TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI CAIETE DE SARCINI

DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitie: ’’ REABILIARE SI MODERNIZARE - SCOALA PRIMARA NR. 2 TUDOR

VLADIMIRESCU’’ LOC. TUDOR VLADIMIRESCU, COM. ALBESTI, JUDETUL BOTOȘANI 2. Amplasament: LOC. TUDOR VLADIMIRESCU, COM. ALBESTI, JUDETUL BOTOȘANI

3. Beneficiarul investitiei COMUNA ALBESTI 5. Elaboratorul proiectului : S.C. TRUST CONSTRUCT CIPRIANY S.R.L. - IASI, STR. VASILE LUPU NR. 116 a . Numarul de identificare a documentatiei la proiectant

Proiect nr. 55 /2017 b. Faza de proiectare PTH + DDE si D.T.A.C.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI CAIETE DE SARCINI

Constructorului ii revine intreaga responsabilitate pentru toate operatiile executate pe santier pentru procedeele de executie utilizate si pentru calitatea materialelor inglobate. Constructorul va executa lucrarile in conformitate cu detaliile tehnice de executie, cu prevederile din caietul de sarcini si din standardele si normele tehnice in constructii. Documentatia tehnica de executie va putea fi adaptata sau modificata de constructor numai cu aprobarea investitorului si a proiectantului. De asemenea, inlocuirea oricarui material prevazut in proiect cu alt material simular, se va face numai cu acordul scris al investitorului si proiectantului. Constructorul dupa acceptarea ofertei va prezenta investitorului spre aprobare, un grafic de executie a lucrarilor in care acestea sunt esalonate in ordinea tehnologica a executiei si Planul Calitatii specific lucrarii. Planul Calitatii va avea minim urmatoarea structura:

• obiectivele calitatii ce trebuie atinse (scop, domeniu); • responsabilitatile specifice in timpul derularii lucrarii; • procedurile si instructiunile tehnice si metodele de lucru ce trebuie aplicate; • controalele, incercarile, examinarile si documentele de referinta pentru aceste operatii

proceduri de control, norme, specificatii, etc. • diagramele de flux a desfasurarii procesului de executie, pe faze principale; • definirea fiselor de control (de urmarire) in care se confirma realizarea fazelor de

verificare si control a calitatii lucrarilor.

Antreprenorul are obligatia sa stabileasca toate relatiile care reglementeaza raporturile cu subantreprenorii ( dacă este cazul ) si este raspunzator fata de investitor pentru respectarea de catre subantreprenori a prevederilor si obligatiilor legale si profesionale. Constructorul va comunica investitorului numele responsabilului tehnic cu executia atestat tehnico-profesional, care va verifica lucrarile din partea sa. Constructorul va asigura echipamentele de incercare, resurse umane si materiale pentru examinarea, masurarea si testarea lucrarilor executate si a materialelor folosite in conformitate cu Planul de control al calitatii, cu documentatia de executie sau la solicitarea proiectantului, investitorului si organelor de control. Constructorul are obligatia sa anunte proiectantul si investitorul in vederea verificarilor calitative ce se impun la lucrarile ce devin ascunse iar in cazul fazelor determinante va anunta in scris pe langa investitor si proiectant si Inspectoratul de stat in constructii teritorial in vederea obtinerii atestarii de a trece la faza urmatoare. Investitorul si proiectantul vor supraveghea desfasurarea lucrarilor in conformitate cu prevederile Legii 10 / 1995-privind calitatea in constructii si cu prevederile contractului. Acestora li se asigura accesul oriunde constructorul desfasoara activitati legate de realizarea obligatiunilor contractuale. Investitorul va fi reprezentat pe santier pentru o supraveghere tehnica adecvata printr-un diriginte de specialitate autorizat. Pe parcursul executiei lucrarilor investitorul are dreptul sa dispuna in scris:

o indepartarea de pe santier a oricaror materiale ce sunt calitativ necorespunzatoare; o inlocuirea materialelor necorespunzatoare calitativ cu altele corespunzatoare; o indepartarea sau refacerea oricarei lucrari sau parti de lucrare necorespunzatoare

din punct de vedere calitativ. La terminarea lucrarilor, constructorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii , surplusurile de materiale , deseurile si lucrarile provizorii. La desfintarea lucrarilor de organizare de santier terenul va fi predat de catre constructor in aceiasi stare in care a fost primit la inceperea lucrarilor. La terminarea lucrarilor de constructii , constructorul va notifica investitorul ca sunt indeplinite toate conditiile de receptie a lucrarilor , solicitand convocarea comisiei de receptie la terminarea lucrarilor. PREVEDERI PRIVIND TEHNOLOGII DE EXECUTIE: La realizarea lucrarilor se vor folosi tehnologii de executie obisnuite specifice acestor genuri de lucrari, respectand in totalitate reglementarile tehnice in vigoare si procedurile tehnice de executie emise de constructor si avizate de responsabilul tehnic cu executia si de persoane agreate in acest sens. PROTECTIA MUNCII La realizarea lucrarilor de constructii –montaj se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de “Regulamentul pentru protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9 / N / 1993. Se va acorda o atentie deosebita capitolelor privind: -Instructajul de protectia muncii; -Transportul , manipularea si depozitarea materialelor; -Executarea lucrarilor de terasamente si sprijiniri; -Executarea lucrarilor de fundatii ; -Executarea lucrarilor de beton, beton armat ; -Executarea lucrarilor de cofraje, esafodaje si schele; -Executarea lucrarilor de dulgherie si sarpante;

-Executarea lucrarilor de tratamente biologice cu substante chimice ale elementelor din lemn, impotriva agentilor biologici, ignifugarea lemnului cu substante ignifuga omologate de organele PSI. -Executarea lucrarilor de hidroizolatie si termoizolatie; -Executarea lucrarilor de zidarie si finisaje ; -Executarea lucrarilor de instalatii sanitare; -Executarea lucrarilor de instalatii termice; -Executarea lucrarilor de instalatii electrice si curenti slabi; -Executarea lucrarilor de instalatii gaze naturale;

CAP.I. STRUCTURA DE REZISTENTA

1.GENERALITATI In acest capitol se prezinta principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de constructii aferente, materialele puse in opera, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost indeplinite. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de catre personalul tehnic responsabil cu executia lucrarilor si factorii implicati in verificarea si intocmirea documentelor de control. Controlul calitatii executiei pe santier presupune verificari in urmatoarele etape: - inainte de inceperea executarii; lucrarilor - pe parcursul executiei lucrarilor; - la terminarea lucrarilor. Verificarea executiei lucrarilor de constructii aferente se face sub raportul incadrarii in conditiile dimensionale si de calitate prevazute de proiectul tehnic de executie si reglementarile tehnice in vigoare. Verificarea calitatii executiei se face prin: -constatarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor utilizate si a conformitatii acestora cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice, precum si a agrementelor tehnice pentru produsele noi; -examinarea vizuala si prin masurare a elementelor componente ale lucrarii din punct de vedere al pozitiei, formelor, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate, inclusiv incadrarea in limitele abaterilor admisibile; -verificarea rezultatelor incercarii probelor de control, prevazute in fisa de control tehnic de calitate si in prescriptiile tehnice. Modul de efectuare a controlului si fazele de control a executiei ( in afara fazelor determinante care sunt stabilite de proiectant si acceptate de Inspectoratul de stat in constructii ) sunt stabilite in Planul de control calitate, verificari si incercari si exemplificate in procedurile tehnice de executie in functie de planul calitatii intocmit de antreprenor si de sistemul de conducere si asigurarea calitatii specific constructorului. Incercarile efectuate pe materiale si semifabricate inainte de utilizare sau pentru confirmarea calitatii unor materiale care prezinta dubii de calitate , precum si incercarile impuse prin normele tehnice pe parcursul executiei se fac de catre constructor numai prin laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor Legii 10 / 1995. Separat de acestea, se efectueaza verificari: - pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii, inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire (sau inglobate in alte categorii de lucrari sau elemente de constructii); - la terminarea unei faze de lucrari;

