam un nouuns al Domnului st'dpin peste Rusnecii Bucovinei, Galitiei $i altorTinuturi.

Cinb colo, asistám la momeala polond, la lagabuiala unei noiLituanii, mai grozavá becit vechea Litvd care a fost, la anume pre-gatiri be viitor in provinciile baltice. $i Tatarii Crimeii, cari boarnu tralau becit cu ginbul unei apropiate liberari, $i aceia $i-au avutexpositiile stiintifice si politice pe la Berlin. Vor fi fost st amatoriivreunei republice ciuvase sau morbvine prin Siberia. Dar be Ucraina,nimic

flici un biet biscurs irmaintea gagAutilor binteun intunecat coltbe provincie germand, nici un articol in gazeta speciald' a unui satbe frontierk nici o ebitie romaneasca be nou prospect liberator,nimic.

Impotriva acestei cdlcdri be cuvint protestdm. On ce ?, e vorbaca bin inbepenbenta Ucrainei, articol important bin marele spec-tacol politic be mine, s'a se aleagd tot atita cit bin Statul ceho-moray pe care ,,Comanbamentul-general" prusian II fägäbuia la 1866in ceasul unui vechiu besastru austriac care s'a uitat ?

22 lanuar 1917.

Motenirea Jul Bismarck

Cinb, bupá ce pe mult timp vor fi bistrus putinta oricArorlegaturi be simpatie si prietenoasd colaborare cu alte neamuri, bupdce vor fi lásat in urmk pe cimpiile, restituite vechilor stApini, aleBelgiei, Franciei, Poloniei, Romanei, milioane bintre ai lor, in loculcárora strAinii vor trebui s'a fie chemati ca s'a ajute la munca nail-onalk bupà ce vor fi inscris in analele omenini cel mai abatecsi mai stupib macel ce s'a pomenit vre-obatd, facut cu miiloacelestiintei celei mai besvoltate, care e prostituita pentru astfel be usagii,ostasii germani se vor intoarce in mijlocul unor populatii harnesite,becäzute fisiceste, bescurajate si hot5rite ca in veci sa nu mai ea

70 Rilzboiol nostru in note zilnice

banul $i singele ei pen tru asemenea tilharii imp5rAte0i, ei vor trebuisa pule coroana bu recunostinta la picioarele Bismarcilor be bronzcu care bucuria pentru 1870 a impobobit toate orasele Imperiului.

Cad si vor avea be ce. In abevar lui Bismarck, marele capcreator $i stapinitor al acestuia, ii batoresc ei sfortarea uriasa $izgubuitoarea catastrofá. Daca Wilhelm al II-lea n'a realisat, cu incre-berea oarba a personalitatii sale, Inbragostita be sine si sigura bemistice legaturi cu un Dumnezeu be usagiu personal, un ultim punctbe program al cancelariului caruia Orientul nu-i zicea nimic, el atras ultima consecinta a starii be lucruri pe care a creat-o urinulbarimat be binsul cinb a inaugurat noul curs", asa be putin nou,al politicei sale.

A face bintr'un mare numar be State care nu se intelegeautotbeauna intre sine $i pe care sträinul le putea intrebuinta unelecontra altora, o mare Impáratie, a ba astfel unuia bin cele mai marisi mai harnice popoare ale lumii un singur cabru politic, care saipermità a munci solibar, fara stoarcere bin partea nimanui, la opere.be cultura, materiala si morala, bin care sä profite $i omenireaIntreaga, a fost o f apta breapta si o fapta mare. Unii spun ca bece Napoleon al III.lea a ingabuit-o, necugetinb la ce putea sa fie bepe urma unitatii germane contra propriei sale teri, cum, be altmin-terea, i s'a abus aceia$i invinuire cinb a fost vorba be unitateaitaliana, pe care nu numai a a permis-o, bar a si ajutat.o. vorbabegeaba: sint lucruri care trebuie sa se inbeplineasca ; in loc sa lescazi la masura ta e ceva mai bun be fädit : sä te ribici la innal-timea lor.

Dar cine face Unirea germana are o batorie, baca nu e totusi,cu toata granbiositatea planurilor sale, cu toata arta fina prin carele realiseaza, un simplu empiric genial, merginb bela un fapt la ,

altul, fall perspective mai largi becit activitatea $i viata lui insusi.Anume aceia be a cäuta ca sprijin statornic al creatunii sale urtnä-rirea 0 servirea pretutindeni a principiului insusi prin care operace a täcut capätà o indreptalire $i o legititnare.

De ce trebuia insä ca lumea sa priveasca, be voie, be nevoie,cu pagubS, cu cistig, acea reunire a tuturor puterilor germane, biru-itoare contra biscorbiei bin launtru, biruitoare contra Austriei, biru-itoare, la urma, $i contra Franciei, care a fost proclamata la Versa°

C

N. IORGA 71

illes, intre icoanele invechite ale biruinfelor pe care Lubovic alXIV-lea le cistigase in puterea altui principiu, al vointei bivine cobo-rite in binastii ?

Pentru cg naliile au dreptul de a frit cu toate puterile lornumai pentru scopurile lor.

Sa abmiti acest principiu insemna sa te beprinzi cu ibeia Ger-maniei be la Rin la Vistula, oricite neajunsuri ar cuprinbe pentrupoporul tau, oricite primejbii i-ar pregati. Ba insemna ceva maimult chiar: sa tolerezi, sa doresti, ca o nevoie be constiinja, o $imai mare Germanie, Germania integralà, beplina, cu abausul popu.latiilor vorbinb aceia$i limba in provinciile Casei be Habsburg, sin-gurele care mai refineau o parte bin moVenirea seculara a neamuluigerman.

Dar aici Bismarck, busmanul cprofesorilor», n'a vrut saapiece urechea spre aceia cari be intregi becenii vorbiau rázboini-cilor $i biplomatilor be consacrari si sanctiuni pe care sabiile insin-gerate nu le gasesc in trupul busmanului pe care 1-au rasturnat.Iuncárul empiric, creator be fapte care sa traiascä prin sine $i pentrusine, sprijininbthse boar pe combinatiile fecunbe ale unei minfi treca-toare sau pe interese materiale care se schimba bin zi in zi, virtu-ozul genial si echilibristul minunat s'a ginbit mai mult la putinfa,ce i se oferia, be a face sa straluceasca propriile lui mijloace beinteligenta $i be voinfa becit sa se pule mobest in serviciul acelorputeri uriase ale naturii pentru care geniul uman nu e altceva becitun accibent fara insemnatate al capriciului lor.

Pentru ca un nou atac contra Austriei ar fi fost o provocarecontra Puterilor care ingabuisera zbrobirea Franciei imperiale, pentru ca temerile be viitor ale Rusiei se cereau a fi crutate si bänu-ielile Angliei inselate, el s'a ginbit numai la o consolidare de Stat,in loc sa se aprinba be o si mai mare rivna pentru o indeplinirenationalg. Bucuros ar fi fost si be o mai inbelungata bainuire alegaturii cu puternica Rusie, magulità in prejubecafile ei absolutiste,bar, cinb la 1878, a avut sa aleaga intre prietenia ruseasca $1 ceaaustriaca, a optat hotarit pentru aceasta bin urma. Prin tratatul binBerlin, impus Rusilor, el a beschis astfel, larg, brumul Austriei insingura birectie unbe se putea intinbe, in Orientul turcesc.

Austria insa, fie $i in forma ei contaminata cu Maghiarii

72 Riizboinl nostril in note zilnice

Habsburgii facinbu-$i o haina politica* asemenea cu pantaloniiSviferilor Papei, in care un crac e galben $i unul e rosu , nupoate sa se fie be sine, bar inca $5 innainteze ! Si totu$i ambifiabe cotropire, sprijinita pe vechi trabifii, nu i-a lipsit niciobata. 13oj-bainb $i $chiopatinb a intrat ea in infernul balcanic, pentru ca nuobata, la strigatele ei be ajutor,. Germania sa alerge.

Infaiu cu neplacere, murmurinb ca e smulsa be la ocupafiile-absorbante ale politicei sale interne. Apoi s'a beprins. Ceva maitarziu, a capatat gust. Firea lui Wilhelm al II-lea in sfir$it a facut-osa se pasioneze. Tutorul be la inceput ajunse a lucra astfel pesama lui proprie.

Dar Statul german inbustrial, furios si nebune$te inbustrial,ca orice novice $i ca orice parvenit, poporul german inbulcit la ban$i la placerile acelea pe care, cinb erau la Paris, le afurisea cugroaza, cautau bebuseuri pentru marfa probusa cu nemiluita, fere-muri be colonisare pentru prisosul, probus tot cu nemiluita, al popu-lafiel. Puteau sa caute alte continente, unbe se cere insä mobestie,rabbare $i mai ales tact, toate insu$iri pe care parvenitismul increzutle besprefuieste. Dar Turcia era mai aproape $i ea era ibealul inasemenea materie: un vacuum, un spafiu imens gol be munca, becrebinfa, be patriotism, intinzinbu-se be la Uschiub pana la 13asorasi la capul Bab el-manbeb. Peste neputinfa austriacä se ajungeaastfel la agonia otomami.

Aceasta insemna 'MA : lupta, pe viafa $i pe moarte, cu Rusiapentru l3alcani $i Asia Mica $i pentru Mesopotamia, pentru Oceanulsubic cu Anglia. $i mai insemna ceva, ce vebem noi astazi : impo-sibilitatea materiala be a birui intr'insa insemna in sfir$it raliareain jurul Rusiei chiar, nu numai in jurul Angliei, a acelor aspirafiinafionale asupra carora Germania notia, intemeiata totusi, numai $inumai pe principiul national, prebicat trei sferturi be veac, prinfilosofie $i poesie, prin etnografie $i filologie, prin istoria literatu-rilor $i a civilisafiilor, omenirii intregi, trecuse cu un bespref be secbiplomat unit cu scuturarea bin umeri a brutalitafii iuncarului.

Obatä, pentru a face placere aliatului austriac, Bismack spu-sese vestita vorba ca pentru chestia Orientului n'ar jertfi coaseleunui solbat pomeranian,. A jerfit totu$i, in 1878, toate sforfarilebiplomafiei sale, pentru a face serviciu asociafilor bin Viena. Iar

11. IORGA 73

acela care i-a urmat la conbucerea ambitiilor si poftelor germaneii sacrificd azi, nu un solbat pomeranian, cu carnea si oasele lui,ci floarea tinerimii germane, temeiul be energie umand al Imperiuluisi, in acelas limp, viitorul Germaniei si onoarea uneia bin cele maifrumoase civilisatii morale

Cine merge in contra faptelor singure, zice azi eprofesorul,, epebepsit numai pentru cd nu lea vdzut si pretuit bupd cuviinta ;cine merge contra principiilor, oricine ar fi el, acela e bistrus, inesenta insdsi a operei sale.

21 lanuar 1917.

Zädarnicli

Toate civilisatiile sint pline be forme. Ce lucru mare au insemn atobatd, la inceputurile lor, cdci omenirea e zgircitd, cu atentia siiubirea ei nu primeste niciun anus be muncd sau be povard pandn'a bdtut multd Vreme la up inchisa innoirilor! Pe urmá insa agerulbrumet be veste noul s'a gásit bine la coltul sobei si acolo s'aprins be bunul somn bin care nu tine sa se bestepte- Cu vremeachiar nici nu se mai poate bestepta!

Vine insä o clipd neobisnuità. Traznetul cabe pe casuta aceiaunbe oaspetele nemiscat se confunbd acum cu mobila. Cine areviatá mai multd ajutd, cine totusi are viata scapd. Iar vesniculabormit se mistuie in flácdri. fllai tirziu, cirtb ceilalti se vor intoarceinnapoi pentru a reclàbi ce a stricat focul, nici nu vor bdga be seamdcd nu mai e mutul bin coltul vetrei ; li se va 'Area numai cd emai mult spatiu si mai multd lumindsi se vor bucura.

Asa va fi in focul acestui cumplit rdzboiu, nu numai cu atitiaoameni, bar cu atitea categorii sociale, strälucitoare, bar inutile, cuatitia factori politici pe care nimeni nu-i bägase be seamd cd auiesit cu totul bin us, bar si cu anume elemente si ramuri be stiintd, cuanume conceptii si cu anume ibei care nu vor mai incarca minteascolarilor.

lard acest socialism, care, asa be gálágios in timp be pacen'a putut impiebeca izbucnirea rdzboiului nebrept in tara chiar unbese pretinbea mai tare, si nici nu i-a putut imblinzi cruzimea, cumazi nu-i poate scurta burata. Iatd aceastd l3Iserica romand caremormdie neutralitdti latinesti läsinb sd se vabd cd mina-i intinsä

74 R5zbotul nostru in note zitnice

catre subsibiile tuturora, n'are fulgere pentru nimeni. Iata aceafilosofie bin care nu 'Acura asupra omenirii in suferinta nici atitamingliere cit bin cea mai simpla si mai joasa forma a religiei. Iataaceastä literatura care, in be obste, asteapta intrarile triumfale pentru

lua pasul be befilare.Zabarnicii!Si omenirea are prea mult be lucru ca sa le mai sufere bupa

ce le-a recunoscut.24 lanuar 1917,

0 manifestatie englesa

care s'a pierdut din vedere

In flovembre trecut, la Kings College bin Lonbra, vechiul st.bunul nostru prieten b Seton Watson a tinut o conferinta bespreRomania, aratinb ca ea a intrat in razboiu mai ales pentru aihberà fratii bin Arbeal. D-sa a calificat situatta acestora ca un abe:-varat ilotism. Combatinb vechi prejubecati englese, a observat cälegea nationalitatilor, cu care se lain Ungurii, n'a fost niciobatapusa in aplicare, si ultimile evenimente i-au servit ca sa arate caRomania stie ce risc primeste prin hotarirea ei, cel bin urma ombe pe straba", a zis b. Seton Watson, trebuie s'o recunoasca acum.A insirat, in continuare, motivele, be intEres si be prestigiu, careau facut ca Germania sa caba cu toata greutatea ei asupra noastra..Atitubinea Germaniei fata be Romania a fost cea mai buna bovababespre scopul Germaniei in Orient. A o labarnici e si o cerinta aonoarei i una a crebitului Puterilor Intelegerilor". Conferinta, intr'oforma mai beplina, a fost publicata apoi in revista Europa Noua'a aceluiasi.

Necunoscute ni erau insa biscutiile care au urmat IatA-lebupa foaia bin Boston, The christian science Monitor* be la 11ale lunii

t Sir Arthur Evans, propuinb a se vota multamiri presebinteluiconferentiarului, a spus ca orice s'ar intimpla, Rominii ii vor

retinea locul intre popoarele europene. Intrarea Romaniei in razboiua pus pe totbeauna un capat unei situatii periculoase. Acest pericol

a-si

pi

N IORGA 75

-care nu exista mai pufin in anume innalte cercuri ale RegatuluiUnit becit aiurea, era ca se putea ajunge la vre-un compromis cuacea putere maghiara care era satelitul Germaniei si centrul silin-felor ei virtuale in Orientul apropiat. Solemna inbatorire in carePuterile aliate au intrat fafa be Romania a pus un capat befinitivacestor incercari si acestor intrigi, in oricit be innalte cercuri s'arfi aflat ele.

Dr. Burrows, rector la Kings College, a sprijinit mofiunea sia propus urmätorul mesagiu catre biroul Universitajii bin Bucurestipe care a cerut sa-1 poata trimete cu voia aubitorului: O mareabunare a Universitafii bin Lonbra, strinsa la Kings College, ca saasculte o conferinfa bespre Romania si Arbeal be br. Seton-Wastonsupt presibenfia ministrului Romaniei, trimete cele mai calburoasesalutari Universitafii bin Bucuresti si entusiaste urari pentru biruinf avitezei armete romanesti si liberarea Arbealului be nesuferitul jugstrain. Legafi inseparabil be Franfa eroica $1 aliafi statornici aiItaliei si Portugaliei, ne bucuram ca inca una din nafille latine atras sabia pentru causa libertafii Ne inbatorim la továräsie loialäbe arme si asteptärn (look Jorward for) o intimitate necontenitcrescinb intre Marea Britanie si Romania".

Era pacat ca aceste cuvinte, care n'au fost niciobata stiutebin vina cui ? , sa nu se abauge la acele nobile recunoasteri carecresc in lupta si suferinf a grea be astazi, puterile be impotrivireale acestui neam, bin nou incercat be soarta.

24 lanuar 1917.

Unirea cea notaNe asteptam numai la clipele inalfatoare cinb ne vom vebea

pentru intaiasi bata cu frafii nostri bin Arbeal si Bucovina, scapafibe supt stapinirea sträinului. injeleg acea clipa cinb ameninf area uneiintoarceri razbunatoare a busmanului n'ar mai fi ameninfat, cinbregimul militar, be reserva si be precaufiuni neaparate, ar fi incetatdnb s'ar fi intors la vetrele lor insfirsit liberate acei fruntasi pecari Ungurii, Austriecii ii luasera in retragerea lor pentru a-i bucenu stiu unbe si cu ce scop. Cite sint sa se impartaseasca in ase-menea momente : vechi speranfe pe care le-au murmurat bätriniimurinb, miscari sufletesti mai noua trezite in suflete be ivirea unei

76 126zboiul nostru in note zilnice

culturi mai inbraznete, suferinte si umiliri inbelung inburate cuinima singerinba, bar frinta nu, si, in sfirsit, marea, neasamanatabucurie be a vebea in locuri unbe numai romäneste se aube, unbeDumnezeu se lauba numai in graiu romanesc, unbe amintirile sintnumai ale neamului nostru, oastea romaneasca si stapinirea be pace-a Romaniei, cu tot ceia ce abuce si tot ce poate pregati!

imprejurarile, neasteptate pentru cei mai multi si pentru totibureroase, care s'au petrecut be la Octombre incoace, ni pun invebere si alte momente, be o si mai buioasa unire, be o reunitescalbata in lacrimi si luminata in razele celei mai curate bucurii.

E sigur pentru orcine cugeta altfel becit tirinbu-se greoi sifricos be la un fapt la altul prin intunerecul lipsei be jubecata, cazmeul german va crapa, cu toate fapturile imunbe ale parasitilorascunsi supt zalele solzilor lui. Se vor samana bintli lui si vorcreste bin ei uriasii morali ai timpurilor cinb omul muncitor nu vamai tremura, be hatirul trintorilor militari si biplomatici, pentru ceiace-1 asteapta mine. Si atunci, pe Ca lea Victoriei, care va fi Ca leaRazbunärii, Regele Ferbinanb va intra in ceta tea sa be Scaun, siflori, frumoase flori romänesti, care n'au fost culese prin lagarilebe beportare, vor cäbea asupra trasurii Reginei Maria si a copiilorEi. Asprii solbati bin 1916 se vor intoarce intineriti cu anul cel nou.

Atunci vom regasi pe ai nostri. Ne vom cunoaste si totusinu ne vom cunoaste. Mare va fi bucuria regasirii fetelor care aufost, bar si mai mare bucuria bescoperirii sufletelor care n'au lost.Doua suflete colective, be bor si suferinta, isi vor grai atuncea,until be greutatea inburarii strainului, altul be minbria be a-1 Hbiruit.

Si aceia va fi pentru toti Rominii cea mai mare zi25 lanuar 1917.

Ce da astäzi Moldova

Cine nu stie cu ce jertfa molboveneasca s'a intemeiat Statulromin unit la 1859! N'are becit sa se uite cineva la acest vechiusi trist oras al Iasului, cu bisericile lui uitate si fara parohieni, custrazile lui be pe care se cojeste asfaltul sfarimat, cu splenbibelecurti boieresti care be zeci be ani n'au vázut niciun moment istoric,

N. IORGA 77

nicio mare veselie, cu Universitatea lui putin frecventatä, cu spatiulgol, ca pentru mil si mii be case, intre culmile frumoaselor cohnecare au väzut atita glorie.

In parasirea ei, Molbova putea fi minbra si numai be rolulpe care 1a jucat atunci. Ea n'a becazut, cum se spune prea abeseaori, injosinbu-se actul pe care 1-a fácut, ci singe bin organele ei,un moment amortite pang la o noua crestere a vietii nationale, afost aruncat in alte parti, care s'au imputernicit $i inima, mareainima nobila, care a impins acel singe, abucator be crebinta, beMeal, be poesie istoria, a fost acest oras al lasului.

Dar iata ea a venit 1916. S'a intimplat acum un lucru la carenimeni poate nu s'a asteptat. De pretutinbeni unbe bominatia sträinaa abus hibernarea trista, inghetul si intepenirea, valuri be singe aupornit innapoi spre vechea Molbova". Orasele ei nu mai incap astkibe locuitori, casele cuprinb une ori zeci be farrnlii, se bescopere sicel bin urma colt nelocuit päna atunci, cea bin urma farima bepine se culege pentru oaspetii cari vin necontenit, n'acäjiti, infricosati,flaminzi.

Dar acest singe s'a stricat in zilele bielsugului, ale grosola-nului materialism, satisfácut be sine, al lipsei be grip si be mitapentru cel smerit si sarac. Oträvurile trinbaviei, luxului si trufiei il

viciaza. Iasul il improspäteaza prin atingerea cu acel suptire aierbe ibealism care-1 incunjura in tristeta lui- incercArile suferintei silipsurile isi inbeplinesc bumnezeiasca opera. Aierul proaspat beeroism a patruns si a innoit acest singe invechit si greolu

lasul isi va face astfel opera lui. Acest singe purificat il vaarunca iaräsi, in palpitärile eroice ale luptelor, catre pärtile apasatesi mortificate be straini. $i a boua oara rominismul intreg se vasimti prin el mai puternic si mai gata be o viata notfa, intinerita

25 lanuar 1917.

Hoar/ma Germaniel

Prin glasul totbeauna solemn al bietului ont in rebingota carese sbate intre cistea lui fireasca, atunci cinb calificá navalirea Belgieibe act nebrept, si intre lectia be filosofie politica pe care o primestezilnic, atunci cinb beclara tratatele ,,petece be hirtie", Germania

78 Rkbolul nostru in note zilniee

beclarA busmanilor $i acelor neutri pe cari-i $tie ajulatori ai bu$ma-nilor ca be acum innainte nu mai tine sama be restrictiile pe care$i le-a impus ea insasi (nu America, sa crebeti!) si a va purtarázboiul pe Mare cu oHce arme, contra oricui, numai sa se ispra-veasca obata far, ca inbreptatire, vechiul sofism al lui Clausewitz :ca 4umanitateaz in razboiu e una singura, acea rapeziciune careimputineaza numarul jertfelor, oricare ar fi mijloacele ce se intre-buinteaza pentru a cface rapebe,>, pana la flacoanele be morva$i poate, mine, 'Ana la atentatele contra $efilor mai birji $i maicapabili (semnalam acest important articol, care s'a uitat, cel putinla enumeratie).

Va sa zica intr'o anume zona, foarte larga, orice corabie,banuitä ca buce hrana sau mijloace be lupta buonanilor, va fi scu-funbata. Doar be se face grape amicilor" americani be a puteaurma, pe un anume brum $i cu patenta in regula, transportul becala tori.

Di inchipuiam cum va raspunbe aceasta America, bupa ce eainsa$i a impus, cu toatä puterea, supt acelasi presebinte care $i azista in fruntea Republicei, respectul breptului neutrilor $i mai alesrespectul celei mai elementare umanitati. Nu $tim, insä, baca Ame-rica impotrivinbu-se pana la razboiu, unor asemenea masuri, Ger-maniei pirate i-ar pasa chiar asa be mult si nu s'ar felicita maicurinb be incetarea acelei neutralitati americane atit be strins legatebe Anglia, atit be pline be simpatie si be recuno$tinta fata beFranfa.

Cit priveste pe ceilalti neutri, vor protesta ei numai tot asabe tare, $i mai ales be efectiv, ca Papa, care nu-$i poate aparabecit luntrea be pescari a Sfintului Petru, be mult ancorata inParabis ? Se afirma ca Spania insaii ar merge pang la ruperearelatiilor.

Din fericire, mai sint $i bu$manii.De mult ei $tiau me$te$ugul teribilelor U numerotate ale vikin-

gului be contrabanba bin Berlin. At plase pentru ele in funbulmarilor, au pentru ele tunuri pe vasele be comert. Ba Ebison li

poate ba mijlocul be a li fixa locul exact unbe se afla submarinele.Si mai au un lucru pe care Germanii nu-1 pot bistruge cu toate

N IORGA 79

fulminStiile oratorice ale bietului l3ethmann, om onest" in serviciulcrimei: o flotd cum banbitii n'o au, $i nu vor avea-o niciobatä.

Si atunci la ce foloseste beclaratia be azi, care spune fall amira pe nimeni cd Germania nu se bd innapoi fall be infamie ?

Intrebati pe baba care tremurá la usa brutáriei. Ea vd vara'spunbe. Cancelariul i-a mai inselat cu povestile lui bespre minu-natele Uboote foamea pe Inca vre-o bou5 saptamini..

26 lanuar 1917.4a e bine!

Cinb se bau lupte ca aceia be azi, intre Puterile aliate, be oparte, $i, be alta, intre rusinoasa coalitie be barbari cu instinctemebievale be simpld bistrugere $i cucerire, la care se abauga moas-tele pästrate In Austria ale Sfintului Imperiu roman be natie ger-mania e bine ca situatia sä fie cit se poate be limpebe, ca sdreiasd cit se poate be tare beosebirile funbamentale, absolute, intreunii $i intre ceilalti, intre principiile care se profeseaza intr'o tabard$i intre acelea care au pus in miscare pe cealaltd.

De la inceput, au fost prea multi neutri. Numarul lor n'ar fi

probus nicio mirare si nicio supárare baca ar fi fost un razboiu camulte altele pana acum, pentru un hotar, pentru o provincie, pentruo ambitie personalá. multi au $i putut crebe, o bucatd be vreme,cS asa este $i cinb spuneau, prin beclaratii oficiale $i prin ziare,ca' räzboiul nu-i priveste, pe ei care n'au nicio atitubine neaparatáhp be acel hotar, be acea provincie, be acea ambitie, cine ar fi

putut zice ceva ?E abevarat cd Aliatii au afirmat Inca bin cele b'illtaiu zile la

ce inteleg sä foloseasca silintile lor. Nu la beschiberea unui nou $irbe räzboaie, ci la oprirea be multä vreme, bacA nu pentru totbeauna,a operei razboinice, care tulbura o märeatà si stralucità colaboratiebe culturä- Declaratiile acestea au putut fi crezute ori ba. Unii auväzut mai mult interesul teritorial, care nu putea lipsi, $i aceastai-a facut sä pretinbä, be bund crebintA, a altceva nu mai este

Dar iatà cd Germania insg$i se lupta bin rasputeri poatea nu arâta ca invinsä nu este ea ins4i, puterea ei ca sä matea e vorba be un principiu, ca ea represintá principiul fortei fallaltä inbreptkire. Ba mai mult si mai clar becit atita, cAci sint multe

80 Rilzboint nostril ia note zilnice

feluri be forja : al forfei de Stat, care se poate ridica in contraforfei nafionale ca si a forfei morale. Dar Statul nu e adesea decitun produs zstonc oarecare, in mina sz la indemina unei dinastii,unei caste oarecare. Si atunci cu ce brept cei omenirii &á se jert-feasca pentru aceasta? Si din aceasta ce folos poate sa scoataomenirea ?

Aceasta e intrebarea pe care au ptiso, din miflocul intereselorlor, Puterile beligerante. Acuma insa, in afara be orice interes, o

pun neutni de liana" aziSi aici sta insemnatatea momentului26 lanuar 1917

D estainuirile

Germania stapina pe vaile $i sesurile muntene, lasinb Dobrogeaanexata" in sama bunilor camarazi bulgari, s'a ingrijit sä n'aibamarturi al tratarii teritoriului pus in exploatare" ca o simpla paburebatrina, bogata in esenje prefioase. De oare ce nu mai este la I3u-curesti un Rege, un Guvern, be ce ar mai fi mini$tri straini, carin'au pe linga cine sa mai represinte jara lor ? Deci, afara cu 6-1Wopicka, afara cu b.1 Vrebenburgh, cu Americanul ca $i cu Olan-besul, bed cu toata lumea neutra, inbiscreta poate, caci represintanjiiSpaniei au urmat la Iasi Curtea romina!

$i, acum, pe lucru... Nu ne vebe nimeni. Iar, cit priveste re-putajia, cu aceia s'au caputat be mult cismele victoriosilor solbajiai Imparatului. Daca «iesim bine», ni facem ca la 1870, alta nouaDe iubirea popoarelor se $tie ca au nevoie numai natiile slabe, lar,baca aljii nu ne vor stima, ei bine, ne vom stima noi cu atita maimutt, $i pe boua ori pe-atita!

Ce-o fi pe urma, vom vebea, si vor vebea si ei. Deocambataomit be bine pazit ar fi frontul german be catre abapostul nostruincepem a vebea Si vab si neutrii, cu sau fara represintant, si scriuin foile lor, care, acelea, ni yin

Aflam astfel Ca pe ale ferate obatä romine merge zilnic pestehotar toala bogalia jerii in hrana $i imbracaminte, in combustibil5i obiecte be arta. Ce nu trece prin pasuri iea calea Giurgiului,o mina' parasita, pentru ca, pe pont be pontoane, sa mearga

N. IORGA 81

spre Rusciuc §i apoi spre Constantinopolul flaminb. In acest timppopulatia satelor moare be foatne, iar lum ea bin orase, asteaptabureros o bucata be pine, in spatele strainilor, cari vin intovarasitibe solbatii natiei sau macar graiului lor. Bonurile ce se bau tera-nilor sint nu numai nule, bar insultatoare ; pe ele scrie :nezeu sa pebepseasca Anglia si sa ajute pe bietul Valah", oti :,,pentru un porc botta palme be la comanbantul pabuchilor". Cetebe soloati, cu ofiterii in fruitte, full prin magasii si ameninta cumoarte pe ,,Valahul puturors"

Aceasta, beocambata.Sa plingem ? Du! Avem altceva be facut. 5i apoi natia aceasta

nu e la cea b'intaiu bin grozavele incercari care alcatuiesc toatapovestea ei Multe le-am facut la loc ; le vom face si pe acestea. $ile vom face mai bine, mat trainic si mai frumos.

Mai curinb avem sa multamim.iti abuci aminte, cetitorule, be pretentiosul lenes, care, in loc

sa ajute ca tara lui sa se inbrepte, mormaia: fli-ar trebui o abmi-nistratie germana ? Mai intilnesti pe fostul stubent in Germania,recunoscator pentru pomana unei biplome «be Orient» ? Te maisupara negustorul care viseaza cistiguri ca la Berlin ? $i te maiumple be inbignare strainul bin tar& scotinbu-ti ochii cu mobèlelenemtesti, inimitabile 2

Pentru tog acestia lucreaza comanbamentele imperiale bin teri-toriul ocupat : pentru ei si pentru cine-i crebe. $i pentru ca nici oalta lectie nu putea prinbe, sintem nesfirsit be recunoscatori

27 lanuar 1917

Gesturi inofensive

Unii bin confratii nostri au bat la lumina lucruri urita besprea caror savirsire la Bucuresti stia toata lumea, be si un sentimentbe scirba oprise pana acum publicarea bor.

E vorba be acele citeva persoane, cu o reputatie usor cisti-gata si bibaciu mentinuta in lungile si sterpele noastre lupte bepartibe, care, «pentru a ocroti populatia», au ramas in teritoriileocupate, ba au facut si o intinsa propaganba ca sa ramiie cit mai

Burn-

82 RSzbolui nostru in note zilnice

multa lume cunoscuta", menita sa-i Incunjure azi, ribicinbu-li im-portanta, $i sa li formeze mini, in noile lupte, criminale pe carele pregatesc, o bevotata garba personall E vorba be acei functio-nari innalti cari n'au ascultat be orbinile formate ce aveau be aintovarasi Guvernul, ci supt beosebite pretexte, a caror zabarniciea iesit rapebe la iveala, au ramas ca sa salute $i sa $i ajute

pe strain. E vorba be oamenii temerilor $i sperantelor, ai ran-cunelor $i calculelor, cad nu vreau sä $tie be alta Romanie becitaceia care se resuma in chivara cu bolo a Excelentei Sale glorio-sului maresal Mackensen. intr'un cuvint be toti acei oameni cari auuitat elementarul precept moral : ca, oricare ar fi convingerile unuiom, oricit be sincer ar fi luptat pentru a le face sa biruiasca, nu-ieste permis nimanui &à nu urmeze steagul terii, contra oricui s'arfi ribicat $i in mice mina s'ar gasi, cä a-ti parasi Regele in ceasuribe nenorocire e o infamie, nebemna be un om cu cit be putinacreVere a sentimentelor sale, ca a intinbe, pentru orice scop, minabu$manului plin Inca be singele aparatorilor Patriei este un act becare $i obrazul unui briganb ar trebui sa se inro$easca.

-.Ace$ti oameni incep a vorbi prin ziarele ungure$ti $i austriece,

cad cele germane au griji mai serioase. Ei arata gre$elile noastre,ei semnak aza 4slábiciunea Regelui, ei proclama nulitatea Parla-mentului si totusi, inbraznesc a pomeni be inbepenbenta terii $i beviitorul ei. .

Ar fi be v orbit mat pe larg be inbaratnicia unora, apartininb uneiepoce isprävite, be tumbele cutezatoare ale altuia care led Incaaproba razboiul $i beclara Francesilor ca trebuie bus pang la capat,be viata fail orientare moralá a celor bin jurul lor, bar ceva neopre$te be la aceasta besgustatoare sarcink care ne-ar buce inanticamerile easarmilor germane bin Bucure$tii ocupati.

E s'entimentul abinc ca o era s'a incheiat $i ca a rascoli inputreziciunea mormintelor ei e be prisos. $i nu felicitam nici pestrainul care cu besfatare soarbe aroma cabaverica a be scompu-nerii lor.

27 ranuar 1917

N IORGA 83

Tirpitz

Mäsura salbated pe care a luat-o Germania pentru a imblinziputintel foamea be pine si biruinta a civililor ei si pe care, in asabe ipocrite forme, aratä acum fat'a be neutri ca a inteles-o altfel $icd e gata s'a introbud in folosul lor schimbäri care n'ar atingeprincipiul insusi, nu se batoreste blajinului Cancelariu, feroce numaicinb are orbin s'a joace acest rol. Ea e batoritä unui intreg partibcare, be ani be zile, s'a strabuit A zmulga dzboiul si care nu selasá bescurajat be nicio neizbinbk ci stäruie sa se recurg5 la ulti-mete mijloace, in crebinta d astfel biruinta se poate cistiga.

Acest partib e aldtuit bin multe categorii omenesti. in el veigasi vechi beclamatori pe tema chem'arii pe care, o are Germania,si Germania singurk pe lume, vei intilni oameni politici cari inceardastfel d si refacd o faimä. Nu vor lipsi, fireste, ofiteri cari au indtatla scoald bupà Clausewitz si profesori cari se inchind bupd crezullui Treitschke, fgrä a mai pomeni o lume intreaga' pe care o stApi-ne$te, in materie be conceptii, nebunia imprumutatä be la Nietzsche.Dar bintre ei toti unul se ribick in care poporul german, inselat $iorbit, minat dtre prApastie be fantasmele ce i s'au vfaiit, prigoni-toare, bin urmk vebe, nu numai pe omul care a gäsit calea ceabreaptä, pe acela care bin toate puterile sufletului sau lupta ca easä fie urmatk ci si pe un zbravan sef militar si pe insusi prepa-ratorul, plin be dbbare si be bevotament, al operei ,,märete" ceeste sä se inbeplineasd.

Acest om, popular intre cei populari, e amiralul Tirpitz.El si cu Hinbenburg sint oamenii cei marl ai Imperiului, ai

coalitiei intregi, aceia cari au altare la Stambul si Sofia, la Pestasi Viena ca si, mai ales, la Berlin. De binsul ca marinar sint legateazi toate sperantele, precum be cellalt ca generalisim au fost legatepänä acum toate triumfurile. imparatul magnilocvent si neastimpà-ratul sau fiu se pierb in umbra acestor märimi neasamanate.

5i faptul d ace,sti $efi pot d joace un asemenea rol aratäcalitatea ins'asi a räzboiului.

Unui Ibsen i se 'Area, la 1871, cá biruinta legata be un Bis-marck, Moltke si Roon n'are nici prestigiul moral, nici frumusetapoetid si d beci e o ispravd mare, poate, bar totusi o fapta mica.

84 Wgzboiul nostril in note zilnice

$i el ribica in fata acestora si a celor mai mid becit binsii marileicoane be legenbg si chiar cite o figurg be istorie abeväratä ca alui Carol al XII-lea. Iatg, spunea el, adeväratii eroi, abecg aceiaprin cari omenirea, capitalul ei sufletesc a sporit.

Ce ar zice astazi severul apargtor al , breptului nestirbit pecare-1 are consliinta inbreptatä cgtre abevgr, be ce trgsnete ar fi

capabil stilul lui be prooroc bug ar vebea in fruntea ucigasiloromenirii pe Flinbenburg si acum si pe Tirpitz ?

Pe Hinbenburg, bgtrinul general be ruting, bin bunul simt alcgruia, atent pentru greselile busmanului, n'a scinteiat o singurgibeie strategicg noug ; pe Tirpitz, abministratorul harnic al beparta-mentului Marinei, care nu-si va scrie niciobatg numele algturi beal unui Delson ?

Iar noi lard ce zicem. $i-a fãcut Dumnezeu mirg cu bietiioameni cinb pentru hiboasa meserie be azi n'a prostituit insu$irimai marl becit ale lui Tirpitz scufunbgtorul !

28 lanuar 1917

Nobleta GermanliorCu ce se landi

Lupta pe care am bus-o cu Germanii se besface astgzi limpebein liniile ei be apeterne. Nu voiu biscuta aici pregatirea ; voiuafirma insä un lucru care nu se poate tägäbui : ca ar fi fost foartegreu ca, bate fiinb puterile pe care le aveam innaintea noastra

masini si oameni sg fi fgcut mai bine.Dici nu rnai e nevoie sg se recapituleze argumentele. De ajuns

sä amintim cd be o parte era cea mai besvoltatd inbustrie be pelume, cea mai innaintatä organisare be culturd materiald, un poporbe 70 be milioane tirinb bupg sine Inca mai multi sclavi, cari totiau vrut sä se impgrtg$easca be onoarea bistrugerii" noastre si, pelingg toate, experienta pe care o poate ba un rázboiu be boi anisi selectia pe care o poate introbuce intre conbucgtori Iar, be alta,

ce stim ca sintem.Germanii ei insii au recunoscut la inceput surprinberile pe

care le-au intilnit in Carpatii romini. Regimentele noastre be ving-tort si grAniceri i-au utmit. Infanteria noastra, in genere, li-a insuflat

N. IORGA 85

respect bupà ce au vazut cum stie sa infunbe bintr'o lovitura apatului puOii cea mai soliba chivara si cu capul be supt binsa. Nuobata au facut artileriei noastre cinstea be a crebe ca o conbuccei b'intaiu artileristi be pe lume, ofiterii francesi. Astazi inca laOituz, jn Putna, oriunbe-i intimpina, solbatii romini isi fac in chipexemplar batoria.

lath' insa ca acum altà tactica se abopta, in cornunicatele sipresa germana, Fara be noi.

Germanii sint un neam puricator bin fire. Cum au pus minape hirhile noastre, au inceput sa caute prin ele, febril, ce ar puteabesonora o armata, cu care §tiu ei bine ca n'au ispravit Inca.

Am vazut ce au publicat 'Dana acum. 0 singura tema s'arputea pieta pe basa lor : a pregatirii neinbestulatoare

Dar atunci se pune intrebarea, unbe e besonoarea : la acezcarz nepregâtiti au dat ce am dat noi sau la cei cari, cu cea mai

,superba pregitire, nu ,siau atins totusi scopul ?S'ar putea ca argumentatia germana sa nu fie contra noastra,

cum, au avut be gino, ci contra lor.28 Januar 1917

Sanctiunile

Cerute multa vreme be sentimentul public revoltat, sanctiunile,pe care le-au zabovit imp rejuranle si, une ori, anume interese carenu erau cele particulare, au venit. Armata a fost bespovárata beconbucatorii cari n'au avut norocul be a conbuce la biruinta i

bespre cari nu se putea crebe a ar fi chemati a cistiga revansabatorita armelor noastre. Au venit apoi schimbari esentiale in perso-nalul birigent al unor marl servicii in legatura cu armata. Doi biplo-matt al caror nume era legat be o politica pe care nu vom mairelua-o, au fost inlaturati bin rinburile celor cari pot servi sfortarilesi sacrifictile noastre. mai ieri, in sfirO, vin bola ve0i care arataca actiunea se continua, a ea bevine tot mai energica, nesfiinbu-sebe a ba hotariri be acelea care cutremura, invata i purifica.

Regele si-a pus semnatura pe actul be conbamnare a unuigeneral care a facut prin atitubinea sa absolut incompetenta sauvinovata, sa se piarba o mare biruinta, sa se paraseasca Bucurestii

86 fatzboiul nostru in note zilnice

$i, impreuna cu Capita la, restul Munteniei invabate be busman. Siaceiasi semnatura regard se intimpina supt altà sentinta, aceia princare sint bestituiti trei biplomati, $efi be misiuni, cari, parasinbu-silocul lor be resebintä, intre busmanii Romaniei, n'au urmat Guvernulterii, ci au ramas la Bucure$ti, intre aceiasi busmani.

Casul generalului e tragic; el aminteste pe al lui Bazaine in1871, al acelui puternic maresal be care ar fi atirnat ca 150.000be oameni strinsi la Metz sä alerge in ajutorul armatei ce aparaParisul si care, lasinbu-se incunjurat be Germani, a privit nepasatorla inceata $i sigura lor opera be incercuire, be infometare, be zu-grumare, pana ce la urma a bat vrajmasului, nu numai bietele ra-masiti stoarse ale unei minbre armate, bar steaguri be lunga gloriepe care se ingrijise atent a le pastra pentru Arsenalul bin Berlin.Acel om nazbravan si frumos, bintr'o familie onorabila, care a purtato viata intreaga cu minbrie uniforma romaneascä va suferi cumplitapebeapsa a begrabarii si va trece pe cinci ani la munca sllnica aunei ocne.

Cit priveste pe cei trei biplomati cad vor bispensa noua Ro-t/Attie be serviciile lor, numele lor sint cunoscute: b. Ebgar Illavro-corbat, bupa ce a figurat multa vreme ca ministru la Belgrab, eacela care a presintat la Viena beclaratia be razboiu bin August ;o. C. G. manu, fiul unui prim -ministru $i frunta$ be partib, era laConstantinopol minis trul care trebuia sa ne informeze asupra pre-gatirilor $i intentiilor Turciei ; iar b. V. Pisoski isi formase repu-tatia mai mult printr'o vestitä scrisoare in care spunea a aceachestie maceboneana pe care fusese trimis s'o ajute nu e becit otars& nationala be care un om be spirit poate ribe.

Nu stiu ce pared aveau colegii sai ofiteri bespre I capacitateabe a ci$figa victorii si be a se sacrifica pentru ibealul national ageneralului Socec Nu creb insa ca intre oamenii cunoscatori s'argasi unul, unul singur, care sa fi ales pentru a munci si unbe!in folosul unei ted intr'o situatie ca a Romaniei pe vremea razbo-iului european oameni avinb trecutul si statele be servicii ale b-lorEbgar mavrocorbat, C. G. Manu si V. Pisoski.

Si atunci chestiunea care se poate biscuta, obata ce s'a pro-nuntat sanctiunea oficiala, mai arata inca o lature. E abmisibil caservicii importante sa fie increbintate sau pastrate unor oameni cari

N. IORGA 87

n'au fost inbestul be cercetati in ce priveste si antecebentele siaptitubinile lor ?

Obatd s'ar fi zis : be. Diplomatia rominá era boar prea abeseaori un absepost al oamenilor be buna familie, cad n'aveau calitdtilecerute pentru un rol in politica interná ; pe ling5 bin§ii se strecuraucitiva tineri WA nume cari-si puteau suplini sefii, in eleganta lorinsuficienta. Asa era batina, be la tiinceput, si nu era vinovat iliacine numia, nici cine primia. Acele cunostinti care alátizesc fiecarepas al ministrului plenipotenfier, acel calb patriotism be care trebuiesä fie incAlzit in fiecare acfiune a lui erau abause personale pentrucare nu era rdspins cineva, bar care nu i se cereau. lar, aldturi,agenti strlini mai mobesti, aspri functioned fart prestigiu social,cheltuieu toatä munca si fanatismul lor pentru a sti tot, pentru aprepara tot si a fi astfel be ajutor terii lor in calea spre mkiresi glorie.

Ministrului care a rostit astki sentinta asupra biplomafiloruitátori be batorie ii batorim aceleasi multamiri ca si acelui care apresintat iscdlituni regale sentinta contra generalului Socec. Darpentru Romania be mini asteptärn, intre altele, intre multe altele, sicu totul alt sistem in ce priveste represintarea ei in strainkate.

29 Januar 1917.

ZApada

Tot pämintul terii e cuprins be apaba innaltd si nu trecciteva zile fara ca o noud nAvalä a fulgilor neobosifi sá-1 inbeseascdsi mai mult covorul. Sint ani be cinb n'a mai fost acest bielsugbe troiane, be cinb gerul n'a fost unit cu atita risipà a n'emetilor.

0 parte bin populatia noastrd sufere crub be pe urma uneiierni asa be grele, intiun timp cinb nevoile armatei taie toate bru-murile si cinb rosturile atitor mii be familii au fost asa be multschimbate, incit ele nu mai sint in stare a se regäsi in noile im-prejurki. Nu mai vorbim be skkime, in zilele grele cinb si oa-menii bogati, bepktati be nenorocire si primejbie be la vetrele lor,au tremurat be frig supt ingrámábeala blkturilor scumpe.

Mai aspru cabe aceastá incercare, neasteptatá, be fapt, bupabuna to amnä blinba, bupd' un Decembre primdvkatec, asupra tuturor

88 Razboial nostrn in note zilnice

acelora caH nu mai au un cämin si caH ratAcesc bin cas5 in caskune ori bin sat in sat, autinb, WA sfatul si inbreptarea nimAnui,un ab5post. Sint bAefi in floarea vristei caH la istovirea prin foameabauga cumplitele chinuri ale frigului si cari v5b räsfringinbuse inochli sticlosi ai agoniei lor acel coif abut bin vechea viafa besat, acel cobru be m5mAlig5 bin <<bogäfia r. be obinioark cari li parce poate fi mai bun si mai prietenos pe pAmintul unbe azi ei numai sint pentru ceilalfi becit o biatä ,,incurature care r5taceste,sufere si moare. in relativa obihnd be care se pot bucura unii,acestia se simt incunjurafi Inca be figurile besperate ale atitor frafibuni si vrebnici, asa be tineri si asa be nenorocifi, cari par a sezbate in jurul flacärilor cáminului si al mincarii calbe be pe masksi este oare om caruia sä nu.i parà rdu Ca nu sint ajutoare lainbemina fiecäruia bin noi ?

Departe, in centrele be refacere, sufär solbafii, si be aceiasisuferinfa se impArt5sesc si aceia caH au macar suprema onoare bea sta in faf a busmanulul. Dar bintr'un loc si bin altul yin necon-tenit atifia cari n'au putut resista, carora cumplitul ger li-a incre-menit trupul, bäruit cu atita marinimie ferli

Dar e ceva care ne impaca totusi cu aceastä minie a lui Dum-nezeu

Sufgr i ei, dupnanii cari ne-au nävälit.SufAr pe pamintul cai e nu e al lor, sufär in mijlocul ruinelor

pe care le-au facut, sufar be-asupra brazbei pe care au umplut-o bemorfil nostri. Turcii pirpirii bin Anatolia, Bulgarii locurilor mai calbe,Nemfii si Ungurii beprinsi cu mincare multä si huzur abut, suf5r

si mai cumplit becit ai nostri Schiaund la nemiloasa lunä a nop-filor be ger si crapa lupii salbateci.

Si sint clipe cinb ne uitám be toate ale noastre si bin Ms-puteri ne rugam ca z5paba sä fie si mai innaltà, gerul mai aspru,numai sä se ispraveascä obatä pe aceste locuri newinovate spur-

c.cate si stricate be binsii, skninfa blastamatä a fiarelor!

29 lanuar 1917.

N. IORGA 89

Moartea lor?

In ultima-i cuvintare, be birz magnat, care vorbeste be märimeasolibitatea averii sale tocmai in momentul drib nu.si mai poate

plati batoriile si se g5teste be o sinucibere sau be o salvatoarefug5 in America, vinovatul vinovatilor, contele Tisza, vorbinb beconbitiile pad, a strigat inca obatá c5 el o vrea, Ca ai lui o vor,ca insusi fratele Wilhelm, Vilmo baci, be la Berlin, ar voi-o, barbine inteles bac& acea tovärásie be lacomi räufdatori cari sintPuterile intelegerii ar renunta la ganbul rAu ce a pus ap5r5tortlorpácii bin Mitteleuropa. Dac5, fatä be Maghiari, ca si fatà be Turd,be Bulgari biete natii inofensive fata be Germanii ei insiibulci mielusei! n'ar avea planuri de moarte.

SA traim, pare a zice fälcosul Tartuffe bin Pesta, sa traim,iatá singura noastrà borintà, boar sd traim, ar abaugi vre unReventlow berlines, ceva mai bine si mai sigur : cu intregiri si cugarantii". S5 scdpam be creparatiile care räsun5 lugubru pentrunoi in telegramele be Anul Nou ale lui Poincaré si in care crebemca se ascunb oare care planuri be anatomie teritoriala. Altceva nuvoim. Convingeti-v5, asasinilor!

Moartea lor ? Dar cine o vrea ? Dar cine o crede cu putintä?Ce biplomat real ? Ce cugetator cu biscipliná in ginburile sale? Ceom care tr5ieste in abevar pe pamint si nu intelege a plati cu lungiprimejbii i amenintki trecatoarea satisfactie be a vebea un busmanexecrat la picioarele sale, zvircolinbuse in agonia moral5 a supre-melor umiliri ?

incepinb cu vátaful barbarilor, cu Germania ins5si, boar citivateoreticieni romantici visau in 1914 be sfärimarea Imperiului, beliberarea" Statelor be flliazazi. Ici si colo mai sint be aceia caricreb a la illaienta, la Colonia, la Coblenz, in teritoriul renan, locuitbe Gali germanisati si be atitea ori guvernat be Frances!, strabatutbe legile si batinele lor, s'ar putea restabili regimul bin vremeacelui bint5iu napoleon. incolo, cererea, nestramutata, a Franciei, enumai a fi ea restabilita in situatia teritorialä be la 1870, rebinbu-i se Alsacia si Lorena.

Turcii tin sa ramiie Otomani, bed s5 pastreze Stambulul, pecare Rusia si aliatele ei inteleg a-1 abministra intr'un fel potrivit cu

si

,,

90 Razboiul nostrn in note zilnice

asezarea la Bosfor si Darbanele a bominatiei crestine ortoboxe. Eaceasta o loviturd be moarte pentru rasa turceasa? Doar pentrucine nu-i cunoaste suferintele bin momentul cinb imprejurkile aufacut mostenitoare a 13izantului o biata semintie be stepa, care, aboua zi bupà imperialisarea ei prin victorie, s'a bat roaba invin-silor, musulmani noi be suprafrata, earl, ca regenti, au stapinit befapt Impärätia, si pe niciun neam cu mai multa nemilostevire becit pe cuceritorii ei insisi. A trimete pe Turd abevarati innapoi inAnabol inseamn5 a scoate bin splenbibul ghiveciu be portelanirabacinile inchircite ale stejarului pentru a le lasa s5 se besvoltelarg si sanatos in solul natal. (Pe Enver si Talaat i-ar putea lásaTurcii si in Constantinopol, unbe ar gási mijlocul sa se aranjeze).

aloartea" 13ulgariei pentru ca nu i s'ar abmite stäpinirea intoata Macebonia, perspectivele albanese, visurile be mare Abriatic5,termul illarii Ilegre intreg pana la gurile Dunarii, ba chiar beltains5si, cu bog5tiile si rolul ei economic ? Dar marea nenorocirepentru acest mic popor, innapoiat in cultura si f5rd calit5ti crea-toare, ar fi tocmai sä se inbeplineasc5 visurile granbomane alesefului sau be ast5zi, atribuinbu-i o misiune pe care n'o poate inbe-plini, ceia ce 1-ar constringe a se face numai unul bin paznicii bevo-tati ai liniei 13remerhaven-Bagbab si, tot obata, a-1 face sä-si OM-seasc5 acel caracter curat national care e singura lui inbreptatirela viatä,

Rdmine Ungaria, pe care contele Tisza vrea s'o apere be cutitulribicat pentru sacrificiul ei.

Sintem busmanii Ungurilor. De aceia am inceput si rázbolul.Cu binsii $i numai eu binsii aveam socoteala cea mare. Li-am omoritostasi si ei ni- au omorit ostasi. Li-am ocupat teritoriul si ei il ocupápe al nostru. Daca ura contra Germaniei bistrugatoare $1 jignItoarea tuturor rosturilor noastre acopere momentan ura contra Ungurului,ea este Inca sentimentul care insufleteste ostirile noastre.

Aceasta nu ne impiebeca insá be a recunoaste ca Ungaria nue o Austrie, ca o mare parte bin parnintul unguresc e locuit beabeväratl Unguri, ca ei au breptul sacru be a-1 pästra Si mai multbecit atita : ca presenta lor acolo e bine venita. In sfirsit a intrenol $1 ei pot fi in viitor aite legaturi becit cele be azi.

N IOROA 91

Asa moarte voim noi unui neam pe care in atitea feluri, prinnoi si prin ai nostri de dincolo, Fam ajutat si träiasci.

Dar pentru aceasta el va trebui si sacrifice ce nu este allui. inseamna aceasta =moartez? Dar ucizi pe cineva bespovarinbu1be o creatiune artificiala, plina penfru binsul insusi be bureri i beotrava, cum este pentru un Stat orice provincie eteragena, retinutain sila, carei macina puterile 0-i impiebeca mersul?

Pentru a intelege aceasta se cere Ungurilor cam mult: sa uiteceva bin 4C breptulb pe care 1-au invatat la coala i sä se liberezebe un sentiment caruia pana acum i-au jertfit totul. Du spunem caaceasta se poate. Dar, baca s'ar putea, bin acel moment s'ar bath,nu peirea Ungariei, ci inceperea adeväratei sale vieti nationale.

$i noi, bu§manii cei vechi i mari, am saluta aceasta cu osincera bucurie.

30 Januar 1917.

Totul pentru armatà !

Sint multe plingerile ce se aub, 0 atitea bintre binsele foarteinbreptatite, be §i abese ori, pentru cine-0 ba sama be imprejurari,zabarnice. Care e omul care, aslazi, sa aiba ce-a avut, sa poataceia ce putea obinioara ? $i vorbesc numai be aceia cari traiau cu-mintea 0 cumpatata viata normala, fail a ma ginbi la ceilalti, be acaror risipa, be a caror ametita voluptate be zi 0 be noapte s'asperiat lumea pang la acel scriitor banes, care, vazino Bucure0iiin plin razboiu, cu complicatii be holera, in 1913, striga, bupa ce-ianalizase toate complicatele besfatari: (Soboma a Balcanului 5.

E o tnindrie a rgbda. Acesta este singurul mijloc prin caresimli in fiecare moment solidaritatea cu poporul tau. In orice pla-cere pe care n'o poate imparta0 §i altul e un act be besertiunefata be camarazii luptei comune. Ca &à nu te ru0nezi be tine trebuiesa tremuri i tu alaturi be cel care cabe pe brumuri, fulgerat beviscol, §i sa simti §i tu ceva bin infrinareafläminbului care nu tieunbe s'a copt in ziva aceia o pine pentru binsul.

Dar e 0 un alt motiv care trebuie sa amuteasca 0 plingerileacelora pe cari soarta i-a atins mai greu. Noi träim ashizi cu torn2n asteptarea armatei care trebuie sa" ni eea innapoi ce-am pierdut,

92 Ritzboiul nostru in note zilnice

care singura trebuie sa ne restituie in ce a putut smulge busmanul$i singvrà sa ni preg5teascd pentru viitor hotarele breptului nostru

$tiu ca sint putregaiuri be Bizant care zic asa : am jucat rolulnostru pan5 la capat ; actul al cincilea, incheierea tragebiei se vaface pentru noi, bar nu be noi $i, in orice cas, nu in rindul intiiui mai ales be noi. Trecutul tuturor Statelor aratà ce primejbioasä

e aceastá ilusie. $i oameni cuminti, bintre neutri, ni spun si astäzi :sa aveti armata voastr5 $i atunci yeti fi siguri be viitorul vostru,numai atunci.

Criminal ar fi cine n'ar cheltui toate puterile sale pentru caarmata sa fie refacuta. Misel ar ft oricine bin rinburile ei nu s'arbevota acestei sfinte $i neapgrate opere.

Multe mai trebuie Inca pentru besävIrsirea ei : hranii, vesminte.Pang ce acestea toate nu slut in tabere, noi n'avem dreptul lanimic, nicr la cole mai simple cerinti ale vietn 0 pirie neagranu ni se cade sa mincgm cita vreme poate fi un soldat carinasa i lipseascg.

Fireste Ca aceia cari sint conbuc5tori ai arntatei nu se potginbi becit la acela5i soldat, in tot ce ei au breptul a cere socie-Valli civile. Dar aceastä societate, in brumul ei be azi, nu poateavea becit un strig5t, un mare strig5t entusiast, in care s5 i secuprinbä sufletul intreg, ce se oferà bucuros : Totul pentru armatg.

30 lanuar, 1917.

i dupA räzboiu...

Un innalt functionar germann a instiintat pe ai s5i, cari crebeau,in mare parte, ca obatä ctt incheierea päcii vor curge neaparatriurile be lapte $i miere cari sint azi oprite be blocul engles, caaceastã stare be lucruri, a ingustdrii tuturor satisfactiilor, va urmaInca o bucatà be vreme, poate chiar mult timp, bupa razboiu. maiscabere a cursului mdrcii, mai $i cu beosebire ! urd obsteascd?contra acestei Germanii lacome si neasamanat be crube, fiecare vatrebui sa sufere, s5 se restringa $i sá sd constringa, sa-$1 bea celemai mari osteneli ale trupului si mintii ca sá ajunga la cpinea sabe toate zilele". Cartela urità va bura astfel $i bupa ce granitelese vor beschibe

N IORGA 93

Ace las lucru trebuie sg4 spunem i noi, cit mai bes, cit maitare, cit mai larg, i acestei societgti a noastre, bar nu in ce pri-veste ingustarea traiului, si care, totusi, va fi si aceia un fapt, unmare fapt al unui inbelungat viitor ci in ce priveste stareasufleteascg.

Stiu cg sint si incongibili. Fid rele, bar be cele mai multeon fin slabe, ei nu-si pot iesi bin obiceiu. Si ultimul ban si-1 baupentru viciul sau viciile in care au trait. Sint in stare sgbegere in zgpabg ceasuri intregi ca sg.si aibg particica bin mus-chiulet" ori bin ultimul transport mistenos be peste be la Galati.Descopgr i cu cele mai mad sfortgri pe circiumarul contrabanbistcare besface pe intunerec vechi vinuri mothovenesti. Nu si pot inchi-pui o noapte in care sg lipseascg partiba be carti. Si pe viforul celmai cumplit ei vor mead pe strabg, pe Calea Victoriei, cea b'intgiufgpturg femeiascA rgsgritg in calea lor. Regretà numai ca n'au cuce trece in Rusia, unbe li se pare ca-i asteaptg toatg lumea cubietsug si musicg.

Dar multi au inteles. Doamne mari stau in cgmarute mici.Legiunea servitorilor francest, germani, englesi s'a risipit Meselemad be obinioarg se rebuc la citeva feluri preggtite cine stie cum,untbelemnul be floarea soarelui tiinb locul untului be la mosie. Soci-etatea aleasg si variatg s'a restrins la membrii familiei si la citeun bun prieten crebincios, abus be viscol in acelasi abgpost. Inlocul calatortilor prin strglucite locuri calbe, ajunge o mica primblarepe zäpabg la Copou. Si se ggsesc si bistractii la care nu s'ar fi

putut ginbi cineva innainte : atitia cad nu cetiau cu anii nemerescla boug-trei zile in prAvglioara rece a anticvarului Kuppermann siieau suspininb carti be istorie, be filosofie in care nu ai macarminglierea unui abutter inebit; piese be vechiu repertoriu romgnescaflA ascultgtori atenti ; multi ar bori conferinte, care si bupg a meapgrere ar trebui sg se reieie. $1, in materie be gazete, cutare, cetinbacest Neam Romänesc" al nostru, rAmine pe ginburi aftinb cA

apare be boisprezece ani fgrA sg fi vgzut macar un numgr innaintebe ceasul nenorocirli care face alegerea cea stasnicg...

Dar intre acesti convertiti la and viatg, mai bine be trei sfer-turi isi zic: SA bea Dumnezeu pacea! SA MCA. Dumnezeu Romania

-

,

94 Inzboinl nostru in note zilnice

Mare ! $i atunci, atunci ne vom intoarce si ni vom rastoarce !Ci nu asa, bomnilor si boamnelor.De intors, ne vom intoarce. Vom gasi insa ruine be morminte,

vom gasi singele vechiu si lacramile totbeauna notia, vom gasi pustiusi suferinta. Vom gasi brepturi care nu erau mai innainte, pentrualfzi, iar, pentru bumneavoastra, datorii care innainte nu erau.

$i ce batorii ! Refacerea unez feri, invierea unui neam.Azi, vebeti, se cere o moralitate pasivä, si Inca precum

vazuram, poti scapa be binsa. 0 moralitate activä, necontenit siteribil be activa, se va cere mini. Fara moralitate nu yeti putea fi

activi, bar nici fara activitate morali !S'o stifi, s'o stim cu totii. Ceia ce s'a petrecut in aceste luni

nu e un accibent, ci cuprinbe in sine imperativul categoric al uneitransformari totale. Cine e incapabil be binsa va fi maturat cu sfa-rimaturile be pahare la capatul beffilor facute be straini in caselecinstite unbe mini va incepe, si mai incorbata, munca.

31 lanuar 1917.

«TrIme0 la vatra»

Sint rele care nu se pot inbrepta. Cu inima sfasiata le vezi,le mingii prin citeva bin acele cuvinte in care sufletul omenesc isirascumpara neputinfa be a lucra si a fi be ajutor si cei soarteinebrepte sa-si curme urgia. Dar nu e ingabuit sa se confunbe cubinsele alte rele, cit be grozave, carora mintea omeneasca, inbaqceo scofi bin temnita rutinei, If poate afla un leac.

intre soloatii cari au luptat cu un spirit be jertfa fail bemargeni, bespretuinb prebarea in momente cinb ispita ei se infatisasi celor mai resistenti, sint atitia cari totusi n'au putut tinea laproba, fisiceste, pana la sfirsit. Ca si aceia bintre raniti cari numai pot fi be folos armatei, ei sint stersi bin rinburile ei. Comisi-unea speciala ii ctrimete la vatrP pe unii ca si pe ceilalti.

A se intoarce acasa biruitori, a fost visul tuturor vitejilor. Dareste ceva sa te intorci chiar numai cinb ai constiinta ca ti-ai facut

-batoria, baruinbu-ti terii, poate pentru totbeauna, vlaga si sanatatea.Abevaratul ostas va regreta, be sigur, cá n'a avut norocul sa ramiiesupt steag pana in ceasul bin urma si ca singur revine intre ai lui.

N. IOROA 95

Dar bulce e totusi sd vezi bin nou locurile iubite ale muncii bepAnd atunci si sA vorbesti acelora al cAror glas ai crezut be atiteaori cA nu-1 vei mai auzi pe lumea aceasta....

«Trimiterea la vatrd» ajunge insA o abeväratà osinbA, o con-bamnare la moarte chiar, cinb cel «impropriu pentru serviciu segAseste, nu numai Fara putinta be a munci, bar si fard beprinbereaoamenilor, in pArti unbe n'are nici rube, nici prieteni, nici avere,nici crebit. Ce poate face un biet om ca acesta ? il vei vebea rätà-cinb, cersinb poate gloriosul ostas ! , murinb miserabil, befoame si be frig la un colt be brum, cAci ispita faptei rele nupoate pAtrunbe in astfel be suflete bupace ele au facut astfel be lucrun.

Ar fi usor sA se spuie ce se face aiurea pentru a sprijini,pentru a inzbrAveni cu totul, pentru a pregAti la o nouà viatA utilä,ba Inca si mai utila, societatii, pe reformat sau pe mutilat. Dar simai usor se poate obiecta ca imprejurArile noastre si mai ales res-tringerea terii libere, care trebuie &A hrAneascA sute be mil be ostasi,nu ingdbuie aceste mari si frumoase lucruri.

Totusi e neabmisibil ca trimesii la vaträ", sd fie executatiprin frig si prin foame.

Si se poate face ceva pentru binsii, bacA nu be abministratie,macar be societate, be particulari.

Nu ma ginbesc nici la ajutorul bat intimplator, abesea cui nutrebuie. Este o stiintä be a cere pe care o bespretuiesc tocmai ceimai vrebnici. Si apoi, ca sA ajuti cu siguranta si cu siguranta ta, inastfel be imprejurari tulburi, trebuie sA ai garantii.

SA se bea beci acestea be cine e in mAsurA s'o facA Doam-nele care ingrijesc be rAniti ar putea lua initiative. SA se cearAfiecArui particular sA beclare pe cine ar putea primi si in legAturdcu ce ajutor la casa, la atelier, la fabrica, la un lucru oarecare.S5i se trimeatà bintre cei WS rost pe acela care se prinbe la asaceva, aratinb anume si sigur cine garanteazg pentru el. VA abucetia minte ca in Apus orice solbat isi aflä o astfel be ocrotitoare, care-Iingrijeste cu baruri, ba chiar cA si in Romania se inscriau astfel bemarraines".

Si in acest chip s'ar inlAtura bintre spectacolele triste aleEilei be azi unul care hotArit nu trebuie sl se intimpine.

31 lanuar 1917.

96 Rözbohil nostru in note zilnice

Inutilil.

Anume instiintäri care apar in ziareune ori si cu litere beo-sebit be marl poftesc spre Rusia in trenurile speciale, care s'aucapatat, pe toti acei cari, neavinb aid, in Iasi, un rost oficial, sintinutili. Ba chiar impovaratori prin faptul ea ei consuma, si uniichiar Dumnezeu stie cit consuma, in bauna celor utili I

Nu stiu cit be mult sint cercetate acum trenurile be sese sutebe persoane care erau asa be mult borite cu citeva saptamini inurma, chiar bud ar fi avut bestinatia pentru Intern. Nu zic nimicimpotriva acestui mijloc be a face loc prin case si be a scabeanavala in pietele be alimente. Evibent ca sint sisteme si sistemesi ca e mai usor becit sa cauti unbe se afld pinea sa faci sa pieceacela care ar minca-o. Eu ma opresc, in competenta mea rebusa,asupra calitatii acesteia be e inu t ith .

Doamne al tuturor terilor be pe lume, al celor bune si al celorrele, al celor harnice si al celor lenese, al celor prevazatoare si alcelor neprevazatoare, al celor iubite si al celor care n'au bragosteace li s'ar cuveni, este vre-o tara pe lume unbe omul, nobila fap-tura, pe orice grab al besvoltärii sale s'ar gasi, sa He inutil ?

Germanii zic : nu, ei cari prin sistemul lor be retele be sirmaau ajuns sa se apere cu citeva batalioane contra mai mutton bivisii;-Italienii, care-si cruta atit be mult solbatii, Francesii, care-i Lisanumai cinb trebuie, Englesii zic si ei tot : nu. $i nu numai in cepriveste pe solbat, ci pe oricare om. In sfirsit ei II vreau nu numaica Hinta vie ci ca fiinta care lucreaza. $i ei InOi se vreau asa,papa inteatita incit vabuvele solbatilor cazuti au cerut in Franta sali se bea orice locuri numai sa poata scoate bin birouri si ateliereInca un rinb be luptatori-

Se va raspunbe : noi nu ne simtim inutili si ne-am invoi aminca mai putin si a munci mai mult; bar cine ne chiarna? Statul ?Cornunele ?

Despre Stat si comune nu vorbim cu aceia cari le-au conbi-tionat asa cum sint. Dar nu stiu ca vre-un Stat, vre-o comund safi chemat si conbus vre-obata pe oamenii cari au facut bin Vestulamerican tin Raiu al lumii, ba Inca pe baiatul be paisprezece anbin 1\1mA/wit care iea lumea in piept. 51-mi abuc arninte o ilus-

N IOROA 97

tratie americana: intr'o groapa abind boi oameni tineri ; ziburi marlin fata, iar bincolo be ele cupole si turnuri be palate. Unul sta jossi spune im. De partea cealaltä, tovarasul lui, care a sari!, supli-neste: posthil !

Ori ma insel eu mult, orf e plin acest sacru si chinult coltisorbe tad be atitea, be atitea nevoi I Misca-te putin si ai sa le vezi.Rapebe fad sa ti beschiba ochli nimeni, vei vebea unbe si ce poti.Dad tot nuli ajunge, lea un exemplu : interesead-te ce au Mut...strainli be aid, cari si ei s'au beslocuit.

Omul e o valoare care se poate adaugi la orice lucru. $i edator s'o dovedeasca in fiecare moment al existentei sale. Insultamai mare becit aceia be inutil nu i se poate abuce, iar, cinb si elo recunoaste, se sinucibe.

Dar se vor zice: sint si infirmi morali, infirmii mosiilor arenbate,al rentelor mostenite, al birourilor be sinecure, ai luptelor interne ca intimpurite normale. Aceia nu sint inutili? Atita stiu ca mult se poateschimba omul dad urea §i Ca sint vremi in care si paraliticul trebuiecsa-si iea patul sau si sa umble. Dar, bad totusi n'ar fi cu putinta, sanu se uite un luau : cine e inutil aice, poate fi, chiar bad exportiannul, abed singele ter% pentru al cheltui aiurea inbesirabil* acolo.

1 Februar 1917.

Italia i RomAnia

De la inceput s'a pus in legaturi mai strinsa, intre aliatipentru o mai breapta Europa, Iatilia f 5 i Rominia. Ibentitatea be lute-rese era evibenta, cum era netagabuit ca aceste bola teri se for-masera in basa aceluiasi principiu 01 in aceleasi forme, bad nutotbeauna si pe aceiasi cale. Precum trecutul lor pornia be la aceiasisfinta si glorioasä vatra antici, tot astfel viitorul lor le mina, cuo putere careia nu i se poate resista, catre acelasi cimp beactivitate, cerinb aceleasi sacriticii pentru scopuri be cultura politicaasamanatoare De aceia multi crebe au chiar Ca aceastä unitate beorigine, be situatie si be inbreptare trebuia sa le fad a si porniimpreuna pentru opera be lupta.

In mijlocul nenorocirilor no/astre n'am urmat poate bestul be

98 Räzboiul nostru in note zilnice

aproape Italia in sfortArile si grijile ei. $i poate cA in Italia insAsi--si din vina tuturor acelora cari, acolo, aveau breptul si putintabe a vorbi bespre noi interesul pentru suferintele romanesti n'afost in be ajuns be bine intretinut, si mai ales nu s'au bat acelorcari asteptau cele mai mari lucruri be la noi toate aceste lAmuriricari erau be nevoie ca sa se inteleaga be ce nu le-am putut inbeplini

Dar, cinb aceiasi soarta stapineste bouA natiuni, nu e nevoieca ele sa se caute prea mult pentru a se regasi totbeauna.

Aceasta se vebe si astazi in ce priveste Italia si Romania.Foamea si besperarea germana urmareste pacea, fie si prin

noua crime, menite sa teroriseze si sa bescurajeze. E be netägabuitcA, oricit b qubuita ar fi hotArirea cercurilor cobucatoare binterile aliate nu ceba pana la inbeplinirea conbitiilor moralepentru care .ut, acest razboiu fail exemplu, sint persoane,unele be o in situatie si be o mare autoritate, care creb cAft Mrá aceast, putea ajunge la o pace prielnica si burabila.Fart sa se fi p -It bin vre-o parte, oficial, conbitiile be pace,atitia vorbesc, it, ole si interviewuri, be binsele. Alsacia siLorena figureazA una alaturi be evacuarile teritorhlor ocupatebar nu odata sov stro-Ungarzei nu e atins'a printeun singurcuvint

Dar razboiul 1- ...put Italia pentru un scop national carepresupune besfiintarea triei, si noi ne-am luptat, primejbuinb totce avem, pentru un sc itional tot asa be brept, care presupunerebucerea Ungariei la s Ile ei hotare nationale.

Cui nu-si abuce al be acest fapt, cui trece prea usorasupra imenselor noastre ficii si asupra imensului folos pe careI-a abus interventia acesto . A Puteri latine in Alpi si in Carpati,trebuie sa i se vorbeascA mun, necontenit si tare, be aceastlconbitie neaparatA a pAcii.

A singurei pad care ar urabila, caci : fArA aceastA sanc-tiune, toata lumea s'o stie, nv 9 liniste pe lume, ci la cel bin-tilu prilej, fie si contra intek ii be Stat, cele doug nafiunivor lua-o de la capit.

1 Februar 1917

N. IOROA 99

Interventia publicuhui.

Am primit astazi o scrisoare si am auzit bin gura unei boamneo povestire.

Scrisoarea infatisa una bin cele mai triste scene. N'o reprobuc,caci ati vazut cu totii ceva care samana alt colt bin bureroasatragebie. Ostasi care se intorceau prin zapaba, obositi, storsi. Infrunte, ofiterul ranit, pe un cal infirm.

$i aiurea, pretutinbeni se vor fi vazinb astfel be scene. Serbiaa infatisat in aceastä privinta culmea groazei. 0 lume a vazut si aplins asupra sacrificiului eroicilor soloati cari, in avintul lor, nu plecaseranici acolocontra masinelor biabolice ale Germaniei, nici contraasprimii unei clime nemiloase. Dar, cinb aceste lucruri le vezi pepamintul terii tale, inima ti se rupe be burere.

Dar atita n'ajunge. Atita si pornirea care te face sa apuciconbeiul cu infrigurare si se abaugi o veste rea la acelea ce sestring in inima unui om care nu poate ajuta. Trebuie ce nu ne-ambeprins a face, in Iliac) privinta : interventia activa a publicului.

Ori unbe aiurea, am vazut-o, si, cu cit e mai efectiva, cuatit mai innaltà trebuie sa fie civilisatia, civilisatia morala be unbepleaca Abia sosisem la Paris, ca finar stubent bin Rominia, unbela orice se petrece, o lupta be ibei, un scanbal, o fapta nobila, osuferinta, o agonie, trecatorul se uita lung, 'Ana se satura, apoi trecemai beparte. $i imi abuc aminte si azi be bucuria ce am simtitvázinb cum, WS interventia vre-unui varbist, o laptareasa careia ocamp rau conbusa ii stricase toate oalele, a fost imebiat bespa-gubita complect, in aplausele lumii abunate. Se amestecase, intrealtele, farà vorba multa, un bomn becorat care arata sa nu glumeasca.

La Viena ajutorul In cas be accibente il ba publicul, caruiaanunduri cu instructii practice ii spun in ce loc se gaseste targasi bepositul be pansament. Nu moare cineva pe straba acolo, caun dine, intre oameni be legea, be natia, be limba lui. $i nu maivorbesc be acea freiwillige Feuerwehr", be acei pompieri voluntariai Germaniei, perfect organisati, cari apar la orice semnal be incenbiusi sint gata be actele cele mai eroice pentru altil, abeca pentru toti.

Cum, in multimea care a vazut scena nu era nimeni sa ajute ?Doamna-mi spune insä ca s'au facut une ori incercari in zabar.

100 Riizbotul nostru in note zilnice

Pe o druta intre solbatii retragerii, zacea galben ca un mort unnal* cu figura bistinsä. Cei cari-1 buceau, explicau cä moare befoame. 0 persoana bin public, o temeie, interveni. Voia sal incal-zeasca, sal bea un pahar cu lapte, sa-I recheme la viata. Se ruga

va fi fost si ea o mama! sa I-I increbinteze o clipa. Dar jan-barmul rural care escortase caruta a raspins o brutal, lovinb-o.4Lasä-1 si moara 1,

$1, am intrebat eu, ce a mai fost?Nimic. Caruta s'a bus, cu muribunbul

Interventia publicului nu trebuie sa fie numai un act senti-mental, ci un ajutor efectiv. $i cine se impotriveste la acest ajutorse cuvine sa Vie ce inseamna sanctiunea, pebeapsa, capatata custatornica presiune be la aceia be care atirna.

E vremea, macar azi, ca o intreagä societate sa fie 2n ade-vat' vie!

2 Februar 1917.

Acei cars nu se not ierta...

Vor fi scriib infamii Ungurii contra noastra ? De Germani amspus aid chiar ca, incercinb a0 besonora un busman mai putinocrotit be soarta cu tot ce trebue afurisitului mestesug care se nu-meste grazboiul mobern,, ajung be fapt a-si besonora propria lorvictorie, caci ce Dumnezeu au facut trei luni be zile in Carpaticu un busman asa be inferior ! $1 apoi critica acestor oameni, cartprin atitubinea lor fata be noi, au omorit un comert care li abuceaobata asa be mari avantagii si au izgonit pentru totbeauna bin mij-locul nostru colonii care infloriau ca pe pämintul lor be mostenire,atinge numai unele puncte be organizatie, unele elemente be con-bucere sau felul cum s'a imbinat activitatea politica si actiunea nil-Mara. Ca nu ataca natia insasi In principiul ei be viata, acea nati-une pe care pIna in ultimul moment ar fi borit s'o retie in vechealegatura cu bhisii.

Este luta pe lume o natie, nici mare, nici cuIta, nici nobila,o natie be terani robi OA ieri, o natie care s'a ribicat pe un pa-mant ingrasat cu trupurile teranilor solbati ai Romaniei be la 1877,oi care nu se sfieste si arunce ostirii intregi, solbatului ca atare,

N. IOR0A 101

poporului In totalitatea lui Insuite fArA pAreche, pe care nu le-ammai gAsit nicAeri, be sute ei mii be ani be cinb trAiam aici, iubitirare ori, bar stimati abesea ei be cei mai crunti ei mai vechi bug-mani. Reprobucem aiurea, textul, acele beclarafil ale intelectua-lilor" bulgarl bin Lausanne, cari aeeazA pe solbatul romin, be carenu te poll impiebeca be a ribe becit astupinbu ti gura", intre Negriei Inbuei, cari, totuei, se etie cA au cutite aprige el mini care etiusA se slujeascA bine be binsele. Sirbul e vajnic vràjmae astAzi el,carib stricA pietrele pentru noile eosele ale I3ulgarului, il amenintAa la ei mai grea muncA va pune pe Bulgar in ceasul biruintei; Ger-manul e o icoan5 bumnezeiascA pe pArnint , Francesul ca ei Engle-sul e mijlociu" ca valoare militarà ; ei Rusul, bar RomAnul, cecaricaturà ! (Asta s5 ei apere tara»! gInconetientul» ei cprostul» Acta!

E abevArat cA nerueinatul granboman lei ribe grozav el beAustriacul aliat, cu Ungur cu tot, ei a vebe in Italian o jucArieagreabilA pentru baioneta bulgarA. 0 bung lectie pentru fratele" ma-ghiar be azi, pentru cAlburosul ocrotitor Italian be ieri, care poatenu e convins nici acum be ce ge ascunbe in aceste sullete be nApirci.

Noi Inca sintem convinsilVom ieei bin acest rAzboiu. Popoarele nu mor. Ele trec prin

moarte pentru a fi ei mai vii a treia zi bup5 Scripturi". Cine crebecä neajunsuri be conbucere pot atinge principiul lor vital nu bite-lege o buche bin vasta carte a istoriei

Romania va avea o zi be mine. Vom ell tofi cum s'o curAfim.-ei s'o intArim. Dar vom mai eti un lucru: sA chibzuim be o sutà beori tot pasul cAtre alte natiuni.

$i, bintre aceia call azi s'au unit pentru a ne InsIngera el ter--fell, bacA vom putea atribui unele circumstante atenuante altora, cart-slut cum sint azi prin clasa care a pus mina pe cirma lor, princ reeterea ce li s'a bat, nici una nu va exista pentru cei cari nuni-au crutat, be ei singuri nu ne-ar fi putut invinge, ci li-au tre-buit atotputernici aliafi, cari-i intrebuinfeazA ell besprefuiesc, nicicele mai ignobile injurii-

Intre acei cart vor trebui sA simtA tot ce am strans In sufletecontra lor prin suferinfa noasträ be astizi, canaliile be peste Du-115re stau in rAnbul intAiu ca aceia cari nu se pot ierta.

2 Februar 1917

-....--=-- --=

102 Razbotul rostra In note zilatce

gOIT11.11D.

Un fenomen obisnuit in societatea noastra asa be incercataastazi e a auzi mai pe fiecare spuinb, cu un amestec be bureresi be entusiasta asteptare, la fiece noua loviturä, la orice abaus beconstiinta a suferinjelor: 0, baca am avea omul ! $1 aceasta nu ebe ied, be alaltaieri, ci be cum s'au abatut greutajile asupra noastra.

Se va zice : poate unbe sInt atitea lipsuri... $i nu eu voiupretinbe a nu sint, si grele, si a unele bin ele totusi s'ar puteainbrepta. Dar, baca am avea la inbeminá puteri si mai multe, sufletesi mai bevotate, capacitaji extraorbinare chiar afara numai be unintreg grup be genii cu certificat antropologic si psihologic in regula,be la autoritaji stiinjifice bin strainatate, a in abevar bomnul cutaresi bomnul cutare genii sint si genii sever verificate, afara be casulacesta unic si be neinchipuit, tot am umbla cautinb pe toate cara-rile pribegiei si besorientárii noastre eomul*.

Nu vreau sa fac o comparajie, in care as infajisa pe cineva,care in miezul zilei cauta soarele pe care nu-I recunoaste bupalumina lui si pe care 1-ar si vebea baca s'ar inbura sä nu se uite,numai in pamint, ci sa-si ribice ochii in sus. Uitinbu-te in sus vezimulte lucruri mai mad becit omul, si nu mai simji nevoia be a lirecunoaste si acea rasfringere in bietele noroaie ale lumii care esi cel mai mare om faja be puterile sublime be la care purcebesi pe care, cit poate, le represinta si el. Vreau sa ma fin ,numai lalucrurile omenesti, sä margenesc problema la ceia ce boreste opiniapublica in urmarirea unei puteri inbivibuale care ar fi in stare sasalveze tot si sa cucereasca ce a§teptam §i Inca n'am putut cuceri.

E in abevar un mare bar bin ceruri sä aiba un popor 4 omul,Batt la timp. Dese ori se supara pe binsul, bar tapta lui tot trebuesä o accepte, pentru a e buna si prielnica tuturora. Mai la urmastii ce?, poll s'e treci pe numele vreunui ibiot, si atunci esti instare sa ierji pe acela care a savirsit-o.

Numai cit omul, acela nu e si o chezasie ca o sä fie si fapta.Ce be oameni s'au nascut pe lume si au murit cu taina lor noul-noufa, neatinsa be nimeni, in trupul lor care putrezeste 1 $1 be jurImprejur toji o cereau, bar nu se ginbia nimeni a o Apra* se cemnumai lucrind pentru dinsa §i un ,,om" se Mote numai club aria.

N IORGA 103

lui mareata se cinta pe vasta unealta be armonie a unei socletatiintregi.

Si atunci fapta lui e, mai la urma, fapta tuturora, caci altfelnici a Iui n'ar fi putut sä fie.

cOm" iti trebuie, cetatene ? Te creb, cad sufar ca si tine. Eu5tiu unbe e. E aici aproape be mine, be tine, be noi toti $i be

fiecare intre noi. A fost orb in mijlocul luminii, olog a fost inmijlocul miscarii, neprevazMor intre aceia can i prin taina noptiisi prin scoarta pamintului ajunsesera in stare O. van. A petrecutsi in ceasul al unsprezecelea si, cinb batea miezul noptii $i era sävie Fiul Omului, bormia 'ca fetele cele nebune ale Scripturii. Dar,asa cum este, nu se poate cineva mai be$tept, mai in stare be amunci, mai chemat a savirsi pe lume, bupa batina buna a innain-tasilor sal, becit binsul. Chiaml-1 be unbe zace, cruta, loveste.-1bad se inbaratniceste a bormi, freed-1 cu zapaba, zvirle-1 in ger

striga-i in urechi sa nu 1 mai ingabuiesti sa trinbaveasca, si laurma urnaei tot o sa trebuiasca sa asculte be intetirea, be mus-trarea, be inbemnul tuturora si va ajunge in locul unbe va fiimpms si tinut la mijlocul muncii $i in MO primejbiei omul".

Acela, braga Irate, esti oricine ai fi si in orice rost Ea

insufi.

3 Februar 1917.

Necunoscutli.

Ce s'a vazut in aceastä foaie, acele citeva linii be lauba, ames-tecata foarte abesa ori cu o critica nebreapta, e tot ce s'a scrisbespre noi in cele mai cumplite momente ale vietii noastre natio-nale, supt cea mai grea amenintare a prezentului si viitorului nostru.Cei mai multi s'au margenit se faca preveberi asupra lucrurilor ces'ar mai putea intimpla cu noi, atitia au socotit ce ar fi fost bacaam II pornit in alt tel $1 in altä parte ; ba cite unul ni-a luat asprasocoteala pentru ca n'avem ceiace al sal chiar trebuiau sa ne beie....

Am cautat cu lacomie nesatioasa sute si mii be ziare pe caream avut prilejul sa le capät : ziare prietene, ziare neutre, cu ginbulca totusi nu se poate intre atitea consiberatii strategice, critice $i

-preveberi, se va gasi unbeva $i citeva rinburi in care sa fie vorba

if

nu-1

uteri,

104 Rilzbohil nostril in note zilntee

be insusi acest popor care s'a jertfit, be bogatia lui prabata iwasteptarea creparatillor,, be cimpiile lui spurcate be navalitor, besatele lui albe, frumoase nimicite be biruitor, be mine si miile bevietl care s'au stins in lupta breapta, ca voinici, ori in nespuselesuferinti fisice, in zbrobirea be suflet si umilinja lungilor retragerifláminbe si inghetate. Un rinb, boa bunilor bomni cari crebeti siIn umanitate, cum cetesc in alte articole, si bespre acest suflet atunei intregi natiuni, care a pätimit pentru alfii be la inceputurileviefli sale, care a stat rabbdtor sä primeascd ságeftle ce trebuiausa omoare pe altii, care n'a agonisit nimic pentru ca altii sä fiebogati, care a furat razboiului vesnic cele citeva fdrime scumpe aleculturii sale. Ceva bespre ce a fficut si ce face, ce a suferit sice sufere acest supus strajer al tuturor brepturilor straine, careboarme in frig si in ploaie pe pragul civilisatiei europene si pestecare bau intiiu toti cinii flaminzi, toti tilharii brumurilor...

Si acel rinb nu 1-am gasit. Prin pustiul obisnuitelor telegrame,-boar impresii räzlete ale vre unui calator rnilos, care-si abuce aminte,_ca Olanbesul be alaltheri: a am avut si noi clipele noastre bebucurie si care se opreste un moment sa cinte un psalm be recu-noastere la capataiul inburarilor noastre. Dar asa numai ca turist,in numele sat' propriu. Incolo, bintre atifia prieteni ce aveam in 'zilele bune, nu s'a miscat nimeni sa apuce conbeiul ca sa vorbeascSbespre nol, niciun invatat romanist, niciun istoric al locurilor rasa--ritene, nimeni. Doar sa fi lost asa ceva la vreun Neamt uitatbe censura terii sale, bar gazetele lor nu le cetesc. 5i, NO as ftun Ungur, stiti ce as face ? Dupa ce si eu as fi constatat cum afost primitä in lumea largd tragebia romaneasca, rastignirea pentruDrept a unui popor fericit pand atunci m'as apuca, eu Maghiarul,ca sä arat cd nu begeaba au zis romanticii si naivii ca neamul mieue cavalerescsi as face o pemenire a faptelor si simfirilor acestuiream Invins, be sa plangä st pietrele cetinb-o.

Dar ziarele nemtesti nu yin, si, be altfel, slaba nabejbe laroman4ti §i la erubifii istorici, cari au alta gild becit a simji insufletul lor ce trece prin sufletele acelora be cari s'a ocuriat precisa,bine informata si asa be seaca lor stunfa. lar Ungur nu sint pentrua salva reputatia be cavalerism a naliel unguresti. Sint numai unbiet Roman care, la 1913, ajunginb la Vrata ca busman $i vãzdat

N. IOROA 105

statuia unui filnär poet bulgar care se jertfise pentru tara lui simurise macelarit be Turd, propuneam sä se bepuie o coroana ctttricolor románesc in semn be recunoa$tere pentru vitejia nenoro-cita in sacrificiul suprem.

Sint numai un biet Romin, $i, privinb la ce capata toate4celelalte popoare amestecate in lupta : imnuri entusiaste, ca Franta,buioase lacrimi zilnice, ca Belgia, omagii in nenorocire, ca Serbia,-respectuase recunoasteri, ca Rusia, fie si blastamuri si urgisiri, caAliatii crimei, ma ginbesc cu melancolieinbignarea nu e un senti-ment ca pentru ziva be azica totu$i pentru noi a fost mai greasoarta care ne-a läsat sa fim : necunoscutii...

3 Februar 1917

0 mal veche Incercareaustriaca de a ne anexa.

Intr'un memoriu osebit vom arata in ce imprejurari si In ceiorme revolutionarii unguri au incercat bupl 1859 sä se folo-seasci be tara si armata lui Cuza-Voba pentru a besface be suptstapinirea Austriei provinciile Coroanei Sfantului Stefan.

Vom cerceta aici, bupl memoriile generalului La Marmora (Unpolpitt di luce sugli evanti politici e militari dell' anno 1866 ebitiaa 5-a, Florenta 1873), in ce chip aceste negociatii se leaga be aceleaprin care Austriei i s'a oferit, pe aceia$1 vreme, in locul VenetielPrincipatele Unite.

Cinb, in lanuar 1861, La Marmora a fost trimis la Berlinpentru a stabili cel b'intaiu contact cu noul rege Wilhelm I-iu, inspecial cu privire la problema venetiana, Cavour incepu cu scuse,lap be acest Suveran, cunoscut ca busman al agitatiilor revolutio-mare, pentru 4armele expebiate bin Genova (Ungurilor) si seches-trate in porturile Principatelor molbo-valahe) (sic ; p. 5). I se la-muria a ele fusesera trimese be Unguri, be cunoscutul generalTfirr, caruia generalul Garibalbi i le baruise in cursul bictaturiisale in cele Douã Sicilii".

Despre aceste Principate nu s'a mai vorbit apoi nimic in cursulmisiunii la Berlin a lui Marmora. Italienii vazura insa cum afacereaSchleswig Holsteinului facu bin Austria aliata Prusiei pentru ca mai

106 Rilzbolul nostra in note zilnice

tgrziu numai, aceiasi afacere sä le scoatg in luptg una impotrivaceleilalte. Ceasul unitglii italiene venise cu aceasta.

Dar, Inca be la 26 Dovembre 1864, generalul fiinb acuma sefal Cabinetului italian, ambasaborul regal la Paris, Nigra, il instiintaca, bupg pgrerea Franciei, Austria n'ar vinbe Venetia, bar Drouynbe Lhuys, ministrul be Externe al lui Napoleon al III-lea, ccrebe capoate in viitor se va putea invinge impotriva Austriei, back in locbe bani, s'ar propune o schimbare be teritoriu, (p. 39).

Era vorba be Principate. La Marmora nu impärtasia in aceastgprivinta increberea lui Nigra si a Ministeriului care precebase peal sgu. Puse proiectul la o parte".

Peste un an insä, Prusia fgcea sg se intrebe Ministeriul ita-Ban, ce atitubine ar avea Italia in casul, probabil, al unui rgzboiuintre Prusia si Austria" (p. 41). La Marmora ceru asiqurgri si fácusg atirne rgspunsul sgu be bispositiile Imparatului Francesilor fatábe un asemenea rgzboiu. Inbatg bupg aceasta insg conventia be laGastein impaca pe cele bouii Puteri germane, spre marea inbignarea Italie].

La Marmora se hotäri atunci sä cumpere Venetia.in 1865 se incepeau negociatil clanbestine intre Italia si Aus-

tria, care nu voia nici mgcar sg-i recunoascg existenta politicg. Eravorba be o impgcare platitg cu pretul Venetiei si al unui teritorintirolez merginb pang la Isonzo, bar nu si mai beparte. Intre ches-tiunile puse be trimesul secret era si aceia care ne privea pe noi:Poate cg la Viena sint aplecati la o politicg mai timibe becitrevansa contra Prusiei si reluarea vechiului rol in Confeberatia ger-mania ,,si se ginbesc a marl Coroana Sfintului Stefan impin-ginb-o pgng la limita extremä a malului sling bungrean" (p. 47).La aceasta La Marmora rgspunbea cg nu-si poate Iua angajamentepentru viitor, avinb bestul be lucru cu intgrirea unitatii italiene,bupg care va cguta sä bovebeasca tenbintele absolut conservativeale regatului.

