Leasingul-Instrument de Investitie Si Finantare

7/29/2019 Leasingul-Instrument de Investitie Si Finantare

1/38

Cuprins:

CAPITOLUL I : SURSA DE FINANTARE A INVESTITIILOR1.1. Aspecte conceptuale1.2. Scurt istoric1.3. Clasificarea operatiunilor de leasing1.4. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing1.5. Scheme de derulare si finantare a operatiunilor de leasing

CAPITOLUL II : CONTRACTUL DE LEASING2.1. Natura raporturilor juridice2.2. Irevocabilitatea contractului2.3. Tipuri si forme de contracte de leasing

2.3.1 Formele principale ale contractului de leasingA.Contracte de leasing operationalB.Contracte de leasing financiar1.Contracte cu amortizare totala2.Contracte cu amortizare partiala

3.Contracte de leasing financiar special4.Contractul full service2.4. Motivatia utilizarii leasigului2.5. Drepturile si obligatiile contractual ale partilor in afacerile deleasing

CAPITOLUL III : STRUCTURA SI DOMENIILE DE APLICARE ALELEASINGULUI

3.1. Structura leasingului imobiliar si de bunuri mobile3.2. Leasingul international ,, Cross- border 3.3. Forma de leasing ,, Sale-and-lease-back 3.4. Leasingul comunal al institutiilor administrative3.5. Leasingul de computere-leasingul de software si hardware3.6. Leasingul de automobile

CAPITOLUL IV : STUDIU DE CAZ


2/38

CAPITOLUL ISURSA DE FINANTARE A INVESTITIILOR

1.1. Aspecte conceptuale

Practica finantarii comertului international a cunoscut o permanenta nnoire, astfelnct, alaturi de tehnici financiar bancare devenite clasice, cum ar fi creditul furnizor,cumparator, au aparut noi modalitati ajungndu-se ca activitatea financiara sa se mpletesca cucea comerciala. n acest context, al diversificarii tehnicilor de finantare, a aparut si s-a

dezvoltat leasingul o solutie de o simplitate dezarmanta, fiind imaginata pentru a da un nouimpuls lumii afacerilor.

Cresterea rapida a volumului operatiunilor de leasing pe piata internationala, a fostdeterminata de usoara scadere a posibilitatilor de creditare, de necesarul tot mai mare defonduri de investitii, dar si de politicile protectioniste practicate de anumite state sau grupuride state.

Leasingul nu este nca, pentru multi, un concept usor de nteles; el separa producereabogatiei (valorii) de proprietatea asupra mijloacelor de productie si pare ca rastoarna completteoriile care nu pot concepe crearea de bogatie fara a fi, implicit, proprietarul mijloacelor de

productie. n fapt, nsa, acest lucru devine posibil, pentru simplul motiv ca pretutindenicapitalul este foarte scump, iar afacerile care consuma mult capital nu sunt neaparat si celemai eficiente din punct de vedere financiar. n loc de a fi proprietarul unor bunuri

patrimoniale producatoare de venit si a purta responsabilitatea pentru finantarea, ntretinereasi nlocuirea acestora putem pur si simplu nchiria aceste bunuri patrimoniale si obtine banidin diferenta dintre costul chiriei si ceea ce se cstiga din venitul generat de respectivele

bunuri. Cu un minim de capital investit si cu un management al echipamentului nchiriat binecondus, se pot obtine bani din exploatarea eficienta a mijloacelor de productie si nu din

proprietatea asupra acestora. Rezultatul este o eficienta financiara superioara.

Analiznd definitiile date de diversi autori sau organisme internationale vom constata ca, n

esenta, n ciuda unor diferente, exprima unul si acelasi lucru: achizitionarea de la furnizori decatre o societate specializata (financiara) a unor bunuri si nchirierea acestora unor utilizatori(care nu dispun de resursele banesti necesare achizitionarii lor direct de la furnizor).nchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contract care stipuleaza conditiilede plata, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile de transfer a bunului n

proprietatea utilizatorului la optiunea acestuia.

Rezulta ca leasingul este o operatiune de finantare (creditare) pe baza unui contractspecific, prin intermediul caruia utilizatorul poate folosi un bun n schimbul promisiunii de a

plati chiria aferenta si, eventual, de a achizitiona n final bunul.

Sub aspect juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unui agenteconomic sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat contravaloarea acestuia.

2


3/38

Una dintre primele ncercari de a defini operatiunile de leasing este consemnata deliteratura franceza, definitie care se refera doar la leasingul imobiliar (denumit credit-bail).Aceasta include acele operatiuni prin care o ntreprindere da n locatie bunuri imobiliare(cumparate de ea sau construite prin efortul ei financiar) n scopul unei utilizari profesionale,cu conditia ca, indiferent de calificarea lor, sa permita locatarului sa devina proprietarul

bunurilor (fie printr-o promisiune unilaterala de vnzare, fie prin achizitionarea directa oriindirecta a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilele nchiriate, fieprin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra constructiilor edificate pentruacel locator).

In literatura germana ntlnim o definitie incompleta a leasingului (n circularelefiscale din anul 1971 si respectiv 1972), care stabileste drept criteriu unic n caracterizareacontractului, durata sa fixa si perioada n care este reesalonata restituirea capitalului investitde finantator. Aceste circulare prevad n plus urmatoarele conditii:

a) contractul sa fie ncheiat pe o perioada determinata (irevocabila), timp n care nici

una din parti nu este ndreptatita a proceda la reziliere;

b) cuantumul platilor facute de utilizator, sa includa, pe lnga costul de achizitie ori deproductie, si toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finantatoare.

n Italia, leasingul (locazione financiaro) este definit prin Legea nr. 183 din 2 aprilie1986, la art. 17 alin. 2 astfel: "nchirierea bunurilor mobile ori imobile, pe care finantatorul ledobndeste, ori le confectioneaza, n raport cu indicatiile date de utilizator, acesta din urmaasumndu-si toate riscurile pe timpul valabilitatii contractului, avnd si dreptul de a deveni

proprietarul bunului primit n locatiune, cu conditia de a plati pretul stabilit la data ncheierii".Se constata faptul ca nu se specifica nimic despre natura platilor si a pretului.

Legislatia romneasca defineste leasingul ca fiind un ansamblu de operatiuni prin care"o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei alte parti, denumita utilizator, sacumpere sau sa preia de la un tert, denumit furnizor, un bun mobil sau imobil si sa transmitautilizatorului posesia sau folosinta asupra acestuia contra unei plati numita redeventa, nscopul exploatarii sau, dupa caz, a achizitionarii bunului" (Ordonanta nr. 51/97, completata simodificata prin Legea nr. 90/28.04.1998, art. 1, alin. 1). n 1998 a aparut legea privindreglementarea activitatii de leasing care a adus unele completari ordonantei initiale. Totusi,ultimele coordonate juridice n care se desfasoara aceasta activitate au fost stabilite n 1999

prin Legea nr. 99.