- la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in caietele de sarcini sunt extrase din

prescriptile tehnice de proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Principalele prescripatii tehnice, aplicabile la verificarile din prezentul caiet de sarcini sunt mentionate la fiecare capitol in parte. Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in “Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente” indicativ C 56-85. Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespunzatoare acestora cu proiectul tehnic de executie si a abaterilor admisibile , prevazute de acestea. Dispozitile de santier, date de proiectant cu acordul investitorului si respectand normele legale in vigoare – au aceiasi putere ca si proiectul de executie , din punct de vedere al verificariilor efectuate. Frecventele verificarilor sunt cele mentionate in reglementarile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate prevedea – in mod justificabil - marimea acestor frecvente. In cazul aparitiei pe parcursul executiei a unor neconformitati majore ce pot avea efecte asupra rezistentei si stabilitatii constructiei ,asupra functionalitatii sau altor cerinte prevazute de Legea 10 / 1995, decizia asupra continuarii lucrarilor sau demolarea /consolidarea lor va putea fi luata numai de proiectant cu acordul scris al investitorului. Inregistrarea calitatii prin documente de atestare a calitatii intocmite pe parcursul executiei furnizeaza probe obiective necesare asupra gradului de realizare a exigentelor de calitate, mai ales in cazul in care un element de constructie devine ascuns prin efectuarea unor lucrari intr-o faza ulterioara.Toate documentele emise care atesta calitatea lucrarilor executate vor fi depuse in Dosarul Calitatii. Dosarul Calitatii va contine numai documente originale, iar pentru o utilizare facila a acestor documente se va avea in vedere: - codificarea documentelor pe tipuri si ordonarea lor pe obiecte, tronsoane, nivele; - inborderarea si numerotarea documentelor si instituirea unui sistem de identificare a documentelor. Dupa terminarea lucrarilor de constructii Constructorul va preda documentele ce atesta calitatea lucrarilor executate beneficiarului prin proces-verbal de predare primire in vederea intocmirii Cartii tehnice a constructiei. 2.LUCRARI PREGATITOARE SI DE TRASARE 2.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 9824-0-74 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale. - STAS 9824/1-87- Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice - STAS 2745-69- Teren de fundatie. Urmarirea trasarii constructiilor prin metode topografice. - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 2.2.Tehnologia de executie:

Defrisarea terenului este obligatorie pe toata suprafata pe care urmeaza sa se execute lucrarile de terasamente dupa care se trece la amenajarea terenului si a platformei de lucru. Inainte de inceperea lucrarilor de trasare se va face predarea amplasamentului de catre investitor in prezenta proiectantului si Constructorului moment in care se va incheia procesul verbal de predare –primire amplasament si a bornelor de repere. Trasarea lucrarilor pe teren cuprinde doua faze: - fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat - trasarea lucrarilor de detaliu ale fiecarui obiect.

2.3 Controlul si receptia lucrarilor In timpul executarii lucrarilor de trasare se verifica: - respectarea la trasare a prevederilor din planul de trasare; - pozitia in teren a reperelor de trasare; - pozitia in teren a punctelor caracteristice si a dimensiunilor constructiei; - valoarea si marcarea reperelor de cota ± 0,00 m. La terminarea lucrarilor de trasare se va incheia Procesul verbal de trasare a lucrarilor . 3.LUCRARI DE TERASAMENTE –FUNDATII 3.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 6054-77 - Terenuri de fundatie. Adancime de inghet. - STAS 2745-69- Teren de fundatie. Urmarirea trasarii constructiilor prin metode topografice. - C 169-88 - Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale . - C16/1984- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 3.2.Lucrari pregatitoare executarii fundatiilor: 3.2.1 Generalitati Inaintea inceperii lucrarilor de constructii se va amenaja terenul si platforma de lucru pe amplasamentul aprobat, lucrari ce vor cuprinde : - aplanarea suprafetei terenului - inlaturarea vegetatiei - nivelari si asigurarea scurgerii apelor de suprafata Amenajarea terenului se va realiza pe o suprafata ce va depasii conturul constructiei Dupa amenajarea terenului se executa lucrarile care se refera la : - trasarea constructiilor - executarea lucrarilor de sapaturi si sprijiniri - executarea lucrarilor de epuismente – daca e cazul 3.2.2 Trasarea constructiilor

Trasarea constructiilor consta in materializarea in teren a axelor , conturului constructiei, latimea fundatiilor precum si cotele de nivel fata de reperul principal de cota ( ± 0,00 ) Pentru masurarea cotelor de nivel sunt necesare urmatoarele repere de cota. - reperul principal de cota, care materializeaza cota planului general de comparatie - reperul secundar, care fixeaza cota planului local de comparatie fata de care se masoara cotele pentru fiecare element al constructiei

Toate elementele care materializeaza reperele si axele pe teren trebuie realizate astfel incit sa dureze tot timpul executiei lucrarii, pentru a se putea efectua verificarile necesare ori de cite ori este nevoie.

Dupa trasarea constructiilor se verifica intreaga trasare pe teren atat in ansamblu cat si pe fiecare obiect in parte determinandu-se daca se incadreaza in abaterile prevazute de C56-85.

Sapaturile se vor realiza dupa taluzul natural al terenului, fara sprijiniri. 3.4. Controlul si receptia lucrarilor de fundatii

La terminarea lucrarilor de sapatura pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare fundatie in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect..

In cazul depasirii abaterilor admisibile prevazute de C56-85 ,,Este interzis executarea corpului de fundare inaintea efectuarii corecturilor necesare ;

Verificarea naturii terenului la cota de fundare se face prin probe de laborator si se compara cu studiile geotehnice.

La terminarea lucrarilor de sapatura si pe baza incercarilor de laborator se va incheia Procesul verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Procesul verbal de receptie calitativa pentru terenul de fundare care va fi semnat si de geotehnician si Procesul verbal de control al calitatii lucrarilor in faza determinanta.

Fundatiile se vor realiza din beton armat cu clasa de rezistenta precizata in memoriul de specialitate si pe plansele cu detaliile de executie. Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt: Abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel: - pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm - pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm Abateri dimensionale ale elementelor: - dimensiuni in plan orizontal - inaltimi pana la 2 m ± 20 mm - inaltimi peste 2 m ±30 mm - inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor: - pentru 1 m liniar 3 mm - pe toata inaltimea 16 mm - inclinarea fata de orizontala a muchilor si suprafetelor: - pentru 1 m liniar 5 mm - pe toata inaltimea 20 mm Pentru alte abateri limita la fundatii directe se aplica prevederile de la capitolul beton, beton armat. 4.LUCRARI DE COFRAJE SI SUSTINERI 4.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - NE-012 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat; - C11/74 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje; - C16/1984- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 4.2. Tehnologia de executie: Inainte de inceperea lucrarilor de cofraje se verifica calitatea lor, ele pot fi din lemn (panouri tego) sau cofraje metalice demontabile. Cofrajele si sustinerile vor asigura obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admise de NE-012 / 1999. Cofrajele si sustinerile vor fi suficient de rigide pentru a ramane stabile pana cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare. Cofrajele vor fi dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului. Ordinea de montare si demontare a cofrajelor va fi astfel stabilita incat sa nu produca degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.Imbinarile dintre panourile de cofraj vor fi etanse.

Suprafata interioara a cofrajului va fi curata , substantele de ungere a cofrajului vor fi aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului. Manipularea , transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii: - trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; - incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor 4.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare vor consta in : Control preliminar: controlandu-se calitatea panourilor de cofraj (nu se admit panouri cu captuseli discontinue, cu sistemul de rezistenta slabit, urechi de prindere slabite, etc); Control in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor; Control la terminarea executarii lucrarilor de cofrare care va consta in : - alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire; - incheierea corecta a elementelor cofrajului si asigurarea etanseitatii acestora; - dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a se betona ; - pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare; - pozitia golurilor; Dupa efectuarea cofrajelor se va incheia Procese verbale de receptie privind lucrarile ascunse Decofrarea elementelor de constructii se va face atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta, respectiv: partile laterale ale cofrajului se pot inlatura dupa ce betonul are o rezistenta de min. 2,5 N / mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate. Celelalte termene vor corespunde prevederilor Codului de practica NE-012/1999. Acestea se verifica prin incercarea epruvetelor de beton confectionate pentru aceasta faza si pastrate in conditii similare de element. In timpul decofrarii se verifica sa nu existe defecte de turnare ( goluri, zone segregate ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate. Dupa decofrarea elementele de beton se va trece la verificarea aspectului betonului care va cuprinde in principal urmatoarele; - aspectul betonului , semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare; - dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; - distanta dintre diferite elemente; - pozitia elementelor verticale, pozitia golurilor si a armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemntele ce se toarna ulterior;

Se incheie procesul verbal de verificare a aspectului betonului si pozitionarea golurilor tehnologice si de instalatii consemnandu-se in procesul verbal constatarile si modul de respectare a prevederilor proiectului. 5.LUCRARI DE ARMARE A BETONULUI 5.1. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - STAS 438/1-89 - Otel beton , marci si conditii tehnice generale de calitate ; - STAS 438/2-91 - Sarma trasa pentru beton armat; - STAS 438/3/4-98- Plase sudate pentru beton armat. - NE-012 –Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat; - C16/1984- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente.; -C28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton; -C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; 5.2.Cerinte de executie Tipurile de oteluri pentru confectionare de armaturi pentru betonul armat vor fi cele prevazute in standardele de produs STAS 438/1-89 , iar utilizarea lor se va face conform proiectului tehnic si a planselor de armare. Livrarea otelului beton pe santier se va face insotit de certificat de calitate / declaratie de conformitate Otelurile pentru armaturi se vor depozita separat pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator , astfel incat sa se asigure: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturilor; - evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale ; - asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Controlul calitatii otelului beton la aprovizionare consta in : - examinarea datelor inscrise in documentele de certificare a calitatii emis de furnizor; - verificarea aspectului- calitatea suprafetei; - verificarea dimensiunilor si profilului; -indoirea la rece pe dorn; - verificarea caracteristicilor mecanice . Frecventa verificarilor se va face conform NE-012/1999. 5.3.Tehnologia de executie Fasonarea barelor, confectionarea armaturilor si montarea carcaselor se realizeaza in conformitate cu prevederile proiectului. Armatura se va taia, indoi si manipula astfel incat sa se evite: - deteriorarea mecanica; - ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate; - contacte cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de coroziune.