Inca bin Ianuar 1866, Metternich, ambasaborul austriac laParis, vorbia lui Nigra, represintantul lui Victor Emanuel al II-lea,bespre posibilitatea ca ,,anume imprejurgri in Europa", sä facit

N. IOROA 107

necesarä o mobificare teritoriale, $i atunci ,,nu s'ar putea exclubea priori putinta pentru Austria be a renunta la Venefia in schimbpentru alte compensatii teritoriale" (p, 71).

In Mart, 1866, Bismark beclara cg se alcase conventia be laGastein $i iAspingea oferta be mebiatie engleza, cerânb imperiosItaliei sä-i räspunbã bad ar beclara rázboiu Austriei, imediat.

Si necontenit, in formele cele mai variate, bar thate insibioase,el propunea Italiei o legAtura care, impinginb-o in räzbolu pe binsaintbiu, ar fi procurat Prusiei un mijloc mai simpatic be a intra inluptá ea insA$i. Trebui s5 se hotarasca insä a lua asupräii risculbeschiberii ostilitAtilor

In acest timp Ina bupa instructiile lui La Marmora, Italia,care nu era sigurä a Prusia va merge bincolo be scopuriie eiproprii, facea sá se intrebe la Paris bacä nu s'ar putea face schim-bul, avut in vebere mai be bemult intre Principatele romine $i

'Venetia. Ca argumente pentru Napoleon al III-lea, boud: propune-rile be colaboratie räzboinicA ale Prusiei $1 apoi revolutia din Prin.cipate", cäberea prin complotul militar cunoscut, a lui Cuza-Vobä (p. 119).

Avem räspunsul bat be ImpAratul el insu$i lui Nigra : cLovitbe aceastä ibeieo, el aratà a s'ar putea pune pe tapet la confe-?Intl aceastä propunere, bacä numai Austria nu ear arata nefavo-rabila", bar abäugiaY ccá privia tocmai ca foarte probabil refusulAus1rie12. (p- 119).

Conferintele be care e vorba, sint acelea in care trebuia ase hotArasca la Paris ce se va face cu noi bupä rásturnarea Dom-nului Unirii.

Era in aceastä nehotärire O. sfiala acelui care la 1859 Musebasele Romania moberne, be a se atinge bin nou be opera sapentru a o bistruge ? Era potrivirea instinctului be breptate, revoltaunui temperament nobil fag be ibeia be-a intrebuinta un mijloc a$abe meschin pentru ca si ajung5 totusi la un scop mai insemnatbecit mentinerea Statului latin be la DunAre: unitatea Italiei, becare-I lega boar $i singele ?

Nigra ei insusi, care nu era um biplomat be buzinä, avu si el. asemenea scrupule. in acelas raport bin 1-iu Mart 1866 el spune

-ca sperinb sä ajunga in piata Sfintului Marcu peste trei luni, i-ar

108 Rathoinl nostru In note zilnice

conveni mai bine revenbicarea Venetiei prin alianta prusiane siincheie astfel: Dad. Puterile creb cd trebuie sa propuie o combi-natie care ar avea be resultat cesiunea Venefiei fárä rdsboiu, s'ofacd si, de spre partea ei. Italia o va primi Dar noi nu trebuiesä avem aparenla de a jertfi Austriei Principatele noi nonbobbiamo avere l'apparenza bi sacrificare all'Austria i Principati;p. 120).

5i WA comentariul cu care, bupd calls/a ani, La Marmorainsusi intovArdseste expunerea acestor negociatii:

Eu nu stiu bad existá o arta cu care sA se poatä evita 4iaparenta cd ai voit ceiace ai propus; bar, bacA o astfel be artaexistd, beclar In ce md priveste ca nu am pentru binsa nici aplecare,iiici abmiratie.

Am udzut totbeauna, si n'as putea-o repeta in bestul, cd lea-litatea si sinceritatea sint cele mai bune chizesii ale unei politicepolitice bune si sandtoase. 51 sd nu mi se zicd be nimeni cum cdla inseläciunile si incurcaturile altuia ai breptul sa opui inseláciu-nile si incurcaturile tale, be unbe s'a näscut tristul proverb frances:corsarului, corsar si jumdtate.

,,Precum civilisatia mobernA a izbutit sä curate márile be orice fel be piraterle, eu sper cd nu e beparte ziva in care se vaizbuti sä se purifice si politica. DacA nu se poate evita räzboiul,feed-se macar in chip loial, cum loial I-am fácut noi in 1866; pentrucare am s1 putut infra bupd putine luni la San-Marco fall a treceprin Principatele Dundrene si a incurca (sconvolgere) i a compro-mite celelalte populafii ale Dundrii" (p. 120)

De altfel Anglia sfirsi prin refusul ei hotarit chinul constiin-felor belicate. La 17 Mart, Nigra raporta : Imparatul, crebinciosfdgabuelii ce mi-a facut, a lucrat pe lingd Cabinetul engles ca sA

incerce a tce sa prevaleze combinafia schimbului Principatelor ctVenetia. Din nenorocire Lorb Clarenbon s'a rostit in chip befavo-rabil. Pe be alkd parte se pare cd Austria flu vrea sä tze deaceasti comblnatie... Sirigura noastrã sperantä se rebuce bed la unräzboiu in intelegere cu Prusia". (p. 121).

Ormara, in April si Maiu lungi negocieri, in cursul cdroraPrusia incearcd sd scape be inbatorirea, «luatd prin tratat solemn,be a ajuta Italia, ban Austria ar ataca-o. La Marmora, bin parte-i.

N. 1OROA 109

refusä s calce tratatul beclarinbu-se Italia neutra in casul unuirkboiu austro-prusian. La capätul lui maiu Viena se ginbia inna-inte be toate la marea ráfuiall cu Prusia. Ea fácea silinti besperatepe lingä napoleon al III-lea, care visa limitele vechi ale Franciei laRin. Si, be obatä, ea oferi, prin miilocirea Franciei; Ita liei Venetia.daci ea 1ns4i ar lua Silesia.

napoleon al III-lea voia un congres care ar fi lamurit lucru-rile Mil rãzboiu, Italia avinb Venetia, Austria Silesia, Franta Rinul,iar Prusia Schleswig-Hoisteinul i citeva Principate germanice carei-ar conveni (P. 226).

Aceastä provincie smulsA obinioara be Freberic-cel-alare bela Maria-Teresa, ar fi inlocuit astfel ca obiect be compensatie Prin-cipatele. Dar trebuia ceva $i pentru acei bieti printi germani scosibin sälasurile lor care cconveneau Prusieip. 51 atunci cetim cuuimire in raportul bin 11 alalu ai lui Nigra: Printi germani bepo-sebati be Prusia (des princes germaniques déposédés par la Prusse)ar merge (iraient) in Principatele Dunhene". Anglia insäsi be bataaceasta nu se mai impotrivia.

SA nu uitam cã situatia nu se consolibase aici si ca babusemlumii privelistea scanbaloasá a mi$cArii separatiste be la Iasi.

Principele Carol izbutise insa sä ajungA la Bucuresti, pesteciteva zile. Bar Tupria nu vroia sá-1 recunoascá, si in Lonbra se$tia la 25 cä ea va interveni in Principate (p. 251), bacä War filost hotaritä Franta sä o impiedece (p. 251 si 254). Atunci Bis-mark, care propunea sä dea Franciei mai curind 13elgia (p. 243),se ginbi iarasi la o compensatie in aceastalaltä parte. Iatá ce scriatrimesul italian la Berlin, generalul Govone, bespre intreveberea1W cu 13ismark, la 21 ale lunei : cPresebintele Consiliului mi-a vorbitbe chestia Principatelor Dunärene, ca be un mu element care arputea face obiect be interese pentru Franta. Dar n'am inteles bineibela contelui be Bismark si nu m'am oprit ca sà-i fac intrebAri inaceastä privint5. Am retinut numai beclaratia sa cá Printul be Ho-hezollern besertase (aveva disedate), ca sä zic asa, pentru a mergela Bucuresti; ca Principatele se socotiau (si tenevano) bestul betari ca sä resiste unei interventii turcesti, bar ca, in orice cas, dna

110 Riizbotul nostfit in note zilnice

Principe le ar fi izgonit Prusia n'ar avea nimic de obiectat" (ponatrebbe nulle a vederci).

Rusia ea insasi, care juca un mare rol in aceste incercari bemebiatie, n'ar fi fost impotriva unei asemenea solutii. Caci iata cescrie representantul Italiei la Petersburg in ziva be 23 Maiu: CHbespre Printul be Hohenzollern, Cabinetul rusesc e foarte contra-Tiat, bar pare Ca voie$te sa a$tepte care va fi atitubinea conferintei,gall numai ca ar cerceta (saut a aviser) baca celelalte Puteritolereaza aceasta grava calcare a tratatului, in care banuieste be-getul Franciei" (p. 248). in aceastä privinta Prusia nu era aplecataO. mentie alt punct be vebere, si, la 31, ambasaborul Italiei laBerlin scrie asa: Guvernul prusian era, be sigur, be coniventa cuplecarea si primirea Coroanei bin partea Printului be Hohenzollern;bar acum, cinb spera ca, cu ajutorul borintelor populatiilor si afaptului Inbeplinit, Printul sa se poata mentinea, el va manevra a$a*theft sa nu ciocneasca (heurter) politica Rusiei, pe care are cel maimare interes O. o menajeze" (p. 260).

Atunci, Austria rupse ori-ce putinta be solutie pa$nica. Ca aratala 1-iu Iunie, ci e bispusa si ea pentru biscutia in congres, bar cuconbitia, ribicula, ca niciuna bin Puterile ce ar lua parta la binsulsa nu realiseze vre-un cIstig teritorial, atunci cinb fiecare bin elenu se ginbia becit la aceasta! La 1-iu Iunie 13ismark beclara, insfir$it, ca trebuie sa se ispraveasca obata, cu orice prer. Chiar $iFranta era be parere ca craspunsul Austriei face conferinta impo-sibila). Rusia si Anglia aveau altä parere. Congresul,, scrie LaMarmora, era mort, $i peste putin era inmormintat cu onorurilemilitare".

Noi nu mai eram interesati becit prin planul pruso-italian bea provoca o räscoala a Ungurilor contra Austriei, $i la 10 Maiu,generalul Klapka, aflator la Bruxellis, amintea ca miscarea revolu-tionara maghiara ,,i,pi are armele in Principate" (p. 318) Ambasa-borul Barral raspunbea insa agentilor be la Berlin ai emigratiei caItalia ce besful be tare fara sa fad, apel la elementul unguresc*(p. 331).

Din contra se crebea la Berlin ca un atac italian prin Dal-matia ar putea provoca o puternica mi$care a Ungurilor ca $i a

N. IORGA 111

Slav! lor si ar ajuta innaintarea trupelor prusiene spre Viena (p. 347).Ba chiar s'ar putea ca un corp volant" sa intre bin Silesia inpartite unguresti vecine.

$i asa am scapat noi atunci: be busmani, be prieteni si mai'ales de consecinfele, care puteau sä ni fie fatale, ale proprillornoastre greseli"

4 Februar 1917,

Sentimentele invingaitorilor

La incercari mari bar hotäritoare, supune razboiul sufleteleoamenilor in beosebi, ca si al nafiilor in totalitatea lor ! $i fericebe acel popor care in acest foc cumplit bovebeste ca aurul sau mo-ral era fail amestec.

Germanii au biruit: aiurea si, acum in urmd, la not. Acesta eun lucru care nu se poate tagabui. Dar insemnatatea biruinfei nusta, cum am mai spus aid, in faptul ei insusi, ci in urmärile pecare le probuce. De mare pref sint urmarile materiale, cinb te pollintoarce cu intreg robul biruinfei cad si aceasta samanatura stro-pita cu singe are grinbinile si seceta ei, bar preful cel mai mareil au urmarile morale, baca le pofi scoate si pastra

Cu greu insa Germanii biruitori le vor putea abuce acasa, siaid acasa, be altfel, vor gasi mai multd amaraciune si bescurajare,mai multd ciuba pentru o socoteala negustoreasca ce n'a iesit lacapat si a mincat si bin capital, becit noblefa limpebe a sufletuluicurajit prin jertfa pe care d'inainte ar fi stiut-o §i ar fi primit-o cubucurie.

Cetim zi be zi ca gospobinele germane nu se impaca be loccu variafiunile alimentare in jurul cartofilor putrezi si cu himia in-genioasa a bucatariei celei nouä. Ar lase bin toata inima pe invaOW cari au nascodt o hrand ca aceasta sa se sature ei singuri bebinsa. $i, fiinbca polifia crebe altfel do poate si maninca altfel

galceava e gata, si bucuria in presa infelegerii.Dar bespre neajunsurile be hrana, sa nu mai vorbim, a ne

aube lumea si n'avem nici himi§ti la inbamina cu mestesugui lorbe a ne face sa mincam friptura be carton si pine be surcele ..

112 litArboiul nostru in note Alike

Ce e in sufletul biruitorului solbat, stiam prin scrisorile, princarnetele lor, in Prat*. Mat CA la noi nu eau cAutat la prisioneriasemenea scrise si ca nu s'au publicatl Poate unbe e asa be greusA faci macar cit te-au invAfat alfil cl se poate face! Ceia ce nuimpiebicl insA cA dupi rhboiu vom fi lipsifi be o insemnatA armAintru apArarea breptului nostru si a onoarei noastre.

Dar ostirile germane sint intovArAsite, cum n'au lost ale noastre.be o mulfime be boctori" speciali, boctorI be conbeiu, bine infeles,cari nu pretinb a lecui pe nimeni. Ei 10- aleg impresiile, fac pufintelsfil in jurul lor, vorbinb be mArimea armatei, be zgomotul tunurilor,be rApeziciunea marsurilor si alte elemente simple ale musicei pa-triotice, si, ici si colo, prin atita nisip retoric strecoarA si cite angraunte be samanfa vie, bau stiri reale, bin care pofi folosi ceva.

Si ce suflet se vebe, Doamne, intiinsele!Am rAsfolt o sumA acuma chiar. Nimic bin sentimentul be till

fall be invins, acea urA care nu e un sentiment bun be sigur, barun sentiment viu este, si un sentiment invionitor pentru alfii. Dece ne-ar uri? Ce li-am fAcut noi Astora, chiar bad li-am beranjatpufin interesele, atacinb pe Ungurii asa be iubifi mai ales!sufletului lor.

Du este, iarAs, nimic bin acel sentiment be compAtimire pecare sufletele crestine il au pentru orice suferinfa, si ce grea afost suferinf a noastrA! Nu mai vorbim be frumoasa simfire be res-pect cavaleresc fafA be acela care fi-a stat busman in fafA cu toateputerile trupului au, cu toatA incorbarea sufletului sAu si pe caresoarta, ori lucrurl 1n afarä de el, I-au impiebecat be a te rapune.

SA fi fost macar jena, pe care o resimte orice om cu inimala locul ei cinb calcA un pämiut asupra cAruia n'are niciun brept,cinb tulburA in toatA viafa lor oameni inofensivI cari n'au finut oarmA, cari n'au lucrat la nici-o beclarafie be rAzboiu si in ockiicArora lucesc inca lacrimi pentru fill, frafil, copii lor, cAzufi pe dorpul be luptà. Par'a ai voi sA te faci lertat prin blAnbefá si crufare,prin ajutorul be hran5, prin ingrijirea sAnAtAfii celor bolnavi, be topacesti nevinovafi 0 spune sincer: asa a fost sentimentul nostru inBulgaria la 1913. Seara cinb ne abunam, vorbiam fiecare be bol-navul cautat fara bani, be bAtrinul mingiiat pentru pierberea lui, betAcerea pAstratä in cursul zilei pentru a nit supAra intr'o obae be-

- _

N IOROA 113

parte pe femeia care plingea pentru sotul ei bisparut, be bomboa-nele, be banii impartiti copiilor, cari alergau cu totii in jurul nostru,ba veniau la chemarea noastra, si bin funbul cimpului. $1 in acesttimp femeile erau ajutate la seceris be solbatii nostri, cari-si intre-rupeau o dill:4 marsul pentru a ribica in spinare povara prea greapentru salele batrinel cu feciorul la oaste.

Asa fac boctoriV ? Minunati cä la noi sint biblioteci, cu cartiin mai multe limbi, ca se intalnesc femei mai inteligente becit alelor, ca ofiteri prinsi le spun birz cat Ora la sfarsit mai este, ca sisocialistii li argumenteaza breptatea razboiului nostru, ei flecarescincolo prosteste bespre lucruri WA insemnatate. Pare ca ar faceun foilelon bintr'un oras be bai, in care un boliu ar fi oprit balu-rile. Iar cinb au be spus si ei ceva, batjocuresc satucenele sarace,casele acoperite cu stuf, ferestile cu geamurile sparte, mosneagul sinevasta cari, cu ochii rataciti be burere, privesc pe ostasul strain,ganbinbu-se la al lor pe brumul be retragere $i refrene miserabilebin insultele sasesti cu Wilbe Walacher si le amintesc si au lipsabe gust be a le trlmete publicului be acasä pentru a ribe...

$i stii, confrate boctor", be unbe vine toata miseria be carelad haz ? Vine be acolo 0' o mie be ani neam be neamul aces-tora, saracii, au muncit si au singerat, necontenit in fata barbaruluibe care azi te slujestl contra lui ca SA faca osinza neam be nea-mul tau acasä, in liniste si pace...

Ifni abuc aminte be vechiul Voba Mihai, cel viu azi neconte-nit in sufletele noastre. A batut pe Unguri, a luat Arbealul ; minbrulcarbinal, boinnul terii, a perit. I 1 abuc innainte, mort, ucigasii ltd,ciobanii secui. $i a fost ati zice, boctorilor", un rinjit in fatabiruitorului si be pe buza lui au cazut cuvinte be insultä ? Nu, ciglasul aspru a zis atit : Saracul popa!". $i a poruncit sa se facimortului o ingropare be rege

Invingatori acestia, cu vermina lor savanta be ,,boctorik bupabansii ? Dar n'au sufletul pentru aceesta! $i singur sufletul hotaraste!

4 rebruar 1917.

114 Ittizbolu1 nostril in note ziinlee

Degenerarea rasel europene.

RAzboiul probuce btruinti, cinb be o parte, cinb be alta. Pro-buce, mai ales pentru Germani, ocupare si stoarcere be provincii.Probuce glorie be gazetA si literaturA be ocasie, bin care, bAgatiinsA be samd, poesia lipseste. Dar, cinb toate acestea vor trAiboar, mai mult sau putin, in cArtile bibliotecilor, el va fi pomenit,mai mutt : infa7i5at zi be zi prin alt mare si teribil resultat al sAu:degenerarea rasei europene.

SA ne ginbim numai la statistica pe care be curinb o publi-cam aici. Pänä acum, ease milioane be morti. De trei od pe atitiaratuti, in mare parte infirmi : ce copii vor putea sA aibA acestia sicu ce muncA o sal poatA creste si tinea! AbAugiti cam tot peatatia, beci alte vre-o bouAzeci be milioane, be bolnavi pe viata :ofticosi, reumatici, nevropati, pentru ca sä vorbim numai be bohlecele mai obisnuite.

Atitia sunt insa numai aceia pe cari trimet ostile. SA neuitam putintel si in societatea civilA. IatA toti aceia cari au rämasfarä sprijin si cad se hrAnesc in unele tad mai be loc binmita publicului sau bin subtirele ajutor al Statului. SA facem un locsi celor pe cad aceasta hrana nu-i face a. si tämAbui un suflet ranitpentru totbeauna prin pierberea inbrumatA. Cu milioanele se vornumara toti a cestia cu trupul snit, cu mintea zgubuitä. Tineti samAsi be rAsunetul probus in sufletele care au pe cineva in lupta, bebAtaia tunurilor, necontenitä pe alocurea, be trei ani be zile. Tota-lita tea celor mai nobile natii rabbá be foame be atitea luni si hranacare te insealA azi te va bistruge mini prin urmárile ei be bebili-tare. Dad mai tine citva timp aceastA groaznicA suferintA, nu vamai fi in Germania un om in abevär teal.% afarA be cercul res-trins al citorva privilegiati cad se ascunb pentru a trAi altfel.

Dar aceasta n'ajunge. 0 privire be conpAtimire, o nobiliiuncdri incepAtori si provocatori ai catastrofei, pe care tineti s'obuceti Ora in funbul prApAstiei,o privire asupra copiilor! Asupracophlor flaminzi, ingroziti, salbAtaciti, cad cresc pentru bolile caremini ii vor nimici. 5i, la intoarcerea pArintilor total storsi, alte mili-oane be copii se vor numAra, cad be la nastere vor purta stigmatulanilor criminali 1

N. IOROA 1t5

5i sá incheiem cu provincile cucerite pentru a fi bespoiateunbe cuceritorul asteaptA sA vie bin America pinea be toate zilelea cuceritului SA incheiem cu Belgia care-si stringe bintii pentru airtu urla be foame, cu Po Ionia unbe, cei hraniti cu cartofi singuri setimflA i crapà zilnic cu mile, i se va zice mAni cu biataRomania aceasta...

A vrut Wilhelm al II-lea ImpArat i Rege, ca numele lui sA

nu fie uitat in veci. Gloria aceasta va avea-o, neasAmAnatA. Se vauita be napoleon 1nsusi, pe care vor trebui sA-1 caute in cArti, barbe Wilhelm nu va putea sA uite nimeni, cad vor vedea. in oncesemn be becAbere al rasei chemate a stApini pentru intotbeaunaomenirea vor vebea figura lui.

Si, cinb lumea-si va ba sama pe beplin be tot imensul ràupe care I-a fAcut trufia nebunA a acestui om, ca va arunca insufi-cienta tuturor poreclelor prin care inseamnA rAutatea stapinitorilorcari au abus nenorocirea asupra terilor si popoarelor, i va gäsinumai, pentru a insemna enormitatea crimei sale, numele acelutacare in fapta sa be omor impotriva fratelui ucibea jumAtate binviltorul omenirii. $i ca numele lui Cain ea va urmAri be-a lungulsecolelor blAstAminb umbra necontenit fugarà i fArA be obihnA aaceluia pe care ai sAi 11 chemau Imparatul Wilhelm !

4 Februar 1917

CAlAtorla Principelui Carol in Rusla.

De trei aptAmâni Mostenitorul Tronului, intovärAsit be sefulGuvernului, se aflA in Rusia, si am primit necontenit ?tin bespreceia ce s'a petrecut in cursul acestei cAlAtorii. Ea s'a intimplat sAfie in aceiasi vreme cu acea conferinta be la Petrograb care eramenitA sä complecteze hotAririle luate cu putin innainte be conferinta be la Roma, asa incit aceste stiri, cu ceia ce spun si cu ceiace trebuie sl se InteleagA, Aunt mai pretioase becit simplele ama-nunte, oricit be onorabile pentru tara, ale unei primiri binevoitoare.

Principele a mers si pe front. A putut sA vabA si in alte puncteacea Wire ruseascA, abmirabilA prin puterea ei be impotrivire, prinpnn rábbarea ei fata be once IncercAri, prin bevotamentul ei nemAr-ginit pentru pArintele ei Imparatul si pentru sfinta Patrie nemuri-

II

116 ItSzbotul nostru in note zlInice

Ware. A putut si prinba mai bine uriasa putere ce se besface binaceste milioane care nu se vor clinti be la batorie pana in ceasutvictoriei. S'a facut prin aceasta invioratoare priveliste mai tare ina respinge calomniile interesate. care-si suera minciufiile in urecheacui vrea si cui nu vrea sa le auba.

In ffloscova, in Chiev, Principe le Carol a putut 0' vabá sialtä Rusie becit cea oficiala; vechea Rusie milenara, strins legatabe asezamintele ei strabune, insufletitä be sentimentele care austrabatut zeci be generatil, inbreptata prin besvoltarea fatala a sfor-tárilor ei spre scopuri care pot intra numai, in calculele noastrebe viitor, ca lucruri, care neaparat vor trebui sä se intimple. S'aputut convinge si mai bine care sunt partite be nebiruita inspiratiepopulara in birectiile politice pe care oficialitatea le primeste numaipentru a le servi, bar nu este in stara sa le inoveze, asa, precumoficialitatea germana a probus intr'o sfatuire be economisti be Statsi be politician! o Mitteleuropa, o Europa mijlocie" be bominatiesi exploatare care n'a trait un singur moment in sufletul popo-rului insusi-

Primul-ministru a intrat in contact cu oamenii cad astazi ser-vesc si represinta Rusia, si pentru odce conbucator politic acesterelatii personale sunt be un imens folos, besväluinbu-i acea inter-pretare necesara a scrisului, care fat% cunostinta realitatilor umaneeste imposibill

Ceia ce s'a facut insä prin aceasta pentru mai strinsele legaturibin viitor, fireste neaparate, cáci in anticamera germano-austriaca,nu poate cauta sä se intoarca, peste ruinele terii sale, becat unnebun sau un besperat, nu ajunge. Va trebui si altceva becit aceastautila calatorie.

Vom trebui sa mergem noi acolo, cu told, si sa abucem peputernicii nostri prieteni, be azi si be mine, la noi. Cine poate, vamerge insusi, cine nu, va gasi in profesorul, in conferentiarul chematanume pentru aceasta, in cartea poate chiar anume trabusä pentrunoi in limba noastra, in locul intimplatoarelor trabuceri francesepentru intelectuali, mijlocul be a inlocui contactul birect.

Va fi altfel be contact becit acela be azi, canb Rusii ostagse afla in Romania si Romini pribegi in Rusia. Cei b'intaiu vabnumai brumul spre lupta lor si sunt prinsi intio legatura bin care

- N. 1ORGA ill

nu se pot besface unul cite unul pentru a se apropia be noi;-vazinbu-ne la suprafata, si nu prin ce avem mai bun, nu ne suparanipentru aprecierele nebrepte ale cutarui impresionist, care nu s'a im-partasit be insusi sufeletul nostru. lar pribegii cari stubiaza in vre oObesa Internationala, pretul otelurilor si lista be bucate a restau-rantelor, nu pot prinbe sufletul rusesc, intre altele, pen tru ca n'au-abus sufletul in care s'ar putea prinbe acela.

Cele boua natii insa, care se váb astazi, se vor cunoaste mine.5i, oricit be mica ar fi natia noastra Iatã be vecinii nostri be la.

Kasha, folosul va fi reciproc. Caci in cele unsprezece milioane-farimitate be soarta, ale poporului nostru este o personalitate pe-care au facut-o veacurile prin loviturile si incercarile lor si ea nupoate O. intereseze buios pe orisicine.

Va fi o mare bucurie pentru noi in ceasul cinb .prin silintele-noastre marele popor rusesc va fi recunoscut aceasta.

5 Februar 1917.

Lupii.

Ticaluasä fiara e si lupul! Vara se infunba in porumb la apro-pierea brumetului, fie si un copil; il gonesti ca pe-un cine miselbintr'un singur tlohanit. larna insä, club tot cuprinsul e numai zapabaalba., club brumurile se fac grele si ajutorul nu poate rasari beori unbe, cinb viscolele inchib zartle, ei se abuna in ceata, si atunciau curajul care li lipsia innainte. Vai be cine li iese in cale, beeine trece prin apropierea locului lor be pinba si be petrecere! Bachiar vai be acela bintre ei pe care 1-a atins glontele brumetuluiamenintat ! Fratii isi fac rapebe socoteala ea ranitul acela, lup cum,este, ofera o hrana mai putin primejbioasa becit marele busman,omul, care 'Ana la sfirsit stfe sa se apere...

51 vremuri grele ca ale noastre, cu zari inchise si lipsa ajuto-rului obisnuit isi au in contra oamenilor cinstiti, asa be multi,si sus si jos, cari nu li pot ba be urma totbeauna viclenilor aces-bora, lupii.

In mijlocul, lipsei 5i burerii tuturora 11 vezi rasarinb schimbat,bar schimbat in bine. C mai roscovan si mai rotofeiu. Ce bine4prinbe blana noui-nouta, pe care in alte imprejerari n'ar fi avut-

118 115zboltil nostra in note zilnice

'be unbe s'o ccumpere.! $i ochii ii sticlesc be un sat pe care innaintenu putea sä-1 gaseascä in aceiaoi masura.

Crapa lumea be ger afara. Carute abuc ostaoi cari au begeratpe brumurile patrlei nävälite oi imputinate. Te sfleoti sa te uiti infetele galbene ca be ceara ale bletilor flacai chemati la recrutarebin Tinuturile ocupate. Reci cautaturi be nacaz zacut se prinb inochii acelor femei sarace care au rams WA sprijin in coltul lorintroienit be mahala. Aierul e greu pareca be toata licuta suferintanecontenitä a celor cari-I rasufla.

Prin multime trece automobilul, sania be lux a lupului. Aoaceva n'a prins el niclobatä. Bun lucru e si rasbolul pentru omulbeotept! E aoa be multamit, incit uita oi acea ipocrisieun fel bebuna cuviinta a pacatului care face pe cel cu gresala sä cautea nu se beosebi la infatioare be aceia cHar prin cari a ajuns safie ce nu merita, oi inteun chip care nu este iertat nimanuia.

Supt ochii miei trec carutele. Sint pline virf be sad marl oimici, be sticle, be cutii $i cutiute. Merg poate la un beposit publicpentru ajutorul saracimii care nu-si mai abuce aminte be anumitearticole alimentate? Q nu! Ele cotesc ca sä intre in cutare curteunbe be mull, zi be zi, caraturile se urmeaza. Intelegeti ce s'a imtim-plat: si aici a lucrat lupul... MP crebe poate ca toate aceste lucrurisint mai leftine becit be obiceiu, ba unele chiar, bate fiinb insusirileaceluia pe care-I vor hrani, gratuite ?

Ao intelege, lupule, sat cerci coltii contra buomanului. In toateterile, lupi be razboiu apar El cara, aiurea, bin casele teritoriilorocupate tot ce se poate cara WA sa al un brept oi, mai ales, farasa ai o constlinta. Itt insuseoti juvaiere, blanuri, haine, albituri, bachiar, une ori, bormeuse oi perbele, fara a mai vorbi be vitele bunela gospobaria be-acasä. Aga au facut Prusienii in Franta la 1870be li-a ramas acolo veonicá faima. Asa vor fi facinb bomnii oi sta.panii nootri be azi in Muntenia nävälita. Urit pace, care acoperebe ruoine Hal capät numele unui popor intreg! Dar mai urit, maihibos une ori, e obicelul cellalt: be a bespola Vistieria imputinatia terii tale, be a inoela pe sefii tai, be a simula ceia ce nu estihraninbu-te, be pilbi, bun civil batrin, be la o popota be ofiteri ,be a lua pinea bin gura saracilor, oi chiar a saracilor ostaoi,pentru a-ti face bepositul tau particular be iubitor sef be familie,

N. IORGA 119

be ali inzestra vizuina cu bucäti rupte din trupul singerat al fra-telui 0 tovarapilui täu, lupule!

SA le facem ceva, azi, lupilor, ar fi greu. E iarna, iarna lor,si n'avem cu ce face bAtaia. SA-i privim cu luare aminte, sA insemnAntbrumul care buce la culcusul lor. Va veni pe urmA prima vara si sevor beschibe cArArile. li vom urmAri macar atunci pAnA acolo, infunbul culcusului. $i vor plAti !

5 Februar, 1917.

Machiavelul Maghiar

Prin binevoitoarea mijlocire a foii pe care o sustine armataaustriaa, Reichspost, obinioarA sprijinitoarea Rominilor, be cite ori,.cu o cAutAturA busmAnoasA cAtre Unguri, strigau: cTrAiascA Austria*si floroc bun Germanilor", aflAm insfirsit vesti, bacA nu besprefaptele si suferintele Rominilor pe cari ia lAsat in urmA retragereasolbatilor nostri, macar bespre scrisul bor.

Anume ziarul bin Viena bA, in extras si trabucere, un articolvechiu acuma be aproape trei luni, al cGazetei Transilvanieip, incare e vorba be cruzimile acelor ucigasi miserabili", nebmni benurnele be Romini, be coborirea bin Roma, cari sint Rominh bebincoace, pretinsii liberatori, al cAror jug 4 injositorz a fost suferitcu atita stringere be inimA 'Ana in clipa cinb au apArut iarAsi,cu escorta germana cuvenitA unor eroi care Inca nu si-au venitin firecfiii Patriei,. Atunci chienele razboiului au luat-o la fugAhitininb bin spinarile lor strimbe, ler Rominilor celor abevArati nu11 rAmine astAzi, in mijlocul bucuriei be cari sint continu stapiniti,sa tágabiascA orice legaturi be singe cu aceste fiar e WA vitejiesi nobletA.

Asa se scria bed in romAneste supt vechiul titlu glorios al GazeteiTransilvaniei", care aminteste be anul 1848, be cea b'intAiu ribicarebe steaguri pentru libertatea si unitatea nationalA precum si be imnulnemuritor smuls be cele mai mad bureri si be sperantele cele maiinnalte ale lui Anbrei fllurasanu, cel mai vestit prin acest imn chiar,bin semintia sa, totbeauna nebespArtità be crebinta, munca si jertfapentru acel ibeal romAnesc pe care recuperatorii Arbealului creb clI-au nimicit obata cu cAlcarea profanatoare pe frumoasele plaiuri,

120 itizbolul nostru In note zilnice

inuntene bupa un bebut asa be 'frumos, bin care simtl cum strigisi pofta omorului be irate, setea unui Cain misel, care, neputinblovi insusi, inbeamna pe altul sä verse razbunator, un singe caree si al silt, ce va fi mai fi venit! In ce crescenbo abmirabil seva fi besvoltat nobila simfire, cu abevarat vrebnica be armnia rominia graiului nostru, care se imbraca in vesmintul be cpatrioticã, inbig--mare al acestor rinburi! Ni se zbirleste pe spinare asprul par sunnouã, hienelor, in ultimul culcus pe care ni I-au lasat vinatorii be flare.

Numai cit aceste cuvinte nu inseamna becit becit o contributieia bosarele ce se vor face pentru Curtea Martiala in momentul cinbse va rosti bin nou in biserica bin Schei rugaciunea intru saitatateaRegelui Ferbinanb. Sint un moment bin crima nat ionala a boi-trelinbivizi ii banuim cine sint, cari vor plan cum meritä 81 pia-leasca aceia, mai ticalosi becit besertoril be la o armatkbesertorii-si insultatorii neamului lor, insusi. Salva plutonului be executareva fi raspunsul, mai scurt si mai energic becit provocarea, afaránumai be viteazul abministrator al emiserabililor) nu va merge, inceasul socotelilor bin mina, al socotellIor celor marl prin vre-oBubapestä cfrateasca, pentru a si abinci stubiile asupra caracterelorbeosebitoare ale Rominului celui abevarat si asupra pulului be Roman,asa cum el 1-a inteles s1 1-a voit.

Dar cine a luat pe aceasta putreba otreapa umana, 1-a curatitbe imunbiciile sälasurilor sale obisnuite si, bespabuchinbu-I be urmelevietii sale be toate zilele, i-a asezat in camäruta brasoveana unbeau sags Muraseni si atitia alti Romini be treaba, pentru a spume-aceste lucruri bemne be binsul, acela tintea ceva mai mult beatInca un incibent rusinos intr'o viata perbuta. El voia a deie ilusiaunei declaratd obstesti a Rorninilor ardeleni, sa exploateze aceastibeclaratie prin toata presa maghiara si germana, care-i sta la bispo-sitie s'o raspanbeasca in lumea larga la neutri, la prietenii nostrichiar, intre cari sunt Inca naivi cari mal creb in nobleta cavalereascaa Ungurilor si ar bori ca acesti slugoi bin ambitie si ura ai germs-nismului, pe cari-1 urasc be o potriva, sa fie crutati la marea osinba.Si mai tragea nabejbe Inca be un lucru : sa faca atmosfera in tarachiar, intre Romanii be peste munti, sa-i suggestioneze, vezi bum-neata, in semnul patriotismului maghiar cu care intelege a resolviel chestia romaneasci.

N. IORGA 121

Numai cit sistemul e vechiu si patentat ca prost be cel pujinzece brevete bin tot atitea feri. in Austria sint pline arhivele beconstatarea faimoaselor lui resultate. In toate limbile najionale vorbite-be epopoarele, ei s'au insultat tot asa be scirbos aceste popoareele insele. D. profesor Gheorghe Alexics be la Pesta s'a bistins anibe zile pe acest teren, bar tot nu l-a putut birui pe fratele IllolbovanGergély be la Cluj ; am fi nebrepti baca am uita excelenta foaleDepeptarea bin Brasov, a unui om cum se cabe care se cheamaprofesorul Vlaicu. Ieri Inca, pe cinb cjeranii, bin Suceava impu-neau lui Voba Ferbinanb sä nu calce cumva in mosia lui Stefan-cel-mare, care a Lost un excelent birocrat be la Czernowitz, precum seotie, gazeta bin Suceava ne spala cum e mai rau, be i eram Inca neutri.

Conform cu toata aceasta practica si in ce ne priveste, neputeam astepta bupa eGazeta Transit vaniei, in care rasunau can-tecile be bucurie ale ostastlor nostri si cele b'intaiu rugaciuni ros-tite tare, in biserici, pe sträzi, in piefe be acei cari o mie be anin'au fost stapini pe soarta lor, sä avem cGazeta Transilvaniei, alzgonitorului be ghiene, bin mostenirea lui stapinu-sau...

Dar tocmai acest lung sir be precebente arata ce se culegecu asemenea procebäri : la ai tai insii, pe care nu-i pop Insela, urtzimbet be ironie, la publicul international, pe care nu-I poti minao inbiferenjá complecta, iar la aceia al caror sublet, cant in ura beveacuri si luminat o clipa be raza ce nu se poate uita, inbignareaoi revolta.

E tot asa be abevarat cit be abevarata sl mare e beose-birea intre alachiavelul, lumina be injelepciune, care a trait Irtcancelariile Florenjel, si Mire falsul Machie vat, care se tireste, me-ninbu-si in blastemele, lui chiar sfirsitul prin temnijile si supt spin-zurätorile Arbealului bin 1916.

6 Februar 1917.

Aorel Ponovici

Foaia cRomaniav ni se spune sä fi aflat bin Geneva moartealui Aurel Popovici Intru cit e abevarata aceasta stire, pe care o bo-rim calburos sa fie besmintita, se va sti la timp. Deocamnbata yes-tea ni rechearna in minte figura acestui om neobisnuit.

122 nzbolui nostril in note zilnice

Cad neobisnuit il stim si in marea forta impunatoare a tnt-pului si a sufletului salt ca si in robusta lui crebinta ca imposibllulpoate fi totui abus pe pamint, si in munca si in lupta sa neintrerupteca $i in sperantele si ilusiile be care niciobata nu s'a putut besparti,crezanb, in generositatea romantica a sufletului sail, ca afirmatiilesingure, fácute, repetate, strigate cu besperata inviersunare sint instare sa creeze si faptele, care au obiceiul sa vie singure, ori be lecheama cineva ori be nu le voieste nimeni.

Nu un om be biscutie, capabil be ascultare, be acceptare, betolerantá si curtenie, ci un tiran cumplit al convingerilor sale. Ele.tifaceau impresia cá yin be aiurea prin el, robit lor be la cea b'intäiuibeie care i-a rasarit in minte, cal zbuciuma si-1 arunca in cresterealor tumultuoasa, care n'avea nevoie be finta lui becit pentru a serosti omeneste fall be oamenii ceilalti, cu acel tunet be glas, inabu-$itor al celei b'intaiu silabe a raspunsului, care cabea asupra-ticatinb a te nimici fisiceste. Cumplit barbat ! Dar nu prin el insu$i,prin personalitatea lui, pe care ai fi putut-o bescoperi si pe alteterenuri si ai fi fost in stare s'o reconstituesti ca s'o intelegi ci numaiprin aceasta zbrobitoare impunere a aceluia$1 $ir be ibei. Nu numaiasupra Rominilor lui, ori asupra strainilor cu cari a venit in atin-gere, se exercita teribila constringere be a zice asa si nu altfelbar $i asupra cartilor pe care el le cetise pentru a scoate argu-mentele in favoarea tesei sale. Ce zic : cetise; cuvintul trebuie säfie: citase! Le chemase cu putere be procuror, le cercetase cuasprimea jubecatorului be instructie, te conbamnase a spune ce voia el.

Nicio exagerare nu-I inspaiminta pentru a bovebi" si maibine ca solutia tui singura poate, trebuie sa fie primita. Doar eraexagerarea insasi, in talie, in glas, in scris in viata ! Nu o calbaexagerare meribionala, in ochii careia ribe uneori o irorie care teimpaca o clipa cu orice brutalitate be 'Ana atunci, ci o rece exa-gerare be avalansä norbita, crescuta prin toata ghiat a si piatracare se prinbe, in rostogolire, be ghiata si piatra primitiva. Vai begrabinile inflorite, be micutele case pline be copii, be bumbravilearomite be tineri iubiri, care se gasesc in vale !

Monstruasa tesa a lui Houston Stewart Chamberlain : ca oHcee bun in omenire trebuei sä fie german, ca Rafael, Michel-Angelo,toata lumea genillor italiene creatoare sint be rasa germanica, pre-

N. IOROA 123

cum bovebeste o suvitä be par blonb, un zmbet be azur in ochi,ori un poetic nume teoutonic la mama, la bunica, a gasit la AurelPopovici, nu un sprijinitor, ci un fanatic. A crezut in ea mai muffbecit proorocul Mohammeb in soliile arhanghelului Gavriil, pentrucare a pus lumea supt sabie pe vre-o mie be ani. De Romani numai avea nevoie, autorul vestitei Rep lice", obata ce toata lumeastia ca be la Roma venim ; bar trebuia ca Duhul Sfint sa fi vorbitnemle$te Apostolilor in ziva be Dumineca Mare, trebuia ceva caaceastä enormitate pentru ca toate neamurile sa exclame 4c Groes-

österreicIP, Austria Mare.CI a aparat acest ibeal be bunä si vesnica Austrie Mare, I-a

representat. Era parca insu$i aceastä mare Austrie, vorbinb roma-ne$te cu suflet nemfesc $i baginb cu buzbuganul ibeile sänatoase"in capetele sfarimate pentruca zabovisera o clipa a striga: Tralascitata nostru Imparatur". Toata masivitatea absolutistä a monstruluiimbracat in pilea popoarelor jupuite anume pentru aceasta era intru-chipata in trupul si fafa, in visul $i scrisul, in glasul si pasul lui.

Iar azi fantoma uria$e a minciunii celei marl a viitorului secufunba in nimicnice. Austria Mare, saraca Austrie... Publici$ti"be la Frankfurt se creb chemafi sa-i croiasca pentru mini cärn4abe forfa in numele Majestafii Sale prusiene.

$i atunci omul care se beprinsese a nu trai pentru altcevas'a näruit. Ceiace ramasese bupa acesta bin Aurel Popovici ar fi muritacum. Si anume in coif ul be Svifera unbe.l exilase, cu ameninfari bespinzuratoare, Austria care nu poate fi mare.

Pacat i Orice mare crebinfa sfinfeste sufletul prin care a trecut.Si e un exemplu pentru oameni, si in aceste vremuri pline becameleoni bibaci $i be actori politici cu haine pestrife, ca $1

mafele lor abesea, omul care a aparfinut, 'Ana la absurb, bar si'Ana la moarte, unei singure ibei.

6 Februar 1917.

Binefacerile germanflor.

Germanii 0i-au pus in minte sä nate lumii ca, orice s'ar spunebespre binsii 43i, mai ales, orice s'ar fi spus, ei sint totu$I 4cultu-ran, §i in afara be stralucita lor organisafie 51 be perfecta stapt-

124 RSzbolul nostru in note zilnice

nire a elementelor materiale care se afl5 in orice civilisafie, bar acAror sum5 nu formeaz5 nicio civilisatie.

Si be aiurea se semnaleazA o imblinzire, un etalagiu be po-Mete, sforfari care buc macar la acea cobsecviositate cu care trufasulclub e silit, inlocuieste politefa cea abevArat5, care, be si se ex-prima prin gesturi si cuvinte, tot numai be la iniml vine. Are partesi Belgia be asa ceva. Lipseste populafiel mincarea, supt ochii sol-bajilor imparatesti, asa be bine nutrifi pentru asa be frumoasaslujbA ce ei o fac ? Piing copiii be foame, se istovesc bolnavii, cer-sesc femeile al caror bArbafi au fast surguniff cu becret la o fabricA-bin cutare localitate germanA necunoscutA ? liare-a facet 0 mine-lere o pot gAsi in faptul ca sentinelele .care pazesc nalia, nu numaic5 au o fafa asa be sanatoasa, bar au primit orbin ca la vebereaoricArii bureri sa.si r5schire obrägiorii pentru a schija un zimbetteutonic consolator!

Da, epoliticosi', bed e obsecvio0,. Mai mult chiar: sacrul sol-at german permite acestei vermine belgiene care n'a putut invingesA fie, ea nepoliticoasA fafa be binsul, sA-i cinte supt nas cutareversuri in care cImparatul p5cii are un usor profit be asasin, sA-istrige injurii bin mijlocul turmei minate spre trenurile pentru expor-lul be lucrAtori, sA-i bea cite-un chiont infunbat, ba chiarsupremAinsultA !sA-i arAte, purtat in triumf, aclamat, ribicat sus ca o crucea lui Constantin, in semnul careia se Invinge1, steagul cu fretcolori al l3elgiel libere si neatirnate.

Ce voifi, oamenii au o reputajie be ref5cut. Li s'a spus acumtrei ani c5 pot sA-si strice reputatia WA nicio teamA, cad asa cevanu mai are pref. S'au executat. Acuma se vebe la Berlin cA totusiare pref. S'o puie la loci $i se strAbuiesc oamenii cum pot, uitinbtin lucru: a reputafla fi.o strict singur, bar pentru a reface trebuiesi consimfimintul celor cari nu pot uita.

Totusi aceastA spalatura generalA be tot singele nevinovat, ?setoate murbariile abusurilor si esceselor e neapAratA. Doar spre paceinfeleg a merge aceia cari si-au gresit lovitura contra celei maimArefe si mai fecunbe pad be care s'a bucurat vre.obatA lumea.Cinb strigA bin traseia unbe nu se mai poate trAi: cHamerab., cumspunea o foaie frances5, nu stilt ei oare batori sA arAte CA toati.cruzimea si brutalitatea be 01.15 acum erau, nu firea lor insAsi

N. IORGA 125

fereasca Dumnezeu! ci numai un punct be program, bupa carevine altul, baca voiti chiar o bulce pastorala cu solo be Haut,be sä phng i oaspefii unei grabini be aclimatajie. S'o executel3ulgarul, care e rural!

In atita bunatate care izvoraste gilgiinb bin blajinul sullet ger-manic nu putem fi uitafi. E brept cä vre-o citeva lunl am fost tra-lafi ca o Valahie salbetecal, o Wilde Walachel, fafa be pacatelebe necrebinfa ale careia se impune trabifionala hirurgie bulgareasca

turceasca (be alji salbateci becit be Bulgaro-Turci ttu bispun Ger-manii fiinbca Ii s'au luat coloniile). Dar acum s'a ispravit cel putincit se cauiä pacea pe calea persuasiva a submarinelor. Crima a

bevenit maritima ; pe uscat suntem acuma frafi, be si inbaratniciibin infelegere nu vreau Inca s'o recunoasca. Atunci iatà ca Valahiaa bevenit Rumanien", vechea clienta mobesta care venia cea

la pravälie, babea banii cei mai multi pe marfa cea mai proastasi mulfamia, pe be-asupra, pentru favoarea ce I s'a facut

Pànä si calea telegrafiei WA fir se intrebuinteaza pentru abovebi lumit ca bominafia germana aici e o mare binefacere. Sebau i amanunte, convingatoare. Cutare oras, Buzaul, Focsanii, arebe boa be trei ori mai multa paturi in spitale. Serviciul in ele s'aimbunatafit. Despabucherea se face in chip superior. Specialisti ger-mani au alergat, si Inca mai yin. Oamenii au aflat Intäia oara ce erabiografia si alte bescoperiri moberne. Hrana curge bin bielsug;boar in fiecare Cacaina a izvorit lapte bin care beau nemfii cu gramaba...

$1, zau e pacat ca o nafie a aril vitejie e netagabuita si albevotament orb e fart exemplu, se face be ris cu asemenea

presintare be circumstanfe atenuate pentru incalcarea i ruina UflUjbun popor mic care-si cauta numai breptatea, fie ea si pe calea,sever oprita, Bremerhaven-Bagbab!

Aceleasi comunicate recunosc ca i Crucea Rosie Romina arepartea ei in aceste nbinefacer16. Nu vom cauta ce sens politic sipersonal poate sa aiba acest abaus, complementar si mai ales corn-plimentar. Vorba e ca stapinul nostru spune In fonb asa : li-am luattot i din aceia li-am dat ceva. Ceia ce crebem ca era sineaparat : boar trebuie ca bestia valaha sa-fi munceasca azi si mine

cumpere márfurile ICe binefaceri a primit suftetul Inburdrat, Inima ranita a frafilor

,

pi

bin-lain

aril

0 lot

sa-ti

126 Rilzbotul nostru in note allnice

nootri nu mai vorbim. Poate vre-o gazetA ca aceia be la Braoov,.be care vorbiam ieri, scriinb bespre gmiserabilui, oi chienele, cesuntem azi pentru cei ce prang ginbinbu-se la noi, cum oi noi gin-binbu-ne la ei plingem.

Ba nu, zAu, la sfiroitul rkboiului, cinb minile pline be singeOng 'n cot vor scrie teoril suptiri pe netebá hirtie albA, n'ar fi

bine ca Germanii, in revisuirea, neapAratA, a mid morale care altfelli-ar striga crima bin fiecare pagink sA facA un capitol abitionalbespre binefaceri, cu exemple luate bin Arbealul liberat oi bin RomAniamiluitA?

7 Februar 1917.

Nu cu sperante....

Ai inceput un lucru. Te-ai inchinat lui. Singurul scop pe care-1vezi e acela care incununA opera. Intre el oi tine s'a stabilit o abso-luta oi mAreatA intimitate, care nu ingAbuie niciun amestec. Dumaiaoa se poate ajunge la capat.

In operele pAcii ca oi in opera be rAzboiu. far, c5nb rAzboiulnu e o uriaoe tirnuialA singeroasA pentru a face sA trea a mai multenenorocite capete omeneoti be la un bomn oi stApin la altul, cums'a crezut be la Asurbanipal bin Asiria pánA la Wilhelm I. R.Impe-rator, Rex pe latineote, be oi, be mult, ar trebui sA fie nobilele ini-tiale germanice care li corespunb: Raiser, '<Emig: H. K., atuncioi mai mult trebuie sA se inclubA toatA munca oi toatA cugetarea,care oi ea trebuie sA fie exclusiv, o muncA pentru rkboiu, in ser-virea scopului unic oi permanent.

Dar latA cl marea linguoitoare Speranta, cea mai primejbioasAbin zine, gAseste mijlocul sA InlAture toate sentinelele oi sA cinteilusii poetice, fabule romantice la urechea acelora cari au batoria bea fi numai asprii solbati ai realitatii, al acelei realitAti be care bis-pun ei, bispun sigur 0 imediat.

Se luptA pe viatä oi pe moarte cele boa frinturi in care s'arupt omenirea oi care nu se pot tirgui oi nu pot cAbea la invoialA,cad e in joc toata soarta lumii care va fi be acum innainte. Chestiaeste bad mai avem rostul sA traim in libertate ori trebuie sA nifacem grumazil pentru jug oi In jug, cu ochli la pAmint, el ni creotem

II. IOR0A 127

si copiii pentru a nu fi asa be nenorociti ca aceia cari supt cAlciiulstrAinului isi abuc aminte azi be tot ce au cetit, be ce au invAtat,si sint chinuiti be grozava intrebare - atunci cum se poate ca noisl suferim aceasta ?

Un singur lucru se cere, in aceste conbitii. Pentru ca sa avemsingura biruinfa posibilä, biruinfa Intreaga, si ne darn intregi silin-felor prin care o urmarim.

Speranta zice InsA: nul CHO vreme se luptau numai Franta,Anglia, Rusia, ea aratä cAtre Italia neutrA si soptia : sA intervie eagi totul se va sfArsi, cAci prin Alpii iulieni e brumul Vienii, precumNapoleon-cel-mare a bovebit-o. Ea a intervenit s'a luptat onest,stAruitor. Se ajungea be sigur, si la Viena, back WA aminare, toatAlumea se bObea toatA pentru biruintA. Dar speranta era acolo cas'o impiebece: vebeti Bulgaria; bacA ar fi cu noi, s'ar tAia caleaConstantinopolei. Dar Bulgaria a intervenit in sensul cellalt. 0, citera be necesarA, imebiat, sfortarea suprema! Dar nu; bad Sperantastie o cale mai sigurà.. RomAnia, aceia are grine multe si petroliuTiesfirsit- Dnä s'ar putea cistiga ea, Bulgaria piere be armA si bloculcentral, be foame. A intervenit Romania si a fAcut ce putea. UnstrigAt be besilusie s'a ribicat contra... RomAniei. Dar lucrul nu eiremebiabil, spune Speranta. SA beclare numai rAzboiu Statele-Unitesi Germania va fi zbrobitä macar prin efectul moral. $i noi... il

asteptam Ind, in vremea pastrata actiunii fiecOruia, ne intrerupt, lalocul sAu, ginbinbu-se la altii numai pentru a-i ajuta mai bine prinopera sa proprie.

0, be s'ar curma obatA cu toate ilusiile! SA intre in rAzboiuobatA toti neutrii, obiecte be sperantA si be speranta zabarnica! SAintre unbe vreau, in tabAra noastra ori si in cealaltA ! Danesi, Olan-besi, Suebesi, Norvegieni, Spanioli, fie si Chinesi, la cari am ajunssl plasAm o parte bin asteptArile noastre! SA vie si Elvetia la rAnbcu cele trei natiuni ale sale! SA intre" si America-be-Sub, si Oceania,si toate planetele locuite!

$i atunci cu siguranta, usa sperantelor fiinb InchisA la spate,luptAtorii Dreptului, pe cari nimic nu-i va bistra si abormi, vor baasaltul cel mare pentru a isprOvi prin biruinta beplinA acest cumplitchin al omenirii.

7 Februar 1917.

128 Rizboinl nostru In note snake

Rasa.

Rinburile pe care ni le a abus ofiterul M. R. Sturbza m'aumiscat abinc. !MA bed In tara unbe atita tineret a putut sa se.aranjeze" potrivit cu talentele salemai ales familiare sisociale, iatiun batrin be septezeci si bol be animai cetiti obata: septezeci si boi care,fall sa-i fi cerut nimeni aceasta, fara sa fi putut ginbi a i-o cere,se presinta, linistit si beds, la regimentul pe care l.a paräsit nu maibe curinb becit in 1877, care solicita fa voarea si onoarea be a fi

primit bin nou in vechiul lui rang be sergent si, la cea b'ntaiu mareciocnire cu busmanul, primejbia be moarte fiinb numai vabita, barbe neinlaturat, acel care-si reclama breptul be a cabea cel b'intaiue mosneagul. Si moare acolo aparinb brazba,batrinul fiu cinstital terii lui nemuritoarel

E o pagina eroica bin acelea pe care cu greu le-ar puteainfatisa natiuni a caror vitejie s'a cintat mai mutt becit a noastra,o icoana be maretie 2.5 zboinica pe care copiii trEbuie s'o gaseascabe acum innainte in cartile cele nouã, care-i vor Inv*, nu sáevitä greutatea glorioasa be a fi oameni, ci sa caute, necontent, intr'onobila pornire be ambitie, a fi, cit mai mult si cit mai bine oameni.

De sigur ca asemenea exemple folosesc Nepotul batrinului sipovestitorul emotionat al sacrificiului sail ni-ar putea spune insabaca acela a rascolit prin multe carti Innainte be a fi asa cum afost. Eu as crebe a nu era un mare carturar. Ori 6 n'a facutfapta lui pentru Ca se lämurise inbelung asupra faptei altora si pri-mise mobelul bela binsa. Nici el singur n'ar fi fost in stare sä nispue be ce si-a luat hotarirea si moartea lui frumosa nu figura inniciun program teoretic al invataturii lui. De la sine au venit toate,cinb s'au atins, scaparinb eroism, aceste boua marl lucruri, si tari;momentul suprem si rasa lui.

Da, rasa. Se crebe, be obiceiu, ca e un fel be batorie, intr'oOra bemocratiasi sint oameni care afirma ca noi am fost panäacum o tara bemocratica sa nu crezi in rasa. Si inteun anume fel be aInfatisa rasa nu creb nici eu, fereasca Dumnezeu ! Nu s'a gasit oareun cuconasel be politica si be gazeta care a spus limpebe si linistitbin funbul canapelei, innaintea atitor oameni be trea IA cari muncesc,Ca el are aptitubini mostenite" si, asa limb, este, cu tot neamul

7,

N. 'IORGA 129

lui, ce traeste si va trai, un fel be boier bin mila lui Dumnezeu ?Asa nu, cu voia marelui bemnitar cu brept be mostenire, care

ar trebui sa gaseasca o numire be prefect in primele sale pelincipentru ca la cel b'intaiu cuvint pe care-1 va rosti sa fie recunoscutca ilustru orator. Dar rasa este, nu numai unul bin marile adevi-ruri, bar si una bin marile binecuvintari in viata unei societati,prin toata comoara be bunä cuviinta innascuta, be splenbiba mobestie,be pasiune in a fi be folos, be superb bespret fall be acele burerisi be moarte in fata carora omul be rinb tremura abesea.

$i ce bine venite sunt clipe ca acestea be azi! Mai intaiu,pentru a recunoaste si a ingusta bupa cuviinta o aristrocratie, sus.Orice cIasä privilegiata se formeaza neaparat in jurul unui abevar:?)e singe, be merite, be glorie, be onoare. Pe urma insa vine ames-tecul, incet, bibaciu, asa be bibaciu incit boar genealogistul bemai poate recunoaste. Cad numele insusi nu inseamnä alt ceva becatca In acea famine a fost cindva un bärbat care avea tot dreptulsä-.1 poarte. In colo, fel be fel be inrubiri si incuscriri, be prietenii,be tovarasii, in acea necontenita acatare ambitioasa care suie pebogatas, pe functionarul innalt, pe aventurier, pe Inbräsnetul sarlatanpe strälucitorul om be lume, pe strainul imbulzicios alaturi benobilul cel mai autentic, sus, la locul care se vebe.

In timp obisnuit nici nu se cunosc unul be altul. Vine insamomentul suprem, clipa becisiva, ca astazi. Alegerea se va faceimebiat, fulgerator. In fata boierasilor gatiti cari privesc razboiul cutelescopul va rasari bintr'un colt be Ora mosneagul be septezeci siboi be ani, uitat be toata lumea, pentru ca sa arate cum se moarepentru tail §i la virsta sa, ba chiar mai frumos becit in tinereta.

,Vitejia,, a - spus poetul eroismului, enu asteapta numärulanilor,. De sigur, bar, cinb sunt prea multi anii, ea bespretuiestesal numere.

$i astfel intr'o societate unbe privilegiul ocupa atita loc, Gloriamai inseamna la 1916, ceasul sublimei sfortari spre biruinta si intre-gire, pe un Golescu, un Carp... $i se opreste.

Dar ea are cu miile alte nume be insemnat. Sint ale ostasi-lor smeriti si birji pe cari bau trimes satele. Deci, va spune gbemo-

130 Rázboiul nostru in note zilnice

cratulp, cu zoologia lui politick unbe totusi ar incSpea conceptiarasei, pu e rasa!

Ba tocmai este.Cgci rasa inseamnä cresterea din generafie in generafie a

oamenilor cari nu s'au despärfit nici odatä, prin inrudire sau emi-grave, prin schimbare de singe sau de locuintS, din acelasi mediumoral. 51 poate fi oare o mai absoluta continuitate materialä simoralk o transmisiune mai sigurk be viata fisid si sufleteasckbecit a teranului?

Si be aid, si la binsul, spontaneitatea i simplicitatea ispraviice face si a sacrificiului pe care-I abuce.

Slavä räzboiului, cit be crunt, care, cu o sigurantá besavirsitkstiinfific5, ne-a pus in stare sa cunoastem in ceia ce se numia sussi jos cari sunt oamenii be cari bispunem pentru viitorul pe caretrebuie sä ni-I pregätim, poate si pentru ceilalti, bar numaiprin acestia !

8 Februar 1917.

Directorul sanatatil publice.

In bunele schimbári care s'au fäcut in timpul ,bin urma esteuna care va bucura pe oricine s'a ginbit serios la lucrul care estebe facut si la insusirile persoanei careia i s'a increbintat. 6 vorbabe acel birectorat al sánätätii publice care s'a creat pentru b-rulI. Cantacuzino.

Una bin grijile maxi pentru mine trebuie sä fie in abevära ceastä sänatate a natiunii. $i nu e vorba numai sA smulgem binghiarele bolilor molipsitoare, sä besmeticim bin zApaceala ucigasäa suferintelor si privatiunilor be tot felul miile be solbati si beTecruti cari asteaptä cu besperare bunul aier primáváratec. Nici sScrutarn pe cele citeva elemente ordsenesti care nu se vor supuneinbemnului be a pleca in Rusia si prea mult legati be acest pämintvor Mita ca, rämiinb, sái fie be acel vesnic si real ajutor careface pe cineva neexilabil. S'au bat cele cinci sute be mii ca sa"

fie poate pentru intdia oar5 privelistea sangtoasA a unui Ia scurat, cum se pare ca 1-au borit si acei ce I-au asezat in acestminunat mebiu be bealuri innalte si curente vii. Bine s'a fäcut si,

N. IORGA 131

bupa ce vom vebea fapta inbeplinitä, cu $i mai multä inima vomspune, a boua oará : bine s'a facut!

Dar grija sanatafii publice inseamna altceva becit lupta cubolile be azi, carora nu li pasa be frig, cu bolile be mini, careasteapta supt zapaba alba ce se murbare$te. Inseamnä crearea$iprin legi care nu sint numai regulamentele sanitare i care nusint chiar in rindul infaiu regulamentele sanitarea acelei Romaniisanatoase, care, trebuie s'o spunem, ni-a lipsit in momentul be incer-care,prefacinb prea abesea retrageri pe care oamenii mai zbra-veni le-ar fi facut relahv usor, in nenorociri ireparabile. Cad rests-tenfa teranului nostru nu e o dogma medwala, ci numai, preaadese ori, o miserabila sursa soczala.

Crebem ca b-rul Cantacuzino n'a infeles a.si margeni birec-toratul sail sanitar la greul moment be astazi. Dupa binsul va veni,intre alte batorii be refacere nationalä, i aceia a refacerii fisice,care va impiebeca femeile be a se chinui noua luni be zile pentrucioclii be prunci si care va pune stavila bolilor orasenesti pe caresolbafii le abuc pentru a nenoroci sate intregi, bar mai ales careva ba feranului nostru lacea hrana sanatoasá pe care bintre tofilocuitorii Romaniei n'o are tocmai el, cel ce ba hrana tuturora.

Va fi un mare sacrificiu pentru invälatul entusiast in cerce-tárile sale, bevotat $ffinfei pe care fanatic o iube$te. Pufini o stiuin be ajuns. Dar viafa intreaga a boctorului Joan Cantacuzino afost un sacrificiu. El incepe obata cu intaia lui tinerefa. Stubentul,cercetátorul be laboratoriu a facut bucuros ibeilor beinocratice becare a fost $i este insuflefit jertfa rosturilor sale boieresti be totfelul boar si Domni au volt sa fie ai lui ! si a veniturilorsale bin care numai cine n'a cerut, invocinb un scop nobil, be aju-toare a poporului fara brepturi, nu s'a imparta$it. Pentru a fi intrecei be neamul sail, Inca a$a be inapoiafi $1 mai ales in ce pri-veste stiinfa lui , el $i-a paräsit abmirabilul mebiu parisian, lega-turile sale francese, obisnuinfa cu o societate straina, care-I puteareclama ca al ei.

Dar atita n'ajunge. Se stie ca. b-rul Cantacuzino a refusat, caschimbarea be guvern vai, a ceasta betermina schimbari si inbomeniul sanitar! locul be bireclor aI Serviciului Sanitar, pecare-I avuse, lasanb in locul sau pe colaboratorul care acuma, mi

132 Räzbolut nostru in note zilnice

se pare, se gaseste Inca in Germania. Motivul nu e cunoscut insamultora cari au putut crebe in oboseala, in besgustul pentru muncaabministrativa. Eu il aub insä vorbinb in laboratoriul salt : Mai amcativa ani be activitate $tiintifica; urmaresc stubiile mete besprescarlatina. Am facut calculele mele: imi ajunge timpul numai bine.Dar nu pot besface bin el pentru nimic alta.

Si, be la inceputul rAzboiului, a tot besfacut, in loc sl.si abucaaminte ce bune laboratorii sunt in Paris. Iar astazi iea asupra.sisarcina cea mai grea poate pe care o poate lua in Romania cinevacare nu este comanbantul ()Onion

li uram sa ni bea mine Romania cea sAnatoasa fisiceste. Pentrurest, se vor gasi oameni !

8 Februar 1917

Prisonieril.

DacA ar fi facut cineva o carte be invatatura pentru Germa-nia, responsabila $i pentru aliatele ei, pe care le conbucepentru ca ea InsA$1 sA lucreze impotriva intereselor ei, ribicinb petoata lumea impotriva-i si stricinb once prilej prin care ar fi pututsa breagA, inteo mAsurA oarecare macar, 11111 pe care $i I-a facut,n'ar fi fost in stare sa recomanbe mijloace mai potrivite becit aceleape care oficialitatea germana singura le bescopere pentru a se bAuna$1 a se compromite.

Ar fi boar be ajuns sa amintim acest sistem ciubat be a icispravirasboiul, cit mai rapebe prin cele mai sAlbatece crime farA a tineasamA be un lucru : prin aceasta, chiar be s'ar abmite imposibilitateaca se poate bobinbi tratatul, bar pacea, aceia nu o va avea nici-obatA natiunea care a lovit, fall alegere be arme $i calcinb inpicloare once invoieli internationale, once practice opene$ti, pefiecare neam aproape chiar pe neutri, cari tac be frica, ince aveau mai pretios ca interes material si in ce aveau, ca minbrie,mai sfint.

La breptul vorbinb, nu Germanii sint aceia cari au stabilitstiinta sufletului omenesc, bar, oricum, ei au lucrat mult pentrulämurirea si imbogAtirea el. Totu$i in lume nu s'ar fi gasit mainerozi psihologi becit aceia cari, boctori in filosofie cei mai multi

N IORGA 133

cinb nu sint militari cu scoli superioare be rásboiu conbuc Ger-mania be astäzi.

Una bin marile greseli pe care, inteun viitor inbelung, le vapläti scump jara care n'a gasit calea pentru a fi primitä ca una bincele b'intdiu ale lumii, be cele ce rämineau totusi be o sam5 cubinsa, va fi si tratamentut prisonierilor.

Sint foarte belicati Germanii in ce-i priveste pe binsil ca pri.sonieri. Francesii s'au plins totbeauna be aroganja ofiterilor, pe cares'au multimit s'o primeasca zimbinb. Pas sa fi fácut altfel : presagermand stätea la pinba. Ucigasi be civili Mil aparare, be bieji copiinevinovaji, pingdritori be femei, incenbiatori, cit voiji, bar, fiinbcd aufäcut-o bin orbin, toate onorurile executorului be Stat, aldului cumisiune speciala. I s'a intimplat obat5, in Franja, unei biete calu-garije nervoase, pe care o turbasera urletele be zi si noapte aleburerii omenesti, sä atinga ccu un servet, obrazul cutdrui ranit ger-man care striga si el aceiasi suferinjá ; altfel spun superiorii ei,lemeie bun5 si miloasa, abucinb servicii apreciabile. Inbatd beli-cata Germanie s'a cutremurat : un prisonier, un ranit, un om caresufere ! Stajia Nauen a fácut sa se miste aierul in cele patru Orliale lumii, ca sd se stie ce infamie a putut face ,,sora" Cutare.

Aliajii au Ind si ei un bosar. Au bescoperit regulamentul germanbe pebepse pentru prisonierii cari cnu se poartä binev, si sint instdpinirea amänuntelor be aplicare. Le-au bat, bupa o comunicajieaerian5, si foile noastre : najia care, pentru pdcate mici, isi leagape chiar solbafil ei be copac cu ochii la soare, trebuie sa gaseascaceva mai grozav pentru busmanul asa be mult urit. Si iatd c'a ajunspänd la groapa be supliciu, in care biejii oameni sint parasiji asprimiigerului be iarna.

Es ist nicht wahr", nu e abevarat", a fost rdspunsul. Dar,be cinb au scris aceastä formula supt protestarea profesorilor beUniversitate si a inv5jajilor, gata sd se jure pe ce au mai sump,afard be respectul pentru abevdr pe care-1 represintd prin insdsiprofesia si chemarea lor, cd nimeni nu s'a atins be catebrala be laReims, be atunci stim cd aceste cuvinte inseamnd cu totul altceva.

Acuma WA si bietul Haralamb Toma al nostru. A luplat inArbeal, 1-au prins ling5 Brasov, 1-au bus la Mebias, I-au purtat Oa

134 Rizboiul nostru in note zilnice

ji-i be mare Tara Ungurensca si Nemjeasca pe acela care pastrasein ochi groaza privelistilor cu ofijeri rartiji, orbiji, schingiuiji, cinbasteptau ca fie si busmanul sa-i ajute in burerea lor. L. or fi bes-bracat si bescaljat, cum avem sigura veste bin Muntenia, unbe, la13raila, fac asa si cu populajia civilä, be si o mind pe urma, contraoricdrui brept, sa li faca transee la Siretu. Mincare nu e pentrubinsii becit farimitura ce ramina be la masa altora, pe cinb naiviibe noi oprim pe strabá prisonierul mai palib ca sa-1 intrebam cuma fost hránit si miloase cocoane li bau mincarica bunä in gurgt cala puii be vrabie, prin spitale. Si Haralamb Toma a cautat sä facabin ultimile lui puteri, sanjuri in Tirolul inghejat, pdna ce, la urrna,biata zbreanta omeneasca, s'a tirit in tabara italianä, unbe n'a fostin stare la inceput sa cricneascd o vorbd, pentru a-si beslusi apoiaceasta grozava poveste.

Dar bine, Germania si cei trei Crai be la Rasarit umbld bupapace. Oricum, nu creb sa fi avinb be ginb a becreta razboiul per-manent, be si, mai an, zicea ca e pregatita si pentru asa ceva.Pacea aceasta inseamnd inbustria, comerjul, afacerile. Ucigasul sibespoietorul be azi va fi zimbitorul agent be plasare be mini, culabija be probe calatorinb bin otel in otel. $i acela cu care va voisa facd afacerile va fi boar in atitea casuri prisonierul be ieri,acela pe care 1-ai besculjat, 1-ai besbracat, 1-ai pus la munca silnica,1-ai bagat in groapa. Cu ce obraz te mai infajisezi innaintea lui ?

$i era asa be usor, cu tot ce cuprinbe abmirabil a cea mareGermanie, cu munca ei gramabitä be veacuri si inboita in cincizecibe ani, cu 4 colosaIde, ei opere be cläbire, cu buna ei rinbuialaperfectä, cu netagabuitele insusiri, neasemanate, ale viejei ei mate-riale, sa prefaca presenja pe luni si ani be zile a millor be prisonieriintr'un fel be bemonstrajie practica a puterilor ei be civilisajie, fiesi intr'un sens care inlatura prea mult sufletul...

Dar pentru aceasta nu trebuie sa-i pui in groapa si tiebuiesa li bai atita imbrdcaminte si hrana ca sa injeleaga si ei ce sepetrece supt ochii lor !

9 Februar 1917.

N. IORGA 135

SA respeetAm peaproapele nostru!

!rare pacatele noastre, pe care va trebui sa le inbreptAm, nea-'parat si cit be lute, nu socot sä fie altul mai greu, mai pricinuitorbe rele, bistruginb toatä voia bunS, toatá borinja be a folosi altora4i jerii, becit vechea batinl nici orientalä n'as zice, ci curat jigl-.neasa, urma unei rusinoase robii, a insultärii, la once nemul-jumire, a celui mai mic becit tine, si, pujin bud nu se pleacl asacum il voesti, lovitura, ghiontul, palma, pumnul.

Asupra onoarei cuiva n'are nimenl niciun brept, asupra pSrjiisfinte bin l'auntrul lui. Dacá prin brutalitaji repetate ai ajuns a onimici la un om, care poate sa te asculte apoi, intre insulte si palme,ca un cine care nu mai miriie supt lovituri, ai ucis un suflet, 5i

nu stiu baca aceasta nu e o crimä beopotrivä cu uciberea trupului.Sint si be aceia care au ucis la minie, fall constiinp, trupul celorce este aproapele lor, bar WA constiinja, WA punerea in practicaa unui inbelungat sistem be violenjä nu poji s'a nimicesti sufletul.

Nici cinb nu e ingäbuit asa ceva. Ar fi trebuit ca in jara unberäul era asa be räspinbit sä se fi facut o lege speciala, in carepebeapsa pe care jubecAtorul, bin pArtenire fall be cei ce sintbe sama lui, sä n'o poatä inlAtura sä atinga fall zAbavg pevinovat. Nici forme, nici cheltuialá, nici apeluri. Constatare si repre-siune, cea mai asprä. Doar asa ceva s'a fácut in America, unbe strin-ginbu-se lume bin toate partite, cu tot felul be apucaturi, Amen-canul be rasa veche, intemeietorul si apthltorul bintru inceput allibertajii n'a vrut ca onoarea lui sa fie expusä la batjocurile oricSruivenetic halos abia coborit bin corabie. Acolo cine-i fi, faci frumostemk.ill baca li-o veni pofta sä te legi be cinstea cuiva, fie si numaiprin vorbä.

Dar insulta, lovitura fall be cel mic si fäll apArare innainteata, neingabuite pana acum, sint astäzi adevdrate crime.

Sufletele se cer, constiente, bemne, minbre. Numai ele te potface sA porji o lupta ca aceasta, jertfinb tot ceia ce e pracerea simuljämirea viejii. $i cel bin urmá solbat un sullet imparätesctrebuie sá aibä, intocmai ca al Domnului si Regelui ski. Niciobata

136 RAzboiul nostru in note zilnice

nu s'a cerut mai mult oricui sa fie chip al lui Dumnezeu pe pamint.$i tu, nemernicule, care abesea nu ti-ai putea ba sama cum be aiajuns unbe esti, arunci batjocura si imparti lovitura fratelui tau hela care se cere tot ce poate ba o fiinta omeneasca? Cáci se vabzilnic civili insultinb si lovinb be la abapostul lor luptatori be ierisau be mine.

Luptatori be ieri... $tii tu care subui si bati prin ce a trecutomul pe care-1 ai innaintea ta si al carui nume macar nu-I cunosti?L-a crutat oare moartea ca sa cabá supt lasa ta jignire? $i, chiarbaca n'a fost solbat, stii tu prin ce bureri a trecut mosneagul carepoate si-a pierbut copilul, pribeagul care lasa in urma agonisitaunei vieti intregi In sama Turcului, Bulgarului, U ngurului, Neam-tului, veniti be pe unbe bracul si-a intercat copiii, seful be familiebespartit be ai sai care poarta in inima atita bor si atita jale, co-pilul ramas sarac be tata oH si femeia care nu mai are un sprijinpe fume? 5tii ce jertfä ai innaintea fa si in fiinta acelui singurom cifi vitefi insulfi, cifi morfi lovesti peste obraz?

Pun aceastä intrebare innaintea constiintei tale, oricine ai fi.

Urgia raspunsului ei sa te urmareasca!Iar celorlalti, fratilor nostri romini, cari trebuie sä ne iubim,

citi si cum sintem, frateste li spun in folosul fratilor : paza buna lavorba si la fapta voastra. SA respectam pe aproapele nostru!

9 Februar 1917

Functionari...

0 societate omeneasca poate sa se tie si sä biruiasca astaziin lupta cumplitä ce s'a beschis intre teri si neamuri si care vatinea si bupa incheiarea pacii, mult timp inca bupa inchierea pacii,printr'o singura si mare insusire: fiecare bin aceia cari o alcatuiescsa fie om, in abevar om viu, §i cif se poate mai mull om.

Obatä stiu ca nu era asa. $i crebea cineva a nu-si face niciunrail bin potriva! , ca nu face niciun rau acelora in mijloculcarora traieste bacá nu e om in beplinulsi asa be greulintelesal cuvintului. Fiecare cauta sa se crute be atingerile aspre ale viefil,sa-si faca ziburi be cetate impotriva ei, be sa n'ajunga la binsulnimic bin furtunile si amenintärile realitatii. 51 pe copii si-i crestea

N. 1ORGA 137

-asa, pe fete ca si pe baeti. Sä nu rabbe ei ce-ai rabbat tu, sä nutreaca ei prin ce ti.a fost bat tie sa tred, s'o bun mai bine failsa fi infruntat nimic. De aceia jertfele cele mari in cresterea lor,be ai fi fost in stare sa cheltuesti si ultimul ban numai sai aperibe asalturile vietii, fara a te ginbi ca" li faci asttel cel mai marerau, cad singura fericire i singura putere este viafa, 6 tot ce ebun i, tot aa, cu tot ce e rau intr'insa i ca, obata nu-ti ba eao lovitura, fail sa-ti rasprateasca baruinbu-ti mijlocul be a fi maitare fata be alte lovituri ce pot veni.

In borinta aceasta be ,,a se asiguraa, be ,,a se arania", bea se plasa", be a.si face o cariere, bad fetele erau asezate cuzestri marl la barbati cad, be cele mai multe ori, le iubiau tocmaibe aceia, baietii erau minati, intr'o fume ca a noastra, spre func-tionarism.

Popor mic, cu forte putine, si acelea Inca neinbestulator bes-voltate. Boieri, sus, abia pe jumatate treziti bin somnul ietacurilorcu bivane moi ; terani jos, abia, ori nici pe jumatate besmeticiti bintoropeala apasarii si a mizeriei. Atita era natia. 0 nobilime becavaleri fara astimpa r, cautinb busmanul in cele patru colturi alezarii, nu se afla ; nici o intelectualitate främintata be ibei Inbraznete,borinb infocat sa schimbe toate in spre bine, prin cea mai invier-sunata lupta pentru libertate; nici-o negustorime care sä taie bru-murile Europei In cautarea cistigului, oil o muncitorime inbustrialacu sufletul otelit be lupta zilnica impotriva asprei materii rebele; lanoi, in sfirsit, nu se asezasera sateni be colonisatie, beprinsi, caEnglesii bin America, sä cerceteze /Mud neumblate, pustiuri plinebe busmani innainte be a infige cei patru terusi ai colibei.

Aiurea erau acestea, toate sau o parte numai bin ele. La ince-putul veacului trecut un om mare si un om strasnic a visat sa born-neasca el si neam be neamul lui cu atotputernicia pe care lui, i seintimplase sä i-o bea geniul. Biruitorul Dapoleon I-iu, care era si-gur Ca nu se poate gäsi cap mai bun becit al lui, bin mila lui Dum-nezeu care l-a fäcut asa, a cautat, cum oare sa nfraneze mai binetoate puterile acelea care s'ar fi putut ribica, baca nu impotriva lui,macar impotriva urmasului mai slab. Atunci a creat functionarismul-

Pana atunci faceai o slujba dupg Mina veche. 0 faceai dinlimp in timp, nu totbeauna. Rostul nu fi se hotäria pm slujbä, ci

138 135zbolul nostru in note zilnice

prin ce aveai, de la inceput, pe linga binsa. Nu te laubai cu binsamai mult. Aláturi be binsa aveai ibeile tale, legaturile tale, placeriletale si activitatea ta. Erai un om, un om intreg, care gäslai vreme-pentru o funcfie, §i abesea numai pentru ca erai chemat la dinsa,pentru ca-fi pläcea sã caufi de dinsa

Napoleon a zis: nu; aceasta e periculos. Omul imi scapa ;trebule sä creez un neom care sl fie al mieu. $i a facut funclionarulpentru o funclie, scoala pentru funclionar si societatea intreagg apus-o supt orbinile lui. Un imens orbin cavaleresc o, cit be pulincavaleresc ! al formei, al hirtiei mizgilite a fost creat astfel,nici cele mai grele lanturi si lacate be fier n'au linut la temnila mill.oanele be oameni ca aceste coli be hirtie nesfirsite ale formei abmi-nistrative.

$i le-am primit si noi. In ceas rau le am primit!$i ce era viu Inca in noi s'a bistrus, rapebe, intr'o generalie.

Acolo unbe orice boier, mice mazil, proprietar be pamint innaintebe toate, putea primi o carte bomneasca pentru a merge, fara plata,sa inbeplineascà tin rost: be jubecata, be hotarnicie, be suprave-ghere a unei lucrari publice, acolo unbe orice om putea fi un func-

un functionar gratuit bupd priceperea lui si cu toata cinstea,cad raspunbea falä be Voba el insusi, care vorbise catre ecrebin-ciosul luiz Cutare,omul a fost pus be-o parte, funclionarul be alta,si anume : beasupra celui b'intaiu, be care era beosebit cu totullui tot.

Uitali-va numai la binsul, la domnia sa bomnul funclionar intrebosarele sale be toate zilele. De multe ori era fa cut sa fie un omharnic, bun, folositor, plin be iniliativa si be tragere be inima Dela scoala insá, care numai funclionari trebuie sä beie, ca be aceiaeste si creatäscoall primara, scoala secunbara, scoall superi-oarä, incepe a fi amputat, impulinat. Se face cu calitatile luiinnäscute cum face grabinarul be parc frances Lubovic al XIV-leaucu puterea inbrazneala a ramurilor care cresc i cautá a se intinbe;,-foarfeca ii ba forma voila si i-o reface necontenit ca un cfason,be par sau be barn'. El stie pe ce brum merge si spre ce loc :-

ace! tron be zabarnicie, care e biroul i bespre care i se spune cae lucrul cel mai insemnat bin lume. Leafa si ceva zestre, a lostibealul. Atilia abauga: ce mai pica, si este cine sa-i invele. Obatá

si

flonar,

N IORGA 139

instalat, viata lui se stinge incetul pe incetul ; singele i se face cer.nealA, trupul pare cl se innobileazA in hirtie. Dosar ambulant, cuorariu fix, el ajunge, bupd ce s'a sustras vietli prin functie, sA sesustragA functiei prin chiul. 0, marele, sfintul chiul, care-ti bardgazul partibei be table la cafenea, al cetirii tuturor gazetelor sial tgrAbolului cu familia, ai rAmas singurul ibeal al atitor mii beoameni, meniti pentru altceva. Si ei sunt esarea pAmintuluiD, cstilpiisocietAtii»...

Vine o vreme, asa be grozavA ca acea be acum. Oameni,oameni, se cere pe toate cArArile. Oameni pentru luptA si suferintA.Oameni pentru orice, pentru ce e mai rAu si mai greu. Oamenicari sA scoat5 apA bin stincA si griu bin nisip. Forte neobihnitecare sA se poatd apuca be orice lucru si sA-1 bud la capAt Ochibe foc, brate be fier !

51-i cei cui ? SocietAtii functionarilor...SA vreie, nu mai pot. La biformat pregAtirea si ocupatia. Nu-si

pot iesi bin formA. Nu pot ribica be jos pe cel cazut bacA n'auhirtie in regule. Nu-si cunosc fratele bac5 n'are bilet be Then-

titate". Ce inutili sunt, Doamne, si fiinb asa be multi, ce nenorocitisi pentru binsii, pentru al lor be acasA !

$1 atunci se impune fatal, in locul splenbibei solutii : rabioasamuna a tuturora, ceaialtA solutie, marea osinbA a societAtii para-lisate be functionarismul orb, olog, ciung, netrebnic: evacuarea culeafa luatA pe trei luni innainte!

latA ce a fAcut bin noi sistemul.11 Februar 1917.

Omul cel vechlu.

Este si lume care, in nemultAmirea ei asa be fireascd, sävdr-seste greseala be a cAuta ca vinovat pe cutare si pe cutare. Dac51ai inlAtura, bacA 1-ai pebepsi, ai inbrepta toate; asa macar sl-ivorbesti be rAu, si tot al fAcut ceva. Doar be pe vremea Evreilorcelor vechi cari fAceau pe un biet tap sA li primeascA toate pacatele 0-1 izgoniau in pustiu, ca sl rAmiie ei curati, acesta e sistemulce se impune mai usor unei lumi vinovate.

Mai este si altul, ceva mai inteligentsi zgomotos si el, cri-

140 ItAzbotul nostru in note zilnice

ticant, agitat nevoe mare. Tine biscursuri la cafenea, blastAmä pestrabä, trimete scrisori anonime. Pentru binsul Mut vine bintr'aceiacä este o categorie socialà, o clasá vinovatã. Aceleia sä i se facasffirsitul, si toate vor merge bine. ,,Ciocoii, bom'le !... Las' c'o savaba ei pe urm5."

Dar eu as recomanba cerateanului care e pune tam la ca1e7,

si ma lámureste prin scrisorile lui anonime ce as avea si eu befácut pentru a salva Ora, un al treilea sistem. E ceva mai greubecit celelalte, bar e mai bun. E si mai practic, fiinbc6-1 poti incepebe la tine insult mai ciocoiu de cum crezi, fiinda apa de multai fi yrut sa fii 0 tu unul dmire ciocoii cu cari te lupti. (Cio-coiu" inseamng acesta: ori ce om care nu ajunge prin munca, nuse tine prin munca si n'are bragoste pentru munca, bar umbra tehuiupe toate cararile si potecile pkatului bupa toate bunurile vietli ;asta s'o $tii beta mine, ciocoiu tu insuti cari nu incapi be ceilaltitiocoi D

Sistemul mieu e acesta : sd lepabam pe comul cel vechio, bu$-manul nostru cel grozav, acela care ne urmáreste in rázbbiu si careameninta s'a' rthniie lingd noi si in pacea viitoare, care nu cere maiputing !run si mai mici jertfe becit räzboiul Insusi.

SS-1 urmãrim si sa--1 bistrugem pe miserabilul acela, sä I scoa-tern si bin coltul cel mai täinuit al sufletului fiecáruia, cad e siretfära margin! si se face la loc bin cea bin urma farimitä. Nu vreaa bea nimic be la el si mid totul be la altii. E lenes be-ti cir-neste nasul. Mincinos e si slugarnic, bar e si spornic la frasa sitrufas mai bihai becit un impArat. Nu incape be altul si toate in+loacele be intrigá le intrebuinteazá pentru a scapa be aproapele siai face fall. Továrásia cu el nu se incape nici la cel mai gras si

mai sigur cistig, caci il vrea tot pentru binsul. Grozavä fiará si omulcel vechiu!

El a inventat Statul., si l.a recomanbat si teranului. Statule tot ce nu esti tu : el are, el b0; singur el nu cere. Poti sg-i pre-tinzi toate, cá el le are ; boar orice Romin e náscut macar sef becabinet, cu automobil propriu, al trinbAviel sale, pe care S tatul ares'o intretie. Nu-I läsa, inhatá-1, cinele be Stat räu care nu-si face,batoria!

Dar, oricum, tot vezi la urrnä a Statul e pufintel si vecinul

N. IORGA 14!

aproapele bumitale. De el te lovesti umblinb bupa Stat. 5i el insusi,facarib acelas brnm, ba _be bumneata. Si atunci, conflictul cel teribil,razboiul civil in permauenta : de ce, la dat, eu 0 nu el; de ce, laluat, el i nu eu! Mare Halos omul cel vechiu!

La lupta contra lui sa pornim toff. Crebeti-ma e singura sohijie.Ni-o cer ruinele in mijlocul carora ne vom gasi mini. Ni o cer copiiinostri, cari nu trebuie sa pata ca noi. $i ni-o mai cere cineva : cejiubiti ai nostri cari au murit in lupta tocmai fiinbca se besbaraserabe egoismul omuld celui vechiu!

11 Februar 1917.

Franta cea adevAratà.

In conferinta sa, tinuta la Lonbra, bin care mai eri b-nul V.I3ogrea reprobuce aici chiar partea mai caracteristica, Maurice 13arrèsse plinge be reaua intelegere pe care Ora la stralucita bovaba cea facut-o be trei ani incoace a intimpinat-o Franta bin partea lumiiintregi, bin partea prietenilor ca si bin a busmanilor. $i cu min-bria cea mai flreasca el releva ce a Obit acest razboiu, care va fifacut pe orice natie sa-si bescopere befecte ce i fusesera ascunse,bar numai pe foarte putine sa-si afle calitatile be care nu-si Musesama Inca nici ele insesi.

Da, e foarte abevarat ca, intr'o privinta, n'am stiut nimeni ceeste Franta. Du era intr'aceasta, in ce priveste pe aliatii ei beastazi, nicio rea-vointa. Din potriva ni 'Area Mu ca be noi Insine.Dar impresia era, be fapt, aceasta : ca, InWun conflict militar, o asabe nobila societate omeneasca n'ar mai putea bovebi toate acelevirtuti razboinice care au facut pentru totbeaua gloriosi pe Francesiibe obinioara.

Voiu abaogi ca nu era o opinie culeasa bin carti. Dupa aproapetreizeci be ani, cit n'am vazut tara iubita a stubiilor mele be final.,imprejurari mai prielnice m'au abus la Paris acurn patru ani, becichiar In ajunul razbolului. hi poate inchipui oricine in ce bispositieabinc emotionata am vazut toate. Imi luam, atent, impresii be viatape care aveam be ginb sa le public si pe care le-am si publicat,Inteo carte, Note de drum, bespre care a stiut numai profesorul5tefanescu pentru a face o amabila bare be sama Inteo revista care

142 R5zboiul nostru in note zilnice

nu stia be obiceiu cu ce mi-oiu fi petrecinb eu vremea ; amintescbed be lucrurile acestea si pentru Ca nimeni n'a cetit carticica. Laun razboiu in Apus, la un razboiu european nu se ginbia nimen ;Inici interventia Rominiei peste Dunare nu se probusese Totusi, laLonbra, in zilele Congresului istoric, Germanii nu aratasera niciunfel be prietenie pentru Franta, iar be Anglia vorbiau in cei mai rattermeni, besi unii faceau comunicatiile lor in englezeste. Era cevain aier, iar, in ce priveste pe Francesi si Germani, ca be obiceiu,nu puteai sa-i vezi pe unii sau pe altii fara s te ginbesti la ce-$ipregatesc pentru ziva urmatoare. Armata unei ted si a celeilaltetrebuia sä fie un obiect be mare interes, spiritul militar be o partesi be alt a a Rinului merita o cercetare serioasä. Ei bine, se 'Areaca in Franta este atit inbivibualism, totbeauna besgustat be rea-litatea pe care o lua in Wale be joc, si totbeauna gata be miscari-contra autoritatii in orice bomeniu, incit nu mai poate fi vorba bereluarea tuturor acelor trabitii eroice care cer increbere si soliba-ritate.

De alminterea Francesii insii crebeau asa. Era ca o mare oboseala in suflete. Niciobatä abmiratia pentru Germania nu fusese maimare becit in acest moment cinb Jules Huret clabia o intreaga end-clopebie in mai multe volume ca sa arate nu numai ca e invinci-bilk bar ca nimeni n'ar putea-o opri in opera be a lua in pose-siune lumea. Oameni pe cad in tinereta ii cunoscusi plini be viatàsi be avint iti spuneau linistit ca sufletul national e in scabere, canu se mai intereseaza, becit be ce-i poate maguli obositele gusturiTeatrul babea piese, si belgiene, care se invirtiau une od in jurulchestiunii sociale presintate brutal ori scormoniau, be obiceiu, casuribe abulteriu cum nu se mai väzusera. Literatura suna bin pinteniisilabelor si se bistra innaintea unui public care-i cerea numai nou-tate, cu presintarea ca eroi be brama poetica, a figurilor bin corabialui Noe, orice ar zice cunoscatorii acelui vechiu gust frances carenu gresia niciobatä Se poate afirma Vara a gresi ca nicio marefigura representativa nu cuprinbea in sine tot ce-si aminteste, tot cee in stare si tot ce voie$te poporul frances. Lipsiau chiar aceioameni, cu grea sarcina, cad merg innainte in umbra, gasino carariin huibuiehle sau inbiferenta acelor cad creb ca n'au nevoie bebinsele: intelectualitatea francesa nu voia sa fie regentatä.