Sub aspect economic, leasingul reprezinta o sursa de finantare, pe baza unui contractspecific, n care finantatorul asigura fondurile necesare pentru ntreaga investitie. Pe ntreagadurata a contractului, nchiriatorul - proprietar permite utilizatorului - chirias sa utilizeze unanumit bun n schimbul promisiunii ultimului de a efectua o serie de plati (rate de leasing).Veniturile obtinute prin leasing att de catre finantator ct si de utilizator sunt derivate dinutilizarea bunului, nu din dreptul de proprietate asupra acestuia.

Termenul de leasing include o varietate de tranzactii de la cele n care leasingulreprezinta folosirea proprietatii nchiriate pentru o scurta perioada de timp, pna la cele n careleasingul este, de fapt, un mijloc de finantare a utilizatorului - chirias pentru a achizitiona

bunul nchiriat.

3


4/38

Dintr-un anumit unghi de vedere, leasingul reprezinta o operatiune de vnzare -cumparare cu plata n rate (daca bunul trece n proprietatea utilizatorului).

Asemanarea survine nsa numai prin prisma finalitatii.

Deosebirea consta n faptul ca daca prin operatiunea de vnzare a unui anumit bun seobtine echivalentul ei banesc, prin leasing se cedeaza dreptul de folosinta a unui bun.

Din punctul de vedere al utilizatorului, leasingul constituie o forma de creditare ncadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin prin exploatarea acestuia, iarrambursarea lui se face esalonat sub forma ratelor de leasing si, n final, a valorii reziduale.Creditul obtinut este nsa sub forma de echipamente si nu baneasca.

Rezulta ca pentru utilizator leasingul este o afacere pe banii societatii de finantare, elasigurnd managementul afacerii. Tot din acest unghi de vedere, leasingul apare ca o vnzaren rate n cadrul careia dreptul de proprietate se transfera o data cu ultima rata.

Deosebirea fata de vnzarea n rate apare la durata de rambursare a ratelor (care la noin tara trebuie sa fie de minim un an si maxim sapte ani respectiv sa acopere minim 75% dindurata de functionare normala a bunului) si la modul de nregistrare pe costuri a ratelor de

plata.

1.2 Scurt istoric

Leasingul a parcurs o cal 17317v2111r e lunga si plina de succes. Exista dovezi casamaritenii cu 2000 ani .e.n. au folosit o forma apropiata unei operatiuni de leasing, prin care

proprietarii nchiriau fermierilor uneltele agricole care le apartineau. Aceste tranzactii au fostconsemnate pe placi de argila, descoperite n anul 1984.

Primele reglementari mai detaliate, care fac deosebirea dintre formele apropiate aleleasingului financiar si cel operational, dateaza din timpurile lui Justinian, fiind consemnate ncartea a III a din INSTITUTE.Grecii si romanii arendau si ei bunurile aflate n proprietate

privata. Un exemplu l constituie nchirierea vapoarelor nca de pe vremea fenicienilor.

Tehnicile de nchiriere practicate n Europa au fost rapid preluate de SUA: nnsemnarile lui George Washington exista cteva referiri asupra nchirierilor vagoanelor detren, precum si a morilor de pe malurile rului Potomac.

nchirierea vagoanelor de tren n Marea Britanie n anii 1840 reprezinta primulexemplu al facilitatilor oferite de plata n rate mici a echipamentului comercial sau industrial.

Prima companie de nchiriere din lume nregistrata, BIRMINGHAM WAGON COMPANY, afost constituita pe 20 martie 1855. Au nceput sa apara si alte companii nregistrate curaspundere limitata, companii care si-au adus un aport considerabil la dezvoltarea rapida acailor ferate.

Primele companii de leasing au aparut n Franta si Italia n 1961, n Germania 1962,iar prin 1966 n ntreaga Europa. ORIENT LEASING COMP., prima companie japoneza de

leasing a fost fondata n 1963.

4


5/38

n anul 1972 se nfiinteaza FEDERAIA EUROPEAN A SOCIETILOR DELEASING (LEASEEUROPE), care controleaza circa 80% din industria de leasing acontinentului. n 1980 activul federatiei era aproape 25 miliarde USD, din care Marea Britanie

9 miliarde USD. n 1992 volumul tranzactiilor desfasurate de LEASEEUROPE a fost de 82mld. ECU, pe primul loc fiind tot Marea Britanie, urmata de Franta, Italia, Germania, siSpania.

n 1973 a fost initiata o colaborare n domeniul operatiunilor de leasing ntre Anglia siunele tari socialiste, prin participarea companiei engleze MORGAN GRENFELL si a

bancilor: BANK OF SCOTLAND si MOSCOVSKII NARODNYI BANK (Banca Popularadin Moscova). Au fost derulate operatiuni n cadrul acestei colaborari ntre Marea Britanie siU.R.S.S., Ungaria, RDG. Romnia a utilizat, n unele cazuri, leasingul operational pentrunchirierea unor utilaje, pe perioade scurte, pentru mari constructii hidroenergetice.

n anii `70, leasingul s-a raspndit foarte rapid n sfera afacerilor. ntre anii 1970 si1979, n tarile europene si Japonia leasingul a nregistrat un ritm de crestere de circa 800 %.Spre sfrsitul decadei, a fost recunoscut ca o principala sursa de finantarea investitiilor.

n 1975, dupa unele surse, capitalurile bancilor comerciale din SUA, utilizate noperatiuni de leasing, au fost de 2.4 ori mai mari dect emisiunile nete de actiuni,reprezentnd n acelasi timp 2/3 din emisiunile de obligatiuni. Totodata, sau creat cluburiinternationale ale societatilor de leasing: LEASE CLUB CREDIT UNION, MULTI LEASE,EBIC LEASE, EQUIPMENT LEASING ASSOCIATION, IFLA ( International Finance &Leasing Association ), care reunesc producatori pentru export (profilati n vnzarea prinleasing), banci comerciale si societati de leasing - n scopul armonizarii politicilor siconditiilor de promovare a produselor finantate prin leasing. n acest scop, cluburile deleasing ofera: scheme sales-aid pe baza de reciprocitate; informeaza membrii sai cu privire ladezvoltarea tehnica, strategiile de marketing nou aparute, sistemele noi administrative sifinanciare; organizeaza cursuri de perfectionare pentru managerii companiilor membre;schimb de personal pentru a extinde cunostintele n domeniul leasingului.

n prima jumatate a anilor 80 dezvoltarea spectaculoasa a leasingului a continuat, nspecial n SUA din cauza ca economia era n dezvoltare si se afla n prim proces deretehnologizare. Leasingul a nceput sa fie utilizat si n industria aerospatiala.

n ultimii ani, asupra profitabilitatii afacerilor derulate n sistem leasing, si-a pusamprenta n mare parte evolutia proceselor concurentiale din economia mondiala precum sievenimentele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite. Trasatura esentiala a fost puternicacriza economica care a afectat n mod diferit ntreaga regiune a Asiei de sud-est la sfrsitulanului 1997 pna mult dupa sfrsitul anului 1998, criza care a fost amplificata si generalizataca urmare a dezvoltarii germenilor factorilor de recesiune economica mondiala. La acestia s-au adaugat efectele seismului numit 911 ca urmare a coincidentei dintre numarultelefonic de apel de urgenta din SUA si data evenimentului. Aparent, evenimentele semnalatemai sus nu au afectat direct industria leasingului, ele conducnd la presiuni financiare acuteasupra bancilor si a altor institutii financiare care sustin prin resurse financiare industrialeasingului precum si asupra unor domenii de activitate (spre exemplu turismul si

transporturile internationale) care erau mari beneficiare ale acestei industrii.