Armaturile care se fasoneaza vor fi curate si drepte , cele care sunt achizitionate in colaci se vor indrepta inainte de a se trece la taierea lor.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate .Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10 grade C . Barele cu profil cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Inadirea armaturilor se face prin sudura sau suprapunere si in conformitate cu prevederile proiectului.

Inadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuite si conform prevederilor Normativului C28-84 –in care sunt indicate lungimile minime ale cordoanelor de sudura si conditiile de executie.

La inadirea prin bucle raza de curbura interioara a buclelor va respecta prevederile STAS 10107/0-90.

In cazul in care nu se dispune de sortimentele din proiect si diametrele prevazute se poate proceda la inlocuirea acestora , dar numai cu acceptul proiectantului. 5.4.Montarea : Montarea armaturii se poate face numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor. La montarea armaturii se vor asigura conditii pentru buna desfasurare a turnarii betomului, prin: -crearea la intervale de 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul;

-crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului ( min.2,5 x Ø vibrator) la interval de max. 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. Amaturile se vor monta in pozitia prevazuta din proiect si se va asigura mentinerea lor in timpul turnarii betonului cu distantieri , agrafe , capre, etc. La incrucisari barele de armare , etrierii , agrafele se vor lega cu sarma neagra de 1-1,5 mm sau prin sudura electrica prin puncte. Abaterile limita la armaturi sunt cele prevazute de NE-012/1999. 5.5.Controlul executiei si verificari : La terminarea montarii armaturilor se verifica : - numarul diametrul si pozitionarea armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelor; - distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare; - pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor; - calitatea sudurilor si marcarea lor; - numarul si calitatea legaturilor dintre bare; - dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; - modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; - pozitia si modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; Dupa receptia de catre factorii implicati a lucrarilor de armare se va incheia proces verbal de receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse sau faza determinanta in baza efectuarii verificarilor mentionate si a existentei urmatoarelor documente : certificate de conformitate pentru materiale ; buletine de analize si incercari pentru otelul beton ; procesul verbal de receptie a loturilor de armaturi sudate; Buletin de examinare a sudurilor. In vederea asigurarii durabilitatii elementelor de beton prin protectia armaturii contra coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul , stratul minim de acoperire va fi functie de tipul elementului , categoria , conditiile de expunere ( 5 cm la fundatii ; 2,5 cm la stalpi , grinzi , centuri , buiandrugi; 1,5 cm la plansee). 6.BETON . BETON ARMAT 6.0. Standarde si reglementari tehnice de referinta: - NE-012 –Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton , beton armat si beton precomprimat; - C16/1984-Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - P10/86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii; - C28-83- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton; - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; - SR 388-95- Ciment Portland; - SR 1500/96- Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V. - STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare; - STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali; 6.1.MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR: A.CIMENTUL: Cimenturile folosite vor satisface cerintele din strandardele nationale de produs sau din standardele profesionale . Tipurile de ciment care pot fi folosite : tipI –ciment Portland ; tipII- ciment Portlant compozit ; tip III-ciment de furnal ; tip IV- ciment puzzolanic.Tipul de ciment folosit pentru beton , beton

armat se vor alege pe baza prevederilor din Anexa I.2. tabelele I.2.1.; I.2.2.; I2.3. din NE-012/1999. Alegerea tipului de ciment se va face dupa urmatoarele criterii : - conditiile de serviciu si expunere; - conditiile de executie si tehnologia adoptata; - clasa betonului; - viteza de executie a rezistentei. Livrarea si transportul : cimentul se livreaza in saci sau in vrac si va fi insotit de documentele ce certifica calitatea.Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati.Verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu prevederile standardului de produs se va face conform standardului SR EN 196-7. Controlul calitatii cimentului : - se face la aprovizionare prin verificarea certificatului de calitate si rezultatele buletinului de analiza efectuat de catre un laborator autorizat; - inainte de utilizare , prin incercarile efectuate de catre un laborator prevazute in Anexa VI.1 –NE-012/99. Depozitarea se face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate , in celule tip siloz inscriptionate cu tipul de ciment continut sau in incaperi inchise. Durata depozitarii nu va depasi 60 zile de la data expedierii de la producator pentru cimenturile cu adaosuri si 30 zile pentru cimenturile fara adaosuri.

B.AGREGATE Se vor folosi agregate cu densitatea normala (1201-2000 kg/mc.) provenite din sfarmarea

rocilor naturale si / sau concasarea rocilor. Agregatele vor satisface conditiile tehnice prevazute de reglementarile tehnice specifice (

stas 1667-76 si dupa caz stas 662-89 si SR 667-98). Controlul calitatii agregatelor se face :

- la aprovizionare , - conform NE-012/99 –Anexa VI.1. - inainte de utilizare, - conform NE-012/99 –Anexa VI.1

Transportul si depozitarea agregatelor: in timpul transportului si a depozitarii agregatelor acestea nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale.Depozitarea se face pe sorturi , in compartimente separate si pe platforme betonate cu pante si rigole de scurgerea apelor . Agregatele nu pot si depozitate direct pe pamant sau pe platforme balastate. C.APA:

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poata sa provina din reteaua publica sau din alta sursa , dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de STAS 790-84. D.ADITIVI:

Aditivii folositi la prepararea betoanelor vor indeplini cerintele din reglementarile specifice sau din agrementele tehnice in vigoare.Aditivii nu vor contine substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa produca coroziunea armaturii.

Alegerea tipurilor de aditivi se va face functie de tipul de betoane care urmeaza a se pune in opera. Utilizarea aditivilor este obligatorie in special in cazurile mentionate in NE-012-99. 6.2.CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI Cerinte privind compozitia: Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat sa fie asigurate cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia . Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului functie de clasa de rezistenta prevazuta in proiect pentru fiecare element se face de catre producator pe baza de amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. La compozitia betonului se va tine seama de datele de baza : clasa de rezistenta ; dimensiunea maxima a granulei agregatelor; consistenta betonului proaspat; date privind betonului ( raportul

A/C tipul si dozajul minim de ciment ) functie de modul de utilizare a betonului : beton simplu , beton armat , conditiile de expunere . Consistenta betonului va fi functie de felul elementului , dimensiunile lui , prezenta si amplasarea armaturilor , tipul echipamentului de transport si tehnologia adoptata de antreprenor pentru punerea lui in opera , de posibilitatile de compactare si conditiile de mediu in timpul turnarii. Compozitia betonului va fi astfel proiectata de laborator astfel incat in conditiile unui dozaj minim de ciment si a unor caracteristici in stare proaspata a betonului sa se realizeze cerintele de rezistenta , durabilitate si a altor cerinte prevazute prin proiect. Clase de beton utilizate si definite conform NE-012-99:

Clasa de rezistenta a betonului

C 4 / 5 C 6 / 7,5 C 8 / 10 C 12 / 15 C 16 / 20 C 18 / 22,5

C 20 / 25

fck cil 4 6 8 12 16 18 20 fck cub 5 7,5 10 15 20 22,5 25 C140 / 86 Bc 5 Bc 7,5 Bc10 Bc15 Bc20 Bc22,5 Bc25