N IORGA 143

Asa era ; nu ne puteam insela asupra acestor fapte.Du este insa inbreptafita cealaltä parte bin actul be acusafie

al lui Barrès: ca tofi vebeau numai o Franfa totbeauna gatitä, tot-beauna veseld si gata be chefuri, pentru binsa si pentru alfii, o

Franfa care, fiinb local be placere, se bistreaza si ea impreuna cuoaspefii be toate nafiile. Erau si be aceia cari crebeau asa ceva,chiar bupa ce statusera mai mult timp in cuprtnsul ei, fie si numaila Paris. Dar hotarit ca ei vebeau foarte rau. Doar in acest Parischiar cea mai muncitoare si cea mai econoarna burghesie bin fumeisi expunea in casa, in pravalie, pe straba, la fiecare ceas bin ziminunile mobestiei sale active. Provincia nu trebuie s'o caufi lasute be chilometri beparte be Capitald; ea locuieste nouäzecimi binParisul insusi. 0 abmirabila provinciald e boar acea frumoasa femeiesigura be sine care in rochia-i be find neagra isi cant& be gospo-bäria fard slugi sau cu singura sluga inchiriata citeva ceasuri pe zisi care ocupa cu familia ei bouä, trei camarufe la rinbul al treilea,priminb lume be vre-o bond ori pe an, atunci cinb soful ei, si binsachiar, ostas crebincios al casei, cistiga cit aceia cari in Romanialocuiesc intr'un mic palat si au automobil la hangar Orb trebuiesä fii si stricat ca sä nu vezi mii be femei ca acestea si sa-fi ramiiein ochi numai profesionista besfriului.

E brept ca o literatura mult mai cetita in streinatate spuneaaltfel. Dar cu pufina osteneala era mijlocul sa afli ca ea nu spuneabevaru!, tot abevärul, si are in vebere cistigul si efectul si e scrisabe oameni cari nu traiesc in mijlocul acestei solibe burghesii, carinu vreau s'o cunoasca si s'o recunoasca. A spus o boar un Ame-rican, intr'o carte foarte raspinbitä. Si explicafia haoticei viefi moralebin unele locuri si cercuri o babea in alta carte, Inca mai cunos.cuta, Les méteques, stramii be obirsie", un romancier frances carebescoperise nasurile grecesti, provenienfele levantine si egiptene,mofturile exotice ale acelor cari compromiteau Parisul prin viafalor inainte be a-1 calomnia prin ce scriau si vorbiau bespre binsul.

Ceia ce n'am stiut Irma, e altceva. Anume: valoarea militarda unei burghezii ca aceasta, unei feranimi ca aceia care-i samana,valoarea maselor abinci ale acestui popor, singurele hotaritoare inmarile incercari si in marile prefaceri, puterea sufletului be rabbaresi inbaratnicie be crebinfa si be sacrificiq care, besfacinbu-se bin

144 RAzboiul nostru in note zilnice

ele, face ca si restul nafiunii sd uite be ce a spus si a scris pentrua reveni la marile virtufi simple ale strdmosilor.

$i poate pentru noi Rominii era mai anevoioasd greseala. Cdci,in ce ne priveste, asteptdm totul be la aceste mase, care bin neno-rocire, n'au avut la noi pentru avintul si rezistenfa feranului con-bucerea bund a tirgovefului bin clasa muncitoare.

Recunoscinbo astdzi, vebem in izbinba poporului frances obovabd be ce am putea face noi insine cinb munca mobestd ar luain stäpinire orasele noastre.

12 Februar 1917.

Specialisare §i bunavointa.

Ce lucru mare e pentru besvoltarea omenirii specialisarea, clubeconomiseste puterile omului numai pentru a nu le risipi, pentru a lestringe toate ale fiecdruia asupra locului unbe pot folosl mai bine !$i, in schimb, ce fatal si pierzdtor lucru e sd.fi sprijini pe speciali-sare pornirea cdtre lene 5i traiu gol, furisinbu-te, in numele speciali-tafii, be pretutinbeni pentru ca sä nu te gäseascd nimeni nicdieri !

0 vebem astäzi asa be bine ! Inutilitatea miilor be oameni vinebin aceia cd fiecare s'a specialisat la lucru lui si in altul gnu sepricepe) si enu poate». Asteaptà sd revie vremurile cinb sä seintoarcd la inbeletnicirea lui obisnuità, iar pänd atunci ii pare dube sigur, bar nu poate face nimic. Asa a invdfat, asa s'a beprins.Omul be bundvoinfd, acela care se infáfiseazd oriunbe in ori ce estein stare sd-si arate puterile 5i priceperea, acela lipseste inteo vremecinb n'ai timp sä verifici prea be aproape certificatele si statele beserviciu ale nimanuia. S'a ajuns astfel la situafia aceasta ciubatä,cd, in abevdratele lagdre be concentrare care sint orasele alolbo-vei, be o parte mii be oameni intinb mina, la colful strabei sau incabinetele ministrilor, la ghiseurile bäncilor mind begeratd, mindinmánusatä , iar autoritafile repetà in zdbar cererile lor besperatebe ajutor omenesc la lucrdrile publice care se impun.

A$a e specialitatea: lucru scump si care, la nevoie, nu face.Nu face mai ales cinb e vorba be acel lucru care n'abuce rdsplatàbund, nici cinste mare, oricit ar folosi lumii. Specialistul, fie si in celmai be jos rinb al oficialitdfir nu va face cu nici un pref ceva

N IORGA 145

care sä nu fie ca pentru ,,rangul" lui. Si nu-si inchipuie cineva citbe multe sint rangurile prin care te poti sustrage be la lucrul spornicsi util !

Nu voiu uita intimplarea pe care Vo povestesc aid in loc bealte explicafii.

Acum vreo sase-sapte ani, cu prilejul serbárilor jubileului uni-versitar bin Iasi, Suverarra noasträ be astdzi si-a ardtat borinta bea vebea cele mai caracteristice bin bisericile acestui vechiu Scaun

e Domnie. I sebärea cd e mai interesant becit sa primeascd anos-e omagli ale atitor bregAtori, mari si mid, cari nu sint buni be

a ceva,si poate nici be aceasta.In pr.Dgram era intdiu biserica, be mult in reparatie, bar plind

iná be lucruri originale a lui Ion Golea. Se stie ce vastd curte ecuprinsd intre splenbibele ziburi ale lui Duca-Vobd, curdtite azi pejumatate macar. Dar nu stiu toti ce Marie, ce spini si ciulini, erauacolol in toamna aceia, be acopereau si cdrarea.

\Prin acest besis be buruiand trebuia sa treacd PrincipesaMostenitoare.

Am rugat pe cei in brept sd orbone curdfirea. Mi s'a rdspunscd aceasta priveste Primdria.Dar pand la Primärie e un lucru befäcut si acum.Nu se poate face; las' sä vabd Primdria!Dar Prin-cesa o sd-si rupd rochia.. SA si-o rupd ; tocmai atunci o sA vanPrimäria...

Du era be chip. Am chemat pe sergent. L-am rugat sa faciel ceia ce se impunea neapdrat. 0 ce ochi mi.a aruncat 1 El sä faciasa ceva ? Dar nu-1 ingdbuie specialitatea si rangul...

Másuram acuma intinberea operei ce ma astepta pe mine, caren'am avut niciobatà specialitate, nici constiinta unui rang. Atuncicineva se infatisa voios sinefabbator. Era birjarul rus care ma abuses e.

SAmi bea o coasd ! Eu sunt be la tat% .. Princesa nu tre-buie sa vaba asa ceva!

In cinci minute se si facuse o bund cdrare largd. 13irjarul eraasa be vesel, bar celorlalti nu li era rusine.

E carare be Mut intre spini si ciulini mine, ca sd treaciIbealul national. 0, be n'ar fi atitea specialitati si ranguri, cum I-amputea primi!

12 Februar 1917.

\

146 Rázboiul nostra In note zilnice

Mine...

N'au trait niciobata popoarele mai mult becit acuma bincolobe presentul lor pentru a nu vebea becit mine, un mine mintuitor,asigurator, nu numai un mine be pace, bar be o pace in care sestring toate brepturile ciVigate prin cea mai invierpnata lupta,toate bobinzile bogate ale capitalului be incorbari $i suferinte fall nume./

il boresc be o potriva, cu o patima infocata, si unii si alji!i

$i aceia be cari ne.am alipit pentru apararea breptului tuturora farocare nu poate fi $i bainui nici breptul nostru si aceia impotriva caromfacem toate sfortarile noastre pentru a-i rebuce cu sila la acea viaja in abe-var omeneasca pe care au parasit:o pentru a se arunca turbat pe pustiu-rile urii $i silei. Fiinbca, baca noi avem siguranja acestui brept pecere-1 represintam, ei traiesc In ilusia lui, ce li-a fost bata be ceamai vicleana bintre oficialitaji, care nu uita sa li spuie zi be izi cabe aceia chinul lor cumplit pentru cà s'au apucat sa inbeplineascaa$a, intre tilharul bulgar la breapta $i tilharul turc la stinga,voialui Dumnezeu pe pamint, abucinbu-i-se ca sacrificiu. Si vor $1 eipacea, o vor bin toate aspirajiile sufletului lor, hamesiji, slabiji, cumintea strabatuta be vebeniile nenorocirilor prin careori be-aufost invingatori$i ei au trecut, cu inima sfa$iata be pierberile pecare le-au inburat...

0 sa vie primavara. In Apus, cele b'intaiu solii ale vremii maibune au sosit. Si aici, in mijlocul zapezilor cari cab, cite,o zi bemolo$ag anunja prefacerea timpului, sosirea zilelor be luminamireazmä. Cu ce bisposijie iesiam obata innaintea lor bin tainijilenoastre be iarna! Se facea ibila $i in sufletele cele mai tari. Acumanu mai vebem, nu mai a$teptam nimic be la bunatatea naturii, care,$tie sä fie $i a$a be frumoasa, a$a be blinba. inlaturam bin minjilenoastre toate amintirile be cer albastru §i be pabure titlark besoare calb $i be izvoare vesele, cum inlaturam farimile be cintecvoios care uneori ni salta prin ginb. Nimic nu ni trebue, nimic nu.cerem becit numai un singur lucru, acela care va fi mine, be O.cinb va fi acel mine, nu-1 $tim.

Cinb, anume, va fi? Va veni cum II a$teptam sau altfel?, zic unii

N IOROA 147

Germanii, oricit s'ar ascunbe, asa zic. Ei, cad sunt parteacugetatoare a Europei mijlocii, cu Bulgari millocii" si Turci ,,euro-peni" forminb membrele inferioare ale acestei Europe (si bed cuvoia be a bormi pe urechea aceia si be a nu-0 face niciun fel betemeri pentru viitor, in somnul cel greu al prostului, increbintat Caa facut lucru mare). Cancelarul, ministrii, presa striga ca nu bannimic innapoi, a nu lasa sa li se fure cIstigul..., ca e o hotie O. ipräzi be ce au furat. $i strabatatoarea foaie satirica francesa MM.-tiseaza pe bietul Bethmann-Hollweg, nascut sä fie pastor protestantsauprofesor be ,,imperativ categoric", fugino supt amenintarea sabiilor,pistoalelor, pustilor lumii intregi cu boccelutele be onesta agonisitacare sint I3elgia, Serbia, Po Ionia cit se bobinbise pana atunci,in strigatul cä oamenii acestia rai vreau sa-I bespoaie.

Cine se arata insa asa, cine afirmá ca, oricum, Austria vatrebui sä nu mai fie ca innainte cine raspinbeste zvonul ca segaseste Inca o Constitutie Inca o impartasanie la boala greain Vfena, cine-si pune cite obata intrebarea : "Mai la urma, ce avemnoi cu Serbia», cine incepe sä aleaga in I3elgia ce este be luat sice se mai poate lase, acela nu vebe viitorul Vara ca inima sa nui se rupa la ginbul ca jertfa milioanelor be Germani pe care i-aucis glontele, ori boala, ori foamea, ori frigul ar putea sa fie zabar-nica, ba Inca mai rau, sa fi abus numai coborirea si imputinareaPatriei.

$i totusi sunt oameni si acolo cari trec peste ori si ce sistriga, cu mina slaba intinsa catre ceva care nu se vebe Inca : viemini, orice ar aduce !

Din partea a ceastalalta, careia i-am abaus energia si crebintanoastra, oamenii nu sunt singurii cari sa pregateasca acel mine ;cineva mai puternic becit binsii li sustine : constiinta neclintita aiinui Drept care nu poate lipsi, cad altfel pare ca insusi echilibrullumilor si acela sprijinit pe forte, nu pe temelii materiale,s'ar rupe si toate aceste lumi nebune care se tin plutinb prin lea-turile tainice bintre ele s'ar prabusi print'o urlasa lunecare in spa-liul fara funb.

Cum se astepta obata in suferintele postului, be cei slabi,batrini si bolnavi, in ger si umezeala, sosirea Pastilor be bucurie,asa iese intreg sufletul nostru, cu toata nerabbarea ce-I arunca, bin

148 R5zboiul nostru in note zilnice

mijlocul burerilor $i infrinarilor lui, innainte, tot innainte, intru intim-pinarea acelui glorios mine.

Dar va fi o Inviere. Nu se poate sa nu fie C o cerinta fatalaa Lumii, care nu poate trai fail a ceasta. glormintele se vor bes-chibe $i ce a fost mort in apasare se va ribica bin nou sprinten$i luminos spre cerul fericirilor be care atita timp a fost bespartit.

Dar in a$teptarea acelei zile care impaca $i alina astazi price,n'ajunge infrinarea postului, nici faclia be crebinta pe care a$teptamsa se coboare lumina ceasului celui mare $i sa-i aprinba flacara.Mai trebuie ceva, singurul lucru care e be facut astazi, cinb la noiin$ine n'avem voie sa ne ginbirn, la nimic bin ce ne multame$te sine asigura pe noi, caci insusi ceasul de acuma nu existã, ci numaipregatirea ceasului mult borit".

Trebuie ca fiecare bin noi sa pule Inca obata umárul, fie $i

cel mai macinat be rani $i mai singerat, ca sa ribice, impreunä cutoti ceilalti, lespebea cea grea pe care numai Dumnezeu, care pentruräscumparare a trecut prin mormint, a putut s'o ribice singur.

13 Februar 1917

Pentru satistacerea nevoilor

noastre de hranA.

De ce se ascunbem ? Sint griji marl in ceia ce prive$te $ihrana noastra be mine.

Un razboiu ca acesta nu poate scapa nicio tall $i be aceastaamenintare. Germania, cu populatia ei a$a be beasa $i beprinsa aminca mai bine becit oricare alta afará be cea engleza , ainceput sa simta intaiu neajunsurile hranei neinbestulatoare, iar bela o bucata be vreme, chiar chinurile foamei, pe care n'o poateabormi nici orbonanta cea mai inteleapta, nici cea mai bevotatabunavointa abministrativa $i nici cea mai buna cataplasma patrio-Ha bin gazete. A fost o vreme cinb toata lumea ribea be Neamtulflaminb, $i, baca trebuie sa te lupti cu bu$manul bin toate puteriletale, necrutinbu-I cum nici el nu te cruta, nu e bine sä rizi nici berani lui, fiinbca se poate sa te atinga $i pe tine. Cinb Germaniasuferia, nu se putea ca aceia$i soarta sä nu atinga $i pe aliatii ei,

N IORGA 149

call, be si sint in lupta be rangul al boilea si al treilea, puteau saaiba totusi la mincare stomahurile be rangul intaiu, ca fratele aus-triac si mai ales flámingiosul si insetatul frate ungur. Viena cautasa opreascd hrana Berlinului, Pesta hrana Vienei, Orientalii turco-bulgari sasi pastreze o bucajica pentru ei pana ce, tot inselinbu-se,au ajuns sa rabbe cu tojii.

Du se poate zice a in Italia si Anglia nu este o oarecarejena in procurarea alimentelor. Zilele be post, cartelele be cumpa-tare, recomanbarea unei noi lisle be bucate, formula englesa pentrupartea be mincare a Crdciunului o aratd in be ajuns. Franja segäseste prin marile ei bogajii agricole inteo situajie mai buna. Darin Rusia insasi nu toate provinciile se afla in aceiasi situajie bebeplina muljdmire

in ce ne priveste, lovitura bin Novembre si sosirea ostiriloraliate in Molbova impujinata au schimbat cu total situajia. Franzelabe toate zilele a ajuns pinea neagra impotriva careia nu cirtim, ciborim numai ca aceasta mobesta hrana a saracului sa ne uneascasi astfel cit mai mult cu suferinja veche, vesnic a celui care el niba pinea. $i inboieli plutesc asupra viitorului: pang la recoltd sichiar, bata fiinb ingustarea ogoarelor, crisa be braje si lipsa be vite,duph recoltä.

S'au cerut Statului, care nu mai bispune be vechile lui mii.loace si nu poate sari, in aceste zile be nevoie, suta be ani care-ilipseste pentru a fi la inalfimea Statelor apusene, masuri, bin careunele s'au si luat. Avem be mult zilele be post ; vom avea cartelele.

Un singur lucru nu numai ca i-I putem cere, bar trebuie säi-I impunem. Sh inceteze acea phrtentre care e in tichloasele noastrentoravuri. Sd se pule oameni harnici, netemdtori si incoruptibili lacontrolul unei bistribufii imparliale. $i sa se ceara, inbata ce s'arputea banui macar o primejbie be foatnete, beclarajia provisiilor pecare une ori le-au facut tocmai aceia cari be aljii, si nu be binsiierau batori sa se ingrijeasca. SA-0 goleasca pivnijele acaparatorifparticulari mai Ili becit negustorii abusivi, fiinbck acestia cel pujin,cu orice prej ar vinbe, vor vinbe totusi cinbva!

Dacd nu ma Inset, postul mare se beschibe in curinb: $tii cee postul : nu maninci came. Zeci be generajii crebincioase asa aufacut : n'au mincat carne patruzeci be zile in sir si nu erau mai

150 Räzbotul nostru in note zilnice

slabdnoage becit noi. Ce ar fi back in tara unbe nu $tiu cu ce vomara, nu s'ar taia vite becit, exclusiv, pentru oaste ? Contrariul ar fiun pacat, o crimd aproape.

*

Dar oricine e bator sä se incorbeze la lucru, colaborinb cumpoate, nu numai la consumatie, ci St la probuctie.

SA trimeatá la tarà, in colonii agricole, toti pribegii cari nuvor intra in oaste Clasele mijlocii ca si teranii ; cboierimea x. chlarsä-0 ia locul in conbucerea muncii sfinte care ne a$teaptä in pri-mävará. 0 buna statistick o bistributie cuminte a fortelor $1 o exe-cutare fara mila a programului. Du se va face ? Pe sufletul cui rl'avrut $1 mai ales pe sufletul cui n'a constrins sA vreie, nenorocireace poate urma si pe care istoria va insemna-o aspru !

Dar Inca un lucru. Toatä Románia, bed si Molbova, e, nunumai o Ora be ogoare maxi care se lucreazd la cimp, bar si beogoare mici care nu se lucreaza in jurul casei fiecäruia. insä aceastaazi nu e deingadult. Franta paste vile in Bois be Boulogne al Pari-sului $i in Tiergarten al 13erlinului se culegeau cartofi. Acolo 1nsan'are cineva hectare de curte si de lzvade pustie in miflocul ora-sului, unbe nici flori macar nu se pun. ,i fiecare feran n'are acolopentru intorsul carului o adevärata moszoara prefacuta, barbar, inbätatura

A le !Asa sterpe aceste mii be hectare be bun pámint robnice o tialosie fära margeni azi, in ceasul cinb foamea se abauge laamenintdrile viitorului. Pe toate aceste locuri se poate ribica in bouätrei luni recolta legumelor $1 a cartofilor timpurii. Sarni* se poateOsi, creb ; bacd nu, s'o abucem be oriunbe, cu orice pret. E obatorie care nu se poate evita

Cad bacd am ajunge sl fim $1 jertfele lipsei be hranä, bupaatitea invát5turi ale noastre $1 ale altora, n'am merita altceva becitsá fim mutati cu torn bin Europa ca ni$te Turci oarecari call n'aufost In stare a se gospobäri bupa cerintele vremii.

Avem in cei ce ne conbuc bestui oameni patrioti si cuminticari sä tie sarnä be aceste observatli si sä gdseasca energia cetrebuie pentru marea actiune be asigurare a hranei. Säi ajutarnnumai in tot ce-am asteptat be la binsii $1 11-am cerut !

13 Februar 7917

N. IORGA 151

Aniversarea luptelor de la Verdun.

Presa francesa si, cu binsa, poporul frances intreg, sarbato-reste, peste boliile pe care nu lea uitat nimeni, bar pe care nimeninu le socoate altfel becit ca o bureroasa batorie Nä be Patrie siOmenire, zilele be la Verbun, si vebe in ele, cu breptate, mai multchiar becit in eminunea be la Marna inceputul tragicului .sfirsital planurilor germane si beci al izbavirii natiunilor.

$1 noi ni abucem aminte be acele the neuitate prin greleleamenintari ce .cuprinbeau. Eram Inca neutri, bar nu be neutralitateasufletelor. De mult ni vebeam locul in cea mai mare lupta pe careau bat-o vre-obata oamenii si pentru scopurile cele mai mari. Uniiisi aratau nerabbarea be a se ocupa obata acest loc, allii n'o aveauaceasta nerabbare fiinbca stiau bine ca, pana la capát, nu vom lipsibe la batoria noastra. Ne priviam Inca be atunci ca luptatori, cacitoate puterile noastre cele bin launtru erau acolo unbe in uriasainclestare 'Area ca se holareste insusi razboiul.

Si ne temeam be biruinta germana, ne temeam cum nu neamtemut vre-obata be ceva, nici macar in ceasul nenorocirilor noastrebe ieri, care erau numai ale noastre, cei ce traim astazi, si nu atin-geau intregul viifor, principiul be viata, chiar al poporului nostru._Pregatirile erau inspäimintatoare, nimic pe alt front nu oprise peGermani be a-si arunca sutele be mii be oameni asupra cetatii care,obata cu Metz si Toul, intrase in regatul francez be pe vremuri caintregire neaparata a befensivei sale la Rasärit. Cele mai grozaveinventii tehnice erau intrebuintate cu o siguranta fall gres Nimicnu se cruta bin ce trebuia sa asigure biruinta, nici miile be oamenicari, la citeva zile obata, erau trimesi in coloane profunbe, cu sigu-ranta ca ele se vor topi supt focul aprig al arhleriei francese. Moaracit be multi, numai cetatea sa caba, o ziceau nu numai sefii cariconbuceau Bra mustrare be cuget, in fanatismul batoriei, macelul,bar si cel bin urma solbat, in beplina constiinta cá aceasta-i eceasul bin urma.

Forturile cabeau, unul bupa altul. Dupa imense sfortari, besigur, care zgubuiau lumea be abmiratie, bar cäbeau. Vebeai zi bezi subtiinbu-se, stirbinbu-se cingatoarea, inima ea insa-si a minbreiaparari francese se zania, expusa loviturilor ucigase. Era atunci la

152 ESzboiul nostru In note zilnicé

noi, intre noi, pretutinbeni, si un partib be ratAcifi sau be cumpl-rail care fAcea cu inviersunare o propaganbA favorabilA intereselorgermane, si la vitrina, abesea sparta be inbignarea tineretului, aziarului cIasul» se inflfisa, alAturi be icoana, pe care cei cari oal-Mau nu o stiau cit be sublimA este, a bAtrinului rege sirb trascu boil pe calea pribegiei, Verbunul cu apArArile sale istruse, cusiguranfa apropiatei sale caberi.

Era mai greu becit la Marna. Aceia a fost o luptA cu armatagermang, numai cu binsa, oricit be abmirabilA i-ar fi fost organi-sarea $i be istefe planurile pe care le urmaria. Armata francesA aavut norocul be a-i abArnici aceste planuri, ceia ce n'a atins ins4iorganisafia busmanului. De atunci insA nafiunea intreagA se bes-teptase la constiinfa lucrurilor ce se pot cistiga; ea simfea intreagAcu puterea celor septezeci be milioane ale ei, bucuria triumfurilorlui Hinbenburg, minbria ambifiilor Imparatului, primejbia ce ar ie$ibin neizbinba socotelilor militare care trebuiau sà-i bea ori bomnialumii oH besonoarea, isolarea, carantina ciumafilor in mijlocul uneiomeniri in care be acum innainte numai prin sila biruitoare isi maiputea afla si lArgi locul. Ce batea in ziburile Verbunului, ce se pra-busia supt ghiulelele, ce urla be bucurie acolo si in spasmele ago-niei, bucuroasA cA totusi contribue la cucerirea neapAratA, oricit begrea $i oricit be tirzie, era intreaga energie vitalA a celui mai impe-rios si mai lacom popor be pe fume.

Pentru oricine cetatea unic prin rezistenfa ei ajunsese unsimbol. Era Ibeia care se apara, Dreptul care singerl si nu se OA,Libertatea care resistA. De cite ori ameninfarea se intefia, simfiamcum ni se dating supt picioare insesi temeliile fiinfei noastre beastAzi si be miine. Ceva bin ibealul tuturor speranfelor noastre sefrAminta la fiecare loviturA biruitoare a tunului german. Mai mici nesimfiam cu fiecare pierbere be la Verbun, mai pufini si mai expusiin chiar hotarele noastre bin momentul acela. Erau zile in care selAsa asupra tuturor celor ce au o inima, asupra imensei majorifi apoporului nostru apAsarea be plumb a unei osinbe fatale care-fimargine$te viafa la citeva zile pe care le ai innainte.

Si aveam o mare mustrare be cugef, si aceia caH ni bAbeamsamA cA, oricit risc va trebui sA primim in momentul intrArii noastreIn actiune, nu puteam lua asuprA-ni sA alegem ziva cinb, cu mica

N. IORGA 153

noastra ostire, am fi fost singuri in cimp, la cellalt capät al Eu.ropei, pe cinb la Verbun se consuma sacrificiul acelor pe cari voiamsl-i ajutAm. De ce se hotdreste ni ziceam si bespre noi WSca noi insi-ne sä fi luat parte printr'o singurg miscare be impo-trivire la becisiunea cari ni pecetlueste ursitele, care se pare cA leva ingropa pentru totbeauna ?...

Si altceva ni era menit in acele mari planuri care cuprinbomenirea farä ca ea ins'Asi sä le poall prevebea si urmgri. Ver-bunul era sä raomiie, bar erau sä vie si la noi ostile be la Verbun,cu Falkenhayn invinsul in fruntea lor. Erau sä intimpine trei luni,in munfil nostril cei Mil cetafi, bin rinburile noastre Mil arbleriegrea, in fara noasträ fall mijloace tehnice, acea impotrivire a Drep-tului care, bacä nu rAstoarnA totbeauna in clipA pe Goliat cu prastialui Davib, aratá insä totbeauna a este si afara be el o putere sia totusi ea va isprävi prin a.1 rapune. Ni s'a facut si nouä onoarea,care va räminea, be a fi infruntat trei luni be zile cea mai puter-nicA ostire be pe lume, sforfarea besperatä a celei mai inviersu-nate nafiuni, binfil mistrefului turbat care cautä o prabd mai slabäpentru a o spircui, si aceasta prin ce ? prin cifiva ferani be strajáinaintea satelor s'armane ale ,,Valahiei Sálbatece". Si in aceste treiluni oricine pe lume a avut o inimá n'a pierbut bin ochi aceiasiluptá pentru viitorul tuturora, inaintea cAreia se zbatuserä inimilenoastre cinb ea se purta la Verbun.

Cinb noi ne jertfiam, cetatea se refScea insà, luinbuii bin noutoate forturile in stápinire. Simbolul se ribica iarasi intreg inna-intea oamenilor, cu sensul säu be Ibeie, be Drept, be Libertate.

De beparte, singerafi, ingustafi in bureri be pribegie si suptameninfAri be foame, cu suferinfele fled nume ale intregului nostrupopor in fa0, salutAm cu nezgubuità increberere acest simbol almintuirii tuturora si innainte be toate a celor ce au pátimit pentrureintregirea lui.

14 Februar 1917.

154 Rãzboiul nostru in note zilnice

Se poate!Un exemplu

Cinb vorbesti be buna gospobärie in aceast5 Ora unbe preaabeseori Dumnezeu ar5, secerä si umple hambarele, si unbe abeseamestec5 si para celui ce nu putea s'o inghit5 intreag5, multi ar fi

bispusi 65 creabá c5 ai confunbat lucruri be aiurea cu lucruri beaid. intrebuintarea oric5rui mijloc be agonisità pe care 1-a 15sat obarnic5 naturá, pentru a te ferici pe tine si prin inbestularea ta sipe atitia in jurul Mu n'ar fi fost p5ra azi in programul nostru beactivitate, c5ci se putea prea bine ca si noi s5 fim multamiti cuhrana pänà la teranul beprins s'o ail:4 pe sponci si pSmintulsträmosesc s5 se obihneasca Ba chiar azi, cinb nevoia vorbestetare, pAná ce, mini, va striga besperatá, chinuinbu-ne in zbuciumulei, e abevSrat c5 multe s'ar cere sä se facS, bar acelea sint be prinalte locuri, unbe traiesc altfel be oameni, pe cinb aceast5 tail nue in stare a ba mult mai mult becit a bat panA acuma.

Deci mai bine becit sä se are toloacele, becit sá se besfunbemaibanele pline be murbArii, in loc sá fie pline be brazbe, beat sase besteleneasc5 locurile f5rá st5pin si fiecare sä traga bin livaba,bin curtea lui care asteapt5 poate be o mie be ani munca ome-neascl pentru a o räsplati bin belsug, mai bine s5 murim befoame, blást5minb boar Germanul. Ori sá astept5m succesul ofen-sivei , care va veni si convinsi sintem ca va avea succes, bar nune va face s'a fin: intimpinafi dincolo de hotarele strimtorärii noastrede belpgul, adus in care triumfale, al Canaanului pe care I-ampäräsit, ci de fläminzi mai dornici de hranä de cit noi inOne.

In asemenea crebinti, o bucem zi be zi, si cinb nävälirile tur-bate ale celei mai crunte ierni vor inceta in sfirsit, cinb soare calbva ribe asupra cimpiilor care, in binecuvintata zamä be zApabävor astepta nerAbbatoare munca omului, cei mai multi frica neste tot asa vor jubeca, asteptinb sa lucreze cStatul Rominvinhämat la plug be t Dumnezeul parintilor nostri pentru comoziiurmasi ai acestor harnici parinti cari de aceia aveau i un Dum-nezeu.

Dar privelisti bin ins5si aceastä buna tail aratä cä se poate.Este, nu beparte be Prut, un oras ca toate ale noastre. Mari

N. IORGA 155

clàbiri oficiale urite, harbughii pompoase ale parvenitilor, asuteparticulare bine tinute, grAbinite be flori ici si colo. Vre-o livabäbe pomi intr'ales, vre-un ogoras pentru nevoile casei, nicdiri: boarsi proprietarii be mosii cumpara in piat5 gainile pe care le crestenu stiu mai ce zinä in curtile p5r5ginite ale teranului bin vecinätate.

Inteo margine se ribica' biserica lui Stefan-cel-Illare $1 lingàbinsa curtile Vlàbicäi, StrAmosul, b5ruinb lAcasului sau mosii prinbeosebite párti ale terii, i-a hotarnicit una si be jur imprejurul cla-birilor, pentru calugari cari n'aveau alt bubget becit al bunei lorsocoteli be gospobari- 0 abevarata proprietate ca pentru un Belgiansau Olanbes.

Supt alitia episcopi va fi fost o mare paraginA be 13415rii. Dars'a gasit unul care n'a putut s5 vaba asa ceva. Cu citiva oamenice-i avea la 'inbeminá a pornit lucrul. In fatá livaba be pomi e unraiu, in bos, pana be vale, se intinbe un petec be ogor lingä altul,pregatinb bin belsug hranä acelui care a cinstit pámintul scormo-ninbu-1 cu sapa. Este acolo si grabinä be legume, si micul Ian beporumb, si p5sunea pentru vite, si coltul in care scurma gainilefrumoase, si cite alte gate ale casei. Si toamna hambarele sintpline, iar terna insäsi se bucura be isprava pe care a f5cut-o astep-tinb zapaba s'o obihneascá.

Asa este la Husi, la episcopie. Dacä nu crebeti, intrebati, pepärintele Vlabica rlicobim. Cl vä va spune ce poate lace in tara pecare o ticalosesc, prin faptä si exemplu, coconasii vulgari, un nobilfiu be cloban bin munte.

14 Februar 1917.

«D emocratia»...

Intre alte invinuiri care ni s'au abus pentru birectia politicápe care o urm5m si care se impunea be o potrivä sentimentelornoastre ca si celor mai esentiale si mai vAbite interese este si aceiaca bemocratia romgneasca s'a läsat smomitá be vechile simpatiisi acelea foarte putin serioase si abinci, spun criticii, pentru bemo-cratille apusene si s'a alipit ?Se absolutismul rus, atunci cinb puteaasa be bine si cu in asa be mare folos sá continue legAturile, ono-rabile si profitabile, cu ,,bemocratia" germana.

156 Rdzboiul nostru in note zilnice

CAci Germanii creb in abevãr a este bemocratie in viata loractualä. fIliscarea generalä pentru un rhboiu be la care oHcefamilie asteapta, bupd oarecare sacrificii, pe care, mai la urml,poate ca era sä le fad numai vecinul, mincare mai multá si maiietina si un cistig mai mare becit Ong atunci, acea entusiasta lácomiecátre bunurile materiale ale lumii intregi ar fi fost, spunea cineva,chiar bovaba acestei bemocratii. Numai bemocratiile sint in staresasi hotgrascà singure räzboaiele, si bietii oameni, bine prinsi inmreji be biscursuri si articole, vebeau cu abevärat cd be la fiecarebin ei pleacd hotärirea räzboiului. intre altele si fiinbca fiecare sesimtia foarte jignit be atitubinea mai multor Puteri europene si pentruc'd si bäcanul bin colt luase parte la bescoperirea marelui complotenglezesc menit sá bistrugä Imperiul. Cinb striga ((Gott strafeEnglanb,, cbe cap säi fie Angliei,, orice cetatean german se sitntealiber. Iar acuma, cinb la fiecare ingustare be ratiune se face apelIa sentimentele natiunii, pentru a se urma razboiul pän5 Ia istovireagenerala, cinb pretinb unii se poarta bin casd in casä chipulsbirlit si uscat al unui Pmpárat be fantasie, chinuit be suferintelepe care i le-ar fi causinb altii, ce se vAbeste altceva becit vointapoporului, neinbuplecatg, be a nu ceba ?

$i, in acest timp, noi, autorii revolutiei be la 1848, noi plutimbespoiati in apele bespotismului...

Aceasta ar fi gata, be alminterea, sa ti-o explice, mai multsau mai putin pe furis si la ureche, o sumã be onorabili bärbati,be un netägAbuit patriotism, care s'au obisnuit insA, bin tineretelelor generoase, a iubi numai ce inseamna libertate, vointa nationallsi bemocratie progresistasi progresivd. S'ar fi indlzit si ei pentrulupta noastra, ar compätimi mai mult pentru burerile noastre, backin acest räsboiu in care e vorba be cliberare nationalä,, in cepriveste cea mai aproape legatura a noastra, ar fi si putinä liber-tate politica,. $i be cite oH se intimplá la Petrograb ceva care arputea fi interpretat ca un succes al treactiuniix-, ei clipesc miste--Hos bin ochi, soptinbu-ti: Vezi...".

Nu mai vorbim be oarecare lume bin I3ucuresti, care a rámasfiinbc5 a voit. Atitia bArbati be Slat conservatori, a cAror cbemo-cratie, se räzima in borobantul" cel be la Politie ori in prefectul

N. IOROA 157

be jubet falsificator be alegeri, avea o repulsie fireasca pentrualianta in care nu era pretutinbeni o bemocratie garantata.

$i oare in ce sa fi stinb aceasta bemocratie bupa care sepräpabeste atita lume ?

In forme ? atunci e ca la noi, si poate fi foarte frumoasa,bar asa be necesara nu s'a bovebit ca este. In institutii ?, elesint ce sini, nu prin ele, ci prin oamenii cari sint cuprinsi in ele.China are Parlament si si-a ales cinbva un presebinte be Republicabar n'asi sfatui pe nici un calator sa' mearga acolo pentru a stubiabrepturile cetatenesti ; cei ce au taiat cozile cele vechi in numelebemocratiei, au besgolit giturile, si giturile goale chiama acolo bemii be ani ascutisul sabiei calaului. E o republica si glexicul ca siStatele Unite, bar nu creb a generalul Villa sau alt factor cons-titutional be conbus ca binsul ar putea explica altfel becit cu cara-bina brepturile unui conbucator be cetateni hberi. $i fiinbca e vorbabe libertate, niciun Stat n'o onoreaza mai mult becit acea tovarasiebe negri be pe coasta apuseana a Africei care a tinut sa se chemeLiberia, bar frica-mi e ca acolo principala libertate e aceia be ascormoni prin buzunarele aproapelui.

Poate sa ma insel, bar s'ar putea ca bemocratia cea abeva-rata sa fie, nu voiu zice, cum s'a mai zis pe aici: in moravuri",ci, mai pe inteles si mai beplin: in suflete.

Unbe aceste suflete vreau sa comanbe Fara sa respecte breptulaltuia, unbe tot ele sunt gata sa robeasca baca interesul personalli-o cere, unbe fiecine asteapta o constringere pentru a tinea samabe cele mai sfinte bin legile care tin pe oameni impreuna, unde ein'au dragoste i mil'a unii de alfii, acolo nu e democratic.

Cfici, baca este bemocratia aritmetica si filosofica a lui Rous-seau care era bela Paris, este si bemocratia inimii a lui Hristos,care este bin ceruri. ,

Priviti la acesti Rusi absolutisti", cu mintea necontenit chi-nuita be marile probleme ale vietii, care au un sens si la acel ombin popor, be la care, la capatul tuturor ratacirilor prin filosofii, unTolstoi mergea sa invete si se lumina be o noua lumina. Priviti laseninatatea si rabbarea cu care merg la moarte. Dati-va samä etde aproapP e unul de altul la din0i, ce frateste traiesc si mor, ince nobila camaraberie sufleteasca necontenita, bin care vine apoi

158 Räzbotul nostru in note zilnice

si camareberia lor militark isi buc ei petrecerea pe pamint. Patrun-beli-va be acel sptrit al marilor taine in care la orice ceas plutestesufletul oamenilor simpli. Ascultati fierbintea rugaciune salbatec besinced, in care rabbatorii ostasi cer be la sus puterea be a mergeinainte, oricit, oriunbe.

Dar bemocratul va obiecta : sunt lucruri pe care le stim sinoi; pe acest popor unii bin noi I-au cunoscut acolo chiar, pentruel au suferit cu trupul Dar Rusia Rusia e guvernul!

Cinb insa un suflet popular e asa be puternic, cinb el ba oliteraturS, care e, azi, toatä numai a lui ceia ce nu se maiIntimplä cu vre-o literaturä europeanä, cinb spiritul lui stapi-neste prin ea toate constiintele, ce mai Inseamna forma trabitionalkea insasi plina be elemente vechi patriarhale, pe care astazi o stra-bate acest suflet si pe care mine o va absorbi?

Si, cinb pe linga lungul alaiu be smeriti ostasi straini in carenu mai bescoperi care e solbatul si care e ofiterul, vezi trecinbtrásura be cask automobilul be lux, blana be pret si fata bomi-nanta a <bemocratiei noastre, fad vole iti vine sä spui, sa strigi :ba-ni, Doamne, pentru poporul nostru be mine, ceva bin absolu-tismul" lor!

15 Februar, 1917.

Lacrlmile de la hotar.

Un Sirb povestea baunazi, in zilele bucuriei be la Monastir,care a refacut un colt be patrie nesfirsit be scump si moralicesteasa be mare incit un intreg trecut be glorie si un intreg viitor bemarire pot incepea in el, cum a fost in 1914 plecarea lui pestehotar.

Solbatii trecusera pe aiurea in strainätatea pustiurilor be ghiataale Albaniei, urmariti be focul busmanului, inghititi be zapezile mun-telui, flaminzi si storsi pinä la moarte. 0 sama be functionari, carenu inbeplineau rosturi militare, aveau &a tread, peste granita beIlliazazi, in Grecia.

Niciunul bin ei nu se nascuse acolo. Casele lor erau bepartebe aceasta Glacebonie. Oamenii si locurile nu sämanau intru toatecu ce vazusera si iubisera el in copilaria lor. Niciun sentiment local

N. IORGA 159

familiar, personal nu-i lega be aceste ripe si vdi. Sabia ostasilorbiruitori abäugise abia acest pamint slay la teritoriul cel vechiu alPatriei. Era numai o Serbie noud, be Nundzi, nebeplinä, in caremulti bin locuitori voiau Inca o altá bominatie. Dar era o Serbie.Steagul tricolor flutura asupra ei in momentul cinb s'a bat orbinulevacuárii : c toatã lumea peste hotam

in Grecia neutrà astepta tot ce poate bori un om ingri-jorat si obosit : casa calbuld, mincare bin bestul, politeta si prie-tenie, ca intre aliati, cum se simtiau atuncea. Dar, spunea functio-narul, cinb am trecut be piatra noudnoutd a hotarului si am intratin strainditate, färä sa ne mai ginbim la cit va trebui sä slam acolo,cinb umbra acelui sfint steag s'a luat be pe sufletul nostru, ne-amoprit pe loc si, fail sa avem puterea be a mai arunca o privire inurmd, am plins, am plins cu lacrdmi calbe, inbelung, ca niste copii.

De ce ma ginbesc la aceastä scena, care mi-a umezit ochii simie, in vremea cinb eram la I3ucuresti si stiri be biruinta ni veniaubin Tinuturile Romártesti unbe innaintau minbre si voioase ostileRegelui Rominilor! De ce-mi räsare in minte vechiul psalm prefäcutin romäneste, in plins be boind románeasca, al bátrinului VldbicaDosoftei, care povestia, parecd. in buiosia acestui viers a va mergesi el intre strain! be si cei mai prielnici pentru binsul si cei maiub it! inimii lui si 0 se va sfirsi acolo :

La apa- Vavilonului,Jälinb be tara Domnului,Acolo sezum si plinsem,La voroavd cd ne strinsem,De te-as mai putea uita-te,lerusalime cetate !...

leri a plecat trenul al treilea, si prospectul bin ziare e asa beatragator... Aici la noi e atita jale, si lipsä, si amenintare .. Noptipolare prinb pe cimp miile be ostasi cari sint chemati a refacePatria, a libera neamul. Crapd lemnele trosninb ca pustile suptferestile mele si luna cruba priveste be sus la atita miserie ome-neascá. In fatä fachile se zbat ca niste suflete nemingliate la fe-

reastra camarutei be spital unbe se aseazd mortii. In funburi be

160 Räzboiul nostru in note zilnice

mahalale tremura copii cari s'au culcat Ma o bucata be pine siviseaza be tata care unbeva, visinb be binsii, a murit be ger...

gVagoanele be clasa III-a chiar sint foarte comobe. Primireabeosebit be amicalä.'

Si oare lacrimi se vor fi varsat la hotar si aice?15 Februar 1917.

Supt ()chi! strAinilor...

Un lucru pe care-1 uitam prea mult este ca nu sintem singuriintre noi.

II uitam cinb, be si nu lipsesc mijloacele banesti si mijloa-cele be braje chiar be-ar fi sa intrebuinjam sila pentru a le punela lucrul pe care-1 batoresc nu barn oraselor noastre infalisareape care o cere, be alminterea, si cea mai elementara grija be igienä.Il uttarn cinb jinem Inca beschise locuri be petrecere, cum sintcluburile be joc be carii, scinteietoare bin fere stile lor obras-nice, atunci cinb solbatul obosit care si-a Mut batoria catre jar&ränitul care si-a Orbit abia patul be spital, isi cauta tremurinb unabapost prin intunerecul plin be groaza morjii. Il uitam cinb cuaceiasi sfinji mucenici ai luptei pentru onoarea si fntregirea noastr&najionala se amesteca pe strazi vesele grupuri be oameni fara ocu-pajie, bucurinbu-se cu inconsjienja be o frumuseja a zilei be Dumi-neca sau be sarbatoare pe care n'o tulbura privelistea miseriei ome-neSti celei mal vrebnice be respect si be ajujor. Il uitam cinbafisam beserjiunile be la munca si batorie care, macar, trebuiescascunse, baca nu constrinse si, intimplator, pebepsite. $i nu maipujin chib in locurile be frajeasca suferinja umana, supt ochii sti-closi ai murinzilor, gustul placerilor mina si fiinji care, acolo celpujin, n'au ce cauta.

Noi nu stim tot binele si tot 11111 nostru. Chiar be ni-1 spunempe acesta bin urea, se crebe be atita lume, a e o simpla forma,o atitubine si iata totul! Vijiul poate fi asa be amabil si atit bezimbitor pacatul... luta si b-ta bin inima, chiar baca te-ai beprinsa-1 critica bin buze, vechiul obiceiu pe care ai brutalitatea rau-crescutule! be a-1 califica: narav.

Nici asa ceva n'am putea fägabui, acei cari vebem in critica

N IORGA 161

aceia care nu urmareste persoanele pentru scopuri personale, ci

greselile pentru scopuri cari nu sint numai morale, bar si natio-nate, sanatatea sufleteasca fiinb singura putere a unui popor,marea batorie a tuturor ceasurllor, si a ceasului acestuia Incamai mult.

Dar, pentru Dumnezeu, sint aid si streini, aliati, prieteni, .frati"!De sigur. Numai cit aceasta nu inseamnä sai ispitim si la placerilepe care nu le-au cerut, sn-i poftim, be vor sau be nu vor, la viatanoastra cea be toate zilele, sa-i magulim cu vorbele barbatesti alecurtenirii si cu vorbele be ispitä ale altora, sa-i initiem in tris-tele intimitati ale sufletelor care n'au putut fi asanate. Ci inseamnaaitceva: baca nu am ajuns Inca a fi cum boresc oamenii cari iubescmai mult aceasta tara $i in ce poti iubi o tail mai mult, maigelos, becit in onoarea ei?, sa ascunbem macar ce nu trebuie,cu niciun chip, sa se vaba, mai ales be cine, mai la urma urmei,nici nu e bucuros s'o van. Sistemul nu e cel mai recomanbabil,bar sa facem cu unele maibane ale vietii noastre morale ce s'afacut la Bucuresti cinb a venit cutare imparat si s'au tras garburiinnalte bincolo be care oaspetele putea sa-si inchipuie ce boria el.

Cad se pastreaza in minte pe o viata si se scriu pentru vedlucrurile care se petrec aid supt ochti acestor ostasi si mebici :Francesi, fata be care avem sä bovebim ca Rominul nu e cboierul-valah. si nici imitatorul luxului besantat si al razglierilor vinovatebin bepozitele be cmeteci> . si be .xrastacueri>,, ale Parisului, Englesicu bunä memorie, cari acasd tin o asa be religioasa morala a fami-liei si a societatii si pe cari ticalosia fisica si morala ii revoltä incel mai innalt grab, Rusi, milosi pentru suferinta, cari stiu prea putinbespre aceasta Ora, unbe alta informatie be moravuri trebuia sa-iintimpine be la cei b'intaiu pasi. De am fi o tail neutra, si Inca ni.arfi opritä petrecerea usoara, luxul bestramat, besorbinea si zapaceala,atunci cinb bincolo be hotare furtuna cumplita ar samána cu miiletrupurile omenesti zbrobite, bar atunci cinb mortii be glonte, beger, be oboseala, sint insisi fratii nostri be acelasi singe, cinb ingraiul nostru striga lupta si se plinge burerea, cinb in orice transeein orice spital, este poate un gino eroic, ce ne cauta in lumea min-glietoare a amintirilor sale.

162 Razboiul nostru in note zilnke

Se vor insemna lucrurile ce se väb aici. Multi bin cei ce vorlua conbeiul se vor multämi sa spuie anecbote be momente agrea-bile petrecute pe pämintul acoperit cu atita singe inghetat al Romi-niei in zilele ei cutremurätor be tragice. Altii vor osinbi pácate pecare, astäzi, acasa la el, chiar be vor fi fost cinbva, nu le maiintimpinä, cad nenorocirea abuce, intre alte baruri, si acela cioamenii incep a respecta sufletul in acel trup care, baca se bäru-ieste pentru patrie intr'un loc, nu trebuie profanat prin besfriuaiurea. $i vor fi atitia cari, bupg ce comuniunea fráteasca be astäziva trece, vor ribe...

Voi cari n'ati autat trecutul terii si neamului in mArturii sträine,cu borul be a gSsi numai vitejie, evlavie, virtuti casnice, culturämoralä, stiti voi burerea fãrà nurne, oribila rusine be a gási acolopomelnicul pacatelor unei societati care, neputinb fi bunk n'a clutatmacar sä se observe in public ? $i vä ginbiti, lasinb la o parteacuma batoria be a buce mai beparte o mostenire in care a fostsi atita cinste, be a nu culca petrecerea unica pe insesi mormin-tele unor nobili innaintasi ,. VA ginbiti la copiii si nepotii vostricari vor ceti anume lucruri bespre voi in carti beschise, prin limbain care sint alcatuite, curiositatii nemiloase si lumii intregi ?

16 Februar 1917

Un binefAcAtor oaspe al Rominiel.

De bouä ori pana acum a cercetat tara, petrecinb zile si sap-támini intregi in mijlocul nostru, sora Reginei noastre, Marea-Du-cesä Victoria.

A abus o la noi borul be a vebea si in restriste si suferintápe aceia cari-i sint asa be aproape, si cine a väzut-o lucrinb invechea casä boiereascá, ajuns5 Palatul ceasurilor celor mai grelebin viata Romániei, la barurile be CrAciun pentru ostasii be pefront. In convorbirea ce intovasia munca rábbltoare a begeteloragere ea amesteca o notà be energica infierare a celor cari au abusasupra omenirii intregi o suferintä cum n'a mai cunoscut-o 'Anaacum.

Venise abucátoare be baruri pentru smeritii viteji ai terii pecare si ea o iubeste bin marea iubire a surorii sale pentru- frumu-

N. IORGA 163

setea a cestor lucruri si bunatatea oamenilor a cestora. Ranitii n'au$tiut poate be ce in anume momente lipsurile be cari suferiau auputut fi macar in parte acoperite. Din contributia Crucii Rosiiruses% bin ajutoarele abunate anume pentru noi si bin propria eijertfa, MareaDucesa a injghebat un intreg vagon be baruri pentrunevoile si patimile noastre. Rufaria abusa bin Rusia a ingabuit sase poate face chiar acele pachete care au fost in serbatorile beiarna bucuria solbatilor nostri, cari n'au prea abese ori rube siprieteni sä se ingrijeasca be ei in acele zile mari. In spitale s'aputut abäugi astfel la stocul be lucruri abus Inca bin Bucuresti beRegina, care continua zilnic impartirea be hrang, be paturi, be rufarie,be articole be menaj, oprita fiinb numai be boala be a cercetaInsäsi felul cum se face bistributia si be a vebea cum s'ar maiputea acoperi in parte macar uriasele nevoi. 0 mare parte bin boc-torli vine tot bin Rusia.

Plecinb, Marea-Ducesa Victoria s'a beclarat gata oricinb saabauge la barurile be pana acum si sa alerge in ajutorul nevoilornoastre. Acum in urma I s'a cerut un spor be aprovisionare, a caruisosire se asteapta.

e bine ca aceste fapte sa fie stiute be toata lumea. Vom fiavinb noi multe befecte, bar o calitate nu ni se poate tagabui. Raulce ni se face il iertam asa be usor incit poate be aceia atitia cabasupra noastra cu o neomenie pe care o stiu bine a nu ne va lásainima s'o pebepsim bupa cuviinta. Dar binele nu-1 uitam niciobata,si mai ales acela care ni se face in zile cinb putem simti asa begreu nerecunoasterea silintelor noastre si paräsirea in care am fi

lasati but:4 ce am bat tot ce puteam, in zilele cinb buzele noastresint amare si uscate.

Si, cinb binele acesta vine, nu numai bin acea compatimirecare atinge suferinta fail sä tie sama poate anume be acel careo inbura, ci bintr'o abevarata iubire, care ne osebeste bin altiipentru a ne minglia si sprijini, tocmai pe noi, stim sa raspunbemcu insutitä iubire inimii compatimitoare care a Mut pentru burereanoasträ.

16 Februar 1917.

164 135zboiu1 nostru in note zilnice

Principiul National:Origina 0 desvoltarea lui

I.

DEFMITIE $1 GENERALITATI

De sigur ca nu acum e vreme be tratat subiecte abstracte.Vorbaria, filosofica, literara ori istorica, trebuie sa-si fi facut vremea.Imprumutata bin alte tell, unbe totusi si-a avut roslul ei, ea n'asporit cu nimic capitalul be energie trebuitor pentru a se ajungecele mai innalte scopuri, bar si cele mai grele be ajuns, in viataunei natiuni. Orice nu ar atinge bea breptul Cu interesele §i nevoilebe astazi n'are in acest moment niciun brept la viata. Vremea f or-melor be cultura pentru ele insele a trecut.

Dar inteun cas explicatiile abstracte pot fi ingabuite si cerutechiar.: atunci cinb prin ele se poate intelege mai bine be ce aminceput lupta care ne prinbe intregi be sese luni be zile, care nepoarta astazi prin bureri fará nume, bar care impotriva lor si atuturor incercarilor care se poate sa ne mai astepte, trebuie busacu acea hot5rire, care e astazi abev5ratul eroism, pana la sfirsit.

De aceasta natura sint consiberatiile asupra principiului nationalpe care vreau sa le besfasur aici

I.

De principiul national vorbeste Ward lumea. Vorbim noi, cariavem breptul s'o facem fiinbca in puterea lui ne-am alcatuit in formepolitice chiar be la inceputul vietii noastre istorice, fiinbca nebes-01'00 be binsul am trait toate silintile, luptele si suferintile noastre.De principiul national vorbesc si aliatii nostri, State care repre-sinta un singur popor sau prebomnirea cu totul hotaritoare prinnumar sau prin cultura a unui popor, care el a creat Statul si I-aapärat mai mult in zile grele, asupra celorlalte. Dar be acela0principiu national vorbesc si busmanii. Vorbeste si sfarimatoareabe natiuni, bistrugaloarea be State, Germania.

Simpatille sale pentru principiul national se manifesta si inEuropa. Are o mare slabiciune pentru Poloni, arora vrea sa li

N IORGA 165

bete o tail ca sa capete be la aceasta tail o armati. Cine iarputea tagabui breptul be a se ocupa cea b'intaiu be acest neamnobil si nenorocit, cinb ea, Germania, ori macar Prusia care o con-buce, a luat initiativa impartirii vechiului regat polon ? Cad ei iitrebuia ca o nevoie be viata bucata be Polonie pe care, besfacinb-ocu ascutitele foarfece ale biplomatiei aale, si a insusit-o. Doar nuse putea trece u5or bin Marca veche a 13ranbemburgului in vecheatara a Orbinului Teutonic, Prusia ducall, fail a ingloba acea Prusieregard care se afla la mijloc ; nu se putea lega abevarat si befi-nitiv Berlinul be Hönigsberg fara a supune puterii aceluiasi SuveranPosen, intaiu, Danzig si Thorn, pe urma. Daca pentru Rusia anexa-rea vastelor teritorii polone care i-au venit ca parte, insemna oabaugire grosolanä, nefireasca, la corpul national, care prin aceastaapasa cu cotul, provocator si intetitor be greutäti viltoare, asupraGermaniei vecine, baca pentru Austria, mostenitoare be pretentiiunguresti* rapirea Galitiei samána cu intinberea unui nas be ()bras-nica scormonire intr'o vecinatate care n'o privea, pentru Prusia celeboua abausuri pe socoteala Poloniei insemnau insasi consolibareateritoriala. Aceasta praba face parte bin necesitatile ei be existenta.Regalitatea Hohenzollernilor, marchizi numai pana atund in onestullor 13ranbenburg legitim, nu e numai On Prusia" bar si prin Prusia.Si aceia cad, sa tot vrea, si nu pot parasi Posnania si vechile bur-guri teutonice ori portul cel mai viu be la Baltica rasäriteana failca insa5i hegemonia Prusiei in Germania sa se clatine cuteaza amai rascoli mormintul minbrei Polonii spintecate in bucati, be boua,be trei ori ca sa poata fi ucisA ?

Cit be mult tine savanta Germanie moberna sa refaca harta13alcanilor, pentru a satisface principiul national in ce prive5te peBulgari! Acest neam, care presinta azi un program be anexdri inputerea breptului rasei, pentru ca, bupa ce el ar fi inbeplinit, sanascoceasa apoi, cu sau fara breptul rasei, un al boilea si maivast, vrea Dobrogea si vrea Macebonia, in toata intinberea lor. $istiinta germana, la care politica face atit be abesea apeluri impe-rioase, nu stie ca Dobrogea a fost obinioara brumul, pazit be Tatariicolonisati, al ostirilor turcesti, ca 13ulgarii sunt veniti in vechea noastraDobroge bin coloniile formate, cu elemente be pretutinbeni, be Rusiin 13asarabia inferioara, in Bugeacul be obinioara al Tatarilor, a

166 Räzboiul nostru in note zilnice

in chiar Dobrogea cealaltd, care a lost anexatd be RomAnia la 1913rpopulafia bulgäreascd veche bispdruse, be mulie ori se mutase pecestalalt mal bundrean, inlocuità fiinb bupd 1878 be oameni bin,

acela$i neam, bar venifi be pretutinbeni, bin toate colfurile Balca-nuIul, cum bovebeste $i o recunosc si etnografii lor beose-birea be bialect. N'a infeles, vezi bine, niciobatä aceastä stiinfa, pre&mult sluga politicei, cd in fllacebonia sunt Slavi, binteo ramur&beosebitä, pe cari n'ajung ca sd-i facem Bulgari unele particulari-MO be graiu ori acest nume pe care ei 5i-1 bau pentru cd be mull,cu sute be ani in urmä, au fäcut parte bin Impäräfiile bulgáresticare s'au succebat $i cd biefli oameni boar atita vreau : liniste, orbinesi breptul be a-0 asculta liturghia in vechea slavond a lui Chiril $1Metobiu. Nimic bin toate acestea nu vrea sd le spuie nici $fiinta,si nu o politicd be minciund si perfibie va putea s'o suplineascdin bescoperirea si proclamarea unor abevdruri care nu-i sunt favo-rabile.

Nu vom mai vorbi be Irlanba, pentru salvarea cdreia s'a ins-cenat o revolutie, bogatä in jertfe, acea Irlanba cdreia, lard inbo-iald, ii trebuie abinci reforme, bar care, bespArfitä be Bretania-Mare,n'ar mai avea nici un rost, nici o valoare pe lume. OH be Tatariirbe o asa be nobild rasa, chinuitä totbeauna nu e asa ? beborinfa inbepenbentei pe care Rusia li-a bat-o spre a li-o lua apoipentru binsa pe la 1780 si cari astázi organiseazd bemonstrafii laBerlin in veberea restabilirii Statului be obinioard al Hanilor. Ori,in sfir$it, be Estoni, be Letoni, be Lituani, cdrora Germania, nebundbe etnografie, cautd a li crea o patrie 7 Atunci be ce sd nu seceard un Stat provenfal in Subul Franciei, unul catalan, beosebitpoate si be acesta, o republica basca si ce alta ar mai putea gasiprivirea atentá a scormonitorului be rase moarte, unele be la nas-tere chiar ?

Dar mai ales popoarele Aslei si Africei se bucurd be nesfir-$ita iubire a cugetätorilor politici bin Berlin, cari, Mint) simpld etno-grafie, creb cd recunosc pi ajutd principiul national.

Nu pot trdi inimile bune bin Friebrichstrasse be jalea Inbiei,care nu si-a realisat inbepenbenfa nafionald la care si ea are breptul.Cit s'a vorbit si scris bespre firania celor citeva mil be Englesiasupra milioanelor be Hinbusi, setosi be libertate si tinzinb bin toate

N IORGA 167

:puterile lor catre Unirea born I De fapt, Inbia ca unitate politicaa fost creatä be Anglia, si numai Anglia o poate mentine unita.Acolo nu era un Stat pe care stdpinii be azi ai peninsulei sd-1 finimicit, ci o lume intreaga be State fard limite naturale, fOrd legi-rnitate istorick WA perspective in viitor, un haos be teri sfärimate-si be alte teri care niciobatä nu s'au putut inchega, o impleticirebe tvechi stdpini, hinbusi, inahrati sau musulmani)1, incapabili bea trai in pace unii fatä be altil si be a represinta altceva becit oambitie pe atit be nelinistitä pe cit be stearpä.

0 casd cuceritoare apäsa be mil be ani o rad supusä, cucare pentru nimic in lume n'ar fi consimtit sd se confunbe. Castesuprapuse erau bespärtite, si pentru totbeauna, prin tot ce poatetinea la o parte, permanent, pe un om be alt om : singele, religia,amintirile istorice, constiinta intreagd. Prin guvernatorii si Consiliilesale, prin resibentii si presibentii sai, Anglia ba acestei lumi invál-mäsite tocmai ce nu.sl putea ba ea singurd: finante orinbuite,Teforme sociale, besvoltare economica, tot ceia ce buce innaintesocietátile omenesti. Daca ar voi, bacd ar intra lu sistemul ei säpâtrunbä mai abinc intr'o abministratie in care trabitiile trecutululau atita rol, poate cä multe bin relele be azi, pAnd la foameteaperiobica a säracimii, la care nimeni nu se uitä cu mai multd nepä-sane becit nobilimea istorid a vechilor luptatori, ar bispärea binaceastä tall, unbe si mizeria are proportiile monstruoase ale tern-,plelor si comorilor, ale muntilor si riurilon Pentru citeva congresemai mult mohamebane becit inbiene, pentru o simplä agitatie beintelectuali se cere ebesrobire, intio tall unbe omul cn'are nicioibeie be viata politica a$a cum se Intelege in Europa, in care ches-tiile be libertate, be sufragiu universal, be unitate nationald, nuexista pentru un neam conservator prin esenta si inbiferent acteloracelor cari-I guverneazd, in afard be riturile religioase si be breptulasupra pämintului, ? 2)

Aceiasi grijä o poarld bunul apostol impArátesc be la Berlinsi supusilor francesi bin Algeria, bin Tunis , unbe regimul e atunui simplu protectorat , bin Maroc, unbe autoritatea politicl

') H. Blorzy, in Revues des deuiv mondes, 1874, p. 1862) lind

168 Rázboiul nostru in note zilnice

a Franciei a patruns abia, si ocrotitilor Angliei bin Egipt, WA amai pomeni pe noii cuceriti al nand in Tripolitania.

Cei b'intaiu sunt Arabi, cari 4I-au isprävit viata politick sipoate pentru totbeauna. Aid nu e o nouã natiune care-si cautãforma politick in stare sä bea o nou'A civilisatie, ci peste I3erberiistorsi be bominatia arabA, be scurta si sAlbateca exploatare van-balA s'au asternut Arabii transplantati in aceste locuri unbe n'auprins niciobatA rAbAcini prea abinci. Asupra unora ca si asupracelorlalti ursitele s'au inbeplinit. Atitia in Tunis se laubA astazi cuacea ocrotire francesA cAreia-i batoresc binefaceri pe care innaintebe aceasta nici nu le-ar fi visat, $i be mult Algeria, crutatà in religiaei, n'are nici o protestare be abus innaintea lumii.

Cit priveste Egiptul, el are un singur bAstinas, fellahul, carea muncit pe rinb la piramibele, zAgazurile, canalurile si basinurilebe inunbatie ale tuturora. El nu vrea alta becIt s'a i se cearA maiputine bAri si sA fie bAtut, bacA se poate, mai rar. Ieri IncA el eraproprietalea lui mehemeb Ali; a zi e bucuros sA fie numai marfacolonialA a Englesuluf. De-asupra lui sint acei coboritori bin sclaviiturcomani sau cerchesi cad au fost Mamelucii, unele obrasle bege-nerate ale rasei arabe, precum si bestui Turd besterati; ei au pututba rAscoala militarA a lui Arabi-Pasa, prin 1880, care nu se va mairepeta. Iar breptul Turciei, care e vorba sA fie restabilit, be hatirulfrumosului bArbat Enver, acest brept e numai bin vremea cInb bupAce fIlehemeb-Ali insusi si fiul sAu aboptiv Ibrahim, cei b'intiiu vice-regi, anexaserl Siria, cuceriserA Anatolia $i inaintau spre Stambul,unbe ar fi voit sA puie binastia lor proaspAtA in locul becAzuteibinastii a lui Osman, Statul egiptan, inbepenbent afarA be oarecareforme be Inchinare la istalarea chebivilor, a fost prins, pentru nicijumAtate be veac, in organismul be centralizare be sistem apuseanal Imperiului otoman.

Germania voieste be fapt teritorii increbintate raselor inferioare,(raselor stoarse, raselor fArA viitor, pentru a servi exploatatiei saleeconomice.

Conceptia e explicabilA prin originea prusianA a Imperiului beastAzi. Ceia ce nu inseamnA: germanA, el bin potrivA. Germania,aceia are alte trabitii, care vin be la Schiller si Goethe, iar, mabeparte, be la Luther. I s'ar face ei o nebreptate, bar iuncArilor $i

N IORGA 169

lui Wilhelm al II-lea un mare serviciu confunbinbu-i pe ei cu aceastdtrabijie care ne face sA Intilnim ginb pi muna germanA in micesistem -pi in mice ispravA a omenirii.

De fapt Prusia e aceia care lucreazA cum vebem pi care zu-getS apa pentru a-pi scusa lucrul. Aceastd Prusie e insA in originileei etnice borusA pi slavA, iar, in teoria ei, ea s'a besvoltat bupAsistemul be Stat ,,Statul slut eu", fiinbcA apa vrea ,,mila luiDumnezeu", ca in 13iblie , al lui Lubovic al XIV-lea. TrabusA inlipsa be gust prusianS, ea inseamnA mecanisarea, automatismul so-cierSjii bupS programul impus be Guvern, pe cinb vechea Germa-nie era plinA be spontaneitatea inbivibualA, be libertatea alegerii,care toate au ant jertfa borusianismului autocratic.

II.

Principiul nujional cere insA altceva becit crearea be Statenominate pentru popoare variabile, be lapt pentru alte popoare. Elcere imperios ca fiecare neam sa traiasca pentru sine, in margi-nile dreptului sau.

Dar dupa ce se pot cunoage aceste margeni? Abed : ceinseamna natiunea 2ns4i?

*

Germania cea mai veche crease o anume teorie simplA inaceasta privinja, teorie pe care o pAstreazA, be altfel, fiinba-i eon-vine pi astSzi. Limba, constatatA, bupA metoba lor sigurk be filolpgiaceia hotärapte.

Contra acestei teorii se tibia insà, chiar bin vremea ro-manticA be pe la 1830, cinb Becker dna cRinul german, al skica sa-i rdspunbA cu inbignare Alfreb be Musset pi, cu o epics re-volta, Victor Hugo, Franja. ApArinb brepturile ei, ea atinge intrucitva, printr'o lature macar, principiul pe care, nu f Ara breptate, selaubl cA ea este aceia care 1-a aruncat, in circulajia, prin ibeiabe libertate care bominS propaganba Revolujiei be la 1789.

Cinb s'a proclamat, in acele zile be prefacere, ca poporulpoate bispune be sine insupi, Franja n'avea numai ca acuma, aceapopulajie provenjalk bin Sub, mai legatA poate be Catalani becitbe Francesii propriu-zipi, populajie be altA rasS pi be alt graiu, pecare pi azi 11 pAstreazd in viaja practicA pi bin care a fAcut but nou

170 RAzboiul nostru in note zilnice

o alra' limbá literarä pentru opere poetice be o superioara' valoare.ori pe acet I3retoni, cari apartin acelia$i comunitati celtice ca siGalii bin coltul sub-vestic, al Bretaniei-Mari. Ea cuprinbea, be lacucerirea lui Lubovic al XIV-Iea $i be la ecamerele lui be reuniune,,care i-au abus Strasburgul, Alsacia.

Evibent o tall be Imperiu, cu principi germani ca seniori, 0tail be limba germanä, pe care Francesii au ingSbuit-o in $colirtotbeauna, abäoginbui, bupá ins5$1 alburoasa cerere a lecuitorilor,limba francesá, mai ales be la marea reforma in inváfamint a iuiGuizot, prin anii 1840. De oare ce Alsacienii vorbiau un bialectgerman, noua Germanie romantica-i reclamä pentru sine. Tara lorera pusä in programul revinbecatiilor be viitor.

Franta a protestat. Argumentul ei era, conform boctrinei bela 1789 ca Alsacienii nu vor i ca bed nu poi fi desfacuti, chiarspre binele lor, dacâ nu vor. timba se ',Area aparatorilor situatieicare bäinuia acolo be bola veacuri un fenomen WA prea mitainsemnatate. Si, astäzi, argumentul se repeta, cinb e vorba be a selua, ca bespagubire pentru ce a cheltuit, pierbut $i suferit poporulfrances, o banba be pamint la Mose la sau la Rin, cu Aachen-Aix--la-Chapelle, cetatea lui Carol-cel-Mare, cu Maienta, Coblenz $i Colo-nia, unbe rasa e galica, amestecatà cu mult element roman in orase,unbe viata economica avea atitea legaturi cu Franta, unbe printii $inobilii i$i fAceau onoare, a servi cu solbatii lor lui Lubovic al XIV-lea,-al XV-lea, sau al XVI-lea si a impobobi cu presenta lor Curtea färgpäreche a märetului Versailles.

De fapt, limba are o insemnatate hotäritoare in multe casuri,$i plebiscitul, bun pentru a intreba un popor asupra situatilor po-!ince interne, nu e be mate ajutor in ce prive$te alipirea sau beslipirea fragmentelor unei natiuni. Parerea noasträ este Ca asemeneafragmente pot fi silite a fi ceia ce trebuie sã fie.

Aceastä constringere se poate face insa numai be populatiiinnapoiate, fárä con$tiintà. Dar Alsacienii erau, bin potrivá, bintre,_cele mai bine besvoltate, intr'o seculará sfortare culturalã.

Resistenta lor la chemarea epatrieiz, germane trebula sa-aiAle aiurea $1 explicatie $i inbreptatirea.

Ei se simtiau Frances!. 51 erau Frances!, cu toatä limba lor

N. 1ORGA 171

beosebita, Francesi bin toata inima, bin toata Hi* lor =rata.Fiinda aceastä fiintä moralâ insäsi era fracesa.

Douà veacuri de colaborare istoricg ii facuse asa.Dar atunci si Ungurii, cari au Arbealul Inca be la 1100, pe

cinb noi n'am aye acolo, in afara be cele citeva luni ale bomina-tiei lui filihai Viteazul, becit parti schimbatoare, feube reslete, Un-gurii ni pot tagabui nouà breptul be a intra si be a ramine acolo ?

Du, caci colaboratia istorica presupune paritatea. In Alsacia,localnicii au stat ca domni pe parnintul lor, ajutinb frätep`e pe Fran-cesil cari-i umseth cu binsii. In Arbeal Rominii au ramas, bupaintinberea bominatiel-- maghiare asupra lor, ca erbi pe vechea lorinosie, siliti a servi, in munca 06, in truba si jertfa rázboiuluipe sapini, cari-i supuseserä 'Ana la tgOduirea insäsi a valorii lorumane. In astfel be conbitil nu asociatii morale se probuc, ci sebisociaza interesele, sentimentele, aspiratiile, Ora la acele uri neim-pacate care bistrug un Stat si impiebeca pentru totbeauna refa-cerea lui.

$i, in schimb, fata be noi, cari trimeteam in Arbeal cartile,call faceam a colo Vlabicii, cari comunicam acolo toate progreseleculturii noastre nationale pentru a le primi be la acesti frail busest mai beparte, variate si imbogatite in alte conbitii be viata, erauin acest trecut be sute be ani elemente be asociatie istorica, neexis-tente intre Rominii bin Arbeal si Unguri, cu toate luptele purtatein comun, bar nu in acelasi rinb, cu toate suferintele inburate im-preuna, bar nu cu aceiasi intensitate.

Nu fiinbca limba n'are insemnatate, ci fiinbca limbii i se abao-gisera toate celelalte elemente, Alsacienii nu puteau fi citati , somati,constrinsi a se presenta pentru a fi incorporati, ca recrutii intr'oarmata, in sistemul politic prusian.

Ajunge insä abausul trabitlei istorice la graiu pentru a hotaribreptul unui popor asupra unui teritoriu, pentru a face sä i se atri-buie ca o complinire necesara elementele in mare parte sau in tota-Mate be aceiasi rasa care locuiesc pe acea bucata be pamint ?intiaceasta numai sta a boua parte bin befinitia principiului national,

172 Faizboiul nostru in note zilnice

a cárui parte b'intäiu s'a %/hut a fi breptul orickui neam be aträi pentru sine ?

E nespus be greu sä se analizeze, sä se enumere $i sä seboseze tot ce se euprinbe in conceptul moral al unei natiuni, barnu e nimeni care sä nu recunoascA existenta natiunii insesi ca fiintamorala".

Aparfin aceleia$i nafiuni, cu drept deplin $i exclusiv asupraintregului teritoriu pe care ea it locuieste in ma joritate covirOtoare,tofi oamenii cari au mosienit $i au dus mai departe acelasi suflet

$1 aceasta cuprinbe si indreptafirea principiului : pentru caorice suflet viu si in stare de continua desvoltare este inca o posi-bilitate de progres pentru omenire, in singurele forme care-I MO-duie, cind e vorba de viara morala: formele nafionale.

*

S'a obiectat insk mai ales be cinb viata economicA a luat oo$a be puternica besvoltare, 0' acest principiu national nu mai cores-punbe silintelor pe care astki le face omenirea pentru a se orga-nisa in forme capabile de a desvolta o munch* bine inzestrata cutoate mijloacele materiale $i de a strecura in marea concurenfainternafionali produsele insesi ale acesiei munci. State mari, cuhotare netede, cu forme organice, sint necesare marii producfii $imarilor drumuri.

C5 o tail trebuie sä aib'S o asezare geografic5, hotare Um-pezi, cä ea nu poate fi formatá but:4 cercetArile migAloase ale ling-vistilor, e un abevär. Nu poate exista un Stat legitim si burabil WAcaracter national, bar nici unul care sä nu cuprinb5 elemente ete-rogene, pe care numai o stiintä politicä mioapá si neghioabA cautáa le strivi pentru a le confunba cu elementul borninat. Dar a cerein puterea avintului economic be astAzi, a intereselor capitaluluiTrieste pentru Germania $i Salonicul pentru Austria, fie $i prinsucursala bulgard, e absurb. Cultura economica nu poate reclamasingurä un teritoriu care apartine altei culturi morale, nici chair altuibrept politic. Ea n'are nevoie sä inläture pe aceasta si sa bistrug'àpe cealaltä. Stápinirea ei se poate exercita foarte bine si supt altsteag. Ilu erau oare Anatolia, Siria, innainte be rhbolu, proprie-tatea economica a acelor cari abuceau acolo mai multi bani, treceaumai multä marfá $i provocau mai multä munca ?

N. IORGA 173

Interesele economice pot provoca foarte bine asociatii. cit devaste $i cit de strins unite prin legAturi de aceia$i naturg econo-mica. Dar, ele fiMd trecgtoare $i schimbätoare, bupa materia primabupa sistemul be fabricatie, oupa natura minii be opera, nu potatinge factoni permanenji, Cum, fiind totu$i pur materiale, nu pots5 inla lure $i sil suplineascä factorii moral!.

Si factorii permanenti, factorii morali, cer, pentru linistea siprogresul lumii, pentru insi$i posibilitatea unor realitati economicenormale, pe deplin asigurate, wzarea vielli politice pe basa MA obe natura insasi, creatoare prin lungi sfortari, care par conbuse be oconstiinta superioara constiintei noastre, a natiunilor trainb numaipentru binsele in toata intregimea teritoriului animat be sufletul lor.

II

REVOLUTIA FRANCESA $1 PRIDCIPIUL I1ATIONALITATILOR

I

Revolutia francesa a procalmat breptul oricarui orn, oricaruigrup be oameni be a bispune be sine insu$i, inlaturinb orice, etiranie,si scapinb be apasarea sufleteasca a oricarii nsuperstitii", ceiace inseamna in limbagiu obisnuit: 4 regalitate, si «religiez.

(Natiunea, era be acum libera. Ori unbe aparea ea insasi,fie si numai printr'o gloata anonima $i iresponsabila, alcatuita binfurii femeesti be la Halele Parisului, bin vagabonzi flaminzi, bin agi-tatori be meserie supt conbucerea vanit5tii umflate peste orice mar-geni , orice autoritate inceta, fiinbca ea nu era boar becit o « bele-gatiep, care se gasia acum in fata acelor care o belegasera. Capetebe regi, be fruntasi al societatii, ai cugetarii, ai literaturii cäbeauzilnic in aplausele unor fanatici cari n'aveau alta ocupatie becit saasiste la bescoronarea fedi lor, la imputinarea vitalithtii nationalein umbra umeba be singe a esafobului, ca sä se bovebeasca lumiiacest fapt : ca orice «sclavie7, a incetat, be vreme ce fostii «sclavi*pot incerca orice impotriva acelor cari «i au tinut in lantuth, Dum-nezeu el insusi, care n'avea macar «belegatie,, bisparuse in pro-fitul unui inlocuitor ales in toata forma be «natiunea, abunata intumultoase comitii . «Ratiuneav, personificata pe sir'azi inteo fru-moasa femeie be teatru. Din fot vechiul regim nu se lasase nici

174 Riizboiul nostru in note zilnice

másurile si greutetile, nici calenbarul, nici era be. la Hristos : totultrebuia sä piarä fiinbca asa voia enatiunea) pornità pe reformagenerale si rabicale. .

Insemna insä aceasta, nu numai intronarea unei criatiuni poll-flee', bar si instaurarea principiului national, asa cum l'am befinitmai sus, ca esenta be Crept a vietii organice a societAtilor ome-nesti, concrete si osebite intre ele ?

Citusi be putin.Ce se petrecea atunci ni e, in mare parte, be neinteles noud,

cari putem recunoaste atit: o stare neobisnuitä a mintilor trebuiasá probucd si fenomene sociale noud, nepomenite si incapabile bea se intoarce bupä ce fiarele sangvinare, care fuseserä obinioaräbunii burghesi harnici si economi, pasnici convorbitori plini be vervain saloane, trecuserá in selile be petreceri ale Directorului si inanticamerele lui Bonaparte, bistribuitorul be ranguri si bemnitSti.Cu sufletul ce-1 avem acuma, nu putem pricepe cum o lume intreagAa putut abbica, lovitä be o rSpebe paralisie totalä, be si cuprinbeaatita putere, atita inteligentà, atita Crept netegebult, innaintea capri-ciilor criminate ale unei multimi atitate artificial, prin mijloace pecare istoria a ajuns acum a le cunoaste. Nu putem pricepe, nunumai cum be nu s'a impotrivit acest rege batjocorit, arestat, intern-nitat, minat la ghilotine, aceste Parlamente supuse injuriilor si vio-lentelor sistematice ale plebei, bar nici macar cum be s'au pututcrebe asa be inbreptatiti in actele lor absurbe navelitorii vechiiorbini sociale.

De sigur cd nici ei nu ne-ar intelege pe noi. Cum be se lasäastazi majOritatea popoarelor culte ale lumii sd fie prinsa in ceamai grozava ltipta, al cerii sfirsit nu se poate prevebea ? Cum beprimeste cu linistea unei supreme hotáriri pe care nimic n'o poatesgubui, jertfe care pdna acurn numai, se deice' la bou'dzeci be mili-oane scoase bin luptá, fail a numdra be vre-o boud ori pe atitabe oameni cari, prin suferinta lor morale, prin lipsa lor be sprijin,prin stoarcerea lor fisica in anii pläpinzi ai copiläriei, chiar vor fipentru societate, nu un factor activ si folositor, ci un trist balsamcare va trebui intretinut prin munca altora ? Nu li-ar putea intra inminte acelor revolutionari carl au värsat boar singele xvinovat. aciteva mii be «trebätori fall be natiune) si au stricat, cu becret

IOROA 175

formal be la Conventie, vechile morminte ale regilor, pentru a rgs-pinbi in vint cenusa (ctiranilor be pe vremuri si a li rostogoli pestrAzi titvele mucebe, cum punem in primejbie, fgrg sä ni parg rguhe loc, asa be mare e causa be viitor pe care o servim,pgng

acele monumente si obiecte care infatiseazg cel mai mare triumfal artei asupra materiei rebele.

Noi insg primim, in suferinta noasträ becit care nu se poateuna mai mare, cu linistea convingerilor sigure, gata be orice, acestepiebeci si aceste ruine, acest singe si acest prgpäb. Asa am fostcrescuti. Pentru nationalitatea be care ni-a vorbit i cea b'intgiucarte pe care am luat-o in ming, i cea b'intgiu lectie pe care amprimit-o, pentru binsa care a fost mebiul ambiant al vietei noastreintregi riscgm i rgpunem orice bun, orice putere si viata noastrginsgsi, cum alte vremuri ar fi fAcut-o pentru crebinta religioasg oripentru batoria fatä be stgpin. Chiar in terile unbe nu e o singuranatie, tot be ibeie nationala se vorbeste pentru a se cistiga ascul-tarea si a se pregäti lupta. Asa e in Ungaria, unbe, pentru a fi

acea natie unicg, se begrabeazd celelalte natii constitutive la rangulinferior be cnationalitgti, etnografice frä legitimare constitutional&

inbreptatire culturalg. Asa e in State le-Unite, unbe, cu toate cge primit oricine abuce o capacitate, o bungvointg si acceptareaorbinii publice, ziaristica, literatura, scoala, viata socialg preggtesco noug nationalitate, be limn' englesg, bar be spirit american. Asae in Germania insgsi, unbe a treia parte bin vechea Polonie, tra-tatg ca element be museu, ca simplg reminiscenta istoricg, n'zre osingurg scoalg in limba ei si nu poate rosti un singur cuvint polonin cea bin ming abunare a celui bin urmg sat.

Niciobatg oamenii be la 1789 n'ar fi crezut sg se ajungg aici,la aceasta scAbere si imputinare a omenirii, egalg pretutinbeni cuea insgsi, uniformä si be aceiasi esenta, pe care el o serviau insilintele ei spre un progres care, plecinb be la aceleasi principiipentru toti, trebuie sg probucg pentru toti aceleasi resultate. Rous-seau se ngscuse la Geneva, scrisese in Paris, se refugiase in Anglia,bar el se inspirase be la o cugetare universalg pentru a ba resul-tate be teorie a cgror aplicatie era si ea universalg. Interesant erafelul cum se alcgtuieste societatea prin contractul social" in carecrebeau toti bupg binsul, interesantä era viciarea acestui ccontractz.

N.

si

si

176 Inzboiul nostru in note zilnice

prin abusul claselor si castelor, interesant breptul pe care acesteincalcari nu-1 puteau atinge $i pe care toate spiritele consecventeerau chemate apere si sa-1 buca la biruinta. Cglitatea concreta,reala a unui om $i a celuilalt n'avea nicio valoare ; ar fi fost binechiar sa nu existe ; baca totu5i ea exista, filosoful politic $i omulpolitic care-i servia conclusiile n'aveau sa-si faca grita cu binsa.

Se facea, in puterea unei singure boctrine, o propaganba unicaunei socitati concepute ca absolut unitara.

Fusesera cinbva rasele: cu vechi batine proprii, cu crebintireligioase particulare, cu organisatii speciale, be foarte veche origine.Ele bistrusera Imperiul sau mai bine sfarimaserà bdtrinul trup incare lincezia ibeia imperiala romarta pentru ca ea sa strabata inorganismele lor tinere i viguroase. In Apus se tibia, prin acestiGermani behnitiv bumesniciti i aboi ca jertfa la vechile altarepagine ale antichitätil, Sfintul Imperiu Roman, be natia for germana,be la Carol-cel-mare, peste Ottoni, 'Ana la marele Carol Quintul.Si tot asa in Rasarit, bupa scaberea lmperiului roman bin Cons-tantinopol, rebevenit l3izantul ce fusese la inceput, tentativele bul-gare$ti, apoi cele sirbe$ti be a crea un Imperiu roman be rasa slava.

0 coloratura nationala militara se poate abmite in aminbotaaceste aparitii be Stat : una politica insa, nu. Germania lui Wihelmal H-lea, caci e o ibeie romana, nemuritoare, care se sbate ingrozavul ei sbucium, cerinb tot acest singe be pe cimpul be luptapentru a-$i recapala bin nou viata be care atita timp a fost lipsita,n'are nimic a face cu Sfintul Imperiu mebieval ; Germanii ca rasa,asa cum vreau sa se valorifice ei astazi, n'au aface nimic cu vecheatrabitie romana intrupata in creatiunea politica a lui Carol-cel-Mare,cu abausul unor elemente noi venite bin conceptia unitara a ome-nirii ca Biserica a lui Hristos. Freberic Barba-Rosie nu ba nicioautoritate acelor cad 'au ie$it ca Imparati bin singurul act al uneivictorii pe care niciunul bin ei n'au ci$tigat-o, ca sa represinte ostare be spirit cu. totul noua in natiunea lor germana. Cad altfel artrebui sa recunoastem o continuitate be brept intre Bulgaria ETa-rului constitutional be astazi $i vechea Bulgarie, simplu lagar

0-1

II-

salt

IsI IOROA 177

barbar incercinb a cuceri Tarigrabul, cum Germanii au cucerit Roma,MA sA poatá rArninea intr'insa, bar numai pentru a se confunbain vechea orbine romanA a acestei Rome Nota care era Constan-tinopolul. 5i sä abmitem aceasta ni e imposibil, mArgeninbune aribe, $i peste crimele lui actuate, be pretentiile unui popor care n'a$tiut niciobatA, be cinb e liber, sa gAseascA o relatie sdnAtoasa intrece vrea $i ce poate.

Nimeni nu voia sA apartie atunci unei natiuni Viata romankcultura latinA, ibealul imperial, patima unei inbestructibile unitAticuceriser5 $i stApiniau totul. Divisiunea era privitA ca un pAcat, fallbe omenire, ca o intoarcere la starea be sAlbAtAcie, ca o sAriturAin anarhia inceputurilor. Popoarele erau, be sigur, elementul be rea-litate, generatorul be putere materialà, bar ceiace exista mai ales,cu mutt mai sus becit binsele, era trabitia romara, legitimifateaimperia15, scopul cel abevArat pentru care trAiau oamenii.

Totu$i be la un timp aceastA bespretuitA realitate isi cistigAlocul. Du pentru cA ar fi fost recunoscutO ca avinb breptul la acestloc. N'a fost in Apus nicio mi$care nationalA cinb Villeharbouin $joinville au inceput a se ginbi, in rAtAcirile lor prin Tinuturile becruciatä, la cbulcea Frantä» be acasA, ori, in Rdsárit, cinb Paleo-logii intor$i la Constantinopol bupl exilul lor in Anatolia, uitardputin be Imperiu $i prinserA a vorbi be o Romais, aproape natio-nal greceascO, a Romeilor, Romani obatä, cari insA acum se numiauna tocmai pentru a nu mai erau Romani. E tot atita avint natio-nal cuceritor aici cit a fost la noi, cinb, spre sfirsitul evului mebiual nostru, be limb5 slavonA, care s'a prelungit pinA in veacul alXVII-lea $i be aid, WA pregAtire, lAsinb buna casA veche cutemelii milenare, am sArit in hangarul improvisat, be scinburi con-temporane am primit in Stat $i 13isericà limba vulgarA : n'amgonit slavona pe u$a cea mare a sfintului llca$ pentru ca tot prinaceastA intrare be apetenie s5 fie primit5 limba romAneascA, beVobA cu coroana pe cap $i be VlAbicA in vesminte arhieresti, ciuna a fost conbusA solemn, cu lacrimi, afarà be templul unbe numai voia sd rAmiie, iar cealaltä s'a strecurat mobestä pe o u$itabin altar.

Se pArea cA, oricare ar fi fost imprejur5rile inscAunArii sale,

178 Fazboiul nostru in note ztlnice

aceastä limbd vulgard, care insemna un suflet osebit, bed o rasáconstientä be sine, va invinge. Povestirea populard ajungea cronicabogatä a lui Froissart, gluma infloritá a lui Rabelais ; cintecul rusticincepea sd rdsune, tot acolo in Franta, pe buzele lui Guillaume beMachaut, al Cristiniei be Pisan, ale lui Alain Chaitier $1 EustacheDeschamps, ale lui Villon si Olivier l3asselin. Dar lard cd Roma seinioarce din nou.

In nemurirea ei, ea apäru in alt bomeniu. Puse stdpinire inintoarcerea ei ofensivd, pc insusi sufletul omenirli. Renasterea ainsemnat in orbinea morald ceia ce in orbinea materiald insemnaseImperiul carolingian, o inviere, peste realitate si mai presus bebinsa. Cicerone bomind frasa, cu stilul si formele sale gramaticale,Virgillu, Horatiu poesia : limba latind confunba bin nou intr'o unitateviata popoarelor.

Dar o literaturd, o culturd se sustine printr'un public, si acelalipsia pentru frumoasa opera ba savantá artificialitate. Lumea tineainsä la conceptul ispititor al unitätii culturale. Se incearcd, o bucatábe vreme, cu limba italiand, care a fost, un secol, limba be cores-ponbenta biplomatica, be literaturd istoricd, be intelegere generaldumand ; ea a cuprins mai fericitä si becit vechea latind mebie-vald Rdsdritul ca si Apusul. 0 literaturd artisticd restabili insavechi norme stricte care o fAceau sä fie mai grea be intrebuintatin vulgara frasä be toate zilele. Atunci francesa-i It'd locul aceafrancesd care, paecd anume pentru acest scop, fusese oarecumuniversalisat5 prin afluxul be termini abstracti, latini, prin substi-tuirea la mllbioasa sintaxd populard a orbinii logice, a consecventelmatematice prin reforma lingvistica a lui Ronsarb $1 a Pleiabei.

Franta e acum pretutinbeni. gLiteraturd francesdx, se numesteaceia care a fost fäcutd be Francesii be rassä in limitele regatuluifrances, bar bespartirea e arbitrard. Ori e poate altfel literatura,francesä in spirit, besi gustul nu mai e acelasi, a lui Freberic-cel-Mare, imitator al lui Voltaire ? Sau literatura pe care o face laStockholm acel rege Gustav care, pand la incercdrile be a liberape Regina maria-Antoineta, a fost cu inima la Paris si la Versailles.Sau incerchile be la Petersburg ale Ecaterinei a II-a. Sau, in sfirsit,abaptdrile, la Constantinopol ca si la Iasi $i 13ucuresti ale Fanario-filor no$tri.

N. IORGA 179

Chiar si cind se Intrebuinteazalimba nationala. fondul culturalcomun rämine. Italia are in Metastasio, in Alfieri scriitori mari, carisint insä ai secolului al XVIIIlea, nu al poporului italian, care-siare boar vre-un poet bialectal, ca abatele Me li, cintinb in viersullui sicilian lucruri be acolo, bin partea lui cea mica. In Germaniaunbe Curtea marelui Freberic ribe be asprimea graiului teutonic,Lessing combate teorii bramatice francese cu orbine francesa sistil frances ; Goethe e un zeu roman al poesiei, far Schiller e fiulsufletesc al revoltei si pasiunii be libertate a lui Rousseau.

In ce priveste Anglia, ea nu si-ar fi jertfit limba, bin minbrie,pentru nicio alta, bar comunitatea culturalä cu Franta e asa becomplectä incit, bad. Voltaire a invatat in societatea englesa $isocietatea englesa a chemat pe Rousseau ca s'o invete pe binsa,$i contrarul se putea intimpla. Ori e vr'o beosebire intre precep-tele lui Pope Englesul si ale Francesului Boileau, intre natura cumo vebe Delille si cum o vebe Thomson ?

Ce putea face bed Revolutia, tumultosul probus politic alacestei culturi care nu e a niciunui popor fiinbca e a Franciei $inu e nici cu abevarat a Franciei fiinbca o poate primi orice popor,becit sä dea norme abstracte unei Ithertifi nafionale pentru onafiune umanä care nu admite nafiuni organice?

A $i facut asa. Umanitatea i s'a infatisat cum se infatiseazacopiii unui pebagog normal, care nu se preocupa be numele lor,Inca mai putin be capitalul amenesc special, irebuctibil, pe care1intätiseaza si care, pe banca unbe au boar numarul lor be orbia,ii hraneste cu unitatea programului pentru a-i arunca tot ignorafi,baca nu si ignoranti, intr'o societate pe care ei n'o cunosc si carenu.i cunoa$te. Norme legal be binefacatoare pentru orice grupaintimplatoare, necunoscuta ca inbivibualitate, a imensei omeniriabstracte Germani ca Anacharsis Cloots, Italieni, Poloni befilau ina-intea Conventiei, abucinb, fara belegatie legalä, omagiile unor natiunipe care nu le cunosteau $i nu voiau sa le cunoasca, be si faceauparte bin ele.

De aceia, si nu numai prin talentul unui Jourban, Moreau,Marceau, armatele Republicei au biruit si cucerit a$a be repebe mai

111.

180 Rkboiul nostru in note zilnice

toata Europa centrala si subickbe aceia s'a revarsat asa be fulgeratornorocul genial al lui Bonaparte. Natiile se oferiau liberatorilor, carorali sacriflcau 4 Urania, be pang atunci, intocmai cum Bizantinii binSiria, coplesiti be abministratie, storsi be fisc, zbrobiti be o imensacultura formalk s'au oferit obinioara Arabilor patriarcali mincatoribe curmale pi lacuste, cari abuceau innapoi vechea ibila patriarcala.

Liberare a popoarelor, ba, insasi aceasta e lucrul be cape-tenienu pentru a le restitui lor inselor, pentru a face bin eleinstrumentele vii be progres ale umanitatii.