5


6/38

n Japonia, produsul national brut a scazut cu mai mult de 5% n anul calendaristic1998. Multe alte economii importante din orientul ndepartat au nregistrat scaderi similaresau mai pronuntate n activitatea de productie. n cele mai multe din aceste tari, procesul

investitional a cunoscut o scadere mult mai mare dect produsul national brut. n consecinta,cererea de leasing a fost astfel mult diminuata.

Rezultatul inevitabil pentru majoritatea pietelor asiatice a fost o scadere dramatica ndomeniul operatiunilor de leasing n perioada 1997-1998, mult mai accentuata comparativ cuevolutia impresionanta a acestor afaceri n precedentii trei ani. Totusi, fenomenele de crizadin Asia nu au influentat evolutia leasingului pe ansamblu n lume deoarece volumul acestuiaa crescut anual inclusiv n anul 2000.

Piata leasingului din Romnia este una dintre cele mai dinamice din lume,dinamica reflectata att prin cresterea numarului de societati de leasing ct si a volumului

acestor operatiuni. Astfel, n ultimii ani, numarul companiilor de leasing a ajuns la 40 iarvolumul tranzactiilor pe anul 2001 este de cca. 1 miliard de euro. n ipoteza ca tendintaascendenta a pietei leasingului se va mentine, avem toate sansele sa intram n clasamentul

primelor 50 tari ale lumii, clasament care include numai tarile cu un volum al afacerilor depeste un miliard de dolari americani. Companiile romnesti de leasing, se disting printr-oabordare diferita si specifica a pietei n functie de strategia fiecareia dintre ele, a conceptiei pecare o au n privinta riscului, a structurarii unei tranzactii, ceea ce conduce la diferente de pretale serviciilor oferite, dar mult mai important, grade diferite de flexibilitate, disponibilitatidiferite de a structura tranzactiile n mod creativ. n ultimii ani, volumul tranzactiilor derulaten leasing a atins nivelul de un miliard de euro.

Specialistii sustin ca investitiile finantate n sistem leasing reprezinta mai putin de 5%din totalul investitiilor efectuate n Romnia.

Atta timp ct sistemul bancar este deficitar n dezvoltarea creditului de consum petermen mediu, leasingul reprezinta o alternativa atractiva de finantare la noi n tara.

1.3. Clasificarea operatiunilor de leasing

Diversitatea formelor operatiunilor de leasing poate fi structurata n anumite clase nfunctie de durata, partile participante, ponderea ratelor n pretul net de vnzare s.a.

Astfel, n functie de durata nchirierii vom distinge:

leasing pe termen scurt (renting, hire);

leasing pe termen mediu (equipment leasing);

leasing pe termen lung (plant leasing).

6


7/38

Leasingul pe termen scurt consta n nchirierea bunurilor pe o durata de cteva ore,zile sau luni mai multor utilizatori, n vederea amortizarii. Exista unele forme intermediarede leasing pe termen scurt cum ar fi operatiunilehire si renting. Acestea nsa nu ndeplinesc

conditia esentiala a unui contract de leasing si anume de a nu fi revocat de nici una dintreparti. Pe scurt, prin hire se ntelege nchirierea unor mijloace de transport sau echipamentecu ora sau ziua, inclusiv a service-ului aferent. Prin renting se realizeaza o nchiriererevocabila pe scurta durata, dar mai lunga dect n cazul operatiunii de tip hire.

Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchiriereaconsecutiva a acestuia mai multor utilizatori pe termene scurte de 2-3 ani.

Leasingul pe termen lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentrucladiri complet utilate, durata fiind de cca. 20-30 de ani. n fapt, durata normala de leasingcorespunde celei de functionare normala a bunului urmnd ca, dupa perioada de nchiriere,

utilizatorul sa poata opta pentru cumpararea acestuia la un pret inferior celui initial.

n functie de partile participante la contract distingem:

leasing direct, n care finantatorul este si furnizorul (producatorul) si

leasing indirect, n care finantarea i revine unei societati specializate(intermediare).

n functie de ponderea ratelor n pretul de vnzare al bunului distingem:

leasingul operational (de mentenanta, tehnic) se deruleaza pe o perioada maimica dect durata economica de viata estimata a echipamentului si presupune recuperarea n

perioada de locatie doar a unei parti din bunul nchiriat, desi locatorul asteapta sa recuperezetoate costurile prin rennoirea contractului sau prin nchirierea catre alti locatari. Ofera attfinantarea, ct si servicii de mentenanta pentru echipamentul nchiriat, costul asigurariimentenantei fiind inclus n chiria leasingului. Acest tip de leasing nu este complet amortizat.Principalele tipuri de echipamente implicate n tranzactiile de leasing operational suntcomputerele, copiatoarele de birou, automobilele si camioanele. n mod frecvent, exista oclauza de anulare a contractului, care da posibilitatea locatarului sa renunte la locatie si sarestituie echipamentul nainte de expirarea contractului de baza, deci echipamentul poate fi

napoiat daca se uzeaza moral sau daca locatarul nu mai are nevoie de el. Aceasta flexibilitatei avantajeaza pe locatari, diminundu-le riscul, dar locatorii se confrunta cu un risc mai mare.

leasingul financiar (de capital) urmareste recuperarea integrala a valoriibunului n perioada de locatie si obtinerea unui profit. Specificul acestei formede leasing consta n faptul ca societatea de leasing, de regula, nu alege, nu

produce si nici nu livreaza bunul, doar achizitioneaza bunul sau dreptul deproprietate si folosinta de la furnizor. Acesta urmeaza a fi livrat utilizatoruluidirect de catre furnizor. Leasingul financiar nu ofera mentenanta, nu poate fireziliat si este complet amortizat. La sfrsitul perioadei, locatarul poate opta

pentru cumpararea bunului prin achitarea valorii reziduale. Societatea de leasingeste deci doar un intermediar financiar ntre furnizor si utilizator. Lesorultransfera toate riscurile incidente detinerii obiectului.

7


8/38

Exceptie face situatia n care furnizorul este si titularul operatiunilor de leasing.

Legislatia americana consemneaza urmatoarele caracteristici ale acestei forme deleasing[1]:

- obligatiile partilor contractante (finantator si utilizator) devin irevocabile dinmomentul semnarii contractului de leasing si nu al sosirii la destinatie a bunului. Orice abaterede la specificatia tehnica a bunului va fi solutionata de catre utilizator direct cu furnizorul;

- orice ntrziere n livrarea bunului va fi semnalata de furnizor si nu de societatea deleasing. De asemenea, orice obligatie ce revine de regula finantatorului asupra bunului estetransferata furnizorului;

- finantatorul nu si asuma obligatoriu garantia ca bunul este adecvat destinatiei(scopul comercial);

- nerespectarea termenelor de garantie, a conditiilor de ntretinere si service reprezintao problema ntre furnizor si utilizator, acesta din urma fiind utilizatorul tuturor garantiilor ceapar n legatura cu livrarea bunurilor.

n concluzie, societatea de leasing este doar un intermediar financiar ntre furnizorulbunului si utilizator.

Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele deleasing distingem:

leasingul net n care ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vnzare abunului, chiria incluznd pretul folosintei;

leasingul brut (full service leasing) n care ratele includ cheltuielile de asigurare,ntretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma de leasing se ntlneste frecvent lainstalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei. Ea reprezinta o modalitate de

permanentizare a relatiilor dintre firme si adncire a colaborarii dintre ele.

n functie de caracteristicile pietei careia i se adreseaza si de relatiile stabilite cuclientii, au aparut si uneleforme speciale de leasing, cum ar fi:

lease-back- care constituie o forma mascata de finantare a unei societaticomerciale. n esenta, aceasta operatiune consta n urmatoarele: utilizatorul vinde un bunsocietatii de leasing pe care l nchiriaza de la aceasta, rambursnd astfel prin ratele de leasingcreditul acordat (echivalent cu pretul de vnzare al bunului);

leasing experimental - presupune nchirierea bunurilor pe perioade scurte, urmatede vnzarea lor, daca acestea corespund exigentelor utilizatorului;

time-sharing - reprezinta o nchiriere pe timpi partajati. Se practica n turismprin nchirierea bazei materiale si n cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloacede transport.

[1] Tranzactiile de leasing ale echipamentelor, seminar USAID, Bucuresti, 1996

8
http://www.scritube.com/economie/finante/LEASINGUL-SURSA-DE-FINANTARE-A8317211122.php#_ftn1http://www.scritube.com/economie/finante/LEASINGUL-SURSA-DE-FINANTARE-A8317211122.php#_ftnref1http://www.scritube.com/economie/finante/LEASINGUL-SURSA-DE-FINANTARE-A8317211122.php#_ftnref1http://www.scritube.com/economie/finante/LEASINGUL-SURSA-DE-FINANTARE-A8317211122.php#_ftn1


9/38

leasingul de personal are ca obiect nchirierea de personal pe o perioada scurtade timp (o zi sau cteva zile). n tarile vestice, varianta de lucru temporar este uzitata si de

persoane care au deja un loc de munca permanent si doresc sa-si suplimentezeveniturile.Partenerii implicati n operatiunea de leasing de personal sunt:

persoana angajata, care este de fapt furnizorul de munca, avnd calitatea decosemnatar al contractului de munca cu compania de leasing, n baza caruia, attangajatul ct si compania de leasing si asuma responsabilitati si obligatiispecifice;

compania de leasing, n calitate de finantator (daca facem o comparatie culeasingul operational), fiind o societate specializata n domeniul resurselor umanesau al leasingului de personal;

compania client este n acest caz utilizatorul (beneficiarul). Acesta esteinteresat sa foloseasca forta de munca n conditii legale, asigurndu-si necesarulde personal conform cu dezvoltarea activitatii si eliberndu-se de povaraadministrativa legata de operatiunile de personal, putndu-se concentra astfelasupra afacerii n care activeaza de fapt.

Compania de leasing are initiativa afacerii, persoana angajata permite derulareaafacerii, iar compania de leasing este cea care faciliteaza afacerea.

ntr-o acceptiune mai larga, leasingul de personal este aplicabil unei colaborari petermen lung. Compania de leasing este raspunzatoare de angajarea persoanei, plata salariilorsi a taxelor aferente acestora conform legislatiei n vigoare.

n cazul nchirierii containerelor se practica o forma speciala numita master-leasing (cu variantele trip-leasing, adica nchiriere pe perioada voiajului (transportului)si term-leasing care consta n nchiriere la termen).

Dupa tarile implicate n derularea operatiunii distingem:

leasingul international (extern)care se deruleaza n altataradect cea deprovenienta a bunului, iar societatea de leasing si utilizatorul sunt rezidenti n taridiferite.

Legislatia n domeniu din tara noastra, concretizata prin Legea nr. 99/1999 cumodificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile deleasing si societatile de leasing prevede desfasurarea operatiunii de leasing fara a trata nmod special leasingul international. Aceasta operatiune se subntelege ca poate fi practicataconform art. 25 astfel:

Bunurile mobile care sunt introduse n tara de catre utilizatori, persoane fizice saujuridice romne, n baza unor contracte de leasing ncheiate cu societati de leasing, persoanejuridice straine, se ncadreaza n regimul vamal de admitere temporara, pe toata duratacontractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor aferente

drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale.

9


10/38

Bunurile mobile care sunt introduse n tara de societatile de leasing, persoane juridiceromne, n baza unor contracte ncheiate cu utilizatorii, persoane fizice sau juridice romne,se ncadreaza n regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturordrepturilor de import.

n cazul n care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu si-aexercitat dreptul de optiune prevazut n contract, privind prelungirea termenului de leasing sauachizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala lavaloarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a

bunului.

Practicarea leasingului financiar international aduce dupa sine la nivelul utilizatoruluipe lnga avantajele create de legiuitor respectiv, plata taxelor vamale la valoarea reziduala, uncost suplimentar concretizat n plata impozitului pe dobnda inclusa n redeventa daca aceastaeste prezentata separat sau pe toata valoarea ratei de leasing n caz contrar, pentru statulromn, impozit ce urmeaza a fi achitat odata cu plata ratelor de leasing.

leasingul intern, la fel ca si leasingul financiar extern, sunt operatiuni definantare n care participantii sunt aceiasi, particularitatea constnd n faptul ca, attutilizatorul ct si societatea de leasing sunt persoane rezidente ale aceleiasi tari.

Alte forme de leasing mai des ntlnite sunt leasingul imobiliar si leasingulactionar.

Leasingul imobiliar ar putea reprezenta un instrument financiar eficient nachizitionarea de sedii de firme sau locuinte.Fiscalitatea sipretul de achizitie al imobilelor

sunt doua dintre piedicile dezvoltarii acestuia. Aparitia pe piata romneasca a unei banciipotecare va duce la scurtarea termenului de executare a unui astfel de contract.

n Romnia, leasingul imobiliar nu reprezinta deocamdata un instrument financiarcurent utilizat de agentii economici, asa cum se ntmpla n Occident. Dificultatile acestuisistem tin n primul rnd de aspectul fiscal, pretul de achizitie al imobilului fiind amortizat,conform legii, ntr-o perioada lunga de timp, ajungnd chiar pna la 50 ani, n functie devechimea constructiei. Prin urmare, cea mai mare parte a ratei este suportata din profitul net alfirmei, deductibile fiind dobnda, rata lunara a amortizarii, la care se adauga costurile legatede asigurare si impozitele aferente. Dincolo de aspectul fiscal, o alta cauza a ineficienteileasingului imobiliar este scaderea din ultimii doi ani a pietei interne. Fenomenul este cauzat

de decapitalizarea continua care a avut loc att la nivelul agentului economic, ct si la nivelulpersoanelor fizice. Accesul persoanelor fizice la leasing este limitat n conditiile n carecontractele se ncheie pe o perioada foarte scurta, ratele avnd o valoare prea ridicata pentru a

putea fi acoperite din venituri "normale", precum salariile sau colaborarile. Astfel, leasingulimobiliar devine atractiv n conditiile n care bunul contractat aduce un plus de productie sauvenituri suplimentare fata de activitatea din acel moment, n asa fel nct rata de leasing sa fieacoperita chiar din activitatea respectiva.