6.3.Prepararea betonului: Prepararea betonului se va face numai in instalatii centralizate atestate in conformitate cu prevederile NE-012/1999 si Regulamentele si procedurile aferente. Dozarea materialelor: La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: - ± 3% pentru agregate ; - ±2% ciment si apa; - ±3% adaosuri; - ±5% aditivi Abaterile mentionate se refera la dozarea componentelor , respectiv la erori ale operatorului la preparare. De preferat se vor utiliza betoane preparate in statii centralizate , statii la care dozarea materialelor se face la greutate cu dozatoare automate. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire , se admite ca dozarea sa se faca volumetric , astfel: -pentru agregate , utilizandu-se cutii etalonate; -pentru ciment saci sau cutii etalonate; -pentru apa si aditivi se vor folosi recipienti gradati. Pentru nisip pe baza curbei de infoiere , laboratorul va preciza corectiile necesare in functie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi ± 5% pentru agregate si aditivi ; ± 3% pentru ciment si apa. Amestecarea betoanelor si incarcarea in mijlocul de transport : Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera . Prin amestecare este necesar sa se obtina o distributie omogena a materialelor componente si o lucrabilitate constanta. Durata de amestecare depinde de tipul si compozitia betonului , de conditiile de mediu si de tipul instalatiei si va fi cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component si se va majora dupa caz:

utilizarea de aditivi ; perioada de timp friguros; utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm; betoane cu lucrabilitate redusa. Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprins intre 5ºC si 30ºC. Durata de incarcare in mijlocul de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de max. 20 minute. La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora , toba betonierei se va spala cu jet puternic de apa dupa care se va goli complet. Toate livrarile de beton de la producatori catre utilizatori se vor face insotite de urmatoarele informatii - denumirea statiei de betoane ; - denumire organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului ; seria inregistrarii certificatului si actul doveditor privind atestarea statiei de betoane; - data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea ; - numarul de inmatriculare al mijlocului de transport ; - cantitatea de beton in mc. Bonul de livrare va fi completat cu umatoarele date si va insoti fiecare transport de beton: - detalii privind compozitia betonului ( continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri); - clasa de consistenta . La primirea betonului se va completa pe bonul de livrare data si ora sosirii betonului la punctul de lucru , confirmarea de primire a betonului , temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambianr. Dupa 30zile de la livrarea betonului producatorul are obligatia sa elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfa. 6.4.Transportul si punerea in opera a betonului:

Transportul betonului se va efectua luand masurile necesare pentru a preveni segregarea , pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare , iar a

betoanelor cu tasare de max.50mm cu autobasculante cu bena , amenajate corespunzator. Transportul local se face cu bene , pompe , jgheaburi sau tomberoane. Pe timp de arsita sau ploaie , in cazul transportului cu autobasculanta pe o distanta mai

mare de 3 km. Suprafata libera a betonului trebuie protejata , evitandu-se modificarea caracteristicilor betonului prin modificarea continutului de apa din beton.

Durata transportului : durata maxima pentru transportul betonului depinde in special de compozitia betonului si de conditiile atmosferice . Durata de transport se considera din momentul incarcarii si sfarsitul descarcarii si nu poate depasi valorile orientative prezentate mai jos , decat daca se utilizeaza aditivi:

Durata maxima cu autoagitatoare va fi urmatoarele:

Temperatura amestecului de beton ( ºC)

Durata maxima de transport ( Cimenturi de clasa 32,5

Minute) Cimenturi de clasa >42,5

10º C < T < 30º C 50 35 T < 10ºC 70 50

Executarea lucrarilor de betonare: poata sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acestuia de catre investitor; - sunt realizate masurile pregatitoare , sunt aprovizionate si verificate materialele componente ( agregate , ciment , utilaje , aditivi , etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare , in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului preparat pe santier; - sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI; - au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi , cofraje si armaturi; - in cazul in care de la montarea la receptionarea armaturii , a trecut o perioada indelungata este necesara o inspectare a starii armaturii de catre diriginte , proiectant si Inspectoratul in constructii care va decide oportunitatea expertizarii starii armaturii de catre un expert si va dispune dupa caz efectuarea ei; - suprafetele de beton turnat anterior si intarit , care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment sau de impuritati ( suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si vor avea rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane); - sunt asigurate posibilitatile de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului; - sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventei unor situatii accidentale; - in cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii , astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona; - sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat , la descarcarea din mijlocul de transport; - este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc conditiile tehnice stabilite si sunt refuzate. In baza confirmarii indeplinirii conditiilor se va consemna aprobarea inceperii betonarii in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrarilor , stabilite prin contract , de catre : - responsabilul tehnic cu executia atestat; - reprezentantul investitorului/beneficiarului si in cazul fazelor determinante a proiectantului si reprezentantul Inspectoratului in Constructii. 6.5.Reguli generale de betonare : Betonarea unui obiect / element al constructiei va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru.Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor Codului de practica NE-012/1999 si a procedurii de executie. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale : - cofrajele de lemn , betonul anterior turnat care vor veni in contact cu betonul proaspat –vor fi udate cu apa inainte de turnare betonului , dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; - din mijlocul de transport , descarcarea betonului se va face in bene , pompe , jgheaburi, etc. - daca betonul sosit pe lucrare nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau prezinta segregari , va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in opera; se admite imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant; - inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 metri –in cazul elementelor cu latime de maxim 1,00m si 1,5 m – in celelalte cazuri , inclusiv elemente de suprafata ( placi , fundatii, etc);

- betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 metri se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub ( alcatuit din tronsoane de forma tronconica) , avand capatul inferior situat la max. 1,5 metri de zona care betoneaza. - betonul va fi raspandit uniform in lungul elementului , urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max.50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta , indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola ; daca totusi se vor produce asemenea defecte , ele vor fi corectate in timpul turnarii; - se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii , respactandu-se grosimea stratului de acoperire , in conformitate cu prevederile proiectului; - nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului; - in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel , concomitent cu vibrarea lui ; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente , se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa paemita patrunderea vibratorului; - se va umari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora , luindu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari; - circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face periodic pe podine astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii ; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat; - betonarea se va face continuu , pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de executie; - durata maxima admisa a intreruperilor de betonare , pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii , nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului ; in lipsa unor determinari de laborator , acesta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului- in cazul cimenturilor cu adaosuri - si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos; - in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare , reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor; - instalarea podinei pentru circulatia muncitorilor si mijloacelor de transport local precum si instalarea unor schele , cofraje este permisa numai dupa 24-48 ore , in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment.

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie: Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de egalizare , conform proiectului;

Betonarea elementelor verticale se va face respectandu-se si urmatoarele prevederi suplimentare: - in cazul elementelor cu inaltimea max. 3 metri , daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului; - in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3,00 metri se va adopta una din solutiile : - cofrarea unei fete de max. 1,00 metri inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului sau : - betonarea prin ferestre laterale sau din interiorul elementului; - betonarea grinzilor sau planseelor se va incepe dupa 1-2 ore de la turnarea stalpilor - betonarea cadrelor se va face dand o deosebita atentie nodurilor pentru a se asigura umplerea completa a acestora;

6.6.Compactarea betonului: Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus. Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee , in functie de consistenta betonului si tipul elementului. Compactarea se face prin vibrare , astfel : vibrare interna la stalpi si grinzi si vibrare de suprafata la plansee. Compactarea manuala se face cu sipci , vergele in paralel cu ciocanirea cofragului in urmatoarele cazuri: -introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunii sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa; -intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive , caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare a unui rost;

In timpul compactarii betonului prospat se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor si / sau cofrajelor.Betonul va fi compactat numai atat cat este lucrabil. 6.7.Tratarea betonului dupa turnare; Zona suprafetei betonului va fi tratata si protejata pentru o anumita perioada de timp functie de tipul structurii , elementului , conditiile de mediu din momentul turnarii si conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii. Tratarea si protejarea betonului se va face imediat si dupa terminarea actiunii de compactare. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza de indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita. Tratarea betonului se face impotriva : uscarii premature Principalele metode de tratare / protectie: - mentinerea in cofraje ; - acoperirea cu materiale de protectie mentinute in stare umeda; - stropirea periodica cu apa; - aplicarea de pelicule de protectie. Durata tratarii depinde de : - sensibilitatea betonului la tratare , functie de compozitie; - temperatura betonului ( cand temperatura este scazuta –timpul de tratare este mai mic); - conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare; - conditiile de serviciu , inclusiv de expunere ale structurii. Protectia betonului se va realiza cu diferite materiale ca : prelate , strat de nisip , rogojuni , etc. Materialul de protectie va fi mentinut permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului , dar imediat dupa ce betonul este intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la 2-6 ore astfel ca sa mentinem o suprafata umeda. In cursul betonarii elementelor de constructii se vor verifica : - datele inscrise in bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admisa de transport; - consistenta betonului corespunde celei prevazute; - conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte; - se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si a prelevarilor de probe , conform prevederilor din Anexa VI.1. - sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor , dimensiunilor si formei cofrajelor; - se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor betonului libere ale betonului proaspat; Se vor consemna in condica de betoane :

- seria talonului livrarii corespunzatoare betonului pus in opera; - locul unde a fost pus in lucrare si ora inceperii si terminarii betonarii; - probelele de beton prelevate; - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ; - evenimente intervenite ( intreruperea turnarii , intemperii ); - temperatura mediului; - personalul care a supravegheat betonarea. In cazul in care conducatorul tehnic al lucrarii este si seful de statie pentru preparare beton , acesta este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor precum si modul de dozare , amestecare si transport al betonului. Controlul operativ al calitatii betonului: - determinari pe betonul proaspat in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator; - analizarea imediat dupa inregistrare a rezultatelor privind rezistenta la compresiune la varsta de 28 zile in scopul remedierii operative a unor cazuri de neconformitate; - incercari orientative efectuate la termene scurte.