Din potrivk bariminb viata locala, cuiburile be veche conlu-crare particulark pline be iubire si poesie, risipinb sfarimaturilebatinilor si cenusa trabitiilor, natiile cele abevarate se bespoiau bece aveau mai viu si mai sacru. Legile notta ca pentru oricine, for-mete abministrative aplicabile oriunbe creau poate o noug umani-tate, bar fara acele temelii be inbivibualitate nationala care singureo pot sustinea. Ce efecte morale probuce aceastä bistrugere a me-biului real se poate vebea aid la noi, comparinb pe vechiul boierbejánar care in funbul cobrilor se prinbea be cel bin urma bulgareal tarinei natale cu civilisatul care, nu stie macar cinb a trecutgranita, bincolo be care il asteapta in Dui* o mai buna alimentatie.

Plugul lui Napoleon ara atunci larg, bar nu abinc, si mai alesWS sa se arunce in urma lui vre-o saminta.

Unbeva insa, in Sub-Vestul european, o tail ramasese pe careintinderea noii culturi rationale unifortne o crufase. Vaile salbateceale Pireneilor si Sierrelor nu ingabuisera bataia libera a vintului cenebunise lumea. Era aici rugina trecutului, ingustimea comunitatilorrestrinse, mireazma be biserica si neagra lepra a castelelor epopeiicrestine bin evul mebiu. Oriunbe geniul napoleonian ar fi impras-fiat planurile generalilor mebiocri, armatele lui moberne ar fi batutalte armate care imitau Inca stingaciu pe ale lui. Aici insä putereaintilni un suflet, un suflet national si, cum se. intimpla totbeaunain asemenea ciocniri, ea se zbrobi.

17 Februar 1917

N. IORGA 181

Sentinta Americana.

De la Inceputul lui Februar sill nou, cinb a pornit r5zboiulcel nou al submarinelor, poema epic5 a Tirpitziabei, vrebnicA be afi pus5 alAturi asa-1? cu str5mosescul Niebelungenlied, a camtrecut vreme, $i sperantele acelora cari vebeau America intrinb inr5zboiu pentru a pebepsi pe piratii besperárii au fost in$elate.

Flinbcá era vorba be o hothrire mai beplin5 care ar H venitinbatà bup5 ruperea relatiilor. Dorinta noastr5, asa be fireasc5, bea vebea pebepsit cu o clip5 mai curinb un busman sälbatec, caresuge zi be zi vlaga p5mintului nostru ocupat, vebea acum o mareflora scotinb bin ascunzi$ul sAu, be unbe se rätoie$te be trei anibe zile, flota germanä si o armat5 capabn be toate isprávile fisicesi insufletit5 be acel apirit be neintrecut5 minbrie care beosebestepe American, merginb, cu vre-un Roosevelt in frunte, contra obosi-telor batalioane ale ultimelor victoril germane. in zare, luminosulr5s5rit al soarelui p5cii pe un cer limpezit pentru ziva brept5tii...

Frumoasa privell$te, bar pe care in aceste conbitii nu vomvebeao. Sunt multe feluri be a bistruge o putere, si America, oricitbe maH ar fi pregAtirile sale, oricit be tare ar vorbi, nu pare s5fi ales acesta

Conbitiile luptelor navale be astazi s'au v5zut in marea intilnirebin strimtorile Danemarcei. Uriasii MSrii resist5 cu greu midi pri-mejbii nev5zute care-i pinbe$te $i, cu progresele artileriei, fiecare ecu mult mai mult la biscretia abversarului, be care nu se poateferi. Succesul se cumpärá cu sacrificii nespuse, be oameni $i bematerial, si el nu e m5car asa be neteb incit adversarul sa' nupoatä pune si el, macar pentru usagiul intern, trimbita victoriei lagurä. Dup5 intilnire, in loc be a se pomeni ca obinioar5 miscárileInbráznete, executia maiastra a minbrelor conceptii, se face o groso-lana socoteal5 a pierberilor si cump5na apleacl spre acela care,be $i nici unul nici altul n'a ajuns la nn resultat befinitiv, a pierbutmai putin. Se cer pareri be specialist pentru a hotari lucrul si maibine. La o bebarcare pe teritorul inamic $i ce mare lovitur5 arfi aceasta pentru Germani ! nu se poate ginbi nimeni, bate fiinbgreutAtile be a buce peste ape minate, in apropierea unui termstra$nic apárat be artilerie in vesnica miscare, ca la Darbanele, ieri

182 Räzbolul nostret in note zilnice

nenumaratele transporturi ce ar putea purta o armata vrebnica beacest nume.

Iar, cit priveste concursul pe alt teren al unei asemenea armate,baca Germanii cauta sa insele lumea si poate ca se inseala $iei singuri cinb vorbesc be complecta intrerupere prin scufunba-toarele lor a comunicatiei maritime, nu e mai putin abevarat Cabrumul peste ocean a bevenit bestul be nesigur si ca mari vase betransport bucinb mile be solbati nu pot sa-1 incerce. Si, abmitInbca ar face o, si cu succes, ce ar insemna un abaus be citeva sutebe mii be oameni veniti, cu atita zabava, cita se poate astepta,bintio tara ce nu e organizata, in imensitatea ei, pentru aceastameserie, care a ajuns astazi o specialitate, in uriasele inclestari beacuma, unbe be fapt, spatiul lipseste pentru o besfasurare a fortelor1Rapeziciunea miscarilor becibe boar, cum s'a vazut, mai mult becitelementele pe care le poti intrebuinta pentru a face aceste miscari.

Epopeia americana, cum o inteleg oamenii aplecati la visuri,nu vom vebea-o. State le-Unite poate a nici n'ar voi-o, chiar be arfi cu putinta : cine stie cita legitima minbrie au oamenii be acolo,nu crebe ea un rol awdliar, asa un fel be rol canabian in mare,pe un cimp be lupta care e fireste al altora, ar putea sa li zim-beasca.

America are alt rol, si acel rol sil joacä.Nu vreau sa vorbesc mai ales be rolul ce cuprinbe furnisarea

be munitii si trimiterea be hrana, care vor continua, be si semintiaTirpitzilor crebe ca s'a ispravit be acuma cu transporturile americane$1 ca aliatii vor trebui sä se restringa la ce poate ba ogorul lor sifabrica lor si pot ba mult, foarte mult, si vreme inbelungata!Ci altul e faptul hotaritor

Razboiu be usura s'a vazut a fi, be la inceput, marele razboiual lumii. Cinb, mijloacele tehnice cunoscinbu-se, surprinberea a fostinlaturata si $ansele s'au egalizat, cu atit mai mult s'a putut vebeaa lucrul sta asa : cine poate tinea mai mult ?, ca sa se raspunba :totusi cei mai multi, be vreme ce elasticitatea fireasca a omului cultV ingabuie sa-si bea organisatia care la inceput ii lipsia.

$tim be mult cine e, be fapt, invinsul, oricit ar samana lumeacu invingatoarele sale besastre. Dar, pentru a se ajunge mai curinbla capat, pentru ca lumea sa rasufle in sfirsit, trebuia ca Germania

N. IORGA 183

sa recunoasca acest lucru, caci toata hotarirea e numai la binsa.Germania, abeca nu oficialitatea, ci acea natie care singera cinb esatula si club nu singera, crapa be foame.

Prin toate mijloacele be prestigiu, prIn toate artificiile be jube.cata, cei be sus, raspunzatorii, vinovajii, incearca a tinea aceastaenergie incorbata 'Jana la ultimele margeni ale besperarii. Nu vabaji Inca, nu va bati; cine va spune ea n'o sa isbutiti fiinb-ca nuaveti breptate ? Cine ? Dusmanul ? Dar e interesul lui!

Micii neutri bin prejur au fiecare un interes, economic saupolitic, si au, mai ales, o sfinta &Ica. Prestigiul li_ lipseste fata beGermania beprinsa a abmira numai proportiile. In funbul Oceanufuieste o tart cit o lume. Germania se strabuieste be zeci be ani, cuImparatul in frunte, s'o cistige Ambasaborul ei era invocat ieri Inca,la mese ca pentru un Rege, sa-si bea parerea. Mii si mii be cetä.tent germani traiesc pe acolo, contribuinb la uriasa opinie publicabupa care singura se conbuce Statul.

Si acum America vorbeste. Va 2nchipuiti ce factor nou s'aadaos la con#iinta germada a viitoruluiP

*

I se cerea o senting marii Republice. A bat o. Ceva poate savie pe urma, bar lucrul eel mare s'a savirsit in momentul chiar aldeclarafiei sale.

17 Februar, 1917.

Ce am adAugit?

in acest rasboiu ca nealtele, fiecare popor s'a vazut aruncatbin cele b'intaiu momente ale participarii sale, bincolo be brumu-rile pe care era obisnuit sa mearga.

S'a tot vorbit be pregatire. De sigur ea pregatirea face mult;cum n'am sti-o tocmai noi, cari dam invatat Inca valoarea timpuluisi, cari, neavinb pebagogul linga noi, ca altii, n'am putut fi instiin-tati necontenit ca vremea se strecoara! Dar, inteun anume sens,pregatirea n'are valoarea care i se atribuie. Mintea incorbata a tutu-rora schimba necontenit conbitiile problemei militare. 0 pregatiretrebuie, be sigur : sa-ti ai toate fortele strinse si sa-ti fi format

184 Rázboiul nostru in note zilnice

sufletul ce trebuie pentru a le putea intrebuinta in fiecare momentDar cum, aceasta n'o poate $pune nimeni. In fiecare moment tepoti gäsi innaintea altor mijloace si altor procebee, si cine se inn"-rätniceste la ce a invatat, la ce e beprins a face, fanaticul progra-mului, bucherul, acela s'a osinbit singur.

Ildscocirile cele mai ingenioase si cele mai criminate au iesitrapebe bin mobd. Zeppelinurile sint acum istorie veche ; nu seincearcd mdcar reebitarea tor revAzutd si abäugitä. Gazele asfixiantesi licvlbele inflamante trezesc zimbetul lui Ebison. N'am mai auzitbe miraculoasele tankuri, be si mijloc contra lor nu s'a gäsit. Nus'a gäsit, bar abversarul stie cd ele gilt.

Du noi, acestia cari imprumutam be aiurea uneltele tehnice,puteam pune intre sansele noastre be izbinbd ori be conservaresurprinberi be felul acestora. Mijloacele nu le avem pentru a uimihimea cu inventiile románesti.

Dar ceva puteam face, eram batori sä facem. $i, pentru cdnu i-am fäcut pAnd acum, batori sintem ca be acuma innainte sdsuplinim lipsa, pentru onoarea noasträ nationala. Caci fiecare poporva fi judecat dupl ceia ce-i vor fi putut stoarce din fondul decugetare si voinfa imprefura rile cele neasamanat de grele, crisade fzintä sau de nefiinfa, de lärgire sau de distrugere, prin caretrecem cu tofu-

Acest pdmint al nostru avea taine pe care nu le cunosteamcinb am intrat in lupta, si el inchibe bogatii si aceasta inseamndmijloace be luptä be care nu ne-am folosit pdnd acum.

Räzboiul 1-am facut cum scrie in carfile altora, nu si cum cerlocurile noastre. Stefan-cel-Mare, Mihai Viteazul au fost victoriosi,cu ostile lor putine, fiindca au fast inovatori. Ei au cerut lectiipamintului prieten, care lor li- a spus ce nu voia sa spuie busma-nului. De aceia au invins be atitea ori ; de aceia, invinsi, n'au pututft dzstrusi, retraginbu-se in sigurele abdposturi ale tainelor lui.

Aceasta in ce priveste rdzboiul insusi. Dar, in ce privesteconbitiile lui chiar, mijloacele be a-1 sprijini si hräni, parnintul nostruasteapta Inca neintrebat ; pare a simti cum se sgubuie be burere0 nu i se cere si lui, cel mut si puternic, partea pe care o poateba pentru pdstrarea neamului care bin märuntaiele lui a iesit.

Chtati-vd be jur imprejur. TO au fäcut ce nu s'ar fi asteptat

N. IORGA 185

bin$H, ce nu crebeau singuri ca pot face. S'au gasit comori neba-nuite; puteri uitate s'au pus la lucru ; toata atiinta a fost beta la oparte pentru ca bin nevoile pe care nu le putea ajuta sa scapereo stiinta noua. Niment nu vrea sä se dea lnvins pgra nu va tistors tot ce zace in pämint, tot ce poate izbucni creator din ener-gia omeneascg.

Feta be ce aveam, be ce puteam, ce am innoit oare noi, ceam abäugit noi, iata intrebarea care trebuie sa ne urmareascaceas be ceas, zi be zi, pana-i vorn fi bat raspunsul.

17 Februar 1917

Pretul omului.

Se pare ca aid la noi totul a ajuns sa He scump, afara beun lucru: omul.

Totul o bovebeste. Nu voiu spune ca $i felul cum a fost purtatrazboiul unii au spuso, fiinb-ca o fatalitate a facut sa avem, infate noastra, far% sa li putem opune acelasi armament, solbatii ceimai bine inzestrati, supt raportul tehnic,b cari se pot inchipui. Cupiepturile borobantilor ne-am batut, si nu e be mirare ca 'Ana lasfirsit ele totusi n'au ajuns.

Dar tocmai pentru ca s'a facut aceastä consumatie be oamenifall nicio comparatie cu a altora, caci cineva care poate fi informatimi vorbia be 60.000 in trei luni, cea mai strida crutare trebuiepe urma. Si totusi pretutinbeni ni se pare ca vebem o risipa beviata omeneasca pe care o puteam evita, o putem evita Inca.

Du vorbesc numai be trupe, nu vorbese chiar be ele in rinbulintaiu. $1 cinb ramasite bin vechea pebanterie blestemata $i binpripa u$urateca impun brumuri zabarnice pe vremi cumplite, nu eaici raul cel mare. Nu lui i se batore$te faptul, nu bureros, ci sfa-$ietor, ca la fiecare pas vezi omul tinar si frumos care se pierbe.Ar H fost be ajuns ca o ingrijire parinteasca, o mila be frate, unajutor al aproapelni sa se fi inbreptat asupra lui cinb incepea sa$ovaiasca, $i era scapat. Acuma insa e prea tirziu isi primbla sgu-buitoarea agonie bin loc in loc, pe jumatate in alta lume, si infectiape care o raspinbeste chiama pe brumul cel fara capät tovarási noi

186 Rázboiul nostru In note zilnicé

bin mijlocul acelora cari Ma hranä au stat in mijlocul furtunilor sisupt ap5sarea gerurilor.

Statistica inseamnA : azi atitia, mine atitia... Cutare se plingea nu sint scinburi pentru sicrie.

Pe alocuri sate intregi sint prinse in patima cea grozavä. Amavut in miná statistice care m'au infiorat. Nasteri citeva, une oria zecea parte bin numärul mortilor ; si ce nasteril Pe cuptorul fáráfoc linga care se sgribulesc copiii ceilalti Bra camasà. Hrana,sa nu mai vorbim: boar o stim in timpurile obisnuite l Linistit,sigur, moartea merge bin loc in loc si coseste, stringe, lasá loculgol in urmä. Calea slobobä e beschisä bolilor. Mebicul e la oaste,daca e la oaste. Oricum, nimeni nu-I gäseste sl, in resign area amor-tita, nimeni nu 1 cautà. Hoiturile nu se ingroapa, be si atitea brateWA ocupatie se aflä in preajmá, bar tn'a venit orbirP, Mortii nuse acopar cu pämint, ci se presara. Dovezile le are azi in minicine trebuie, omul milos 81 bun care va lua masuri.

Dar ele trebuiau luate si pina acum. Doar le luAm pentru noi.org$enii, cit be cit. Chiar in orasele unbe se vebe ca nu se stiece e matura si unbe fiecare cetatean socoate a gunoiul carei putiain curte miroase a busuioc bacä si la clàbit supt fereastrA, instrabä, unbe are mingiierea macar cá poate imbolnavi si pe tre-cátor, aproapele säu. Da, mäsuri se iau pentru urbanitatea noasträsebentarã. Nu mai vorbim be trenuri speciale pentru a merge unbese manina icre si sarbele, ori macar se intinbe zilnic unt pe pinesi poti bea un palm cu lapte in fiecare bimineatd.

Dar se orboná inoculAri, se executà lumea pentru a le face.Intre cläbirile be hoituri ale brumurilor marl, in preajma mormin-telor omenesti beschise cine inoculeaza ? Poate moartea care asteaptá,obati cu cele b'intaiu cAlburi umebe räspinbitoare ale miasmelor,bin pärnint i be supt pâmint.

Si, totusi mebici sunt, si elemente abministrative bestule. DarIt trebuie oras si inlesnirile civilisatiei. Au plecat bin tart boctorivestiti specialisti unici, ca bintr'un loc unbe, fereasca Dumnezett,poti ajunge sá parasesti ceva bin bulcile obiceiuri cu care estibeprins.

$1, apoi, be ce atita trubl, atita sbucium ? Doar e vorba be

N. 1ORGA 187

oameni, be oameni mici si prosti, si be aceia sunt bestui, ViataomeneascA e astki ieftinA.

Aiurea, nu, zAti nu! Trebuie s'o cheltuiesti, bar o faci cu ceamai mare scumpAtate. De aid incetineala savanth, lunga pregAtirea ofensivelor; be aici atenta ingrijire a bolnavului, crutarea iubitoaresi a celui mai sArac bintre sdraci. ToatA omenirea va pierbe, barvai de cel ce va fi pierdut relativ mai mu lt !

SA nu fim noi aceia, bupá Sirbi, singurii cari n'au pututevita grozava nenorocire ce i-a atins, cari be-obatA s'au trezit WAteritoriu. Cu un lucru biruiam obatA : cu numArul Pe omogeneitateapopulatiei be aici ni sprijinim breptul be a till, cum cerem Arbea-lului pe temeiul superioritAtii numerice a neamului nostru. Valahiiacestia au fost multi si spornici. SA nu fie altfel in viitor ; sA nubisparA acest temeiu be cApetenie al nostru. SA nu ne trezim cusate goale, cu sate stoarse innaintea unei lumi, vrAjmase si bupArAzboiu, care mai are si alte mijloace be luptA. Pamintul rau locuitchiama pe strain e un abevAr crub al istoriei. CA vor fi orAseni,transportati in Rusia unii, hrAniti ceilalti cu cartele si inoculati bupAcuviinfA, creb. Tot oameni bestepti si vorbareti, t cultip si (cons-tientiD. Doar ne cunoastem si sint atitia bintre ei pentru cari avemsi altà iubire becit aceia pe cari azi orice Romin oricarui Rominio batoreste. Dar ei au un bublu neajuns : barbafii nu pot muncii femeile nu vreau sa faca copii.

Iar, bacA inchibem ochii si mai beparte, bragA frate cu carevisam innainte be Rominia Mare, satele se duc...

Pretuiti omul; ca pe icoana lui Dumnezeu respectati-1 aceiacari crebeti; ca pe fratele vostru be acelasi neam iubiti-1, aceia cariintelegeti ce inseamnA o natiune ; ca pe semenul vostru ajutatilmilos, aceia cari aveti filantropie in suflet, cAci all cetit bespre nobilioamenl albi cari alergau sA ajute in mijlocul molimelor asiaticeoameni be altA rasa si be alfA culoare. Salvati-1, tineti-I viu si sana-tos Ora la vremea pe care o asteptAm, aceia cari macar $titi siva faceli socotelile.

Cad comoara cum e omul nu se mai gasege, §i nu still celume be bunatate si energie ingropati cu cel bin urmA vagabonbcare cabe pe sosea linga un hoit be vita : nehrAnit, neincalzit, neim-partasit si nemingaiat!

18 Februar 1917.

188 Rázboiul nostru in note zilnice

Nobilul cel nou : omul cel bun.

Faptul cl presa romineascA intreagA a vorbit pe larg, calbu-ros, be pierberea unui om care fusese numai un institutor, un basalbe bunA voie al calicimii cu un leu ceasul in folosul altor shadcare mai avea boar meritul be a fi veghiat fArA precurmare lingA patu-rile ranitilor si bolnavilor, pAnA ce boala 1-a rA pus si pe binsulfaptul a i s'au abus laube neobisnuite, ribicinbu I sus peste ceilaltinumai pentru cA a fost un om bun si binefAcAtor, trAinb pentru altii,nu pentru binsul, ajutinb bin toatA inima pe oricine, isi are insemnA-btea. SA fi murit unul bin aceia cari si acum isi afiseazA civila, bar nusi civilisata mutrA in automobile si trAsuri care nu sunt nici ale lor,nici richisitionate pentru binsii, cari cer mai cAlburos becit o victoriesA nu li lipseascA nimic bin programul be la bucAtArie in toatezilele, cari, cinb nu pleacA ei insii, te scot si bin bucAtica asta betara cu ifosurile si rnofturile lor, s'ar fi publicat necrologul obligatbin partea familiei cu bola rinburi be biografie, si atit. Pentru invA-tAtorul Tenie au plins cu lacrimi atitia.

Si, cinb, ieri, bispArea, be o moarte grozavA, profesorul (Mita-ileanu, s'a pomenit be sigur a era un om invAtat si cA a publicatlucruri importante be filologie clasia, bar atentia publicA era che-matA, be b. Bogrea ca si be b. Petrovici si be alti runoscuti sipretuitori abevarati ai lui, asupra faptului cA era mobest si blinb,cA tinea bin toatA inima la Ora lui, c'A era un om bun si un buncetatean.

$i creb cá acest nou criteriu va rAminea be acum inainte, CAbupl binsul vor fi jubecati toff, a el va inbemna pe copiii ce vorcreste sä he tot asa, a pe invAtAtorii lor ii va face SA treacA inna.inte be orice notA be specialitate" nota la purtare, si nu lane-purtarea trupului imobil, a mintii incremenite in atentie, ci lapurtarea activA, ajutätoare, siritoare, cum se zice, la orice nevoie,la orice muncA, avinb in vebere numai interesul altora, interesulobstesc. Asa ceva cum incepuse a face, cu un netAgAbuit folos,scoala cealalta, cercetAsia, al cdrii folos 1-a vAzut vioaia minte,inbreptatd spre realitati, a Principelui illostenitor, care, el, nu ebintre cei cari pretuiesc pe oameni bupA ce i se spune cA sunt, cibupA ce vebe singur.

N IORGA 189

Aceasta ar fi insa o revolutie. Pur si simplu o revolutie. $iuna bin cele mai mari.

Revolutia formelor? Le aceia, zgomotoasa, singeroasa, ambi-tioasa, citi nu s'au ginbit ! $i au vrut s'o faca. $i in oarecaremasura au si facut-o. Daunazi chiar venia la mine in Bucuresticineva care be atunci s'a plasatu, ca sa-mi propuie, mie specialistIA trin, care miros motivele cibealismului* be la o suta be metrisa-1 ajut sl mai faca una. OH be o face-o ori be n'o face-o, cinb n'omai fi cplasat», tol una. Noi o s'o avem, baca mergem pe caleaaeeasta, pe cealaltä : tacuta, nesingeroasa si busmana tocmai o ori-carii ambitn. Revolujia Intrebuinjarii fieciruia dupä priceperea i

bungvoinja lui i a prefuirh dupä inima ce a pus-o in ce-a fäcut.Ginbiti va numai a acuma o suta be ani erai cineva numai

baca aveai in cap o caciula mai mare becit a celorlalti si a puteaipurta islicul in be obste numai baca erai, cu sau fat% voia Tiga-nilor be casa, urmasul autentic al unui boier be la 1600 ori, bacanu erai be aici, al oricarui Grec be pe lume $i ca be la 1834innainte, ti se scria numele in amintirea oamenilor numai bacaaveai un cM, o functie, baca te putea vebea lumea, la anume cea-suri, innaintea unui anume birou, chiar sa-ti fi fumat boar tigaraacolo, si.ti faceai portia be conversatle cu alt trIntor. Ca, in sfirsit,be pe la 1830 te impunea un palat la Bucuresti. echipagiu la$osea si un jour fixe la care cei mai intagenti si mai bine cres-cuti erau slugile.

Dar yeti spune : asa a fost pana la regimul parlamentar, 0'0la intinberea unei mai innalte civilisatii. Pe urma a venit rinbulomulut de talent.

Da, comul be talentx..,. Avinb o calitate be nastere, fail vinasi, Med meritul lui, ca un glas bun ori o aptitubine pentru bant,care, acelea, cer macar sa muncesti mult ca sa pop face ceva binele. lOratorulz tuturor imprejurarilor, pe care un craspuns la mesa-gitP II inzestreaza cu breptul be a pompa la toate bancile si be arivni la toate portofolnle. Ori cscrntorul* cu conbeiu mester, carestie sa zica si asa si asa, cum te ia si cum II iei. Histrionulvietii noastre publice, aplaubat be cei cari 1-au cistigat si plata siabmirat prosteste be cei cari poate Inca nu I-au catit nici nu 1-au

190 IlSzboiu1 nostru in note zilnice

ascultat, Omul care, gavinb talent,, se crebe, nu dator sä fie citmai bun, ci 117 drept s5 fie eit de räu.

Pe acesta, abaus la nobleta singelui bubios $i a cinului Iàräfolos, la pompa averii, vine astazi 5i-1 inlocuieste acela care, fArAstrAmosi, fArA bani, fArA rang, n'a avut in materie be talent becitunul, $i mare: acela be a fi in fiece zi mai bun in sine insu$imai binefacAtor fatà be altii.

19 Februar 1917

Un German despre RomAnia.

Foaia germanofilA bin flaga Allgemeine Handelsblatt a bat,in N-rul ei bin 2 Ianuar, stiri bin 13ucure$ti care sint be mareinteres.

Nu vom releva partea care priveste 'zu$uratateaz hotAririinoastre i ibeia enaivP pe care ni-am fAcut-o bespre un rAzboiuin care zeci be mii bin ai coresponbentului german 0-au basal oaseleaid la noi.

s'a spus la Bucure$ti, unbe a intrat cinci zile but:4 cuce-rirea alor sgi, cA a fost o capitulare. a cvestiteiz cetAti clAbite bel3rialmont, ale carui merite le atinge in treacat, ca, totusi, cetateafiinb begarnisitá be tunuri, cbin trufie., un cApitan german cu osutA $aizeci be oameni s'a apropiat be eforturile norbice., unbes'au prebat solbatii romini ce rAsAriserA pe ziburi", in numAr becpatrusprezecez (!). Ca sA fie mai interesant be cetit, omul nostruhazliu cum i-a fAcut D-zeu natia se $tie cit spirit se sal4lu-ie$te in Germnnia, bin generatie in generatie aratA cA unii $i

alpl s'au suit in cpatru tramvaie electrice, care asteptau la statiafinalA, ca in fiecare searA, $i s'au oprit la un mare otel), unbe

bame si bomni romini stAteau cu gramaba, fumau si ribeauz, pAnAce veberea cuceritorilor, cad cereau I ei mincare i loc be obihnAa speriat pe toff inconVientii ace$tia. DupA socotinta coresponben.tului, vagonul be tramvaiu ar trebui bus in triumf la Zeughaus inBerlin.

SA tot rizi !...A boua zi comanbantul suprem a mers cAlare la comanban-

tul trupelor bin CapitalA. De fapt, a fost acoperit be flori. In linia

$i

I

N. IORGA 191

Intdiu On hoofdzaak) be Germani, Austriaci si Unguri, cari, bupao internare be mai multe luni, se bucurau acum be citeva zile, belibertatea lor, si primira fireste cu bucurie pe al lor cari befilau.Dar si be Romini, aberenti ai lui Carp, be cei cu sentimente ger-mane oi be ne-Carpisti, a cáror ming, plina be flori, se beschibeacu teamä.,

Para vezi scena . Sá mori be ris !...Omul nostru s'a pus pe lucru. Timp be ccinci zile, cite

nu poti invata in scurt timp, fiinb un Neamt aoa be beotept !a intrebat pe atitia Romini, ,,oameni be pe strabS, bin burghesie,ofiteri prisonieri si solbati, politiciani, abversari ai lui Bratianu, aicárui aberenti au fugit cu el la Iis. Toti i-au spus a visau beRomänia-Mare", bar, sd fi stiut ca se amested si Germania, rä-mineau neutri ; tot asa bacá oiar fi bat samä be falsitatea beclara-ratiei lui Rabev cá nu se va amesteca I3ulgaria M. 0 primblare pandla Tisa, ca in 1913. Aoa ne-ar fi asigurat si Regina, «a carii realäinfluentd politica nu trebuie socotitã prea putin,. Parlamentul sifunctionarii, simple creaturi guvernamentale, au aplaubat.

Aoa prosti, toti, sá te strici be ris !$i corbi... La chestiile interne nu s'ar fi ginbit nimeni,

fllogermanii ei insii visinb be Obesa si Chiev. Nu purtau grija teriici ginbul li era tot la «Romania Mare', la Arbealul, care nu-i vrea,ori la altá praba. Dar totuoi abevárat «spirit public* pe la Astia nuse aflä.

Asa-i ? Ce bestii! Abmirabilá bistractie pentru turist !Dar sä vebeti... I3rutele acestea erau in culmea bucuriei, cinb

iatä cd apar zeppelinurile. Le crebeau... cromäneoti, francese orirusesti, oi strigau pe strazi: mal. «Atunci bombele plesnira si sutebia ei se vinzolirä in singe, si tipau si urlau be burereb.

SA fi fost acolo ! Aoa o petrecere! Ti-ar fl trecut si burereabe mäsele...

lath' insä Turtucaia, Silistra. Inboieli asupra conbucerii, Gene-ralul Berthelot e abus ca cMesia,. Vorbe crube se raporteazà,o awl are legâturi cu «ministrul unei Puleri neutrale,. Se aoteaptàturturi grele cin sese luniv.

Ce zici be copilarosii Aotia ? Deliciosi, nu e asa ? In Romgniatrebuie sd vii ca sä vezi aoa ceva...

192 IlSzboiul nostru in note zilnice

«Patrusprezece zile a trait Bucurestiul inselat be biruinta binvalea jiului*. Genera li cari sfatulau retragerea in Molbova au fosttbestituiti". D. Berthelot voia apararea Carpatilor. Zbucium, spe-rante, infringeri .. Ru$ii vin tirziu... Calugärenii inseamna loviturabecisiva. Bucurestii cab.

Ce comebie! Face sa vii asa be beparte ca s'o vezi ..Regele a bat orbinul be a se parasi Capitala. 4Cu trei zile

innainte plingea..." Voia sa se lase prins, sa joace rolul lui napo-leon al III-lea in 1870. Dar Bratianu 11 WO cu sila in automobil,care astepta in noaptea neagra, pentru a-I buce la Iasi, unbe Reginaisi cautase be mai nainte refugiul. Si acuma in ochii Bucureste-nilor Regele $i Regina si Bratianu si Ionescu sint trabatori, Carpsi Marghiloman sint ribicati in slava. 'Jos Intelegerea i>> (in fran-tuzeste) cAltfel, se traieste bine cu Germanii si Austriacii. SlavaDomnului ca nu-s 13ulgari $i Turci... De ce sä te miri a in pravaltise vinb, nu numai chipurile lui Carp si Marghiloman si Maiorescu,ci 5i ale lui Mackensen $i Falkenhayn $i Hinbenburg si Lubenbroff,ca Romini si Romince cauta pe straba foi ilustrate germane, ca eise inbeasa la biroul foii antantiste prin excelenta, Adevärul, unbeapare num Bukarester Tageblatt, in text german si romänesc.. LaCapp numai Carpistii au acum cuvintul, supt conbucerea rebacto-rului-$ef al Moldover, foaia lui Carp, si vorbesc bespre vntorulRomaniei, bespre Regele ce ar fi sa se aleaga, bespre Minister&Carp, bespre noile hotare be la Est si Vest, be la Norb si Sub'.

Incintator si ribicol, nu e asa ?numai cit ca sa jubeci in acest fel $1 in acest ton tragebia

unui popor, a sperantelor, jertfei si suferintelor lui Mt nume,ce pabuche moral trebuie sa fii, spiritual cirnatar al nobilei talepatrii !

19 Februar 1917.

Un an de /a moarteaReginel Elisaveta.

S'a facut ieri parastasul be un an pentru Regina Elisaveta.Parastas be pribegie pentru o Regina care se obihneste in

pamint, supus busmanului! Cita tragebie nu se cuprinbe in aceasta

N. IORGA 193

singurà constatare... Sotia celui b'int5iu Rege al RomAniei, a ace-luia care a trait o viata intreag5 cu crebinta cd opera sa va inna-inta be la sine, linistit si sigur, fArd &á cunoasca' furtunile vi träs-netele, ca se va abAugi bin generatie in generatie prin ocrotireaputerilor ceresti chora el, crebinciosul, li-o inchinase, nu va aveasteagul terii sale in mijlocul trupelor care vor ba onorurile lingamormintul gat.

Caci va fi fost si la Arge pomenire ieri. Du vor fi uitat s'oMCA' acei cari i-au stat mai aproape si pe cari intimplarea i-a pas-trat acolo, si nu numai episcopul, rgmas in mijlocul turmei salenenorocite, care, fled soborul stralucit be a cum un an, va rosti ruga-ciunile asupra obihnei celor boi tovaräsi regali ai unei vieti lungisi intru cit omeneste se poate fericite. Dar va fi tinut maiales s'o facá altcineva: el, sträznul.

Vor suna fluierele ostilor germane, vor zingäni turnurile cuclopotei ale betasamentului be paraba, vor scinteia coifurile biru-intei si sàbiile ce se vor presenta vor fi acelea be pe care s'aspalat abia singele rominesc, .7 acelasi singe be care s'au atins cumila be mama in razboiul be liberare begetele ei, Doamna teril.

Si aici e o tragebie, in cele boud slujbe care se fac in aceiasitara, sub scutul a boul osti care s'au luptat si bintre cari unarepresintà o cucerire obrasnict, far cealaltà o nobilá aparare neno-rocita. E o tragebie in lupta care se ha, in jurul acestei Linistite siObihnite, intre cei cari nu uitä in sufletul ei besracut be legáturilepämintului pe Doamna care be atitea ori, intr'o lungä petrecere inmijlocul lor, a fost cuprinsä be aceleasi sentimente cu Tara, si intrecei cari vreau sd afirme, prin cinstirea ce-i abuc, nu numai porun-cttoarea lor presenta in <<Valahiaz. zbrobità, bar si dreptul pe care-Iau asupra ei. Drept, care e mai mare becit al cuceririi, caci o cerpentru binsii in puterea originii ei nationale, a vremurilor be tine-rep' petrecute la Rinul lor, a intregului ei scris care nu s'a pututbesface be limba in care insasi simtirea ei era beprinsä a vorbi.A noastrá este% spunem noi, cu buiosia amintirilor, si bin partealor ni se raspunbe cu birza afirmare a unui popor care nu uitàniciobatä nimic bin ce-i apartine supt orice lature : E a noastre!...

Ea este insä, aceia care a fost Regina pe lume, fiicS iubi-

-

194 RAzbolul nostru in note zilnice

toare pe un pAmint si pe altul mama bevotatA , innainte be toatea lui Dumnezeu astäzi.

A Lui care i-a bat cinbva barul cel mare al nasterii sale, barieri cel mai mare bar ce i-1 putea ba: nepretuitul bar al mortii.

Sintem acum la un cap be tall, anposliti, parecA, nu numaisupt sAbiile ostasilor be mine, bar si supt mAreata ocrotire mists-rioasA a strAmosilor eroici bin vechea molbova, cari borm aproapebe noi in necropola lor bucovineanA. Mini, se va alege be noi,potrivit cu breptatea in care crebem, ca s'a putem Iral. Am pierbutatita bin puterite noastre, bar una bin ele o avem, mai besavirsitabecit oricinb: unitatea =rata a celor cari se afla aici, in acest aba-post, care e un punct be razim si un punct be plecare. De la regepang la cel bin urmA solbat, be la Doamna fedi Ora la bAtrinavAbuvA care, plinginbu-si singurul fiu, spera in biruinta rasplatitoarea terii, un singur suflet sintem. Intre multele lacrimi care se varsAnu e niciuna be parere be rau pentru ce am fAcut. 0 lume intreagApe care am trAit-o s'a inchis prin vointa noastrA in August 1914si aid nu se eta nimeni bin cei cari o regreta.

I s'ar fi putut cere Aceleia care intrupa aceastä lume in eainsAsi si in tot trecutul el, in tot dreptul ei be a-si aminti acesttredit si be a-1 iubi, sA urmeze singura batoria veninb cu noi in-taiu, dupg noi pe urmA ? $i ce ar fi adus cu sine in aceste zilebin viata noastrA ?

Dar Dumnezeu a vrut altfel : El a pAstrat-o la locul ei fArAs'A fi putut fi asteptatA intealtul.

Asa be mult o uitasem I AstAzi o intilnim bin nou, bar in sin-gurul loc unbe nimic nu se strecoarA intre ce-a fost ea si ce sun.tern noi astAzi, In casa lui Dumnezeu care a chemat-o acolo numaiunbe sufletul ei se putea linisti: la Dinsul.

20 Februar 1917

0 ocazie prea scurtà.

intre lucrurile pe care niclobata nu le poti privi cu inbife-rentA este lipsa be rasunet a scrisului in care pui, obatA cu nes-gubuitele crebinti cari fac unitatea unei vieti omenesti,mai meritAastfel s'o trAiesti ? tot ce al mai bun in sufletul Mu. SA vezi

N. IORGA 195

bine cd anume lucruri sint asa, cd ele vor trebui neapárat, printeribila logicd a lucrurilor, sd bucd, si WA cataclisme monbiale,ca acelea be azi, la anume resultate, sd-ti lasi toate rosturile siplAcerile cele mai inglbuite ale existentei pentru a striga la mar-ginea prdpastiei be care se apropie veselul tren be excursionisti, sisä nu se uite nimeni bin aceia pe cari-i iubesti totusi, in zgomo-toasa lor zäpdceald, la nebunia" instiintdrii tale, asta este oburere, 0 asigur.

Doisprezece ani a trait foaia aceasta, si sint Inca vre-o citi-vaoameni lingd mine cari stiu ce nacaz era pentru noi toff ziva beSimbata,. in care trebuiau banii pe cari-i cerea tipografia ztaruluinecetit si neajutat. Dar era si un näcaz mal mare becit acela bea-ti caciuli minbria pe la crebitori si pe la bebitorli cari nu voiausa plateasca : era tdcerea abinca, voitd, orinbuitd, in jurul acesteiinstiintari in care ni se cobora tot sufletul.

0 mingiiere in aceste incercdri ni-a fost sä vebem izvorulcurat pe care cu suborile noastre 1-am beschis in stincd servin bacumspre inviorarea multimilor obosite si pline be besperare. 5i be aceianoi, trei, patru oameni, avem si azi, pe lingd min brie be a lucreLard arginti pentru poporul nostru nenorocit, mingiierea cd in ade-var li tolose,ste ce facem noi.

Ni pärea bine insd be altceva Ina Dacd cei multi n'au stiutbe noi pentru cd gustul lor, innabins conrupt be o presa bestrabd-latä nu numai minciuni, intrigi si injurii I nu ne cunostea sisa ne fi cunoscut, nu ne suferia, erau altii cari ne stiau bine, barse fereau de noi. Si acesti oameni erau tocmai aceia cari, supt fir-mele ce tot se schimbau, aveau conbucerea terii in mind. ()ricemijloc be a-i inriuri lipsia acelei oneste cugetari critice cdreia iiinchinasem foaia.

flenorocirea comund, care ne-a apropiat si ne-a luminat, afäcut insä si bin ei cetitorii nostri, ba Inca, bat fiinb numdrul rebusal foilo'r, zilnicii nostri cetitori. $1, cum noi nu borim becit ca fie-care sä fie cum trebuie, pastrinb, bud face aceasta, tot ceia 'ce i-abat soarta, o perspectivä be spornica muncd laolaitä se beschibea.

Dar iatá cd viata se face grea, ca un numb. be Columbi si.Pizerri bescopär cd la capatul pdmintului este totusi o vastä WAcare se chiamd Rusia, cd se poate trdi acolo intre oameni buni Qi

196 Rilzbolul nostru in note zilnice

primitori, ca rasboiul se resimte acolo mai putin, si iata cetitorinostri cei mai raH care ne päräsesc.

$1, cinb se vor intoarce, vor fi vremuri mai bune. Porumbulcu ramura be maslin va sbura innaintea trenurilor be revenire. $ivai, in emotiile reinstalarii, in betia be putere bin Iloua Romanie,ziarul nostru va fi bin nou uitat. Glasul lui vor cauta, sa-I acopereiaräsi tipetele besfriului si urletul pasiunllor, intim carnaval politiccare a fost boar numai intrerupt ca un local be petrecere care seinchibe trei zile pentru causa be boliu".

$1 cit am fost cetiti ni se pare totusi ca e prea putin fata beo stare be spirit pe care o cunoastem si sintem convinsi a ea arfi cerut un tratament mai inbelungat...

20 Februar 1917.

Cut-el-amara

Acum un an be zile presa Europei Centrale)) era in jubilare.Mare le plan pe care.l formasera Englesii si Rusii be a lua in stapinire acea linie a Tigrului care face parte bin vastul plan econo-mic al Germaniei 'Area sbrobit. Dui-A vestile prea optimiste ca binmuntii Armeniei cucerite, unbe n'ar mai fi be acum inainte piciorbe busman, ostile Tarului se coboara spre vechiul raiu istoric siteologic al fflesopotamiel, WA ca o armata englesa, o adevaratiarmata englesa, nu numai prin steag, ci si prin originea nationala acelor bin care e alcatuita, se lasa inconjurata be forte turcesti su-perioare, pe care le-a strins, le-a echipat si le-a conbus bupa esce-Iente planuri migaloase stiinta rasboinica germana *i, la capatulsuferIntelor ei grozave, stoarsa be foame si arsa be sete, ea sepreba. Unul bin cei mai buni generali ai Marii-Britanii, un numarbe ofiteri pretiosi si mii be solbati merg in captivitatea turceascabin Anatolia.

.

Un Seban asiatic, nu e asa? $i cu toate consecintele Seba-nului: renuntarea la lupta, bupa o lovitura care impiebecá o refa-cere si o reluare be activitate in viltor, inchiberea unui capitol beistorie, asupra caruia mina sortii a aruncat brutal portile be aramaale nenorocirii.

Cine a observat cu atentie insa, nu numai tinuta generalului

N. IORGA 197

care capitulase si a statului-major be prisonieri, bar si atitubineaintregii prese englese, care, be sigur, nu e obisnuita sä se caineze,bar lasa a se intelege ce e ireparabil in loviturile pe care le pH-meste natia, a fost insa be altä parere. Drumul Bagbabului trebuieinchis, nu numai pentru ce inseamna astazi si pentru ce poate insemnamine, bar si pentru simbolul pe care-I infatiseaza in uriasa ambitiegermana be a bomina lumea cu puterea si munca bratelor unuipopor turbat be energie. Bremerhaven-13agbab, prin Viena, Pesta,Sofia, si Constantinopol. Daca inceputul acestui brum nu poate fiatacat, baca termenii mijlocii n'au putut primi loviturile ce li sepregatisera si se incerccserâ, in punctul final se poate lovi ideia.$i biruinta momentana a Turcilor numise, bin punct be vebere=War, acest punct final, .x Cut-el Amara*.

Cum s'a strins oastea cea 'notta, bin ce elemente, abuse pece cale, in ce chip s'a facut legatura cu aliatii rusi, aceasta se vasti mai tirziu. Nu s'a prevestit nimic si nu s'a strigat, ieri macar,biruinta asteptata cu sigurantä, besi Turcii vorbiau acum be succeseale inamicului card nu sint cbecisivep si be executarea miscarilorbe mai inainte orbonate., in stil invatat be la Austrieci. Si be obata,in chip impresionant, se anunta in , Parlamentul be la Lonbra as'a Matt.

Si-ar fi inchipuit oare Turcii, cum li spunea invatatii barbatipolitici be la Berlin, ca Anglia e cu totul invechita, usata in toateincheieturile ei, o batrinä Cartagena Innecata be grasimea bogatiilorsi evibent I trinbaviei sale si a n'ai becit sa trimeti contraostilor ei, mercenare sau coloniale, in Mesopotamia oH aiurea, unnumar oarecare be bune bestii umane viteze, imbracate, incaltateinnarmate, invatate si comanbate be fabricantul german be inbustriarasboinica, pentru a-i zbrobi minbria si a-i bistruge pentru totbeaunaacele interese pentru afirmarea si besvoltarea carora a muncit sutdbe ani cel mai tenace popor be pe lume? Ori intelepciunea politicaa Tiganului turcesc si turcit care e Talaat, Mare-Vizir bin mila luiAllah, conceput ca un bulibasa care tine cu purabeii lui si numaicu binsii, e asa be ascutita incit sa joace pe acel reprezentant alunei rase cobositv si cbegenerate, care e Loyb George ?

Anglia i-a aratat Turciei Inca obata ca e in masura sa executesentintele be moarte pe care nu obisnuieste a le rosti be boua ori

198 RSzboiul nostru in note zilnice

asupra unui popor netrebnic. Se poate intimpla cA i bupA biruinjaaceasta sä mai intervie zAbAvi, se poate intimpla ca armata invinsAcare a rAmas, sA-si cerce bin nou norocul si chiar sAI aibA,cucerirea be acum are insA insemnAtatea ei prin altceva becit eaInsAsi. Ea este o bovabA cä, orice s'ar intimpla, Anglia nu renung.

La Cut-el-Amare azi ; la Stambul, mine!21 Februar 1917

In Rominia ocupata

Un cAtAtor german care a strAbAtut la inceputul lui IanuarRomania ocupatà bA lAmuririle ce urmeazA in Algemeen Handelsbladbin 9 ale lunii.

A trecut be la Giurgiu spre I3ucuresti pe la CAlugAreni Atrl .buie inijiativa marii lupte be acolo generalului Berthelot. cRominii

Rusii s'au luptat cu un curaj besperat si cu o extraorbinarlenergie (volharbing), i citva timp s'a pArut cà norocul va fi cu ei.0 blvisie turceascA a trebuit sä cebeze innaintea nAvAlirii. Dar inmomentul cel mai greu o bivisie germara alearga in ajutor si bupAo luptA InviersunatA Rusil si Rominii trebuirA sA se retragA*.

CAlAtorul a vAzut pe tot brumul urmele grozave ale marii lupte.Biruitorii nu ingropaserg morfii, cari zAceau in seanjuri, pe cimp

pe brum, lingA cai si cmi morji (foaia e cunoscutA pentru senti-mentele sale germanofile; fl. R,). gToji copacii erau sfArimaji besrapnele. gSe vebe cA busmanul a fost improscat aid cu foc besrapnele si be puscA,. Delicatul scriltor german bescrie unul citeunul morjii, in atitubinile in care-i prinsese sfirsitul. Si pe urmA seIntreabA be ce politica a fAcut aceste jertfe, fàrä sA injeleagA prinaceasta criminala politica a propriului sáu popor.

gTerani se 'nlorceau bin I3ucuresti unbe fugisetA cu femeilecopiii lor, bucinb in cAruje bolnavii i uneltele obosiji be moartetristi, ctt bor be casa lor i chinuiji la ginbul cum vor gàsi. $1

ticAlosul se intrean be ce acesti oameni necajiji nu luau asupralor inmormintarea victimelor luptei ! Nu WU sA spuie InsA cA biejiioameni intilniji in cale Ii scoteau cAciullle innaninte lui. Pentru a

el

el

eiel

N IORGA 199

abäugi: 4Invinsul care se teme be invingAtorul slu si a cdrui fatase lumineazd cinb acela rdspunbe binevoitor la umilita lui inchind-ciune, cinb nu-i zice nimic, il lasd sd-si caute be brum, be brumullui obositor, lung, jalnic, pe careI inseamnd mortii si cinii si cioa-xele care mAnincd pe morti ,

Constatä cd poburile mid erau bistruse, far cele mari in flintasi vebe o bovabd t a usuratajii care be fapt meritä sä fie pebepsitP. ,

La o sutd be chilometri be Bucuresti satele sint inconjuratebe cabavre! Straf-expebition!Canibalul se bucurd vdzinb o biatä bd.,trina moartà in scaunul ei afard. Paza o fac Turcii bin Anatolia cu

,fafa melancolicd si 13ulgariiexpresia insdsi a cdlatoruluierinjesco.Toate acestea la o hula dupa lupta...21 Februar 1917.

Ostatecii

Germania nu se teme be nimic, a spuso abese ori. Nici bebesonorarea ei proprie, cum o bovebeste zi be zi. Mai mult becitatita: cum se laubd. Numai sd ajungd la capdtul vointelor sale, iie inbiferent brumul. Puterea se face respectatä prin ea insdsi si einbiferentä mutra pe care o are acela care e silit sä piece frunteala pämint inaintea comanbei. S'a interesat cineva vre-obatä bud.osinbitul la spinzurdtoare zimbeste amabil aceluia care trage befunie ?

Ceia ce altiiticAlosii sau nenorocitii be ei ifac pe tdcutele,ceia ce tdgábuiesc si innaintea celor mai strivitoare bovezi, ceia cecontestà innaintea jubecdtii aspre a istoriei, Germania o strigd Nis,isfibätor innaintea lumii. Dovabd cu scufunbdrile, in cursul cdroraacusd pe busman cd nu tine sa,ind be regulele breptului interna-fonal si cd jigneste interesele be comerf ale neutrilor. Dovabd, acuma,-cu ostatedi bin Bucuresti.

PAnd la rdzboiul bin 1870 era bogml sfintä ca rdzbolul nupoate atinge pe dvili, chiar nici bacd ei, cum sint datori, i cindcontiinfa lor a zis astfel, sustin, nu numai cu puterile lor mate--riale armatele Patriei, bar cu borinfa lor cea mai alburoasi aspi-ratiile ei cdtre victorie. Ferneile, copiii, bdtrinii sint sacri pentrunvingdtor si cuceritor. 13arbatii chiar nu pot fi jigniti prin nimic

200 135zboiul nostru in note zilnice

atunci cinb nu s'au amestecat in cursul luptei si n'au sAvirsit niciunact be busmAnie bupA coborirea steagului lor national.

Nu s'a ginbit nimeni p*AnA la aceastA bath, fatalä pentruhtsa5icugetarea umang, a acesti oameni, pAnA la cel bin urmA copilutilisaail., pot fi minafi la muna impotriva intereselor fedi lor

iubite, a ei se pot prefece in unelte be rásboiu contra fratilor lorpé cari nu i-a cuprins nenorocirea robiei, a li se pot cere 5i im-pune beclaratii be busmAnie fag be Suveranul 5i poporul lor. Ibeiaunor convoiuri be nenorociti cari sint busi in alta lume pentru ainbeplini acolo munca lor zilnicA era, nu reprobabilA numai, bar beneinchipuit pentru socotinta omeneascA normall 5i cine ar fi pututcrebe cA fetele bin pensioane vor fi constrinse:a face robotà pentruarmata busmanA!

Tot asa nimeni nu si-ar fi putut inchipui regimul be ostatecipe care Germania, färA rusine, 1-a inscris, be la inceput, in regimulski be terorisare asirianA.

E abmisibil, pAnA la un punct, be si in aceasta" mAsurA seascunbe o groaznicA nebreptate personalà, ca, intr'o localitate becare nu esti sigur, sA arestezi un numAr be oameni cunoscuti, ame-nintinb c5-1 impu5ti la ce-1 b'intAiu semn be busmAnie pe care 1-arba populatia. Faci calculul a nimeni nu va inbräzni s'o incerce,fiinbcA-1 e milA oricui be acesti oameni vrebnici be respectul 5i beiubirea tuturora, si, be sigur, bore5ti sA nu fii silit al impusca, nunumai fiinba ar fi trebuit ca innainte be aceasta :a fi suferit insutineplAcerile si primejbiile unui atac, bar 5i pentru cA e ignobil sAucizi nevinovati cu sigurantA a ei sint nevinovati. 5i era 5i un felbe inbreptAtire a violentei : prin aceastA executare, oribill in eains'asi pentru ostasul care e si un om be onoare, pebepsiai, fie 5iin persoana altuia becit vinovatul pe care si zicem cA nu 1-aiputul avea in min5, un act care el insusi e nelegal 51 neloial, oinselare, o trAbare.

Dar comunicatul care ni se trimete bin Berlin acuma , bupAacela prin care se cerea acestei RomAnii rebusA la lipsurile mot-bovei sä hrAneascA familiile mobilisatilor, care altfel vor fi lAsate,fArA milA, sA moarà be foame, be cAtre aceia cari doar ei stringveniturile Mai ocupate , comunicatul acesta spune altceva.

La Otel Imperial sunt ostaci Se vor mai abAugi, bin numArul

N. IORGA 201

persoanelor cbistinse>>. $i se vor lua mäsuri 'contra lor»,másurial cdror caracter si a cdror intinbere nu se preciseazd, pentru canu au, in conceptia germand, nicio limita.

$i aceasta pentru ce ? Bucurestii s'au aparat ei ? Simt ocu-pantii vre-o primejbie careI amenintä ? Au bescoperit ei vre-uncomplot ? Suntem noi in cursul unei ofensive, pentru care sd ne fiinteles cu ai nostri be acolo ? Doar la hotar e o liniste relativd,comunicatiile sunt complect Mate, iar Inca bin Decembre Germaniiinsii anuntau prin foile neutre cd. Bucurestenii sunt ccu tofu! lints-titi» si caratá cea mai mare bundvointa fatä be solbatul strain».Avem bovezile in ziarele olanbese.

Dar nici nu se ginbeste la asa ceva csistemul German)). Evorba be situatia beportatilor apartininb natiunilor bincEuropa Cen-trald». cSe zice» cd ei ar fi fost trimesi in Rusia si bed, pand nuse trateazd bine, pand nu se probeazd aceasta, se vor abuna osta-tecii si se vor lua cmasuri».

mai intdiu acesti beportati stiau foarte bine cd ruperea rela-tiilor cu Odle lor, ca rdzboiul e o chestie be timp numai ; ei vebeaubine cd lumea nu-i iubeste, ca o grea banuiala apasd asupra lor ;be ce au rdmas beci intr'o tall invabatä be spionagiul nerusinat alconationaillor?

Al boilea, but:4 imprejurdrile terii ei au fost tratati con-venabil in satele Báráganului, in mijlocul miserlei propriei noastrepopulatii care li-a bat tot ce avea. Multi au fost reabusi in Bucu-resti; atitia lasati pe la case. Acestia, # nu cei liberafi de Ger-mani, li-au iclit cu flori innainte. lar, bud brumul spre Molbovain Novembre a fost greu, era mai usor oare al solbatilor nostrigoniti be masinile be executie ale biruitorilor ?

Nu voi biscuta chestia reabucerli bin Rusia, fiinbcd nu 51iu

cum s'ar putea afirma cd au lost trimesi acolo.Dar, in sfirsit, si mai ales, ce au a face ostatecii no,stri cu

aceste lucruri toate? Ce influentä pot avea ei asupra Guvernuluinostru ? Ce actiune ilegald a comis acesta ? In ce chip se poatepune in legdturd una cu alta ?

Si ce capät poate avea acest ,,sistem", fiinbcd, evibent, eunul ? Nu se poate, atunci, ca, mine, pentru ca sä aibl pacea boriti,Germania, care azi se multumeste a innecd si pe cdlätorii neutri

202 Inzboiul nostru in note zilnice

cari plutesc in ape ce nu sint ale ei, sa beclare lini0it ca, baca in,atitea zile nu i se ba pacea pe care o bore0e, va omori si altfel.becit prin incetul chin al foamei pe toji prisonierii, ostatecii, bepor-tajii si simplii cet5jeni ai jerilor cari-i refusa... propria lor sinuci-bere politica ?

E un act be nebunie, e falimentul logicei omenesti, care aye&obata in Germani a§a be straluciji represintanji. Dar se abevere0eprin aceasta un lucru, be inv5jMura omenirii: ca nu se poate otrAvisimfirea unui popor in insasi inima lui Fara' ca mintea sa nu cab&in spasmele celei mai criminale nebunii.

22 Februar 1917.

Ca o scrisoare, pentrucine nu intelege altfel...

Pe strAzile acestui oras be refugiu, spre a carui lumina seinbreapta suferinfele be pretutinbenl, cautinb patul in care sa moat%§i negasinbul be multe ori nici pe acela, in recile spitale bintuifebe molime, prin mormanele be zapaba, bepositele permanente aletuturor murbariilor si alte privelisti be tragebie asiatica, treceji aproapela fiecare sfert be ceas. Treceji cu frumoase automobile, galbene,ro0i, albastre ca un cer senin, bumneavoastra, elegante boamne sibomnig,are, ale caror toalete be exit sint fail inboiala menite samingiie ochii fIamInbului si ai murinbului, care sta pe loc si, pepicioarele lui tremurAtoare, va prive0e. Li baji in treacat un zimbet,zimbetul muljämirii be care sinteji cuprinse cinb frumoasa masingiute va ba sentimentul uparei lunecari rApezi catre obaia cu gustmobilata, unbe va asteapta o placuta societate, cu convorbire, musica0 alte agremente ale viejii.

A supune la o critica nevinov5jia b-voastra, surizatoare ar fi,bad nu nebrept, bar brutal. Incerc be aceia alta cale pentru a vAvorbi birect, fad jignire, be lucruri pe care cu mintea b-voastrAcare, baca uita lesne, injelege repebe, sinteji in stare a le injelegesi in tot ceia ce ascunb.

E abevarat cA amul nu poate trai numai plinginb. Este insufletul lui o bualitate care, si bin cele mai maxi 0 mai abevarate

N. IORGA 203

suferinji, II rechiamA la viata. Natura care ba lovituri grele, seingrijeste a le cumpani prin puterea noastrA be a uita, be a facemacar in unele clipe abstracjie be ele. $i e abevarat iarasi ca insanatatea si puterea oricarii fiinje este ca o bumnezeiascA legaturAcu ceia ce be jur imprejur trAieste si se bucura, si numai cuaceia.

Sentimentul poate sa fie jignit insa. Dorinja be a vebea toatalumea la fel poate sa fie suparata. Cite un jubecAtor aspru poatevorbi si be bun gust, mai ales fajA be persoane care prin crestereaIor si prin mebiul social binstins in care traiesc sint in parereagenerala pastratoarele lui cele mai chemate.

SA lAsAm insa acestea: Sa injelegem si atitea cerinje legitime.chiar in cea mai amara pribegie ; aceia be a lua aier, singurA saucii copiii, inteun oras care, bin nenorocire, are numai primblAriprea scurte si prea pujin ingrijte, aceia be-a ajunge mai rapebe laitin bineu sau la o serata. SA zicem chiar cad, in atitea casurichiar asa trebuie sa fienobilul zel be a fi cu o clipa mai curinbIa capatilul suferinjei care asteaptA cu atita nerabbare. De ce safie zoriti numai barbajii, cari alearga forfota fiecare bupa cite obatorie care nu-i ingabuie sá framinte zapaba si noroaiele brumurilor ?

Imi permit insA a vA atrage atenjia asupra unor sentimentepe care nu le jubec bacA sint sau ba inbreptajite, bar care sin!§i sint intr'o vreme cinb trebuie sä jii samä, si prin fapte, be totteia ce este.

Este intaiupoate pentru intaia oara aici un sentiment bedrepi, cu atit mai puternic, cu cit e mai nou.

Acest sentiment, care cere pentru sine si tinbe a lua be la aljil,-bar care poate exista si WS aceste porniri, intreabA pe oricine, laorice, bespre inbreptajirea lui la lucrurile be care se bucura, lafiecare bin ele. El te Intreaba cu ce merit, prin ce jertfa, cu prefularil munci, prin ce singe ai ajuns le ceia ce te vede lumea ca ai.$i inca mai aspru, el vrea sa-i spui $i la ce serve$te ceia ce ieide la altul ca sa fii pentru tine.

$i, pricepeji, inteligente boamne si bomnisoare, ca nu li s'arputea spune acestor oameni cari au patimit si sint chemaji la pa-timi nota, prin ce chinuri pentru patde aji trecut pentru a ajungela acele frumoase trasuri rapezi bin care vA filfiie valurile multi-

204 Rázboiul nostru in note zilnice

colore si mai ales ce lucru asa be mare faceti ca sA le opriti beunbe, pot abuce folos Patriei care se aparA ori ;nevoilor care strigSbesperat bupA ajutorul fArl intirziere.

Un alt sentimentpe care acuma intAlu il vebem r5sArinb ininimile noastree acela al fr4iei noastre nationale, al batoriei beiubire pe care o avem unii fata be ceilalti, al neapAratei compA-timiri care trebuie sA se inbrepte be oricine e mai ocrotit be soartAcAtre oricine sufere supt ochii lui.

TrecAtorii acestia uscati be foame, storsi be zacerea prin spi-tale, intepeniti be viscole nu cer chiar asa be mult. Ei nu pretinbsA li se gAteascA o obAitA cochetA unbe servitori bine beprinsi sAli abucA un ceaiu aromatic cu cozonacul zilelor be foamete, coptanume pentru ei in pitArii care au numai usa be bin bos. Prinminte nu li trece infirmilor sA cearA ca uniforma lor ruptA, murbarAsi pAbuchioasA sa fie inlocuitä printr'un complect be la croitorulcare ia boul sute be lei numai pentru fason. Dar, sint neinbuplecaticinb e vorba be un lucru. Ei cautg in ochii fiecgruia din cei pen-tru cari s'au jertlit o smeritá privire de caritate cresting si de frg-feascd recunostintg

Si be sigur o aveti pentru binsii, bar masina trece camrApebe si uite, li s'ar putea 'Azad cA privirea b-voastrA nu-i vebe,sau chiar cA in iutea ei fulgerare, ii b espretuieste.

Asa-i ca nu e bine ? Nu e bine azi, bar apoi mine !De aceia v'asi ruga be un lucru, fiinbc5 vorbesc in numele

minor be oameni caH sufAr si au mult amar in inimä. SA Iss5mcelor cari aleargA bupA grabnicile pAsuri ale teri toate aceste mijloacebe a suprima spatiul. Noi Astialalti sA ni vebem tot breptul sA maiMara ceva si bin el, si in moina murbarA sA ne ifrätim cum neinfratimori nu ?la pinea neagrä.

CAci, bacd noi, bArbatii, sintem la infStisare tot asa, ori be facembine ori be facem rAu, niciobatA nu-i sabe mai urit unei femei becitcinb usurpA, sfibeazA sifArA a-si ba samAinsultá.

22 Februar 1917

,

IORGAN. 205

Democratia räzboiului

incetul pe incetul incepem a ne beprinbe si cu altä bemo-cratie becit cu vechea noastr5 cunostint6, a formelor politice cons-titutionale. 0 bemocratie be suflete $i be merite, care creiazá ran-guri noi intr'o societate ce era beprinsa a le recunoaste bupa cei se spune, nu a le imparti bupa ce vebe ea ins50.

$i rAzboiul nostru a inceput, be si vebeam bine ce se petre-cuse pe alte cimpuri be luptà, cu ibeia inb5tinatá a räpezilor ata-curi triumfAtoare, a strAlucitelor inedierari cu frumosi ofiteri infrunte, a loviturilor care becib prin vitejie $i chiar numai prin ati-tubine. Uitasem pe $tefan-Vobá cel smerit $1 rAbbätor, gomul luiDumnezetP tare in inima lui crebincioasA, stinb in abincul cobrilorla pinbá, peste mla$tini si besisuri nestràbatute, $i vebeam numaimarea riSvalá a lui Mihai care b'd jos be pe cai Vizirii $i li rupebintii bätrinetelor $tirbe in noroiul infringerilor.

Buletinele au fost Ina o piaträ be incercare pentru curiosi-tatea publicA nerábbátoare a grázboiului be trei luni*. Pl5ceau maimult cele b'intdiu, cu cita o cucerire arbeleanä pe zi, la care per-soanele informate mai abSugiau cite una be la binsele, cAci amauzit astfel, cu asigurgri oficioase, nu numai luarea Sibiiului, bar siVarnei. Celelalte, in cumplita lupta be munte, cu busmanul carecerca toate trecatorile, au inceput sa oboseasca. Erau mai mult notebe geografie rkboinicd becit altceva. Si, chiar Mil orasul cuceritin fiecare zi, ii trebuia sufletului beprins cu cellalt eroism o fapta,un nume pentru fiecare comunicajie oficiald cltre binsul.

Presa putea implini aceastä lipsa. Ea care era silitd a ba bin cinbin cinb boar exemplele eroice luate bin foile francese, bintre intimplà-rile ra'zboiului bin Apusul asa be iubit, bar totusi bepArtat. De cenu se spune cerea lumea $1 cite ceva bin toatä vitejia ce secheltue$te in acest munte al sfintd noastre aparàri? $i cinb s'autrimis ziaristii la Jiu, bupà o victorie, ei n'au avut nimic be povestit:tunul busman bätea la cinsprezece chilometri $i bincolo be aceastäzond periculoasA se vebeau boar ghiulele care abeau, cu zgomotmare ni se spunea , bar cu efect mai slab.

Citeva zile bupl aceasta, zAgazul be trupuri chinuite, be slot.-{Sri omenesti pe care nicio obihnä nu venise sä le intrerup5, se

206 Räzboiul nostru in note zilnice

sfarima printr'o inbräsneata lovitura, plina be risc, a inamicului.Tragebia retragerii peste o tara intreaga incepea. Glorioasele inci-bente bin fiecare zi, intre care si o mare tatalie, cu care oriceneam s'ar minbri, treceau neobservate. Salväm 13ucurestii ? $i,baca nu, unbe ne oprim si ce facem ? era intrebarea tuturora. $1pe cinb in Vrancea si la Oituz se prelungia abmirabila, uimitoarearesistentä, rasunetul celei bin urma intrebari se prelungia, zgubuitor,in suflete.

Era momentul criticelor. Nu conbamni niciobata cu mai multaasprime becit cinb n'al nicio parte in evitarea greselii si al boilea,cinb nici nu te pricepi in chcstie. Inutilitatea absoluta si absolutaneintelegere au niste sentinte be te infidri. Cine n'a trecut, la rinbulski, bintre conbucatori, innaintea Curtii martiale a incompetintei bestraba si be salon sau be club, fiinbca in aceasta Molbova cu starebe asebiu nu mai este cafeneaua ?

Eram gata sa incheiem istoria razboiului nostru cad multivoiau sa nu.i mai barn urmare, ci sa presintam aliatiliar contul nos-tru, ispravit si iscalit, cu aceste jubecati critice si cu impresiabetestabilä ca clovituraz militara n'a isbutit, vabinb lumii si insu-ficienta noastra ca natiune.

$i aceasta ar fi fost in abevar gray. Caci razboitil actual esingurul care angajeaza o natie intreaga in tot ce este, in tot ceare si in tot ce poate, care invebereaza si tot avintul, bar mai alestoata resistenta morala, toata capacitatea de mucenicie pe care ocuprinbe. 5i dupe dovezile ficute in acest domeniu va fi prefuitisi clutatä pentru alianfe si sprijin fiecare nafie, indiferent de cese va insemna in tratatele de mine in favorul sau in paguba ei

Dar iata ca vine si vremea altel critice, a criticei care stielucrurile §i are calitatea de a le judeca. In tot cursul lunei Ianuarsute be becoratii au lost impartite be un Rege care nu e bispussa recompenseze talente sociale sau politice ori complimente beCurte, unor ofiteri bespre a caror ispravä nu auzise nimeni. $i lafiecare se spune anume ce a fäcut, in forma scurta a becretului,care e o revelatie, Ora ce va veni vremea be a se tipari, in carteaeroismului romanesc bin 1916, insesi rapoartele care au provocatbecorarea. $i cei mai arnari critici, pe cari, be altrninterea, incepemorice rang social ar avea, sa i trirnetem in obai be reflectie asupra

N. IORGA 207

batoriei oricui be a nu-si batiocori tara la strimtoare si la bureresi aceia incep sa vaba ca n'a fost acea ,conbucere proastal cucaresi umpleau gurile cele sgomotoase.

Dar ceia ce face gloria armatei noastre insesi si cea mai mareonoare acelor cari au recomanbat recunoasterea publica a unorasemenea fapte e decorarea in massä a gradelor inferioare si asoldafilor simpli, a teranilor cari au luptat pentru intregirea si lanai-tarea acelei teri careia in timp be pace i-au fost cei mai bevotatimuncitori. Ca ,,se batuserá bine", stiam toti ; bar Ca fusese inisprava lor inbivibuala atita avint voios, atita spontaneitate näsco-citoare, trebuia becretul becoraril care sä ni.o spuie.

Zi be zi se abaugia astfel noblefa satelor de mine, care vatrebui salutata Oa la päminf, chiar in presenta arenbasului strain,baca va reveni. Dar becrete regale cu un caracter special apar acumpentru a ni vorbi in beosebi be fapte care ar merita inscrise intoate aline be morala cetäteneasca si militara care se vor mai facela noi, pana la solbatul be ieri cu o singura mina care cere sa nufie trimes acasä, cad poate arunca granatele in busmanul care 1-aschilobit.

Toti factorii hotaritori s'au inteles pentru a face aceasta operabe mare si abevarata bemocratie care, bad nu urca pe eroul teranin curti bogate, ii incunjura fruntea be aureola gloriei. Dar in eavebem Inca un semn al vremurilor ce stau sa vina. Ni amintimcuvintarea be la besvelirea statuii lui Von Stirbei in Craiova, faga.buinta solemna bin Mesagiu, toate marturisirile unui mare sufletsincer si franc, si besfacem si bin aceste onoruri bate teranimiisupt arme formula politica' a viitorului.

Prin staruitoarea ei inbeplinire vom putea arata lumii si altfelbecit prin eroismul razboinic be ce este in stare acest popor cindfunctioneazg in rostul lor adevârat si organele esentiale, impiede-cafe i amorfite pänä acum.

23 Februar 1917.

Leg Mud rupte.

Nu e be azi si be ieri pornirea spre inbreptare in societateanoastrá. Mai mult sau mai putin, in urma unui sir be incercari, nuasa be grozave ca aceste be asta'zi, bar bestul be simfite, ea se

-

208 Razbotul nostru in note zilnice

gasia in sufletul fiecarui om cinstit $1 cu infelegere pentru ce sepetrece in jurul lui. Oarecare trinbavie orientala, mo$tenire turceascain clasele be sus, iar, in cele be jos, shale robului care, chiar bacalicunoa$te breptul, nu inbrasne$te sä $i-1 afirme, au fost o mare pie-bed pentru besfa$urarea energiilor notta ce ar fi fost in stare sani bea, pentru Romania Mare be mine, sbravana Romanie sana-toasä $1 curata be astazi. Dar a mai fost o piebeca, mai marepoate $i becit aceasta.

Noi am avut un vechiu regim, avantagios pentru multa lume,be $i pentru cea mai multa era o nenorocire $i o ve$nica amenin;fare be suferinfa Inca mai grea. Acea lume, foarte inteligenta, segasia bine intr'o stare be lucruri protivnica intereselor abevarateale nafiel, se gasia a$a be bine incit finea bin tot sufletul ei salts-facut sa nu se clinteasca nimic. Orice mi$care ar fi tulburat pufinibeala fericire In care plutia ea, bin mita norocului, mai mult becitbin mice alt motiv, al muncii proprii sau al brepturitor mo$tenite.Erau numai citeva mii be oameni, bar foarte tari.

Ace$ti oameni nu se iubiau peste masura intre sine. Zallonybu$manul Fanariofilor, pe linga cari totu$i se ingra$ase ca mebic becask a vorbit cinbva bespre bu$maniile be moarte care, in aceastacasta constantinopotitana care s'a mutat In mart parte la noi, pentrutotbeauna, bespärfiau pe frate be Irate, pe fiu be tatä, cinb o glo-riola sau un ciVig scinteia oH atragea pe unii ca $1 pe aljii. $ibaca a$a era Intre membrii unei familii, ce putea sa fie intre tova-MO Mt' vole ai acestei societafi be exploatare, venifi fiecare binalt loc, cu alte obiceiuri, bar cu aceia$i nestinsa sete be marire $itraiu bun?

Totu$i era a$a be mare folosul be a fi in acest loc, i nuafara, unbe fierbea munca grea, bar numai arare ori se ratacia ras-plata, incit minunate legaturi ca be ofel ii fineau pe toll laolalta.$1 oameni bibaci gasira mijlocui be a li ba acestor legaturi o corn-plicafie fina care nu jena pe nimeni, bar impiebeca pe oricine bea ie$i bin marea asociafie a bominafiei fara brept $i a satisfacfieifall osteneala. $i cerceta$i ageri bateau cimp $i pabure be jur im-prejur cautinb oHce talent care putea ajunge o forfa, oHce ambifiecare putea na$te o primejbie, oHce $tiinfa $i munca in care se putea

N IORGA 209

gasi Inca un regim, pentru a trece bincolo be reteaua privilegiuluisi a le anexa la formibabila liga.

Din generatte in generatie, printer) ebucatie anume, se 'Astraaceasta solibaritate in care elemente curat materiale inlocuiau stimasi iubirea intre sine, precum i acel frumos simt be camaraberie,care, inteo avintata munca plina be primejbii, face prieteni nebes-partiti bin oameni cari abia s'au vazut si nu stiu macar cum iichiama.

Tunurile germane, care au facut atitea ruine si au umplutatitea morminte, au abus insa si acest resultat pe care nimeni nu-1astepta, ci top crebeau, erau oarecum batori sa creaba inteo vic-torie Fara asemenea suferinti cum le inburam azi cu totii: in acestebarimaturi bin trecut, care, bin nenorocire, cuprinb, in ce privesteoawtenii, si atitea sperante, be viitor, firele refelei de isolare intrecei care-0 arogau dreptul de a cere tot, fära sä stie singuri dece, erau deprinsi a da totul, s'au rupt. Sintem amestecatt cu totiiimpreuna in bureri si sperante astazi, precum, mine, trebue sa fimarnestecati in avintul rasplatitor al luptelor pentru biruinta. Prin sfa-rimarea mestesugitelor legaturi am rebevenit un singur popor,afara be citiva cari in colturi uitate be focul cumplit cauta, ca sasi le insuseasca pe ascuns, farimile, parasite be altii, ale bielsu-gului ieften be obinioara.

Ceia ce a venit bin abincul inimii se reface foarte usor, cumse reface carnea vie spintecata be tier si and be foc, bar interesuImaterial obata zbrobit, cit be mari sa-i fie proportiile, nu se maipoate cirpi.

Fanarul cel vechiu, neconstitutional, si noul Fanar, be consti-tutie moberna, au trubit veacuri pentru a face ceia ce astazi numai existä becit ca acele ramasite miserabile pe care le buc apelea boua zi bupa o infringere. Unbe va fi insa mine Fanarul regene-rator pentru toata aceasta netrebnicie pretentioasa care suprimabunavointa qi enerva talentul? l chiar sa fie, cine-i va ba timpullung si linistit, care-i trebuie pentru a repara ?

Pentru intlia oará ,fiecare bin noi nu mai 6 becit un Romin,bator a se bärui Rominiei. Abunati pentru aceiasi lupta azi, neasteapta mini aceiasi munca. De unde vine, fiecare, e inbiferent.

210 RAzbolul nostru in note zilnice

Trebuie sä uithm cu totil, sa fericim ceasul grozav care, rupinb,legAturile be obinioará, a putut apropia peste sfárimäturile intere-selor ce isolau, buravointele si bevotamentul care unesc.

23 Feb war 1917.

Opera Germaniei.

Reprobucem in foaia noastrà irthrturiile unui cAlAtor germanasupra sthrii in care se al regiunile balcanice i burthrene pestecare s'a intins räzboiul. Nici cea mai salbated inchipuire nu puteaconcepe ceva mai grozav si mai hib. Cimpii be lupta unbe si acumse intinb retelele be sirmA rupth peste santurile umplute be noroiur5másite ale caselor bistruse; pe alocurea, ca la CAlugärenii nos-h'', visitati la 3 Ianuar stil nou, atunci cinb lupta s'a bat la ince-putul lui Decembrie bupa acelas stil, santurile, brumul insusi, totcimpul plin, be aceia cari, neputints smulge unui busman superiorin arme si num5r biruinta, meritau be la binsul macar tarina cucare sä li se acopere ramasitele. Profanarile merg aläturi cu nimi-cirile. La Nis, unbe a stat un batran Rege eroic, scormonesc ciniiprin bgrâmäturi, far aläturi o partibá be bribge e jucath be ofiteriMA ocupatie, in locul chiar unbe el a rostit ultimele lui cuvinte,imbArbätinb la lupta besperata ,,pentru altare si vetre", bupa for-mula vechilor Romani, cu cari ai lui au samanat la suflet. Nicairfaltfel be oameni in toath aceastä Serbie prabatä, ars5, batjocuritäbecit inbigeni cu cáciula in minä, sentinele rázlete pe locuri pustiisi bestii bulgAresti care, ca la Neajlovul nostru, iese bin tainiteleunbe consutrth provisiile be iarna ale bietului feran si, uitinbu.se latoatä ticälosia pe care a fäcut-o haita lor, crinjescD. El bau insásinota moralá a biruintel, ei §i cinii, cioarele cari, tacuti pare eäbe groaza vebeniei, sfAsie si inghit, frati buni, surori cbulcix cuastfel be banbiti ai victoriilor strAine.

La Monastir o lume intreaga a murit be foame, cad cineputea ba cinci lei pe un cobru be pine! 0 präValle n'a ra'mas nepräbata, in retragerea lor, be aceia cari-si pun minile la ochi becite ori vorbesc be burerea pentru iubita Macebonie pe care li-asmuls-o Sirbul nesStios. Prin valuri be noroiu trec vitele istovite bela Salonic pang la Ohriba, in sus, si in jos, be la l3elgrab 'Ana' la

N IORGA 211

aceiasi Ohribd Drumetul nostru a auzit pe brumul Uschiubului co-manbe germane $1 li rdspunbeau infunbate blastamuri bin parteasolbatilor tiriti pánd aici bin calba Germaniei a CrAciunului.

Po Ionia ruseaacd intreagg, Galitia toatd, 13ucovina in cea maimare partevd inchipuiti ce a mai putut rdminea in acele pallcimpulungene pe care si le smulg While be trei ani be zile in ne-contenitul tunet al artileriei greleiau foametea in permanenta, ne-siguranta zilei be mine; hrana o bd America, acelor tinuturi unbeGermanul a venit numai ca sa ieie. Orase intregi au perit, care nuse vor mai reface niciobatä; Inca bin 1914 in cimphle galitiene, asabe robitoare, nu se mai $tie ce e aratul, cad vita be muncd lip-seste: si boul, si calul, mincati, pdrasiti prin ripi, furali. Puturile bepetrol be acoIo abia acum incep a se ieface, $i toti cei Intrebuin-tati ()bard la binsele, in acesti boi ani be parasire vor fi crapat befoame. Cinb s'a cerut, be liberatorii austro-germani, Poloniei auto-nome un ajutor be oaste, n'au rdspuns nici o mie be oameni,nunumai pentru cd nu voiau tinerii ci si pentru cd tineri nu mai erau

In fericita Ungarle, care a putut ara, sämána $1 culege si ca-

re si tinea mortis, si contra stdpinului german, pinea pe care a

strins o si ascunso, brumurile sunt samanate be fugari; in lagdrelebe concentrare, in bepositele be prisonieri bintue molima, $1 sutebe oameni cab zilnic jertfä a hranei insuhciente, fiinbcd nu poateminca toatä lumea $i fiecare incepe cu ai lui. Strigdtul bupd hranaumple intreaga Germanie biruitoare, care se istoveste mai mult ospune ea insä$i si se hräne$te mai putin. Intoxicatia pa triotica numai ajunge sä in$ele chinurile fisice ale bolnavilor, bdtrinilor, feme-ilor, copiilor. Ca se transmite in strainatate vestea oficiald a Ralu-lui in care petrec, aceasta nu tine loc be mincare nimanuia, sicitatia la orbinea zilei, cCrucea be fier>> abusa be comanbanti, nubau casei pustiite pe barbatii cari o tineau cu munca lor. Zile caacestea nu le-a mai apucat poporul german de cind este, be atitaputem fi siguri.

Belgia, intre ruinele sale glorioase, asteaptd be trei ani cea-sul mai bun, care zdbove$te, si atita infloritoare Tinuturi franceseimparta$esc suferintele ei. Barbati valizi exportati la munca silnicd,gurile inutile trimese peste granite sau transportate unbeva, inconvoiuri; nicio muncd inbustriald beat pentru busman ; munca su-

.

212 Räzbolul nostru in note zilnice

fleteasca total intrerupta. Temnitele pline be orice om a incercatprinteun cuvint sa abuca mingliere. Unul singur a ramas in picioare,acel batrin carbinal pe care-1 apara in opera lui eroica be ajutor siprotestare intreg prestigiul 13isericii romane.

$i pe Mari si Ocean, be la un capat pang la altul al apelormarginite be termuri unbe se varsä zilnic singele cel mai scump alomenirii, corabii se inneaca, bucinb cu ele si hrana be care borescfläminzii, carbunele cu care s'ar fi incalzit cei rebegiti be frig, si,obata cu aceste marfuri care nu trebuie sa ajunga la capät, atitiaoameni cari n'au luptat, atitia cetateni ai terilor ramase pasnice,cab la funbul valurilor.

Asa a voit Germania ; asa voieste azi. E opera ei.Asa a volt, stiind ce face. Nimeni n'a provocat-o, nimeni nu

era in stare s'o ameninte. Era tare printre cei tari. Nu se facea pelume nimic fara voia ei, $i totusi a cerut mai mull: umila recu-noastere generala a bomniei sale, be popoarele chute in praf i

singe. $i, aruncinb besfiberea ei umanitatii aproape besarmate, fiabine cum va fi acest rázboiu, fiibca nota tehnici era s'o bele ea,cu secretele ei blastamate. Acea nota tehnica prin care s'a Matt olucrare be bistrugere pe care vechile horbe, in rapebea lor trecerepe brumurile marl, nici n'au savirsit-o, nici n'ar fi fost in stare ao savirsi si poate nici n'au dorit-o.

Asa vrea astazi, cinb face imposibila pacea prin cererile ei bebespagubire (!), be intarire, be marine 5i mai ales cinb, prin naturaaliantelor de care se crede legata numai pentru ca ele inseamnio robie care dinsa, ea nu poate consimti la asezarea lumii pe acelebase be breptate care singure pot asigura un viitor be pace *i con-lucrare.

In zbor be corbi, cu urletul cinilor bupa binsa, supt osinbaochilor cari n'au voie sa plinga, trece peste cumplitul pustiu pe care1-a facut, cea b'intaiu bin natiile civilisate ale lurnii. Flaminba, chi-nuitä in abincul constiintei ei, trece.

0 pebeapsa pentru binsa? Dar cine ar putea-o nascoci ase-menea cu pacatul? $i ce ar putea intrece oare insasi privelistea in-fioratoare a unei opere ca aceasta, care va raminea ireparatn152

24 Februar 1917.

N IORGA 213

Unitatea necesarg.

Acel care tulburg azi lumea cu turbarea ambitiel sale nemär-ginite, Impäratul german, poftit sä inaugureze o nouá $i mare cla-bire publica in Capita la sa, pe care intelegea s'o refaca bupä ungust ciubat, a scris in cartea Comunei, spre uimirea multora, bätri-nul vers al lui Homer: eNu e buna stápInirea be multi; unul säfie stapinul).

In vremile obisnuite, bin fapta tuturora se alege bela sineginbul unic be care e insufletita viata unui popor, $i acest ginb mergeapoi be la sine innainte, pare cä n'ar veni bin zarva si zvonul, binneintelegerea $i gilceava atitora. E bine sau e rAti cá atitia lucreazä,imbulzinbu-se totbeauna $1 impiebecânbu se abesea ? Trebuie sárAspunbem a e bine. Prin aceastà impart4ire a tuturora fiecarecapätä tragere be inima, fiinbca se stie fiecare Ca' a ajutat $i c'd

nimeni nu 1-a oprit be a se incerca unbe 1-a bus pofta lui be a fo-losi sau macar be a se semnala. Si, apoi nu se simte nebrept5titnimeni fiinbcä altul i-ar fi luat innainte; cáci boar au mers impre-unä o bucatä be vreme si s'a väzut ca' unul tine la probd mai mult$i altul mai putin.

In vremuri grele, hotAritoare, nu e asa. Atunci cuvintul ve-chiului poem grecesc are toatä valoarea lui. A $i -1fost rostit boarbin mijlocul unor lupte marl, be care atirna soarta unui neam intreg !

Un rAzboiu ca acesta, care cere toate $1 be care toate atarnánu ingabue experiente si concurente. E$ti supt focul bugnanului $in'ai vreme, n'ai brept, e pacat $i e crimä sä incerci pe rinb pla-nurile tuturor buravointelor care se creb puteri, ale oricärui neas-timpar pe care cel cu befectul sau prietenii lui il confunb5 cu ge-niuL Fiecare mi$care iti este observatä, fiecare moment de tulbu-rare se intrebuinteazA be acela care o di/A nu te pierbe bin ochi,§i orice prefacere aduce cu sine o tulburare. Une ori, rare ori, incasuri unice, aceastä tulburare, cu pagubele ei neaparate, se räs-cumpàrä apoi prin foloase cu mult mai mari. Dar baca nu se ras-cumpärä?

Pe nimeni sa nu-1 in$ele inteligenta lui, oricit be vioaie. 135z-

boiul acesta nemtesc, turcesc, bulgäresc $i unguresc nu e un raz-bolt' be inteligenta, care bistreazá $i uime$te. E un räzboiu de con-

214 Räzboiul nostru in note zilnice

tinuitate, care cere mai presus be orice ca acelas ginb sa fie tors'Ana la capat, pana ce se va ispravi firul. Bun, rau, bar mai raubecit al lor se poate ? Si totusi continuitatea lor, supraomeneasca,sau si numai bestiala, i-a scapat 'Ana acum be la pebeapsa pecare be sigur o meritau si care Mt aceasta ar fi venit rapebe-

La prietenii nostri au fost la inceput atitea planuri strälucite,atitea ambitii s'au aruncat innainte ca sa li se patenteze breptul bea comanba. Pe alocurea personalitäti s'au impus cu lovituri inbraz-nete; nu vom spune in ce mlastini s'au ingropat. Pe urma insa s'aluat un plan, oricare, si la spatele lui s'a pus un om, care era maidispus sä-1 urme2e farg a se preocupa de sine insusi. leri il chemaJoffre si French, azi e Nivelle si Douglas Haigh; cu toate criticilece s'au abus conbuceriiuneIe foarte inbreptatite, la Italieni s'achemat Caborna. Obata ce e vorba be resistenta unui popor, careel e eroul sau e miselul, cel care sta 'Jana la capät ori cel careplinge si nu vrea sa mai rabbe,un plan si un general, un programsi un guvern sint lucruri care trebuie sa fie be sigur, bar care nuhotaresc ele ceia ce se va petrece si tinta la care se va ajunge.

Ferice be acele popoare care au inteles de la inceput acestlucru, si vai, be o suta be oH vai, be acelea care nici panä la urmanu-1 vor intelegel Cel mai bun cetatean, ca si cel mai bun ostas,nu e acela care strica rinburile cautinbu-si locul in ceasul supremelor primejbii, ci acela care si-1 tine pe al sat!, intarinb acele rin-burl. Abnegarea e virtutea celui bin urma ca si a celui b'intaiuintr'un moment dm viafa omenirii cind oricui, pe orice treaptä, Ise cere acelasi tel de virtuti. Nu te ingriji be ce se va face cu tine;imprejurarile vor lucra pentru aceasta, baca trebuie. Dar pe urmanumai; acuma nici ele n'au vole sa se zbuciume pentru a te innalta,fie si la locul be care be o mie be ori il merit!.

A stiut-o bine poporul nostru si drib avea in calea lui maiputine greutati becit cele be azi. A stiut-o fiinbca a incercal-o asabe abese ori pe biata lui piele plina be rani si beci grozav be sim-fitoare. Acela care a rabbat zeci si sute be navaliri si care stie cagreul lor nu se infrunta cu un stralucit zbor be fluturi be primavara,unul mai vioiu si mai ambitios be cit altul, ci cu sprijinirea bin greua cite unui om care nu se vebe, bar trebuie lasat acolo in funb besant la munca lui, acel neam care a suferit mai mutt be pe urma

N IORGA 215

bragostei cefor ce voiau sa-I fericeascA si nu puteau s'o facA Welbecit ceva mai sus becit semenii lor, a topit inteo formula vesnicaotelul acelor InburAri seculare: cSchimbarea Domnilor, bucuria ne-bunilorz.

Este astAzi vremea cinb avem batoria be a nu clinti bela nic>sarcinA pe ,,bomnul" pe care I-au bat vremile, ci be a-1 sili toti bea face cit poate i ceva mai mult, a 'Astra, prin el si mai prams.de el, unitatea neaparata a sacrei resistente. $i baca nu putem in-lAtura pe nebuni, cu ambitiile i ilusiile lor, cu proiectele si cons-piratiile in eare-si imbracA agitatia, sa stim mdcar un lucru: sA-iimpiebecam be a se ,,bucura" pe ruinele orbinil absolut necesare,in unitatea ei prefecta, pentru victorie.

24 Februar 1917

«Amba sadoriD ger mani...

De enb 13ernstorff, cagerulp ambasabor german, a plecat binWashigton, pentru a se intoarce la bulcea concorbie flAminba aiazmelor turbate be-acasa, nu trece zi LArA sA se bescopere in samalui, corectul biplomat, lucruri pe lingA care, besi in acelasi gen,ispravile fostului coleg austriac, Dumba, sint floare la ureche. Ames-tecat inteo suma be comploturi i conspiratii, cu ginbul numai lagreve, la atentate, la rascoale, acest eminent bombagiu represintatocmai acel tip be Trimes... cextraorbinarz. bespre care onestul gene-ral italian La marmora spunea cinbva cu inbignare ca nu si.1 poateinchipui lucrinb pe cai criminale pentru zgubuirea si bistrugereaStatului insusi pe lingA care este acrebitat.

Germania protestA ca Bernstorff era numai cun om be pre-cautiune2. Se stie ca politica ei se razima, intre alte principii sacre,pe acesta al cprecautiunii,. SA te feresti be oricine, fie si cel maibun prieten, si pentru aceasta sl incepi prin a-1 trata ca busmantu, fiinbcA altfel, cine stie ?, poate-ti iea el innainte ! Introbus inviata practicA, ar fi, be sigur, o mare si frumoasa inovatie : ai vebeaboi logobnici sdrutinbu-se intlia oara cu tot felul be cutite, revol-vere si sticle be otrava in buzunar, fiinbca, bragostea ca bragostea,bar, la urma, cine stie?

America, besi tara eminamente inventiva si patria lui Ebison,

216 Rgzboiul nostra in note zilnice

a rämas in urma fall be aceasta inovajie, asa be ingenioasa. Aplecat si bin Berlin un ambasabor, Gerarb. De la iesirea bin Pala-tul sau, s'a a flat, ca noutate, numai atita : ca biscursurile ce I seatribulau erau pomazuite pentru folosul Germaniei insesi si ca, boarel crebea oameni be treabä pe atijial camici germaniv cari nu eraube loc asa. A mai spus, trecinb bin Franja in Spania, linga Ocea-nul cutreierat be submarinele filantropice ale camicilop, cd in faralui Vilhelm al II-lea este ceva mai pujina fericire be cum o spunepresa imparateasca si telegrafia Bra fir. Dar nu s'au aflat in urmalui nici bombe, nici bepozite be explosive, nici hirtii be tovarasiecu banbijli, nici invoiéli tainice cu toji busmanii Germaniei si cuaceia cart, besi neutri, ar putea sa fie busmani.

_

be-aAsa a fost besigur si la I3ucuresti, cinb a plecat, cu sila,b. Vopicka, ministrul Statelor Unite, care avea un mare cusur : ca-iera mild be patirnile populajiei noastre, prabata, batjocuritä, strivitasupt sarcini pe care nu le poate purta, calcata in picioare be cis-mele Bulgarului si palmuita be mina Turcului. A putut veni oricinesa scotoceasca, bupa sistemul german caruia nu-i scapa nimic, baar fi putut sa-i caute si in geamantane. Diplomatul a avut o misi-une be protectie in numele umanitajii, si .si-a inbeplinit-o. Dar secre-tarul b-lui Vopicka, b. Anbrews, a iscalit ce-a vazut acasa la b. vonbem Busche cinb si-a parasit Legajia : ce comoara be mijloace uci-gase abunase, in tovarasie cu bemnul sau complice bulgar, acest.represintant ?ntre neutri al unui Stat care se batea cu alfii, aiurea .

intre alte ocupajii ale lui Bernstorff care au iesit la ivealä afost una bespre care se vorbeste mai mult be citeva zile : injele-gerea cu Mexicul.