10


11/38

Leasingul imobiliar se deruleaza n general n valuta, dar se pot face contracte si n lei,la o dobnda indexabila n functie de evolutia pietei financiare. Dobnda pentru contractele nvaluta, la aceeasi firma, este 15%. Principalul avantaj al unui contract n valuta este punerea laadapost a creditorului si, deopotriva a utilizatorului, de inflatie. Avansul solicitat se situeazan jurul valorii de 30%, dar poate fi si mai mic, iar transele lunare sunt de obicei egale, rata si

dobnda variind invers proportional. Avantajul constantei ratelor este posibilitatea planificariibugetului.

Aparitia pe piata romneasca a bancilor ipotecare va duce la scurtarea termenului deexecutare, ceea ce ar avantaja creditorul, indiferent ca acesta este banca sau societate deleasing. Exista situatii cnd utilizatorul doreste schimbarea contractului ipotecar pe un imobilmai scump sau mai ieftin. n acest moment, banca ipotecara cumpara ipoteca de la banca undeclientul deruleaza creditul, deschizndu-se un alt credit ipotecar pe noul bun. n prezent,societatile de leasing solicita garantii: scrisoare de garantie bancara, cesionare de contract,

bunuri mobile sau imobile. Acestea se executa doar n caz de neacoperire a debitului dupavinderea imobilului nchiriat. De asemenea, pentru a fi acoperita de riscul de neplata,

compania de leasing poate ncheia un contract cu o firma de asigurari.

n Romnia nsa nu prea exista companii de asigurari cu un capital suficient de maredispuse sa acopere un risc ridicat. Avantajul n cazul asigurarilor consta n faptul cadecontarea se face imediat, activitatea de creditare desfasurndu-se nestingherita. Dificultateacu care se face executarea afecteaza mai mult bancile, societatile de leasing avnd o situatiemai simpla: fiind proprietarele bunurilor, acestea pot obtine titlu executoriu pe contractaproape n orice moment. Legea prevede executarea dupa neplata a doua rate plus cinci zile.Se pune problema sa ai o piata de second-hand, deci o piata imobiliara suficient de dezvoltata

pentru a-ti recupera banii destul de repede, ceea ce n cazul unor locuinte obisnuite chiar sentmpla. Rapiditatea vinderii cladirii depinde de pretul la care a fost evaluata, dar si de

pozitionare.

n Occident, leasingul imobiliar este cel mai sigur tip de leasing, ntruct valoarea unuiimobil se depreciaza mai greu, deci se poate vinde sau executa mai usor. De asemenea, risculcreditorului este mai mic ntruct, conform unei perceptii psihologice, un imobil se cumpara

pentru o perioada mai lunga de timp, spre deosebire de o masina.

leasingul actionar este prezentat n paragraful 1.5. Legislatia nu prevede o astfelde forma dar mecanismul derularii poate fi asimilat altor operatiuni admise pe piata de capital.

Observatie: fiecare forma de manifestare prezinta caracteristici proprii care oindividualizeaza de celelalte ajutnd totodata la alegerea n functie de tranzactia respectiva aunui tip sau altul de operatiune de leasing.

11


12/38

1.4. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing

Pornind de la definitia leasingului care presupune transferul dreptului de utilizare alunui bun sau utilaj de la o parte (finantator) catre alta (utilizator), ne confruntam cu o serie determeni specifici pe care vom ncerca sa-i explicam n cele ce urmeaza.

Furnizorul - poate fi producatorul bunului sau o societate comerciala care l-aachizitionat de la producator.

Finantatorul (locatorul) - poate fi o companie financiara, un holding, o banca deinvestitii sau comerciala, societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul.

Sunt situatii n care acesta atrage si alte companii la finantarea operatiunii, dacavaloarea bunului este ridicata (n cazul avioanelor sau a instalatiilor complexe).

n cazul n care finantatorul este o banca, aceasta nu are controlul asupra ntretinerii siexploatarii bunului, ea ncasnd doar contravaloarea ratelor restante din mprumutul acordat(daca la sfrsitul locatiei bunul reintra n posesia furnizorului).

Prin urmare, bunul va trebui protejat printr-un colateral (garantie). n acest caz, ratelede leasing vor fi mult mai ridicate ntruct bancile, spre deosebire de societatile de asigurare,nu urmaresc profituri din manevrarea unor bunuri, ci din manevrarea banilor care sunt mai"scumpi" deoarece, fiind lichizi, au o rotatie mai mare.

Utilizatorul (utilizatorul, locatarul), de regula, este unic. Doar n anumite situatii,stipulate prin contractul de leasing, este posibila exploatarea bunului n asociere cu un alt

utilizator, adica subnchirierea acestuia.

Societatea de asigurare are urmatoarele atributii:

a) ncheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului;

b) emite polita de asigurare;

c) achita contravaloarea politei n caz de necesitate.

12


13/38

Principalele relatii dintre participantii la o operatiune de leasing sunt

evidentiate n figura nr. 1.3.

Figura nr. 1.3 Relatii ntre participantii la operatiunea de leasing

n continuare vom analiza pasii (etapele) care trebuie parcursi pe durata unei

operatiuni de leasing.

Cine declanseaza operatiunea de leasing ?

De regula, operatiunea de leasing este declansata de catre utilizator. Acesta, n functiede optiunea sa de dotare cu un anumit echipament, va prospecta piata bunului, va solicitaoferte de la producatori si va selecta cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere alraportului performante - pret de livrare. Daca oferta nu va cuprinde detalii relative laconditiile de livrare, instalare, garantie si service post-garantie, utilizatorul va solicita directde la ofertanti aceste informatii.

13


14/38

Pentru a dispune de la nceput de informatia completa, utilizatorul va emite cereri deoferte complete (scrisori de intentie), solicitnd astfel toate informatiile necesare adoptariideciziei de selectare a celei mai bune oferte.

Dupa alegerea unei variante de dotare este posibil ca utilizatorul sa-l contacteze directpe furnizor pentru a-i explica intentia de a achizitiona bunul n sistem leasing si a-i solicita untermen mai mare de valabilitate a ofertei (suficient pentru a gasi o societate de leasing dispusasa finanteze).

Urmatorul pas efectuat de utilizator este acela al abordarii societatilor de leasing nvederea cunoasterii conditiilor de finantare oferite si, evident, al alegerii societatii cuconditiile cele mai avantajoase. n acest sens va emite cereri de nchiriere de echipamentecatre anumite societati de leasing n care va specifica intentia de-a intra n posesia bunuluidorit, destinatia bunului, caracteristicile, coordonatele furnizorului, pretul de livrare, data

estimata a livrarii.