Calitatea betonului livrat de statia de betoane , precum si aprecierea calitatii betonului pus in opera in vederea receptiei se face conform criteriilor stabilite de NE-012-99 , Cap.17.

In vederea receptionarii lucrarilor de ignifugare si pentru verificarea mentinerii in timp a eficacitatii ignifugarii se vor efectua incercari de laborator conform STAS-urilor 652-74 si 7245-81. 7.INVELITORI: Invelitoarea utilizata este din tigla metalica , sau panouri tristrat izolate . Invelitoarea se va monta pe un rand de sipci , iar in zona streasinilor sipcile se vor monta peste astereala. Astereala se va fixa pe capriori. Pregatirea executiei: - verificarea suportului invelitorii conform documentatiei tehnice( pante , planitate , rectiliniaritate;distanta intre axe distanta intre cosurile de fum si partile lemnoase); - verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera Dupa executarea invelitorii se vor verifica urmatoarele: - concordanta lucrarilor executate cu prevederile proiectului (felul invelitorii, pante, racordari, prinderi, dolii, coame, strapungeri); - existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii ( sorturile , doliile , paziile , imbracamintea cosurilor , jgheaburi , burlane); - asezarea randurilor ; paralelismul randurilor ; abaterea admisibila este de 1cm/m dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului; - decalarea randurilor succesive de tigle ; prinderea de suport prin legarea cu sarma zincata : in camp la fiecare al patrulea rand , iar la streasina si la margini la fiecare tigla; - fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment; - executia corecta a doliilor din tabla zincata de 0,5mm si 40 cm lungime , cu falturi duble , cositorite; - folosirea de tigle si coame intregi , fara sparturi , ciobituri si stirbituri mai mult de 2 cm din margine . 8.LUCRARI DE TINICHIGERIE: Lucrarile de tinichigerie cuprind montarea jgheburilor , burlanelor , doliilor , gurilor de scurgere , glafurilor si acoperitoarelor de rosturi.Toate aceste lucrari se fac cu scopul protectiei impotriva patrunderii apelor pluviale , a colectarii si evacuarii acestora. Se mentioneaza ca agrafele de prindere a jgheaburilor se fixeaza ingropat in astereala , burlanele se fixeaza ferm de pereti prin bratari la cel mult 2 m si la cel putin 40mm de la fata

zidului , iar glafurile si sorturile trebuie sa aiba panta spre exterior , sa fie prevazute cu lacrimar , bine fixate si sa aiba falturile cositorite. Dupa executarea lucrarilor de tinichigerie se vor verifica , urmatoarele: - panta jgheburilor si corecta lor pozitionare si fixare– minim 0,5% si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare; - asezarea jgheaburilor sa fie cu minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii; - imbinarea dintre jgheaburi si burlane; - verticalitatea burlanelor –abatere max. 0,5 cm/m si sub 5 cm pe toata inaltimea cladirii; - prinderea si panta glafurilor si sorturilor. Explotarea si intretinerea invelitorilor: Asigurarea functionalitatii si durabilitatii invelitorii este foarte importanta pentru protejarea intregii constructii. De aceea se impun in permanenta masuri de intretinere corespunzatoare si anume: - curatarea si repararea jgheaburilor , burlanelor si doliilor; - indepartarea depunerilor de praf industrial si repararea sarpantei; 9.LUCRARI DE IZOLATII 9.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - C112-86- Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase; - C107-82- Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri; - C107/1-97- Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la cladiri de locuit; - C191-85- Instructiuni tehnice pentru izolarea termica a acoperisurilor la cladiri; - STAS 2355/2-87- Hidroizolatii si materiale bituminoase la elemente de constructii; - STAS 2355/3-87- Hidroizolatii si materiale bituminoase la terase si acoperisuri; - STAS 716-80 - Impaslitura din fibre de sticla bitumata IA 1100; IB 1200; IPB 1200; - STAS 7064-78 - Bitum pentru hidroizolatii. - STAS 5838/1-76- Vata minerala si produse din vata minerala; - SR 137-95- Materiale hidroizolatoare bitumate; - SR 138-94- Carton bitumat. 9.2.Tehnologia de executie:

Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii se vor verifica certificatele de calitate pentru materiale si semifabricate care intra in componenta , agrementele tehnice pentru produse ; existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica izolatiile. Lucrarile de izolatii incluse in acest capitol se refera la : - izolatii termice la plansee , izolatii la sarpante si terase; - hidroizolatii la constructii impotriva umiditatii pamantului sau apelor freatice; Executarea lucrarilor de izolatii , mentionate , se va face astfel:

- Hidroizolatiile orizontale se executa la toti peretii interiori si exteriori , iar cele verticale se executa pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul si se executa de la talpa fundatiei pana la 30 cm peste nivelul terenului sau trotuarului.

- Hidroizolatia orizontala de sub pereti se realizeaza pe toata grosimea peretelui si este alcatuita din doua straturi de carton si intre ele bitum pentru izolatii sau mastic bitumat.

- Hidroizolatia de sub pereti se va racorda cu hidroizolatia verticala.a soclurilor si in cazul pardoselilor peste cota +0,00 asezate pe pamant ,cu hidroizolatia acestora sau cu stratul de rupere a capilaritatii.

- Hidroizolatia exterioara a soclurilor cladirilor se va realiza cu o tencuiala impermeabila sau un strat de panza sau tesatura bitumata , protejate cu plasa de rabit , prelungita sub nivelul trotuarului.

Pentru intreruperea capilaritatii pamantului sub pardoseala se asterne un strat de nisip , balast sau pietris. Hidroizolatiile verticale se executa cu 2 straturi de carton bitumat intre ele bitum de izolatii , dupa care se executa zidaria de protectie cu caramida plina. Hidroizolatia se va executa numai pe suprafete uscate si temperaturi care sa nu fie sub 5 grade. Hidroizolatia orizontala va depasi conturul exterior al zidului cu minim 15 cm. Pentru o mai buna racordare a hidroizolatiei verticale. Hidroizolatiile se vor folosi la toate incaperile umede .Mortarele vor fi tratate cu apastop la pardoselile care se ridica pe verticala. Termoizolatiile se executa la planseele din beton ale podului si subsolului cu polistiren expandat. . 9.3. Conditii de realizare: - asigurarea materialelor necesare , depozitarea lor in conditii optime; - manipularea cu atentie pentru evitarea ruperii sau strapungerii materialului livrat in suluri; - asigurarea conditiilor pentru paza contra incendiilor; - pregatirea stratului suport privind pantele , asperitatile , umiditatea, fixarea pieselor de trecere , dibluri , agrafe. - respectarea succesiunii operatiilor in conformitate cu detaliile aferente; - instruirea muncitorilor si asigurarea respectarii tehnologiei din C112-86; - realizarea stratului de protectie a hidroizolatiei conform documentatiei. 9.4.Verificari necesare receptiei: Lucrarile de izolatii fiind in mare parte lucrari ce devin ascunse , vor fi verificate pe etape de executie si se vor intocmi procese verbale de receptia lucrarilor ascunse din care sa rezulte respectarea urmatoarelor conditii: - calitatea materialelor –existenta certificatelor de calitate si verificarea punerii in opera numai a materialelor agrementate; - calitatea stratului suport ( sa fie uscat si curat sa nu prezinte denivelari si asperitati), a amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat; - starea de umiditate corespunzatoare stratului suport amorsat; - respectarea directiei de montare a foilor ; - pozitionarea eventualelor piese de trecere; - protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu foi bitumate sau mortar special; - barierele contra vaporilor sa fie continue si executate cu elemente de acoperire demontabile, acolo unde este cazul; - montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi , existenta si si asigurarea comunicarii cu atmosfera a canalelor de ventilare, respectarea proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de ventilare; Lucrarile gasite necorespunzatoare se vor reface , iar materialele necorespunzatoare se vor inlocui.

CAP. II. ARHITECTURA

1.EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZIDARII

1.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - P104-94- Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peeretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat; - C17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala; - P2-85 - Normativ privind alcatuirea , calculul si executarea structurilor din zidarie; - C16/1984- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.; - STAS 101104/83- Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale elementelor structurale - STAS 5185/2–86- Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale - C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii; - STAS 10109-82- Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor 1.2.Tehnologia de executie: Inainte de inceperea lucrarilor personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor, a sculelor si dispozitivelor de lucru , a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.

Inainte de inceperea lucrarilor de zidarie este necesar ca pe santier sa fie verificate prin sondaj calitatea blocurilor de caramizi BCA si tip GVP in ceea ce priveste aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta in conformitate cu stasurile de incercare.