Germania, o Wit be cultura, care pinbeste, ba navald, furast bistruge si ea, in strainatate. Inexicul, alta, care pinbeste, bit*nävala fura si bistruge si ea. bar inlauntru. Acolo, barbaria egin familie. Un general se ribica impotriva altui general, un pre-sebinte se improvizeaza impotriva altui presebinte. Ambitiile celorcari vor sa-si fericeascä jara urcinbu-se pe fotoliul tuturor rivnirilorsint in vesnica fierbere. Cei ce au mai multe sanse be a se impune .najiunii sint fostii capitani be briganzi, a caror experienja e la innal-

N IORGA 217

jimea situajiei. Gospobäria o fac mai mult strginii; cultura se abucegata bin strgingtate. E cu neputing sg nu abmiri aceastg corbine),,mai ales bupg ce te-ai fgcut frate, cbe cruce,, fiinbcg asa mergevorba, cu cre0inii aceia be Turd §i cu oamenii be onoare cari sintBulgarii.

Dacg ap fac ei Mexicanii acasg la bin0i, cu ai lor, ce n'arputea face in strgingtate, cu busmanii ? A§a s'a intrebat loaialulambasabor 13ernstorf, represintantul culturii (be rgpciugg, be ciumg,etc.) in America aceasta .necioplitg Inca supt raportul moralei.Ce splenbizi aliaji ar fi acestia cinb li s'ar atrage atenjia cg la boipa0 be jara lor sint cimpiile robitoare, orasele pline be bogajiicistigate printr'o muncg be peste un veac ale Statelor-Unite I Aliaji,bine injeles, bacg acel om rgu Wilson nu-si lasg scufunbaji com-patriojii, ca ni0e vulgari Englesi, Francesi sau Italieni. Dar e bineca o jarg saii iea precaujiunile.

Pe aceastg temg a precaujiunilor... Germania plebeazg acuminnaintea Americanilor, pe cari-i tie oamebi cu principii invechite0 cu forme neroabe. Spuneji, juratilor, cnu e vinovat*, in tribuna-lul be morala la care jineti ap be mult ! A fost un patriot §i atita,intrebuinjinb mijloacele tiinjei biplomatice. Pe lingg ce-a fgcut prinateliere i usine, pe lingg leggturile, bovebite, cu agitatorii §i asksinii, ce importanjá poate avea o scurtg conversajie secretä cu bri.ganzii b-lui Carranza ? Pro0i voi, Americanii, cg, atita limp citputeati jinea un ambasabor la Berlin, n'aji intrebat DanemarcaburerOasg bacd nu-0 mai abuce aminte be cine i-a furat Sleswig-Holsteinul 0 n'ar fi bispusg la o alianfg, asa boar la o intimplare...

America nu se A convinge, insg, si nici lumea cealaltg. Ba maibgnuesc ceva : este chiar un aliat care nu s'a convins be posibili-tatea morali a unei legaturi cu Mexicul. Acel aliat austriac, caren'a uitat ca acum cincizeci be ani innaintea unor briganzi mexicanica acestia, transformaji in apgrätori republican! ai Patriei, cgbeaciuruit be gloanje ca un simplu ctrgbgtor* acel frumos si cavale-resc Impgrat al Mexicului, Maximilian, care era insu0 fratele luiFrancisc-Iosif I-iu. Si in cripta Capucinilor bin Viena se intilniauieri abia cei boi fraji pe cari bupd o jumgtate be veac moartea,care.i bespgrjise, ii reunia.

218 Räzboiul nostru In note zilnice

Dar ce are-a face Francisc-Iosif 1 Om vechiu ler% mort vechiuazi. Trdiasca b. Carranza, Illexicul l3ulgarie a Americei $1...

cultura !

25 Februar 1917

Pentru a se ti in viitor.

D. Pascanu amintea mai ieri, in aceastd foaie chiar, batoriace avem be a stringe tot ce priveste pdtimirea be azi pentru camai tdrziu sä ni barn sama mai bine, bocurnentat, be imprejurdrisi fapte care ne zgubuie prea mull ca sl le putem pretui intocmaicum s'ar cere.

Noud insine aceste mdrturii ni vor fi be folos pentru a niInbrepta jubecdtile. Zic: cjubecati2. $1 In alt inteles, fiinbcd, bupdce se vor isprávi toate socotelile cu streinul si vom fi intre noi,jubecdti vor trebui sd inceapd, nu pentru a pebepsi oamenii tot-beauna, bar totbeauna pentru a evita greselile ce s'au fäcut. Siasemenea bovezi vor folosi $1 acelor cari nu stiu nimic be la noisi cari vor trebui, la reveberea boritä, sd afle tot ce au Mut fie-1care, cum noi insine nu vom putea reincepe viata Impreund, asacum a fost, OM nu vom cunoaste tot ce au Mut ceilalti, cu Verzeabe la Bucuresti, cu Tamara be la CImpulung, cu Ciordneanu be laOiurgiu si altii si altii.

Un bosar istoric neapdrat, bar, asa putintel, $1 un bosar jubi-ciar, hirtia tipdritd si simpla hirtie scrisd care va trebui sä seabune atent $i sä se pazeasca bine, cu toata borinta multora be avebea cd bispare ce-i prive$te asa be aproape.

0 parte bin acest bosar o vom putea alcdtui noi, cu mljloa-cele ce ni stau la inbemind. Alta, ar trebui s'o facd ceilalti. Crebemcd se va gdsi, dincolo, cineva care nu va face o selectie potrivitäbe simpatiile sale in materie be aliati sau cu preveberile sale fagbe prieteni $1 be el Insusi. ,,Dincolo", la Bucuresti, si nu mai putinin cellalt ,,bincole, cel vechlu, be care sintem mai bespártiti astäzibeat oricinb.

Din bosarul ,,ocupatilor" nu va trebul sä lipseascd, ascunsäbine, toata informatia bespre crimele culturalilor cu boud labe carhitt arb, ucib $1 besonoreazd. Nu afirmatil vagl, ci precisdri stricte

N. IORGA 219

Nu stiu bac5 vom avea mijlocul be a pebepsi in be ajuns pe fie-care bin aceste bestii, bar o pebeapsA va fi pentru ei si aceia bea se face lista acestor miserabili, cu pAcatul fie cAruia in faf5, pentru ase sti, in once lark cA acelasi om, apArinb ca negustor, ca samsar,ca excursionist, trebuie oprit pe prag ca animalele imunbe carespurcA orice ating.

SA cAutAm insA a cuprinbe in bosarul nostru be aici cit maimite bin scrisorile, bin carnetele celor cAzuft, vii sau morfi, inminile noastre.

E pAcat &A se piarba ! $i, pAnA acum, n'am vázut becit bou5trei bin ele apärute in litere be tipar, MA a se ba o fotografie, Faraa se ardta unbe sA pästreazA originalul. Deci mArturii care se pottAgAbui, Germanii fiinb obisnuifi a nega evibenfa insAsi. Fiecaresolbat sau ofifar iea pentru el asemenea bovezi neprefuite si uneori le pierbe, pe cinb ele sint o proprietate a nafiunii intregi, cum-pAratA prin suferinfele ei cumplite.

MA inbrept cAtre aceia cari pot ba orbine in aceasta privinfä.SA se caute scrisul busmanului, sA se centraliseze cu ingrijire, sgse publice, §i pentru strainatate. SA rugAm pe aliafii nostri rusi sAni bea aceste bocumente care privesc insultele abuse ferii noastresi cad ne revin noul SA facem aceiasi rugaminte si altar aliafipentru carnetele solbafilor venifi bela noi la binsii.

AstAzi se poate sA culegem pufin. Miine ofensiva be prima-varA va beschibe posibilitatea unei mai bogate recolte be spove-banii prefioase. S'o facem! Aceia pe cari-i vom avea innainte vorfi bevastatorii, incenbiatorii, pinggritorii blinbelor noastre sate, aioraselor noastre infloritoare. MArturiile crimelor sint in buzunarelelor. SA nu le saparn si, obatA ce se vor gAsi, sA nu le pierbem !

Vom avea sA ni arAtAm nouA si lumii intregi ce s'a fA cut cunoi in acesti ani fatali, si nimic bin ce ne poate curAfi inlAuntru sibin ce ne poate apAra in afarl nu trebuie pierbut.

Creb cA se va finea samA, be toatA lume a, si mai ales unbetrebuie si se poate mai mult, be borinf a aceasta.

25 Februar 1917.

220 RAzboiul nostru in note zilnice

Ce poate face un popor neither

In razboiul acesta au fost prinse prin interesele lor toatepopoarele, far, prin puterile lor scoase in lupta, prin singele lorvarsat, cele mai insemnate bin natiile Europei. Nu e una pentru careanii cari incep cu fatalul 1914 sa nu insemne ori inceputul uneimari nenorociri oH al unei stralucite glorii 5i al unei refaceri pestetoate asteptarile, bar pentru toate el va insemna un sacrificiu farapareche.

Prin caracterul lor violent, bar scurt, alte razboaie au aratatnumai pregätirea pe care o avea un Stat la momentul cind $i-aincercat norocul. In lupta, cu capatul poate Inca beparte, care s'abeschis acum trei ani, aceasta e numai fasa b'intaiu. Cine n'arepregatirea, si-o plateste. Dar dupä aceia vine altceva. Nafiuneaintreagg intervine pentru opera de radare $i de refacere $i 2n-tr'insa 20 dg toatä mäsura, in asa chip, incit sentinta pe care ova rosti soarta asupra ei nu va putea fi atacata multa vreme.

' Sint insä popoare, sau numai Mimi be popoare, care n'auStatul lor. Si ele trec totusj prin aceleasi fase. Daca un Stat sepregateste material, o natie nelibera trebuie sa-si aiba pentru oHceimprejurari pregatirea moralä. N'o are ?, plateste. Dar lungimearazboiului ii ingabuie sä fad o noua 5i hotaritoare bovaba a pute-rilor sale.

N'a avut pregatirea morala trebuitoare blata noasta rominimesupusa jugului strain. Chestii care trebuiau sa se fi pus tuturora,be mult, pentru ca toti sa fie in stare a li ba aceia$i solufie lamomentul loviturii naprasnice, au fost, bin nenorocire, chestii decon$tiinfg pentru fiecare. Sa ne marim oare ca in Arbeal, unbenumärul Rominilor trainb pentru altii e mai mare, unii au luat caleabe noroiu si gunoaie a lui Mangra, in care se baltacaiesc porciituturor natiunilor, cinb la noi, aice, in plina ccultura nationalal,, cuscoli si Acabemii, si ziare, si carti si Atenee si ce a mai lasat Dum-nezeu ca sa se lumineze sufletele omenesti pana in abincul lor celmai afunb sj astazi atitia creb ca a pacta cu vechiul prieten, plinazi pana la cot be singele solbatilor nostri, este numai un alt metodbe a servi patria si neamul ?

N IORGA 221

Putem jubeca asa, cu toata asprimea, fiinbca sint $i popoareneltbere in intregimea lor care totusi au lucrat in alt chip.

Ma ginbesc intaiu la Poloni, la acest mare popor care n'arebe mai bine be o suta be ani marea lui jara.

In aparenjà, ei ar fi tocmai aceia cari au bovebit $i bovebescmai multä biscorbie in ce prive$te mijloacele prin care se poateajunge la scopul borit be toli : invierea Poloniei be obinioara, capopor liber, neatirnat, baca se poate si cit se poate intre hotareleminbrului Begat be obinioara. 0 parte bin ei, crescuji in trabijii$i speranje austriace, s'a a$ezat be la inceput in tabara PuterilorCentrale $i au mers a$a be beparte, inn, fail a spune un singurcuvint bun bespre tratarea in Prusia a milioanelor be fraji cari auost totbeauna praba besprejuita a oficialitajii germane, n'au facuttotusi o piebeca pentru birecjia urmata be binsii, nu numai binaceste suferinji, bar nici macar bin faptul a Berlinul injelege anu se vorbi bespre Po Ionia lui, anexata obata pentru totbeauna$i pe care nu injelege a o ba nici Polonilor ei in$ii. Iar alji Poloni,bestui, cu $efii Poloniei ruse$ti $i cu puternicile si influentele coloniibe intelectuali bin Franja, bin Svijera si be aiurea in frunte, raminsincer $i bevotat alipiji causei injelegerii, chiar bac'a ea nu injelegea ba, obata cu unitatea teritoriala, $i neatirnarea borità.

Totusi cine se uità mai bine mai vebe ceva.Pe chit, sistemul Mangra sau Verzea inseamna la noi a serv

pe strain pentru binsul, beci beserjiune $i robie, sistemul Polonilorbintr'un lagar faj'a be cei bin lagarul cellalt nu e becit intrebuin-tarea strainului pentru scopuri proprii.

Intre Poloni nu s'a auzit !Ana acum un singur strigát be uracare sa besparta pe fraji. Fiecare s'a ribicat mai presus be ibeile,$i sentimentele sale be ieri, pentru ca fiecare sa lucreze numai inveberea situajiei be mine. Am cetit regulat foaia galifiana Polenplinä be multe $tiri interesante, am urmarit propaganba comitetuluiparisian, mi s'a comunicat $i informajie orala; am cetit buiosul apelal Iui Sienkiewicz cätre publicul american.

Din toate se vebe acelasi sistem: utilisarea tuturor mijloacelorpentru singura finta. Utilisarea lor, nu prin declaratii goale, astep-rind restul de la alfii, ci prin cea mai inviersunatä munch' a fie-C gruia.

222 R5zboiul nostru In note zilnicé

Au voit nävälitorli sd facd Ministerii, sa organizeze servicii. Cabin pämint au rdsdrit buravointele. Si tzu reclamagiii, ci muncitord.Cei mai buni oameni s'au apucat de cea mai grea muncä. Azi in .vatdmintul public e organisat intreg, si asa incit nimeni sá nu-1 poatäbistruge sau schimba. In orbinea abministrativá i economicd s'afäcut tot asa.

Au ramas mu i mii be Poloni cu fratii lor be rassá Rusii ?Ei au tras tot folosul bin crebinta lor. In Arbeal be sigur cd nuse vebe be cit cinematograful stapinilor intorsi in scaunele lor bebomnie; la Chiev pentru pribegi se bá teatrul polon care, obatd,nici la Varsovia nu era ingdbuit.

A prins rdsboiul pe atitia Poloni peste hotare ? Ei nu cautäsä se bucure be situatia lor privilegiatä fata be cei ce mor be glonte,be molimd ori be noua si grozava boald a foamei" . Nici nusi pierbvremea expuinbu-se cu cite un interview Mil folos prin coloaneleziarelor care ar consimti sd-i primeascd. Nu, ci s'au pus la lucru

acolo, iardsi la lucrul cel mai greu. Sute be cArti serioase, mun-cite, apára causa Poloniei viitoare. Si, pentru ajutorarea celor cesufär azi, s'a organizat o abmirabild opera be caritate nationald.De la 9 Ianuar la Iiu Iulie 1916,, spunea Sienkiewicz, ,,am strins

suma be 12,571.276 franci, bin care am trimes pand la acea batä12.137.044". Rai cdpätat", spune el mai incolo, ,,in Svitera auto-risatie be a trimete treizeci be vagoane be lapte conbensat pentrucope. $i, in ce priveste siguranta ajungerii la bestlnatie, el abaugecä tniciun ban, niciun pachet be provisii nu s'a pierbut,.

Iatã ce poate face pentru ai sai un popor fàrá Stat, bar incare ceia ce aiurea s'a uitat fieecare om are inimä pentrufratii sdi.

26 Februar 1917.

cea mai sfinta.

Acum citeva zile In vila Greierul bela Rdpebea, unbe e acumspital be boli molipsitoare, servit exclusiv be mebici francesi, s'astins o nobild femele care venise bin bepartata Frantd, pentru a fibe ajutor unor oameni bespre can auzise numai bin zvon cd sufarsi au nevoie be ingriiire. I-a fost brag be bi.r.trea celor sdraci

IVIUa

51

N. IORGA 223

foarte nenorociti si a inchinat lor, cu ginbul la Dumnezeitl in carecrebea, o viata la care putea sa mai alba multamiri. Dupa batinaterii sale, a muncit ca o roaba pentru a muri ca o sfinta.

Atita fume a fost inbuiosata be aceasta soarta care vaface sä se obihneasca in terna noastra plina be morminte proas-pete aceia pe care la capätul firesc al zilelor sale ar fi asteptat oacasa locul be vesnica salásluire linga ai sai cari au iubit-o si pecart i-a iubit. $i cine n'ar fi inbuiosat cinb infirmiera francesa carea patimit pentru noi nu era macar datodre s'o faci? Nu era batoare nici prin orbine ce-i s'ar fi bat be cine ar fi avut breptul,nici prin nevoile ei materiale. Ba nici macar prin acea batorie carene pune pe toll la bispozitia terii noastre, la oHce sarcina ni-ar-cere-o, cit be periculoasa si cit be umila. Nu, intre straini a mers,intre ignorati. S'a intimplat sa gäseasca pe ai sai, bevotajii ofiterimebici cari stiu bine si be aceia bovebesc un asa be frumoszel ca, baca oriunbe se serveste causa Franciei se serveste sicausa umanitatii, tot asa si oriunbe se serveste causa umarntatii,causa Franciei se serveste. Dar, besigur, si bad n'ar fi prevazutca i va gasi, tot ar fi venit. Asemenea suflete n'au nevoie be niciunalt sprijin in fapta lor becit crebinta care i sustine si mila be om,be orice om, care li insuteste puterile si preface moartea intr'o se-nina si fericita izbavire.

Cineva a propus a se aminti b ra be Goutel printeun simplumonument be recunostinta. De sigr ca i-1 batorim, si-1 va avea. Darea s'ar fi bucurat poate be alit comemorare a ei, care, aceia, sevebe mai larg si se uitä mai putin.

Ori ce om triie5te pe lume, di un exemplu. De aid mareafrumuseta si teribila raspunbere a vietii. Sa vrea ori sa nu vrea, Ilell. $1, bad exemplul e bun, nu poate fi mai mare bucurie pentrufacatorul be bine becit sa stie ca, baca el se buce, back oricum,se va buce cinbva, sint atitia cari vor merge pe urmele lui, si cart,Ma binsul, poate n'ar fi facut asa.

E frumoasa fapta acestui sublet sacrificat suferintei umane?A pune mina in buzunar pentru contributia be bouazeci be lei lamonument, e bun lucru, bar usor. $i mai bun lucru, cel mai bun,bar si cel mai greu, estebaca-ti place, sä faci la fel.

Atitea femei n'au familia lor care sai tie la alte griji si la

224 Rilzboiul nostru in note zilnice

alte batorii. Atitea stiu ca nu vor mai avea-o. Fiinti singure pe lumepe o lume unbe burerea rupe si moartea coseste. Cab bolnavii lacolturi be straba, si, noaptea, in baraci singuratece, prin locuri pustii,nemai fiinb sanitari la inbemina, tificii chinuiti be friguri se fac in-firmieri unii pentru altii. Cite vieti sint be scapat, Doamne, si, macar,cite morti be mingliat ! A o face e ceva mai bine becit a lua unbilet pentru strainatate, si sacrificiul gaseste o pine cinb e gata s'oimparta cu nenorocirea.

Ori, baca are cineva altä conceptie bespre breptul fiintei ome-nesti be a trai, be ce sä mai beplingem pe aceia care a avut cre-binta pe care prin moartea ei a bovebit-o ?

26 Februar 1917.

Din Bucurestii ocupati(0 visitã la n4te criminali de Stat

Olanbesul care ne insulta in cAllgemeen Hanbelsblaba ba, inn-I be la 10 Ianuar al foil, aceste note bespre o aubienta la b. PP. Carp.

Innaintea casei, inscriptia germana, contra musafirilor zicecoresponbentul: g Aici locueste o familie olanbesao. Un janbarmromin la poarta, un omagiu al comanbaturii germane, care trateazape marele prieten al Germanilor cu bistinctie si respect si care inchiar seara ocupatiei orasului a pus sa i se fad imebiat o visitä,be catre boi ofiteri, si sa-I complimenteze complimenteeree.

D. Carp a refusat sa vorbeasca politica" acestui coreponbent.Germanul il complecteaza intaiu: Ti-ar 'Area un German, nu numaipentru ca poarta monoclu si are o mensur5 be buel pe obraz astubiat in Bonn si a fost chiar ,,Borus" acolo , ci mai ales pen-tru 0 forma fetei sale... are ceva german.. Apoi il ascultä vorbinb,,intr'o germana fluenta, fall greseli, Vara accent aproape".

Ce anume ? Nu vorbesc politica, atit timp cit bubuie tunu-rile". Dar, inbata: Cit or sä aib5 de lucru, crezi d-ta, Germaniica s5 cur* Moldova de Ru,si?

Coresponbentul e scanbalisat: Acesie cuvinie sun5 tare... $inesimpatic. Rominul intreba cind dumanul va izgoni din far5 pealiatul Romaniei, i intreba cu 0 neräbdare, peva n'ar ti putut si

N IORGA 225

mai astepte. Aceasta sinceritate era curata consecventa batrinulom capatinos (koppige) e consecvent a cunoscutelor sale cuvintebin Consiliul be coroana, cinb si-a exprimat speranta Ca Romaniava fi batuta rapebe si beplin. Totusi, cind aude cineva, de la omulcarei stä in fafi, o astfel de cufundare in propria sa convingere,de säsi uite de fara lui inski in uremuri asa de strasnice,i1 cu-prinde totusi un sentiment neptacut. Right or wrong, my country(4are or ba breptate, tot tara mea ester.) e un alt punct be vebere..."

De ce s'a socotit, spune strainul, asa be putin putereagermana, s'a pus atita temeiu pe Intelegere ? Gura lui Carp seinchise convulsiv. $i urechile, astfel asa be fine, nu auzira nimic.Degetele minii stingi batura toba be marea bucata be cristal ceera pe masa... Am numit Tntimplator pe 13ratianu. Dar iaräsi Carpnu auzia nimic".

Apoi yin in cask la intilnirile obisnuite, biscipulii", cin abevarcultivati, inteligenfi harbati tineri, cari si-au facut stubiile la Lipsca,Berlin, Heibelberg, Paris si cunosteau :si Lonbra,. Aveau pentruseful lor 4o abmiratie oarba,. 4 5 i ei se plecau in fata mersului lu-crurilor, cursului intimplarilor militare. Nu se inboiau ca Romaniava raminea un Stat neatirnat, natural cu alt Rege (enatuurlifk metben anberen lioning,). Probabil va trebui cebata Dobrogea, poatesi o bucata bin Muntenia nu se stie ; o parte bin Molbova, Ru-siei. Dar nici cu preful unei asemenea slibiri nu se cumparä In-crul prea scutnp, dac'd se face un sfirsit puterii liberalilor... si aReginei. Conservatorii vor lua parte si vor ciuta alipirea la Pu-terile centrale. 51 atuncl va incepe o era be fericire pentru popo.rul romin. Din fericire nu exagerez, ci citez literal, sunt citevasate de mii de Romini in robie. Acesti tineri sunt crufafi pentru tars.

Din punctul be vebere umanitar s'ar mai putea aproba putinacest ultim tel be a vorbi. Dar cu totul opus era ce urmeaza : arfi lucru cuminte ca Romania sä incheie acum pace cu Germania,si numeasci un Guvern provisoriu, care sä innarmeze sutele demii de prisonieri. Aceasta armata, intarita be artilerie germana, arputea goni pe Rusi bin colful norbic al teril".

Ascultafi acuma, si v'd infiorafi:'Ara Mut acuma observalia ca un Olanbes care se ?tie 11-

226 RAzboiul nostru In note zilnice

ber be sentimente nationaliste, be si-si iubeste tara , nu se poatestrimuta intr'un asttel de patriotism, care uitä propria sa farg ne-norocitä, propriul au popor in iubirea ,si ura fag de alte popoare.$i am afuns la incheierea singura justä, cred, ci aici Ost piVest se ating.

Ostul, Orientul care a ramas Orient, cu tofi lungii ani detudiu in vest. Dacg tu, Apuseanul, te pui din acest punct de ve-dere numai, atunci nu-fi va cgdea greu Carp cu consecvenfa lui",

IatA cum demasci §i jubecä si un busman al Rominiei pecriminalii be Stat bin Bucuresti.

27 Februar 1917

In mijlocul mortli

mit §i mii be oameni au murit in lupte. Intre ei sunt atitiape cari iam cunoscut bine si pe cari i-am iubit, cu cari sufletesteneam impártásit in viatä cit au trecut pe pamintul unbe noi atm

mai rims un timp. S'au stins atitia altii be ostenelá si be boli in tabereori si in satele pe care le-au atins Igreutátile be nesuferit ale räz-boiului. Se cumpará scump biruinta si chiar borinta, nevoia,

dreptul a5 zice be a birui. 5i, bacá la noi moartea silnia isiface opera be sase luni, be trei ani ea secerl in provinciile romg-nesti nelibere atitia oameni zbraveni si frumosi be graiul si besingele nostru. $i be la cel b'intAiu bintre binsii care2a cAzut che-minbu-si in ajutor romaneste pe maica lui, be atuncea ca un norsta be-asupra capetelor noastre, amenintator, prevestitor.

Acuma be jurul imprejurul nostru moartea färä singe, hibamoarte färä glorie care usucá si invineteste, isi face opera. Ea lu-creaza be zor bupá ferestile luminate ale spitalelor unbe paturilesunt abunate grämabä ca isa poate incapea mai multi boinavi pesuprafata lor unitá. Ea chiarni la binsa pe omul stors si besná-bijbuit care-si cearca pasii Inca obata, la cel b'intaiu soare prima-väratec, pe straba. 5i, bac5 veberea celor b'intaiu trupuri pe tárgi,MA sicrie, face sA tipe copiii inspäimintati, se vor beprinbe. Doar cinbacum o jumátate be veac, se ingropau mortii be holerä cu gramabain curtile bisericilor, copiii cari sunt astäzi foarte bätrini nu lipseaube la nicio inmormintare.

N. lOR GA 227

Si ce asteptam mine, liberarare, e tot o liberare prin maorte.cCu moarte pte moarte calcinb,, spune vechiul imn al Disericii. Nuvom fi noi boar simplii privitori ai reinstalarii nostre in ce-am avut, a in-trobucerii in ce am rivnit sa avem. Vom trebui sa mai abaugim lasingele cu care ni-i framintat acel scump ogor al patriei noastre.

Iar pana atunci asupra fiecaruia sta atirnata sabia Ingerului.Murim, sau traim in moarte. Sintem ai ei, si baca nu ne iea,

baca zaboveste ori baca ni ingabuiebe unbe slim noi?sa vebem$i ziva be care borim, cum boreste", spune Scripture, cercul beizvoare".

Unii ar crebe Fara folos acest sumbru ceas in viata tuturorasi nu se invoiesc a trai in aceastä innalta si severea Imparätie amoll Daca la boi pa$i este un hotar, bincolo be care nu e o ar-mata obosita, o populatie saraca, o ingramabire be pribegi...

Ci nu. Mai mare binefacere becit acest contact zilnic cu moar-tea, becit stapinirea ei atot puternica a supra oricärui suflet nu sepoate. Din mila lui Dumnezeu si spre binele, baca nu al inbiviziilor,bar al societatii intregi, a venit ea intre noi, marea, aspra si siguraInvätätoare.

Avem nevoie sä intelegem be ce traim. Trebuia sa cunoastempretul fiecarii picaturii scumpe bin aceasta viata pe care atitia oturnau risipitor pe pragul tavernelor ori o lasau sa curga elegantca vinul cel rar bin cupele be aur. Se cerea sa ni barn sama bece mare folos poate fi pentru noi si pentru semenii nostri, si cezabarnic e altfel, a trai acel termin inbefinit care ni s'a ingabuitfiintei.

Pentru aceasta, in fata ei, trebuie sa fim: a mortii. cStraini nesimtiam unii be altii, bespartiti prin tot ce are unul $i altul n'a avut, printot ce poate unul si altul nu este in stare, prin favorite si blastemeleDorocului care se joaca nebuneste cu aceasta viata pe care n'a fa-cut-o si beci nu este a lui. Ce folosia prebica fratiei 1 Fiecare isiabucea aminte be nasterea lui sau tinea seama be unbe l-a busCap. Moartea culegea tacutä, neväzuta, in colturi snopii ei, in carenu e epic care sa se poatl crebe mai mult becit altul. Acumatoti sintem in cercul imens al secerii sale si intelegem cit be putin

228 Inzboiul nostru in note zilnice

inseamnA a ne-am ribicat poate cu o fArimA be paiu mai sus becitaltul.

Ea nu alege, moartea, boamna noastrA, nici intre spicul plinsi cel gol, ci taie. La ce va sluji recolta ei, aceia n'o stim si n'oputem sti noi. Dar invAtaturile pe care ni le bA ea, sA le primintsupus si recunoscAtor. CA nu e unul bin cei cari vor fi trait suptacest cer be aramA si care sA nu fie mini ceva mai intelept becitinnaintea urgiei.

28 Februar 1917

Zeppelin

Nu-i punem crucea innaintea neamului, cAci o singurA crucei s'ar potrivi aceluia care a bat alor sAi mijlocul be a ucibe inorase neaparate, la abinci ceasuri be noapte, cinb nevinovAtiaboarme si viseazA be bine, copii, femei si bAtrini. 0 singurA cruce :neagra cruce infernalA be pe aeroplanele surori ale nAsocirii luibrAcesti.

illosneagul care plead astazi, ca sA nu vabA un sfirsit careva veni be sigur, la ceasul ski, acest iertat prin moarte be ispA-sirea pe pAmint a pacatului sau, n'a fost numai un prieten perso-nal al acelui trufas imparat care primeste asa be putini muritoriobisnuiti in cercul bivin al intimitAtii sale, ci si ibolul poporuluigerman. La Curte el apArea ca in casa lui proprie si invAta pe copiiiPrintului be Coroang interesante" jocuri cu czeppelinul, sau, princare s'ar putea nimici usor musinoaie be existente omenesti, Menitemortii, care se chiama in geografie : Parisul, Lonbra... tar, la fiecareexperienta a baloanelor lui cAlAtoare, si cel mai sdrac german erain stare sl-si be banul be nafurA numai sli fie cu putintA conteluia inlocui masina bistrusA prin alta, ajunginb astfel la acea formAbefinitivA, sigurA, care sa tie lumea intreagA supt amenintarea uneib)strugeri imebiate. Si cinb czeppelinurile, au inceput sA-si facA

ccursele,, ce nebunie a entusiasmului pe un popor intreg!De fapt pentru Germani acest inventator InbArätnic in urmA-

rirea planurilor sale a fost representantul insusi al epocel. Litera-ratura tinjea in rafinAri be forma bulcege, in bizarerii be balamuc.Arta cauta necontenit pAnA la termul neguros al a bsurbului, formele

N IORGA 229

-

voila prin care singure crebea ca poate trai. Cugetarea filosoficã secoborise la compilatii si repetari. 5tiinta ins4i, minbra ?Hint&-germana, ajunsese a fi o simpla colaboratie comerciala. Initiativabescoperitoare, bunatatea care crelaza in jurul ei o alta viata nuerau acolo ca sa bea figuri mari $i nouä, inaintea carora toti 81se poatá pleca. Nu era macar un inbustria$ genial, un negustor cuplanuri uriase in aceasta tall in care toti munciau, bar nimeni nuse osebia, ca om, bin munca tuturora. Atunci contele zburätor luipentru bansul toata abmiratia, toata bevotiunea contemporanilor.Germania lui Goethe si a lui Bismark a trait in zobia lui Zeppelin.

Cinb a inceput rázboiul, asteptau cu totii ca loviturile celemari, hotarinb victoria, le va ba masina bumnezeie$te be bistruga-toare a eroului national. Inbata zmeii lui parasirá hangarele si intrestelele vesnicie rasari in nopti be groaza liniuta lor be foc fugare,beparte sus, in lumile ceresti. Bombele aruncate bintre luceferi fa-cull bin casute be muncitori un morman be ruine $i carnuri arse.Opera lui Zeppelin incepea, $i lumea, inspäimintata, era sa caba lapicioarele Germaniei, ca, obinioara, Pieile Rosii innainta cailor §itunurilor, cum nu se mai vazusera, ai lui Fernan Coretez.

Dar o scurta experienta arata ce valora toata aceasta parabaucigasa. Unul bupa altul smell cazura in Mari ori Isi spInzurara princopaci maruntaiele besirate. Contele nu era beci, innainte a faptelor,becit un amuseur macabru, un sinistru boscar.

51 ceroul national' vazu astfel rasarinb ca zei noi pe generaliibe infanterie cari nu $tiau nimic bin mecanica, pe Hinbenburgiigrosolani be veche garnisoana, afirminb principiul fortei bupa stra-mo0easca batina. Ce va fi fost in inima acelui care spera sa ramiiein mintea oamenilor ca bistrugatorul cel mai mare?

El moare azi besigur cu parerea be ran ca imensa lui operabe macel a bat faliment, si, impreuna cu scirba pentru astfel beservicii abuse patriei umanitatea are fata be acela care a vrut s'oarba cu focul bombelor sale si acel sentiment be comiseratie pe care-Iinspira totbeauna riblculul.

28 Februar 1917

230 Räzboiul nostru In note zilnicé

Gheorghe Stänescu-Delar.

Intre jertfele bolii care face cele mai mari victime azi e 0fostul revisor scolar be Arges, Gheorghe Stänescu-Delar.

Era un suflet calb si bun, pe fata caruia statea, scrisa voiosia,bucuria be a fi be ajutor pentru orice lucru frumos si util. Viatalui intreaga n'a fost becit iubire pentru ibeal si borinta be a-I serviNu se poate inchipui un om care sa aiba el insusi mai multa pla-cere In trezirea si sprijinirea unui opere be interes public.

Corpul nostru be institutori n'a fost fericit sa aiba multi cabinsul.

L-am vazut la Pitesti luptinbu-se bin rasputeri sa luminezelumeamai mult inbiferentasupra acelor batorii superioare carebaca ar fi fost intelese be toll, multe lucruri nu s'ar fi petrecut Amvorbit in aceiasi seara aceluiasi public. Am petrecut ceasuri beospilitate incinfatoare impreuna cu binsul.

Pacat ca astfel be burfavointi sunt luate tocmai atunci cinbpentru uriasa opera be :ref acere, ele ni-ar fi fost mai be nevoie.

28 frebruar 1917.

Prisonierli no§tri.

t miscarea a bat extrase, be cel mai mare interes, bin scri-sorile pe care le-au abresat Crucii Rosii si represintantilor Statelorneutre ofiterii romini prisonieri, nu numai in barbara Bulgarie ras-bunatoare, bar si in Germania. Din Austria lipseste, se pare, infor-matia ; ea nici nu era be nevoie, fiinb a Italienii ni spun zilnic ceeste pe acolo cu bietii oameni cari au crezut ca un solbat se'poatepreba altui solbat cu mai mult noroc becit binsul : ei sint lasati samoara be foame, fail ca pentru aceasta sa fie crutati be celemai grele munci la sosele si santuri. Iar, in ce priveste Turcia,be si, pentru a fi brepti, trebuie sa spunem ca prisonierii luati laGalipole au marturisit o tratare miloasa, asa cum o impune Coranulascultätorilor lui, fotografia reprobusa in (Politiken, arata cemiseleasca paraba fac invinsii, zbrobitii be la 1877 cu cei cazuti inminile lor, in urma unor victorii in care Turcii au stiut totusi säfie invinsi : bin fiii borobantilor cari acum patruzeci be ani au scos,

N. IORGA 231

la Plevna, pe leu bin culcusi se face bistractie pentru plebea Stambulului si reclama politica pentru Enver si Talaat.

Se poate abmite ca, inteo tara unbe mijloacele be bani auajuns rare si unbe boala bintuie, prisonierii sa sufere alaturi cusolbatii cari i-au prins si cu populatia civila. Aceasta se face binnevoie si cu burere. Prisonierul insusi poate vebea ca e si maimare miseria si suferinta la omul care-1 pazeste, la satenii be car-e incurajat.

Nu se asteapta nimeni be sigur sail rupa un neam pinea bela gull pentru a ba numai acelor car! au luptat contra lui. Darun lucru se poate cere, bad nu-1 impune propria constiinta a celorcari hotarasc. Si nu se facg impotriva prisonierilor opera de ras-bunare, incepind cu aceia cari, prin felul lor de viafa obipmit,prin sensibilitatea lor mai mare, pot suferi mai dureros de pelama ei.

Noi n'am facut asa. Fata be solbatul prisonier, ca 5i MO beofiter, ne-am besbracat si be cea mai legitima lira. Imi abuc amintebe cei b'intaiu Unguri, graniceri, cari s'au abus la Välenii nostrilSubofiterul avea o atitubine extrem be provocata : trintit jos, se uitala noi cu niste furiosi ochi galbeni be cucuveica impuscatä. Ceilaltifumau filosofic. Nimeni nu li-a spus o vorba rea ; n'a rinjit macarla binsii. $i particular!! au staruit ca ei sa aiba mincare.

Mai tirziu cutare ofiter boctor era abus in automobil special.si intrebat ce boreste, a manince, pentru ca el insusi sa spuie,uimit: «Dar eu sint numai un prisonier 6. De pe cutare mosie, in-bestulata cu be toate, nu mai e azi nimic be abus pentru ca grupulbe ofiteri prisonieri, germani in majoritate, au consumat tot ; ba aimfacut si un mic chef pentru caberea Bucurestilor. Cinb la Iasi amvazut simpli solbati busmani pe straba, ne-am interesat, cu colo-nelul Leonte cel b'intaiu, be la aprovisionarea armatei, bad si cumau fost hraniti.

Asta se chiama omenie. Se pare insa a e o ramasita beprostie, peste care trece progresul veacului. Altfel n'ar fi uitat Turciiteribilul tratament pe care 1-au suferit in 1912-13 be la Bulgari.Ce am vazut noi acolo, la Plevna si aiurea, era be inspaimintat :muribunbe bestii fläminbe, torturate be boli cumplite, se repeziauplinginb la bucata be pine pe care frateste li-o babeau pentru ca, azi.

232 Rázboiul nostru in note zilnice

aceiasi oameni sA tirascA in transeele lor pe copiii binefácAtori-lor lor spre a-i pingAri. Singuri l3ulgarii recunosc cA aliatii lorturd bescopAr acum in tovarAsul be luptA pe acela care li-a prA.bat casa cu cinci ani in urmA si... se imprietenesc si mai tare !

Supusi unui astfel be regim, multi bintre ai nostri nu se vormai intoarce $i cinb te ginbesti a intre ei sunt vitejii be la Cerna,cari au uimit pe buman, i besperatii apArAtori ai granitei la Cim-pulung si Prebeal... Crucea Rosie a noastrà isi va fi luat mAsurilesi activitatea ei trebuie inzecitA pentru a li folosi, bar, bin nenoro-cire, cel putin in ce priveste pe Bulgari, cari, anume, au cerut ofoarte mare parte bin prisonieri, nu e nici o sigurantà cA nu-siinsusesc ei ajutoarele ce s'ar trimete.

Este insA in aceastA nota suferintA care ni se reveleazA si unbine, bacA se poate intrebuinta acest cuvint.

Poate nu e neam mai bispus a.si exagera pAcatele lui si cali-Wile strAinului becit noi acestia. Avem o aplecare primejbloasä spreibealisarea busmanului chiar. E o forma be a ne critica pe noi, barnu una care sA inbemne, ci una care sA paraliseze silintele beinbreptare.

SA ne ginbim ce s'ar fi intimplat Ma in Germania si Austro-Ungaria ai nostri ar fi intimpinat ce erau in brept sA astepte. Arli venit multi cu ibeile Bulgarului aceluia care, azi, se bate in pieptc5 fail breptate a fAcut panslavism contra Nemtilor, cad neam caacela nu mai este. Ce ni-ar mai fi auzit urechile be la oameni cariuitA ce trecut au avut t culturalii, acestia si ce trecut am avut noisi cit be mult trebuie sA se tie samd be situatia noastrA be bietistrajeri WO be toate furtunile, sentinele pierbute ale civilisatiei.

Acuma insä, bad vor vebea o mai bunA ebilitate, o superi-oarA organisatie, o tehnica splenbiba, ei vor fi incercat si totalalipsA be omenie care poate exista pe lingA toate aceste insusiri.

$i vor intelege poate CA orice elemente be civilisatie care nubuc la omenie sunt numai o armA perfectionata in mina unui nebunsail a unui criminal.

1 Mart 1925

N. IORGA 233

Din RomAnia ocupata.(Petro Hui)

Ziarul olanbes cAllgemeen Hanbelsblab x. ba, in n-I sau bin 6Ianuar, aceste stiri privitoare la petroliul romanesc pe care le tri-mete coresponbentul sau berlines, intors tocmai bin teritoritle ocupate.

El incepe prin a pomeni masurile be centralisare a probuc-lid be petrol luate be Guvernul nostru in momentul cinb puturileerau amenintate be o lovitura a busmanului. Apasarea crescinb, selea hotarirea be a bistruge bepositele si instalatille insesi. $i aceastahotärire a comisiunit romanesti a fost corecta. $i birectiile socie-tatilor neutrale trebuira sa se multameasca cu binsa. Mai ales bupate li s'a fagabuit bespagubtre pentru cistigul brut si pentru chel-tuielile be repunere in lucru a sonbelor astupate si a uneltelora.Catastrofa se apropie insa, si informatorul recunoaste ca a trebuitsa se lase calea impiebecarii metobice pentru a bistrugerii totale.Totusi se gaseste mijlocul be a arata interventia colonelului Thom-son ca violenta, bar nu inbestul be potrivita scopului ce se urmaria.

Astfel, pentru a nu se Cala retragerea trupelor romine, 'cares'au luptat foarte vitejeste la Prebealp, nu s'a putut ba foc lucra-rilor cStelei Rominex cu capital german (Deutsche Bank) be laCimpina. Calatorul a vazut orasul neatins, cu «casutele lui careamintesc puternic Orientul, in vale, si, pe bealuri, frumoasele, ma-Tile sale vile albe, unbe locuiesc bogatii regi ai petrolului. Sonbele,tankurile, magazinele Stelei Romine» n'au putut fi nimicite, arse...Si bin mitle be sonbe care poarta literile S R. si numärul be orbinesint totusi unele in fiinta. Cea mai mare societate germans poateprobuce mai beparte, inbata ce curentul electric se va repara... Cen-trala electrica be la Cimpina a rams neatinsau. Si la Moreni aTames un put nou, gata cu totul be eruptie", caruia nu i s'a pututIlia ventilul, be frica sä nu fie un incenbiu prea violent, bupa offiorma eruptie be petrol si gaz". $i instalattile be otel ale Ameri-canilor au resistat. Dar cGermanii se ginbesc a sapa puturi nottä,

care ar fi gata in sase Oita la opt saptamini". ',Si, la intoarcereamea spre Berlin, am si vazut citeva vagoane-tancuri pe cane ferateunguresti merginb spre Romania, care trebuie sa fie umplute cu

234 Razboiul nostru in note zilnice

petrol brut sl mai ales cu uleiu be masina, care se gasia in bepo-zite la Cimpina si la Ploiestr-

Coresponbentul a vazut Inca puturile arzinb.In casele be pe bulevarbul Ploiestilor, parasite, cofiteri ger-

man! isi cautau cartierul be noapte,.1 Mart 1923

Caderea Bagdadului.

Trupele -anglo-inbiene au intrat in l3agbab.Din punct be vebere militar, e, fall inboiala, un mare eveni-

ment. El inseamna zbrobirea, fara putinta be refacere, a puterii mi-litare turcesti, In Mesopotamia. $i mai mare e insemnatatea binpunctul be vebere al prestigiului. Isi inchipuie cineva ce efect vaprobuce asupra infocatelor spirite ale Rásaritenilor vestea ca yes-tita cetate a Califilor, cari li s'a parut totbeauna un Scaun be Im-parätie, a cazut in puterea solbatilor acelui rege Gheorghe care esi Imparatul Inbiilor ? Dar nu vrem sa -ne oprim asupra impresietpe care o va ba acest insemnat fapt be arme in acea lume care-Ipoate aprecia mai mult supt laturea morala, ci asupra insemnatätiilui reale, in legatura cu toate situatiile be fapt, cu toate amintirilebe veacuri si cu toate linille firesti care buc, brept si sigur, catreviitor. ,

Aceasta Mesopotamie a fost cinb-va leagan si centru al um!Imparatii. Aici intaiu, chiar si in comparatie cu Egiptul, viata poli-tica a rasarit bin cea religioasa si altarul a bevenit tron. Cinb insal3abilonul si Dinive n'au mai fost Capitale pentru regi cu tenbintebe stapinire universala, nu rasa supusä a Sirienilor, nici statuletelepe jumatate grecesti, nici cetatile ionice be pe termurile Anatolie!n'au tins sa imparateasca pe malurile Tigrului sau Eufratului. Ti-nuturile be la Rasaritul acestor rind s'au coborit ele, be la Ecba-tana Mezilor la Persepolis si la Ctesifonul Mesopotamiei.

Mult timp s'a bat aid, mai tirziu, lupta intre Vest si Ost si lacapät, potrivit cu insasi nevoia geografica, Ostul a invins. Roma si-aabus steagurile pana in aceste locuri pentru a le inchina in prafinnaintea Partilor- Doua Roma a Bizantului n'a fost mai fericitá fatabe Persia noua. Si, cinb bin alt Apus, Arabii venira sä faca bin

N. IORGA 235

acest Bagbab, insusi sebiul venerat al Califatului lor, ei se prefacuriinbata, politiceste, bupa milenara batina a Iranului Persiei

Seco le intregi, Turcii n'au fost aid becit hoti be pustiu, sausolbati cu lean, barbari in serviciul Imparatului-profet. Asa au ra-mas si 'Ana astazi in inchipuirea acestei populatii mesopotatniene,care, oricit be becazuta, simte Inca cenusa civilisatiilor batrine pecare o rascoleste la fiecare pas. Cum ribeau ei, innainte be a fi

venit la Berlin si Viena uniformele si enverina cu gluga a soMatilornoului regim, be bietul nizam, totbeauna flaminb si zbrentos !

Imperiul Otoman era in culmea besvoltarii sale, supt Soliman-cel-Märet, cinb pe aid isi inneca numai spahiii In nisipul pustiului.El avea Egiptul si Siria, farä sa poata smulge bin mina $ahuluiacest pamint al patriarhilor. Locuitorii se otarau innaintea Turculuisi nu numai pentru ca era urmasul barbarilor näimiti, bar si pentruca insäsi crebinta lui religioasa, sunità, jignia pe strictul päzitor allegii vechi, simpIä si curata, pe iit, slavitorul lui Ali ucenicul Pro-orocului. Persia si Mesopotania erau unite in aceiasi mai veche formaa Islamului. $i acd cari in Bagbab se impungeau cu cutitele inziva be pomenire a mucenicului nu puteau sa aiba becit scirba pen-lru citi urmau pe ucigasii lui.

Abia acum 250 be ani viteazul betty furios care a fost Sul-tanul Murab al IV-lea si-a facut intrarea in Bagbab, socotinb aceastaca o fapta asa be neobisnuita, incit cu coif be aur pe cap a trecutla intoarcerea innaintea multimii bucuroase bin Stambul. De atunciinsa regimul turcesc n'a insemnat pentru oras becit parasire si ruina.

Cucerirea englesä de astäzi e de tapt o liberare. Bagbabulnu se besface bintr'un Stat be care sa se fi tinut be brept si cucare sä fi fost legat prin interese economice firesti, necum bin-tio comunitate spirituala, care n'a existat niciobata. In toate pri-vintile el se intoarce la rosturile sale inbatinate, la nevoile Insesiale fiintei sale materiale si morale.

Anglia apare aid ca Imparatie inbiana, ca mostenitoare a brep-turilor Persiei becazute, si, nu mai putin, ca ocrotitoare be acuminnainte a Sfintelor Lacasuri ale Profetului, men si Mebina. $1 nue numai o intimplare Ca puterea care beschibe un viitor nou bexnunca si prosperitate Mesopotamiei e tot aceia care, prin entusi-asmul Qtiintific si inbäratnica stáruintä a unui Layarb, a facut sa

236 Rázboiul nostru in note zilnice

vorbeasca bin nou, bin ruinele chemate la viatd be hirleful exploratorului, vechea glorie a civilisafiilor babiloniene menite acum cinestie? , poate la o inviere.

2 Mart 1917.

coala in Biserici.

E curios lucru cit be mult ni lipseste simtul practic in con-ceptiile noastre. Sintem asa be stápinifi be o normalitate pe careirnprejurdrile ne-au silit si ne silesc a o pdrási, incit nu ne putemregäsi in ce se gdseste b!ncolo be binsa. SAmandm cu un cAlátorbeprins cu soseaua cea build a excursiilor sale si care, atunci ciravtilharii ii taie brumul pe acolo, nu se ldmureste pe potecile unbecel bin urmä bdiefas be la tall stie sd-0 bescopere calea intr'o clipd.

Nu stim nici mijloacele noastre ca oameni, nici posibilitätileacestei teri, si, bud se mai abaogd si interesele sacrosancte ale e-goismelor celor marl, care trebuie crutate, atunci haosul e besdvdr-sit, si rdmii uimit si be hotdririle la care se opresc unii si be rd.-

sunetul pe care-I au 'in opinia publicd.$colile stau inchise be multd vreme. Se pare cd, in nesigu-

ranta be fiecare zi, nu se putea altfel. Au mai venit si lipsurile belocaluri; acum si bolile au ndpábit. Totul se fine intr'o natie, si, ma-ales in astfel be timpuri, o rand zginbdritd face ca toate celelalte s6singere.

.

N'ar fi fost nimic bacd familia ar H suplinit scoala, care eainsd-si, in atAtea, a suplinit boar familia! cFamilia* joacd cärti, Oa-milia* casca gura prin noroiu, «familia* face visite, familia" ceremisiuni pentru strdindtate, fiecare in especialitatea* lui. $i atuncise cere iardsi ca scoala sd intre in actiune, pentru ca tofu copiiicari s'au bátut cu zäpabd, toti absolventii cari s'au hirjonit pe tro-tuare in haine calbe, inaintea solbatllor goi, pentru ca acesti viitoristäpini goin gratia lui Dumnezeu* sä nu piarbd anul"...

Ca, vezi bumneata, be-aceia piere Tara Româneascd!Profesorii vor face o pospdiald be pregatire si, nefiinb alt loc

ea se va inbeplini in biserici, spun unii basclli.Escelentá ibeie, rdspunbe publicul. 0, scumpe vechi biserici, Ce

soarid vä asteaptd! V'au amufit be mult clopotele, care inviorau o-

N. IORGA 237

rasele cu chemarile lor. Inca mai be mull crebinciosii va parasi-sera. hi colturi pare ca se abunau vechi umbre tinguitoare carenu-si mai intilneau urmasii la slujba facuta pe mormintele lor. Su .fletele se simteau singure supt lespezile cu slova care nu se maiceteste.

Acuma ati invia voi, biserici, si voi, morti be mult, ati aveacompanie. Clopotelul be clasa ar suna in cuprinsul ziburilor sfintesi sunetul lui ar fi intovarasit be chiote, be hohote si be injuraturi.Tineretul ar face mustati sfintelor be pe pareti si ar scrie porcart,linga versetele sacre ale scripturit, iar in momentul be bulce visareicite unul ar taia ca briceagul in catapetesme. Pe vechile pietre s'arstrica, peste nurnele boierilor bin vremuri, nuci pentru oara recratiei.

Mai la urma, be ce ar raminea bisericile neatinse in mareaopera be bistrugere, a Germanilor, be 0 parte, cu praba lor, iar,cu scoala noastra, be alta?

Un popor mai putin practic si rabical ar proceba poate altfel.Daca e vorba be vreme mai calba, la boi past be orasul contami-nat, la Rapebea sau aiurea, sint bumbravi incintatoare. 0 tabaracercetaseasca in bun aier plin be mirezmele primaverii, supt ceab'intaiu lumina calba be soare, ar stringe pe cei boritori be stiintain veberea examenelor apropiate. In anticitate asa se facea si An-glia ploiasa are atitea scoli be pabure

Iar, pänä atunci, baca trebue inceput mai be graba, ce ar fioare daca am sili pe sutele de oameni cu zece odli pentru doi,trei locuitori sa se stringa pufintel ca sa lath loc tineretului carevrea aa de mull sä invefe? Daca am curafi saloanele vaste aleviciilor sociale din cluburz?

E abevarat insa a ar fi mai greu becit a ba afara bin ca-suta lui mobesta pe Dumnezeu si tot trecutul evlavios care s'a busla Dinsul 1

2 Mart 1917.

Spre stortAri nouà.

Luptele au inceput. Dupa innaintarea Englesilor pe riul An-cre metobica raspingere, curatire a terenului ocupat be bus-man buletinele inseamna be vre-o zece zile lovituri pe care Ger-

238 Razboiul nostru in note zilnice

mano.Austriecii arhibucelui losif le bau pe frontul bucovinean simolbovenesc. In schimb, cu toate prevestirile bin toamna, nimeninu supara pe Sarrail, care ar fi ajuns sa prefaca intr'o abevarataostire, united' acum si gala be lupta, materialul uman foarte bivers,be la Englesul be rasa purl si be la Francesul autentic Ora laauxiliarii coloniali negri; care i s'a Increbinjat a boua zi bupa o pa-rasire be teren si bupa o cutezatoare strarnutare. De si lui Conrabbe Hoetzenborf i s'a reservat alta misiune, be si Hinbenburg avisat frontul italian, acea sforjare puternica in Alpi bespre care s'avorbit asa be mult nu se anunja prin nimic.

De oparte se spune a opera be aparare a Germanilor inVest e uriasa, intrebuinjinbu-se sute be mii be oameni ca sa faciun zie subteran bin parnintul Franciei ocupate, iar, be alta, laFranco-Englesi asa be bine s'ar fi potrivit toate pentru ofensiva,incit fiecare ofijer crebe a bin locul unbe se aflä el va porni ma-rea miscare be sbrobire a puterii germane. Douglas Haigh a poftitpe un operator be cinematograf sa-1 cieav la Bruxelles, unbe Incurinb isi va face intrarea si isi inchipuie oricine cu ce bucurie

. vor fi primit aceasta veste cele trei milioane be prisonieri belgieniai foametei , iar Germanii inijiaji spun cà in primavara va fi celmai colosal" bin atacurile lor, bucinb la o lupta cum nu s'a maivazut: un almagebon" biblic, bupa insasi expresia lor.

In asemenea imprejurari, a sta cu minile incrucisate e pentruoricine are un loc be munca, fie si in di be slabä legatura cu luptain care omenirea si-a inclestat toate puterile ei, e o crima. Va tre-bui sa se vaba pretutinbeni ce s'a lucrat, tot ce s'a lucrat in aceastaiarna, si sint popoare in care aceste trei luni be relativ rägaz aufost vremea cea mai ocupatä din viata fiecgruia, lucru pentrucare, WA inboialä, be vor invinge sau si be vor fi invinse, ele vortrage folos. Fiecare cheltuiala be osteneli va cruja macar o chel-tuiala be singe, caci locurile de mai mare resistenta se evita dedupnan, care le cunoa,ste, pentru a se lovi cele de resistentà maimica, i a intari puternic un front inseamnä, nu numai o garantiecontra infringerii, dar chiar 0 una contra atacului 2nsu0.

Mune bin cele ascunse or sa se van' in primal/am aceasta..si feHce be cine a fost fiu brept faja be jara so, onoare cui s'a.bovebit loial aliat fall be aliajii sai!

N IORGA 239

Oricum sä fie insä situatia oricui In acest moment care poateII jubecat ca suprem, nu numai pentru acest rkboiu, bar pentruviitoruf omenirii intregi, sä nu se suie nimeni in hirzobul be aural sperantelor. Nu-i trage nimanui trásura la scará ca sa" meargála o excursie be refacere si be intregire. Nicio natie nu va fi maibine servitá be cit be ea ins5si si in acest serviciu niciun singurinbivib nu se poate cruta pe sine. A schita celor be neamul nuscene be parabis in zare, unbe mini vor fi floH albe in pomii ves-nici si poimine fructe hraniteare, este un Neat mare, aproape unact be trlbare. Fiinbca e atita lume care zice : ne-am plAtit cu ce-amMut; asteptám acuma räsplala; busmanul insusi aleargä sä ni-obeie,-- si n'avem becit sä ne preg5tim pentru solemnitatea repara-toare a unor jertfe care nu se vor inboi, a unor suferinti care nuse vor mai intoarce. Contra noasträ, creb ei, avem numai tifusulexantematic, care a sosit, ea la orice natie cu pgbuchi, si holera,care sta bupä usa foametei. De ceilalti busmani ne-am plant...

Nu pot spune in be ajuns oricui: feriti-va be ucigasa bescu-rajare, bar si mai mult be ilusiile care nu ucib mai putin. Cea b'in-Mu te face ca sä te bistrugi singur, cea be-a boua arunca incon-otienta ta zimbitoare la picioarele vräjmasilor. Ca orice popor prinsin luptà, putem a5tepta tot bmele i tot riul.

$i aceasta nu inseamra sa besperezi be succesul final. Acelava fi, bar va fi al tuturora $1, prin aceasta, al fiecaruia. Dar la:bo-binbirea lui unii vor fi contribuit cu suferinti mai mari si altii cusuferinti mai mici. Si, bat fiinb ca nu se cautd niciobatä brumul celgreu cltre victorie, intre puterea cuiva si suferinta ce se va cerebe la binsul nu e un raport birect: asupra celui mic cad greutätile.Asa a fost si pAnä acum ; $i be acum va 11 a$a. La urma numai,potrivit su breptul si cu Inbatoririle formate, i se va rgspläti si ce.lid slab ce-a inburat.

P5na atunci be luptä si be burere sä ne pregatim cu totii.Aceasta o putem face noi pana sintem vii, far izbinba, aceia s'd

fie linta aqiunii, iar nu scusa inacliunii noastre.Doar am plAtit prea scump si Ora acuma conceptia cealaltà.3 Mart 1917

240 Rázboiul nostru in note zilnice

Ca LumInarica §I Titina§...

Cinb vezi cum se ating ei se cotesc pe strabg, be o parte,dm5eita miseriei morale a luxului be sus, iar, be alta, persistenta,ei, in hain5 be solbat ei in biet suman rupt be refugiat", be re-crut, a miseriei materiale be jos, cinb unul, cel tantoe ei imbräcatcu prisos, n'are o privire pentru acela prin zbrentele druia batevintul ei pa' trunbe umezeala, iar acesta, in mIndria desperata aisolarii sale, nu inbreapta dtre cellalt acea dutAturà macar princare nenorocitul, ei bad nu cere un ajutor, se plinge fratelui du,

ai zice: aspre suflete si cruba tarn! Cinb ti se scrie, be cutareom bin popor, care nu crebe ea' legea creetinä are a face numaicu anume formule ei gesturi be botez, la nunta si la ingropare, 0pot fi oameni cari inchib pe semenii lor in timp be iarna infeogalerie be sticra ei-i lasa acolo Fara a li purta grija altfel becitpentru a veni in fiecare bimineatä cu druta ca sa ribice pe mortica pe niete 4 bolnavix. el spune aea , nu mai afli nici cuvintepentru a infiera aceastä ciinie ei, iar'aei, te-ai intreba bacä nu e ostare be spirit generalá ei cum tot nu murim noi in greut5tile beazi, el viitorul I-al privi cu cea mai seved grip'.

Ili vin ind in minte atitea bovezi impotrivà. Stdinii cari necercetead ramin uimiti be num'arul, be bogatia spitalelor noastre,clábite be Domni ei bomnite, be boieri ei jupineee, be familia?.mobeste ale -negustorilor. Ceia ce face azi abmiratia Americei cinbse aflä cineva pentru a ribica bin averea lui intreaga un abápostera la noi un obiceiu ei o batorie curentá. $i sint poate unii care-simai abuc aminte be povestea pe care totuei istetii speculatoricari fac cartile be cetire n'au gäsit cu cale s'o pule in ele , bepovestea, zic a lui Luminárid cereitorul. Pentru ceilalti, iatä d li-ospun aici, bupá Costachi Negruzzi, buld un vechiu articol be calm-bar ei bupä amintiri be familie, cad ei ai miei i-au bat, ai midicari, ca Votniceasa iViarioara Dräghici, intemeiau bin banii lor ispital pentru bolnavii armatelor de invasiune pagina.

LuminArid era un calic, un biet calic zbrentos rad un locbe anpost pe lume, cad el era pretutinbeni, bar obihna, culcusullui nidieri. Nu un om, ci o priveliete a miseriel care cere bieleu-gului pentru ca miseria s'a" inceteze. La cel mare ei la cel mic, la

N. IORGA 241

Domn, la alitropolit, ca si la cel bin urmd teran, usa era beschisdpentru solul neobihnit al nenorocirii care nici ea nu poate sd seobihneascd. A ldsa pe lumindricd sd iasd cu mina goala era vnOut asa be greu, incit nici cel mai crub n'ar fi fost in stare a-Isávirsi, Cad o lumina' be bumnezeiasca mill iesia bin zbrentele sale-Parca Domnul Domnilor, cel smerit si blinb, cálca bin nou pragulpalatelor si al colibelor, luinb be la unii, binb la alp!, pe tácutele,ca be la suflet la suflet, pentru ca fericirea nimänui sd nu fie pd-tatd be constiinta ea sint nenorociri aldturea.

$1 sfintul cersitor n'avea mdcar o carutä bupd binsul in caresd-si poarte agonisita". Toate voia, nu numai sd le stringl si säle impartd, bar sd le si poarte el. Era Wen si slab, bar picioarelelui iuti rdscoliau prin noroaie si zdpabd o tall intreagd. Räsdriaunbe nu-1 asteptai, aprinbea focul in casa inghetatd a bolnavului,infasa in cele bIntdiu scutece albe copilul unei mame pärdsite, rdsária la nuntd ca sä facd zestre fetei care n'avea un paiu sä budla casa bárbatului ei, si, cinb un mort fdrä rube zdcea pe mask else fdcea frate gi fiu si-I inmorminta asa cum cere legea. Dar a buretgi biserici bin miile be galbeni ce le avea la sine si be care niciunhot nu s'ar fi atins.

Nu ficea nicio prebicd acelora la cari intra sd ceard si nu in-tovärdsia be niciun cuvint barul lui la cei cdrora venia sä li bele.Avea insd necontenit aprinsd in mind o fäclioard. ['Area insugi sufletulcare se zbuciumd pentru ca pe lume sd nu fie burere gi näcaz. Deaceia-i ziceau Lumindricd.

A murit in cdmdruta unbe una bin marile boamne ale mol-bovei i-a abdpostit slábiciunea. Ca pe un sfint 1-au inmormintat. $1bupd urma lui a rásdrit un imitator : un alt biet om blinb si tdcut,care, cinb intilnia copli, se opria totbeauna ca sa-i netezeascd pecrestet- Dupd cuvintul ce spunea atunci, i s'a zis Titinag.

Un neam care a bat astfel be oameni nu poate fi crub. Arputea-o spune toti aceia cari s'au inbreptat si in aceste imprejurdriIa binsul. Doamnele Olga Sturbza si 13als, care string be pé bru-muri pe bolinzi si pe pribegii supti be foame si-i ajuti a fi oameni,n'au incercat in zabar, pe lingd jertfa lor proprie, ce poate jertfa

242 Rázboiul nostru in note zilnice

celorlalti. Dar, astki §i mine, mai ales mine, cinb vom gAsi in tarapArsitA un vast cimp be nespuse suferinte, unbe toate bin nou vortrebui fAcute, altA metobA se impune becit a cotisärilor in cerc re-strins sau chiar a listelor be subscriptie, care ni-au abus totuai osumA aaa be frumoasA pentru incAltatul glorioailor noatri besculti.

E metoba be a merge personal, din om in om, cineva, care, fArA sàfie macar om oficial al lui Dumnezeu sA-ai inchibA viata in aceastAmisiune. Cineva a drui sigurantA biscreta, al cArui sacrificiu tAcutsA ajungA a fi titlul be recomanbatie fArA gre§ fall be fiecine. Cinevacare sä se intrupeze in durerea pentru care cere. E metoba, bemult uitatä, a lui Luminarica ai Titinaa.

3 Mart 1923.

«Lucrätorli du§maniD.

Zi be zi tunurile trebuie sA bail in ceia ce comunicatelenumesc, crutinb o simtire bureroask ,, grupe be lucrAtori buamani".Ii imprgatie azi, se refac mini. In aceleaai locuri, bincolo be Siretiu,acolo unbe au fost obatA infloritoarele sate rimnicene, ei apar cumiile, lasA zilnic citeva zeci, citeva sute, ai, bupA o noapte petre-vita in cimp beschis, pe viscol ori in apa zApezilor topite, ei sintabuai iarAai la sarcina pe care trebuie s'o inbeplineasca : intarireacontra armatei ruso-romine a liniilor be apArare germane. Solbatii,ei stau la abApost, in tranaeele cAlbute ori, la bistantä be front,prin cite-o casA care s'a putut pAstra. MAnind bine, beau, vorbescbe cele te-acas5, ca omul care-si simte breptul be a se obihnibupA cite a sAvirait. Iar, in acest limp, supt vitelia ghiulelelor, aceiacari-i inlocuiesc intr'o opera ce putea fi numai a bor muncesc peapucatele la aanturi.

De pnbe sä-i fi abus pe aceati oameni nenorociti peste oriceiuchipuire ? SA fie niate osinbiti sco§i bin temnitele lor pentru a-airascumpara astfel o viatA pe care n'o meritA ? Niate negri, cu pieleaieftenA, bin aceia pe cari guvernatorii germani cad bAuserA preamult ii impuacau ca sport ? CAci nu se poate inchipui altA speta beoameni becit aceatia cad sl poatA fi pu§i la un astfel be lucru, ai

N IORGA 243

Inca si aceia numai in concepfia germana, in care omul este cla-sificat pe grabe si in ceia ce privepte capacitatea lui... be a fi ucis!

A fi solbat in razboiu inseamna a primi, in cea mai nobilabin jertfe, orice primejbie fi se poate pune in cale cinb e vorba beapararea intereselor Patriei si neamului tau. Dar a cere cuiva carenu e solbat aceleasi suferinfe, a i le impune, fara ca in sufletul luisä fie ceva care sä li corespundä ca intärzre si mingiiere, fall cain viafa ce va veni onoarea rasplatitoare sa-1 astepte, sau macarsa' astepte pe cei ramasi in urma bin neamul sat!, aceasta e ogroaznica osinba, pe care nimeni n'are breptul be a o rosti.

Dar nu sunt aici puscariasi germani, nici negri carafi bintr'unfunb be Africa aceia cari, läsinb pe teren zi be zi zeci bin ai lorspintecafi_ be obuse, ribica la Siretiu fortificafiile aparatoare aleGermanilor, 13ulgarilor si Turcilor, tofi trei rasa nobilä, fafa becaracterul ignobil al acestor macelarifi. Sint insisi locuitorii acestorTinuturi robite sau aceia cari bin alte pärfi be robie sint minafiaici pentru a fi executafi de insisi frafit tor, de a/lath acestora,fiindcä nu se poate altfel. Executafi in numele viitorului pe care-Idoresc i pentru care dincolo de aceste sanfuri pe care trebuze säle rzdice, luptä cu glorie fratii si fill condamnafilor acestora deo noug si teribili spefg.

$i nu numai frafil si fiii, ci si parinfii si sofii.Caci rafinarea cruzimii Germanilpr, furia lor oarba be bistru-

,gere, setea lor turbata be rásbunare a scos bin abapostul miserabil-al parásirii si miseriei Vara nume pe copiii nevristnici, pe femei sii-a minat in turma nenorocita care-si va lasa, intreaga, oasele pecimpie pentru ca sa bainuiasca o clipä mai mult robia germani inRomania cea buna si manoasa.

, Se spune ca intr'o Capitala europeana scum aproape un veacse babea un stralucit bal be inaugurare inteun Palat care fusesetotal refacut bupa un foc si anume in mai pufin be un an; era calbinnauntru, bar un fior strabätea pe aceia care se ginbiau la jertfaomeneasca prin care asa be iute se putuse face un lucru asa bemare.

Cine priveste uriasele pirarnibe egiptene, isi aminteste cu bu-Tere, bupa atitea mii be ani, be acea mulfime omeneasca be bietirobi minafi cu biciul, cari au ribicat la porunca Faraonului acesti

244 Riizboiul nostru in note zilnice

munti be piaträ, pe care i-a dna trufia lui sfibinb natura, chiarcu jertfa atitor fiinti omenesti, a caror suboare be agonie a prinsaceste pietre una be alta, panä la acea innAltime ametitoare.

Dar cel putin acolo era o putere bespotid traginbu-si binteoreligie primita be toti, bin vechi trabitii caie legau societatea in-treag5, (breptul)o be a face pe cei mid si multi sä contribuie cuviata lor sacrificatá in masa la opera be care natia intreaga seputea minbri, chiar baca' ele erau numai un loc be ingropare pentruun tiran sau unul be petrecere pentru altul.

Dar taria be inimá a celui mai bur Faraon, lipsa be scrupulea celui mai sälbatec bespot, sacrileglul fata be umanitate al bestiilorcelor mai singeroase, sint cu mult intrecute be aceia cari pun sipe mama, pe sotie, pe copilul solbatului aflator supt steagul teriisale sau cazut intru apärarea ei sa räscoleasca* pamintul scump alpatriei pentru a face bin el agaz impotriva intoarcerii chiar a ace-lora pe cari cu lacrimi ii asteaptä pentru a-i besrobi.

Probabil ca" Germania spereaa sá poate bistruge omenireaintreaga, lasinb numai in jurul mArimii sale satanice pe gretosiiacoliti, cu inferioritatea scrisá pe insäsi fata lor, cari-i sint Ungurii,Bulgarii si Turcii; tot ce e superior Neamtului ca frumuseta si in-teligentä sä fie bistrus. Atunci crimele fara nume be azi nu voravea o isp5sire. Dacä insä opera be stirpire nu va putea fi busala capat, vai be cine bin neamurile pingäritoare si ucigase vaavea nevoie si peste o suta be ani be urmasii acelora, cari pepamintul lor au patimit ce patimesc astki, la noi si aiurea, celemai nobile popoare ale lumii !

4 Mare 1917.

Valea Argesului dupa odescriere americana

(The Pittsburg Dispatch" ba aceste rinburi bespre valea Arge-sului, bupá (buletinul geografic al rázboiului, publicat be SocietateaNationala GeograficA,:

(Sint putine locuri mai pitoresce in Europa Subostica becitregiunea care márgeneste riul Arges $i care a simtit acum in unit&greaua mina a räzboiului.

N. IORGA 245

Ca frumusete a locurilor, ca pitoresc al portului local, ca atrac-tie a locuintelor teränesti, nu e in tot Sub-Osiul Europei nimicmai placut becit valea Argesului. Casutele sint simple clabiri mici,au un singur rinb, cu cerbace largi acoperite cu stresini care seintinb peste ele i sprijinite pe stilpi be lemn. Ferestile sintbar gospobina rominca ii arata iubirea be frumusetä si coloare prinoalele be flori be la fereastra si prin plantele agatatoare plineele be flori, carora paretii varuiti albi Ii bau un asa be simplu fonb.

Cinb plead cineva bin Bucuresti in timp be pace si se in-toarce cu fata catre Dorb-Vest, spre Brasov, are intaiu sa treadpeste un ses trist, cu aceiasi uniformitate nesfirsita pe care o in-tilniai si in prairiile noastre pe vremi trecute si be cari bai cinb,plutesti chiar linga term pe coasta Mexicului apusean.

Dar nu but:4 multä vreme sesul incepe sä fie verbe, unbulat,pastoral : acel incintator tip be fará supt-munte care se intinbe tot-beauna intre cimpia neintrerupta si muntii cari räsar. Sate si caseincunjurate be copaci presara bealurile incunjuratoare, afli cimpi begriu, si orice priveliste place.

Catre centrele be linga cale se coboara in cete femei si fetein porturile lor inbatinate. Daca e vara, au pentru calator cirese sialte fructe; baca e iarna, bäuturi si 'be-ale mincarii.

Cinb calatoresti, nu poti iniatura ginbul ca Romania e o tarabe fintini, cad le vezi pretutinbeni, be-asupra cu o pralina bespi-cata si incovoiata in virf. Pompe se vät, rar, pentru cä acest pamintbe terani ai Romaniei merge tot cu uneltele cele vechi pe care AMErica le intrebuinta cu o sun' be ani in urma, si mai ales ea esteInca o tarä be cvechi gäleti be lemn,.

in inima acestui Tinut este tirgul Arges, obata minbra cetatebe Scaun a Terii-Romanesti, bar acum multamita be a fi, in vre-muri normale be pace, cetatea-regina a unei valcele frumoase. Aidafli ramasitele vechiului castel al lui Rabu-Negru, intemeietorul Prin-cipatului...

Tirgul e inzestrat bin belsug be interes prin rolul bisericescce 1-a jucat in cele b'intaiu veactiri ale istoriei romanesti. Este aici,o catebrala, minbrie a Romaniei. Sta la oarecare bistanta be oras,pe pamint gol, fárä bask bar totusi mareata si impunatoare. A lostrestaurata i inchinata bin nou pentru slujba celui Prea-Inalt in

mici,

si

246 Rázboiul nostru in note zilnice

anul Domnului 1517, cu care prilej Patriarhul a fost asistat be cinciarhiepiscopi $i la vre-o mie be WO.

Dar mgretia clgbirii intrecuse cu totul veniturile Vistieriei mun-tene care se puteau intrebuinta pentru scopuri ca acestea, $i numaiprin bgrnicia Militei, fiicg a Craiului Serbiei si sotie a DomnuluiTerii-Romgnesti, care $i-a bat juvaierele pentru acest scop, a pututfi ea besgvirsitg.

Rizboiul pare in cel mai innalt grad ne la locul lui inir'unastfel de cuprins de pastoralä pace ca in valea Argepilui, $i ori-cine a ciatorit prin aceastä vale $i a vgzut teranii ei simpli, fru-tnoA aui de soare, harnici, va regreta pustiirea i jalea pe carele aduce râzboiul unui popor ca acesta".

4 Mart 1917.

Razbolu, InsolentA si perversitate.

S'ar 'Area cg rgzboiul, prin necontenita primejbie care ame-nintg pe fiecare bin cei ce iau parte la binsul, prin contactul cmputerea misterioasg a mortii ce pluteste asupra tuturor capetelor,trebuie sg fie o scoalg sufleteascg a solbatului transformat, inno-bilat prin aceastà zilnicg privire in infinit.

Poate insä cl o scgbere moralä vine bin noile conbitii in careel se poartg : pinba inbelungata ca a fiarelor sglbatece care nuvreau sg risce saltul pgrig nu sint sigure be prabg, uciberea labistante enorme a unui busman pe care-1 bistrugi färg sä te fi ma"-surat cu binsul, rgpunerea lui prin siretenli be tehnicg, prin mijloaceignobile care de sigur cä nu s'ar intrebuinta pentru executareacriminalilor, ca gazele asfixiante licvlbele aprinse. Cavalerismul ve-chilor lupte null. OA locul in asemenea imprejurgri, $i mila rgmins'o aibg mebicii si surorile be caritate, bacg si pe bInsii nu i-arimbulzi atita lucru.

Dar sint temperamente nationale care biruie orice imprejurgri,ngravuri ale unui neam intreg, asa be rgspicate incit unbe 1-ai punetot ele iese la ivealg. Ai putea cere o innobilare sau o innaltarebe suflet la Bulgar ? Ori o anume ebucatie e asa be stgping pe.oarneni incit nici astfel be zile nu se pot purta altfel be cum aulost invgtati.

N IORGA 247

Germanii bau asfel zilnic probe be o insolentA si o perversi-tate, care, prin caracterul metobic, stiintific, am zice, supt care sevAbeste area a vine be la o intreagg preggtire indelungatd, atentäin acest sens.

Se vebe bine aceasta bin inutilitatea chiar a unor procebArica acestea, bin strickiunea pe care o fac celor cari le intre-buinteaza, si nu numai ca reputatie, ci ca interese. Ca f apte ome-nesti personale, ele nu se pot tntelege intr'o vreme ca aceasta,prin rAutatea lor salbateca, prin begrabanta lor meschinArie; ca faptepolitice, ele sint si mai putin be Inteles Iprin baunele evibente pe-care le abuc, prin rdsbunArile neapArAte pe care le pregAtesc, si peo vreme fart margeni, cad cine si cinb ar putea sA uite si sA ierteasemnea lucruri!

Priviti numai la ce se petrece in teritoriile ocupate, afarábe Polonia, unbe se joacA o besgustAtoare comebie be tlibertateDCA se furA totul, bin orbin, aceia e o rusine a Statului german ;cA se flAminzeste lumea pretutinbeni, cA se beporteaza la lucru sil-nic, a se bescopAr zilnic mijloace nouA be a slAbi, in vebereaunei stirpiri totale a raselor celor rele si inferloare, aceia e o crimAa aceluiasi Stat german. Poporul german e raspunzator pAnA aidnumai pentru cA I-a tolerat pAra la inceperea rAzboiului, si Inca s'arputea scusa cA nu-1 stia ce este si ce poate. Dar iatA alte faptecare pun intr'o lumina be ticAlosie sufleteasa mai rea becit crimainsgsi , cad, une ori, ea cere curaj , acest popor chiar, asacum i.a fAcut o beplorabild ebucatie.

Nu voiu vorbi be privelistea ce se vebe zilnic in Tinuturilefrancese care vor trebui sä fie parasite. Acum citeva luni un teranmergea in urma cailor sal si ara pentru hrana strAinului, besigur, bar si pentru a lui si a celor be pe lingA binsul. A bat Dum-nezeu si griul a rAsärit, bes, plin be fAgAbuinte. $1 acuma pe ace-Iasi loc trece un solbat, intunecat la fatA cum poate fi cine inbe-plineste aceastA opera a Satanei. $i el are caii inhämati la plug.Dar ceia ce face e O. intoarcl, sA rastoarne, sA bistrugA sAmAnA-tura, din care nimeni nu trebuie sä se nutreasci dacI nu se vanutri el.

$i aid, se va zice, e orbinul Statutui. Inca un punct al sis-

248 RAzboiul nostru in note zilnice

temului Stirpesti pdmintul, cum scazi puterea be viatä a omului,ntentionat, linistit, metobic, fiinbcd .2,1 trebuie.

Dar, pentru Dumnezeu, be ce insolentele zilnice, ca in colonii,intre Negri, unbe si-au fácut scoala, a ostirii acesteia pe care n'aexasperat-o infringerea si care nu crebe Inca in catastrofa ce oameninta la capdtul victoriilor sale; be ce singeroasa jignire a unviinvins pe care totusi nu-1 vei putea bistruge si cu care mine veitrebui sd traiesti bin nou in relatii pasnice?

In Franta, intr'o tard unbe bemnitatea omeneasca, atinsd citbe usor, singerd asa be bogat, salutarea ofiterilor be catre oricine,bátrini, bolnavi, oameni be o situatie superioara, e regula. Cine nuface asifel, e bdtut, intelegeti, cravasat ca un cine ! $i, pentrubistractie, cite unul e minat be mai multe ori inaintea 13estlei trium-fdtoare, cu palaria in mind', supt amenintarea bdtului...

Nici plebea insolentà a revolutiilor nu face asa in rasbund-rile ei, abesea inbreptätitd. Ucibe, bar nu cauti si sufletul ins usipentru a-I räni...

Si te intrebi ce loc se poate face pe lume, mini, natiunii ger-mane bupd ce ea s'a tdvdlit cu belicii in noroiul pldmabit cu sin-gele pe care crima sa l'a värsat!

5 Mart. 1917.

Darurile nationale.

Am cetit in anunciurile neobisnuite ale acestor zile unul careputea interesa in beosebi. Se anunta la o abresd oarecare, unbese ascunbea, be sigur, pribegia, vinzarea cu pret sant a unuimanson si unei etole, be bland scumpd. Instiintarea n'a reapdrutsi se pare ca prefacerea in banii, asa be necesari, a acestor poboabebin vechiul lux, s'a fdcut repebe.

Putem crebe cd vinzatoarea nu era o persoand bogatd, bada trebuit sa recurgd la acest mijloc. $1 poate pentru intdia ()ail vafi vázut cd orice mijloc be infrumusetare nu e la inbemina oricui,ca trebuie sa ne resignAm la aceastd fatalitate sociald care face ca'unit sd aibd mai mult si altii mai putin, chiar inbiferent be merit,si 0 nu ingábuit sä iasä cineva bin cabrul fixat be conbitiile insetiiale vietii sale pentru a se infátisa in lume cum nu-i ingabuie mij-

it

N. IORGA 249

loacele ce i se cunOsc, fie $i macar ca sa nu se banuiasca alte mii-loace necunoscute.

Dar m'ast ginbit $i la atitea care nu si-au vinbut mansoanelesi cetolele', pe care leau putut vebea oricine in aceste zile benenorocire, $i asa be multe. (Warn ginbit si la casetele be juvaieruri, cu mhle, care au venit aici ori, mai ales, care prin Rusia auplecat in lumea larga. fll'am ginbit la tot prisosul care s'a refugiatinnaintea nenorocirii si care a evitat ,si evitä 'Inca a fi de vre linfolos societätii din a cgrii muncä a plecat.

Statul, care-si chibzuieste imprumuturile, n'a cerut nimic Doarobata, la I3ucuresti, o sfioasa cerere be aur. S'au presintat cifivaibealisti, citeva femei be functionari saraci, unul sau bouà numecunoscute, si nu s ,a mai vorbit be aceasta. Se pare a ajungea;evibent a numai pentru aceasta se abresase Banca Nafionala patrio-tismului celor ce au. Pe cinb in Franfa bonarea catre casele Sta-tului a intregului aur aflator la particulari s'a urmarit metobic, in-belung, ani be zile, binb spectacolul innalfator al unitafii sufletestiin sacrificiu, cad in graba a$teptarli bupa acea chitanfa-biplomacare e ca o becorafie se ingramabiau in mulfime milionarul $i femeiabe la fara care a golit Oa in funb ciorapul vechilor sale economii.Si, la busman, in Germania, nu este aproape un singur om binclasa mai avuta care sa nu poarte la beget, in locul javaierelordaruite feria, inelul be fier care va fi cinbva un titlu be onoarepentru familie. Fara a mai vorbi be vechile scene ale razboiuluicontra lui Napoleon, care se vab Inca in forma eterna a artei, cumulfimile be femei nobile si elegante, be mobeste burghese, besarace chiar ce au primit cinbva un bar, care bepun toate acestepoboabe ale zabarniciei omenesfi pe masa plina a ofranbelor. Siva abucefi aminte Inca be acea Domnä Milifa, a bespina lui Nea-goe, care, väzinb, ca nu se poate isprävi opera pe care voise a oinchina lui Dumnezeu, a prefacut In marmura be clabire aurul sinestimatele stramosestilor juvaiere ale Casei sale.

Se lauba pe vremuri un tablou simbolic, care infafisa Moar-tea sa zicem in casul nostru, numai: Nenorocirea in ibeose-bitele feluri cum cerceteaza pe oameni intr'o societate. Ici ea spri-jina, breaptä, pe voinicul care cabe pentru fara ; bincolo se spleacaasupra batrinului care-si inchibe ochii obosill. Dar iaro cum intra

150 Rilzbnoiul nostru in note zilnice

in sala petrecerilor, plind be oameni pentru care luxul a lucrat ani0 poate secole intregi. Din boa ciolane yacht ea cintä, frecinbu-liosul putreb, un cintec funebru, 0 e o imbulzeald in fuga celor carinu si-au sters Inca buzele be ultima picAturd a belief, o parfumativijelie besnábájbuitä be catifele si mátasuri, in scinteierea auruluivi pietrelor, pe cinb pe fefele crispate palibitatea agoniei e inlocuitibe rosul farburilor ce nu se pot sterge...

De ce sä alba acest aspect nenorocirea noasträ pribeagd,atunci cinb putem suteri si muri, putem rabba si munci WA toaleaceste lucruri, care sint pentru noi mai mult o bureroasá amintirea trecutului, bar be care Patria poate avea nevoie, bad, numai, eanu va fi avinb cine stie unbe comori nesecate, cum nu le-au avutteri a cdror boggle era vestitd!

5 Mart 1917.

Ultima glorie a Osmanilor.

Acuma cinci ani ispräviam cel bin urmd volum, al cincilea, binIstoria Imperiului Otoman, in colectia be cIstorii ale Statelor* binGotha, WA a ma ginbi a vre.o-batd s'ar putea ca Germanii pen-tru cari scriam bespre becabenf a turceasca si mijloacele be a i opricursul vor fi aliatii acestor Turci beckuti, grabinb totusi procesullor be mind, pentru a ba o loviturd acelei Romdnii in plind ben-voltare cdreia-i apartineam eu, istoricul. Si, cinb presintam carteaRegelui Carol, el Insusi, convins be fatala peire a Impárätiel Sul-tanilor, spunea boar atita cd se astepta la aceastä ckbere a Tur-ciei, neapáratd, numai cit nu asa be repebe, in viata lui". Se gin-bia oare acela care busese la biruinta ostile Romániei contra ce-lui mai mare om al acestor Turci in ruing, Osman be la Plevna,ajutinb astfel crestindtatea in suferintd si acele natii balcanice, gim-potriva cdrora, spunea el, gnu voiu merge la bátrinett bupd ce,fink' Inca, am ajutat la liberarea lor,, se ginbea el cd va veni incurinb o vreme nici cinci ani bupd aceia I in care natia pen-tru liberarea cdreia luptase va ba mina cu Turcia muribunba, zgu.build be o ultimd tresdrire be supremä ambitie, pentru a veni aicila noi sa abucl moartea, focul si rusinea ? $i ar fi putut el crebe,acest Romin al batoriei sale, care avea in funbul inimii icoana U-

N IORGA 251

nerefelor sale germane nesfirsit be mull iubite, a aceia cari vorba semnalul, cari vor avea conbucerea, cari vor culege folosul, carivor cglauzi pe bevastatori si profanatori. la biserici ca sg le spurce,la opere be culturg ca sa le bistrugg, la iapta lui intreagg ca s'oschilobeascg, vor fi Germanii lui be-acasg, Inbeplinib in Orient aceastáticglosie fgrg nume be-a arunca stafiile si hofii be morminte asupracgsufei albe in care se obihneste munca grea rgsplätitg in sfirsito clipg !

.

PlevnaTunurile lui be la abuse innapoi la vechii stgpini, cuorbin be la mackensen...

Osmaliii au inceput in acea Asie Micg, leaggnul intgilor ispravimobeste pe care le-au facut, prin simple hofii la brumul mare. Nicinu era altul rostul lor becit sg pinbeascg bogatele caravane careveniau bin Asia centralg spre fermul Mebiteranei, pentru a le bes-poia. Astfel si-au agonisit cea b'intgiu avere si gloria cea eintgiu.$i, cinb, cu un pas mai beparte, ei se inchiriau pentru luptg, cuibgbea mai mult, ajunginb apoi si la onorurile leggturilor be fami-lie intre emirii lor pggini si Cantacuzinul impgrgtesc bin Constan-tinopol, tglhgria in bauna negustorilor, talkie be Stat, bisciplinatksincere, ca a Germaniei be azi, a rämas inbeletnicirea lorbe capetenie. Cinb s'au asezat in Europa, chemafi be loan al VI-lea,care li Muse un laggr lingg Galipoli pentru a-i avea totbeauna lainbeming, asteptinb ca un cutremur be pgmint sg li permitä intra-rea in cea b'intgiu cetate pe care au ocupat-o, ei si.au continuatmeseria, si cuceririle" lor chiar au urmärit cgile comerciale ca säaibä putinfa be3 a opri si bijmui pe orice brumef care bucea cubinsul marfg sau bani.

$i Wä cg istoria revine la inceputurile sale.Din aceastä banbg s'a fgcut o armatä, bin ascunzisul furtisa-

gurilor sale s'a besvoltat o ImpgrAfie, emirii prlbalnici s'au sub-stituit Impgrafilor bizantini. Istoria lumii trebuie sä inchine atiteapagini in care este si glorie pentru a comemora ce au lost in staresä inbeplineascg, prin vitejie si stgruinfl, urmasii lui Osman brigan-bul bin vgile Anatoliel. $i apoi bupa sese sute be ani iatã a po-vestea se repetä, bgtrinefa becazutd sgmaninb cu copilgria fall in-breptgri morale.

S'au ribicat niste oameni fatali, cari, consiberinb patria lor,

252 RSzbolul nostru in note zilnice

cu al aril nume 41 umpleau gurile in exercijii retorice be ipocritäbemagogie, ca un mijloc be cietig material sau be innäljare ambi-jioasa, au puso in serviciul unei cause cu totul straine. Enver avinbut Imparatului be la Berlin pe Osmaliii be la 1914, aea cumUrcan emirul vinbea oetirile sale Imparatului bizantin la 1350. Dinnou aceia cari trecusera in lunga lor existenja politica prin atiteaforme s'au prefacut in naimijii unui Stat cu care n'au nimic a facebecit prin banii cei primesc be la binsul ei prin praba pe care oculeg supt scutul lui. Iargei se poarta bin loc in loc, pani in dm-piile Dobrogii unbe li s'a spus ca este o räsbunare nationala" beinbeplinit, pana in sesul muntean, pana in Galijia, unbe Rueii sintarataji ca tbusmanul erebitap>, boritori be stapinfrea Stambulului,ba 'Ana pe malurile acelui Isonzo, unbe stramoeii lor au bat obi-nioara o mare lupta contra solbajilor Republicei venejiene. 5i iarleise scot ochii sfinjilor bin biserici carora li se full aurul, be aceicari se creb batori a nimici o crebinja creetinä, spurcata pentru eicinb nu este a stapinului Insuei.

Numai cit aceastä sinistra imitajie a unei copilarii sbuciumateface a se cheltui ultimele puteri, inchinate la Nemji, ale Otomanului.

In Galijia, in Romania noastra, in Alpii Italieni, in Caucasulglacial, In 'pustiurile Mesopotamiei, pe greaua vreme be iarna princare au trecut ei alte oeti, beprinse cu frigul, se abunau zilnic cumiile trupurile inghejate ale acelora pe cari enver fi trimesese eiinbeplineasca opera lor cpatriotica,. Atitea alte mii s'au prapabitbe tifusul negru, jumatate bin armata intreaga, spun oamenibine informaji. lar restul se istoveete supt tunurile buemanilor pecari singuri si i-a cautat aceasta vanitate interesata a unor gefi färaconetiinja.

Erau Inca bin rasa cea veche citeva sute be mii be oameniin colful be Europa conservat Imperiului ei in vaile Anatoliei. Dela un capat al lumii la cellalt se risipeste ce mai ramasese abeva-rat, autentic, bin Osmanliii be obinioara.

**

0 rasa piere, ineelata ei trabata be aceia cari s'au ribicat prinintrigi ei revolte in fruntea ei. 5i dreptul de a trai al Statului In-su,si inceteaza astfel.

6 Mart 1917.

N IORGA 253

Ce se poate face In pribegie.

StrAinAtatea e iarAsi plinA be Romini, cari salutA abese oriacele locuri bin Apus ce li sint mai bine cunoscute becit patria lorinsäsi. Ziarele semnaleazA beplasAri bin Paris la Lonbra si vice-versa ale unor persoane cu numele cunoscute in vechea noastrAviatA, cu strAlucirea be rAtt- augur. Zi be zi se face gol aice, rAmiinbsolbatul care se luptk rAnitul, bolnavul bin spitale si acea lumesAracA pe care niciobatà n'a apucat-o borul be buck in legAtura eistrina cu pàmintul.

Ce poate insemna insä bucerea in strAinAtate, fie si be peurma celei mai netAgAbuite nevoi ? Un singur lucru: munca pentrulath in fiecare din zilele cit nu-i e dat pribeagului sa' vadi dure-rile si incercgrile ei.

Abevdrat CA intre cei ce se buc nu sint numai specialisti, acAror misiune sA se fixeze be la sine. Nu oricine, ca eminentulnostru concetatean si confrate b. Emil Fagure, are chemarea fireascAbe a culege be pe buzele lui lorb Milner si lui Lloyb George asi-gurki pentru acea patrie pe care o iubeste asa be mult si a ser-vit-o totbeauna asa be nobil. Altii trebuie sA se multameasca si casarcini mai mobeste. $i apoi mai sint si femeile, care ar putea crebeca" sexul lor are privilegiul be a face fall grijk be acum innainte,drumul be la otel la restaurant si la teatru.

IatA ce fac insa in America Rusi fArA specialitate, bArbatisi femei, a cAror imensä tall nu e atinsA be busman becit ince priveste provincii apusene locuite be alte rase si care ar puteazice, be sigur, ca puternicul lor Stat este in mAsurà a servi singurnatia in toate nevoile ei.

Au organizat in Statele Unite, cu care vor trebui legate inviitor relatii asa be strinse, in Dew-Vork, centrul be milioane, omare exposifie natronalä.

Ea are boud scopuri. Pe be o parte vAbeste aliatilor be minesi toate bogAtiile care in tail chiamä capitalurile active si frumu-setile be originalitate fireasck be trecut istoric care se pot intilniin Tinuturile pe care le locuieste neamul. Cele mai strAlucite porturirusesti imbrack nu numai femei venite bin Rusia, bar si pe prie-tenele lor americane, care gAsesc o plAcere beosebitä sA se vabA

254 135zboiu1 nostra in note zilnice

abmirate §i supt aceasta noul infafisare. Se face musica populara,be coruri si be solo, pentru un public care n'a mai auzit vre-obataaceste arii. Poate se intrebuinfeaza presenfa visitatorilor pentru aface conferinfe, cari nicairi n'ar putea fi ascultate cu mai multä sim-patie si infelegere becit in acest mebiu. Si presa americana intreagaba notife si bistracfii cu privire la aceasta exposifie.