Cererea va fi nsotita de un dosar cu informatii relative la activitatea firmeiutilizatorului si un plan de afaceri.

Iata cteva dintre documentele necesare a fi incluse n dosarul de finantare a achizitieiunui bun n sistem leasing:

1 - O scurta prezentare a evolutiei activitatii firmei si a experientei echipei manageriale

2 - Copii dupa actele legale de constituire a firmei

3 - Bilantul contabil vizat de Ministerul Finantelor (cu anexele si raportul de gestiunepe ultimii 2 -3 ani)

4 - Balanta de verificare a ultimei luni calendaristice

5 - Situatia patrimoniului

6 - Studiul de fezabilitate sau planul de afaceri aferent proiectului de finantare

7 - Situatia creditelor si a angajamentelor de plata

8 - Fluxul de numerar previzionat pe durata locatiei (daca nu este explicitat n planulde afaceri).

Pe baza acestor documente, societatea de leasing va analiza bonitatea firmei(solvabilitatea, lichiditatea etc.) si fezabilitatea proiectului de finantare. Foarte importanta esteevaluarea tuturor riscurilor posibile ce apare n cazul acceptarii tranzactiei si a posibilitatilorde diminuare a efectelor lor. n final va trimite utilizatorului acceptul de principiu sau refuzul.

14


15/38

Asadar, n aceasta etapa precontractuala apar urmatoarele relatii ntre participantii laoperatiune:

a)

Figura nr. 1.4. Emiterea cererii de oferta

b)

Figura nr. 1.5. Raspunsul la cererea de oferta

Dupa acceptul de principiu al cererii de nchiriere, societatea de leasing (finantatorul)pregateste contractarea bunului si nchirierea acestuia. n acest sens remite utilizatorului unproiect de contract (nu cel definitiv) care va cuprinde promisiunea unilaterala de vnzare abunului la sfrsitul perioadei de locatie daca acesta si va manifesta intentia n acest sens.Societatea de leasing va mandata utilizatorul sa negocieze cu furnizorul clauzele contractuluide vnzare-cumparare a bunului referitoare la caracteristicile, livrarea, instalarea, garantarea sintretinerea acestuia daca apar diferente fata de clauzele din oferta proforma.

n urma negocierilor dintre utilizator si furnizor, acesta din urma emite oferta ferma,societatea de leasing va lansa catre furnizor o comanda ferma care va fi suportul contractuluidintre cele doua parti. Furnizorul confirma primirea comenzii si solicita un eventual acont.

15


16/38

Relatiile dintre participantii la operatiunea de leasing prezentate mai sus sunt redateschematic n figura nr. 1.6.

c)

Figura nr. 1.6. Relatii ntre participantii la operatiunea de leasing

Sunt situatii n care utilizatorul nu urmeaza procedura din figura nr. 1.6. Daca existasocietati de leasing specializate pe un anumit produs, utilizatorul se adreseaza direct acestoraurmnd ca pe baza unui contract de mandat dintre utilizator si finantator sa fie contactatfurnizorul de catre primul si sa se negocieze conditiile de livrare si specificatia produsului.

n continuare se trece la elaborarea contractului de vnzare-cumparare si a celui deleasing.

Furnizorul va emite factura, garantia si contractul de service catre finantator, care vaefectua plata n conformitate cu clauzele din contract. La livrarea bunului se va efectuareceptia de catre utilizator, eventual si finantator, care va confirma n procesul-verbalrespectarea conditiilor de calitate ale bunului precum si cele de livrare prevazute n contract.

n paralel se ncheie contractul de leasing ntre societatea de leasing si utilizator, iaracesta din urma efectueaza prima plata. Pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea,distrugerea sau furtul bunului precum si datorate incapacitatii de plata a utilizatorului se faceo asigurare generala a tranzactiilor printr-un contract cu o societate specializata (sau doar a

bunului).

16


17/38

Sintetic, relatiile dintre partile participante la operatiunea de leasing n faza decontractare sunt reprezentate n figura nr. 1.7.

d)

Figura nr. 1.7. Relatiile dintre participanti n faza de contractare

Pe perioada nchirierii utilizatorul efectueaza plata ratelor catre societatea de leasing,

iar la finalul tranzactiei, plata pretului rezidual - daca opteaza pentru cumpararea bunului. ncaz contrar, livreaza bunul catre societatea de leasing (vezi figura nr. 1.8.)

e)

Figura nr. 1.8. Finalul operatiunii de leasing

17


18/38

18


19/38

1.5. Scheme de derulare si finantare a operatiunilor de leasing

Prezentam n continuare cteva scheme de derulare si finantare a operatiunilor deleasing pentru evidentierea situatiilor posibile n practica.

A. Schema "clasica" este aceea n care finantatorul dispune de resurse financiareproprii, pe care le antreneaza n finantarea achizitiei bunului care va face obiectul contractuluide leasing. Schematic, acest lucru poate fi reprezentat astfel:

n acest caz, bunul este achizitionat din surse financiare proprii, iar n structuraratelor de leasing va aparea dobnda pe care utilizatorul ar plati-o unei banci, dacaar achizitiona un credit, dobnda care trebuie sa fie atractiva pentru acesta. Aceastadobnda va acoperi riscul de plasament al sumelor antrenate. Adeseori dobndaperceputa acopera si profitul vizat de finantator din operatiune.

B. O alta schema este aceea reprezentata n figura urmatoare, n care societatea deleasing finanteaza operatiunile pe baza unor surse financiare atrase (de regula de labanci).

n acestcaz, dobnda

perceputa debanca estetransferatautilizatoruluin cadrul

ratelor deleasing.Aceasta este

19


20/38

schema cea mai ntlnita n practica, ntruct volumul operatiunilor de leasing depasestepotentialul financiar al societatilor specializate n operatiunile de leasing.

C. Exista o forma de leasing denumita "leasing leveraj", utilizata frecvent ntranzactiile cu echipamente de mare valoare, cum ar fi avioanele, n care societatea de leasing

finanteaza doar o parte din valoarea bunului, restul fiind acoperita de diferiti creditori(societati de finantare) care, contra unei dobnzi, si vor recupera sumele avansate din ratelede leasing ncasate de la utilizatori. Acesti creditori nu vor solicita societatii de leasingrambursarea sumelor n afara clauzelor prevazute n contractul de leasing, asumndu-si astfelriscurile operatiunii.

Garantia rambursarii sumelor o reprezinta garantiile oferite n cadrul contractului deleasing de catre utilizatorii societatii de leasing.

D. Sunt situatii n care furnizorul livreaza bunul pe credit, urmnd a recuperacontravaloarea lui pe masura ncasarii ratelor de leasing de la utilizator.

20


21/38

E. O alta situatie posibila este aceea n care furnizorul este producatorul bunului siefectueaza operatiunea de leasing. Lucrurile n acest caz se simplifica, ntruct nu suntnecesare fonduri pentru achizitia bunului de catre societatea de leasing, care este aceeasi cucea a furnizorului.