La executarea zidariilor. se va tine seama de prevederile STAS-ului 10109-82- Lucrari de zidarie .Calculul si alcatuirea elementelor. Blocurile de BCA si de caramizi tip GVP se vor depozita la sosirea pe santier in cadrul fiecarei travei in care materialul urmeaza a fi pus in opera pe terenuri orizontale, in zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice. Mortarul pentru realizarea zidariei, conform noului cod CR6 – 2006, va fi mortar pentru zidarie de tip industrial sau semifabricat industrial si va fi preparat avand ca referential SR EN 998 – 2/2004. Cărămizile se umezesc înainte de pozare. Fiecare rând se va fixa într–un strat continuu de mortar , mortar de ciment pentru zidării conform Normativ C 17–82 marca M 50; M 100, Rosturile verticale ale rândului superior corespunzând în rândul de dedesubt mijlocului cărămizii (rosturi intercalate).

Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand .Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu ½ pana la ¼ din bloc. Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere conform Instructiunii tehnice indicativ P104-83.

Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure posibilitatea realizarii teserii in trepte. Rosturile dintre blocuri vor avea 10 mm grosime ele trebuind sa fie bine umplute cu mortar fara corpuri straine care ar putea constitui puncte de sprijin in rost.

Zidaria se leaga de stalpii de beton armat cu armaturi formate din bare de otel ∅ 6 OB 37 dispuse cate 2 bare la 50 cm Zidaria de umplutura a peretilor exteriori si interiori se va impana la partea superioara.In cazul cand nu se poate realiza teserea legatura se va realiza cu ajutorul unor elemente metalice. La partea inferioara , peretii despartitori se vor executa pe un pat de mortar , iar la tavan ei se vor impana. Lucrarile de zidarie. se vor executa in perioada in care temperatura in urmatoarele 3 - 4 zile nu va scadea sub + 3 0 C. Pentru asigurarea preciziei executiei se recomanda sa nu fie depasite urmatoarele abateri fata de dimensiunile proiectului .

La dimensiunile zidariilor , cladirilor , incaperilor : - la grosimea zidurilor .± 8 mm; - la goluri ± 20 mm - la dimensiuni orizontale ale incaperilor ± 30 mm - la dimensiunile intregi ale cladirii pe ambele directii ± 50 mm - la dimensiunile verticale pentru diferite etaje ± 20mm - la inaltimea de 2 nivele exec. cu blocuri mici ± 30 mm La suprafetele si muchiile zid si stalpi - la verticalit.supraf ± 5 mm / m - abatere fata de orizontala a supraf .superioare ± 7 mm / m - idem la toata lungimea zidariei ± 20 mm La grosimea rosturilor - la rost orizontal ± 5 mm - la rost vertical ± 5 mm 1.3.Verificarea calitatii blocurilor: Aprovizionarea se va face numai de la producatori care au produsul certificat sau au obtinut agrement tehnic. Fiecare lot aprovizionat va fi insotit de certificat de calitate si certificat sau declaratie de conformitate In cazul unor aprovizionari care prezinta dubii de calitate se vor efectua incercari de catre un laborator autorizat care va emite buletine de incercari . Verificarile in general se fac vizual si prin masuratori ( dimensiuni , marca , calitatea si clasa , sortimentul , diametrul). 1.4.Verificarea executiei Se va fi verifica marca mortarul utilizat. Pe parcursul executiei se fac urmatoarele verificari: - calitatea materialelor puse in opera (starea suprafetelor ; blocurilor , consistenta mortarului , conditiile de mediu); - corespondenta lucrarilor cu proiectul tehnic ; - verificarea calitatii executiei zidariei ( verificarea grosimii zidurilor; verificarea grosimii rosturilor ;verticale si orizontale;verificarea teserii corecte a zidariilor ; orizontalitate , verticalitate , planeitate ; lungimea si inaltimea zidurilor . Se va incheia Proces verbal de receptie intre constructor si reprezentantul investitorului. 2.MORTARE PENTRU ZIDARII SI TENCUIELI 2.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - SR 388-95- Ciment Portland; - SR 1500/96- Cimenturi compozite uzuale de tip II, III , IV, V. - STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare; - STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali; - STAS 9201-78- Var hidratat in pulbere pentru constructii; - C17-82- Mortare pentru zidarii si tencuieli; - STAS 2634-80- Metode de incercare pentru mortare. 2.2.Generalitati:

Cuprinde specificatiile tehnice pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidarie de B.C.A. si caramida , tencuieli interioare si exterioare. 2.3.Materiale folosite: Nisip de balastiera cu granulozitatea 0-1mm; 0-3mm; 0-7mm, si care va indeplini conditiile tehnice ale STAS-ului 1667-76 ; ciment , var hidratat sau pasta , apa.

Aprovizionarea materialelor se va face numai daca acestea sunt insotite de certificate de conformitate , iar inainte ca acestea sa fie utilizate se vor verifica prin incercari de laborator , in conformitate cu prevederile normelor tehnice (NE-012/1999 si C17/82). Depozitarea lor se va face pe sorturi / tipuri astfel incat sa se evite amestecarea lor sau impurificarea. 2.4.Prepararea mortarelor : Se realizeaza mecanizat , asigurandu-se urmatoarele conditii: dozare gravimetrica a componentelor solide cu tolerante de ± 2% pentru lianti si ±3% pentru agregate ; amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Mortarele se vor prepara numai pe baza de retete eliberate de catre laboratoare autorizate. 2.5.Metode de verificare: La mortare se determina urmatoarele caracteristici: consistenta , tendinta de segregare , greutatea specifica aparenta , plasticitatea , adeziunea , rezistenta la compresiune. 2.6.Transportul mortarului : Mijloacele pentru transportul mortarului se aleg functie de gradul de mecanizare al santierului , de locul de apmplasare a instalatiei de preparat mortar . Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse , curate si sa permita fara eforturi golirea lor .

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca in max.10 ore pentru mortarele de var si in max.1 ora pentru mortarele de ciment sau durata se poate marii functie de aditivul intarzietor de priza folosit pana la 16 ore. 3.TENCUIELI INTERIOARE SI EXTERIOARE 3.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - C18-83- Normativ pentru executarea tencuielilor umede; - C16/84 - Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros; - C17/82 - Mortare pentru zidarii si tencuieli. 3.2.Domeniu de aplicare : se refera la tencuieli driscuite si gleturi subtiri aplicate pe pereti si tavane , precum si la tencuieli exterioare. 3.3.Prevederi pentru materiale: Toate materialele si semifabricatelor care se folosesc la executarea tencuielilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al santierului verifica corespondenta acestora cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare. Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc materialelor la livrare prin examinare vizuala si prin incercari de laborator. Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar prelevate vor fi comunicate imediat de catre laborator , santierului .Daca rezultatul incercarilor este sub 75% din marca permisa se va anunta proiectantul si investitorul pentru a se stabili daca tencuiala poate fi acceptata. 3.4.Prevederi pentru executarea tencuielilor: Tencuielile interioare utilizate sunt obisnuite de 2 cm grosime fiind driscuite cu mortar de var-ciment M 25-T pentru sprit si mortar de var ciment M 10-T pentru grund si stratul vizibil. Pentru executarea unor tencuieli de calitate, suprafetele de suport trebuie lasate un timp pentru a nu se produce ulterior tasari, care ar putea provoca fisurarea sau coscovirea acestora.

Zidaria si suprafetele de beton trebuie sa fie uscate , pentru a nu influenta aderenta tencuielii. La inceperea tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror exceptie ar putea provoca deteriorarea acestora . Suprafetele de suport trebuie sa fie curate, fara urme de noroi sau pete de grasime. Ele trebuie sa fie rigide, plane, uscate , rugoase. Abaterile mai mari decat cele admise se vor rctifica. Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime admisibile .Stratul suport va fi foarte bine pregatit , iar inainte de aplicarea spritului se vor adanci la min. 10 mm toate rosturile zidariei , se vor curata suprafetele si se va uda cu apa , astfel incat mortarul de