Iar, pe be altä parte, se string astfel, zi be zi, bani grei pen-tru ranifii, pentru infirmii be acasa ai razboiului.

Femei au facut mai ales aceasta, si-mi inchipuiu ca aceleacari au lucrat o zi intreaga la exposifie se intorc pe la casele lorbe pribegie cu alta constiinfa becit a boamnei be la noi care-sipune capul pe perina avinb in minte boar ultimul rasunet al mu-sicei binteun local be petrecere al strainatafii sau ultimul cuvintzabarnic al unei conversafii frivole

6 Mart 1917.

nzbolul dictator.

Wilhelm al II-lea I. R. be la Berlin s'a ginbit ca, avinb oarmata ca a lui si o suma be teribile bescoperiri, care vor iesi laivealä numai cinb va voi el, spre groaza busmanului, poate ba bru-mul stafiei rosii a Razboiului, pe care-I crebea ca un fel be bemoncasnic, totbeauna la bispozifia lui.

Mai aproape be noi cineva care crebea a fafa be poporulski maghiar, be cmaghiaritatea, sa proprie, umanitatea e o nimicatoata, contele Tisza, a jubecat ca, pentru a bistruge nationalitajileWS sentinfe be moarte personale, care ar fi prea multe si nu s'arputea inbreptafi cu niciun pretext, razboiul ar fi mijlocul cel maipotrivit.

La Stambul, junii Turd, cad se priviau ca succesorii Chiu-pruliilor, iVizirii reformatori ai Imperiului pe vremuri, au infelesimebiat, cu simjul lor fin be ce sint ei si be ce sint imprejurarile,ca acum se poate reface toata gloria razboinica, toata marirea poli-tica a otomanismului si ca, mai la urma, cum au boua coral:di ger-mane, ar putea recupera si Crimeia.

Si, la Sofia, un numãr be barbaji politici, bintre cari unii sezbateau be zot ca sa creaba lumea ca ei fac opozifie, s'au cugetat

-

N. IORGA 255

cd rdzboiul european e o foarte band ocazie pentru a crea BulgariaMare, in limitele pe care be mult le boria cea mai aprinsa gran-bomanie nationall

Si astfel, pe rinb, in sunet be surle si be bobe, ori be simplefluiere prusiene, au plecat top la luptd. $i fie care bin ei crebeacd Räzboiul e asa un lucru supus si ascultätor, be care te servestica be o blind armd pe care ai incerca-o abesea si n'a bat gres nici-obatd. Loveste cu inarcatura pe care ai pus-o tu si in locul unbelu ai ochit. $i, pe urmá, but:4 ce ai cules praba, iei unealta si opui iaräsi frumos in cuiul be unbe nu se wa misca becit la vointacelui ce bispune be binsa.

Kriegsherren, cbomni ai rdzboiului), se striga cu minbrie la-Berlin be iuncdrul in uniformä, cu mina in solburi si cu ochiul bes-pretuitor supt monoclul ca o platosd

Lásinb la o parte ruina succesivd a atitor planuri, ccolosale,negresite, care trebuiau sä mintue lucrul binteo singurd loviturksamdninb pdmintul cu milioanele invinsilor, nimicitilor, neasteptatasi neborita prelungire a acestor lupte unice a bovebit cd Rázboiulnu e buna uneltd boritd pentru ambitii impArdtesti si regale sauministeriale, ci cd el 'insu,si e o film% o mare si strasnica fiintä,care, odatä pritnit, cautä drumurzle sale $i le stäpinege cu totul.Generali, ministri, Regi si Imparati, ca acestia toti se joacd logicalui neinbuplecatd, care merge 'And lalsfirsit. Iar, cit priveste scopul,micul scop egoist care i s'a pus innainte, el isi ribe be binsul : cinear mai cunoaste acest punct be ochire in fläcdraia imensd care laatingerea lui a cuprins zdrile ?

I sa bat brumul, aceasta o poate omul; bar acum merge,merge El, $i nici un om nu poate sd-I opreascd. Fatalitatea e bes-Iantuitd, si hotdririle ei sint nesfirsit mai presus be noi. Ele ating,bupd norme care nu sunt ale noastre, pe care nu le inriureste nimicbin interesele si pasiunile noastre, toate greutStile be care se loviain mersul ei societatea contemporank toate problemele pe care lestia ori nu le stia, pe care abesea inchibea ochii ca sä nu le vabd,si cdrora nu li gäsia ea insäsi o beslegare. Ilimic nu scat:4 be ochiulinflAcárat al stafiei rosii care rásbate pand in funbul pdmintului sicdreia nimic bin constiintele noastre nu-i rdmine ascuns. $i, obatäce a bescoperit un lucru, Inca un lucru care nu e cum trebuie, care

256 RAzboiul nostru in note zilnice

se cere a fi altfel, fierul fArA gres strAbate si taie. Toate ranele,toate racilele, toate bolile contractate, toate neajunsurile bin nastereapar, cu o limpeziciune crubA fArA pAreche ; niciuna nu poate scApabe tratamentul lui, si acesta nu poate fi becit rabical si eroic, cume insäsi esenta lui.

Dar pentru Bremerhafen-Bagbab am Malt rAzboiul, sus-pinA Berlinul cinb primeste vestea intAririi Englesilor in cetateaCalifilor. $i noi pentru hegemonia maghiarg, se tinguieste poli-ticianul cel tenergic* bin Pesta. SA ne oprim, cAci avem Bul-garia Mare, reclamA imbrAtisati Raboslavov, seful be guvern, siGhesov oposantul. Soliman Pabisah, inburA-te be noi si vie ImparAtia ta, clAntAne bin binti bastarzii otomani bin Stambul.

Dar cum mai poate fi vorba be aceste lucruri cinb lumea toatAe scoasA bin toate legaturile ei ?

Priviti numai ce se petrece in Germania. Era vorba be untriumf al cesarismului, be o innaltare a binastiei, be o imputerni-cire a castei iuncArilor care nu era in stare sl se impue prin alt-ceva becit prin mari succese militare. $i acum latA problema cons-titutionalä care se ribicA asa cum nimeni n'ar fi inbrAznit s'o fadWA rAzboiu. Un ministru, cel mai important bupä Cancelariu, minis-trul be Afaceri StrAine, cere, a boua zi bupA numirea sa, ca insasialcatuirea Imperiului sä se schimbe in sens bemocratic. $i, putintimp bupA aceasta, unul bin sefii partibului celui mai burghes, cuibealul numai in cuceriri, partibul national-liberal, propune sA sebesfiinteze privilegiul nasterii in chiar Camera Seniorilor. Mari lu-cruri care nu erau in program. Dar Räzboiul le-a pus, cu autori-tatea lui inbiscutabill $i, la capAtul flAminziei be cine stie citi ani,bupl ce atitia filosofi socialisti au pus, in silogismele lor, problemasocialk o va pune El, in realitAtile lui care nu sufAr contrazicere.El, RAzboiul.

$i opera lui se vebe pretutinbeni. tn Austria, el intrebuinteazAvechea ilusie a germanisArii pentru a grAbi prin reactiune emanci-parea befinitivA a natiunilor si in Ungaria lasA sa curgA singelectrAbAtorilorv bin iubire pentru natia lor pentru ca acest singescump si nobil sA facA a incolti sAminta be viitor fiber care asteptamumai aceastA rouA a executiilor. .

$1 de aiurea Inca, yin bepArtate vuiete be furtunA... 51 acolo

N. IOROA 257

Räzboiul face opera lui transformatoare scriinb in mari stove rosiipuncte be program noud lingd micile linii negre pe care le-au trasbiplomatii $i generalii $i care, zi be zi, se $terg mai mult.

Niciun singur loc be pe lume nu va scapa be aceastd actiunecare rdscoleste tot pentru a preface totul. Naivi neutrii cari creb cdau scapat be acela care $i cinb nu voiesti a-i ba singele tdu, hota-reste be lucrurile tale, nu dupä atitudinea politica' pe care ai luat-o,ci dupg meritul puterii 0 dreptätii tale. Si acolo Rdzboiul, pe carelar crebe oprit la stilpul $i tdblita be hotar $i ce mai inseamndazi hotarul insusi ! , e bomn, bomn peste tot ce va fi, fiinbca asatrebuie sä fie.

SA nu Incercdm nimeni, oameni sau grupdri, a sta in caleahotdririlor lui, care sint be eseutd bivina! Sa-1 ajutam mai curinbprin supunerea noastrà la ce hotArdste el ! Peste focul lui cel maresa nu aruncdm ve$mintele suptiri ale ilusiilor noastre ori pimagroasa a intereselor pe care nu voim sd le parasim! SI nu incer.cam macar a scapa prin gesturi istete be saltimbanci bin calea osin-belor sale ! Acuma El ribicd $i coboard, El ucibe $i El bá via ta.

51, fiinbcá, oricit ar fi be crub, El e brept $i logic fata bescopurile cele abevarate $i mari ale omenirii, glorie Lui I

7 Mart 1922.

Ceilaiti.

Cine a urmärit foaia noastra be la inceputul räzboiului a pututvebea cit be mult ne-am Wit be a face vre-o beosebire nationalaintre aceia be la cari el cerea aceleasi sacrificii be singe si be sufe-rinte, ori, macar, bacl e vorba be populatia sträina care nu e supusäserviciului militar, be suferinte numai.

Ni-am zis ca nu avem breptul sd jignim niciun suflet, carepoate fi sincer si brept, patriotic $i chiar national, pentru amintiri,oricit be grele, pentru temeri, oricit be explicabile, pentru presu-puneri oricit be intemeiate. Poate cd acolo unbe am lovi prin cri-.tica noasträ, be o generalisare nebreaptd, plinge cineva un frate,un fiu, un pärinte care s'a jertfit pentru tare $i neamul a caror

258 Räzboiul nostru in note zilnice

iubire ai fi aplecat a li-o tdgábui. Si intre burerile care trebuie res-pectate este, in rinbul intdiu, aceasta.

WA insd cd, bupd semnalarea scenelor bin 13ncuresti, pe care,sl-mi bea voie b. D. Drdghicescu, simtul mieu be istoric le recu-noaste absolut autentice, rdmiinb numai sd li gásim cu totii expli-catia , se vorbeste, tocmai pentru a cduta aceasta explicatie, besträinii be acolo, cari, precum se stie, formau laolaltä cam a treiaparte din populatia Capitalei Romäniei si azi, cind s'a produs oasa de puternicä emigratie innaintea nAvglirit, vor fi formind chiaraproape jumalatea.

D. Drdghicescu spune in foaia francesd oficioasd, cd ei sintsau Germani, Austrieci, Unguri, 13ulgari, Turci si Greci, sau «EvreigermanisaP, be provenienta galitiand. Acestor straini li s'ar batorimanifestatiile be infratire begrabanta bin Bucuresti.

De sigur c'd trebuie sd mai abaugim ceva: toatá acea pleavdbe seaturi luxoase si lenese, straine be orice ibeie morala saunationala, trainb ca niste simple bestii be pldcere, care nu bau macarprdsild, toatá acea spurnd a unei vieti sociale agitate prin neconte-nita parvenire cu buiumul care fäcea ca Bucuresth sd se infdtisezelumii ca un simplu loc be necontemtä besfatare: Pe aceia cu niciunchip nu-i parasesc, cad boar ei sint obiectul mieu be atentd ob-servatie si be nestinsd urd, o viata intreagd.

Dar rämine foarte abevdratä constatarea existentei neglijateieri, amenintatoare astäzi, prin trdbarea ei si pentru bunul nostrunume, a acelor zeci be mii be intrusi, bintre care jumátate sintEvreii germanisati,.

A intrat in Bucuresti cine a vrut, s'a asezat cum a vrut, afäcut ce i s'a trecut prin minte. Nici umbra be siiala, be fricd md-car. Oras fdrd bariere, spre care puteau curge in voie gunoaielelumii ! Zi be zi spuraciunea apelor tulburi se ribica mai sus, cau-tinb sd ne innece. Inbustrie, comert, crebit, presà, inbirect viatapoliticd insasi, la biscretia lor... Noua ni ajungea biroul, cine-matograful sau teatrul si Calea Victoriei.

Acum vedem pe cine am gázbuit.Ca ne vom intoarce, cine s'ar putea inboi ? Ne vom intoarce

be sigur, si pentru a face altceva becit ce am fäcut pAnd acum.Dar un lucru va trebui sa inteleaga oricine, mai presus be mice

N IORGA 259

scrupule be Kumanitate" ca boar umanitate" fac cu noi cuce-ritorii, amicii lor, be la un capat al ferii ocupate pana la altul Ica nu este in Bucuresti loc si pentru ei si pentru noi.

Azi e loc pentru binsii, fiinba noi nu sintem. Mine, cinb wornfl noi, loc, niciun loc nu va mai putea fi pentru binsii.

Dasarul fiecaruia, si la capat senttnfa : breapta, bar inexorabila!7 Mart 1917

Imprejurgrile din Rusia.

In razbolul acesta, plin be cele mai mad surprinberi, cadfaptele se intimpla prin legaturi pe care nu sintem in stare a leurmari totbeauna, asa sint be multe si be fine si, pe be altä parte,asa be inbrasnefe sint hotaririle lui necrufatoare , sint si impre-jurari pe care trebuie sa ne mulfamim a le constata fara sa le ju-beam si a ne potrivi bupa ele fart a le intreba mai mult asupracauseior care le-au probus. Caci, afara be alte consiberafii, eleintereseaza innainte be toate, numai prin ceeace pot insemna inbesfasurarea mai beparte a razboiului. Si in presa chiar ele nu potsi nu trebuie sa fie apreciate supt alt raport becit boar be aceiacari, urminb si alte scopuri, le-au abus ei insii la inbeplinire.

Au fost tulburari la Petersburg, inbelungate, bar nu asa beviolente, cad jertfele omenesti au fost pufine. Tarul a abbicat infolosul fratelui sail, Marele-Duce Mihail Alexanbrovici, proclamat caImparat. Un Guvern provizoriu, alcatuit bin membri ai Dumei, cefusese aminata, si avinb in fruntea sa pe prinful Lvov, presebinteIeAlianfei zemstvourilor, a inlocuit vechiul guvern, ai carui membriau fost arestafi.

Toate stirile, bintre care unele ajunse acum la lumina oficia-fitätii, in presa si in Parlamentul bin Anglia, unbe I3onar Law aanunfat si explicat schimbarile, se unesc in a spune ca, intre pufi-nele victime ale miniei populare, se gasesc numai aparatorii be cape.tenie ai ibeii be pace saparata, cifi vor fi fost, sau susfinatorii ace-lui razboiu incet care nu putea ameninfa asa be mult succesulcausei germane. Se poate abaugl a principalii comanbanfi be Iron-turi au fost inifiafi in hotaririle care au anis prefacerea, ca ei le-au.aprobat $i susfinut, neinfeleginb, fireste, ca necontenitul sacrificiu

260 RAzboiul nostru in note zilnice

be singe al trupelor lor sa fie pierbut. In armata, intrucit o putemconstata noi, siguranja a luptele se vor inbirji, grabinb, in acestmoment hotaritor, isbinba finala, a probus cel mai bun efect siurmarile se vor vebea, be sigur, in curinb.

Noi sintem astazi asa be strinsi legaji be puternicul Imperiu,incit co se petrece acolo, nu numai ca hotaraste be presentul siviitorul nostru, bar atinge in chipul cel mai puternic inimile noastreinsesi. Simjim pentru Rusia, in tot ce-i poate face rau si in tot cecontribue sa-i impujineze suferinfele, in toate uriasele sforjäri ceface ca sa-si apropie o biruinja care va fi si a noastra.

Nu uitam, aceasta fiinb Insasi calitatea be capetenie a su-fletului nostru , nu uitam si nu vom uita niciobata, oricare va fisoarta lui, pe oricine, atunci club ni-a putut face bine, s'a ginbitla noi si ne-a ajutat, iar, baca a mai abaus si acele vorbe be min-gliere care ni merg brept in inima in nenorocirea noastra, cu atit mai pu-tin il vom putea besparji be amintirea, ajunsa sacra, a suferinjelornoastre be azi. A fi nerecunoscatori nu e in obiceiurile noastre sisentimentele ce s'au nascut obata in aceste suflete alu noastre, pecare ne minbrim a le sti si proclama oneste, nu bispar obata cuschimbarea norocului.

Dar sintem muljamitori tuturor acelora care, in strigatele belibertate totbeauna simpatice noua amesteca si inbemnul spre acelrazboiu fail iabava, fall crujare, Fara biplomajie, in care se cu-prinbe si insasi izbavirea noastra.

5i, cinb vebem bucurie pe faja aliajilor nostri, nu cercetamprea mult asupra motivelor ei pentru ca si noi sa ne bucuram ca-ivebem intariti si inbemnaji, sporiti ca putere morala, inbreptata sprevictorie, prin aceasta bucurie insasi.

8 Mart 1917

CAlutii no§tri.

Supt ferestile mele trece, zgubuinbu-le, Inca un greoiu sir becaruje incarcate cu merinbe si munijii : Si acel care le buc inna-inte, incet, rabbator si sigur, nu sint cal mari normanzi, coborijica be pe un basorelief antic, nici frumosi cal boieresti cari zac bemult prin ripe, ci ei, calujii nostri.

N IORGA 261

I-am vazut o viata intreaga la toate. Dna e vorba be un brumlung, ei 11 fac. Daca e vorba be o povara grea, ei o ribica. Uneori,prin anume jubete, ca in Roman, baca e be ribicat brazba insäsi,ei o clintesc, greaua brazba a pamintului care nu ba begeaba.Sprinteni i.am vazut la munte bucinb pe spinare calareti cari pareaucoboriti bin vechi icoane be $tafete grabite ale Voevozilor besca-lecalori $i aparatori ai terii. In 1913 au strabltut pana In funburibe 13alcani pamintul busman $i s'au intors Innapoi, pe cinb tova-rasii cei mari, cu cari nu erau beprin$1, au ramas praba ciorilor.Acuma au cutreierat toata tam, gasinb-o pretutinbeni aceiasi, totasa be frumoasa $i tot asa be aspra pentru ostenelile lor; ba aubat o raita $i prin Arbeal, unbe sint si cai sasesti $i unguresti,nalti $i falo$i, c3ri nu fac Insa atita ispravá.

Nu cauta zarile cu ochii be flacari calutii nostri; li sta privi-rea pironita la pamint, la bragul pämint be care ei se pot bespartitot asa be putin ca si copacul paburii $i iarba cimpului, totbeaunaacolo. Merg lin $i necurmat ca pentru o nesfirsire be munca $irabbare, intr'o supunere necontenita $i fara revoltà, mice s'ar in-timpla. Se vebe bine ea nu asteapta nimic, nici hrana bin bielsugvi aleasa, nici acoperi$ be-asupra lor, nici macar o aparare impo-triva crivätului salbatec care-i bate in coastele cu párul putin $1aspru, ros Inca be atitea streanguri care la binsii tin asa be abesealocul hamurilor be piele. Stau sIngerati $i flaminzi in pustiul vinzolitbe vifor si bureaza. A boua zi, abia besmortiti, vor ciuli ure-chile a voie buna $i, motainb bin coama lor revarsata pe frunte,vor lua-o inainte, pana dub trebuie, Oita la capat, pana la moarte...

Nu cer macar cinstea marilor ataturi care umplu be gloriepe cal ca $1 pe calaret Li s'a luat rostul acesta pe care-I aveaubin batrini. 5i, totusi, club trece pe linga ei calul bestept $i supus,minunat be potrivit pentru lupta, al Cazacului, ei se infioara inumilinta lor, ca la atingerea cu un frate mai fericit. Cad fapturalor ii arata a fi be la o mama.

El, calutul nostru, face parte bin sufletul insusi al acestei teri.Ostasul care iea be la binsul hrana $i glontele si-1 simte tovara$bin vremi Fara funb, fiu al aceluia$i pamint si pastrator al aceleia$imo$teniri be sfinta rabbare prin care si ,unul $1 altul pot trai. Siimeori, club si unul $i altul stau tot asa be putin aparati innaintea

262 inzboiul nostru in note zilnice

asprimilor iernii, omul va fi simtinb CA au fost vremuri cinb si inmarile inclestäri ale bätáliilor era nebespartit be acest suflet prietencare cunoaste tara tot asa be bine si e tot asa be gata a se jertfipentru binsa färä vre-o rásplatá.

Supt ferestile ce se zgubuie trec cálutii nostri träginb con-voaiele grele. Trec cu ochii in p5mint, motainb, ca pentru o calenesfirsità. Trec in suferinta lor zilnica in spre biruintä, fard sä-i so-coatä cu neräbbarea celor ce-i privesc bespretuitor in orase, bepAr-tarea. Pare cá stiu i ei ca unbeva, la capätul incercarilor care limai trebuie Inca, ne asteaptä l3iruinta.

8 Mart 1917.

StApinii BucureOlor.

Stiri vin zilnic bin Ducuresti. Cam tärziu, e brept, si intimplätor, atunci cinb se afirma ca aceia cari, acolo, au nevoie sä cu-noascá zilnic ce facem i ce zicem, sint informati aproape zi bezi. Dar, in sfirsit, prin solbati, cari scapá bin prinsoare, prin biefiferani cari s'au strecurat bin robia Egiptului ori prin incunjurulEuropei, pe calea tuturor neutralilor, aflam cite ceva.

La inceput vestile faceau sensatie... Unii oameni foarte cunos-cuti, persoane cu influentä politicä, fosti ministri, sefi be partib,actuali sau trecuti, asigurau pe fiecare, ruginbu-L implorinbu-Iaproape, sä crämiie", ca sá poatá bovebi celui ce era sä vie ceom popular si insemnat este inbemnätorul i pe citi altii ii poatestäpini cá va fi bine supt Nemfi, cari vor tinea in friu pe ceilaltica ei sunt oameni bisciplinati, si be treabl, ca cse poartä binev,.cum si prin alte orase ocupate tot asa s'au purtat. $1 acum se vor-bia be ostateci luati be la inceput, abAugiti pe urmä, be contributdbe rAzboiu, imposibile, be furtul sistematic al lucrurilor be hrang,be prOarea caselor be tot ce Ii putea folosi lor, stapinilor. Intreagacomebie pe care o jucaserd acesti oameni aparea astfel in toatahizenia ei, i fiecare se felicita pe sine ca n'a bat ascultare aces-tor soapte be ticaloasá ispitá.

Au venit apoi iirile bespre miserabilii petrecatori cari au pri-mit pe Nemti, cu turco-bulgArimea lor barbara, ca pe niste tova-rSsi la restaurantele be noapte, la Alhambrele lor spelunce, la cite

N. IORGA 263

un .xCafe. be Paris unbe si ziburile par mucebe be pAcAtosaniace s'a petrecut in cuprinsul lor. 5i ascultinb acestea ni treziam inminte scene bin orasele ocupate ale Franciei be la 1870 cdcice este azi in Franfa neliberá nu putem $ti : fere$tile astupatecu obloane, usile lAcatuite, isolarea fiearuia in locuinfa lui caIntr'un mormint, hohotul be plins cu care se risipiau atifia cinbauziau cele bIntäiu fluiere ale parabei germane.

in mijlocul miseriei celor ce nu se bucurà, ci stau tâcufi $i

asteaptä, cu un bor WA be margeni, in mijlocul bestrnálárii aces-tor eleganfi clienfi be lupanare, stäpirni trec. Ei nu-$1 cautà be ros-tul lor numai, ei nu se poartd bupä afaceri $1 batorii, ci se aratä,se supun, ca sä afirme prin mutra lor obrasnia tot ceia ce s'apetrecut, tot ce au impus minbriei si simfului nostru be bemnitate.

Cel b'intäiu, cel care a inceput a fost Makensen, generalulcuceritor. A$ezat in casa Meitani be lingA Ministerul be Räzboiuaceasta e ultima informafie si, se pare, cea mai sigurä, el aparepe sträzi la un anume ceas totbeauna si braveaza. Se zice cdpänd acum nu i s'a intimplat nicio neplAcere ; pasnica populafie nuvrea sä provoace represalii prin insulta abusá iuncárului eroic carei$i afiseazà mustafile supraumane ; ea urmeazä invätaturile tipariteale generalului Mustafá, acel care a comanbat Bucurestii prebärii.

Fiinbca e vorba be b. Mustafa, b-sa, care a racut in 1913cunoscutul raib be cavalerie prin Bulgaria si a ar5tat in scris cä-ipare rau numai be oprirea, prin orbin, be a intra in Sofia insàsi,se aflä acum acolo. Bulgarii au cerut o, ca un popor spiritual sicare, pe ling5 aceasta, pretinbe a fi bun platnic. 0 mica plácerete s'a facut astfel, cu bilet be ingAbuire be la comanba supremlgermanä, unei populafii care obinioará s'a temut pufintel be aparifiarosiorilor si cSlärasilor generalului. La Capsa, cum am spus, s'ainstalat Statul major bulgar. C si intr'aceasta o veche f5gabuinfa, alui Dranbarevschi, b5trinul infanterist, care acum patru ani si-a in-necat flotila banubianä, ca sa nu cabá in mina Rominilor, intocmaicum s'a spus ca Rostopcin a bat foc Moscover ca sd n'aibã unbelocui Francesii lui Dapoleon. Si, zilnic, cine vrea sá vabA nasuribulgäresti, tot asa be eroice ca si mustAfile lui Mackensen, n'are becitsI se uite la ferestile otelului. Presupun cä nobilii oaspefi atrag ei

264 RSzboiul nostru in note zilnice

insii atentia scuipinb pe strabá in capul trecatorilor Mi se pare casuperiorii lor germani obisnuiesc a o face pe aiurea.

Nu $tiu ce vor fi facinb Ungurii pentru a se bistinge in cuce-rirea lor. Trebuie sa fi gAsit ceva. CAci pingärirea casutelor be tará-

arberea icoanelor ,,valahe" In bisericutele sArmanilor nu se poatesà fi ajuns mInbriei lor, Inta'ritá printr'un succes ca acesta...

Dar Turcii nu puteau sä lase pe ceilalti s'a se easfete a$a bearogant, para ei, copiii lui Osman hotul cel batrin, n'ar fi pe lume..Intre cei care fusesera bgtuti in Dobrogea $i in Vla$ca, pentru acontribui astfel la izbinba finalS, nu era niciunul care sä poatá fipus in vitrina: nicio faimS, nicio mutr.a. Enver, intelegeti : frumosulEnver insu0, s'a jertfit pentru patrie. Intre o visiune a lui Macken-sen $i intre una a vre-unui Dranbarevschi bulgar, el a apärut fu-minb pe Calea Victoriei noastre tigareta victoriei sale. 1877 erafasbunat astfel $i, in mormintul s'au, Osmanul be la Plevna s'ainvirtit be bucurie ca' bin neamul s'au a rásárit un seraschier,gaziu asa be giugiuc ca acesta.

Exorietur nostris ex ossibus ultor, cva räsAri bin oasele noas-tre ráspratitorul", zicea un poet al rasei be biruitori cari, In loc säinsulte pe invinsul fárà arme, se apropia be binsul 0 1 ajuta s'a seribice la prosperitate $i fericire, pentru care se va i pomeni inveci, be omenirea intreaga, numele Romei.

Ambitia acestora e mai mid. Romanit aveau obiceiul sl 11-mile unbe palrunseserS, i trofeie be marmurä aminteau ovictorie. Ace$tia, trecatori ca tigara pe care o fumeazá in nasutcuceritilor, ca scrumul pe care-1 lasá pe trotuarul murbar, se eter-niseaza. in cartile postale pe care le tiparesc fiecare in tara lui.CAci se vinb azi in Mittel-Europa, germano-maghiaro-bulgaro-turckastfel be cartona$e represintinb primbldrile triumfale in Bucure0i,be la Machensen la Enver.

Parveniti, cari, Dumnezeu ce n'au avut, sä mird bece i-a gasit"

9 Mart 1917

un

nobil

binbu-li

N. IORGA 265

«SA mergem acasä la copil...D

lute() prea-frumoasä scrisoare be la un ofiter be inimá, care-nu se uitä la cer a$teptinb pacea", cum a spus un Frances besprealte persoane, se aratá ce zic $i ce creb ostasii RomAniei care lupfa$i nábalbuieste.

Acolo nu se fac socoteli bespre evenimente care sint aiurea-si inriuresc soarta noastr5, bar do pot crea numai ele, nu se bis-cula si nu se croiesc zvonuri be tot felul, pentru ca orice fricossa.si aib'a zilnic portia be inbreptatire a fricei sale ; acolo nu senumgra cele $epte luni be cinb ra.zboiul ne supune incercarilor sale.Acolo e miscare, e incorbare be puteri, e infruntare a mortii. $ieste beci si viata, sfinta $i marea viat'a, care se ap5r5, care atacasi arbe be borinta victoriei si cuceririi. irliasmele ce se ribicS bingunoaiele ce putrezesc pe loc, stirpinb si cite o saminta buna caree prinsä in rámäsitele acestea, nu se pot faspinbi acolo unbe aierulcirculä iute, spintecat be gloante si ghiulele $i strApuns be fierulbaionetelor.

In tam buhului celui bun, unbe nu e ingäbuit s5 fie cinevaun mi$el care nu crebe in viitorul terii $i natiel lui si cautä in lu-inea larg5 un loc be scápare beparte be primejbiile si burerile lor,traieste ofiterul, a cärui scrisoare e be la un capät la altul un crez"be biruinta si un strig*at be nernbare.

Solbatii, spune el, sint ca si binsul. $i, club e vorba be ceZoresc ei mai mult, bupä ce vor sparge zibul care ap5r1 acum pebotli be teri, pe apäsátorii be neamuri, ei soptesc, cu un bor färämargeni, la capatul eroicelor avinturi ale ginbului: s1 ni vebemcopiii..."

VA va ajuta Dumnezeu si-i yeti vebea. Pe brum be glorie yetiajunge la binsii, voinicilor cu brat tare si cu parinteasca inima bu-ioasä. In mijlocul lor vä yeti povesti ispravile, cálinb in foc be gloriesufletul lor link..

Dar ce yeti vebea intäiu vá va cutremura. Agonisita voastrka celor mai multi, s'a bus in vint. Pretutinbeni unbe a trecut stre-inul, pentru el si pentru ai 1W a luat totul. Nu s'a läsat nici velintapatului, $i zestrea fetelor imbrad acum trupurile tovaraselor beacasa ale jäfuitorilor. Pentru binsele au muncit mamele si nevestele

266 RSzboiul nostru in note zilnice

voastre not* inbelungate cu stativele si cu acul. Iar in biserica unbevi s'a cetit cununia, unbe v'ati imp'artSsit be toate sfintele taineyunbe pärintii vostri au stat cu minile crucis pentru cea bin urmäbata inaintea altarului, acolo e gunoiu be cai si murbarie, si bincenusa focurilor arse 'Isar farimele be cununi aurite ale sfintilorpe care buzele voastre i-au sarutat.

Acesta e sträinul, solbati ai Rominiei, acela pe care cite unulsi-1 inchipuie ca un facAtor be bine, milos, care va sosi be beparte,ca sá inläture nebreptatea shacului, suferitã be la cei be neamullui insusi. Acesta, ucigasul, hotul, siluitorul, pingäritorul. Fiara !

Da, ba, la copii acasä &à mergeti. Fie-v5 bulce zimbetul cc-piilor bupá atitea suferinti ale voastre, bupá atitea lacrimi ale lor.Dar, innainte be toate, o grij5, o mare si sfintä grijä s'o aveti.

Tineti supt ochi Fiara, care si ea o sä alerge turbata cAtretincii ei be acasä, pe cari, bupá cele ce le-a facut celor slabi si far&apärare bin aceastA Ora bund, nu mai e vrebnica a-i vebea.

Bestia, sä n'o scapati 1...

9 Mart 1917.

Evacuärile germane.

Vesti neasteptate penfru public ni yin bin Apus. Germanii eva-cueazä. Dupá ce sAptámini si luni intregi s'au luptat pentru stápi-nirea unui sat, unui grup be case, unei locuinti isolate, ei p5räsescbintr'o bat'a o regiune intreagA, obinioara bin cele mai bogate. En-glesii pot intra in vechea Péronne, unbe Lubovic al XI lea, siretulbiplomat regal cu lungul bot be viezure, a lost oaspetele, intemni-tat si amenintat cu moarte, al rivalului s'au Carol be 13urgunbia. $i,be alfá parte, Francesii sträbat in Rove si in Noyon, patria seve-rulul bogmatist Calvin.

Dusmanul care a petrecut aid boi ani intregi, storcinb pA.

mintul, insusinbu-si agonisita omeneascá si jigninb, terorisinb pebietii locuitori, se buce. Ca o perbea care se trage be-obat5, asa abispárut linia lor asa be inbelung si be bine aparath, si päminturcare se paräseste astfel cuprinbe in abincurile lui mil st mii beostasi cari au cAzut aparinb usurparea. E o loviturá be teatru,evibent.

N IORGA 267

Inseamna oare aceasta, ca nu e si o necesitate? Citu0 beputin. Organisatorii mesteri ai teribelei brame stiu bine ce impresiepoate face acad, cu toate bibaciile bin comunicate si invirtiturilebin explicatiile tehnice ale proorocilor militari be speta maiorulujMoraht, o asemenea actiune be retragere. Pinea se va fi parut maiputina si cartoful mai muceb in ziva cinb a trebuit sa se comuniceaceasta schimbare a frontului. Mii be oameni se vor fi intrebat, cabupa cealalta paräsire, la Verbun: be ce atunci acea pierbere asutelor be mii be oameni, intre cari si atitia bin iubitii lor ?

Dar, bad Imperiul vrea sa cucereasca, el ocupa teritorii laa caror pastrare nu s'au ginbit niciobata conbudtorii lui. Ele sintbetinute pentru a le exploata pad la capát, pentru a impresionape acei cari le-au pierbut vremelnic si a-i abuce la vointa Germa-niei, bar si pentru a indeplini o nevoie strategicg, fireste trea-toare, odätä cu sistemul din care face parte.

SA' ne ginbim si la aceasta cinb apreciem marele succes anglo-trances be astazi si sa ne bucuram ca regiuni asa be mult vreb-mice be simpatia oricui iese bin ghiarele singerate ale parasitului.

Caracatita germana si-a besfacut una bin tentacule bin corpulfrances, si, incetul pe incetul, regiumea torluraia va reveni la viata.Dar bratul acesta ramine Intreg, si el va duta sa se infiga aiurea.

In Italia, pe unbe se fac bemonstratiile? Poate ca ba, fiinbcase fac. Dar poate, tocmai fiindci se fac, nu.

Fiecare sa fie cu pad bud la locul lui. monstrul isi schimbaasezarea, bar, be st slabit, e tot acelasi 1

11 Mart 1923.

Generalul Berth elot.

Nu vreau sa schitez figura ca ostas a generalului frances carea venit aici ca sä cautarn impreuna dile biruintei si be la sfatulluminat al caruia avem Inca atita be asteptat Altii au aceasta che-mare si o vor inbeplini la ceasul cinb fiedruia trebuie sa-i aratamrecunostinta ce se cuvine pentru ca a muncit linga noi si nia batsprijinul cunostintelor si energiei sale. N'am nici onoarea be a cu-noaste, in isolarea mea sociala, pe acela care, bupa marturia tutu-rora, a abus, alaturi be marile sale calitäti ostasesti, si acel spirit

268 Wetzboiul nostru in note zilnice

be breapta cumpanire, bar si be curtenitoare prevenienta, care beo-sebeste natia so. Cite am avea sä invatam si supt acest raportbe la acea solibá si sanatoasa burghesie francesa, calita in secularelupte istorice, al aril represintant este generalul !

Vreau sa comunic numai cetitorilor miei placerea ce mi-a pro-bus o visiune be oaste, in ce are ea mai simplu si mai frumos.

Plecinb be la cartierul sail generalul frances mergea calare larosturile sale, cu ofiterul be orbonanta linga binsul. $i era in fru .moasa uniforma legata be vechi si mart trabitii, in tinuta plina beo superioara bemnitate in care nu se amesteca totusi nicio trufiebe casta, in linistita innaintare solemna a micului grup, in fate plinabe energie calmä a generalului atita armonie un tablou be Meis-sonnier, incit lumea numeroasa care utnplea trotoarele, se opriain loc si multor civili intre cari ma marturisesc si eu li veniasa salute in acel care trecea, nu numai pe marele tovaras be armeal solbatilor nostri, pe prietenul Rominiei si pe trimesul minbrei.armate francese, ci pe acela in care se intrupa ceia ce rasa noes-tra latina intelege prin armata.

A venit razboiul acesta nou be ingineri mecanict si be mate-matici. Unbeva intr'un colt lucreaza un om care tine inaintea saMO be brumuri si liste be calcule. Cinb iese bin coltul acela bemunca, el alearga gräbit cu automobilul, cum fac si altii, tot asa begrabiti, cari nu iese bin niciun colt be munca. Sunet be sirena, furn.o licarire be colori sterse, asa cum trebuie ca sa nu le van bus-manul. S'a ispravit.

Dar sufletele noastre, pe care nicio prebica be puritanism abs-tract nu le poate bespoia be aspiratiile lor catre frumuseta, vreau,pe linga toate mijloacele moberne cari buc spre biruinta, ceva maimult. Li trebuie imaginea, acea imagine pe care si arta a coborit.oasa be abinc in sufletele acestea, Oa si la chipurile asupra carorani se opresc ochii in cartile be istorie. Acea minbra imagine osta-§easca in care sa se vaba si ceia ce impobobeste lupta pentrupatrie si ceia ce in figura omeneasca insäsi se oglinbeste maret binconstiinta ei.

Generalul Berthelot arata ca totusi e permis ca ea sa ni se-beie. $i pentru aceastä priveliste, care a fost, creb, pentru toll 0.ca o solie be vremuri mai bune, ii sintem foarte recunoscatori.

it Mart 1923

N. IORGA 269

Inlia-untrul German lei:

Jocul cu Revolutia.

De boua ori pana acuma comunicatele oficiale germane sem-naleaza mari victorii electorale socialiste. Obata era un loc be re-presintant al Postbamului, acum e succesiunea acelui inimos apa-rator al pohticei anti-razboinice, Liebknecht, care azi i$i isp4e$tep5cate1e intr'o inchisoare. tRabicalul, a fost batut cu o foarte maremajoritate be canbibatul oficial socialist.

Ar fi be mirare ca astfel be resultate be alegeri se comunicastainatatii prin acele rabiograme al caror scop unic este sa lámu-reasca lumea asupra succeselor $i planurilor Germaniei. Dar pentrua intelege be ce oficialitatii ii plac astfel be biruinte trebuie sa neginbim la acel pact bintre Cancelariu si o anume parte bintre socia-li$ti care permite celui b'intaiu sa se laube cu o unitate nationalábesavirsitä In care infra $i socialismul. Ni abucem aminte si berolul pe care I-au jucat intre neutri anume socialisti pe care guver-nul ii tinea $i mai strins in cercul actiunii sale. $i ieri chiar, sespunea ca in 13ucure$ti, pentru a se abaugi Inca un element bebiscorbie $i tulburare, pe mini, in viata noastra nationala, ca $i

pentru a maguli pe ace$ti aliati, obinioara revolutionari, s'au liberatbin temnitele noastre toll talharii $i trabâtoril cari au pretins caau ibei socialiste $i s'a fixat patru lei pe zi plata muncitorilor.

Alta bard am inbicat motivul acestei legaturi intre socialism,care pe linga planurile sale be fericire sociala, drib va fi $i aceia,are beocambata cultul libertatii $1, ca mijloc be a o servi mai bine,revolutia, $i, intre cea mai inbracita tovarasie be reactionari crimi-nali, gata sa jertfeasca un popor intreg pentru nebunia consecventa,i cu atit mai grozava, a planurilor be glorie $i cucerire pe care le

urmaresc. Gloria nu incalzeste pe sociali$ti, cucerirea Irma, aceiaIncalzeste $i hrane$te. $i in Germania sint copii multi $1, mini, vortrebui hranite multe guri... Deci, orice ar zice umbra lui Karl Marx$i aceia. si mai trufa$A, a lui Lassalle, etraiasca Wilhelm al II-1ea0

Aceasta e insa o conceptie, conceptie politici de viitor. 5efiisociali$ti, oameni cari au trecut prin Universitati, o pot avea. Po-porul insa, nu. El e prea <cprostx. ca s'o aiba, $i poate unii bin mij-locul lui sint $i prea buni.

270 R5zboiul nostru In note zilnice

Teribila bisciplind prusiand a zvirlit in rdzboiu, cu toate sim-tirile lor, be la o vreme chiar cu toate trupurile lor, minate be foamesi chinuite be boll acum e vársatul, probabil strasnicul vdrsatnegru, cele seizeci be milioane be oameni bintre cari macar ju-mdtate se puteau consibera, intrucit o ingdbuie soarta omeneascd,fericiti. Impäratul, care stie si pricepe, li-a fagabuit victoria supe-rioritajii zbrobitoare, a fulgerdtoarei rdpeziciuni, cu vaste teri becolonisat pentru acea emigratie germand care s'o oprit be citiva ani,bar care poate reincepe si cdreia locurile bepártate ale continen-telor sälbatece nu-i plac. Ziarele erau in necontenita scuturdturd afrigurilor gloriei. $i cele trei luni fagabuite au trecut, pentru aba in loc trei ani, bin care gloria n'a lipsit poate, bin cinb in cinb,cu cele mai grozave jertfe, bar lipseste si cartoful.

Cit a räbbat Germania, bin obisnuinta supunerii, a bevojiuniifata be orice Dumnezeu in uniformd nu se poate spune. E, be sigur,si un eroism abmirabil, unit cu o uimitoare stupibitate inerta, cu ofascinatie care i-a incremenit si-i incremeneste- Rabbarea si pe acoloinsä trebuie sd-si aibd margenile ei, be si mull mai vaste becitaiurea. Miscdri be strabd care au trebuit reprimate cu armatase zice chiar cu Turci rechisitionati anume pentru aceasta auardtat-o si o aratá Inca. Dar, cu toatá convingerea contrard a iun-cdrilor celor mari cari ticluiesc comunicatele, crebem cd nici alegerile acestea nu sint Mil insemnatate. Ele nu cautä in socialist doeratitudinea parlamentarg de azi. ei doctrina, care nu s'a schimbatsi amintirile unei Jupte pe care n'a renerfat-o nimeni ; dar mai alesele cauta propriile speranfe de pace, pe care numele cunoscut alluptitorului popular pare a le servi.

Comunicatele germane mai vorbesc, pe larg si cu bucurie, bepartea socialistd a revolujiei bin Rusia, in care vdb perspectiveleacelei pdci separate pe care le vázuserd si in extremul reacjionarimcare s'a barimat mai alaltdieri. Din toatd inima Germanul bin Berlinar ajuta aceste tenbinte si el cautä macar la Stocklom, instrumentecare ar putea lucra in Finlanba. Aceasta ar fi, abecd, pe lingd favo-risarea socialismului oncial inlduntru, favorisarea socialismului strainin dud.

Nu e un sistem nou. La politicianii miopi intrebuintarea sen-

N. IORGA 271

timentului popular pentru scopurile lor meschine e o practica veche,bar cine tine minte putintel trecutul stie si efectele.

Nu putem spune intru cit nota socialista se va simti in eve-nimentele bin Rusia si nici macar intru cit aspiratii spre paceaomenirii intregi pot insemna astazi intronarea in lumea Intreagä,printr'o pace separati, a hegemoniei represintantilor germani airäzboiului. Dar inteleptii bin Berlin uitä, in jocul pe care-I fac, legeaca micarile, odati provocate, nu asculti decit logica Jor proprie,0 nu vointa celor cari le-au provocat.

Au vdzut-o, iuncdrii cmachiaveliciD, cu insusi Razboiul ; vorvebea-o be sigur, si cu acea Revolutie bin care vreau sd facd uninstrument si care mine poate sd ajunga stäpina tuturora, iar pentruacei cari au crezut cd o pot injuga la carul be triumf al Cesaruluiacasd, far bincolo be hotare a o face foc viu care bistruge tronuri$1 steaguri, bistrugAtoarea lor insisi.

12 Martie 1923

Jertfa medicildr.

Zi be zi, be pe urma contagiunii ce s'a raspinbit acum citevasAptdmini, nesocotinbu-se primejbia amenintatoare a uneia bin celemai grozave boll, mor mebici si infirmieri a cdrora pierbere in gre-lele imprejurdri be NA e cu atit mai grea, cu cit fiecare bin ceicari se buc azi inseamnd $i un numär be bolnavi, be rdniti cari nuvor avea, mine, cine sa.-i ajute in suferintele lor.

Epibemia pare cd si-a ales victimile. S'au pierbut citiva me-bici eminenti , unii bin ei Romini veniti bin Ora a carii noud sibefinitivá liberare o asteptau cu atita bor si meritau s'o vabd cardsplatä pentru nobila lor hotdrire, iar altii bin numdrul acelor strd-ini Francesi, mai ales, cari au alergat sd aline suferinta unor sol-ball ce s'au luptat pdnd la ultimele puteri pentru aceiasi mare sisfintà causd. Secerisul a cuprins si atita tineret in borinta be munca,in spiritul be solibaritate si be sacrificiu a carora am pus cu totiisperantele noastre be inbreptare- Intre infirmieri s'au pierbut inte-lectuali cu o activitate cunoscuta, oameni ai scolii, un pictor be ta-lent, Senielevici. Sint si fete tinere care s'au jertfit.

In recunostinta noastrd acesti eroi ai bevotamentului vor avea

272 Rázboiul nostru in note zilnice

un loc beosebit. Fdrá a fi bat moartea, ei au primit-o. Ei au cute-s-o la cdpatiiul acelor cdrora li abuceau mila si iubirea. 0 notä beblinb sacrificiu crestin beosebeste sfirsitul lor.

Ei vor servi be invaTaturd acelor caH vor veni bupd binsiipentru a inbeplini aceiasi grea si nobild sarcind. Prea se uitase ele-mentul moral, religios, a zice, bintr'insa, pentru a vebea numai ofuncjie sau o meserie. Prea se uitase ea trup si suflet omenescface o singurd fiinfd si cd nu se poate ribica bin locul be zacarecel eintliu WA a bescoperi si mingiia pujintel pe cel be al boilea.Oare n'au fost pe vremuri cAlugdri, buni si milosi cdlugari, fardleglturi cu lumea, aceia cari, in cumplirea bolilor ce trásniau miilebe nenorociji, pdnd la neagra molimä a ciumii, alergau, nu numaicu borinja be-a ajuta, bar cu o nestinsä sete be a impdrtdsi mar-tirul, be la un muribunb la altul, si se stringeau cu zimbetul pebuze cd au putut gas! astfel poarta cerurilor unbe Hristos cel bunstd be asteapta pe ai sai.

Azi, acei cari s'au sacrificat nu trdiau in ibeia religioasa, cusiguranja materiald a rasplatirilor ei. $i ei aveau o casá a lor, cd-zutd poate in minile busmanului, aveau pe ai lor be la vatrd, cumnu-i aveau calugarii inchinaji Mintuitorului singur. $i totusi nu s'auincrincenat si nu s'au besgustat innaintea bietului om necunoscutcare nici mdcar nu putea sa astepte, in halul in care era, reche-marea la viajd be pe urma Ingrijirilor ce i se bau. I-a cuprins chiar,pe unii bin ei, o asa be nesfirsità bragoste pentru suferinf a insdsi,o asa be nesfirsitä mild pentru sufletele ce se zbateau in chinurileei, incit unul bintre binsii s'a rugat, printr'o ultimd si sublimamarturisire be iubire, sa nu fie bespärjit nici in mormint be aceiaintre caH si pentru cari sta sd moard.

Dupd greul tribut pe care 1-au platit nenorocirii najionale, me-bicii, infirmierii nostri vor sti sä se pdzeascd mai bine Vara a rdpinimAnui breptul ce-I au la frdjescul sprijin. Vom avea, ndbdjbuim1mai pujine pierberi be plins. Dar va rdminea pentru corpul mebi-cal al Romániei o nepentoare glorie cd le-a avut pe cele be pandacum.

12 Mart 1923

N IORGA 273

Hunii.

Nu e vorba be cei vechi. Cu binsii s'ar potrivi mai putin celece vreau sa arat, sa amintesc aici.

Cad vechii Huni au fost calomniati. Erau spini, Romanii,cari nu intelegeau ca asa ceva poate veni bin natura, nascociaupovestea ca, be copii, se arbeau pe obraji cu coji be nuca fierbinti.fllincau came zacuta, scoasa be supt seaua calului, = li se atri-buia acestor calareti neobositi, cari n'asteptau niciun convoiu beaprovisionare, o pofta speciala pentru acest fel be hrana. Cu atitmai mult se exagera o salbatacie care nu era voila, cu toate caveniau bin acea Asie centrala unbe piramibele be capete sint numai,ca statuile la noi, monumentele obisnuite ale victoriei. A spus Attilaca e cbiciul lui Dumnezeu x. si ca ciarba nu creste pe unbe a tre--cut el/. ? De ce oare un barbar n'ar fi laubaros ? Eroicul crestincare a fost alihai al nostru a strigat boar cinbva, la o minie, ca ellc va bate in frunte cu piroane anumite scrisori acelora cari le-auscris, si totusi n'ar fi fost in stare s'o fad I Altfel vechiul Hun cuambitii imparatesti n'a facut nicio hecatomba be victime in calealui, si cine l'a vazut acasa, la stepele panonice, unbe rasa lui Tiszapretinbe ca i-a succebat cu brept be mostenire, vorbeste be unstápinitor gospobar care stringea colonisti si ei veniau bucurosisupt scutul lui, care cläbia case si bai si era primit la intorsulbe la vinat, nu be razboinici crunti be singe, ci be fete care-i cin-tau faima lui si ispravile strabunilor, intocmai cum in cintecebatrinesti era primit un Voevob al nostru be bemult.

Huni" li zic insa Englesii be la inceputul razboiului acelorbarbari be o noua spetä, serviti be o tehnica ce n'are aface be loccu civilisatia inimii, singura civilisafie ; li zic obiosilor cfilosofiinnarmati cari au luat lumea in piept pentru a o spune sau a obistruge, bupa legea be fier a superioritatii be rasa si a dreptuluibe a nimici pe cel slab, nevolnic, obata ce nu consimte a se rgs-cumpära prin subordonare, ajunginb astfel si el un simplu instru-ment, alaturi be acele neinsufletite. Americanii au incercat, pentrua scoate la lumina pe salbatec, numele stravechiu be Teutoni", Siei vorbesc bed be cuceriri si jafuri ,,teutonice" Francesii isi au

274 Rázboiul nostru in note zilnice

porecla lor pentru acesti busmani. Dar Englesii, oameni cu stator-nicie $i cari au practica barbariei be beosebite colori isi menjincalificajia pentru aceastä varietate be sAlbateci: ,,Huni".

Si zi be zi li ese breptatea. Germanii creiazA astAzi in reali-tate acel tip hunic care nu se intilnia pAnA acum becit in paginileintipArite be groazA ale contemporanilor invasiei bin veacul al IV-lea.

Ceiace se petrece azi cu prilejul evacuArilor bin Franja e Incao bovabA.

Nevoile rAzboiului i-au fAcut pe Germani s5 ocupe un frumosTinut, cu splenbibe monumente vechi, cu cimpii bine lucrate si inflo-ritoare livezi, cu oameni apartininb unei nobile rase, si fine. $tiaucA vor pleca, programul be anexiuni neintinzinbu-se asa be beparte..Puteau sA-si inchipuie cl mini aceste regiuni vor fi Franja hberàin hotar cu binsii. CitA belicateja nu se impunea in relajiile cu locui-torii, si macar citA prevebere pentru viitor!

$i cu toate acestea se stie cum a fost tratatä populajia civilAbin aceste locuri : stoarsA, flaminzita, biciuitA zilnic be cele mai crubeinsulte. $i, la plecare, Hunul pervers, bucuros be suferinfile sufle-testi ale celui ce stà supt puterea lui, a bevenit teribilul Hun dis-trugätor.

SA arunci in aier poburile, o face oHce oaste care se retrage.SA brazbezi $oselele, e Inca un mijloc be a te apära, oprinb inna-intarea busmanului. Dar sA tai pomii bin livezi, sA bistrugi si urmasamanaturilor, aceasta inseamná un singur lucru : instinctul nimi-citor al sufletului primitiv, cu beabolicele porniri pe care nici religia,nici invajatura n'au fost in stare sA le scoatA bin bruta fiinjä abarbarului.

$1, pentru a repeta scenele celui mai abinc ev mebiu, captiviicivili cu sutele sint tiriji bupä horba care nu-0 paraseste niciobatäpraba, ci lasA in urmA cenusa si pustiul. $i, bin cutare oras, (cinci-zeci be fete, intre cincisprezece $i bouAzeci $i cinci be ani), spunecomunicatul francez, sint buse pentru petrecerea bestiilor, care nuinjeleg sl li fie urit pe brum bupA ce au petrecut asa be bine inlocurile unbe au abus urgia si au lasat prapabul.

SA cetien, be zece ori aceste bescrieri. Ele nu cuprinb inci-bente locale, capricil intimplãtoare. E practica hunicg, ridicata la

N IORGA 275

legalitatea unei discipline i innaltath la demnitatea unei filosofil.Sa le cehm si sa ne beprinbem cu ele. Caci sa stim ca pe

la cale ca a-c'easta ne vom intoarce si noi acasa.13 Mart 1917.

PrimblAri §i inconOienIA.

Om cinstit care vei ceti aceste rinburi, om cu burere pentrusuferintele terii tale, om milos cu compatimire pentru fratii tai carizac in spitale $i pier pe brumuri, flaminzi si goi, om patriot caresimti nerabbarea razbunatoare a umilintilor pe care ti le-a impussoarta, om muncitor si harnic, care ai cautat un colt in care lu-crul minilor tale sa poata fi be folos terii si neamului tau si carein sporul osteneIilor bin fiecare zi iti afli mingilerea acestor incer-earl, nu ie$1 pe sträzile, in sfirsit curatite, ale centrului iesean inceasurile be bupa amiazi cinb e calb si soare si se inghesuielumea care se primbla.

Europa intreaga e un vast arsenal. 13ulevarbele pline obata beo lume careia-i era ingabuit a-si cauta o inofensiva bistractie, nuvab becit fete pe care grija se uneste cu maiestatea muncii nein-trerupte. in tara viitorului unbe se presupunea ca sufletul national-e mai vesel, in Franta, viata sociala be obinioara, in care be altfelbominau strainii o continua astazi strainii singuri. Anglia e o imensafabrica be arme, unbe lucreaza be zor, zi si noapte, femel si fete,cari inteleg Ca astazi a trai intr'o lath care se lupta inseamnä acolabora prin ceva, prin cif de pufin, printeo atitudine, printr'ostare de spirit macar, la victorie. Nu s'ar fi crezut vre-obata capoate fi in stare lumea be atita munca si be o munca asa be be-votata ca aceasta.

Numai in putrebe colturi be Austrie, be Ungarie se zice caar fl altfel. Acolo cu miile se sustrag oamenii be la luptd si be lalucru si, fireste, cinb nu borm, petrec. Dar acolo este macarpebagogul german care rechiama la orbine, fie si cu batul, si estesuferinta hranei, greutatea pinii care imprima o seriozitate trista sipe fetele acelea care nu sint innobilate prin sfortari altruiste.

Acuma, bupa ce ti-ai amintit toate acestea, pe care be sigurle stiai, cum nu se poate sa nu le stie cineva, compara cu ceia ce

276 Räzboiut nostru in note zilnice

se vebe aid, in Iasul care a suferit pAnd ieri be frig, care astaziare foametea in perspectivä, in Capita la be pribegie care nu stiecinb se va intregi tam, care se asteaptä la uriasele jertfe cu careva H cumparatä victoria si care trebuie s5 consibere cu preocuparenecontenitä ce se petrece in momente be supremá crisä la aliatii becari asa be mult atirnAm.

Un val be lume elegantà se revars6 be la uitata statuie a luiCuza-Voba 'Ana la clubul be joc be cArti a cárui prosperitate tri-umfa, pänd ieri, bin ferestile minbrei fatabe. Ofiteri cu sutele, avin6la brat be sigur sotii iubite, bar WA si femei WA capátiiu una bupáalta, expuninb rochii noug noute si mantii al cAror postav are uneoH o ciubatä asámanare cu acel postav albastru care se intrebuin-teazá pentru uniforme. Si e o mlábiere be talii, un sopotit be vorbebulci, o bucurie be a trOi pentru sine si pentru altii, be sd ziciInca obatà ca ziaristul olanbes care a spus ca si la Bucuresti e totasa, la cei cari au rämas, nu minte.

Daca ai vebea o seará be infringere, cu fugarii cázinb fulge-rap pe brumuri, cu armele rupte si tunurile päräsite, cu návala bus-manului turbat be frigurile succesului, cu steagurile tale in minilelui, nu fi-ar fi afita ruOne...

Ce sä mai cerem másuri ca aceia be la Bucuresti be a seinterzice ofiterilor WA ocupatie petrecerea pe strAzi ? Ce sa maiscriem articole inbignate, ca acela bespre automobile,borit bin vehiculele nevoilor militare pe niciuna binlor ? Ce &á mai infieräm aceasta bestrabAlare ? E in

Dar tu, om cinstit, om milos, om patriot si maicitor, fereste.te be a trece, pentru a nu-ti impovoratul pe care lucrul bevotat ti 1-a usurat be miseriileaceasta cale a Inconstientei I

13 Mart 1923.

care n'a co.usurpatoarele

zábar.ales om mun

bin nou sufle-momentului, pe

Mislunea Jul Briand.

In aceste momente becisive pentru Intelegere se trimete caambasabor la Petrograb seful be pand ieri al Cabinetului frances,Brianb, si aceastä misiune este, probabil, si causa pentru care ela Orbit presibentia Consiliului.

N. IORGA 277

CI va trebui ca, biruinb primejbiile brumului, care e insusi Intact be eroism, sa infrunte la ajungerea in Capitala unei Rusii noua,nu democratice ci populare, una bin cele mai grele situatii. Toatalumea spune ca istoria se repeta, bar foarte putini isi ban seamabe intelesul acestui cuvint. El inseamna, nu a ai breptul be a faceaceleasi greseli pe care in alte teri si in alte locuri le-au facut altioameni, cari le-au si platit cu singele lor si chiar cu binye Orli lor,ci CA oriunbe s'ar face aceste greseli ele abuc bupä binsele aceleasiurmdri triste, aceleasi pierberi si aceleasi pebepse. Caci fatalitatilepe fume se fac totbeauna si pan oameni, iar puterea omului ca in-bivib, ori in ce lucru se amesteca, e asa be mare, incit el poatesd bea cel putin un alt caracter evenimentelor care totusi trebuiesä se petreaca: el nu va opri furtuna pe care o trezesc imense pu-teri ceresti, bar, cinb va cunoaste bine cum se besfasura ea, vabuce la liman vasul pe care crivatul il va fi zgubuit, bar nu I va fiputut innéca.

Valurile marilor miscari populare le cunoaste foarte bine Tri-mesul acelei Francii republicane care prin biscursurile oamenilor eipolitici, bar si prin scriierile istoricilor ei oficiali", pretinbe a be-rivä bin marea Revolutie be la 1789 si ca, mosteninbu i brepfurile,ii urmeald si trabitiile. Se faun, farä inboiala, la orice prilej marilefapte ale miscarii liberatoare, care a facut sa curga atita singe, nunumai nevinovat, bar, innainte be toate, pretios, nespus be pretiospentru natiune; insa, be un timp, nu se mai crebe un pacat feta'be Republica insasi sa se nate si rätacirile ei, osebinbu-se bintrecorifeii ei pentru a-i supune unei critice meritate pe aceia cari n'aufdcut alta becit sä urmareasca scopuri nebune, rásarite in minti bol-nave, ori sä cearà zilnic, ca un tribut ce ar fi fost batorit virtutesi convingerilor lor, viata semenilor.

Denton se clatinA pe piebestalul salt be lingá Institutul Fran-dei, fllarat nu mai e ca pentru contemporani camicul poporului,),si singerosul Robespierre, recele osinbitor al superiorifatilor bin ju-rul lui, n'ar mai putea fi presintat ca un erou national. Eroii nati-onali, aceia o $tia si Franta be'nnaintea razboiului, iar acea beazi, bup'd nespusele ei incorbäri si gloriile ei curate, o tie si maibine sint generalii, rasariti bin stratele nouä ale poporului, care,innainte be treizeci be ani, printr'o intuffie minunatä pe care li-o

278 R5zboiul nostru in note zilnice

babea pare ca geniul insusi al Patriei, au putut duce la biruinigsteagurile francese, fail a se intreba in fiecare moment care Sintschimbärile constituponale, ce s'au introdus in Parisul tuturor agi-falizlor.

Aceste lucruri le poate spune 13rianb barbatilor cari stau infruntea miscarii revolutionare bin Rusia, socialistilor ca si aceloracari, ca illiliucov, cunosc be sigur Revolutia Francesd, be vreme cepornesc bupd toate trabitiile acesteia, bar carora o interpretare fran-cesa a ei, pe basa celor bin urma cercetari, bar mai ales a celorbin urma experiente, li poate fi beosebit be pretioasa. Le poatespune cu atit mai convins cu cit insasi cariera lui a fost o lungabesvoltare, care a bus pe infocatul agitator bin tinereta, pe ibeolo-gul care, ca laures, se emotiona insusi be frumuseta frasei sale, lasimtul unor realitäti care sunt, be sigur, mai putin stralucitoare siasa be margenite fa ta be imensitatea visului, bar, in schimb, plinebe nesfirsite binefaceri pentru omenirea noastra, care, sa nu uitam,este ea insasi, prin firea lucrurilor, marginita in breptul ei la fericire.$i noii stapini ai Rusiei vor vebea, cu totii, Inca mai bine prin ar-gumentarea puternica a omului be Stat frances, a Trimesului ilustrual acelei Franchi pe care o invoca si ca invatatoare si ca mobel, ca,baca spiritul lui Lafayette buce, Fara nicio sgubuire, la prosperitateaneintrerupta, in cresterea continua, a Americeibe-Norb, cellalt spirital grabitului rabicalism politic si social, care se arunca spre o tintaexistenta numai in visiunile lui, nu e becit calea cea mai scurta slcea mai singeroasa prin care se trece be la monarhia trabitionala,incunjurata be garantiile pe care le-au ingramabit secolele, la cesa-rismul sprijinit numai pe bunul plac brutal al sabiei sale.

14 Mart 1917.

Jignirile WA folos.

De sigur in starea be lucruri be Ia noi trebuie energie. Numaiea, energia fara preget, fara obihna si fail crufare poate Inbreptalucrurile. Pretutinbeni trebuie sa se lase la o parte, pentru vremimai bune, omul amabil si belicat, excelentul functionar be biuroucaruia ii lipsote singura insusire ce pretuieste astazi, cinb toateputerile trebuie rascolite, oricine ar tipa si s'ar inbigna a i setulburä obiceiurile, si aruncate in lupta.

N. IORGA 279

In privinta aceasta nu poate fi nick) inboiald. $1 nu noi ne-amplinge, cari am cerut totbeauna ca privilegiile, care nu sint buneniciobatä, becit pentru acei ce se bucurd be ele si, bad s'ar uitasi ei mai bine, nici pentru binsii , ca toate privilegiile be scutirei sustragere sä inceteze. Nu noi am cere sd se facd politete ca in

secolul al XVIII-lea fatá be aceia cari, cinb natia lor se zbate inasemenea miserii si se afld in fata unor primejbii ca aceasta, inte-leg a-si pastra huzurile lor bin vremuri, be si niciobatä nu le-aucumpärat prin muncd.

Dar aceasta nu inseamnd a intrebuinta greutdtile zilei be as.-täzi si brepturile cu totul neobosite pe care le bau agentilor puteriipublice, be orice categorie si cu orice caracter, pentru a" intronagrosoldnia ca mijloc unic be a guverna.

$i zilnic avem bovezi cd se face aceasta incercare. Se brus-cheazd, se loveste lumea, färd nici-o consiberatie fata be cinstea,be numele bun, be vrista, be sexul nimänuia ; se arund lard niciunmotiv vorbele cele mai grele, se inbreaptà amenintdrile cele maistrasnice, se intrebuinteazd cele mai orbinare mijloace. $i a cei carifac asa, intrinb ca o furtund in casa omului care se sileste a fi

astfel fiinbcd are in vebera un scop mai innalt si care vorbeste tarepentru a cdpdta ce i se cuvine in veberea scopului ce I s'a hotárit-Nu, se vebe bine cd cel ce procebeazd astfel e incintat ca o poateface, ca nu mai poate de mindrie in rolul cu care s'a imbracatea asa ar fi vrut sä faca totdeauna si-i pare bine ca-i e ingaduitodatä a o face.

Dar atunci lucrul se schimbd cu totul. N'avem aface cu inter-mediarul devotat si sever, neinduplecat, al necesztatii natioanale,care.ti poate cere orice i oricum, ci cu abusivul din fire, cu tru-fasul din temperament, care, bupd ce o viatd intreaga a regretat cds'au bus brepturile be a Calm in picioare si be a lovi in obraz peoricine ale vechiului ispravnic si sames si zapciu, ale ciocoiului befanaxiot, se imbatá acum be fericirea cd imprejurdrile-i permit sauasa crebe el sa lepebe be pe ghiara mostenitd mänusile suptiriale civilisatiei apusene.

$i contra acestei intoarceri a celor mai hibe vremi protestdmin numele acestei societdti intregi.

E o vreme astdzi cinb trebuie sa -legam pe fiecare cit mai

280 Rázboiul nostru in note zilnice

mult de fara 0 neamul lui, sA le arAtAm in lumina unel iubiri carecuprinbe pe toti, a uttei breptäti care nu uità pe nimeni. Atitia tre-buie trezifi chiar la simtul batoriilor cAtre RomAnia $i natia roma-neascA $i pentru ca acest simt sA bureze trebuie ca iubire sA fifost la inbemnAtori. Altfel se ajunge la acest resultat monstruos :be a face pe atitia oameni sä se bepArteze cu inima be neamul bincare fac parte $i be pAmintul pe care s'au nAscut. Cad nu toatesufletele se pot ribica a$a be sus incit sA vabk peste toate jigni.rile $i suferintele care li pot vent be la represintantii puterilor Sta-tului, acest Stat insu$1, cu insemnarea lui nationalä sublimk

Vechiul ciocoism a zvirlit peste hotarele materiale ale teriisute be mii be Romini, pe cari n u-i vom mai putea recApAta nicio-batd. SA nu arunce cumva astAzi noul ciocoism peste hotarele tovA-r4iei suflete$ti a Rominilor, absolut inbispensabilk pe atitia oamenipAtimiti, batjocuriti $i pAgubiti !

MI placerea bomniilor lor nu rAsplAte$te neamul be aceastApierbere.

14 Mart 1917

Virtutile du§manului.

Trebuie s'o mArturisim in toate privintele, moravurilenoastre germane au decAzut jalmc. Respectul, despre careGoethe zicea di e adevAratul scop al oricArn educatn mo-rale, dispare din generatia nota cu o rApezimune uriasA .Fin nostri despretuiesc eminenta valoare a veclulor tra.ditn si nu vreau sl se uite decit la ce are sansa de aservi interesele lor nemulocite. Lucrurile'sufletesti nu maiau mci-o putere asupra poporului nostru german.

(Treitschke insusi, in 1895 )

Cinb, Ia inceput, bomniau inboieli asupra mersului rázboiului,bouA feluri be oameni se invoiau in pArerea cA Germania nu poateInvinge sauceia ce, la urma urmei, e tot unacl ea nu se poatefolosi be biruinta ce ar ci$tiga-o. Erau aceia cari nu cuno$teau Ger-mania becit prin u$oara criticA a protivnicilor ei $i aceia cari prinei in$ii o cuno$teau nu ca specialistul care jubecd o tarà $i un po:por bupA f elul cum specialitatea lui inflore$te acolo, ci ca oamenl

N IORGA 281

cari au trait acolo si, bupa ce au plecat, s'au finut in curent cuce s'a petrecut Inlauntru.

Germania be acum treizeci, patruzeci be ani, avea be sigurmulte neajunsuri, bar bespre binsa n'ai fi putut spune acelasl lucru.Prea apropiata era Inca biruinfa, saminfa pacatelor cazuse prea becurinb Intr'un pamint care era beprins a ba o recolta cinstita sisanatoasa. Se pastra scrisul si ginbul cel vechiu pentru care a res-pectat-o si a iubit-o omenirea : se pastrau vechile moravuri befamilie ; respectul pentru femeie era ca o Invafatura religioasa sitot asa respectul pentru carturar, pentru Invafat, pentru omul caruianu-i trebuie o uniforma ca sä bomine cu fruntea pe ai sal. Era in_

13erlinul be la 1890, pe care I-am cunoscut pe vremuri, un aier berece constringere, be infepenire posomorita, si nu lipsia nici bruta-litatea, grosolania ca mijloc be a stapini, mai mult beat ca o vabirea firii omenesti insesi. Dar (Germania Iloua* nu se alcatuise Inca.

Aceasta .zGermanie NouPtrufas rebelã fafa be sfinta mos-tenire a innaintasilorcineva bintre ei a spus Ca nu mai slut nici2000 be oameni cu felul be a ginbi al lui Goethe, o bescriere, incursul razboiului, cineva care o uraste bestul pentru a fi cautat sä ibea be rost, un Polon bin Paris, b. Teobor be Wyzewa, intr'o cartecare poarta chiar acest titlu.

Cercetinb literature ei mai nouä, el a gasit inbivibualism bes-frinat, un Eu salbatec care cere totul pentru sine, si in acest inbi-vibualism o nestinsa sete bupa bunurile si placerile carnii, o furiebe petrecere, be bogafie pentru a petrece, care biruie acum si pa-tima cea veche bupa onoruri si bistincfii. Omul cel mare, cum sestrabuieste a fi oricine, e un barbar harnic, care si stoarce muschiisi mintea pentru a probuce mult, cit mai mult, bun ori rau, numaisa afle cumparatori, pentru ca pe urma sa se arunce, cu probusulbogat al ostenelilor lui, asupra viefii si sa-i stoarca, fara scrupul,fara rusine si fall alt scop, toata mulfamirea be care se poate bu-cura fiece fibra be nervii lacomi.

Dar, Inca obatä, biruinfa unor astfel be oameni nu poate fisuportata. Ei omoara si se omoard lucru pe care-I uitam preaabeseaIn zabar. Omenirea nu-i va finea In spinare pentru a selasa supt5 be binsii cu niciun pref. Mai curinb se va rapezi, nebunabe burere in prapastie, si se va sfarima acolo cu fiara care s'a

282 Räzboiul nostru in note zilnice

infipt in muschii ei $1 care nici nu se lasá $i nici nu poate bobori.SA vebem macar ce este in sufletul acestei armate a biruin-

lelor, innaintea areia cab in genunchi toti abmiratorii succesuluiinnainte ca el sa fie trecut prin aspra, dar neaparata revisuire atimpului

Wyzewa a intrebat pe mai multi $i intre altii, pe Germanii,ei insii. Poate ca si mai abuc aminte cite unii be 111iica garnisoanä,pe care o zugrávia un romancier be acolo, cu toatä meschinaria eiribicul5, bin care se ribica numai, ca notä serioas5, cinicul besfriu.Criticul a cercetat $i pe alti romancieri si a g5sit la ei acela$i ofiterbe societate $i be paraba ba, be societate $i be parabd , preo-cupat be toaletele lui captusite cu vata, be pieptAn5tura lui, be suc .cesele lui pe ling5 femei care se ascunb tot asa be putin cit seascunbe el insusi In asemenea cuceriri, pe care le crebe clegltime,.A gäsit aceia$i oameni, cari, pánd la printii bin familii bomnitoare,gAsesc in betie,cu care s'au invatat, be alminterea, be la $coallunbe li s'a spus a aceasta e o trabitie nobil5 a strAmo$ilor,untrujloc be a se afirma $i be a se cimpune,, ajunginb astfel in tur-barea periobica a alcoolului, supt ochii orbonautelor care-i vabcum se begrabeaza, .zni$te abevarati barbari).

Aceasta o spune $i un ofiter, unul care cu cinste a ieit bin-teo armatà care I-a desgustat, capitanul Pommer, om in came $ioase, care, in scrierea sa Doukeci be ani ca ,ofiter be infanteriein terile Imperiului" (cZwanzing jahre als Infanterieoffizier in benReichslanberp), benunta aceste lucruri in 1914.

El mai constatá $i o neonesitate foarte intinsä. Ofiterii se in-$ealá intre ei, vinzinbu-si, cu asigurare c5 nu caut5 sd fad oafacere", cai bAtrini $i bolnavi, cari crapà peste citeva saptamini;ei traiesc bin batorli pe care, cinb le fac chiar, $tiu bine cá nu levor plAti ; el silesc, cinb ajung in ranguri mari, pe inferiorii lor sa'li se cumpere automobile be primblare. Iar, in ce privWe com-petenta lor militara, ei sint simpli indeplinatori, fara iubire i cu-riositate de a #i lucruri noua, ai formelor inclatinate, prin care sepierde vremea fara folos Caci Pommer scrie, literal: gOrice ofitercare privWe preparatia rasboinica drept scop principal al profe-siunii sale simte fara voie o a devarata desnadejde, cind descoperezit de mult domina la noi aparenla intreaga viala militara ,si cit

N. IORGA 283

de mull grija formei Intrece pe a fondului*. Resultatul e ca soldatifurgsc casarma pi nu stiu cum sg scape mai rgpede de armatg.

Dupd gazele asfixiante, but:A licvibele aprinse, bupd ,,mitralie-rele be pieptg, bupd tunurile care bistrug orasele la 15 kilometri,but:4 opera himiptilor i isprava lui Krupp von Bohlen estenu välásati a fi inbusi in eroare aceasta.

$i and aceasta este la fund, acesta trebuie sg-si dea pi ur-tnärile.

Dar urmdrile nu pot fi becit .infringerea finalg a unei astfetde armate, iesitg dintr'o astfel de socitetate.

Mara be un singnr cas : cinb lumea moderng toata n ar frmai bung decit atita.

Si, oricite befecte ar avea ca i aiurea, inferioriiatea ei fedde asa de putin ca energie moralg nu s'a dovedit incg, silinb peoamenii cum se cabe sa caute bin nou in pustiuri Tebaibela iso-larii lor.

15 Marl 1917.

Retragerea de la spltale?

De sigur ca situatia in spitalele noastre e mai grea astdzibecit oricinb, cu toate inbreptárile ce s'au semnalat in zilele binurmä.

0 boald carela se spune cd numai vremea mai bund, careapare i bispare, in capriciile primdverii Incepatoare, i-ar puteapune capät, ingrAmdbeste pe bolnavi in paturile neinbestulltoare.

Mäsurile be paid nu s'au putut lua pand in timpul bin urmd,lipsinb rufaria $i chiar lemnele pentru spálatul ei. Un numár bemebici $i be infirmiere au ant jertfd a unor ingrijiri bevotate, $isocietatea intreagd a primit cu o stringere be inimä bureroasd vesteabolii $i bin nenorocire, in atitea ceasuri, a trecerii lor bin viata.

Asemenea lucruri s'au petrecut i aiurea. Efectul a fost inorice tard unbe ebucatia $i scrisul intretin In suflete cultul batoriei,färd a mai vorbi be acelea unbe bainuieste in toatä puterea sa acelsentiment crestin, bucuros be jertfa unei vieti trecdtoare pentruinnalta i vesnica multamire a cercurilor efectul, zic, a fost cdo nobild emulatie a fdcut pe atitia altii sä alerge, nu pentru a cduta

284 Riizboiul nostru in note zilnice

ca intr'un sport periculos oi rar, primejbia, bar pentru a ba ajutorcu toate precaufiunile pentru a pAstra o viall utilà, aproapelui in su-ferinfd. CAci, bacA este o contagiune nenorocitA a lucrurilor rele, binfericirefirea omeneascA este capabilA oi be contagiunea cealaltA, bine-cuvintatA, a faptelor bune.

SA mai citAm execufiile ? Marea epibemie be tifos bin Rusiaa fAcut sA rásarà in 1890 un sfint entusiasm pentru burerile omuluicelui mai umil. Stubenfi oi stubente, femei bin cea mai bunA socie-tate, tineri invAfafi be la cari se aoteptau opere marl s'au aruncatcu patimA unbe era focul mai cumplit. $i nu-i inbemna nimeni,necum sd fie cineva care sä-i glorifice. Se formase o ligA be obscu-rantioti cari, supt cuvint ea poporul, bacA-I ajufi, ioi tiea Iflas* oiajunge neguvernabil, f A ceau tot ce li stätba in putinfA ca sä impie-bece simpla impArAfire a pinii care venia bin America pentru Tinu-turile stäpinite be foamete. Eroii bevotamentului cari cAbeau in mij-locul bolnavilor ingrijifi be ei, sfinfii aceotia moberni erau pirifi carevolufionari oi pricinuitori be tulburAri. $1 totuoi ei oi-au urmatcalea be spini. 5i, cinb s'a abaus holera, oi la holerA au alergatcei rAmaoi in viafä.

Acuma cer ajutor, nu numai bolnavii bin spitale, bar oi solbafiibin anume lagare, unbe mai mult becit ofiferii sint necesari sani-tarii. Cum trebuie sA se ingrAmAbeascA acolo tofi aceia cari potfolosi omului ce sufere pentru fara lui oi pentru viitorul ce este sAi se pregAteascA! $i cite unuia in focul bolii i se vor fi nAzArinbalbele vAluri ale bunelor boamne care obatA ioi bisputau, in fru-moasele spitale bin I3ucureoti, rAnifii..

Dar se spune cä brumul acela n'ar fi tocmai bAtut atuncicinb trotoarele Iaoilor sint pline be lume oi banii se bau cu ne-miluita la jocul be cArfi. $i se pretinbe chiar cd la spitale seconstatA o adevarata desertiune.

D'ar putea fi ceva mai trist. Cad ce umilinfl mai mare poatefi pentru un popor becit aceia ca, atunci cinb bin nenorocire numai ajunge singur pentru ail recapata teritoriul prin bArbafi, el sa.vtepte i de la femede de aiurea grija pentru soldafii sii insuferinja?

Dar mila omeneascA e aoa be mare, incit, Hfi sigure, boamnelor,

N. IORGA 285

ca ele vor veni pentru a NI tot ajutorul cuvenit, bar pentru a sivorbi pe urmä be tara unbe Dumnezeu, raspinbinb bin belsug toateborurile, a uitat sä samene bin bestul si sfinta saminta a iubiriibe oameni

15 Mart 1917.

Ce a pregltit revolutia in Ibisia.

Revolutia bin Rusia, al c5rii ultim resultat nu se poate pre-vebea nici be proorocul politic cel mai incercat, a cuprins cu oräpeziciune fail p5reche intreaga tarà imensä. In vre-o bouä s'ap-tamini ea a fost recunoscut5 si aclamatA, bacä nu be toatà lumea,macar be o parte imposantä a populatiei be la Marea l3alticá p5näin Crimeia pi in centrele Siberiei, care nu mai sunt be mult isolate-

S'ar crebe ca o pregátire inbelungata a frAmintat toate pro-vinciile, exercitinbu-se macar, cu putere si cu metoba, asupra ele-inentului rusesc bin ele. 0 astfel be pregátire ar fi cerut insa alteimprejurari becit cele be !Ana acum, in care totusi absolutismulbänuitor era forma be guvern, si alfi oameni becit socialistii carinu puteau pltrunbe cu propaganba lor becit inteun anumit mebiusi becit liberalii, mai mutt sentimentali si romantici, cad nu stiauin bestul cum se organiseaza multimile pentru miscári asa be in-bräsnete.

Dup5 toate infatisarile, a fost in aceste evenimente, pe carenu le astepta nimeni in strAinátate, o urias5 spontaneitate, o subitämanifestare a constiintelor, vabirea fulgerAtoare prin fapta a uneistari be spirit formatá inbelung.

Aceasta s'a putut face ins5 numai in alta Rusie becit aceiape care sio infatisau atitia, si noi in rinbul intäiu, alta, far5inboiala, becit a nuvelelor lui Cehov si alta chiar becit aceia carese bescria be cspecialistii, in aceast5 materie cad erau, bupá pro-pria lor afirmatie, socialistii nostri.

In ultimii treizeci be ani o cultur5 cu caracter activ, cautinbcu sete sufletele pentru a le atinge, a le sgubui si a le preface, s'aintins asupra Rusiei intregi. Ea a avut cetitori in stratele care aiu-rea nu cetesc sau cetesc numai pentru bistractie, neconsiberinbcartea, be trecátoare plkere, be interes fugar, brept o Evanghelie,

286 RAzboiul nostru in note zilnice

cad nu se pastreaza, acolo, bin Evanghelia insasi becit o forma lacare nimeni nu ginbeste zilnic ori amintirea unui lucru be multparasit sau sfarimat. In acel popor rusesc, ramas abinc religios,pastrinb chiar religtiositatea, ca spirit, ca nevoie sufleteasca, in aceleclase be sus pe care invafaturile innalte le besfacusera in mareparte be stapinirea trabifiei, orice scris aparea ca o revelafie si cao propaganba, care se primeste ori se combate, cu patima si furie,bar nici intr'un chip nu se priveste ca trecatorul care un momenta besteptat luarea aminte si la care, inbala bupa aceia, nu se maiginbeste nimeni. Pentru a cauta un raspuns la intrebari funbamen-tale se cercetau cu nerabbare foile tiparite si la capat cartea, princare se intrevebea in fiece clipa autorul, era pentru cetitorul necon-tenit atent ori un busman ori un prieten.

Literatura nafionala ea insasi a capatat tot mai mult acestcaracter real, practic, fara care ea nu putea fi primita becit boarin acele cercuri aristocratice, straine be Rusia care se misca inchinuri asteptinb o mintuire be la sine insasi; bar acele cercuricetiau in limbi apusene, care bau bistractia bin bielsug. Se trecusepeste romantism, nu pentru a cabea in naturalismul care se faunca oglinbeste numai ceia ce este fall sä bea si o jubecata, ci pentrua implinta critica, vitejeste, in toate ranele corpului social. intaiuse arunca anatema contra lor, cum s'a facut cu Tolstoi, care nuera anormal la batrinefele sale, ci urma la virsta lui innaintata mis-carea sufleteasca a societafii intregi. Un Gorchi a trebuit sa-si cauteun abapost sigur in strainatate. Pe urma insa oficialitatea s'a be-prins, fiinbca acolo boar oficialitatea 2ns4i e compusä din oameni,cari nu pot räminea nesimfitori la curentele care agita societateape care sint pu0 s'o p'azeascA i s'o infrineze.

hike o astfel de literatura i presA nu e declt o deosebirede format p'i de ingrifire a stilului. Una si alta au lucrat bed inbeplina infelegere, urmárinb acelasi scop. Presa be informafie pur5a bisparut ca si literatura be purl bistracfie. Societatea si-a cerutbe o potriva pentru nevoile si burerile ei ziarul ca si cartea. Operalor s'a exercitat in acelasi timp si a fost beci be o putere uriasa.

Pentru a face sa se coboare pana in funb ibeia, persoanebevotate causei populare au intemeiat Inca be acum bouazeci; trei-zeci be ani scoli pe care le susfineau bin mijloacele lor si unbe

N IORGA 287

abesea oamenii be-o innalta intelectualitate faceau lectiile. Poate nue tara in lume unbe atita tragere be inima sa se fi cheltuit pentrua chema pe cei mici si multi la imparta$irea binefacerilor suflete$ti.Bibliotecile populare ale Rusiei pot sta linga ale Danemarcei $i Ame-ricei. $i aceasta nu pentru a-i face ccultrz, ca aiurea, ci pentru a-1face liberi si fericzti, pentru a-i ingabui sa intre ca ni$te crebinciosibeplin inbreptatiti in biserica ibeii, pe cinb aiurea ei erau lasati inpribvorul catehumenilor.

Statul, privelegiatii au incercat sa reactioneze. Aceastá reac-fiune a dat scoala oficiaM a poporului. Ea cauta sa propage ibeiapolitica be supunere si ibeia religioasa numai fiinbca se crebea abuce la supunere, tntinbu-se ca, in Evanghelie, Chesarului ii revinenumai forma, batoria bin afara. Si iata ca Tolstoi a rasarit pentrua talmaci bupa nevoile Rusiei Evanghelia insasi, aratinb ca lucrulbe capetenie e datoria din Muntru $i ca forma ea insa$i trebuiesa se schimbe bupa binsa. Cad Chesarul are batoria be a fi bupavoia lui Dumnezeu, care El este tatal ve$nic be o potriva iubitorpentru toti, al poporului care se schimba bin generatte in generatie,

Sprijinul Scripturii insesi se barima astfel pentru oficialitate.bupa ce i lipsise total sprijinul culturii la un popor care trecea intregprin cea mai mare crisa a sufletului sat'.

De aid avintul popular cu care el a atacat problema cea maresi caute s'o rezolve. De aid insa pentru prietenii $1 aliatii Rusieiipentru aceia pe cari soarta i-a legat mai aproape be binsa, $i oasigurare pentru viitor. Caci nu mai avem a face, ca in Franta Re-volutiei, cu care comparatia se impune atit be u$or, cu o aristo-cratie fãcInb sportul hbertatii, cu o burghesie ambitioasa be a jucaurt rol $i cu un popor strain cu totul be orice invatatura care i-arii putut potoli $i orienta sfortarile, ci cu intelegerea mai presus beclase a unui popor mobern asupra caruia a lucrat becenii intreg,c11 staruinta $1 iubire o cultura care, fiinb progresista pana la rabi-calismul cel mai aprins $i cel mai naiv, ramine totu$i abinc religi-oasa si larg umana

16 Mart 1917.

288 Räzboiul nostru In note zilnice

Raspuns until asocialistD.,

Un socialist care-si abuce aminte cd este socialist in momen-tul cinb toatd lumea trebuie sa-si abucd aminte numai cd sint Ro-mini, ni scrie pentru a protesta in contra frazei: Germanii gatliberat bin temnifele noastre tofi tilharii cari au pretins cd au ibeisocialistv.

Cetdfene braga, putem sa fim socialisti, bar sd stim intdiuromdneste sau o limn' neo-latind.

Caci si in limba portughesd, cinb spui cd cineva pretinde afi un lucru, aceasta inseamnd a nu recunoaste cd si este ceia cepretinbe.

Eu am vrut sd spun atita : cd Nemfii au liberat la Bucurestipe tofi hofii 5i trabdtorii cart ca sä scape be unbe erau, au pre-tins cd sint socialisti.

in ce priveste socialistii abevarafi, sa fi fost in locul lor, cuori-cit be pufind breptate m'ar fi inchis ai miei, n'asi fi iesit, pentrunimica in lume, bin mila Nemfilor.

Dacd pentru b-ta Neamf si Romin, caldu si victimd, busmansi frate, e tot una, pdcat be ortografia 5i caligrafia b-tale pe carele recunosc bucuros. Stiu cd aceasta este o concepfie, bar bin zi

in zi se vebe mai bine ce cap ciubat trebuie s'a aibd cine o mai abmite.Doamne, socialist... A fi anti-socialist este pentru b ta o cale

spre fericirea sociald a omenirii. Si be aceia pui in perspectivd rds-coale 5i revolufii, be care mintea clara 5i inima patriotica a majo-ritàfii acestui popor ne vor feri. Dar ,eu cunosc altfel be socialism:el std in a apdra ori ce cauzd breaptd a sarácimii, in a ajuta orice nevoie a ei, in a-i servi intreg breptul 5i a-i pregati, in unire cuinteresele esenfiale ale nafiunii, un viitor uman.

Nu e socialismul fariseului nici al vamesului si nici al luiAhab cete5ti 13iblia, cetdfene ? , care era un fel be socialistincoronat be spefa b-tale cinb a expropiat via lui Nabob, proprietar,si 1-a ucis pre el, cum fdgabuiesti sd fad b-ta cu tofi acei cari n'auin cap ma5ina b-tale, expropriinbu-i astfel si be inteligerif a lor. Darsocialismul acesta este, hai sd-i zicem, bomnule, la sfirsit, al bunu-lui Samarinean, care locuieste pana in ziva be astäzi in Evanghelie.

$i pe acela noi cdutdm sd-1 urmdm.16 Mart 1917.

N IORGA 289

Rgspons la o plingere.

o boamnä mi scrie pentru a se plinge Ca in aceasta foaie,"care nu cautA sä scormoneasa niciun sentiment negativ si care arbori sa nu vorbeasca becit be gloria unei armate si be virtutile uneisocietati intregi, s'au atins sentimentele sale si ale multor altora,vorbinbu-se rAu, si inca in termeni pe cari o ureche belicata nui ar putea asculta, bespre Capitala nenorocitá $i plinä be burere aRomäniei.

Ar fi o foarte grea invinuire Despre niciure:Romin nu trebuiesä se vorbeasca astazi cu asprime, ci numai cu nesfirsitä borintá,cu calburoasa rugAminte be a-I face mai bun, pentru cinstea lui sipentru binele Patriei. Deci cum am putea noi cauta sä atingemcategorii intregi bintre ai no$tri ? Si Inca oameni cari nu se potap5ra. $1 nu se pot apara pentru Ca la binsii stráinul e bomn,pentru a intre noi si ei sint liniile be luptä ale cuceritorului, pen-tru cä glasul lor nu poate rázbate pand la noi, aceia cari am plecatcu steagul!

Ar fi foarte grea invinuire, boamnA, bar e nebreapta, cu totulnebreaptà. Nimic in scrisul nostru n'o poate sprijini.

Am vorbit eu singur $i cu nacaz, cu urá zici b-ta, si recu-nosc si eu be o singura categorie be oameni, cari ni-au batnenorocirile be care vorbeste si scrisoarea b-tale. De pleava trin-Mviei $i a luxului care s'a hränit atita vreme bin mäbuva insasi aneamului nostru. Acestia nici nu pot fi socotiti intre Romini, fiinbcäRomin inseamni astazi o stare sufleteasca, nu un act de na#ere,starea sufleteasca prin care ai putut face binele, ori care, macardnb ti se atrage atentia asupra gre$elilor si neajunsurilor, te poateabuce a face binele in viitor.

Ori poate, in pärerea b-voastrà, cele citeva mii be papagali aicivilisatiei apusene, al chii sens abinc si abevarat, be munca, beiubire be oameni, be solibaritate $i be sacrificiu, nu-1 pricep, acelepapusi ale hainei, pieptänáturii si vehiculului lor be primblare, aceiclienti rai platnici ai RomAniei consiberatä ca un hotel garni cusald be café-chantant jos, aceia represintä 13ucurotii.

290 Inzboiul nostru in note zilnice

Nu, stimat5 boamn5. Si nici b-ta, care scrii asa be frumosintr'o causa nepreapta, n'ai putut crebe aceasta

Bucurestii be ieri, propriu vorbinb, ca fisionomie morala a lornu existau. In Capita la Romaniei se abunasera zeci be mii be str5iniiar, ca populatie rom5neasca, functionari in numar coplesitor,oameni politici cu interese la centru si persoane bogate care cre-beau ca acest mare oras e cel mai habitabil", mai vrebnic belocuit bin tar5. Abauge miile be lucr5tori ai fabricilor si, in ce pri-veste o populatie localnica, avinb vechi r5bacini, vei gasi asa beputini lume, mai multa sar5cime...

Dar se poate lua numai ap5rarea ca suflet a unui gr careisi are unul.

Bucurestii 1-au avut. Ceteste b-ta ce spune caTatorul francesDoussault bespre Capita la munteana be prin 1830 40, ceteste ro-manele lui Filimon bin 1860. Vei vebea o bun5 viata patriarhalä,plina be mireazma poetica a trecutului, cu Me rica la mijloc, cupopa .binb invatatura copiilor intre crucile strAmosilor, cu locuintelealbe ale vecinilor cari stateau in casele lor be veci si in funb, cuclabirea be piatra a boierului localnic, la curtea c5ruia preotul gasiactitor pentru biseric5, fetele nun la veselia lor, mamele botezator alpruncilor, bornavii ajutor la suferint5, saracii spripn in munca lor.

$tim insa cu totii c5 asa ceva nu mai este.Dar un Bucuresti va fi. II vor forma cele citeva sute be oa-

meni, in haine mai curinb ponosite si cu buzunarele nu tocmaipline, pe cari nu-i gäsiai rad la alergari, nici la represintatiile cupreturi exagerate, nici la abunarile be societate, unbe, cum stip, selaub5 aproapele si se cultiv5... literatura, nici in jurul mesei verzi acluburilor, ci la cursurile Universitatii, la comemorarile Ligei Cultu-rale, la conferintele be la Ateneu sau in orice loc se munceste pen-tru societate, pentru tail si Neam

Pe acest I3ucuresti il pregáteste si nenorocirea be azi, bes-pre care nimeni n'a vorbit mai bureros becit noi, bar al carui rostistoric am incerat a-I fixa, cum e chemarea noastr5. II pregalirntoti cari ne inchinam prin muncä bevotatá viltorului romänesc. $ine ajutà la aceasta mai mult ba-mi vole s'o spun acei cariinteleg sensul criticilor noastre si nu se supará becit aceia, poatemai multi, care se sup5r5 tocmai pentru a nu trebui sa-I inteleaga.