Figura1.14. Schema leasingului ,,furnizor

F. n practica pot aparea situatii n care utilizatorul sa nu aiba bonitatea solicitata definantator pentru a putea beneficia de facilitatile contractarii n leasing a unui bun. De aceease poate apela la o alta societate comerciala care sa devina titularul contractului de leasing sicu care sa se asocieze n participatiune pentru a derula contractul. n astfel de situatii,utilizatorul poate juca rolul unui operator de leasing.

n acest caz, contractul de leasing va fi ncheiat de societatea care detine garantiile necesarederularii operatiunii si se va stipula posibilitatea subnchirierii sau exploatarii n comun cu altesocietati comerciale a bunului care face obiectul contractului.

Figura 1.16. Schema operatiunii de lease-back

G. Exista o schema de derulare a operatiunilor de leasing specifica lease-back-ului, ncare intervin doar utilizatorul si societatea de leasing (finantatorul). Relatia dintre acestia sereduce la urmatoarele: utilizatorul trimite scrisoare de intentie societatii de leasing n vedereasolicitarii unui credit. Societatea de leasing accepta sau respinge solicitarea utilizatorului. ncazul acceptului utilizatorul vinde bunurile aflate n proprietatea finantatorului care lenchiriaza n baza unui contract de leasing. La finele locatiei bunurile revin n proprietateautilizatorului n urma achitarii valorii lor reziduale.

21


22/38

H. Analog cu mecanismul de derulare a lease-back-ului este cel al leasinguluiactionar. Deosebirea apare n faptul ca utilizatorul nu vinde bunuri, ci actiuni ale societatiiunui fond de investitii care le va lua n locatie n schimbul unei chirii stipulate n contractul delocatie. Asadar, n acest caz utilizatorul vinde actiuni pe care le preia n locatie urmnd a lerascumpara la finele perioadei de locatie.

O varianta de generalizare a leasingului actionar este aceea n care emitentul estediferit de utilizator, adica emitentul de actiuni nu reintra n posesia actiunilor, el jucnd rolulfurnizorului. Actiunile subscrise vor fi date n locatie unui utilizator care va deveni

proprietarul lor la finele perioadei de locatie

CAPITOLUL IICONTRACTUL DE LEASING

Contractul de leasing face parte din categoria contractelor de locatie, prezentnd oserie de aspecte specifice ce tin de obiectul si tehnica de realizare a acestei operatiunicomerciale. Particularitatile pe care le prezinta diferitele forme de leasing se reflecta si ncontractele ce reglementeaza aceste operatiuni, neexistnd un tip de contract universal valabil.

n acest capitol, vom analiza aspectele juridice si tehnice pe care le mbraca uncontract de leasing elementul cheie al operatiunii.

2.1. Natura raporturilor juridice

Contractul de leasing este un act juridic netranslativ de proprietate care reglementeazarelatiile ntre parteneri pe toata durata prevazuta; este sinalagmatic din el rezulta drepturi si

22


23/38

obligatii pentru ambele parti; contine elemente de extraneitate, intrnd, n anumite limite, subincidenta legilor straine si are caracter oneros transmiterea dreptului de folosintaefectundu-se contra cost. Ca orice contract de import-export, contractul de leasing poate luanastere cu conditia sa existe consimtamntul partilor, consimtamnt neviciat, n nici un fel, iar

produsul respectiv sa fie admis, de legislatiile nationale, la import-export.

Contractul de leasing este un act juridic prin care una din parti numita nchiriator siapartinnd unui anumit stat se obliga sa stramute dreptul de folosinta asupra unui bun al saucatre cealalta parte, numita chirias sau beneficiar, apartinnd aceluiasi stat sau altei tari si carese obliga sa plateasca, n schimb, o chirie.

ntre contractul de leasing si cel de nchiriere exista multe asemanari, dar si mari deosebiri:

Reglementarile juridice ale chiriei pornesc de la faptul ca bunul nchiriat si pastreaza,n principiu, caracteristicile: poate fi nchiriat orice obiect care-si pastreaza functionalitateatimp ndelungat. Contractul de leasing se refera, n general, la bunuri care pot suferi, fie si din

punct de vedere moral, o uzura n chirie incluzndu-se si contravaloarea uzurii.

Esential la contractul de leasing este tripla optiune, pe care o are beneficiarul lasfrsitul perioadei de baza. Acest lucru la contractul de nchiriere clasic lipseste.

Contractele de leasing, n diversitatea lor, determinate de numeroase forme si feluri deoperatiuni, dau nastere unor relatii juridice complexe ntre participanti, crend obligatii sidrepturi, reglementate fie de legi speciale, fie de prevederile codului civil sau comercial.

Contractul de leasing se compune din mai multe raporturi juridice:

Utilizatorul trateazaafacerea cuvnzatorul

nainte de orice interventie a societatii finantatoare si stabileste: obiectul, caracteristicile,exigentele tehnice si calitative, marca, durata vietii economice, randamentul, conformitateamaterialelor cu specificatiile pe care locatarul virtual le stabileste. De asemenea, el negociazasi pretul deoarece n final este cel care-l plateste sub forma ratelor de leasing sau a valoriireziduale, daca opteaza pentru cumpararea bunului. Toate aceste drepturi ale utilizatorului aula baza mandatul pe care-l acorda finantatorul.

Contractul de vnzare-cumparare al echipamentului ales de utilizator, n conditiilestabilite de acesta cu furnizorul, se ncheie ntre furnizor si societatea de leasing. Furnizorul

23


24/38

executa fata de cumparator numai obligatia dedare (transfer al dreptului de proprietate).Celelalte obligatii (predare, asigurarea conformitatii) se executa fata de beneficiar.

Procesul verbal de predare-primire ncheiat ntre vnzatorul furnizor si beneficiar,reprezinta executarea contractului de vnzare-cumparare. Din momentul receptiei,

cumparatorul este proprietarul bunurilor si datoreaza pretul.

Contractul de locatiune este instrumentul juridic de punere a bunului la dispozitiautilizatorului. Promisiunea de locatiune se transforma n contract de locatiune din momentulcnd sunt determinate elementele esentiale ale contractului, obiectul si chiria; este ncheiatntre societatea de leasing, devenita proprietara bunului si beneficiar. Acest contract maicontine si promisiunea unilaterala de vnzare facuta de societatea de leasing catre utilizatorcare va beneficia de tripla optiune.

Contractul de locatiune ntre finantator si utilizator are trasaturi specifice, legate decaracterul leasingului ca instrument de finantare pe termen lung. Printre aceste se enumera:

2.2 Irevocabilitatea contractului

Caracterul sinalagmatic si consensual al contractului de locatiune

Clauzele contractului de locatiune sunt, n ceea ce-l priveste pe utilizator stricte sisevere, fara posibilitatea modificarii lor de catre utilizator, ceea ce-i confera caracteristicileunui contract de adeziune.

Pentru asigurarea securitatii finantatorului n contractul de locatiune au fost introduse

clauze dure la adresa utilizatorului, cum ar fi: neplata chiar o singura data a chiriei atragerezilierea de drept a contractului de leasing, cu consecinta restituirii bunului si exigibilitatiituturor ratelor viitoare ale chiriei datorate, pna la sfrsitul locatiunii.