sprit sa nu-si piarda apa la aplicare.Suprafetele de beton vor fi pregatite in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara la turnare prin buciardare si udare cu apa. Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fie verificata si receptionata si daca nu s-a incheiat procesul verbal de lucrari ascunse pentru calitatea stratului suport pe care se aplica tencuiala. Trasarea suprafetelor: se realizeaza pentru a asigura verticalitatea , orizontalitatea si planeitatea suprafetelor precum si o grosime cat mai redusa a tencuielilor.Trasarea se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor repere din mortar . Tipuri de tencuieli interioare: tencuieli obisnuite driscuite pe peretii din zidarie si din beton in grosime de 2 cm. aplicate in trei straturi . Mortarul pentru splinte trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport ( se prepara cu consistenta de 11-13 cm. –deci mai fluid); Spritul va avea 1-2 mm grosime si trebuie sa fie netezit. Grundul la grosimea de 1-1,2 cm. va acoperii toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielilor pe care se va aplica stratul vizibil. Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala. Consistenta mortarului pentru grund va fi 9-11 cm la pereti si 7-8 cm. la tavane. Aplicarea stratului vizibil va fi de 1 - 4 mm dupa cum urmeaza: tencuieli driscuite 2-4 mm; tencuieli sclivisite 1-3 mm. Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip granulozitatea max.1 mm. Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului , intai la tavane si apoi la pereti ( de sus in jos). Daca grundul este perfect uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului. Executarea fetei vazute : - fata vazuta se aplica inainte ca grundul sa fie uscat in vederea obtinerii unei suprafete cu aspect uniform; - tinciul se niveleaza cu drisca manuala imediat , pentru a se obtine un strat cat mai subtire la tici , iar pentru o buna driscuire se va stropi tot timpul cu apa cu bidineaua , in timpul netezirii. - muchiile intinse si iesinde se executa cu dreptarul de colt. 3.5.Controlul executiei si verificarile efectuate: Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se vor efectua urmatoarele verificari: - respectarea tehnologiei de executie; - utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat in proiect; - aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise; - aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate , spalarii prin ploaie sau inghetarii; Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in parte: - rezistenta mortarului; - numarul de straturi aplicate si grosimile respective ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la fiecare 200 mp.); - aderenta la suport si intre straturi ( determinat prin sondaj si cel putin cate unul la fiecare 200 mp.); - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor ( bucata cu bucata); - dimensiunile , calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe; Abaterile admisibile sunt cele prevazute de Normativul C56/85.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se face cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia de receptie , cercetand suprafata tencuita care trebuie sa fie :

- uniforma sa nu prezinta crapaturi , portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria sau in spatele radiatoarelor , forma muchiilor ; - planeitatea suprafetelor tencuite , verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor; - grosimea stratului de tencuiala ; - modul de solutionare a rapoartelor de neconformitate, daca este cazul. Se intocmeste proces verbal de lucrari ascunse pe faze de lucrari. 4. ZUGRAVELI SI VOPSITORII 4.1.Norme tehnice de referinta: - C3/76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii; 4.2.Domeniu de aplicare: se refera la lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare si exterioare . 4.3.Prevederi generale: Calitatea si aspectul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii sunt determinate de o serie de conditii din care mai importante sunt: - stabilitatea procesului tehnologic ; - pregatirea suprafetei suport ; - alegerea compozitiei si calitatea lor se face tinand seama de conditiile de exploatare; - dotarea cu unelte , dispozitive si instalatii corespunzatoare , de buna calitate si bine intretinute in functie de specificul compozitiei ce trebuie aplicata. Zugravelile si vopsitoriile, fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiect si in consecinta nu este necesar a se incheia procese-verbale de lucrari ascunse. Certificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, zidarii, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de zugraveli si vopsitorii inainte ca suportul sa fie verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport. 4.4.Tehnologia de executie: Inainte de incepereea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitoari, stresini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire) Conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare. Materialele trebuie livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Faza de pregatire a suprafetelor are ca scop curatirea si netezirea acestora . Modul de pregatire depinde de natura suprafetei suport , de felul ei si de materialele utilizate. Faza de prelucrare cuprinde urmatoarele operatii: grunduirea chituirea , spacluirea si slefuirea. Aplicarea zugravelii: Zugravelile se vor aplica in doua –trei straturi .Primul are rol de grund si creaza o suprafata uniforma ca porozitate , putere de absorbtie si culoare.Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare.Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celuilalt. Se recomanda aplicarea zugravelii cu aparate de pulverizat. Lucrarile de vopsitorii se efectueaza la tamplarie de lemn si confectii metalice . Acestea vor sosi pe santier gata grunduite , iar aplicarea vopselei se realizeaza dupa o pregatire prealabila a suprafetelor suport.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie prevazuta in prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei, amestecurile indicate, precum si aplicarea straturilor succesive in ordinea si la intervale de timp prescrise. Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vant, insorire), spalari prin ploaie sau inghet. Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cel putin cate una la fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp. La receptia preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari dar cu o frecventa de minimum 1 / 5 din frecventa precedenta. 4.5. Controlul executiei si verificari pe faze de lucrari Prin examinarea vizuale se verifica urmatoarele: - corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventuale dispozitii ulterioae; - aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai daca nu se vad de la distanta de 1 m. - nu se permit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafete stropite, stropii terbuie sa fie uniform repartizati.

Aderenta zugraveliilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O zugraveala prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma. Rectilinitatea liniaturii de separatie se controleaza vizual si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara inadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor. 4.6.Vopsitorii – verificari pe faze: Inaintea de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca vopsitoriile in ulei sau cele pe baza de polimeri s-a format o pelicula rezistenta fapt ce se constata prin ciocanirea usoara a vopselii cu degetul in mai multe puncte. Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor , avandu-se in vedere urmatoarele : - suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pana la perfectul curat , adica sa nu prezinte straturi stravezii , pete, desprinderi , cute, basici , scurgeri, lipsuri de bucati de peliula , crapaturi, fisuri-care pot genera desprinderea straturilor-aglomerari de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensule, sau urme de vopsea insuficient frecata la preparare. - la vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemenea se va verifica si accesoriile metalice ( silduri drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea. - nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite. Inainte de vopsire, suprafetele de vopsit vor fi verificate daca au fost pregatite corect prin curatare, slefuire, chituirea rosturilor, etc.Se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, convectoarele, etc. sunt vopsite in culorile precise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensule, crapaturi sau alte defecte. Se va reverifica inainte de vopsire daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatare de rugina, mortar etc. Verificarea vopsitoriei fetelor nevazute ale tevilor radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi. La terminarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face receptia calitativa consemnandu-se in procesul verbal de receptie, rezultatele verificarilor. Aceste lucrari pot fi receptionate si la terminarea lucrarilor a obiectivului de investitii. 5. PARDOSELI

5.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta: - C 35-82 – Normativ pentru executarea pardoselilor; - STAS 3430 – 82- Constructii civile, industriale, agrozootehnice. - Pardoseli. - Clasificare. - STAS 451–86- Placi si plinte - C 56–85- Verificarea calitatii - GP. 037–98- Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea pardoselilor la constructiile civile - C 56-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. - STAS 3050–68 - Gresie ceramica 5.2.Executia lucrarilor de pardoseli: Pardoselile vor fi calde ( din parchet lamellar ) si reci ( geesie ) Pardoselile vor fi plane , orizontale fara denivelari cu exceptia celor care au prevazute in proiect pante pentru scurgeri la sifoane. Linia de fabricatie intre pardoseli diferite va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa inchisa. Fiecare pardoseala are in alcatuire : stratul suport ; imbracamintea ( strat de uzura). Stratul suport : se executa din mortar M100-T . Ea trebuie sa aiba suprafata plana si neteda , iar acolo unde este cazul se vor executa pante. 5 .2.1.Pardoseli reci: - pardoselile cu stratul de uzura din placi din gresie ceramica se executata pe un strat suport rigid din beton peste care se toarna o sapa de egalizare din mortar de ciment M100–T. - montarea placilor se realizeaza prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dupa tehnologia indicata de producator. - pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor intre ansamblul de pardoseala – stratul de uzura, mortarul adeziv, cu restul structurii (planseu, conturul peretilor, stalpilor) se vor prevede rosturi elastice la cca 9 m2 ( 3x3 m ) functie de modularea structurii. - umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofuge (indicate de catre producatorul placilor) dupa 7 zile dupa montarea placilor. - pana la rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie. - la intersectia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspatii de 5–10 mm care se vor umple cu chit elastic. 5 .2 .2.Pardoseli calde: - in incaperile in care se executa pardoseli cu stratul din parchet se va asigura o temperatura minima de 50C - montarea parchetului prin lipire se face cu adeziv pe un start de sapa armata de 4 cm grosime executata din mortar M100–T. - inainte de montare, suprafata suportului se va curata de praf - stratul adezivului trebuie sa fie continuu, uniform in grosime de cel mult 1 mm. - la asezarea fiecarui rand se va verifica aliniarea fata de randul anterior gata montat. - se va respecta cu stricteţe indicaţiile furnizorilor de parchet şi a adezivului respectiv. 5.3.Controlul executiei si verificari efectuate Orice lucrare de pardoseala se va incepe numai dupa : -receptia stratului suport , moment in care se va incheia Proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse; -verificarea calitativa a materialelor care urmeaza a fi puse in opera ( certificate de calitate / conformitate , agrmente tehnice); -verificarea conditiilor de mediu.