16 Mart 1917.

N. IOR0A 291

Pacea separatä a Austro-Ungarlei?

0 telegramg bin America, pornitg be la coresponbentul unuiabin marile ei ziare, vorbeste be posibilitatea unei pAci apropiate cuAustro Ungaria. Si se abauge cg ocasia n'ar trebui plerbutg, ca nicio-batà nu s'ar ggsi o mai potrivitä ocasie becit acuma.

Telegrama a fost transmisg be abajii nostri. E evibent cg li-artrebui cit mai pujini busmani. Dan' Austria s'ar besface be Ger-mania, problema rgzboiului s'ar simplifica foarte mult.

Ar mai fi boar o intrebare. Cum se poate oferi o pace Aus-tro-Ungariei, ban este sä consibergm aceastä trasmitere be §tireamericana, cu consiberajiile ei cu tot, ca o astfel be ofertä ? In ceconbijii si, sä zicem cuvintul, cu ce sacrificii bin partea acelorachiar cari o oferg ?

Rgspunsul poate sg fie mai pujin interesant pentru aljii, caripe vremuri, au vazut chiar, in Austria, ungureascg ori ba, o nece-sitate a echilibrului european sau chiar o aliatá posibilg. PentruItalia si pentru noi acestia, mici, cari am bat tot ce puteam ba siceva mai mult becit ni se putea cere, pang la primejbuirea bin punctbe vebere ethic al viitorului nostru, pentru Sirbi, pentru Romini,rgspunsul la aceastá intrebare nu poate fi becit extraorbinar beimportant.

Din Austria nu, be si in Decembre presa itallang crebea cazäreste in lipsa bin titlurile actualului Imparat a Goriziei, a Trentului$i Triestului posibilitatea unei cebgri a acestor teritorii nebinbulisamg, cg in titlul obipluit al Suveranului austriac nu se pomEnescbecit gjerile be ImperiuD, iar nu si jinuturile ce li s'au abgugit.

Carol I iu e bunul prieten a lui Wilhelm al II-lea, $i minis-teriul pe care $1 l'a format e alcgtuit numai bin oameni cu celemai pronunjate si dovedite sentimente germane, in ciuba origineiboeme si polone sau si a singelui slay al unora bintre membrii lui :intimitatea, veche, a lui Berchtolb este $i ea o probg. Dar bin Un-garia, care se zbate infernal pentru a iesi intreagg, tocmai ea, mareavinovati, care, prin nemäsurata ei ambijie a provocat räzboiul, niyin inbicajiile.

Se $tie ce trubá si-au bat oamenii bin Pesta, be la o vremeincoace, ca sg aparg ca pacifici. La fiecare prilej se scoate la ivealä

292 Rkboiul nostru in note zilnice

activitatea lui Ham lyi, al carui rol, $i innainte be rázboiu, a fostsä cultive prietenia cu Frantz. Un mare ziar engles, Morning Post,a fost ci$tigat pentru a strecura, bin timp in timp, absolutia Unga-riei nevinovate $i pline si azi be cele mai bune intentli. Cinb ere-gele Carol al IV-lea aparu baunazi la Pesta, i s'a strigat ,,Traiascapacee, si imebiat s'a trimes telegrama in Apus, amestecinbu-sebibaciu numele lui Károlyi, cel care sta gate sa faca servicii Alia-tilor $i lui insusi, neamului salt in rinbul intaiu. S'a abus in Parla-ment, be un oarecare, ibeia be a se cere marirea Ungariei $i culeritoriu romanesc, si inbatä bupa programul comebiei, a rasaritcellalt, care a beclarat solemn ca Regatul Sf. $tefan nu mai arenevoie be locuitori bin alt neam. Aceasta ca sa se stie in Occibenta Ungaria nu boreste la pace becit integritatea ei teritoriala.

Acum iata $i lovitura cea mare. Pester Loyd publica o abresacatra aliatii nostri, prin care sehi bisericesti si politici ai Romitulorbe bincolo cer sä fie läsati in cuprinsul Statului national maghiar,care nu face nicio beosebire intre Ungur si Neungur $i in care ailor au trait frate$te cu Ungurimea asa cum au be ginb sa faca $ibe-acum innainte, nevroinb in ruptul capului sä fie cbesrobiti' beacea lacoma Romanie, totbeauna bornica be praba. $i bebesupt secetesc numele aminburor Mitropolitilor, ale canonicilor bin Blaj, alemembrilor Consistoriului bin Sibiiu, ale unei mari parti bin bepu-tat si bin fruntasi.

Nu biscutam valoarea actului in sine. Doar nu era sA vebemnumele lui fllangra supt vre-un bocument be bemnitate nationala.Iar in ce priveste celelalte nume, ele au fost culese in umbra spin-zurätorii be care atirnau trupuri be preoti si abvocati romini exe-cutati pentru trábare. De ce nu s'ar fi pus si numele lui 5aguna,ba chiar ale lui Avram Iancu si Horia, cari, cu cit pot ast'azi säproteste, cum sint si unbe sint, s'ar fi läsat iscAliti foarte usor suptor;ce regenerare be ibeal ?

Ne intereseazä aici proba noua si strálucità a unei actiunicare se urmäreste pentru a ni rapi, noug, popoarelor singerate Orala ultima picaturà, rásplata care bupà toatä breptatea lui Dumnezeuni se cuvine.

Nu vom biscuta ce poate sä se intimple baca s'ar abmiteaceste cereri. Doctrina bespre valoarea tratatelor care s'a procla-

N IORGA 293

mat la Berlin ar beveni atunci un abevar general, care ar tinealumea in stare be vesnic razboiu. Iar Austro-Ungaria, care n'ar banimic pentru a se aseza lumea pe base be brept si he libertates'ar gasi intr'o stare be continua revolutie, prin orice in$elatorienarcotica ar cauta ca sa potoleasca natiile ei totusi nesatisfacutebupa ce au fost jerthte a$a be crub pe toate cimplile be lupta.

Vom aminti insa un fapt, tuturor acelor cari negociazd $i facproiecte nesocotinbu-1.

Austria, Ungaria Ant, dacä nu ma Insel, simple remintscenfedin atlasele anterioare lui. August 1914. Iar acum exista numaizona de räzboiu gertnanä, care se Intinbe be la Rin la Vistula. Peunbe poate trece pacea sparata prin linhle germane, nu vebem.

Si astfel pentru intaia oara Wilhelm al II-lea si noi, calaul sivictima, avem un interes comun innaintea caruia trebuie sä can,lasele planuri, be trabare fata be binsul $i be strecurare fall benoi, ale Ungariei

17 Mart 1917.

0 scoald care se deschide

Am publicat $i noi instiintarea Ministeriului be Instructie caAgimnasiul Alexanbru-cel-Bun, care poarta acest nume be veche linistegloriasa $i be sigura inflorire a Molbovei, i$i beschibe cursurile Cu$colari be pretutinbeni, cu un program be trei luni, cu o primava-ratecá renbere voioasa a lectiilor, cu carti felurite, culese be peunbe se intimpla, bin imprumuturi $i banii, scoala se incepe in zilecinb bin frumosul cer albasfru pot sa caba bombe asupra celorstrinsi pentru invatatura.

Un sentiment cu totul beosebit ni cuprinbe inima la aceastaveste.

WA' bed, la un popor care, $i innainte be Unirea si liberarealui beplind, $i-a avut ragazurile, garantate pe beplin, ale muncii $iinvataturii nationale, o scoala be raspiatie unbe se abuna, nu fiiicelor bin partea locului, ci fugari bin toate partile Romaniei si romi-n smului. Si-au isprävit anul cine stie pe unbe, atitia bintre bin$ii,*i ginbul unuia bate aiurea becit a celutlalt in clipele be obihna,cinb stubiul nu inlatura borurile. In fata, in graiul lor se recunoa$te

294 Rázboiul nostru in note zilnice

inriurirea altor locuri in care nu se poate merge be nimeni, caci nu-lasá busmanul. Pare ca in jurul tuturora este si alt zib becit al scolifunbe s'au intilnit, acel zib be sill si be primejbie care ne incon-joara pe toff

Vor fi oare si la gimnasul Alexanbru-ce1-13un obisnuitele risetesi hirjoane ? Se poate, cad cophi se pot abstrage mai curinb becitnoi be la momentul si be la mebiul in care traiesc. Dar impreju-rarile in care invala nu pot lasa cu totul nesimfitor nici pe cel maigreu be inriurit. $i apoi ceia ce vebe copilul nu-si probuce tot efectulbecit une ori foarte tirziu,ca un material pe care-I stringi pentruo cugetare mai matura si mai puternica. Vor fi pe urma, fiecare lalocul lui, cetafeni ai Romaniei restabilite si intregite VI* publicase va besvolta cu aceiasi putere ca in trecut si chiar, bate fiinbatitea probleme noua, cu si mai multa putere. Va fi nevoie ca restulviefii noastre, a celor cart ca oameni facufi am apucat urgia be azisi mai ales toata viafa celor ce yin bupa noi sa fie cu abevaratzbravana si hotarita pentru a ribica si sprijini asemenea sarcini.$i nespus be mult vor folosi generafiei viitoare amintiri ca aceleabe acuma, cu scolite aceste improvisate, in care toate saraciile sisuferinfile, toate lacrimile si borurile, toata nerabbarea be munca silupta razbunatoare a Rominilor bin cele patru colfuri au stat alaturismerite, innamtea invafaturii eare reincepe, a slintei Invafaturi inacea limba nafionala al carui ultim sunet pierbut in golurile pus-tiului facut be binsul busmanul ar voi sa 1 auba pierzinbu-se.

Ca un semn be primávara privim si aceasta scoalã. Nu e, azi,.mai mare becit mugurul care creste minunat supt cea d'intaiu razacalba. Craca e Inca neagra, bupa cea bin urma zapaba ce a cazutbe pe binsa, bupa gerul celei bin urma nopfi inghefate. Dar ce pu-tere be frumusefa se ascunbe in acel abut cuib be puf in careborm Inca, strinse alaturi, ca niste copii fricosi be frig, frunzelecare vor ba umbra si racoare si vor schimba prin stralucirea lornoua fafa insasi a lumii ! Asa stau supt paza bepartata a armelorparintesti care cumpara cu singe hecare ceas be cultura, copiiiacestia, mugur batut be vifore.

Vie obata si razele acelea bogate be triumfatoare izbinba carepentru noi vor fi o alinare si un inbemn, iar pentru toff acestia

N. IORGA 295

call cu atita greu isi incep viata lor constienta o voiasa bescatusare-a puterilor ce se pregatesc astazi in atita strinsoare si supt atiteaamenintari !

17 Mart 1917.Articolul Jul Mangra.

Cana lia be popa care prin terfelirea benanitatil lui personale,$i primejbuirea continua a intereselor natiei sale a ajuns a se puteazice, bin mita Dracului, care-I va lua, $i a lui Tisza, care-I tine,Mitropolit al Rominilor ortoboc$i bin Ungaria, tipare$te in PesterLloyb" bin 13 Februar st. n. un articol be fonb bespre (Nouafasa a chestiunii be nationalitate romina", in care beclara ca, bupacontopirea prin fazboiu a tuturor neamurilor unite supt aceia$iCoroana, nu mai exista chestie be nationalitate. El aminteste prezi-cerea lui be acum un an a Romania poate peri fära pagube, bachiar cu folosl Rominilor legati be Habsburg!. Continua cu blasfemiiingrozitoare ca aceasta : cCaci unbe este astazi minbra $i inbepe-benta Romanie ? Ce soarta a avut be atunci Coroana be otel ?).Membrul activ al Acabemiei Romine, salariatul Ministeriilor bin Ro-mania, agentul be propaganba al partibelor bin Bucure$ti acopereapoi be insulte ce nu se pot reprobuce, scirba fiinbu-i conbeiuluicare bestul s'a silit a scrie spurcatul nume be Mangra, pe Regelenostru iubit, care ar fi fost silit... sa fuga in Rusia

Se abauga a 30.000 be refugiati romini $i.au gasit mor-mintul la Chisinau" $i altii 12.000 cau fost tiriti in Rusia spre a fiinrolati in armata ruseasca,. In acest timp cuceritorii Muntenieisint priviti be populatie ca abevaratii ei liberatorr, la capatul cam-paniei be briganzi" in Arbeal.

cRomania e astfel trezita bin ilusiile granbomaniei sale crimi-nate la realitatea crubaz. Ea va primi recunascatoare calipirea catrePuterile centrale intr'un raport be confeberatie contra Rusieiz.

Nu mai in$iram argumentatia7, istorica a acelui pe care lega-turile cu raposatul D. A. Sturbza 1-au introbus a$a incult cum estein sectia istorica a Acabemiei.

Cad nu voim sa luam in pebepsirea acestor infamii un rolcare revine $treangului.

17 Mart 1917.

296 Razhoiul nostru in note zilnice

Bucuria recuperAril francese.

Nu sintem nesimtitori la bucuria, la bucuria nemArginitä a Fran-cesilor pentru reluarea in stApinire a unui intreg Tinut bintre aceleape care le-a cotropit furioasa navala germaná bin 1914.

E in abear o bucurie noträ. In 1870 Franta a fost invabatáin mare parte, bar parlsirea ei be Cate busman s'a facut numaidupl pace, i Inca Germanii isi pastraserk pentru a prelungi umi-linta si a spiona cele b'intaiu silinti be inbepärtare, breptul be atinea garnisoane in orase pána la plata enormei besp6gubiri berázboiu. Din ascunzatorile cele mai ferite banul strins cu subori besinge be sãrac, be lucratorul Vara avere, be teranul cu un petec bepamint a iesit la ivealá si cu mult innainte be termenul care erafixat, banil, grelele miliarbe, au fost raspunsi intregi si Germanii autrebuit sá piece obata cu plata prefului be rascumparare. Am vázutstampe contemporane care infAtisau retragerea acestor solbati carinici in atitea luni färà lupta nu stiusera' sä se faca acceptati citusibe pufin be dire populatie, altfel asa be blinba. Sefil cautaserãsä aráte o ultimä batá orbinea si frumuseta trupei lor, sä o pre-sinte invinsilor in toatá impunatoarea ei strAlucire pentru ca sä tieminte pe multä vreme. Dar ginbul tuturora era inbreptat in cea-laltà parte, be unbe trebuiau s'a vie acei ostasi francesi pe cariconbitiile tratatului nu-i ingabuisera pana atunci sá tie garnisoangin propria lor tara. Florile plouau asupra steagului iubit care seintorcea, si la sunetul voioaselor trimbite care nu se mai auziserabe mult balcoanele se impobobiau cu colorile nationale.

Acuma aceiasi intoarcere se face in mijlocul räzbolului, in aju-nul celor mai grozave lupte, care se socot a fi hotaritoare. Ocu-patia ea insási a fost un sir be abusuri cumplite ; zi be zi s'a storsbupa program, binteun sistem blAstämat, vlaga acestor orase si asatelor be prin prejur. Ibealul ar fi fost bistrugerea omului care nupoate fi robit, stirpirea pamintului care nu poate fi pästrat. $i ceiace nu s'a facut in cei aproape trei ani be inceatá sterilisare s'acäutat a se face in momentul plearii, cinb fiecare solbat avea mi-siunea be a nimici tot ce se poate in locul chiar unbe a fost g5z-buit si hranit, pe drib, in 1871, cinb o conspiratie a prisonierilor francesise forrnase pentru a pune in flacari Germania,ca räspuns la bucuria

N. IORGA 297

1u5rii Parisului, ofiterii isi päräsiau casa unbe siStuserä spre anu fi siliti la aceastd grozavd batorie.

51 acum in acele sArmane locuri bespoiate be ce li fäcea ma-retia istorica si zimbitoare frumuseta be obinioard solbatul francesräsbate. Rãzbate plin be noroiu si be singe, bupa lupte si lungibrumuri grele. Nu mai e paraba be obinioarä, cu balcoanele plinebe oameni voiosi si be femei entusiaste. Solbatul intrá la el acasäcu paid be primejbie, cercetinb fiecare colt care poate fi o ascun-Atoare a busmanului ce insalä si pinbeste si cu aceiasi primejbiebin mijlocul vechilor ruine, cirpite stingaciu, ori bin mijlocul ruinelornouà care fumegg, rasar fete stinse si ingrijorate, be oameni fláminzisi prigoniti, cari treizeci be luni n'au vAzut steagul terii lor becit caobject be batjocura al sträinului.

Dar aceste intoarceri sunt tocmai acelea care intáresc sufletele.si li bau astfel acea putere care tine si bupá sfinta furie a aparariipatriei. 1870 a zgubuit abinc Franta ; poetii ei au insemnat in cu--vinte ca ale Profetilor inburerati ai 13ibliei canul cel grozav ; citeunul se temea chiar ca viitorul Franciei e margenit be hothireabarbarului, gata sä bea, la ceasul 1W, o nota loviturä. 5ese luniParisul s'a zbuciumat be cele mai strasnice sentimente omenesti.Dar pe urmä, in urmärirea scopurilor pacii si in patima luptelorinterne, s'a inchis incetul pe incetul vechea ranä. In atita nenoro-dre n'ar fi crezut cineva ca sint elemente be burere si umilintácare lipsesc.

Acesti trei ani be tragebie au bovebit cã rautatea omeneascipoate adgugi la tot ce a dat Ong acum. Hancesilor, cei mai slu-iitori in aceastä privinta, tocmai lor li-a fost bat s'o incerce. 51 pu-teri uriase s'au trezit in sufletele jignite be obrAznicia barbarului.Astazi triumful acestor puteri abuce cel b'intaiu act al reintregiriiPatriei. 0 priveliste ca aceasta nu se poate uita insá niciobat5. 5icele mai bepArtate generatii isi vor abuce aminte be acei cari aufost abevarati intemeietori bin nou ai Franciei.

Noi ne simtim abinc miscati inaintea glorioasei reintregiri. Lace ne ginbim pentru no!, trebuie s'o mai spunem? Avem insamai ales o borinta pentru cele ce vor fi atuncea : sä ne intoarcemnu ca in paraba francesa bin 1870, ci ca in luptele bin 1917, inluptele singeroase si nimicitoare, bar care nu se uitä niciodatä!

18 Mart, 1917.

298 Rgzboiul nostru in note zilnice

In tofu! bolii!

Scriu supt impresia tabloului infernal pe care mi I-au zugrAvitmebicii unuia bin cele mai mari spitale be aici bin I*. Treizecibe bolnavi intr'o cAmArutä, sute intr'un singur colt al clàbirti. Unayin in agonie, fall sa se stie nurnele lor, $i sint ingropati, nu numaiall 0 cruce, bar fará sa se poata cunoa$te cine zace acolo bupdcumplita Iui suferintà. Doi mebici singuri, cari se socot in fiecareclipá ca meniti mortii, boug infirmiere inspaimintate, un biet militiancare rabba' toate cu sfinta rAbbare MO be orice a bunului nostrupopor, nu ajung pentru a se ba acestor bolnavi, acestor osinditinu ajutorul mebical be care nu poate fi vorba, macar pentru a seafla de ce sufär, bar nici chiar ajutorul uman. Neajutati, nehräniti,nemingàiati, nestiuti mor bietii flácäi cari au plecat bin casa lor,bin mijlocul celor iubiti ai lor pentru a fi be folos terii, pentru a-i,tinea sus steagul $i a-i lárgi hotarele prin jertfa fiintei lor.

Nu e pretutinbeni asa, nu poate fi asa pretutinbeni Ca se báo ingrijire bevotatá, cum o bau, be alminteri, pe cit pot $i la citipot $i informatorii miei inburerati $i besnAbájbuiti, o aratá marelenumär be mebici, be infirmieri, be farmacisti, be ofiteri superiori-cari $1 au scris numele in cartea gloriei prin nobila lor abnegatie,Se lau mAsuri energice, pentru ca aceasta stare be lucruri sa in-ceteze. 13oala se poate lecui, cum o bovebeste practica nobiluluimebic frances be la (Greierull., care, muncinb zi $i noapte impre-unA cu sotia sa scapl, bupa ins5si asigurarea sa, 80 la sutd binbolnavi. E vorba numai ca tificii sä fie wzati in conditiunile caresä perminiä IngrOrea lor.

Dar cu aceasta iesim bin bomeniul fatalithtii, ca intr'un cas .be ciumä epibemica, $i chiar, fiinbcd avern totusi un intins teri-toriu, avem aliati pe binsul $i 'Ana azi nu s'au bat marl lovituripe acest front, ie$im si bin acela al unei imposibilitatt materialeabsolute, cum a fost cu Sirbii, pe care boala i-a atins in mijloculcelei mai cumplite lupte $1 celei mai besastruase retrageri. 5i ne-

gäsim in domeniul singurei adminisiratzi.Putem vorbi bed $1 noi, profanii. Si iata ce sintem inbreptátiti

a spune.E o crimä sau un mijloc be a scapa be grip ; bar, in be-

N. IORGA 299

finitiv, e tot una sa se care la Iasi sute be bolnavi anonimi, instare grava, cari pot fi trataji aiurea.

E o gresala sa se infunbe in obai infectate si fara aier oamenitail pot trage in plaminii lor puterea be insanatosire pe care o bäprimavara. (Direcjia baracamentelor" nu vine prea curinb, baraceasta insea mita ea trebuie sa recistige timpul pierbut).

E un Out sa se pastreze palate nelocuite pentru prieteni sic oam en i be binstincjiev si chiar sa se ceara cite o obate boua pen-tru gazbuirea unor oftjeri inferiori cu ocupajii sebentare pentru care-s'ar putea face bormitorii comune (sa ne ginbim pujin si la cecomob locuiesc camarazii in transee).

E alt ',kat sa se lase a hoinari pe strabä, pentru a merge lacapat, be foame i boalä, atijia pribegi cari pot ba ajutor la spi-tale (fart a mai vorbi be boanmele cu buze rosii care se primblabe bimineaja pana seara, ca intr'o straba bin Babilonul asebiat).

Abaugim cä lipsa be mita' faja be convalescenji si be oamenievident bolnavi caH trec pe sträzi fail sa.i intrebe nimeni ce au,face ca acesti raspinbitori be parasiji caH strabat orasele sa samenemoartea in jurul bor. Patrule conbuse be sanitari ar trebui sa abunein beposite, inzestrate cu hrana si bautura calba, pe acei cari seimpun, baca nu bin punctul be vebere al caritajii crestine, macarbin acela al solidariCatii sanitare a tuturora, unei grabnice si atenteingrijiri.

Faca-se ceva bin aceste lucruri pe care le vede 0 le intelegefoaiä lumea, i atunci nu vom omori in zabar solbaji be cari avemnevoie, gramabinb asupra lor si o hecatomba bin acei mebici sisanitari cari sint azi mai prejiosi becit oricinb.

18 Mart 1917

Energia englesä

Astazi be la un capat la altul al lumii, oriunbe se apara causabreptäjii, intilnesti inbemnul engles, sprijinul engles, controlul engles,ajutorul in bani, necontenit, marinimos al Angliei. Nu se poate spunecitã energie, supt toate formele ei, arme, munijii, moneba, inteli-genfa omeneasca, a iesit bin ingustul cuprins al acelor insule sprecare innainte be aceasta supremä incercare Germania prusiana se

300 RAzboiul nostru in note zilnice

uita cu un imens bespref, neväzInb acolo beat o Cartagine putreb'a,in bogàfille pe care nu va sti GA le apere si o emicA armatA vreb-mica be bespref". Si, pe zi ce merge, aceste puteri cresc, ca si cumnesfirsit li-ar fi izvorul, cad $i este pe lume un lucru nesfarsit, unulsingur: sufletul omenesc in crebinfa si hotArirea lui absolute, nein-buplecate.

Germania trebuia pebepsitä pentru insolenfa el Vara pereche.Cad acesta e caracterul a tot ce spune si face astAzi : insolenfaprefacuta in motor urias al unei societ41 Intregi care nu se vebesi nu se crebe becit pe binsa singurA si pentru care restul lumii epAmint be Intrebuinfat si oameni be pus la jug. SA nu ne inseleaparenfele, formibabila platosä be tier In care se InfafiseazA sälba-tecul luptator pentru imposibilitafile unei nebreptafi cotropitoare.De fapt toate aceste tunuri si pusti, toate aceste stiinfifice masinibe moarte, cu gazurile si lichibele lor asfixiante, otrAvitoare, ucigasenu slut becit vbbirea unui suflet, unei stall beosebite a sufletuluiomenesc. $i anume a sufletului insolent.

II au pe lume numai un singur fel be oameni, inbivibual oriin grupä : parvenifii. SA fi fost Inca acum o sutA be ani jucAria luiNapoleon care n'ar fi putut pricepe ce'e aceia enafiunea germanA,ca forma particularà a omenirii, pentru a trece supt stapinirea po-lifieneascg, nu a Prusiei ca Stat, avinb un popor care 1-a creat si-1fine, ci ca binastie, cu casta ei be iuncari Imprejur, sa fi fost oproprietate, un lucru, bin veac in veac, si sA te trezesti obatà, prinopera unei brute geniale ca I3ismarck, bomn al ursitelor continen-tului, arbitru al rosturilor globului, este be ce sA-fi uifi religia luiLuther si arta lui Goethe, filosofia lui Faust si... morala fflargaretel,pentru a simfi a zeii toll sint in tine, Oa la Dumnezeul tuturorape care fi 1-al rezervat pentru a-fi OA la usä si a merge chiar cutine cinb vrei sa prki si sa omori in vecini.

Dar starile sufletesti pot fi combAtute numai cu alte stall su-fletesti. Infeleg: energiile bin launtru cu alte energii bin launtru, sianume de sama Ion. Färd ele nicio masinA be combatere nufoloseste.

Se astepta cele mai marl resultate be la milioanele be ostasi.ale Rusiel, be la puterea fortarefelor ei befensive, be la intinbereateritoriului ei si be la asprimile iernii care inghit pe busman. Vitejia

N. 1ORGA 30t

ruseasca a cistigat multe frumoase victorii, bar insolenfa busmandrdminea intreagd. Avintul frances, unit bata aceasta si cu o sfintdrabbare bevotatd in apdrarea patriei, toatá aceastä energie moralda bat abversarului lovituri care I-au zgubuit pänd la abmirafia pecare nici n'o mai ascunbe, ei Inbráznesc a vebea intr'insa un mijloc be-

impcare si apropiere pe viitor. Dar pentru a se bistruge aceastáinsolenfd mai trebuia innande de toate ceva: stdruinfa, inbárdtniciaenglesd, aceia care e azi, nu numai unbe se vab steagurile Angliei,bar in orice loc se lucreazd la fringerea energiei vrAjmase.

Da cd insole* se probuce totbeauna i neapdrat la pavenit,.aceasta staruinta inbdrätnicd, rdzimatd pe o crebinfd atot puternica, cese intinbe si asupra viitorului vebe asa be hmpebe ca un lucruce-1 ai supt ochi, nu se poate intilni becit la popoarele care s'audeprins cu inceata desvoltare logicä si Nina de dreptate a tuturorlucrunlor pe care le au. Numai ele, muncitoarele, cinstite, vesnicpe acelas brum, nepierzinb nimic bin ce au strins, ci abauginb zilnicla ceia ce au cistigat pand atuncea, nu numai ca avere materiald,ci si ca ibei si concepfii, ca forme 6e Stat, ca prejubecdfi chiar,.sunt in stare a ba aceastä mare si covirsitoare putere, in fafa cd-reia iese in zabar, cu toatá furia ei desprefuitoare, insolenfa. Ungospobar care cunoaste tot preful agonisitei sale in casa strämosilorpe care o locuieste si bin care pietatea lui n'a inläturat nimic binacele a mintiri sacre care sunt o mare fold morald, stá innainteasolbatului be aventurd cdruia un general cum nu se nasc nici binveac in veac i-a bat o prabd care 1-a innebunit, facinbu-1 incapabilbe a vebea in tot ce este lingd binsul altceva becit o noul prabd,anume pentru el.

Cele boua energii, atit be beosebite intre ele, isi stau fata infafa. Zi be zi una roabe pe cealaltd. In lemnul nou, minbru bevdpseala lui proaspäta, be sculpturile lui improvisate, cariul lucreazdla orice ceas se aube sunetul operei incete be neapáratd nimicire.4Acesta va ucibe pe aceiav, ceci tuera cela, ca sd intrebuinfamformula poetutui profet.

$i va iesi be aici o mare opera morald pentru toatd omenirea.Prin exemplul catastrofei ccolosaIez, se va increbinfa oricine, i ca

cd ibealul be urmdrit nu e insolenta aruncatä ca o fiard asupraobin , ci staruinta pioasä aldturi be comorile sfinte ale trecutului.

19 Mart 1917

(!)

indwid,

302 Frazboiul nostru in note zilnice

Aver! le nnastre.

Traim cu totii, aceia bintre pribegi citi avem un sufletabeca:oameniiasa be putin pentru noi insine, incit a tie ginbi la alerioastre, la locurile pe care le avem si le-am lasat si be atitea orinu le vom gasi, iar cum le-am lasat nicio vorba ca nu le vom gäsi,ni pare zabarnicia zabarniciilor.

Daca totusi ne ginbim la ele abesea si le vebem prin visuri, bacaamintirea lor ne cerceteaza necontenit la ceasurile cinb munca nu neocupa intregi, aceasta este pentru ca in ele am inchis o parte dinsufletul nostru, pentru Ca acest suflet insusi nu e intreg färä ele. Cucit mai mult era intr:insele bin esenta noastra moralä, cu atitale borim mai muft, cu atita ni se stringe inima la ibeia ea nu levom mai revebea niciobata, ca va trebui sä insufletim inbelung, cutruba si iubire, alte lucruri ca sa ni tie locul acelora.

Illosia unuia nu e numai pamintul-avere, ci e ocupatia luiinbatinata, mostenirea be la ai lui, mingiierea si resortul activ alvietii. Pe binsa insasi pare cã simti cum o boare cinb supt ochiustrain i se bespica brazba primaverit si rasare cel b'intaiu colt beiarba bin vechea saminta de famrlie care-si cauta in inn stapinul-Pentru cine se besfac astazi mugurii acolo jos unbe soarele e maitimpuriu in calbura lui, si cele b'intaiu floH, vinetele flori be me-risor si albastrele viorele cu frunza piing pe cine-1 saluta in faptulzilei be Martie ? Ce mina ingrijeste pomii bin livaba, pe batriniipomi cari ti-au umbrit copilaria si cari tinjesc astazi be tine, ori pelinerii cari au fosf asezati be tine in pamintul tau si cari azi cerin zabar parinteasca ta mina iubitoare pentru a-i ajuta in muncaunei robiri noua ? De hatirul cui se umple be Hoare, mini, ramuracare in asprimea iernii pregatia pentru tine bucuria Floriilor ?-Ce suflet strain se poarta prin albele Omar* ale obihnei tale ?

5i, fiinbca vorbesc be ale tuturora, sa vorbesc, bintre ale meleinsesi, be altceva Inca.

Sint septe luni be cinb stau inchise cartile care aveau infiecare zi borinta, nevoia be a spune un gin?) acelui care le strin-sese bin toata jertfa iubitoare in cele patru colturi ale lumii: orfanecazute pe mini profane be vinzatori, aruncate in rafturi be anticvarigoale ca sicriele si uitate pe cheiurile batute be ploi ale oraselor

N IORGA 303

apuseune. Aboptate be iubirea care le bescoperise in paräsirea lor$i avusese mila be neingrijirea vitrega in care cazusera, ele spuneauzilnic povestea pe care li-o lasasera parintii muritori,- poveste benemuritoare intelepciune. Erau bucuroase in calatoriile lor necon-temte care le purtau pe scaune si mese, spre a intilni tot altetovaräse.

Acuma, din mila Germaniei culie si rdspinditoare de culturi,ele zac prin ascunzatori umebe, cit bin ele n'au lost rapite be sco-tocitorii csavantt, ai cucerirei, cite n'au ars in foc pentru a uscasingele nostru be pe haina calailor acestui neam. Pe celelalte besigur aceiasi soarta le asteapta precum be binsa se vor impartasimiile be scrisori stinse o viata intreaga, bocumentele Inca ne publi-cate cu care va muri o parte bin viata societatilor bisparute, noteleabunate pentru munca mai grea a anilor tarzii.

Si, cinb primavara vine, cu tristeta cea mare a tern, noi maiavem $i tristeta nemarturisita a fiecaruia, tristeta lucrurilor care, inasteptarea mortii, ne chiamd in zabar pentru a li ba un ultlin aju-tor sau o ultima mingaiere

19 Mart 1917

Frazbolul supt mare.

De fapt, astazi mai insemnat becit loviturile ce se bau peuscat, intrucit ele se margenesc la lupte bin transee sau la bepla-sari be fronturi, fall vreuna bin acele mari schimbari care inseamnapentru o parte ca si pentru alta o situatie noua, e rázboiul suptMare.

Germania I-a pregatit toata iarna. El, si nu un nou atac ful-gerator pe uscat, era marea surprinbere pe care o pregatia, sipentru ca Guvernul sä se ribice in ochii unei natii careia i se fa-gabuise asa be mult pentru a i se ba numai ce vebe acum. Cele omie be submarine care se lucrau rabbátor, cu ce materiale se maiputusera culege si stringe la un loc, ele purtau in coastele lor vii-torul be glorie si anexiuni al Patriei.

Pentru a li se ba brumul asupra comertului lumii intregi, carear incerca sa atinga brumurile oprite $i ele slut abesea singu-rele brumuri posibi'e , s'a jucat comebia unor oferte be pace,

304 Rfizboiul nostru in note zilnice

in care nu se intrevebea, nu numai calitatea conbitiilor, bar macarscopul general, birectia totalä pe care o urmária propunátorul. Deaceia s'a ribicat in pompa momentelor sale supreme Lohengrinulimperial ca sá joace, in albul vesmint al unei nevinovatii spálatehimic, rolul be arhanghel läsat be Dumnezeu pe pämint pentru apotoli urile si a infrgi neamurile.

Cinismul cfilosofic, al Germaniei inse$i isi Muse sama 0aceasta crima noug, care trebuia sà faca jertfe si bintre neutri, maiales bintre bin$ii, cerea o punere in scena moralà be cea mai im-posanta spetd. Bunii apostoli bin Berlin stiu Ca represintä totusiatitea amvoane be pastori si atitea catebre be filosofi etici" carivorbesc zilnic be Dumnezeu bin cer si be l3inele ibeal spre caretinbe omenirea ; ei s'au crezut batori bed s'a" convingd pe neutri ea'zsa e drept

Razboiul a ajuns o chestie be hranä : biruieste cine poate gasimincare mai mult becit abversarul. Germania, bin parte-i, blocatacum este, trebuie s'a' traiasca bin propriile ei mijloace : sia samanatparcurile si grabinile, a cultivat morcovi in oale cu flori si, mine,va preface coperisurile in probucatoare be zarzavat, mai aproapebe apele ploilor si be razele soarelui. Ea a bat un caracter $tiin-tific, be aparente estetice, unei alimentatii pe care stomahul areorbin be la Guvern s'o recunoasca autentica si sä se beclare sätulin numele Maiestatii Sale si al generalului Hinbenburg. 5i, totusi,sint femei hirbarete si so cialisti inviersunati cari protestä contraacestui sistem be a cuceri lumea intreaga prin solbati bine nutritiale caror rube mor be foame acasä. Martirul Botold, arbitrul foa-metei, se ba' peste cap pentru a gas! un nou mijloc be a se pre-fungi ilusia alimentärii.

$i, bacä e asa, atunci de ce sä mänince Anglia, Franfa, Ita-lia? E drept oare sä lie asa:ca fläminzitorii Germaniei sä tzu tieei insii flâminzifi? $i atunci se cere prea mult oare acestor bunineutri back supt amenintarea periscopului, li se impune sa nu apro-vizioneze pe busman.

Aceasta e tesa germanä. Neutrii pot tágabui absolut un cbrept,nou si egoist care bistruge breptul lor vechiu si general be a facecomert cu lucruri care nu sunt oprite. Intelegerea, la rinbul ei, poatecere Germanilor, bacl au o rämäsita 6e loialitate si cavalerism in

N. IORGA 305

suflete, sa raspunba la blocare, care e un act fatis, militar, prinincercarea be a sfarima acea flota care o inbepline$te, be a o sfa-rima chiar prin mijlocul acestor submarine. Germania prefera sainnece corabiile cu pin $i carbuni ale neutrilor. Obata ce buce lascop...

intrebarea e insa : duce de fapt la acest scop hotia asasinga submarinelor7

Nu se poate tägabui ca resultate importante au fost atinse.Dar nu prin valoarea noului instrument de luptä el InsuO, carese poate recunoa$te $i bistruge, macar be luptatori, baca nu bebietii neutri scanbinavi si olanbesi cari se tern a trage cu tunul inbu$manul be supt valuri. Ci prin nepregatirea $i neglijenta luptato-rilor, cari se puteau a$tepta la acest fel be-a purta razboiul pe careGerrnania-1 intrebuintase boar clanbestin $i Ora acuma, cu toateasigurarile bate Americei cinb se mai putea spera neutralitatea ei.Constatarea englesa e formala : in 70 be casuri bin 76 o corabiebe negot purtinb pe borb un singur tun poate bistruge bestia per-hba care iese bin abincuri. Dar beocambata acest tun flota comer-ciala a Intelegerii nu-I are.

MI5 sal aiba, cum 21 va avea neamirat, Germania va putea pu-blica zilnic lista vaselor scufunbate, uitinb submarinele sale propriicare gnu s'au mai intors,. Provisiile nu mai pot veni cu siguranta$i in cantitatile a$teptate, iar aportul neutrilor prin corabiile tor ascazut foarte mult $i va raminea scazut chiar baca se vor ba pri-mele be asigurare proiectate. Si aid insa trebuie sa se tie samabe un fapt, esential: abia s'a inceput ln terile Thtelegerii o märge-nire a hranei pe care Germania o face de trei ani, 0 complicaticu cele mai asasine fabricatii ale himiei.

Sub rnarinul trebuia sa resolve o problema innaintea careiaarmele germane se oprisera neputincioase.

Pentru a nu fi rebusa ea insa$i prin foame, Germania voie$tesa flaminzeasca pe fläminzitorii ei chiar. Problema e pusa cu sim-plicitatea cu care uciga$ii intelectuali" pun in margenele singuruluifor egoism problema asasinatului. Dar baca totu$i nu se poate?Dar back pentru a ne tinea $i noi in margenile ei, intr'o progre-siune continua spre foame, Germania, slabita, innainteaza mai re-

306 135zboiul nostru fn note zilnice

pebe spre sfirsit ? 5i bud se mai abaug armele celorlalti, care mtpar a fi neputincioase ?

Ea va rdminea atunci numai cu un abaus greu la o beso-noare pe care be trei ani o cautd pe toate cdile.

20 Mart 1917,

Cel ce ni dau.

De o bucatd be vreme, in lipsurile noastre a$a be grele, cape un teritoriu atit be rebus $i cu o besvoltare atit be slabd avietii noastre economice, simtim tot mai mult ajutorul aliatilor nostricdrora li-am abus tot ceia ce, in situatia noasträ, li puteam abuce--

Opera be ajutor bin Anglia inceputd acum citeva luni, princrearea unui fonb asemenea cu acela care se crease pentru Sirbi,n'a fäcut &à se mai vorbeascd be binsa. Din Franta ni yin acumaprin elocventa bemonstratie be simpatie a unui om be insemndtateapolitica $i be valoarea intelectuall a lui Gabriel Hanotaux, istori-cul lui Richelieu $i ministrul be Externe care $i-a scris numele inbesvoltarea politicei francese, asigurdri cd nu vom fi uitati in baru-rile pe care poporul nobil intre cele nobile le rdspinbe$te oriunbese buce lupta pentru scopurile lui, be justitie $i umanitate.

Din aceste teri insä, ca $i bin bepdrtata America, unbe nu s'agäsit Inca o coarbd care sä poatd. vibra $i pentru noi, ajutoarelepot sta numai in bani. Dar bani, multamita imprumuturilor, avent$i noi, cum se vebe, be alminterea, §i bin neasämdnata risipd aparticularilor. Iar pentru ajutoarele acelea cari ni trebule pentru aHi, brumurile sint inchise atita vreme cit Enver, chiurasat be stä-pinii sM germani, face paza la Bosforul sdu 'Agin.

Mingliati $1 insufletiti ne simtim prin ce ni se spune bin Pa-ris, prin ce se stringe pentru acele strasnice nevoi care ne asteapt&in viitor, cu satele noastre bistruse, cu miile be infirmi si be bebi-litati, cu zecile be mii ale copiilor MO pe brumuri, cu toatä aceastáculturd a noastrd, asa be mobestd, bar a$a be greu cistigata, pe-

care va trebui s'o refacem, s'o Intregim si s'o curatim, cu ostenelinoud $i cu nota cheltueli. Deocambatä insä nu se pot folosi be.atita frAteascd bundvointd, be atita caritate umand, nici macar pri-begii nostri, cad, bacd, bintre Sirbi, cordbii intregi au abus in te-

N. IORGA 307

Tile apusene si mai ales in Franta copii fall sprijin cerinb o pinesi un abapost, bintre ai nostri au sosit, inbivibual, in centrele mariale Occibentului tot oameni cu avere, cari n'au nevoie be nimic altabectt be spectacolul virtutilor personale $i nationale bin terile unbei-a stramutat grija be viata, sanätatea si linistea lor.

Linga noi este insa Rusia. Si ea a capatat in cele b'inthiuiimpuri atita ajutor be la allatli ei bin Vest. Pe imensul ei teritoriuInsä, prin entusiasmul creator al unei rase care acum a bescoperitcit be mutt poate, in toate bomenille, s'a creat o inbustrie harnicasi spornica, prin care nu numai a se pot satisface nevoile interne,bar ni se pot acoperi, pe incetul, si lipsurile noastre, tovarasi aiaceleiasi sfinte intreprinberi. Multgmita si necontenitei interventiipersonale a Reginei noastre, spitalele romänesti se tin cu trimeteribin Rusia. Acum ni se anunta intemeierea be bai, asa be nece-sare macar in timp be razboitt. Zilnic sosesc contributii la all.mentarea noastra, amenintata $i prin tot ce am bat, cu atita bucu-Tie armatelor aliate. Pentru nevoile oraselor se vor stabili bacaniiTusesti, $i pentru civili pe linga bepositele pentru militari care existasi acum,

Multamim bin inima, si nu vom uita. Multämim pentru ca nise face barul, bar Inca pentru ceva, pe care firea inrubita a popo-rului rus a simtit-o in abincul sufletului sail uman $1 crestin.

Multämim Rusiei mai ales pentru ca nu s'a asteptat ca bis-cretia cu care, bin mosi strämosi, ne-am beprins sa halm si sa mu-rim, ca aceastä minbra $i tacuta biscretie, supusa azi atitor chinuri,sa cerseasca.

20 Mart 1917.

itiri din Rusia.

DESPRE RUSIA DIN AJUN.

Inca bin Ianuar coresponbentul bin Petrograb a lui Times vor-bia be .zacea lume be ambitiosi, be lingusitori, be complesanfi, befacatori be minuni si be $arlatani cari se tot poarta prin locurileinnalte,, be cmentalitatea citorva fosile, supusi loiali, orbeste bevo-lati stapinului lor, bar asa be speriati be ibeile moberne, incit as-

308 R5zboiu1 nostru in note zilnice

cultä bucuros propovebuirea teutonicd $i se lasä convinsi cd binvictoria aliatilor, campioni ai libertAtii, s'ar putea naste o abevárataprimejbie pentru binastiv, be cabministratiile $i birocratia Rusiei,.putinul lor zel, u$urdtatea, trufia lor, Mil a vorbi be alte viciix., becputerile oculte i be afiliarea lor la partibul zis al Potsdarnului,be cmisticism 0i nevrologie", be <sldbiciune si fal$itatel., be Raspu-tin, ctaumaturgul lubric, executat be un membru al familiei Impe-rialep, be rosturile neingdbuite ale mitropolitului Pitirim, ale lui Pro-topopov, ale calugärului marbarie, ale lui Manuilov (secretarul luiRasputin ; N. R.), ale boamnei Virubov, be pdcatele care au busvechea Rusie la revolutia bin Februar.

Dar el fdcea sd se observe cd otara trece printeo perioadade prosperietate economica farl precedent', be pe urma cumparatu-rilor be räzboiu $i a suprimdrilor alcoolului. Toate inbustriile lu-creazd bin plin $i cu folos... l3Ancile sint pline ochiu be bani, $i

bepozitele lor ating zece miliarbe be franci. Nu auzi vorbinb becitbe cre$tere be capital, be reorganisdri $i fusiuni be societAti, si toate-aceste operatii consolibeazd armátura financiard a terii $i pregatescavintul ei economic bupd rdzboiu».

In ce priveste spiritul, iatd ce cetim : ,,Armata intreagd, po-porul be la tard $i bin ora$e, negustorii bin Moscovainima vechiiRusii --, Duma, Marii Duci, toatd tam, intiun cuvint, vibreazd launison. Toti, in acela$1 act be crebintä, vreau sd urmdreascd rdz-boiul pAnd la incheierea lui biruitoare ; toti vreau sä libereze patriabe luarea in stdpinire germand $i s'o inzestreze cu o abministratie-cinstitd, laborioasá $i mobernisatd.

Contra acestui sentiment national care se vdbeste zilnic totmai limpebe si fatá be reprobatia unanimd a fedi, uneltirile citorvasute be fiinte raufacatoare $i stricate n'ar putea birui. Natia si or-ganele care sint emanatia ei directa se pazesc bine: inteun chipsau in altul, violent oH ba, fermentele rele vor fi expulsate sauinnábusite.

Cu aceastá sigurantä vreau sd incheiu aceste citeva note".Nu se poate zice cd nu sint profeti $i in ziva be astAzi. Caci

aceastä asigurare", trimeasä in lanuar trecut, a fost publicatá Ina

numärul bin 9 Februar al ziarului lonbonian.*

N. IORGA 309

PREVESTIREA Fl1RTUNII.

Ina bin Ianuar septesprezece ,,bin cei mai innalti si influenti_oameni" bin Rusia innaintasera Tarului un memoriu, in care, spuneTimes, care resuma un articol bin Ruscoe Slovo, zse cerea cu sta-ruinta neaparata nevoie be a parasi vechiul sistem be guvern ne-raspunzator. Ca raspuns la acest apel, foile conbucatoare au ince-put sa se rosteasca si ele cit mai limpebe in favoarea unor schim-bail rabicale in Guvern, invocinb exemplul Angliei si al Franciei,,care, supt apasarea razboiului, au aboptat forme nouà si nouà me-toabe, beosebite be trabitille lor, fara sa sufere cea mai mica pa-guba, ci, bin potriva, cu cel mai mare folos pentru causa comunP._

Novoe Vrennall tiparia urmatoarele cuvinte clare, la care arsubscrie bucuros orice Rus cu grip be interesul general :

Entusiasmul patriotic pe care natia 1-a aratat la inceputulrazboiului si toate vabirile practice ale acelui spirit, besfasurate insilintele generale be a creste cantitatea be munitii si be a cooperape orice cale cu Armata au fost mai mult intimibate bin poruncabirocratiei, care vebea in ele o primejbie pentru monopolul ei beguvern.

.

cInstrainarea intre Cirmuire si opinia publica trebuie sa reac-tioneze si asupra sufletului national. Entusiasmul popular s'a poto-lit repebe, si, in locul unirii tuturor fortelor terii, asa be voios pro-clamate in cele b'intaiu timpuri ale razboiului, am avut be insemnato beplorabila largire a präpastici bintre natie si cirmuitorii ei.

cToata tam urmareste acest proces cu cele mai a mare senti-mente. Sintem cit mai beparte be unirea tuturora pentru razbohtsi be biruinta pe care o vebem inbeplinita be aliatii nostril..

20 Mart 1917

Germania cesarista innaintea

Rusiel revolution are

Nu s'a vazut pana acutn in istorie un exemplu be trufie in-genunchiata ca acela al Germaniei be astazi. Dar ingenunchiataMt acea sinceritate care rascumpara si face a se ierta pacatele..Ingenunchiata grosolan si ipocrit tot be obata, umilinbu-se prin tri-

310 Rdzboiul nostru in note zilnice

vialitatea gesturilor pe care le face, a cuvintelor be implorare pecare le roste$te, ca si prin acea hotdrire be a se rdzbuna bacdacest cersit plin be $ireatd smerenie ar fi cumva refusat.

E astfel in Cancelariu $i in acolitii sdi tot sufletul caliculuispaniol bin c Gil 131as,, care cu o mind cere gologanul, pe clubcealaltd tinteste o veche pu$cd be briganb asupra trecatorului

Ascultati-1 infant pe acela care nu inbrazne$te a vorbi in nu-mete sau, ci care, cum be atitea ori a läsat a se intelege, nu facebecit sä reprobucd cuvintele impdrätescului sau stdpin, pe profeso-ralul Bethmann-Holweg, care la zile marl imbracd o a$a be teribilduniformd $i face pasi a$a be cuceritori incit sd crezi cd ai innaintepe Bismarck insu$1, care $i-a Idsat in mormint capul, bar n'a uitatsd-$i ieie coiful be parabd. Ce se inchind teranul rus innainteaSfintilor Patapie $i Sisoe si inaintea mucenicilor bin Pe$tera be laChiev, fdcinb la fiecare boud cuvinte o inchinäciune be parcd stdsd se arunce in apd $i apäsinb mai bine cu fruntea lespeztle bejos, care-i pareau cd incep a se clinti! Cancelariul minbrului Imperiugerman, Vizirul lui Salmanasar, locotenentul parlamentar al Supra-omului imperial, 1-a in trecut. A chemat in sprijin si istoria, fdcinbrevelatii, pe care väbit le $tie be la bomnul sdu, bespre anumesfaturi pe care Wilhelm al II-lea le-a bat neascultAtorului si inbdrdt-nicului care a fost Tarul Nicolae. A abus cele mai strapice asi-gurdri c5 Germania oficiald n'are nimic cu noua Rusie, ci std. $i oabmird in mdretia ei populard cd-i bore$te tot binele, afard be ovictorie, a pentru nimic in lume nu i-ar lua ceva,regatul Polo.niei, care n'a bat solbatii ceruti, regatul Utuaniei, Curlanba germand,Ucraina liberd fiinb bed trecute la arhive; cd pe frontul be Rásdritnu se va probuce chiar niciun eveniment militar numai sä nu fie4ulburati aceia cari ar trebui sä fie, si ei, niste buni vecini, in operalor be mintuire nationala. La restabilirea lui Nicolae al II-lea nuse ginbe$te nimeni : be ce n'a ascultat sfaturile cele bune, supárinbin acela$ timp pe propriul lui popor $i umplinb be amdrAciune inimabund a celui care-i cerea libertatea Rusiei ! Sd $i ispd$easca becipdcatele, iar Rusia revolutionard, be mocraticd, republicand sa. trdiascd 1E ordin chiar sd trdiascd, be vreme ce spune Illaiestatea Sa preainnaltatul Imparat al lumii, be la 13rema prin Sofia la... Bagbab O.

N. IORGA 311

Cut-el Amara, califul nemfesc care bispune be cel mai serviabilbintre cbdtrinii Dumnezeil...

Ce spectacol si ce rusine !Si comebia e aranjitd. Socialistii oficiosi rdsar, la comanba.

Tonul lor e hreste mai plin be increbere, be 0 calbá si bulce inti-mitate Doar vorbesc catre tovardsi. Cdtre tovardsi cari be sigur aurämas crebinciosi principiilor, care sunt pacifice,bovabd crebitelebe rdzboiu pentru gazuri asfixiante si submarine pe care le-au votatfdrd o simpld observafie, cu entusiasm, pe cinb Englesii, Fran-cesii, chiar atifia bin Italieni s'au stricat in atingerea !or cu milita-rismul si vorbesc inteuna be acele lucruri militariste", obioaseurechii unui abevärat <<socialist), ca Scheibemann, care sunt : brep-tate nafionald, bistrugere a Statelor be prabd, alungare a pdginilorbin Stambul, tdierea nasului bulgaresc, pebeapsa pentru chinul sal-batec al l3elgiei. Dar Rusul revolutionar, acela e bun, e pacifist, ebe treabd... El n'o sd poarte rdzboiu... El n'o sä ceard socotealdpentru trecut, cad atunci boar era la Petrograb Tarul, care, acela,chinuia pe Sirbi si pe Belgieni. El n'o sa pretinba schimbdri be ho-tare. El n'o sd pregeteze a sta in legaturd cu Wilhelm pacifistul,pe care Universitatea bin Stambul I-a si propus boar pentru premiulNobel al pacii,..

Ce umilinfd josnica si ce fdfdrnicie neghioabd ! Pare cd vezifricosul care mingiie cinele be care-i trimurd carnea pe binsul. Ca,

el e bun, ea' el e cuminte, cd nu mused...Ian si noblefa veninb la rinbul ei sd se inchine la sfintele

icoane ale revolufiel, poate ale revolufiei sociale. lard conservatoriicari toatä viafa lor n'au visat becit be asemenea prefaceri si carisi noaptea, in iubirea lor be republicd, borm cu ghigilicuri rosii, inchip be bonete frigiene. Iuncdrii, birzi iuncdri cu musta file ca pariisi cu sticla infiptä 'n ochiul cu care te cerceteaza be la innalfimeagenealogiei lor prdbalnice, toate manechinele fepene cu picioarele belemn care se poartá prin lumea plebeilor in pas be parabd, expu-ninb frisura bin frunte si cararea bin ceafá, se prosterna cu o evalviebe sä se scuture be ris munfil inaintea profesorului si abvoca-tului bin negustorime, ba chiar si mai ales, flinbcd bele el seasteaptd, be fapt, mintuirea innaintea socialistului cu sapcd si blusaplind be pete. 51 ei asigura cä in rázboiul sau cbefensiv., Germania

312 Razboiul nostru in note zilnice

,,nu s'a ginbit niciobata la cuceriri", intocmai cum a spus Can-celariul. Niciobata... Cine a spus altfel, magar sa fie! In special fatabe Rusia a bomnit totbeauna singur regretul abinc ca nu mai potfi relatiile be obinioard. Cu abevdrata Rusie bine inteles, nu cu Tarul,nu cu nobleta. Fata be teran, be muncitor a fost necurmat, in Im-periul vecin o iubire Fara margeni. Putin, si toti acesti evoni2.

cu latifunbii $i cu supusi, cari impart omenirea in specia lor, bi-vina, si speta, zoologica, a celorlalti, ar cere sa li se trimeata bela plug sau be la atelier un ginere pentru csus-binele nascutele.,hochwohlgeboren.ele lor fiice. Cit be sarac, cit be incult, cit bemurbar numai Rus sd fie. $1 revolutionar si socialist!

Burghesia nu se poate lasa mai pe jos. Liberal-nationalii alearga,gifiinb: Ei cari, ieri Inca, umpleau lumea be strigätul flaminb bupaanexari, be häulitul lor lacom bupa pdminturi. Protestdrile lor bepace, be bragoste, be fratie sint si mai aprinse. Toate aceste fetegrase si rosii be oameni cari nu manincd bupd programul oficial sitari si-au anexat o burta imperiaId se silesc a schith zimbete carela se vaba bine, sa se vaba be beparte.

Veniti, fratilor; be cinb va asteptam! V'a tinut beparte benoi tarismul, pe care noi nu-I iubiam, fiinoca, precum se vebe binhiar fitful nostru, noi sintem liberali 51 aceasta inseamna ca borimlibertatea,si o servim. Acasa la noi si oriunbe aiurea. Fiinbca ospune Cancelariul, noi nu voim sá anexam, bar, chiar be am fi voitsä anexam, era numai ca sä liberam. Veniti sä ne imbratisäm: 11-

bertatea noastra cu libertatea voastrá, noi, liberali, voi, liberati, sa-maninb ca boua picdturi be apa. Daca a fost un razboiu, 1-au voitceilalti, pe cari bärimat. Vechiul regim, care a tocmit asasiniin Serbia $i care be hatirul acelui nemernic Stat mic a ofensatAustro Ungaria, o batrina barna onestd si liberald, totobatä, cu apu-taturi be republica. Dar vol sinteti nevinovati. Va absolvim, ca fii

mai marl ai libertatii. VA iertam si va avem bragi. Veniti la nenea,cä nenea are bomboane. Si Imparatul nostru, prunc nevinovat, careplinge zi i noapte, are o cutie plinä. Uite cum va face cu ochiul,mieluselul Dumnezeului celui batrin nemtesc...

$i cinb se aub aceste nenereli ale glasului ragusit be strigatelencigase, cinb se vab aceste mini abia spälate be singe care se in-linb be schiteaza in aier alintáturi copilaroase, oricui ii rasar in minte

I.ati

N. IORGA 313

acei solbaji bin transee, cruzi i la$1, cari, bupa o ultimä incercarecu gaze asfixiante $i lichibe aprinse, striga bin rasputeri (Ramerab=jiinb insa la spate granata cu care sint gata sa loveasca

Rusul revolujionar nu e un savant, $i jeranul, muncitorul, carebomina azi soarta jerii lor, n'au biplome be boctorat in buzunarbar sufletul banuitor al omului bin popor simte rapebe cu cine area face $i-$1 recunoaste bu$manul, oricite schime ar face $i in oricehaina s'ar infajisa. El va face ca si tovarasul säu engle i frances,plecat be la aceia$i munca $i pentru aceia$i opera. Va ribeva trage.

Pana ce va vebea sau pe ace$ti oameni invin$i, zbrobiji, saupe abevaratul popor german liberat el insu$i i gata $i el be mareaopera a libertajii omenesti.

21 Mart 1917

A doua epistolácatre un socialist

Motto Batjocurete pre cetatenicel lipsit de rmnte, mr omul inteleptIlnitte aduce

(Scriptura.)

La frumoasa scrisoare noua a socialistului romin raspun6foarte limpebe. Laub pe Liebcknecht fiinbca, pe be o parte, in jara lui,a servit ibeile be reforma socialä, lovinb numai in poftele be cuce-rire ale unei clase, fara a primejbui interesele vitale ale poporuluisat!, iar, pe be alta, fiinbca oricine face cu putinja liberarea terito-rjului nostru si breapta lui intregire ni este un prieten. Pe socia-listii romini ai boctorului Racovschi nu-i laub fiinbca $eful lor, re-prezentant al unei familii be celebri najionali$ti bulgari, a lucrattotbeauna contra intereselor be viaja ale poporului nostru, ferinbu-secu cea mai mare prubenja be a face rau la ai lui. Nu-i laub, ci iiosinbesc, fiinbca au facut bintr'o propaganba pacifista mijlocul obiosbe a slabi puterea be aparare a jerii, inbemninb la beserjiunebe atitea ori binb inii exemplul. Si cu atit mai putin imi sunt bragi,cu cit, in orbirea lor, au facut servicii politice tuturor Marghiloma-nilor reacjionari, numai pentru recapata zeul lor bulgaresc, pe

$i

$i

a-$i

314 RAzbolul nostru In note zilnice

cinb niciobata n'a intimpinat bin partea lor becit injurii, prin ePtbe-várulv b lui Mille (perfect socialist pAnia sfir$it, nui asa ?), cleve-tiri $i calomnii, cea mai sinceri $i bevotatä mi$care bemocratica'nu de §.i nafionalk ci tocmai pentru a este nafionala care aexistat vre-obatä in Rominia.

D-ta pui faf5 in fall pe Bissolati $i pe Scheibemann cariaminboi isi abuc aminte intäiu be nafla lor $i apoi be ibeile lor-sociale De ce nu laub $i pe Scheibemann cum laub pe 13issolati ?Foarte simplu, pentru motivul arAtat mai sus. E vorba be scopulpentru care unul $1 cellalt 1$1 servesc fara : Italianul pentru atingereaunui brept, Germanul pentru sAvir$irea unei nebreptàfi. Ori, bacáa$i fi jubeator, n'asi avea sä stabilesc o bistindie intre parintelebe familie care, alcinb batoria sa fafã be societate, ar fura o pinepentru a-$1 hräni copilul bolnav $1 Intre acela care, $i el fiinb samain rinbul intdiu be interesele lui be familie, ar omori pe pazitorulunei comori pentru ca sa' procure fetet lui care merge la bal oparurS be biamante?

Rázboiul nostru nu se jubecä, precum o fad b-ta, bin econ--secinfele» lui. Caci cu acest sistem am ajunge foarte beparte. PA-mintul n'ar trebui sa crebem cä se invirte in jurul soarelui, fiinbcaCalileu a fost osinbit la moarte.

Dacd vorbe$ti be rolul pe care 1-am jucat in anumite impre-jur5ri be care nu e locul sl vorbim mai mult aicea, sà-mi bai volesá spun ea' b-ta, socialist inteligent, vorbe$ti ca un polifist... care n'arfi inteligent. Si nu creb cA' aceasta este ambifia b-tale.

Despre imprejurgrile be peste Prut mi am spus obatä p5rerea.Orice avint cátre libertate nu ne Iasa' nesimfitori $i crebem ca ni-meni n'are be Mut lectii revolufiilor fiinbca ele se ebucä .prin sineinse$i. Pe schimbgrile be la noi, care $i mie mi se par fatale, asprefera sa le vAb ebucate be la inceput. 5i, pentru aceasta, sa-mibai voie, nu le-as ba pe mina b tale. 51 mie, care ma cunosc, mi-artremura mina cinb m'a$ atinge be binsele.

cElev al scolii istorice germane eu ? Ba Inca in acela$i timp<<abministrator al lui Treitschke si abversar al Revolufiei francese,bupá o trabifie care este $i a lui Joseph be maistre $i a lui Taine?Multe be toate pe capul unui om ! Dar, pentru ca' totugi el are unul,n'ar putea impaca In el ibolatria be Stat a celui b'intaiu, mi$ticismul

N IORGA 315

autoritar religios al celui be-al boilea si sanatoasa critica be bunsimt al celui be-al treilea, 5i nu-mi trebuie niciuna bin tustrele fiinbcanatia mea trece i peste ibolul nemtesc al lui Treitschke si pesteDumnezeul politienesc al lui be Maistre i cu atit mai mult pesteempirismul Fara ibeal al lui Taine Iar, Ned, precum zici b-ta, ntrtrebuie csft mergi cu breptarul zibarului ca sa inbrepti liniile Cea-hlaului', nici eu nu mi-as permite sa refac geologia lui Dumnezeu,bar si b-ta ai gasi be rau anumite ascutisuri be stinca bacä ti-airupe nasul be binsele sau macar bad copilul b-tale si-ar sfisia fun-bul pantalonilor, cu sau färá continut. $i atunci, la 1793 a patimitsi ceva mai nobil becit nasul nostru.

Te felicit ca cetesti 13iblia si mai ales ca ai cetit-o acolo unbespui in transee. Te-asi felicita si mai mult bad ai fi fost acolo binconvingere si iubire, nu numai bin batorie. Dici eu nu vreau un Dum-nezeu pentru un singur popor, nationatist" cum spui b-ta, bar, toc-mai fiinbca el nu poate fi astfel, se cuvine sa fim putintel noi. 0,.ban' am avea un Dumnezeu nationalist romin, care sa impiebice peoricine be a ne apasa, spircui i batjocori cum ii vine la socoteala,care sa ocroteasca exclusiv, in preocupatii mai marunte, nepotriviteoarecum cu infinitul bivinithfii, besvoltarea muncii noastre oneste sia mobestei noastre culturi, ban' el ti-ar lua grija be a sta cu pa-buchii in spate si cu pusca in mina in funbul pamintului umeb casa oprim totala noastra bistrugere be bestiile fl5minbe ale lumiiintregi, m'as face si eu internationalist ca b-ta, fiinbca si mie mi-ebrag orice om pana nu arata prin fapta lui a nu meritä sä fie.

Pe cine incurajeaza la asasinate i prabaciuni", sa-I tratezicum 1-asi trata si eu, bar, tocmal fiinbca ai invätat carte sa-ti bes-chizi bine ochii cinb arunci cuiva aceasta acuzare. A vorbi be casa-sinat) acelor cari apará astazi ram'Asita acestui pamint si se Otesca razbuna cea mai cumplita neomenie e pentrue un om incult in-constienta, iar pentru cine are cultura, sa ma : sminteala, ceiace nu inseamna lipsa be minte, ci minte intoarsa pe bos. $i fiinbc4eu creb ca mintea totbeauna se poate abuce la locul ei, be aceiabiscut cu b-ta si-mi pare bine ca anonimatul b-tale permite aceastá,intimitate.

Imi arati atitia ibealisti cari n'au ajuns la capat si ma bisua-bezi be a face mai beparte o propaganba care nu priveste numai

316 RSzboiul nostru in note zilnice

pe cburghezi. aid te inseli , ci, fdra a-i bespretui niciun su-flet omenesc, tocmai pentru cd nu sint prebominat ca b-ta be pro-blema probuctiunii si repartitiunii bogdtiilorx., ci ma ginbesc chiarla acel popor in mijlocul cdruia ai luptat si pe care ardti ca-I iu-besti ca si mine, cel putm ca probucator al bogatiilor", cu saufait crepartitiune.

$i se poate sd nu rázbesc nici la unii, nici la altii. Dar creb,sint convins ca be lumina zilei cd oHce sfortare onestä nu valo-reazd numai fiinbcd poate sd ajungd, ci pentru cd neaparat trebuiesd se continue.

$i, bacd b-ta insuti esti capabil be sfortari oneste, ne vomintilni pe urmä, nu la piciorul esafobului pe care il boresti, ci laun inceput be brazba pe care-I vreau eu.

P. S. Cit bespre b. Fagure, ti-1 abanbonez impreund cu abversarul sau Wilhelm al II-lea. De la ei boi nu ne-om sfábi nici-,obata.

21 Mart 1917

America lui Lafayette

America se pregSteste la rdzboiul contra Germaniei, merginbastfel bincolo be asteptdrile cele mai calburoase ale apdratonlorbreptului be viata al popoarelor. Un curent be nemdrginit entusiasmstrabate toatd aceastà lume, be la un ocean la cellalt. Demon-stratiile populare se urmeazd zilnic ; presa consacratà obinioard maimult afacerilor si intimpldrilor sensationale, scrie articole vrebnice-be ibealismul cel mai curat al unei societati romantice. Daruribogate se oferd pentru acei ce s'au inchinat causei celei bune. Parea un vint be prhedvard bate pe acolo, trezinb suflete, bune sufletetineresti, gata be luptä si be jertfä, viteze si pline be incre-bere, inteo lume unbe páná acuma se vebea mai mult omul, putinc am trivial, care lucreazd mult, stringe mult, cheltueste abesea caun nebun si nu vebe pe lume alt scop becit acesta. Rázboiul celmare, prin rostul lui be la inceput, prin caracterul pe care-1 iea bin cein ce mai mult, prin sdlbateca notd provocantä, sfibätoare pe carei-a bat-o Germania, a räscolit inimile tuturor acestor Vankei, pre_

N IORGA -17

,ocupati be baraverile lor. Ei inteleg acuma ce se gaseste, bacáviata meritä a fi träita, bincolo be acel praf be chbuni, be acelvuiet be be masini, be acel lab al sfortarilor munch la care se uitàcu besgust Rabinbranath Tagore, contemplativul inbian. Viata careli fusese prea mult un scop, rebevine, curn trebue, iar mijloc numai,pentru aceia ce, baca nu se an mai presus be omenire, sta besigur mult mai presus becit orice om in parte. Aceiasi bogAtasicari, obinioark bupd ce facuserá petreceri cu flori proaspete inmijlocul iernii, cumparau, pentru ca sfi aiba o casä in stilul englesal Tuborilor bin veacul al XV-lea, bucatà cu bucatà, piatrA cu piatràsi grinbd cu grinb5, toate rartile ei pentru a le strämuta beosebit-bincolo be Ocean, se ginbesc astázi c'a milioanele lor pot servi maibine pentru a face sà infloreasca pe pamint acea breptate bespre-call li se vorbeste in Biblia, be zilnica !intrebuintare a crestinátatiifor protestante. Si un popor intreg be oameni laboriosi faspunbela acest inbemn puinb aláturi argintul muncii be aurul capitalului

De ce toatä aceastà uriasá miscare a spiritelor ? Aceasta infri-guratà Wale spontanee a inirnilor ce se puteau crebe nesimtitoarepentru tot aceia ce nu e bescoperire, asociatie, muncA si pläcere?De ce aceastä abevAratá inviere a unei parti asa be mari si insem-nate a omenirii?

Ra'zboiul insusi, prin inv6taturile ce bau privelistile lui, totusin'ar fi ajuns s'a Ina asa be repebe o asa be insemnatä schimbare.Realitatea lui bureroasä nu putea inriuri in be ajuns pe aceia caritocmai bin causa asprei lor vieti obisnuite cautä pentru a ba cezace in funbul inimii lor ceva mai presus be real. Li trebue unelement be poesie care sa-i prefacl si sa-i innobileze.

Acest element li I-a bat vechea ,si neintrerupta iubire, ',Unade cea mai mare admirafie §i capabila de cel mai mare devote-ment, pentru Franfa.

Acest popor, aceste rase beosebite nu vorbesc frantuzeste.In amestecul be oameni cari trAiesc pe acolo Germanii strigá tarelimba lor nationalä, poate si fiinba au venit mai be curinb si pas-treaza mai toate legaturile cu vechea patrie europeana. Itahenii,taxi se si intorc cei mai multi acasä, intru toate Italieni. Ce sä maivorbim be Unguri, be Slovaci, be Rusi, be neamurile care trimetacolo necarturari, a cdror transformare se face prin aceasta chiar

318 inzboiul nostru in note zilnice

cu mai multá greufate 1 Dar, bintre cele trei popoare care au pusbasele Statelor Unite, Englesi, OlanZtesi si Francesi, limba celor b'intiiua biruit si p5nä intr'atita, incit ceilalfi si-au uitat popria lor limb&

Sint Eenglesi in mare parte ace$ti Americani, setosi be rdz-boiu astazi ; vorbesc limba englesä ; literature pe care o cetesc ein mare parte literature englesa, venitã bin Europa. Atitea cerinfiale rasei, atitea inriuriri be fiecare clipà ale graiului, atita putere aliteraturii, si totusi pentru ei tofi Anglia e numai unul bin luptA-torii pentru o causa bun5. N'am cetit un singur cuvint buios, besprebinsa, o singurd beclarafie ca acelea ce se pot culege bin scrisulCanabienilor ori Australienilor.

Cinb isi infafi$aza pe cavalerul breptului, care trebuie sä fieajutat, ei tofi se ginbesc la Franfa. Cinb se revarsd calbura inimiilor, be Frani. a e vorba. Cinb bevotamentul lor cátre suferinfa cautáun loc unbe sA se cheltuiascd, pána la moarte, spre Franf a pleacástubenfii, mebicii, abvocafii, poefii, artistii, si sint bucurosi sd facasacrificiul cu care se simt batori, acolo. Supt steag frances li separe c'd merg ace$tia tofi, milioanele care se bau peirii pentruca violenfa, sila hiba sa nu-0 puie pecetea inrositá in foc pe frunteaomenirii, bin care sä faca roaba ei osinbitá la munca be veci.

Dar acest steag frances if si cunosc ei, prin strámosii si innain-ta$ii lor. Pe cel engles 1-au cunoscut cind nu erau liberi si pentrucd nu era liberi acei vechi colonisti englesi ; pe cel frances 1-au bes-coperit cinb a bätut ceasul libertafii. $i be aceia li e brag, be anesfirsitä lubire, care poate cere orice si dreia orice trebuie sa i sebea. Dupà inbemnul frances, cu ibeile francese si cu ajutorul cava-leresc al Franciei be la 1780 s'a crciat aceastà America, azi celmai puternic prin munca $1 averea sa bin Statele lumii. Si in con-stiinta tuturora träieste aceastä datorie.

In luptele celor vii, morfii 0-au avut totbeauna partea, printoatà puterea ce se besface bin amintirea lor. Illorfii cei rai aruncdin prapastie si oamenii pe cari nu iau vázut niciobatä ; morfii ceibuni inbephnesc si bin mormintul lor opera be vitejie, be libertate,be brept pe care in viard au inceput.o numai. $1 astäzi lucreathpentru Franfa acei oamenii be mult acoperifi be färinä cari in tine-refea lor boritoare be a se cheltui pentru o causä mare, pentru tinact be besrobire, au trecut Oceanul spre a sprijini in fruntea tru.

N IORGA 319

-pelelor regelui lor, care au trebuit sd-i urmeze libertatea americanace se zbate spre viatd. Cava lent lui Lafayette au trecut in zborulvitejiei lor besinteresate pe aceste locuri unbe azi om lingd omlucreazd cu spor, cu bragoste, bars'ar fi crezutnumai pentru ei.

Dar nu pentru ei numai, ci, cum se vebe acum si pentruacei cari li-au bat o patrie, pentru Franfa lui Lafayette cdreia-i intinbastäzi miliarbul barurilor si sint gata a-i ba, mine, si singele lor

E o lectie be morald pentru fiecare om in beosebi, o bundsi mare lectie a boua zi bupd prebicile be energiefara vre-unabaus moral oarecare ale materialismului. Deci interesul nu e sin-gur pe lume si mci macar cel mai tare. Ci ibealismul iubitor beoameni nu e numai o bucurie si o glorie pentru present, ci le lasd.si mostemre neperitoare si pentru bepartatii urmasi ai viteazuluibinefdcdtor, pe cinb crasul materialism, imbracat in platosa egois-mului ski, ajunge unbe a ajuns astazi, cu toatä pregdtireax. eineasemAnatä, Germania.

$1 pentru aceasta lectie omenirea intreaga va trebui sa-i fierecunoscdtoare Americei tut Ebison si Carnegie, triurnfdtoare, caren'a uitat pe Franta lui Lafayette, mucenica.

22 Mart 1917.

Sarcina Italie!.

Italia asteaptd be boud luni o loviturd pe care se pregatestea o rdspinge cu toatd energia sa rdscolitd be o splenbibd sfortare.

Caci in abevär sfortarea aceasta a ei e una bin cele mai ma-r* care s'au facut vre-obatd. De si a pornit tärziu la o luptä care_si pentru binsa era neaparata, fiinb vorba astdzi be soarta tuturorneamurilor in noua alcdtuire a lumii §i ea avinb peste hotare atitiabintre ai sal, bornici be liberare, nici Italia n'a putut prevebea gre-utatile care vor räsdri in calea operei sale. Austria nu s'a bovebitnici mai bund nici mai rea bedt o crebea toatä lumea, mai alesbupd ce busmanii ei s'au convins be un lucru care nu stätea inpreveberile acelora cari i-au bat cele bIntdiu lovituri: a ea nu lesfdrima be la sine, curn se stia bine cd nu va h in stare sd se aperesingurd Dar cit be puternic si be ce naturd va fi sprijinul ce-i vaZia Germania, aceasta nu se putea beslusi becit in cursul luptei.

320 RAzbotul nostru in note zilnice

$i aceasta atirna be insusi scopul si be insesi mijloacele aces-tei Germanii, care s'au beslusit numai pe incetul. Uriasa nebuniea Europei centrale", runita intr'un singur sistem militar astkipentru a fi mine un singur sistem economic si politic chiar, a räskitnumai ceva mai tirziu pe steagurile agresorilor fárä scrupul si WAcrufare faj5 be altii si fajä be ei chiar. lar c5 un popor va fi instare sá cheltuiasd pentru a atinge asemenea scopuri, Obit ilusoriinu numui toate puterile presentului, bar insäsi energia generatiilorviitoare, sec5tuinb rasa tocmai atunci cinb voieste s5-i preg5teascaun mai mare viitor, se putea ginbi cineva la o aberatie ca aceasta ?

$i astfel, ca si toti ceilalji lupt5tori porniji contra Austriabec5zute, al c5rii ceas bin urmä sunase si in constiinta propriilorei ap5rAtori, Italia s'a gkit avinb impotriva ei Germania, acea Ger-manie cu care pana acum citva timp ea nici nu era in räzboiu.

Ceia ce nu inseamnA, ca in casul nostru, cinb alte motive au-inriurit pentru a ni se ba lovitura menitä sa inspgiminte lumea prinbistrugerea noastd, cA solbati germani au luptat in Alpi, ci numai0 principalele forte austriece au fost l5sate s5 opereze necontenitin Alpi, be oare ce Ungaria trecuse, cu toate nevoile ei de apararein mina Germaniei insesi, care, cu abunStura ei be solbati bin toateneamurile, supusi aceleiasi biscipline si innarmati bin aceleasi beposite, apara 0 Galitia contra intinderii cuceririlor rusesti.

De atunci Italia a fost impiebecat5 be a se valorifica bupgputerile ei in Peninsula Balcanid, unbe trebuii sA se muljumeasda face bin Valona o fortareat5 inexpugnabilä in calea ambitiilor bul-gäresti si a psatrunberii be veche batä, a Austriei chiar. Iar bupáizbinbele el, asa be frumoase, care, cu biruirea unor greut5ji nein-tilnite pAn5 acum in istoria rkboaielor, i-au ingSbuit sä se fadst5pin5 pe munfii -neumblati cu cari Monarhia se ap5d in aceastäparte, ea a trebuit sa resiste unei nAdliri austriace, care, cu mij-loace superioare, duta s5 r5zbat5 in Tinuturile italiene st5piniteobatA, tiranic, be Francisc-Iosif iu. Ce incorbare 1-a trebuit pen-tru a stavili si a fixa pe loc aceastä avalans5 bistrugatoare se stiein be ajuns. $i, a boua zi bupd izbavire, pe care si in ferile bus-mane vor fi fost ckturari cari s'o salute cu bucurie, tiind ce s'apastrat culturii prin aceasta, innaintarea italian5 a continuat, incu-nuninbu se acum citeva luni prin luarea Goriziei.

N. IORGA 321

Astazi se vorbeste be o ofensiva, care ar trebui 55 fie o nouasi mare lovitura be teatru, zgubuinb lumea si silinb pe aliati, suptimpresia maretiei sale barbare, la pacea asa be mult borita in Ger-mania flaminba.

De aceasla ofensiva, se vorbeste zilnic in presa italiana. Darfärá nicio ingrijorare si Ara mciun apel catre aliati, cari se sheca-si fac hecare rostul lor acolo unde se afla, in fata sarcinei pecare h-a immrs-o desvoltarea imprejurarilor.

E o lamurire aceasta, si o fericitä lamurire. Pana acuma, s'ospunem, gresala cea mare a Puterilor unite pentru libertate si jus-titie statea intr'aceia ca fiecare, urminb, hreste, si scopurile sale,se razima, nefireste, pe ajutorul altora, si bincolo be batoria pe careo aveau acestia fata be ei Inii. Pe urma ilusia unei ofensive gene-rale a facut mult rau, o stim noi bine. Acum a intervenit o im-partire be roluri: fiecare-si are rolul stabilit $i cauta sa si-1 inbe-plineasca, WS a crebe Ca toti pot merge in acelast moment spreacelasi scop ; fiecare-si are sarcina care-I priveste pe dinsul in rindul

cu cit, chiar in cea mai strinsa legatura, aceastasarcma e mai neted fixata, cu atit maz bine.

Altfel s'a ajuns ca fiecare din marii luptatort sd desvolte toateputerile sale. Ceia ce a facut Italia, in aceasta privinta, ajunginb lao probuctie uriasa, inzecinb mijloacele sale be actiune, exportinbazi bin probusul unor inbustrii care nici nu existau la 1915, pre-facinb tara intreaga intr'un singur ateher, abmirabil organisat si si-1mb. intr'un cuvint, inteligenta si puterea be munca a unei rase su-perioare sa bea tot ce sint in stare, va fi pomenit mai tirziu beistorie cu un abinc respect. Astazi Italia nu cere nimanui nimic:ea sta sigura de sine innaintea dusmanului, orke ar voi el.

Cu aceasta chiar se poate s fi inlaturat ofensiva ce se pre-gatia. Ori be va fi insä ori be va trebut ca in valuri be singe easa he raspinsa, Italia isi va fi facut pe beplin sarcina. Sarcina fatabe sine, MO be aliatii ei si, cinb se ginbeste cineva ce apara ea,ce comori transmise be innaintasii geniali, ce patrimoniu nesfirsitbe pretios pentru intreaga omernre, care be veacuri ingenunchiaza inaborarea lui, marimea acestei sarcini creste si mai mult in ochii tuturora.

$i va veni o vreme cinb busmanii inii, viinbu $i in simtiri,vor abaugi tributul lor be recunostiinta.

2 3 Mart 1917.

intätu. i,

322 Rdzboiut nostru in note zilnice

Un om.

Cu tinguirile sintem beprinsi. Orice Romin e, prin brept benastere, salvator al patrieinumai el sau si citiva altii cari-i staumai aproape si cad ar putea sA-1 ajute In opera lui. Are metobespeciale la care ginbeste zi si noapte si asupra elaborArii cArora sAnu-1 intrebi fiinbcA ai face pdcatul be a-I tulbura. FranA ce acestemetobe, fArä gre§ vor fi pe beplin elaborate, pAnA ce panaceia vafi stabilit5 si in cel mai bin urmA amanunt al compositiei sale, sAnu cei nimic becit bouA beclaratii mad si late, pe care, be almin-teri, ti le face si singur fArA a-I sili prea mult : cA toate lucrurilemerg foarte rail, cA sintem un popor netrebnic si o rasA begeneratAbar cA totusi era un om, omul unic, care putea face lucruri mari,mintuitoare, glorioase Cu o singurA conbitie : sä fi fost in alt locdecit locul lui.

.

In fiecare cask la fiecare colt be strabA, pe fiecare coloanAbe ziar il poll intilni pe acest negator asa be sigur in ce privesteun lucru boar: calitAtile lui proprii, pe care le reservA pentru acelmoment asa be fericit, in care el ar fi in situatie sa poatA faceceva". Goala lui trufie umple lumea be ifosuri totbeauna, be zgomotabesea bar niciobatA be fapte

$i, WA, faptele ni trebuie.Pentru ca sä Ie avem si sä le opunem faptelor pe care, in

fiecare clip5, le bau ceilalti, in bauna noastrA, se cere o speta beoameni mai putin mareata 51 geniald, mai putin cunoscutá, lAubatAsi a plaubatA be intimii conceptiilor lor superbe, ni trebuie omul caresä se gäseasca bine la locul lui. oricare ar fi si sA se facA bin elun unghlu harnic bin marele atelier care trebuie sA fie societateanoastrA, bacA voim sA invingem putintel si asa cum scrie bevisanoastrA, cam uitatA be un timp: prin nol insine".

CAd sa nu uitám un lucru. Slobob e oricare sä creabA cA arfi bun be ceva mai mult. Dar trebuie s5 abuc5 si bovezi necrebin-ciosilor. $i cea mai mare si mai sigurä bovabA nu e alta becit silac'd bine i cu prisos ceia ce i se impune de situatia mai modestain care imprejuthrile I-au pus pentru moment.

$i, bAunAzi, am avut mingiierea sä vorbesc cu un astfel be om.E comanbant be regiment. Poartà pe piept rasplata glorioasä

N. IORGA 323

a vitejiei sale. A prins in lupta be la Neajlov o mare parte binprisonierii cari, beftlinb pe str5zile 13ucureetilor, au bat un ultimfior be minbrie nenorocitei Capita le. A retras in cea mai bun5 or-bine trupa lui biruitoare. A pus-o la bun ab5post intr'un sat carenu era mai strasnic becit altele. L a asanat $i I-a civilisat. A trecutcu sänalate iarna care a cerut atitea jertfe altor rcgimente. A tinutobat5 cu trupurile zbravene, suflete vioaie, aprinse, ner5bbátoarebe lupt5, Oita intr'atita incit la inspectia trecutá be generalul romincare se gäseste in fruntea armatei noastre si be generalul Francesal cärui ochiu critic a bescoperit be la inceput lipsurile noastre,aeon zbraveni ostasi n'au cerut alta becit inceperea f5r5 zàbava aofensivei. TO eta' cä pot muri, cA au batoria be a-si oferi viatasi toti sint bucuroei be aceasta.

E o colonie be oarneni cum trebuie pentru asemenea zile, inmijlocul unei frumoase pasburi; hrana lor va räsAri peste citeva sap-thmini bin pámint, prin ingrinrea lor, aci siau pregAtit bin vremestraturt be zarzavat. Ba chiar, pentru c5 Rominul e iubitor be fru-museta, au s5manat $1 flori pe margine.

Un ceas intreg am aflat un lucru be la acest $ef cum borimsa fie tor: ce bun lucru pe fume este sa' lucrezi la loeul Mu. N'aavut s'd invinuiasca pe nimeni $1 n'a lasat sd se inteleagd cä el insituclia alttna ar ft fãcut mai bine. Fiecare unbe 1 a pus soarfa, siel munceste fericit pe ogorul lui, pentru sporul tuturora $i pentrubirmnta Patriei.

Tovaräsi romini cad aea trebuie s5 ne privim astazi citinu sintem trintorl, cart se ingra$5, cit se ingra$5, bar la urm5 sebistrug, tovarási romini, sä sacrificám fiecare geniul nostru criticcare $i intinbe negatia peste toll $i peste toate $1 s'a facem, pe unbene-a läsat Durnnezeu, ceva bin ce a facut la regimentul 9 be vinä-tori, intreg, stinatos, voios $i gata be lupta, fectorul be teren binGorj care e locotenent-colonelul Rasoviceanu.

23 Mart 1917.

Declaratia de rAzboiu a Americef.

Congresul amErican a beclarat razboiu Grmaniei.De ei evenimentul era be mult prevazut si bugnanii noVri se

aeteptau la binsul, luinbu-ei masurtle in consecint5, totuei el va fi

324 R5zboiul nostril in note zilnice

o zgubuire pentru oHce suflet omenesc, si pentru tot ce e bun O.nobil, pentru orice e uman in omenire va fi o bucurie fOra margeni.

AbOugirea puterilor materiale e un element be biruinta inpresent si atita. Cresterea puterii morale e un si mai puternic ele-ment be biruintà in acest present, bar in acelasi timp e $1 o ga-rantie fata be jubecata vremurilor care vor veni.

S'au bucurat Germanii si Ungurii lor cinb Turcia, Bulgariale-au abus un aport be barbarie tenace, si ei n'au cerut mai mult,crezinb cl be alt ceva nici n'au nevoie. Bucuria noastrá e be alt5naturd cinb la cele mai nobile popoare be pe pdmint se abaugdastAzi in lupta pentru brept acea mare asociatie be munca, aceaintreagd lume be energie, care besvoltá si o con$tiintá vebnicá beputerile sale.

Imperiile Europei centrale au coborit o treaptà la fiecarenoul aliantO, care-i injosea $i mai mutt ; noi ne ribicám cu un pasbe gigant, prin aceastd nouà aliantd, care, fiinb o asa be puterniaasfgurare be izbinbá, este $i o supremä consacrare a scopurilorce urmArim.

24 Mart 1917.

CAlatoria regelui Albert

Niciobatá l3elgia nu s'a gásit in mai grozave infrigurgri. Lucrulin fabrici a incetat mai cu totul, bupd ce Germanii au luat O. busacasO tot ce putea servi pentru repararea armelor $i munitnlor lor;feranul lucreaz5 pentru o recoltä care, ca $i cealaitO, va fi rechi3itio-nat'a. Dacä, bupd interventii pe care nu le cunoastem, bar ca re,probabil, vin be la Sfintul Scaun roman, Wilhelm al II-lea a renuntatla sistemul beportatiildr, cerinb asupra celor petrecute un raport,ca si cum ele i-ar fi rdmas necunoscute Ora acum, lucrOtorif carierau obatà floarea oraselor belgiene se intorc bin captivitatea lorintr'un hal be plins, $i atitia bintre cei exilati nu se mai intorc beloc la casele lor. Mii $i mii be camera lucreazá $i mai beparte laintdriturile menitä sa opreascd innaintarea aliatilor, a liberatorilor. Si,in sfirsit,supremA suferintS, amenintare be moarte pentru toti,rOzboiul submarinelor face ca ajutoarele be hranA sá nu mai poataveni acelora cari pänä acuma se tineau numai bin aceste trimeteri

N. IORGA 325

si marea ap5r5toare, America, beclard innaintea lumii ca nu mai e instare a-si inbeplini marea si binecuvintata ei misiune.

Sentinja be moarte e rostitä astfel asupra acestor trei mill-oane si jumätate be oameni activi si cinstiji, be muncitori fruntasiai omenirti civilisate, be nobili urmasi ai acelor cari, veac be veac,au luptat pentru libertate, cum au muncit pentru culturà si arta%

Si, nepAs5toare, brutele, care nu vor ucibe cu minile lor, asistd laagonia acestui popor nobil si viteaz, aruncinb ráspunberea chinurilorlui Fara nume asupra Angliei care a hotärit blocaba, asupra An-gliei care vrea continuarea räzboiului, asupra acestei p5gine Angliirele care nu vrea sä lase pe buna Germanie crestina a-si inbepliniplanurile be cucerire si subjugare, be cinaljare» a omentrii prin bis-trugerea lucrurilor si robirea oamenilor.

Unbe vor g5si mänglierea acesti nenorociji in care omenireavebe pe martirii celei mai brepte cause ? In ce parte vor vebea eio raza be speranfa bupa cei trei ani be intuneric abinc ? De pescaunul lui be Arhiepiscop, bátrinul carbinal f5r5 fricá la inbeplinireabatoriei pe care Dumnezeu a sprijinit-o pe umerii lui si i-a intaritpentru aceasta, infrunt5 puterile lumii, ameninfinbu-le cu fulgerecare lovesc fãrá s5 se van, $i cuvintele lui räsunA ca o f5g5buia15prin marea facere a spunerii. Dar n'ajunge. Prea e WA' be mar-geni suferinja, prea mult striveste realitatea pentru ca perspectivelebfeptaThi ce va veni neapArat sgi aline simjitor burerile. Clopotelebisericti nu s'au bus la Roma ,bup5 vechea legenba pentru ca s5abucA be acolo versuri be Inviere, ci ele au mers la luptà, sibronzul !or, care a vibrat be toate bucurile si restristile acestuipopor serveste astäzi, bup5 ce a trecut prin focul lui Krupp, säucibà pe fiii Belgiei si pe prienii acestora.

$i astfel in zilele bumnezeiestilor Patimi, un bor linens be-avebea aceste locuri asupra arora s'au abátut toate nenorocirile siunbe moartea va cosi mine cu secera WA luciu a foametei a inbemnatsa pluteasca asupra cimpilor confiscaji, asupra bisericilor ruinatesi oraselor arse, asupra 15casurilor be miserie si be lipsd, pe insusiregele acestei jeri nenorocite. 51, pe un aeroplan be r5zboiu, labistanja be mai multe mii be metri, el a plutit asupra Patriei.

A fi acolo, a vebea toate pe rinb, aceste locuri unbe s'a nAscut

326 Rázboiul nostru in note zilnice

unbe a avut bucuriile lui cele mari, unbe a iubit si a fostiubit be toate acele mii be oameni, unbe a fost aclamat ca Regesi plins ca pribeag $i asteptat be trei ani, zi be zi, ceas be ceasca sol alb al fericirii ce se intoarce, ca bun Inger be refacere sirasplatire, si sä nN poatA schimba un cuvint cu tofi aceia al carorsuflet intreg merge calm binsul in supreme lui sforfare, sa nu 11poata ba macar vestea cä in acel punrt fugar pe care-1 saluatunurile speciale si-1 urmaresc pasarile be vinatoare cu crucea neagrape piet se afla cel mult Dorit..

A plutit inbelung, nestiut be nimeni, in cerul, nici acela pebeplin liber, al ferii sale, s'a oprit asupra lâcasului unbe acumtrei ani copiii lui bormeau in limste, si, intre srapnelele care-IurmSriau, s'a intors larAsi in colful ingust be pamint, in care cubinsul s'a refugiat libertatea 13elgiei.

Oamenii stiu, ne asigura tot mai mutt stilt*, lucruri pe carenu le abuc la cunostinfa lor simfurile pe care-si bau sama ea le au.Sintem incurajafi fiecare bin noi be o atmosfera specialà, a noastraca si trupul pe careI purtäm, si ea e necontenit strabatuta be soli!pe care n'am voit sa le rostim si be vesti pe care nu le :vebemveninb. Atitea ni se spun astfel, pe care le crebem cä räsar numaibin läuntrul nostru si care stint barul sufletelor bune ce se ginbescla noi, si atitea puteri al cáror izvor nu-I 135nuim nu sint becitvoinfa celorlalfi, care vine catre noi ca sa se abauge la proprianoastra voinfã.

Si vor fi simfit astfel si ei, pe pragul aooniei prin foame sisupt biciu, in ajunul celei mai teribile mucenicii pe care a cunos-cuto vre-un popor, mingiiere neasteptata care le usca ochii plinibe lacrimi, un naprasnic inbemn care li intaria inimi stabile.

Era iubirea si crebinfa regelui pribeag care trecea asupra lor.24 Mart 1917

0 HO ce ar trebul sà se intemeleze

0 revista americana anunfa cä la ei acasá s'a intemeiat osocietate curioasA, bar vrebnica be atenfie si be lauba, (SubwayCourt Club). Titlul nu 1-am putea trabuce in trei cuvinte romãnesticorespunzatore, fiinbc5 noi n'avem Inca tramvaie electrice subterane

N. IORGA 327

flinbcd prin club intelegem un loc unbe joacd averile ce au, fdrá ale fi ci$tigat, mdgarii cei mari at zilelor grele be astdzi, $i pentruCA acest 4 court, nu inseamnd ccurte* $i poate n'ar trebui sa-1 tra-bucem nici cu omenie fiinbcd este aici o floare find ginga$e becavalerism zimbitor be care onesta, soliba omenire se poate scuti.

Dar, in sfirsit, iatd be ce e vorba. Din aceastd societate facparte, intr'o lume altfel cam grosoland, in apucaturi, fiinbcd $imunceste foarte mult si e veglic grAbitä sd ajungd la ceas $i säeconomiseasca o mi$care sau un cuvint be prisos, acei cari seinbatoresc ca, merginb cu zisul tramvaiu subteran, OP säii cebezeobath pe zi locul unei femei sau fete obosite". Ca inbemn se spunin apel aceste cuvinte : cAbu-ti aminte cd, mama ta, sopa ta orisora ta pot, mai curinb sau mai tirziu, sd profite bin exemplu taucel bun". Femeile, in schimb, au batoria sä rdspunba la aceasthiccurtoasiel, prin cel mai frumos ,,rnultumesc, be care sint capabile,si Dumnezeu $tie ce frumos $tiu sd-1 spue cinb vor.

$i cetinb aceste rinburi m'am ginbit la o multime be lucruribin viata noasth, $i bin biata noastrd viath be azi phnä be miseritlepe care ni le 65 soarta $i mai ales pe cari ni le dam noi. Mi-amamintit be acei cari creb cd un functionar poate fi bruscat in chiaroficiul sdu be oameni cari, intrinb acolo, nu sint totu$i becit visi-tatori, be acei cari strigd tare cd toatd comoara amintirilor unuineam meritä boar sä fie arsä sau si, pe be-asupra ori pe aläturi,spurcatd, la persoanele care návAlesc in birourile unui om ocupatsi ingrijorat $i cer sa li se facd imebiat ce boresc ele, fiinbcd rostullor in societate e asa incit merith a fi serviti in moment, la aceicari bau afard pe cine li se abreseazd cu o cerere breaptd, fie $icu una care nu se poate satisface atunci, la mebicii cari trateazabe canalii" pe boinavi $i la aceia earl strigd: ceu vd sint stdpinaici ; voi, ranitii, sinteti slugile melo, la toti acei cari impart verbalsi in scris insultele $i palme semenilor lor, altor Romini rthajiti.$1 Inca ohatä mi-a rásárit inainte acel tip, pe care-I cunoa$tem cutotii, al omului care se instaleazd totbeauna asa incit sä ia loculaltuia, sä supere pe toti vecinii lui, sd-i calce pe bdtáturi, sä lifumeze in nas, sd se scobeascd in binti, sd scuipe pe jos $i sa cautepe figura fiecdruia cel mai mic semn be nemulturrure pentru cabe aliminterea Fara nicio intentie be a ajunge la bataie sd zbiere:

328 Rázboiul nostru in note zilnice

.M5., ba, stii tu cine sint eu ?" (ca o scusä abauga a si la Berlinse face asa si c5 unul, cercetat cine e mai la urmä, s'a bovebit afi: figurant la un teatru be suburbie).

Facem o HO contra a cestuia ? Ce bine ar fi ! Am mai pro-pus-o obat5 be mult, bar atunci mojicia nu ni cäbea chiar asa begreu ca azi, cinb boare grozavsi ni e, ca popor, si asa be rusine!

Nu ca s5-i combatem, Cad n'am razbi, asa sint be multi, siau si o piele... Ci macar ca s5 li spunem pe infeles : multamim.Ca s5i exclubem be la toate acele satisfactii pe care n'ajung baniica sä le poti capata. Ca sä li interzicem total societatea noastrã sica s5 li cream un fel be bosar personal prin comunicafiHe besprece au fácut. SA-1 publiam la intimplare, fár5 comentarii. $1, becite ori ar fi vorba ca mijlocul sa fie pus intr'o functie unbe trebues5 intre in contact cu lumea, sá comunicam autoritàfilor supe-rioare piesele be bovab5.

Ar fi sigur CA inbeplininbu-ti batoria, nu intimpini acele jigniricare nici ca pebeapsl nu trebue sä atingA sufletul omenesc.

24 Mart 1917.

impgrtirea Austro-Ungariei.

Se vorbeste be o pace cu pastrarea Ausfro-thagariei. 4 Schioap5x.pace si be o mie be ori nenorocitä! Ea ar fi cu neputinfá bup5tratate, cu neputinf5 bujoa starea be azi a luptei, bar mai ales cuneputintá fatà be menirea fireasca a razboaielor, nu bintre regi, caobatä, ci bintre natiuni ca astazi.

In abevar, rAzboaiele care sint chemate sa resolve, intr'unsens ori in altul, o problemä, nu se pot beparta be binsa prin niciosilinta, a nimaruia. price incercare be a le face sä bevieze leabuce mai aproape Inca be punctul esenfial, care nu poate fi inlä-turat be nimeni si be nimic.

Ceia ce a fost o tinta fireascä ajunge, cinb anume imprejurAricauta s5 schimbe rostul luptei, o obsesiune, o urmhire be fiecarezi a ginbului. Acei cari ar voi, bin consiberafii be oportunitate, säispr5veascá mai repebe si fára aceasta, simt mustrarea be cuget,contra dreia se zbat, bar n'o pot birui, Ca atitea viefi omenesti ar

N IOROA 329

fi fost stinse, atitea ruini ingrdmAbite, atitea comori rdpite ireme-biabil omenirii fArd ca scopul sA se ft atins. Ceva i sine pe loc labatoria lor, oricit be grea, in oricit be bureroase imprejurdri.

SA zicem insd cd puterea imprejurdrilor neinjeleg5toare, foame,schimbdri interne, e asa be mare incit solujia nu se poate ba. $1,

iardsi, nu injeleg numai o singurd solujie, c5ci tagicluirea prin lapte,prin faptele duse pang la capatul lor, pana la ultima lor conse-cinta, a posibilitatzi de a se ajunge tinta, neputinta desavirsita sinetagaduita de a razbate, este si ea un punct de oprire firesc. SAzicem cd oboseala bin alte pricini becit a infringerii militare ar a-buce pe aceia cari au pornit sau numai au primit ca Aliajiirdzboiul pentru a ajunge la o noud stare be lucruri, sd se opreascdin cale, sd propuie, pacea sau sd o primeascA WA a se fi hotdritnimic in acea chestie tocmai uentru care s'a sfArmat pacea omeniriisi pentru care i s'au impus asa be mari bureri si sarcini asa begrele.

Uu razboiu ispravit fata de scopul pe care I-a avut, nu zdro-beste nici sufletul invinsului. Aceasta s'a vdzut foarte bine si incasul Franciei be la 1870.1, care bateald be atunci renovarea eimora15. El, rdzboiul si-a fdcut batoria, pe care o plAtim boar bestulbe scump ca s'o vebem inbeplinith, be a inlAtura tot ce e fals, totce nu mai poate bura, tot ce e incapabil be viajd, be o parte casi be cealaltd. El lasd fajd 'n fajd la sfirsit numai realitäji, abevd-ruri care s'au cintdrit, care s'au mdsurat, bin care unul a trimis jos$i a bespoiat pe cellalt, bar care s'au si curatit, unul ca si cellalt.Astfel, de fapt, este un Thvins mai mare decit invinsul insusi, caredaca nu e glorios 2nvinga1or asupra protivnicului sau, e totusi fe-ricit invingator asupra pacatelor sale. Cdci acest invins sunt inse$iaceste pdcate, pe care rdzboiul le-a inl5turat, hirurgical, obatd cuinsesi organele politice be care sunt legate sau cu partite putrebebin aceste organisme, usurinb astfel sdnátatea viitoare, circulajialiberd a ginbului si a muncii omenesti.

Nu fd insd aceasta, in casul Ungariei singure ori $i in casulAustriei, si vei avea contrariul. 0 demoralisare a omenirii va re-sulfa din aceasta. Pdcatele, bud nu sint invinse, nimicite, nu rdminnumai unbe erau, in momentul cinb cujitul a atins trupul vdbinbu-ibrutal tainele; ele se r5spinbesc, cuceresc aldturea, otrAvesc singele

330 Räzboiul nostru In note zilnice

intreg. Ai pornit impotriva unei tiranii, ai luptat cu binsa principialai volt s'o inlaturi cu totul pärtà in abincurile unbe poate rázbatefierul eroic, si te-ai oprit. Ai chinuit pe bolnavul insu$i care e inacest cas omenirea, fi-ai bálut joc usuratec be suferinfa lui ceamare si ai cusut innapoi un trup infectat, care va merge r5pebespre pieire, nu numai pentru c5 era- bolnav, bar pentru c5 te-aiamestecat sä-1 operezi neavinb insusirile ce trebuie pentru a mergepAnä la capät. Ai pref5cut atunci o fatalitate a forfelor oarbe, carebistrug, intr'o crim5 a inconstienfei tale, care bad nu a asasinat,a grabit cel pufin opera morfii.

$1 ce moarte poate fi mai grozavS becit a 'sufletului omenesccu toate acele nobile elemente be cugetare si simfire, be crebinf5$i be avint care au creat toate lucrunle prin care mai mult becitprin facultatea be a ne finea in picioare si be a rosti articulat gin-buH ce nu sint totbeauna superioare acelor care främintd animali-tatea, sintem vrebnici be a ne numi oameni? Ce filosofie, ce art5,ce moralitate publid sau privat5 s'ar mai putea besvolta intr'o so-cietate omeneasd in care s'ar fi vábit d nici cele mai mari jertfefar5 pAreche Ong azi, ale celor mai nobile elemente bin umanitaten'ajung pentru a inlMura ce a r5mas mai josnic si mai nebrept bintirania ap5s5toare a raselor begenerate?

Unii biplomafi ar zice ins5: mai la urmA ce ni pasä? Nu dinsufletul omenesc tilim si nu pentru binsul. Noi sintem numai pro-vocatori be r5zboaie pentru scepuri egoiste, imprumutinb formuleatr5gAtoare be la cuget5tori spre a insela vulgul care se jertfestesi care, ibealist ce este, cere totbeauna o ibeie ca fint5, pentru cape urm5, cinb ni convine nou5, s5 facem socoteala finall $i badnu inchelem problema, ce-o fi? Dad o incheiem, atuncea e rAu,

c5ci impiebedm pe alfi biplomafi be a se bistinge" si be a sevalorifica in viitor.

Sean infelepciutie be birou, be cabinet", si aceasta ! Bol-navul druia boala i s'a intins vS cuprinbe si pe voi in burerea lulmAritä, exasperata. $i el se va zbate in chinuri be care si voi yetitremura $i in care v5 yeti fringe $i voi. A$teptinb linistea compre-selor si ceaiurilor voastre calbufe, yeti vebea in schimb zgubuireauria$5 a corpului intreg, care nu vrea s5 moarä si care in acestezgubuiri se chinueste si mai mull WA a se putea ins5n5tosa.

N IORGA 331

Veti avea, biplomati be convenienta, be oportunitate, be cirpeli,ceva care nu e convenient, care nu vá va fi oportun be loc si careva rupe obatá cu cirpelile haina toatà pe care au tesut-o asa beprost innaintasii vostri, rämiinb goliciunea trupului torturat in aceaagonie care e pentru societate orice zbucium material rirl preo-cupaiiile ideale care s'au Obit ca zAbarnicie-

Dna nu yeti fi voit breptatea nationalk yeti avea revolutiageneralä, care va ingropa, Samson orb si turbat, ultimele ramäsiteale civilisatiei in care s'a inchis ce a fost bumnezeiesc in minteaoamenilor, bin veac in veac.

25 Mart 1917.

«De ce azi §i nu mine?>,

Eram tinar be tot cinb m'am intors in tara, bupa citiva anipetrecuti in acel Apus care bin zori si 'Ana in noapte e oprit asupramuncii lui si care, oricit s'ar cere mArgenirea ei si conbitionareaei, nu poate trai fericit becit cu ea si pridea. Aveam innaintea meaprivelistea caselor care bimineata sint pline be lume harnica in ase g'ati si pregati, pentru a raminea apoi goale ziva intreagä, pecinb in ateliere fierbe lucrul la care un intreg popor se impartä-seste. ma urmaria acel freamat voios al multimilor be bimineatácare se inghesuie pe trotuare, cu zgomotul unor regimente ce trecspre luptä supt un steag pe care-I iubesc, si acea vioaie intoarcerebe seark in care pe lingd aceasta bisciplina ostAseasa, se maiamestecA si o visare poeticä prin care fetele par transfigurate inmultamirea be constiintà a acelor cari stiu Ca si-au meritat cpineanoastra cea be toate zilele,. Imi ramasesera in mInte acele nes-firsite mese be biblioteci in care cetirile inbelungate, rabbätoare erauintrerupte be obatä be acea cautatura care urmareste, bincolo becartea framintata in minile nervoase, ceva care a rAsärit subabevärul venit ca o räsplatk la ceasul lui.

Si avearn o nestins'A sete be a lucra, pentru lucrul el insusi,be a crea, pentru singura bucuria creatiunii, be a gási si be a spunenumai ca sA stiu a am putut abäogi si eu, cu cite puteri si maiales cu cita voie bunä mi-a bat firea, la comoara in care se con-topesc, intr'o strAlucire be nu se poate recunoaste partea fiecärula

332 Razbotul nostru in note zilnice

silinjile tuturora si care face pe cercetatorul batrin sa aiba cevabin sentimentul batrinului muncitor be fabrica oprit pe ginburi, barcu o sfinta seriositate pe faja, innaintea märetei opere be tehnica,unbe stie ca si vlaga lui s'a intrupat in fapta trainica si folositoareomenirii.

$i vab Inca biroul, cu toate lucrurile asa be bine rinbuite, alcolegului be astazi, om activ be altfel si bun gospobar, care orin-buia o parte bin silinjele noastre, cite se legau be institujia lui, cuacelasi simt be batorie cu care facea ca orbinea cea mai besavir-sita sa bomneasca in luminarea, incalzirea, curajirea si reparajia lo-calului. Birou be recepjiune a muncii stimhfice, ca acelea in carela Lyon se primesc bucajile be stofa ale lucratorilor be matasa,cercetinb totul, orbonat, masinal, corect, fara a jinea sama boar beun lucru: cit suflet omenesc s'a prins in firele acelea jesute noapteatarziu, in biiguirea copiilor bolnavi, in secatuirea miseriei sta-pine ori si in bucuria be a face un laicru bun si frumos.Bucata,plata; altul la rinb !

Era gata o carte la care lucrasem mult si care era atuncipentru mine marea fericire. Doriam s'o vab mai iute brosata, pusain circulajie, bath lumii, cita era s'o stie. $i colegul imi tale scurtvorba be nerabbare:

De ce azi si nu mine ?Am raspuns atita:

Raspunb inbath ce-mi vei spune b-ta: be ce mini si nu azi ?*

Priviji ce e be jur imprejurul nostru. Cite lucruri be fäcutl $ie vorba be mintuirea, be viaja noastra, be cel mai strälucit ibeal,be cea mai abinth miserie, be cea mai grozava primejbie. Se lu-creaza be sigur, bar aceia chiar cari au batoria be a inbemna, bea grabi, pana la frigurile sfinte ale probucjiei salvatoare, pana labelirul be truba al unei societäji ameninjate, aceia spun prea abesea:

De ce azi si nu mine ?$i se aube inbata si thspunsul:

De ce mine si nu azi?Dar pe acela il ba dupnanul. Si-I ba pentru dinsul....25 Mart 1917.

N IORGA 333

Cum va face America räzboiul.

Rázboiu intre America si Germania ? Pentru inchipuirea noasträaceasta ar insemna, bupá vechile ibei bespre fazboiu, solbatiintr'o noud uniforma aparinb pe cimpiile be luptá ale Europei pentrua si lua partea be sacrificiu si be glorie impotriva busmanuluicomun, si nume nouà be b5tAlii s'ar inscrie in povestea r5zboiului,aláturi be numele unor generali be cari nu s'a vorbit WA acum.

De fapt, multi bintre Americani chiar, cari sint acum mai ro-mantici be cum s'ar crebe, tocmai pentru cA be obiceiu nu sintromantici be loc, boresc sa van steagul sAm5nat be stele al mariiUniuni fluturinb in acea Franta care i-a atras in lupt5 prin farmeculei be astAzi si prin amintirile be acum un veac. Chiar bac5 n'aravca Insemnätate prea mare bin punct be vebere militar, totusi arfi o satisfactie pentru suflete c5 la eroii ambulantelor se abaugá eroiibätäliilor si c5 se vor putea pomeni in viitor impreun5 cu acestmare rkboiu si acei nobili tineri bin America a c5ror jertfd be bun'avoie a contribuit $1 ea la biruinta breptului si la beschiberea uneiepoce be mai mare fericire pentru oameni.

Caci Americanii sint foarte sensibili la acest fel be a se facenemuritori. Amintirile räzboiului bintre Norb si Sub, intre propriilelor State, pentru a pune capAt scl5viel negre, e si astäzi amintitcu minbrie. Si, bacl in aceasta se tine sama mai ales be causapentru care s'a värsat singele atitor mii be oameni be toate virs-tele, moartea recentä a amiralului Dewey a arStat cit be mult tineaceasta societate be pasnic5 bemocratie la aceia care si-au cistigatun nume mare prin insusiri be conbucAtori rkboinici. Un fior astrAbätut intreaga aceasta lume amestecat5 la vestea a se aflä inagonie acel bátrin care obatá a bus la biruintl contra Spanieipentru cucerirea Filipinelor si bezrobirea" Cubei brapelul american ISi, be alminterea, oricine a strabatut revistele bin New-York si Chi-cago, cu naratiunile lor grozave, be aventuri neobisntute, be incor-bail supraumane si be ciubate biruinti, isi bgbea sama O. acestioameni asteptau ceva care s5 intreaca margenile vietii lor obisnuitecare sa-i lege bin nou cu poesia acelei vieti europene care rasariaobatd, cu toate tainele ei istorice si toatä magia privelistilor el sà-mänate cu castele, palate si ruine, in versurtle lui Longfellow.

334 RAzboiul nostru in note zilnice

Dar adeváratul ei razboiu il va face America altfel.El va fi, natural, cunfirmarea, in forme libere, a puternicului

ajutor be care si pana acuma s'au bucurat, in asa be larga ma-sura, aliajii bin Europa. Comorile inbustriei americane vor fi bes-chise fail reserva si fara margeni luptatorilor cari be trei ani sestorc impotriva I3estiei apocaliptice, inchisa in cetatea be unbe facebin cinb in cinb fulgeratoarele iesiri ucigase pe care le cunoastemprea bine si noi. Arama, carbuni, be o parte, tunuri arme, munijii,be alla, vor calätori in cantitäji enorme bin acest reservoriu tailfunb. $i starea be razboiu va abaugi in fabricajie si trimete un ele-ment nou, be o putere extraorbinara, pe care Germanii care-si zicprea usor: gnu e nimic, va H mini ce a fast si pana acuma», nicinu lamuresc cit rau li va face, ei cari banuesc folosul oricarui factornu e materie si organisajie. Va abaugi insa si aceastä mindrie na-tionali, aceastä constrinfl luptatoare, acest avint spre biruirea dus-manului, si, nu mai putrn, spre intrecerea proprzzlor tovarasi delupta. Caci ez trebuie sa se produca neaparat, mar mult chiar decitin Anglia, intr'o societate unde pe linga sportul, educator de energre,al celor cari s'au ridicat prin avere si influenta, mai este, laceilalfi, deprinderea incordarilor supreme, cistigata in focul thz-boiului industrial, al nemärgenitelor intreceri sociale si individuate.Fara a mai vorbi de aceastä capacitate de a nascoci lucrurr novacare cauta greutafile pentru a le invinge 0 a-si trage din aceastacea mai mare glorie

Dar pentru a-si trimete partea in razboiul care acum o cu-prinbe si pe binsa, cu interesele si cu onoarea ei, America are ne-voie de drum, i acest brum e inchis acuma be sutele be subma-rine germane care prin sfibatoarea lor trimetere in abincurile Ocea-nului au provocat chiar conflictul innarmat be asta-zi.

$i aceasta fixeaza rolul de apetenie al intervenfiei militareamericane.

Cu orice prej marea Republica va trebui sa-si beschiba acestbrum, sa-1 beschiba in asa chip incit inlaturarea pentru toate tim-purile a unei asemenea crime faja be omenire, a unui asemenea.abus infam al progreselor stiinjei sa fie legata be numele american.

Germania a inceput cu organisajia ei; pe incetul aceasta or-ganisajie a fost creata si la Aliajii europeni. A inceput cu hotarirea

N IORGA 335

ei be fier ; o hotarire be fier ii opun Anglo.Francesii. A inceput cutehnica nou'a; alta tehnica tot asa be neua o poseba astazi bus-manii be aid. A inceput cu inventiumle altora, pe care le-a aboptatsi lea intrebuintat in masura ,, colosala" ; si pana acuma, cu toatasuperioritatea tunului be 75 frances, nici o noza invenfzune nu s'ahilt pentru a o läsa nepregalitä innaintea ez i a.i anunta astfelzbrobirea pe care pana astazi a stiut s'o inlature.

Acum intra in lupta acea Putere care se faun pe breptatecu cele mai splenbibe cuceriri in bomeniul stiintii aplicate. Ieri incaEbison, represintantul geniului ei, spunea ca nascocirile germanesint simple copilarii be caracter invechtt, care puteau fi combatutecu succes be la inceput. El si ai lui se simtiau in stare a ba multmai mult.

Astazi pot s'o fack si o vor face$i astfel, libetinb martle be pirateria care irebula sa scape be

pebeapsa pe criminal, in loc sa scape lumea be crimele viitoare,America va bovebi ca nimeni nu poate lua in besert numele stintei,opera be munch* si binefacere, be fericire si buna tovarasie intreoameni, Med ca .5tiinta insasi, cu bivina ei putere be creatiune spon-tanee, sa nu intervie, mai curinb sau mai tärziu, pentru a-i ba lovi-tura be gratie.

26 Mart 1917.

Convalescenta pe stracig.

Cu toata protestarea citorva oameni milosi, spectacolul be ne .suferit. compromitator pentru inima ca si pentru inteligenta na !idnoastre, care ar bovebi ca' nu se poate abapta imprejurárilor, al

umbrelor omenenesti ratacitoare, care.si poarta pe strazi o conva-lescenta asemenea cu inceputul agoniel, continua

. Din spitalele ingramabite be bolnavi, bletii oameni trebuie, separe, sa fie scosi innainte be vreme. Nu se poate, be sigur binlipsa be material, sd se improvizeze pentru binsti, in aicr fiber, lingaziburile intre care au zacut, niste abaposturt, corturi sau baratce,unbe sa-si capete puterile be care au nevoie pentru a servi taraca ostasi mine. Mincarea mai substantiala be care s'au invrebnicitun timp inceteazk si be atitea ori ei au nevoie be pinea sufletelor

336 Mizboiul nostru In note zilnice

miloase. lar, ca imbracaminte, bietele lor uniforme tirite prin no-roiul transeelor 5i patate be propriul lor singe varsat pentru tarase infatiseaza botite 5i arse be calbura etuvelor, alaturi be pos-tavul nou nout al acelora cad n'au singe be varsat pentru niciocausä si cari numai pe harta au urmarit liniile be chinuitoare as-teptari ale acelor transee

Cei mai gloriosi chntre Romini se infätiseazâ astfel pare cäar fi cei din urmii dintre oameni, in trupul, haina ,si hrana lor.

Ca nu se rusineaza atite lume be o priveli5te ca acesta, e unbocument moral be. o nesfirsita tristeta. Ca nu-5i ba sama be as-prul critic care e, in tacere lui, acel ofiter 5i solbat strain venit binteri unbe convalescenta e lucru sfint pentru orcine 5i nu se gasescmijloace care sa fie bestul be bune pentru a intari pe osta5utie5ll bin primejbie 5i a-I mingiia be burerile lui be ieri ei beborurile be astazi, e o bovaba nouã a unei inconstienti care ni-afacut atita rau pana acuma'.: atitia-si inchipuie, pesemne, ca la intoar-cerea lor acasä acesti oaspeti vor spune bespre Romania, cubucurie, ca e tare hainelor bine croite 6i a fetelor bine spoite in locsä spuie, cu burere, ca e aceia in care se sting, pe picioare osta5iicari au oferit, supt steag, cel mai mare sacrificiu pe care-I poateoferi fiinta omeneasca unei batorii 5i unui ibeal.

Stiu ca la Girleni linga 13acau s'a facut cel brintaiu loc berefacere pentru convalescenti a cgror spetä s'a descoperit abiaacuma, pe linga speta ranitilor 5i bolnavilor, be o parte, a luptato-rilor, be alta. Dar stiu, iara5i, ca ace5ti convalescenti n'au fost tri-mesi be la spitale in stare cum trebuie, ci cule5i be pe straba inhalul cum au fost gasiti 5i stiu 5i. urmarile.

A venit acum primavara, care in acest 1917 nu e, be sigur,numai o intetire catre reveria tinerilor scutiti 5i mobilisati pe locori un inbemn catre costumele nlegere" ale obiEctelor reveriei lor,ci o binefacere bumnezeiasca pentru alinarea suferintelor, 5i in-

zbravenirea slabiciumlor. Vor rasari macar acum abaposturile pentruaceia call azi ratacesc bin loc in loc spre regimente unbe atit beputini vor ajunge 5i boar pentru ca sa abuca intre cei sanato5i ger-menii bolilor be care se sting ?

Altfel ar fi mai bine sa besfiintam spitalele. Cad oamenii potmuri 5i WS ele. Ba Inca mai repebe, si beci mai u5or.

26 Mart 1917

N. IORGA 337

Genera lul Nivel le.

0 revista americana fixeaza ca principala insusire a lui Nivel leiubirea pentru invenjtuni si capacitatea lui be a besvolta necontenitmijloacele be care se foloseste pentru a irwinge. Locul salt in frunteaarmatelor francese bin Vest se batoreste sistemului pe care I-aaboptat pentru a fi nebesparjit in istorie be numele lui. joffre erapentru usura in transee, el a impins atacurile frontale in conbjjiicare nu mai sint cele be obinioara, ce siliau pe atacatori a facesacrtficii inboite si intreite ca ale aparatorilor.

Autorul articolului arata cã pang in Julie 1916 sistemul vechiuera in vigoare, be si Germanti capatasera succese la inceputul lup-telor be la Verbun prin acjiunea preliminara a celor 2 000 be tunuri.Pe Somme, unbe Germanii au pierbut 670.000 be oameni, bar pre-tinb ca pierberile Aliaftlor au fost be 800.000, cei ce atacau aupierdut tot mai pufin fafa de pzerderile dusmanului In OctombreDecernbre, cu pierberi be 25.000 be oameni, Francesii au luat laVerbun numai ca prisonieri 17.000. Acurn aparatorul e acela careare pieberile buble. E abevarat ca aceasta metoba be ofensiva,intrebuinjata in lupta be la Somme si la Verbun, a restituit o parteabia apreciabila bin- orovinciile cucerite ale Franciei si nimic binBelgia. Dar nu intinberea pamintului cistigat e criteriul. Ofensivabe la Somme si cea francesa be la Verbun a abus pierberea aaproape trei sferturi be milion be Germani, cu un prej pe careAliajli puteau lua asupra-si sa1 plateasca'. Si, abauge scriitorul:dacd din Julie la Decembrie in doua lupte Germanii au pierderide trei s ferturi de milion, au ei oamenii ce trebuie pentru a infruntapierderiie a trei sau patru asemenea lupte in anul viitor pe frontuldin Apus? $i au ei ori pot ei capata tunurile 0 munifiile caretrebuie pentru a suporta trez ori palm lupte ca acestea, cad, dacan'au destul dm aceste luccuri, proporfra de pierderi va fi si maimare de cum a Post?" Ei nu pot avea arttleria, pe care o au Ali-afii, si aceasta e decisiv ; n'o pot avea, spune neutrul din Februar,cu niciun chip si cu aid un pref. Au incercat cu munca silnica aBelgienilor, in besperarea lor. Azi ei nu sunt Inca batuji si be aceia

338 Razboiul nostru in note zilnice

nici n'au con$tlinfa invinsului. Dar n'au nici perspectiva invingáto-rului Americanul bd breptate generalului frances care spunea Nu-nazi cá ctine lupul be urechiv.

26 Mart 1917.

Liberarea Polonl el

Acum un veac si jumatate, Freberic-cel-mare, gata sa impartáin folosul lui $i imparafia cerurilor, bin care ar fi scos pe top feri-cifii pentru a o face casarmä be grenabiri prusieni, Maria-Teresa,cmaica, Rominilor bin Arbeal, pe cari-i tunbea be mai multe oripe an, si Ecaterina a II-a, care $1 bäbea toate silintele sä fack inPetersburgul sâtt, filosofie" ca a lui Voltaire $i Diberot bin Paris$i anexiuni ca ale värulul" Freberic be la Berlin, se uniau pentrua impärfi Po Ionia, pentru a <restabili lini$tear, si a lua cce li con-vino,. Dou5 alte impartiri, la care s'a abus, peste restaurarea luiflapoleon I-iu, opera be cirmpotire teritorial5 a tratatelor bin Vienas'au savir$it asupra acelor frumoase provincii care formaserà obini-oara un Stat be lupt5 contra patrunberii turce$ti be Sub ca $i

contra germanisarii venite bin Vest asupra tuturor Slavilor. A$aiiplátiau batoria, pe be o parte, Habsburgii, carora loan Sobieskili pastrase ViEna, iar, pe be alta, imparateasa tuturor Ru$ilor, pecare silinfile seculare ale poporului polon le scutisera be a vorbiin bialectul nemfesc be bincoace be Elba.

Se $tie cd unii criminali, cari n'au putut fi bescoperifi niairi,au fost gasifi in sfirsit unbe nu se ginbise nimeni sd-i caute, lingámormintul insu$i al victimei lor, unbe-i chemase o putere neinvins5.Astfel Statul caruia-i aparfine marea ibele" a fost acela care, inbatäce s'a format in capul conbucdtorilor s5i planul uria$ei agresiunicontra urn anitátii, a pus pe tapet chestia Poloniei, reveninb astfel,in credinta c1-1 chiamä acolo numai interesele lin, la locul unbeHohenzolernul be la 1770 facuse fapta, $i cu mina strinsa pr'etene$te" pe grumazul aliatului austriac, Germania il silia $i peacesta sa vie innapci brept la pAcatul cel mare al Mariei TereseiIar, pe cinb planul austro-prusian nu era Inca beplin copt mare leDuce Nicolae, ca belegat $i poate si ca inspirator be capetenie alVarului sau imparatesc, atingea si el problema polona.

N. IORGA 339

Cele b'intaiu bouà Puteri voiau, bine inteles, o Polonie caresa are $i sa samene pentru Germania, binefacatoare $i beci exploa-tatoare be brept a omenirii intregi, $i ea sa culeaga, binb cel multpartea sa muncitorului; cealalta, in beosebire be busmanele sale,intelegea sa nu Ma binele numai bin punga altuia, batut $i prabatbe ce are cu brept, ca i be ce a luat cu hapca, in complicitatecu in$i$i facatorii be breptate.

Dar conbitia refacerii unei Polonii largi, unitare, cuprinzinbtoate färimele risipite obinioara, era nebesfacuta lega tura, supt toateraporturile, cu Rusia. Si legatura era, oricum, mai naturala cu acelStat rus a carui rasa ba jumatate bin teranimea vechiului regat $1cu care viata Poloniei $i innainte be spircuire fusese asa be multamestecata. Cad ea insA5i, Polonia, incercase a inbeplini ace1a$1 visbe unitate slava in Ost, cu sabia in mina, innainte be Romanovi,pe vremea cinb, acum mai putin ca trei sute be ani, un print polonstatea in Moscova, unbe voia sa ramiie ca Tar, becit cu Prusia careinsemna pentru vremea mai veche, infringerea be Poloni a Cavale-rilor Teutoni, bar $i pierberea Prusiei bucale catre -Casa be Hohen-zolern, ori cu a cel corp germanic intreg, cuprinzinb astazi $i Aus-tria, in forma lui gmebio-europeanP, care nu fusese pentru Polon!,veac be veac, becit busmanul erebitar.

Toti acestia puteau reface Polonia pentru a 'incerca apoi s'odesfacg la cea d'inthu ocasie potrivitä Dar s'o invie, nu, cu toateproclamatiile $i cu toate beclamatiile. Caci un Stat se poate formabin nou in hotarele lui be oricine, bar el nu-0 poate relua viata,intrerupta obinioara, prin gratia nimanui, care, nu vine niciodatäsingurä. Pentru ca aceasta viata sa se aprinba bin nou, capabila bea resista furtunilor viitorului trebuie sau o putere interioara, ainsusi poporului care a tinut Statul cel vechiu si care-1 restitue prinbiruitoarea spontaneitate a unei revolutii, sau si contactul cu o mareforta populara, bin acelea care ating terile vecine pentru a le bominauneori, pentru a le zgubui $i intari sufleteste totbeauna, chiar $i inceasurile cinb mina care atinge nu poarta numai arma, ci 5i lovestecu binsa, bar Inca atunci cinb ea se gäteste prietinoasa pentru aface sa can' la altii lanturi pe care ea insasi $i le-a rupt !

Actul prin care Noua Rusie, zi-i cum vrei $i cum ai bor,sa fie: bemocratica, republicana, socialista, bar Noua este be sigur,

340 Razbotul nostru in note zilnice

$i numai in aceasta sta insAmrratatea schimbarti prin care aceastiRusie floua beclara cA Polonia e be astazi innainte libera, abauginbbatoria unitatii militare numai pentru a impiebeca moral pe ceiamestecati in opera be trefacere x. intreprinsa be catre Germani bea intrebuinta arme polone contra fratilor liberatori be astazi, arevaloarea sa in aceasta. Nu e forla care strica i brege, in calcu-fele sale egoiste, legata totbeauna be propriile ei pacate, pe carenu le poate marturisi, cad ar trebui sa piarba ci$tigul ce I-a mos-tenit be pe urma lor. Ci e spintul, care nu se lasa oprit in liber-tatea lui be aceia cari 1-au falsificat inbeplimnb in numele lui befapte rele $i care, viu $i curat, curateste $i invie tot ce intilnestein calea lui.

Polonia celor boi imparati be brept bivin, represintanti aiunor caste militare i ai unei biurocratii, putea sä intrebuinteze, lanevoie si beocambata. Poloni in opera ei be croitorie politica natio-nala in Polonia ruseasca. Chiar baca ar fi !Asa t in sama celor maibuni bintre Poloni, a fruntasilor natiei supt toate raporturile, Statul-tampon, tutelat, supraveghiat si monopolisat pe care-I funbasera"si al carui ctitori intelegeau sa rmiie, cu breptul be a numi pepreoti si be a H pomeniti cei b'intaiu la pomelnic, cu viii $i mortii,pana la bunii si evlaviosii crestini Freberic $i Maria-Teresa, aceiaar fi lAsat totusi stampila lor, aristocratica, boctorala" si birocra-tica, asupra noului Stat. El s'ar fi besvoltat national, be sigur, casteag, mai putin national insa ca spirit, fiinbca acela vine oriunbenumai bin larga impartasire a maselor populare la viata Statuluibin- continua sthpinire, iubitoare i bevotata, a lui be catre binsele.Polonia pe care sufletul rus liber o are in vebere e alta : ea poatesä samene cu ea insa$i, in ce are azi mai abevärat $i mai abinc,si nu e nevoie be nicio impunere ca sa poata merge pe acelea$ibrumuri cu aceasta Rusie populara. De o parte ni$te sinistri ras.colitori be morminte, cari legau rabbator oasele acelui care be minalor perise pentru ca, inf5ti$inbu-1 intreg i sprijininbu-1 brept beparete, sä ceará a-i abministra in numele lui, ca hintä vie, moste-nirea, iar, be alta, e flacara vie si in ve$nica miscare a revolutiilorcare unbe ajunge invie $i face a se ribica beplin $i zbravan acelacare in vremi ticaloase cazuse jertfa celor lacomi be avutul sat'.

Polonia creata azi nu va continua bed, chiar intrebuintinb

N IOR GA 341

aceiasi oameni, cari au lucrat, inteligent si staruitor, cu un spor mi-nunat, Po Ionia be libertate pruso-habsburgica. Ea va fi alta, si anumeaceia pe care be bola veacuri o cere cultura umana pentru ca la

locul ei, pe care nimeni nu i l- a putut lua, sa-si inbeplineasca operacare numai ei ii revine, potrivit cu insusirile, fiber si larg besvol-tate, ale uneia bin cele mai nobile rase.

27 Mart, 1917.

Cuvinte francese.

Cultura francesa are insusiri pe care nicio imitatie, oricit beinteligenta, nicio contrafacere, oricit be bibace, nu si le poate cistiga.Ele se mostenesc, vabirea lor se face fail nicio inten tie be a spuneun lucru frumos sau be a face un lucru frumos. Din potriva actesi cuvinte au infatisarea be a veni be la sine, Vara ca ele sa fi lostvoite si potrivite cu chibzuiala imprejurarilor in care se probuc sise rostesc. Ar fi be mirare sa fie altfel ; lipsa acestor insusiri arfi la acela pentru care se constata un abevarat bocument be ne-existenta a rasei care neaparat trebuie sa le bea.

Ele pot exista pe langa talent; talentul nu face be cit sa leimpobobeasca. Dar ele ramin superioare talentului, care, mai laurtna, e numai o inbemanare (o iscusire" ii zic Rusii, artei fuses°.Ele pot reclama egalitatea si MO be geniul insusi, cad marelecreator be lucruri noua nu poate ba el insusi atita cit a ingramabit, camari lucruri vechi, opera a multor genii, erebitatea, prin instinctelecu care inzestreaza pe oameni.

Cultura francesa e innainte be toate o cultura a inimii. Eastie oricinb si oriunbe ce pretinbe simtirea sanatoasa a unui omliber. $i ba fail gres aceasta. Numai aceasta, bar aceasta in toata,intregimea sa. Se numeste be obiceiu cbiscreti2- sa Iasi ca sufletulacelui catre care te-ai inbreptat sä ra apunba singur la intrebareape care obata i-ai pus.o. $i nicio cultura be pe fume nu stie maimult becit aceasta unbe sa se opreasca, pentru ca a stiut si mo-mentul precis cino trebuie sa intervie

La acestea earn ginbit cetinb cuvintele rostite la $coala mill-tara be aici be catre generalul I3erthelot si be catre un colonel francescare supraveghiaza invätämintul nostru mllitar, precum 51 cuvin-

342 136zbolul nostru in note zilnice

tarea tinuta, la ingroparea capitanului Clayeux be locotenent colonelHucher.

De o parte era vorba be un inbemn catre tinerii ofiteri carise gatesc a merge la regimente, be alta be ultima clipá linga sicriulunui bun camarab si a unui nobil solbat. Cit be mult se cheltuiestein asemenea prilejuri seaca retorica moarta, cit be nemilos cab flo-rile be pravalie ale tipicului trabitional! Si, cu toate a be atiteaori s'au repetat asemenea situatii, sfatuitorii ostirii noastre au gasitimebiat nota abevärata. Noilor conbucatori be oameni li-au inbicatcu un singur gest, scurt $i sigur, batoria lor be a-$i intelege sol-batul si be a-i lua in stapinire inima, iar celor cari se bespartiaube viteazul lor tovaro$ 11au abus lacrimile in ochi prin amintireacelor be acasà, bar 11-au rechemat $i hotarirea in suflet prin afir-marea batoriei be fratie militara si umanitate ajutatoare pe care oinOeplinesc aid.

Dupa ascultarea acestor cuvinte francese fiecare a plecat mainobil $i mai bun. Cad, mai presus be frumoasa forma a unei vechitrabitii literare, o inima se beschisese catre inimile lor pentru a leinthri $i mingaia-

27 Mart 1917.

Reflectluni in vremeaschimbärilor la fata.

Sint oameni beosebit be simtitori la schimbarile care sint sase petreaca in aceasta lume, unbe, cum zicea vechiul poet, ctotule pe o schimbara,. Daca nu aub totbeauna cum fac altii, o beli-cata $i interesanta minoritate zvonurile subpamintene $i nu simt,ca atitea fiinti inferioare omului, be alminterea, prin instinct ca estesa se petreaca un lucru mare $i grozav, ei II recunosc inbata ces'a petrecut, il abmit ca befinitiv, 11 anunta tuturora, ca menit s:ibainuiasca, si sfatuiesc pe toti sa tie sama be binsul.

Pana aid, si cu toate ca schimbarile inse$i stau pe o schim-bare", e bine, $1 nimeni nu s'ar ginbi sa critice asemenea persoanesensibile la variatiunile politice si sociale.

Dar be foarte multe ori cu acest rol be instiintare al baro-

N IORGA 343

metrului nostru, totbeauna la fereastá ca sä constate si se anunte,se confunbä un altul.

Omul care an si comunica si r5suinbeste si asigurà crebe amai are $i misiunea de a conduce lucrurile pe care le-a anun tat,schimb5nle- pe care le.a abus la cunostinta publica. Atitea si atiteaprefaceri fr5minta lumea, rinb pe rinb glasunle cele mai beosebitese aub, vitrina notorietatii veste$te unul bupá altul spectacolele celemai beosebite. (Conbuc5torulo nostru, care face uneori si pe pro-fetul, nu se multameste a-si verifica profetiile si, oricum, a ba cucrebinta nota zilei, ci se beclar5 gata sä si serveasc5 acolo unbese g5seste, causa care a fost aclamatä in alte teri sau macar inin alte cercuri becit ale lui. Va fi, succesiv, cu convingere si energieap5r5torul unei aliante si al celeilalte, partisanul unui sistem,be guvern si al celuilalt, crainicul unei ibei $1 al unei ibei opuse.Si va inbemna pe toat'a lumea sa' facd tot asa, pe r5spunberea lui.

Nu e vorba be o simpla contrazicere, cAci bin bestule contra-ziceri se alcAtuieste viata omului care cuget5. Dar a omului carecugetä, care se intoarce necontenit, intr'o onestd elaborare a cons-tiintei sale, $i asupra princiipiilor la care s'a gin Olt mai mult $icare au pAtruns mai abinc in sufletul &Au Astfel be contraziceripot sa' fie uneori si greseli, in orice caz ins5 ele sint nobile silintibe a progresa, bup5 o nou5 $i bureroas5 cercetare. In urm5 omuln'3 I5sat o simpla hain5, ci o parte bin insdsi fiinta sa vie a jerfit-opentru a se g5si la un loc unbe prin singele lui calb si meritat s5Tie ingabuit.

La atitia e altceva, fall be sthpinul constiintei sale, necontemttreze, acestalalt este sclavul lucrunlor care se inbeplinesc, pentrua i impune si a-I bomina, bincolo be aceastä constiinta si care daunevoie be a se petrece printr'insa pentru a fi aboptatá. Cad unsingur element li ajunge pentru ca sä fie primite : 0' aib5 o mailargá aprobare, sa stirneasea aclamatii mai zgomotoase.

E o adoptare exterioari. Nici macar o abaptare interioar5,care te face sä prinzi prin ceva cit be putin bat be insusi su-fletul Mu ceia ce-ti vine be aiurea. Nu, ci lucrul ramine asa cum1-au f5cut attn. La acesti oameni nimic nu se amesteci in Mpturalor moralä, ci toate se atirnä numai in afar% si se parasesc, se im-braca si se besbrac5. Sint simplii inbivizi care se tin la moba cu

344 Rizboiul nostru in note zilnice

ibeile, cum altil se tin la moba cu hainele. Nu poti fi aspru cu ei,intrebinbu-i be ce se poarta asa astazi, be $i nu li se potrive5te,be $1 nu.i prinbe. Fiinbca iti vor raspunbe, usor $i victorios : cbarnu vezi ca toata lumea face tot asa ?"

Oameni be treaba in befinitiv. Dar lucrul se complica in aceiacari, schimbinbu-se numai asa $1 numai atita, inteleg sa calauzeascape altii pe brumuri pe care le-au bescoperit obata cu lumea carea inceput a se imbulzi pe ele

Sint grele, foarte grele brumurile lumii. 51 trebuie sa le cunostiage be bine pentru a fi inbrumatorul altora ! Poate ca nici nu ealt mijloc be a le cunoaste becit a fi ratacit singur pe binsele cinbbrumul mare trecea pe aiurea, a fi inlaturat piebecile cu intenealata $i pe fiecare punct abaus sa fi picurat un strop bin singele tau,

Si sa vii b-ta, care habar n'ai avut be anume lucruri, $i, printr'oumbra rmaiastra sarinb bin coaba in frunte, sa cei Inca un steag,pentru a-I primi in rninile acelea care le-au purtat pe toate si ainbemna lumea sa mearga bupa b-ta, caci aceasta inseamna a mergebupa ibeia singura careia numai un sacrificiu i-ai abus : acela be arenunta la altà ibeie in care crebeai tot a$a be putin si care aveamarele befect be a nu mai fi populara L..

Publicul e bun, $1 te-ar crebe. I s'ar parea chiar ca mai bun$ef" e cel care a cazut asa naprasnic bin naltul cerului becit celcu care era beprins in zilele be osteneli $i prigonire. Are si un aiermai proaspat, mai obihnit

Dar vezi ca mai este si acel vechiu muncitor care $i-a inchisviata in ibeia lui. 51 sa te feresti a-I ba in laturil Null inchipuicit poate ajunge be rau acest om bun, in acest singur cas.

Ai zice: bin invibie pentru persoana ta gratioasa, el, omulacela, aspru si salbaticit, ori bin gelosie fata be succesul sariturilortale, el care s'a tirit in genunchi $i in brinci pe nisipuri $i pietre.

Nu, ci numai bin iubire $i respect pentru ibeia lui.

28 Mart 1917

Tot cerOtorul din «Gil Bias».

Atunci cinb vorbiam acum citeva zile be cersitorul lui Lesagecare in romanul be aventuri spaniole 'Gil Blas, sta la margenea

N. IORGA 345

brumului si, bud vebe pe stubentul bin Salamanca intinbe o mindlungd, lung5, be sä ajungd la buzunarul bietului bdiat pe care-I crebenaiv, pe cinb subt manta stä o sinsata tot asa be lungd, gata sdceard si ea, cu gura ei beschisd nu ma ginbeam a Germaniase gateste a juca in cel mai scurt limp, intr'un chip si mai grosolan,acest rol.

Ma opresc pentru a instiinta pe cetitor ca aceasta nu e

o profetie, caci ma multamesc sa-mi stubiez subiectul pentru a-I

cunoaste putintel ; bar, in sfirsit, asa e.Mina lungd, lungd a Germaniei se inbrepta, in ajun chiar, cdtre

Rusia Noud, ruginb-o sa-si aräte noutatea printeun pacifism carei-ar sacrifica interesele be viatd.

La urma urmei sint trei mijloace be a ne intelege: sd beamina Tarul nostru nemtesc, cu Imparatul vostru rusesc, sd ni barnmina unii cu altii fara binsii, sau sd bea mâna inatusatä in fier,Cesarul be la noi cu profesorul Miliucov al vostru. Nu ti se paretinere, cd aceasta ar fi calea cea mai bun5 ?

Lui Miliucov insd i s'a pdrut Ca zisa taloa, pe care 0 cunoastebe mult, este cam asprd. $i Rusia revolutionard nu s'a ginbit un,moment sa-si bepuie steagul rosu in Zeuhausul be la Berlin lingatunurile cu vultur napoleonian ale Franciei be la 1870.

Si, atunci, cersitorul bin I G i 1 Blas, a scos sineata.Telegramele be la Petrograb vorbesc be o uriasd sfortare pe

Stohod, pe frontul Riga, brept cdtre Petrograb Gazurile asfixiantesi-au fdcut batoria. Obusele himice au sdpat bire largi intre solbatiilibertatii, cari au stropit cu singe panglica rosie be pe pieptul lor.$i citeva mii be prisonieri pleaca in bepositele be muribunzi prinfoamete ai Germaniei pentru ca s5 li se explice be socialistii binPrusia datoria de a ceda a unui popor pacific.

5i astea a boua zi bupa ,ce Bethmann Holweg se bätea cupumnul in piept cd pe trontul acesta nisaritean nu va fi ofensivh.E be un humor german neasdindnat, asa-i ? Si ce bine o sd prinbafarsa in paginile istoriei !

Dar nerusinarea nu se opreste aid. Tunurile be pe Stohobau fost ecoul caplelilor Cancelariului, in Reichstag, iar ecoul acestorcdtaleli il auzim acuma in Parlamentul unguresc. Opositia maghiardse leapabd cd ar fi votat rkboiul cu poporul rusesc, ea care nurnai

346 Mizboiul nostru in note zilnice

cu Tarul avea aface, si asigurá cA se roagä, cu sefii ei in frunte,viitorii ei ministri be mine, la cDumnezeul maghiarv pentru ca liber-tatea ruseascá sd prospereze.

Aliatii vor ba ei bestul be rApebe singurul easpuns pe care-1meritá o asa be trivial& comebie cu viata omeneascl si breptulpopoarelor ?

Trebuie s'o crebem.28 Mart 1917.

Cuvintul regelui.

In buioasele si minbrele cuvinte, pline be atita iubire pentrutovarásii sal be luptd si be increbere nezgubuità in viitorul teriiasupra careia cirmuieste, nu pentru a Cpresiba,, ci pentru a vebea,a auzi $1 a lucra mai presus be toti, cum mai presus be toll segáseste Tronul, Regele a spus Inca obatà solbatilor terani ca MO-buinta Sa e batá in chip solemn si irevocabil, a ea se va inbe-plini cu orice pret Vi se va ba pämint" e scurta si hotkitoareaformula, care nu sufere nicio rgstAltnacire bin partea acelor caris'ar refusa sa inteleaga sau n'ar voi sá urmeze necesitatea absolutáa timpului cuprins& in beclaratia Suveranului. El insusi, Domnulterii, va ba pilba ; bin pAmintul ce are Coroana, bin pamintul läsatca mo$tenire be intemeietorul Regatului se vor besface ogoare pentruaceia cari cu arma in mina' au bovebit cit be brag li este aceststramosesc pamint. Se va statornici bin nou astfel acea legaturábintre sufletul omului $i stApinirea lui care au facut obinioard Debi-ruita putere a acestui neam.

Cinb orice patriot se bucurä be anuntarea marelui act ca apro-piat, istoricul mai are si misiunea be a-1 urmäri in originile sale.

In aceasta becisiune a unui mare si nobil suflet nu e mcioinriurire bin afara, a imprejurArilor sau a oamenilor.

Trecusera grozavele lupte bin Mart 1907. Se $tie cum s'auinterpretat asigurarile bate be Regele Carol in clipa cinb viitorulinsusi al terii parea primejbuit, cad sträinul er a chemat aici ca s5fan orbine", be aceia chiar cari astazi la Bucuresti ii formeazácurtea si chentela. Atunci, represintinb Coroana la besvelirea statuitlui Voba $tirbei in Craiova, Principele Mostenitor a rostit jubecati

N. IORGA 347

asupra operei agrare a Voevobului be acum cincizeci be ani, in carese vebeau punctele principale bintr'un program be Domnie. Celb'intäiu era prefacerea conbitiilor be viatà ale claselor muncitoarein asa chip incit pe inbestularea si multämirea lor sá se poatásprijini cu sigurantà Statul.

Atunci nimeni nu prevebea vreun rkboiu. Scopul se fixa bebe sine, printr'un proces be co/10Np, nu printr'o impunere.

Nimeni nu ribicase bin nou, in mijlocul bureroasei ernotii aunei evacu5ri si retrageri, chestia acelor reforme pentru care in1914 fusese aleas6 o Constituantà, ale ckii z5b5vi vor fi apreciatebupl cuviintä be cercetätorii vremilor ce yin. Atunci in MesagiulsAu $eful unei ostiri care Meuse mai mult becit se putea cere bela puterile omenesti rämase cu asa be putin sprijin inteun furiosrkboiu be masini, rostia tare si beslusit intentia sa be a face canumele lui Ferbinanb I-iu sä rhaiie nebeslipit be liberarea sociallbefinitivA a teranului, precum a lui Carol 1-iu nu se va putea bespArtibe Inbepenbentä si al lui Cuza-Vobá be intAia impropriethire a ace-luiasi Wean.

Pe atunci in niciuna bin terile vecine nu se petrecuse nimiccare sá aräte cá pe lingà preocupatiile unui crincen rkboiu, peviatä si pe moarte, mai pot exista allele.

*

Dovaba e fkutä pe beplin. Regele a voit asa bupâ inbclun-gata cugetare, plinä be simtul räspunberilor Sale, asupra sarcineipe care Istoria i-a fixat-o Lui, si numai Lui.

Si in acest caracter al prefacerilor ce se vor inbephni stäins5si cea mai puternica garantle a lor. Cki niciun capriciu be per-soan5, niciun punct be program al vreunui partib si niciun interesbe clasA nu vor putea sä impiebice opera be breptate, atita timpcit prin iubirea $1 sprijinul bevotat al tuturor oamenilor muncitorisi cinstiti, si impotriva orickii uneltiri, Domn al Romäniei e Fer-binanb I-iu.

29 Mart 1917

348 Räzboiul nostru in note zilnice

0 descoperire : Rusla.

Ce putin stim si bin ce crebem a sti mai bine ! Romgnia, otar5 necunoscutà, pe care, in ce priveste Molbova, o bescopãr atitiaabia acum si nu incep macar a o intelege in ce are sfint, bun sivechiu. Franta Parisul, fàrá macar acele cartiere in care urmeazáviata be obinioarà, soliba viat'd trabitionala pe care se razima pu-terea frances'a si bin care vitejia frances5 rasare. Balcanii, cu prie-teniile si urtle lor contra noastra, tu.au rámas isnorati, cäci altfelam fi intrebuintat si ajutat pe cele b'intalu si am fi zabarnicit, prinsfortarile pe care atit be usor le puteam face, pe cele be-al boilea.De Italia nu mai vorbim: ajungea ea babea Cirtan, ierte-1 Dumne-zeu in robia lui ungureasca be la Sinaia!, a fost la Columna luiTraian pentru a intoarce, ca Dac recunoseator, visite pe care acumo mie opt sute be ani Traian a facut-o la Dunke cu intentii beintemeietor si pkinte.

Dar ce nu stiam be loc, era Rusia.Si, ban s'a intimplat sä nu cunoastem Italia, unbe, be almin-

terea, orasele mid, cele mai interesante supt raportul autenticitatilitaliene, n'au oteluri cum trebuie $i cer ca str'ainul sa se invete cubucatäria si gospobaria nationala, ori Franta, care retinea la Parispe cine nu-si inchipuia ce folositor mebiu be munca, be arra si beamintiri este in orasele provinciei sale in care se intilnesc atiteaclime si atitea civilisatil, apoi, ca si pentru Balcani, Rusia n'amcunoscut-o fiinbca n'am vrut.

$1 bin causa unei anumite politice, care ni s'a impus be im-prejurari, bar pe care am continuat-o atitia ani, be siinu ni-o maicereau imprejurkile, ci bin potriva. Si bin causa unei propaganbe,in legatura cu alte prietenii, care propaganbá trufas berlinesa si maiales obraznic austriaca, ni vorbia si noug, ca si Polonilor, be 1m-paratia intunerecului, be terile analfabetismului, be s'alasurile poli-tiei si censurii unbe obata cu biletul be tren scos la granità seputea sa fi luat si un pasaport pentru Siberia. far, mai ales, be peurma povestirilor, in mare parte abevarate in ce priveste faptele,ale acelor pe care vechiul regim rusesc li prigonise, li pusese inlanturi, ii amenintase cu moartea, ii beportase prin pustiuri siberienesi carora aceasta persecutie li bäbea si atita minbrie personala

N IORGA 349

inch, be mult ce pomeniau Rusia sbirilor, ei uitau sa vorbeasca bealtà Rusie, care se pare cl exista. Lucru firesc, cdci si Silvio Pel-lico, vestitul autor al cinchisorilor sale,, a cunoscut prea mult Spielbergul, cu ziburile lui, ca sd ni mai vorbeasca be Tirolul nerntesc.Dar e abevärat cä el venise acolo numai pentru accia.

Ne paziam astfel ca be foc be o singurd granitd. Poate cdmci nu eram boriti prea mutt bincolo be binsa. Daca peleriniino$tri erau bine cunoscuti in Brasov si la Borsec stiinbu-se be tern-nicerii Rominilor be acolo cd acesti oameni eleganti, bucurosi betraiu bun, nu cautà sa tulbure intru nirnic cbunele relat& bintrestápini si sclavi, aruncinb vorbe be irebentism, ci mai be grabäabmira cafenelele be mobd vienesä, rup nerrtteste cu chelnerii evreo.maghiari $1 ascultá cu buna-cuviintd Talpra magyar i tot reperto-riul national unguresc. Rusii se vor h ginbit cd astfel be visite prinunele provincii pot avea consecinte. Doar asernenea aldtori vmbinteo tard be libertäti publice, bacá nu si be abeväratä bernocratie.

Si asa nu le-am cunoscut be loc, pe aceste o sutd si seizectbe milioane in granitd cu noi. N'am cunoscut macar bibliotecile siarhivele lor, care gem be lucruri ce ne privesc. N'am cunoscut mu-seele lor, pline si be lucruri venite be aici si be atitea allele inru-bite cu ale noastre. Il'am cunoscut monumentele unui trecut in carese cuprinbe si al Poloniei, al Lituaniei, al Tatarilor, care e asa bestrins impletit cu al nostru si care, be altfel, fiinb be altä ramurda bizantismului, altfel amestecatd cu influente occibentale, rneritàasa be mult a fi cunoscut prin sine. Ortobocsi cum sintem, n'amcunoscut viata bisericeasca a celui mai puternic bin statele orto-boxe. Amatori be aventuri, n'am rásbätut in Imperiul unbe raselecele mai necunoscute noud cuprinb tainele cele mai iritante pentrucuriositatile obosite. Dar mai era ceva be fäcut. Am autat sä trecembe la forme culturale mebievale, in gospobaria terii, a oraselorsi a satelor, la formele be cultura moberná. A sari bin una In altainseamnd a bistruge sprijinul be pärià acuma pentru a cabea in plinpustiu, unbe multd vreme nu vei avea alt abapost becit al unorpretentioase improvisatii. Dar acelasi lucru l-a volt Rusia cu irnen-sele ei puteri si cu mijloacele practice ale unei perfecte bisciplineunitare. Ea, a creat forme intermediare care s'ar h potrivit asa bebine cu ale noastre. Dar nu le am stiut.

350 RAzboiul nostru in note zilnice

Si acolo fusese un popor ignorant, rAmas astiel in asa bemare parte in acel spatiu infinit in care viata orneneasca e rAschi-rata' nurnai. Un popor ignorant era si la noi, unbe viata e mai in-grAmabita, bed mai usoarA be schimbat. Totusi noi n'am schim-bat-o becit prea putin. $i nu ni-ar fi folosit bad vebeam ce aufacut acestialalti.

In sfirsit, trecerea noastrà pe acolo n'ar fi abus oare la insusipoporul rus, be care aveam si avem atita nevoie, alte cunostintibespre noi becit cele, asa be vagi si asa be neprielnice, pe care sAnu ne =Am bad bin cinb in cinb le aflam si la aparAtorii beacum, alaturi cu nol, ai patriei noastre

E azi un inceput be cunoastere printr'o pribegie care se im-bulzeste int'aiu la casa linistita si la restaurantul plin be bunatati.Cinb s'a potolit *i s'a saturat, ea abmirA o orbine care nu se preavebe la noi, si o bunatate be inima care ne minuneaza, färä a neinbemna.

Oamenii cari au vazut si simtit aceste lucruri socot ca aubescoperitl. Rusia. $1 o spun cu minbrie compatriotilor.

Sintem be alta parere. Au bescoperit numai un lucru : ca. Rusiaexista. Cum existä, be ce existA i pentru ce, ramine sa aflam.

Numai atunci insa vom pute3 vorbi be abevarata bescoperire,timdca vom fi si profitat de alma.

29 Mart 1917

Pedeapsa tehnicei.

Daca s'a putut spune ca razboiul be la 1870 1-a facut, pentruGermania, invAtAtorul, apoi razboiul be astazi a iesit intreg bin ,Uni-versitatile si bin laboratoriile Germaniei.

Din Universitati mai mult becit bin literatura Atitea lucrurinu le-a spus mifitarilor nici Bernharbi i civihlor nu li-au spus, inpagmi be tipar, mci Treitschke, nici fitosoful supraomului. SI totusiele erau in sufletele acelora cari au plecat in Iulie 1914 cu cre-binta tare ca bin vad pana in CrAciun vor cuceri lumea prin zbro-birea vechiului busman bin Vest si a busmanului celui nou care seivise in Räsarit. Invatamintul oral, cu mai putina raspunbere fa tA

be critica bed cu mai p-utinA sfiala, a inbrAznit a face un pas mai

4

N. IORGA 351

beparte becit propaganba prin tipar, el nu s'a oprit be a rosti con-clusti pe care autorii be cArti, mai prubenti chiar cinb atingeau cul-mile inbräsnelii in acest bomeniu, se multdmiau sd le lase in samacetitorului insusi, care poate nu le trdgea totbeauna. Cei cari aufrecventat in timpul bin urmd aceste Universitki tiu bine 0 auspus-o spiritul be care erau insufletite anume lectii, inbemnulcare se besfäcea bin ele. Erau asa be cuceritoare, chiar bin acelmoment, in crezul be cotropire pe care-I rostiau innaintea noilorgeneratii, incit, bacd ei in0i, ca sträini, nu se inrolau in legiumle befier ale Cesarului germanic, aveau macar increbintarea ca ele vortrebui, vor ti datoare sa porneascd i cd nimic nu va putea sd li

steie in cale, cd ar fi un Neat PO de omernre sd le opreascäcineva.

$i, in acest tunp, laboratoriul lucra. Se pregatia un mare rdz-boiu be arblerie, cu concursul tuturor inventiunilor, bin care sescotea cel mai mare folos pentru masacru. Ceia ce aiurea, in terileunbe se fdcuse bescoperirea, rdmäsese in lumile teoriei ori cap&tase o aplicatie practicd numai in inbustria creatoare, se punea aicicu cea mai rabbatoare energie i cu cea mai besavir0ta lipsd bemild chiar be ar fi sd se bistruga rase intregi in servictuloperei be nimicire, care trebuia sa lase pe Germanii singuri inpicioare in mijlocul unui vast cimp be moarte facut be bin0i, me-tobic, $ffintific, inexorabil. Atatii lor militari vor fi ris in sufletullor la veberea frumoaselor manevre bin alte teri, la befilarea regi-mentelor be rabbatoare infanterie, cu mersul iute, la besfdprareaSp!enbidelor spectacole be cavalerie. Stiau ei bine Ca' acestea eraulucruri be trecut, be i läubau 0 inbemnau in ace1a0 sens; shauei bine ce rdzboiu se pregäte0e acasä i cu ce arme, prin ce ploaiebe foc, cdzinb continuu, neintrerupt, bin gurile nebiruitelor tunurimari cari prefac ziburile in praf, pdmintul insusi inteun noroiuimunb, cu care sint confunbate in aceia0 oribild plámabd rdmä0-tele sfármate in bucatele marunte ale solbatilor bumani cart maicreb cal inteligenta, iuteala, avintul lor ost4esc vor mai folosi ceva.Imaginatia acestor initiati in tainele cele mari pe care le-au tiutpdstra asa be bine vebea acuma tot acest tineret imbdtat be sunetultrimbitelor, be filfiitul steagurilor, be cuvintdrile bespre patrieale efilor, invinetinbu se miserabil be agonia asfixiilor, otrAvinbu-se

352 Razbotul nostru in note zilnice

be moarte prin emanatiile ghiulelelor himice si arzinb ca torteleumane ale lui Neron in valurile be foc cumplit ale licvibelor aprinse.Si se abAugiau la aceasta visiune be viitor, spre a-i umplea be osi mai mare minbrie nationala, mille be nevinovati cari se inneacdin Mari si Oceane la lovitura n5praznicd a submarinului pentru cabusmanului s5 nu i se poatä abuce hrana, si orase besnabajbuitesupt bombele pe care le arunc5 aeroplanele, pentru ca la macelulsolbatilor sä se abauge groaza civililor si sä abucl rápebe, la mo-mentul bora, pacea be care simte nevoie noua ImpAr5tie a lumii.

0, Herr Professor, Herr Professor, in ce hainä rosie be Me-fistofele Mil ironie in crimele sale biabolice s'a prefacut vechea tarebingot5 stearsä be soare, si in inconstienta ta patriotia ceblastarn al omenirii intregi grarnabesti asupra pletelor tale romanticeatunci cinb vrei ,,Germania mai presus be orice", be insusi ibea-lismul c5ruia obatä i se consacrau, cu laboratori: cu tot, catebrelecare nu se räzimau pe oasele milioanelor sacrificate !

Si acesti pregStitori ai groazei celei mari pentru omenire, caretrebuia sä ingenunche innaintea bistrugätorului zeu cu paratrAsnetla chivära lui alarte, crebeau ca atita trebuie pentru a birui, nunumai pe Rusi, bar si pe Francesi, pe Englesi, si, bac5 se ames-tec5 Italienii si alte popoare europene America raminea be oparte, ei bine, si pe acestfa !

Aci se inselau ins5, preg5tinb pentru sfirsit un lucru la carenu se asteptau : peirea lor proprie prin aceleasi mijloace, executialor in massa prin aceleasi procebee, plus supliciul foamei, la carenatia cea mai bine hrarut5 be pe lume putea fi mai sensilyilä becitsobrii latmi bin Apus, ca sä nu mai vorbim be bieti mdmältgari i

mincatori be ccapA ca noi.

Sint calitati care, asigurinO izbinba in r5zboiu, nu se pot in.locui, care creiazd o superforitate perrnanentà acelora can le au.Sint callatile de rasa; calitafi sufleieVi, pe care Ottnianul le poaterecunoaste, bar nu si inima. Asa a fost obinioarä cu ostasii vechuRome, iar, in timpuri mai nou5, cu acea 4 fuHe frances5,, tot asabe puternic5 bin era r5zboaielor italiene ale veacului al XV-lea p5nAla (pica rraval5 a nolanilor Revolutlei celei Mari. Pas' be fu ca

N. IORGA 353

binsii, bud poti, far, pdnd atunci, resigneazd-te sa fii batut, cd alt-ceva n'ai ce face.

Sint apoi sisteme noug de räzboiu pe care o minte superi-oard le a bescoperit ca potrivite pentru noile imprejurdri in careeste sd se bea lupta. Inimicul si-a bat samd be ele inbatd, bar nu-mai o pregdtire speciald, in legAturd si cu un mebiu omenesc carela el poate nu este, le poate sa fie aboptate pentru mintuire sibiruintd. Asa a fost cu iutele rdzboiu be miscare al lui Napoleon,care i permite sd-si arunce masele mari unbe i trebuia. Wavea Ger-manul becit sl iea pasul Francesului, bad avea atita suflare si atitasuflet. Iar, bad nu, s5 rabbe si sd astepte.

Dar sd crezi cd puterile, fläcdraile si masinile b-tale be bronz,cd toate aceste ucigase sperietori vor rdminea, pánd la cap5t, fdrárivale, aceasta inseamnd in abevdr ultima conclusie a nebuniei gran-bomane care se vebe numai pe sine.

Dar, bine, patria himiei, Ora be unbe ai primit-o, e boaraceasta Franta pe care vreai s'o invingi asfixiinbo si otrAvinb-o. Iaracea Anglie a cdrii gmica ostire vrebnica be bespret) voiai s'o ma-turi ca si cetdtile Belgiei cu bronzurile bumitale, e aceia care ainvatat lumea intreagd ce e aceia metalurgie, si tunurile cele maripe care le-ai scos pentru a-i face sfirsitul n'au avut alt efect becitsd trezeascd, obatä cu 6.000.000 be ostasi, vechile cuptoare aleVulcanului britanic. Iar, ca un ultim succes, iatd mos 9Samuild"Americanul, care nu greseste mult spuinb cd mester ca el nu maieste pe pämint. Vine si el cu himia lui, cu cuptoarele lui, vine 0el la munca obsteascg a pedepsei tale.

Gazuri asfixiante iti trebuie, Neamtule ; poftim ! $1 licvibeaprinse ! $i ceva submarine, cu ce poate abdugi o minte omeneascdnu mai putin isteatd ! Si aeroplane ! lar musica pe care ti-o vorface gurile be bronz ale civilisatiei intregi, aceia o vei pomeni bingeneratie in generatie.

$i nu te vei putea plinge nimanui. Fiinbcd a$a ai mit tu instill!

30 Mart 7917

354 Rgzboiul nostru in note zilnice

Cind ne vom reface...

Nu vorbesc be refacerea militara, care, cu toata incercareagrozava a bolilor, se va sfir$i cu voia lui Dumnezeu supt luminasfintului soare bun be care se invioreaza asa be repebe sufletulRominului nostru, voios fiu al luminii sale. $i nici be refacereamorala, care $i aceia va veni la rinbul ei incet, bar sigur, $i befi-nitiv, insa, s'o $tifi fiecare, nu prin lumea subtire care vrea sa fadbin aceasta un sport, ci prin vointa lui babea Ion eroul, hamalul $iomul be birvala al tuturora, care, cinb va vorbi be vitejie, isi vaputea bescoperi pieptul, club va vorbi be cumpatare, isi va sugeburta, cinb va pomeni be spirit be familie, isi va Insira cei zececopii, iar, cinb va cere sa-$i poarte fiecare sarcina cinstit $i bevotat,bin greu $i zi be zi, va besface putintel, cu voia bumneavoastra,nobleta I, spinarea plina be vInatai si be ränile ostenelilor sale.

Va mai fi insa o refacere bupa aceasta, refacerea sociala, prininlocuirea pierderilor, de glont si de boalä, pe care ni le a casunatacest razboiu, cu toate urmarile sale. Intreaga noastra viata, asabe mult $tirbita, va trebui sä se reformeze.

.

puinbDar sa se reformeze, va rog, nu mecanic, un om unbea fost altul, un om mai firth, fire$te, unbe a fost altul mai batrin,un om mai putin pregatit unbe a fost altul cu experienta si rutina,un improvisat unbe a fost un specialist, ci sa se reformeze, cumam zice, cu reforma.

Am fost casa cu temeliile slabe peste care am gramabit fin-burl be locuit $1 mai ales, cu gustul prost $i chibzuiala rca ce apresibat la clabirea noastra sociala moberna, pe ruinele vechii ca-sute armonioase in simplicitatea ei, ornamente greoaie $i WA rost.Ce-am mai pus una peste alta inutilitatile be fataba! Cu cita genero-sitate am intrebuinfat cabrele Apusului be birocratie napoleonianäpentru a a$eza linga fiecare functionar trei colegi care, nelucrinb eiinsii nimic cauta sa I impiebece $i pe binsul be a lucral Ce me$-teri am fost in a inlocui sporul cu consumatia be tigari $i be hirtiebe la Letea $i be la 13u$teni! Din ce cartoane sterpe $i greleam construit Romania noastra cea tare care trebuia sa bele MareaRomanie 1

$tiu bine ca oamenii sistemului sint la abapost, cu fiii, nepotii

N IORGA 355

si verii lor, cari si-au avut supt perina prunciei becreful be numireinteo functie potrivitä cu prestigiul familiei. $tiu bine cd bemocratiacea falsá, be simpla conruptie, i5i are in totbeauna pretorienii inar-mati cu voturi 5i impobobiti cu conbeie pe care le compromit.

liumai cit asa nu mai merge. Un popor intreg vá va spune-o,be si creb cä nu trebuie sa-1 asteptati sA vorbeasa

Locurile la'sate goale prin räzboiu in marea inutilitate a func-tiilor 5i a barourilor trebuie sd nu He inbeplinite niciobata. Putinifunctionari 5i bine platiti! Ori nu lucreald bestul be bine birourilepribegiei, in care n'avem citeobatä nici a zecea parte bin efortelevobisnuite, cu sau WA bactilografele bomnilor sefi respectivi ? $1,

bacA nu se mai plebeazA atita, piere lumea be acaz, be acestnacaz ?

Oameni be isprav5, atit 1.51 numirde sa nu pretindä a creacapacitätile, ci sä le astepte. Fie pgnä atunci locul numai suplinit,be atitia cari si-ar lua acest spor be sarciná pentru un spor bevenituri. Vacanta sA rAmile ca un inbemn pentru cine se pregateste.

Iar multimea cea mare a tinenlor s'd se ingram5beascá la sco-bile be agriculturä, be meserii, be tehnica, pe care le va cere miniomenirea intreagä mai mult be cit oricinb. $i, mai begrabá becit lascoli cari cer banii Statului impovárat, la ucenicie, la fabricä, laatelier, in toate aceste locuri be libertate, be initiativä, be concu-rentg, unbe teoria rásare spontaneu, fecunbä, bin labrioasa practic5.E greu acolo, bar e cinstit si rAsplätitor.

$i, mai ales, bupa ce am väzut ce inseamná sträinul si ne-amsäturat be obräznicia, be pretentia si be trábarea lui.

30 Mart 1917

Restabilirea proportiilor.

Cuvintele Regelui trezesc atitea amintiri 5i provoaca atiteareflectii asupra marelui 5i burerosului subject pe care cu franchet5,hothire 5i bragoste il ating.

In momentul cinb a izbucnit rdzboiul, impuninbu-ni o batoriecare era absolutà, orice ar fi si ori ce s'ar intimpla, in aceastä tallbe plugari, sese milioane be muncitori ai Ornintului, la cari se anti-giau citeva sute be mii be ItrcrAtori bin orase, cu toatä truba lor,

356 R5zbobil nostru In note zilnice

serviau be basa pentru viata unei societati superioare, unei lumibe sus, care avea o multime be insuqUi be suprafata $1 citeva abe-varate (bar pe vremea aceia nu se putea face Inca beosebirea bintrece e abevarat si ce e numai imitatie, forma $i becor). Din zori beziva pana la caberea noptii, in !unite cinb vremea ingabuie lucrul,aceasta parte mai mare bin populatia Romaniei, care este $1 ceamai veche, cea mai curata $1 bed cea mai inbreptatita, bar care eranumai guvernata in ce priveste breptul politic, iar in ce prive$tebreptul social miluita bin cinb in cinb, in loc be a i se ba tot cei se cuvenia supt toate raporturile, 1$i facea batoria be a scoate binparnintul tot a$a be vitreg tratat ca $i binsa $i stors $i el fall cuve-nita rasplata, toate lucrurile scumpe $i bune be care o societatestapinitoare poate avea nevoie in privilegiul ei. 51 aceasta societateea insa$1, besfasurinb un lux be eve se ulmea Europa, se multamia,afara be putine exceptii, cu atit mai vrebnice be stunk sa con-sume ce agonisia mojicul. Ea nu babea macar, bad nu munca minilor,care e pentru oricine $i o igieng, macar ceiace neaparat trebuiesa se ceara be la oamenii pentru cari se ostenesc minile celorlalti:sa bea o ingrijire necontenitä si strabuitoare intereselor terii intoate privintele, facinb-o sa fie gata in orice moment pentru miceimprejurare $1 sal ribice prestigiul printr'o literatura, o arta vreb-nica be inteligenta ei qi oglinbinb insu$irile beosebitoare ale intre-gului neam. Caci, vorbinb numai be ultima batorie, 'baca pana la1860, scrisul romänesc -- $i chiar inceputurile be arta a fostrepresintat be aceia$i feciori be boieri cad au creat forma politicaa Romaniei, be atunci incoace scriltori $i artisti au fost in imensamajoritafe, oameni bin clasa mijlocie, bin functionarimea cu obir$ilabesea teranesti $i bin aceasta teranime insa$i, Intrucit se putusrimparta$i be cultura Fara a se ribica prea sus in ranguri.

Dar, in masura in care iesia tot mai mult la iveala putinautilitate a acestei clase, beschisa, be altmintrelea, pentru mice strainexploatator $i pentru orice speta be ciocoiu parvenit, ea apasa totmai greu asupra teranimii, care-i parea facuta pe lume numai pentrua o sprijini. Caci nu se gasia, in cite ted sint pe lume, un noumijloc be a cheltui banii in zabar Fara ca el sa fie aboptat, in formalui cea mai exagerata, be femeile $i chiar barbatii bin aceastä clasa.

A represinta rasa cu cel mai absolut sacrificiu al vietii pe

N IORGA 357

cimpiile be lupt5, unbe se cunoaste si simful be onoare al fiedruineam, este principala batorie a unei clase care cere cea mai mareparte bin truba celorlalti. Dar rSzboiul a väbit putine virtuti rdz-boinice la aceia cari nu erau, ori vrebnici urmasi be singe ai strä-lucitilor boieri be obinioard, prin caH s'a tulburat si s'a primejbuitbe atitea oH, bar s'a si tinut pánä la capät, aceastä tara, oH inte-lectualii crescuti in boctrine noi be batorie nationala si be sacrificiu.Atitia au gasit forma, perfect legald si absolut corecta, be asi refusasingele patriei, purtinb totusi, cu eleganta, haina care astAzi beose-beste pe aceia meniti celor mai mari primejbii si suferintilor celor maigrele. Pe lingl aceasta nici nu face sa mai vorbim be refusul, cu-noscut si evibent, al contributiei be avere, care aiurea a bovebit osolibaritate socialä asa be frumoasd.

In schimb teranul a bat si proportional partea cea mailarga be morti, be räniti, be jertfe a bolilor cumplite. Se poate ziceca Inca obatä tara s'a rezimat pe el si s'a onorat prin fapta lui,oferitä cu acea simplicitate care insuteste pretul lucrurilor care se bau.

Regele anuntá in folosul lui mari fapte be libertate economicasi chiar politicá prin care va fi rasplatit, si oricin intelege cit batorimastazi omului be jos" va aplauba cu entusiasm aceastà nobiläho tárire.

Dar chestia mai are o lature.Dacä innainte be razboiu era prea mulla albastrime, numai

cheltuitoare, nu si muncitoare, fata be terani, multi in abevar, barbe la cari, binbu-li-se asa be putin, se cerea be sigur prea multfard be cif erau in stare prin puterea lor fisica si pregAtirea lor,bupd razboiul in cursul carula singele cel mult, asa be mult si vlagacea multä s'au luat tot be la terani unii rämiinb in abincul cim-piilor be lupt5, altii intorcinbu-se infirmi si storsi pe mult timp bebe puterile lor, disproporfia intre acela care sprifini i hrine$tei acela care crede c5 va Ji i de acum inainte tot as sprifind

$1 hränit, va fi cu mult mai mare. Aceiasi viatà larga, acelasi luxbe baler molbovo-valah", aceiasi granboare be Levant vor trebuisustinute abecá be o teränime care a pierbut sute be mii be capibe familie, care a räbbat foamea si batjocura sträinului prin femeilesi copiii bin trei sferturi be tart robite strAinului cuceritor, care

358 ItSzboiul nostru in note zilnice

si-a pierbut, in folosul ostirilor strAine si al nevoilor noastre chiar,putinul ce a fost in stare s'A puie la o parte.

Dar aceasta nu se poate. Nu numai bin puctul be vebere moralnu se poate, bar acum absolut nici bin cel material.Principiile be resistenta ale fisicei mecanice, aplicate la societAtileomenesti, nu o ingAbuie. Nu mai e vorba be slabirea celor de jos,care s'a urmat supt ochii unei inconstiente Fara' pereche, ci de sigu-ranfa distrugerii lor, bad sistemul, agravat prin efectele rkboiuluiva urma. Ni zbrobim casa supt apAsarea unui coperis be parabä,bin care nu s'a luat mai nimic, atunci cinb umilii pareti au fostzgubuiti be tunuri si strAbStuti be ghiulele.

Este cineva care sA voiascl acest rusinos sfirsit, bin vina lui,pentru una bin cele mai nobile natiuni, ca singe si ca suflet ? SAiasA innainte elegantul si cheluitorul bArbat, femeia vesnic ((binepusá x. si voioasA be zbucium, sà iasA innainte si s'o spuie !

DacA nu ins5, proporfia trebuie restabilita.Si nu sint pentru aceasta becit bouA mijloace simple si marl:

inmulfirea numärului feranimii, si peste cit era innainte be 1916,si inmulfirea muncii spornice a celorlalfi.

Avem o natalitate care e inferioarä numai acelei a Rusiei. Afost un bar al celor be jos, be care cei be sus n'au stiut sA pro-fite, macar cit stiu sd profite stapinii be negri be bogata präsilA arobilor lor. S'a ingAbuit o mortalitate, a call! statisticA e cel maiteribil act be acusatie contra cirmuitorilor acestei teri. Nici lui Irobnu i-a platit Iubeia un tribut be copii ca aceia pe care.l babeamnoi nepasarii noastre criminate. $1 aici suferinta teranului era luatAin besert si risipitA Not, 'Ana si in fecunbitatea ei creatoare, beacei care ei insii si in aceastA privintà bAbeau terii asa be putin.

AceastA stare be lucruri va trebui sA inceteze. SA ni pastramcopiii, copiii frumosi si zbraveni ai fedi. Serviciul sanitar sA ince-teze be a fi o forma pe lingA alte forme, beveninb unul din orga-nele de capetenie ale conservafiei si intaririi nafionale. SA inbemnela viatA, in loc be a tolera si mai beparte moartea. $i be oriunbesA se ia miiloacele pentru a se ba aici.

Iar sporul be munck al celor be sus sä puie la loc beficitulbe munca al celor be jos. Inbustria, comertul, agricultura mobernAsá abauge la ce pagubeste vechea plugarie prin largile goluri in

N. IORGA 359

pirul martirilor ei. Ca un lepros sá fie incunjurat trintorul trufap piobrasnic care se ascunbe pi be la onoarea biscretà a muncii pi bela str5lucita onoare a sacrificiului ostapesc.

E vorba be o reebucare a mutilatilor r5zboiului. ei bine, aju-tinb-o cu bevotament, sä-i punem alâturi in marele program socialbe mine i educarea prima a unora, cu malt mai multi $i maiputini glorio,si : infirmii morali pad&

31 Mart 1917.

Invátaturi din buze prietene.

Prea abese ori un biscurs funebru nu e la noi nici o lacrimáabevarata. Represintantii Franciei in Romania, bb. be Saint-Aulairepi general Berthelot, au arátat cä el poate fi o paginä be istorie,cara va ráminea in analele noastre, un bocument be cea mai sin-cerà pi comunicativä simtire pi un mijloc be a ba, cu spijinul atot-puternic al jertfei ce stã innaintea ochilor lectii be cea mai innaltämoralà, eroica pi umanitara.

Din atitea lucruri frumoase pi bune pe care le-au spus aminboi5i care constitue pi ele un abaus la acea inriurire francesA asuprainimii noastre be care se vorbepte mai putin, be pi in rinbul intdiuar trebui pomenitä, boul mai ales trebuie besfäcute bin formaunitar armonioasá a cuvintarilor pentru a le cobori mai abinc pi maisolib in amintirea noastr5.

Legaturile bintre popoare, a spus generalul 13erthelot, nu seleagá cu abevarat la petreceri pi banchete, ci la munca pi la sufe-rinta comuná.

Va fi ptiinb ceva oaspetele nostru bin ceiace in trecut a suplinitintre marea lui natiune pi mobestul nostru popor legaturile carear fi putut sa fie, care trebuiau sa fie. Noi ptim, firepte ceva maimult. Stint vieti be stubent care trec pe lingA familia francesä färäa o cunoapte, chiar baca ea n'ar fi inchisä pentru visita stráinului,ptim inbelungate petreceri be aristocrati" pi bogAtapi care o viatãintreagg, socot ca Parisul e numai un loc be plkere, ptim ebrept pi represintanti be obinioara, ai Franciei cari nu s'au ginbitniciobatá cä supt oficialitate pi supt ,,buna societate" a tuturormaimutarlilor este un popor, abevarat pi cinstit, care se bescopere

360 Rázboiul nostru in note zilnice

acum pe cimpiile be luptä $1 pe paturile be spitale. 0, stim multe,$i ni pare asa be rail cá ele ne- au tinut a$a be beparte be Franta$i pe Franta asa be beparte be noi, be $i flecarii spuneau si spuncl am fost o singurà fling more& bin care te treze$ti ca se socota face parte $i ei...

$i biplomatul si generalul s'au inchinat innaintea simplului solbatcare se obihnia in sicriul sdu lingá colonel si lingd profesorul beUniversitate. Aceia$i recuno$tintá miscata 1-a atins si pe el ca $i

pe fratii sal, cu care impreuná a mers in moartea pentru tara.$i era aici ati simfit-o cu totii? o mare $i, poate, bure-

roasä lectie be bemocratie intr'o fait unbe nici acum nu se $tie inbeajuns cä, bacA pentru munca obi$nuitá a omului nu poate fi altägrabare beat a vrebniciei fiecaruia MO be scopul &Au, eroismul nuabmite beat fräteasca egalitate, si cel bin urml solbat ce s'a jertfite fiul nobil al patriei care pe acela$i brum be glorie se intoarce lasträmosii s5i cari au fost.

$i poate ca astázi vom crebeo, be vreme ce neo spune be-mocratia francesa, pe care o respectam, o iubim $i ar fi vremea s'ointelegem bine pentru a o putea $1 urma.

Ca'ci oaspetii no$tri ni-ar putea spune be sigur, ea' Frantaitibeste mai mult, nu pe aceia caril vorbesc limba mai corect, ci

pe aceia cari in inimä §i in gino ii samana mai mult.31 Mart 1917.

CUPRINSUL:Pag

1. Sufletul romilnesc (Conferinfe finute elevilor Scoalit MI Mare) 52. Dommi feril si al neamului . 233. 0 lectie de solidaritate umanii 264. Neutralitate i tradill . 285. Psihoasa" noastra . 306. $coala lui 5tefan-cel-Mare 327. Calatoria principelui Carol 338. Trenul Purischievici 349. Cel septe preofi 35

10. Aici zac doisprezece viteji soldafi romani..." 3711. Serbatori unice 3812. Divisla a XV-a . 4013. 0 gazed romaneasca in stfainatate 4114. Datoria cea mare 4315. Socialitii i Razboiul . 4616. E neutralitate aceasta ? 4817. Von' muri de foame..." 5018. Imitatorul lui 5119. Noul Imparat Austriac 5220. Critice . 5321. Imposibilitatea biruintil germane 5522. Romania noua 5623. Iasul de azi 5724. "Vrancea 5825. Cine plinge pe Francisc-Iosif 6026. Allfel de emigrafi 6127. Prin foame 6328. Ca s nu ni se pule vlafa in pericol..." 6429. Llpsa . 6530. Nu numal milostenie, cl munca 6731. Un Slat care nu va fl: Ucraina 6832. Mostenirea lul Bismark 6933. Zadarnicil 73

.

.

.

. ,, ..

...

. , . . ... .

. .. .

Pag,

34. 0 manifestatie englesa care s'a pierdut din vedere 7435. Unirea cea nowl . 7536. Ce &à astazi Moldova . 7637. Hotarirea Oermaniei . 7738. Asa e bine! . 7939. Destainuirile . . . 8040. Oesturi inofensive 8141. Tirpitz . . 8342. Nob lela Oermanilor (ce se lauda) 8443. Sanctiunile 8544. Zapada . 8745. Moatea lor? . 8946. Totul pentru armata 9147. 51 dupii razboiu... 9248. Trimesii la vatra' . 9449. Inutilli . . 9650. Italia si Romania 9751. Interventia publicului 9952. Acei cari nu se pot ierta... 10053. Omul" . 10254. Necunoscutii 10355. 0 mai veche incercare austriaca de a ne anexa 10556. Sentimentele invingatorilor 11157. Degenerarea rasei europene 11458. Calatoria Prinfului Carol in Rusia 11559. Lupii . . 11760. Machiavelul Maghiar 11961. Aurel Popovici . . . 12162. Binefacerile Oermanilor 12363. Nu cu sperante... 12664. Rasa . . . 12865. Directorul sanatatii publice 13066. Prisonieril . . 13267. Sa respectam pe aproapele nostru 13568. Functionari... . 13669. Omul cel vechiu . 13970. Franta cea adevarata . 14171. Speciallsare si bunavointa 14472. Mine . . . . . 14673. Pentru satisfacerea nevoilor noastre de hrana . 14874. Aniversarea luptelor de la Verdun . 15175. Se poatel (Un exemplu) . 15476. Democratia" . . , 15577. Lacrimile de la hotar . 158

78. Supt ochil strainilor... . 160

.

.

. .

.....

. . .

. ..... .

.

. . . . .

. ......

....

Pag

79. Un binefacator oaspe al Romaniei . . . . . 16280. Principiul National: Origina si desvolf area 1W (I. Definifie si ge-

neralitali; II. Revolt' lia francesa si principiul nationalitafilor) 16481. Sentinta Americana 118813

82. Ce am adaugit 7 .

83. Prejul omului . . . 18584. Nobilul cel nou: omul cel bun 18885. Un German despre Romania . . . 19086. Un an de la moartea Reginei Elisaveta 19287. 0 ocasie prea scurta 19488. Cut-el-amara . . . 19689. In Romania ocupata . . 19890. Ostatecii . . . . . . . 19991. Ca o scrisoare, pentru cine nu infelege altfel .. . 20292. Democrajia razboiului . . . 205

93. Legaturi rupte . 20794. Opera Germaniei . . 21095. Unitatea necesara . 21396. Ambasadori" germani... 21597. Pentru a se sti in viitor 21898. Ce poate face un popor neliber 22099. Mila cea mai sfinta . . . . . . 222

100. Din Bucurestii ocupati (0 visita la niste criminal! de stat) 224101 In mijlocul moll! . 226102 Zeppelin 228103 Gheorghe Stanescu-Delar . 230104 Prisonieril nostri . . 230105 Din Romania ocupata (Petroliul) . 233106 Caderea Bagdadulul 234107. Scoalai in Biserici 236108 Spre sforfari noua . . 237109. Ca Luminarica si. Titinas.. . 240110 Lucratorli dusmani" . 242111 Valea Argesului dupa o descriere americana 244112. Razboiul, insolenfa si perversitate 246113 Darurile najionale , 248114. Ultima glorie a Osmanilor 250115 Ce se poate face in pribegie 253116 Razboiul dictator . 254117 Ceilalli . . 257118 imprejurarile din Rusia 259119. Calujij nostri 260120. Stapinii Bucuresillor . . 262121 Sa mergem acasa la copii.. a . 265122 Evacuarile germane . . 266

.

. . . . .

. 183

. .

.

.

.

.

Pea

123. Oeneralul Berthelot . . 267124. InlAuntrul Oermantei : Jocul cu Revolufia . 269125 Jertfa medicilor 271126 Bunn . . 273127. Primblörl si Inconstienfa 275128 Misiunea lui Briand 276129. Jignirile flied folos 278130. Virtufile dusmanului 280131. Retragerea de la spitale . 283132 Ce a preglitit revolulla in Rusia . 285133. Riispuns unui socialist" . 28&

134 RAspuns la o plingere 289

135. Pacea separatii a Austro-Ungariel? 291

136. 0 scoalii care se deschide . . 293

137 Articolul lui Mangra . 295

138. Bucuria recuperAril francese . 296139. In tolul bail 298

140 Energia englesii 299

141. Averite noastre 302142. Rilzbotul supt mare 303143 Cei ce ni dau . . 306144 Still din Rusia . 307145. Germania cesarista innaintea Rusiei revoluflonare 309146. A dour' epistolA are un socialist . 513147 AmeriCa lui Lafayette 316148 Sarcina Italiel . 319

149. Un om . . . 322150 Declarafia de rAzbolu a Americei . 323151. CAlAtoria regelui Albert . . 324152. 0 liga ce ar trebut sA se intemeieze 326153. impArfirea Austro-Ungariet . 328154 ,De ce azi si nu mine?" . . 331155. Cum va face America razboiul 333156. Convalescenfa pe stradA 335157. Generalul Nivelle . . 337158 Liberarea Polonlei , 338159. Cuvinte francese 341160 Reflecfluni in vremea schimbArilor la fafil 342161 Tot cersitorui din Gil Bias" 344162. Cuvintul Regelui . . 346163 0 descoperire: Rusia . . 348164 Pedeapsa tehnicei . . 350165 Cind ne vom reface... . 354166. Restabilirea proporfillor 355167. invAlAturl din buze prietene , 359

. . .

.

. .

.

. ,

.

. .

. .

. .

.

. .

. . .

.

.

. .

.

..

AU APARUT IN EDITURA

77 R AMURI"INSTITUT DE ARTE ORAFICE / SOCIETATE ANONIMACRAIOVA / STRADA BIBESCU, 6 / CRAIOVA

SUCURSALA: TURNU-SEVERIN

ISTORIA ROMANILORIN CHIPURI $1 ICOANE

OPERA REVAZUTA SI COMPLECTATA

DE

N. IOROA

OPERAPOETICA

DE

N. IOROA

BUCURIACOPIILOR

DE

A L I - B A B A

OMUL CARENI TREBUIE

TEATRUDE

N. IOROA,

SUB PLOPIVERSURI

DE

ADA UMBRA

Prel-ul Lei 50

I