Pe parcursul executiei lucrarilor se vor verifica urmatoarele : -aspectul si starea generala ; -elemente geometrice ( grosime , planeitate , pante); -fixarea imbracamintii pe stratul suport; rosturile ; racordarile cu alte elemente de constructii sau instalatii ; -corespondenta cu proiectul. La terminarea lucrarilor de pardoseli se vor verifica si receptiona lucrarile intocmindu-se procese verbale de receptie . Se va verifica deasemeni planitatea suprafetei , pantele catre sifoane de pardoselala , strapungerile pentru conducte si cabluri electrice , scafe , plinte la pereti si stalpi. 6.PLACAJE VERTICALE INTERIOARE CU FAIANTA 6.1.Standarde si reglementari tehnice de referinta : - C6-86- Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta si placi ceramice smaltuite. - SR ISO 233/2-96- Placi de faianta ; - STAS 545/1-85 - Ipsos pentru constructii; - STAS 6476-61- Pigmenti naturali. 6.2.Executia lucrarilor de placaje: Placajele interioare din bai si bucatarie se executa din faianta si vor fi glazurate pe una din fete de culoare : alaba , gri , albastra,smarald , etc . Cealalta fata va fi ampretata. Conturul placilor vor fi in unghi drept cu exceptia placilor pentru pozarea la muchiile peretilorcare vor avea contururile unei laturi rotungite. Abateri admisibile la dimensiunile nominale: - grosime medie ± 0,5 mm; - lungimea medie a laturii ±1,00 mm; - curbarea maxima 0,5% din lungimea celei mai lungi laturi. Lucrarile de placaje vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea suportului , executarea lucrarilor destinate a le proteja si a celor care ar putea provoca deteriorarea lor. La executarea placajelor de faianta , stratul suport trebuie sa fie sgiriat cu un pieptane metalic inainte de intarirea mortarului pentru a furniza o buna aderenta . Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala . Asezarea placilor de faianta se va face in randuri orizontale , incepand de la colt de la stanga la dreapta si de la plinta sau scafa in sus. Placile de faianta vor fi pozate cu rost intr-un ciment de faianta preparat dupa instructiunile furnizorului . Rosturile dintre placi se vor curata de surplusul de material in acceasi zi , iar placajul se va sterge cu o carpa umezita. Dupa 10 zile de la executarea placajului rosturile dintre placi se vor prelucra , se vor mata si umple cu o pasta de ciment alb. 6.3.Materiale utilizate : Placi din faianta SR ISO 233/2-96 . Placile nu pot fi introduse in lucrare decat insotite de certificate de calitate .Transportul lor se va face paletizat , iar depozitarea se realizeaza astfel incat sa se evite degradarea lor. Nu se vor amesteca placi livrate in loturi diferite. 6.4. Controlul executiei si verificari pe faze: In timpul executarii lucrarilor de placaje se va verifica: - respectarea tehnologiei de executie; - corespondenta elementelor de placaj cu cele prevazute in proiect; - utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect; - aspectul si starea generala; - elemente geometrice : grosime , planeitate , verticalitate. - fixarea placajelor pe suport , aderenta; - racordarile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei. 6.5.Abaterile admise : - denivelari la planeitate si verticalitate 2 mm

- devierea rosturilor 1mm la o placa - rosturi neumplutenu se admit. Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m si nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor. 7.MONTAJ TAMPLARIE 7.1.Reglementari tehnice : - STAS 465-91- Tamplarie din lemn; - STAS 799-88- Tamplarie din lemn; - C199-79- Instructiuni privind livrarea , depozitarea , transportul si montarea tamplariei de lemn. - SR EN 12608 - aprobat de ASRO – referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre 7.2.Executia lucrarilor: Inainte de montarea tamplariei se va verifica urmatoarele: - tamplaria gata confectionata la sosirea pe santier va fi verificata daca este insotita de certificat de calitate , daca corespunde cu prevederile proiectului si cu standardul de produs si daca are accesoriile de prindere si manevra. - tamplaria va indeplini perfect functionalitatea pentru care a fost prevazuta in lucrare. Feroneriile necesare la usi si ferestre vor fi de buna calitate , robust concepute si durabile in timp . Inainte de montare se va verifica daca in urma depozitarii sau manipularii , tamplaria nu a fost deteriorata caz in care ea va trebui sa fie reparata sau inlocuita. Montarea tamplatiei se face de echipe cu muncitori calificati in domeniu.Se va verifica terminarea executiei lucrarilor cu proces tehnologic umed. Inainte de montaj se verifica dimensiunile golurilor , iar fixarea tocurilor de usi si ferstre se face cu ajutorul firului cu plumb sau nivela cu bula de aer , se fixeaza pe ghermele cu ajutorul suruburilor. La fixare se va evita deformarea elementelor la baterea cuielor in ghermele , pozitia ghermelelor va fi aparenta sau mascata. 7.2.1.Montarea tamplariei nefinisata:din lemn

Tamplaria nefinisata se recomanda a fi chituita , slefuita si vopsita cu un strat de vopsea inainte de montare. In rostul dintre toc si zidarie se va aplica un strat de etansare , iar tocul va fi protejat pe cant cu carton bitumat. Ajustarea usilor si ferestrelor se va face ingrijit , pe toata lungimea falturilor se admite un joc de 1,5-2,0 mm. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se face numai daca lemnul are umiditate mai mica de 15%. 7.2.2.Montarea tamplariei finisate din lemn

Inainte de montarea tamplariei aceasta se protejeaza in formatul golului , se fixeaza cu suruburi , apoi rostul dintre toc si zidarie se completeaza cu materiale izolante , dupa care se aplica sipcile de acoperire a rosturilor. In vederea montarii ferestrele sau usile se vor pozitiona in gol si se vor consolida cu pene de lemn.Tocul se va fixa cu suruburi in ghermele sau dibluri de lemn.Inainte de a se strange suruburile se va verifica verticalitatea si orizontalitatea tamplariei. Rosturile dintre toc si zidarie vor fi umplute cu chit plastic sau elastic si mascate cu baghete de lemn. 7.2.3.Tâmplarie din PVC

Conform standardului SR EN 12608 aprobat de ASRO – referitor la profile din PVC pentru usi si ferestre Romania se incadreaza in zona de climat sever . In aceste conditii profilele din care se vor executa ferestrele si usile care inchid golurile exterioare ale constructiilor vor fi numai din clasa A In cazul acestor profile grosimea minima a peretilor vizibili trebuie sa fie mai mare de 2.8 mm in cazul profilelor albe , respective mai mari de 3.3 mm in cazul profilelor coextrudate., iar grosimea peretilor interiori despartitori ai camerelor de aer trebuie minimum 1 mm pentru a evita aparitia problemelor de dilatare. Este recomandabil ca producatorul de timplarie termoizolanta sa foloseasca profile marcate cu numele producatorului si clasificarea zonei climatice ( M, S ) precum si clasificarea grosimii peretelui ( clasa A , B , C ) Profile PVC pentru usi si ferestre trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici Comportamentul la foc - greu combustibile - conf. DIN 4102 - arde foarte prost , fiind adus in stare de ardere numai prin existenta unei flacatri exteriosare care dupa inlaturare duce la autostingerea mat. PVC - temperatura de aprindere 3300C – 4000C - degaja o cantitate mica de caldura , nu formeaza picaturi firbinti asigurind astfel o protectie a persoanelor si imobilului. - CO2 este neinsemnat , idem HCl Tehnologia de montaj a timplariei din PVC va fi stabilita de furnizorul acesteia cu respectarea normelor si standardelor referitoare la calitatea lucrarilor de montaj. 7.3. Controlul executiei si verificari pe parcursul executiei: - calitatea pieselor care se pun in opera; - coerspondenta dintre proiect , detalii de executie si tamplaria ce se pune in opera; - asamblarea elementelor componente conform indicatiilor din proiect; - existenta si calitatea accesoriilor de prindere , manevre , existenta pieselor auxiliare ( lacrimare , pazii de tabla ) la ferestre pentru indepartarea apelor de ploaie; - se va verifica functionarea cu usurinta a cercevelelor , a foilor de usa , a accesorilor metalice - fixarea in zidarie a tamplariei cu un numar sufucient de suruburi , executarea corecta a izolatiei de etansare , racordarea corecta cu tencuielile; - asezarea corecta a tocurilor pe aceiasi linie , fara deplasari si vibratii la inchidere si deschidere; - completa montare a accesorilor metalice , functionarea lor si echiparea cu garnituri de etansare; 7.4 Verificari in vederea receptiei: - corespondenta cu proiectul , iar vizual se verifica aspectul si starea generala a suprafetei - calitatea executiei si incadrarea in abaterile admisibile ; - existenta si calitatea accesorilor metalice; - abateri de la verticalitatea tocurilor : max 1mm/m - buna incastrare a tocului ; - planitatea foilor si cercevelelor : abatere max 1% din lungime; - abatere max de 2 mm la luftul dintre foi si tocuri; - deschiderea cu usurinta a cercevelelor cuplate. Receptia se poate executa pe faze pentru fiecare tronson in parte. In acest caz se incheie proces verbal de receptie pe faze de lucrari. Daca receptia se efectueaza la terminarea lucrarilor pe obiect , se va face de catre comisia de receptie .

INTOCMIT , Ing. Rami HAMATI