La sfrsitul locatiunii, utilizatorul poate opta pentru:

-cumpararea tuturor bunurilor nchiriate la un pret fixat nainte (valoare reziduala).

-rennoirea locatiei pentru o noua perioada de timp cu o chirie mai mica

-restituirea bunului catre societatea de leasing, operatiunea de leasing lund sfrsit.

Dreptul de proprietate al finantatorului asupra obiectului constituie pentru acesta ogarantie absoluta a rambursarii capitalului avansat, a platilor ratelor de chirie, a dobnzii sieventual a pretului de vnzare (valoarea reziduala), permitnd n acelasi timp utilizatoruluirealizarea investitiei pe calea creditarii de bunuri.

Daca societatea de leasing si beneficiarul se gasesc pe teritorii statale diferite,contractul de leasing are caracter international si se pune problema legii aplicabile. Ca si norice alte contracte comerciale, partile contractante pot sa aleaga legea aplicabila contractuluide leasing. n tacerea partilor, contractul de leasing se supune legii n vigoare la sediulsocietatii de leasing. Solutia da expresie principiului dreptului comercial international care

cere ocrotirea creditorului.

24


25/38

n contractul de leasing financiar international se poate stipula ca este conform cuclauzele stabilite n Conventia de la Ottawa, semnata n 1988, intrata n vigoare n 1995, careguverneaza operatiunile de leasing financiar referitoare la toate echipamentele, cu exceptiaacelora care trebuie sa fie utilizate n principal de catre locatar, cu titlu personal, familial saucasnic. Pentru interpretarea Conventiei, se va tine cont de obiectul sau, de scopurile sale, de

caracterul ei international si de necesitatea promovarii uniformitatii n aplicarea sa, ct si deasigurarea respectarii bunei credinte n comertul international.

La formularea, tratarea si ncheierea contractelor de leasing trebuiesc clarificatenotiuni care privesc obligatiile si drepturile ce decurg din actele respective pentru evitareaoricaror nentelegeri ce pot, pe parcurs, umbri relatiile ntre parteneri.

2.3.Tipuri si forme de contracte de leasing2.3.1 Formele principale ale contractului de leasing

A.Contracte de leasing operational

Sub denumirea de leasing operational intra contractele de scurta durata pentru cedareain folosinta (intrebuintare) a obiectelor de leasing, in care partile contractante prin respectareaunei perioade (durate) stabilite au dreptul de reziliere a contractului.Dreptul de reziliere acontractului poate fi convenit, sau sa intervina oricand, numai dupa trecerea unui timp stabilitin clauza de contract.

In cazul leasingului operational riscul afacerii de leasing este preluat de catre locatorulde leasing. Din cauza riscului investitional astfel de contracte se incheie numai pentru bunurieconomice unde conditiile obiectului de leasing permit dupa rezilierea contractului imediatcontractarea acestuia cu alti utilizatori de leasing (de exemplu : contractele de leasingoperational in domeniul automobilelor, instalatiilor telefonice etc.).

Contractele de leasing operational sunt considerate contracte de inchiriere, intrucatconform clauzelor acestui contract in spatele acestor afaceri sta ideea ca acelasi obiect, inconditiile unei perioade relativ scurte de functionare, va sta la dispozitia de folosire a maimultor utilizatori pentru intervale de timp nelimitate.

B.Contracte de leasing financiarContractele de leasing financiar difera de contractul de leasing operational in primul

rand prin faptul ca in cazul acestuia partenerii contractuali (locatorul si utilizatorul de leasing)

stabilesc durata de baza a contractului cu caracter nereziliabil.Aceasta durata de baza trebuiein toate cazurile sa fie mai scurta decat durata de folosinta obisnuita de exploatareconventionala a obiectului de leasing.

La contractul de leasing financiar riscurile de investitii si de valorificare a obiectuluide leasing la valoarea reziduala revin, revin in general, utilizatorului de leasing in functie deformele de contract si de precizarile din clauzele acestora. Pe piata mondiala cele mai multecontracte de leasing incheiate sunt cele financiare, care au o dura de valabilitate indelungata,intre 3 si 7 ani.

Contractele de leasing financiar difera intre ele din punct de vedere al subgrupelor siformei contractului incheiat dupa diferite criterii .

25


26/38

Formele contractelor de leasing financiar difera de la tara la tara. n Europa, ntr-oserie de tari ca: Germania, Elvetia, Franta, Austria etc., au fost emise legi sau decrete carereglementeaza relativ unitar ncheierea contractelor de leasing.

Din punctul de vedere al modului n care se finalizeaza aceste contracte, n practica se

ntlnesc: a) contracte fara optiune; b) contracte cu optiune de cumparare;

c) contracte cu optiune de prelungire; d) contracte pentru obiecte construite special la cerereaclientului de leasing.

Derularea operatiunii de leasing financiar presupune parcurgerea mai multor etape:

Etapele derularii operatiunii de leasing financiar

A. Studierea pietei interne si externe n vederea identificarii produselor care vor fipromovate prin leasing si studierea fezabilitatii tranzactiilor.

B. Negocierea conditiilor de nchiriere.

C. nchirierea bunului. Finantatorul ncheie un precontract de nchiriere prin care siexprima optiunea de a nchiria bunul utilizatorului.

D. ncheierea contractului de leasing (la terminarea negocierilor).

E. Livrarea bunurilor pe baza unui proces-verbal de receptie semnat de ambele particontractante. Acest proces-verbal va mentiona buna functionare a bunului dupa instalarea siefectuarea probelor functionale.

F. Optiunea utilizatorului. Conform contractului de leasing utilizatorul trebuie sa-siexprime optiunea privind cumpararea sau nu a bunului la finele perioadei de locatie la un pretrezidual, sa restituie bunul sau sa prelungeasca perioada de locatie.

Derularea operatiunii de leasing financiar se face n trei etape:

Etapa I-a. Achizitiabunului. Societatea de leasing cumpara bunul cu scopul nchirierii. Dinpunct de vedere juridic, este un contract de vnzare-cumparare distinct de contractul deleasing. Operatiunea de cumparare nu este specificata prin nici un fel de mentiune n evidenta

ntreprinderii utilizatoare, care este un tert n raport cu acest contract.

Etapa a II-a. Derularea operatiunii.

Aceasta faza este faza de nchiriere, adica este perioada de derulare efectiva acontractului de leasing. Majoritatea contractelor de leasing au o durata medie de cinci ani. Odurata scurta a contractului de leasing are dezavantajul ca produce greutati privindlichiditatea; contractele de leasing care au o durata extrem de lunga pot crea dificultati din

punctul de vedere al utilizarii tehnice a bunului.

Din punct de vedere economic, aceasta faza se realizeaza prin plata ratelor de chirie,

care nu reprezinta altceva dect rambursarea creditului acordat de societatea de leasing

26


27/38

ntreprinderii utilizatoare. Ratele sunt destul de mari si, anual, ntreprinderea plateste o sumacare corespunde, aproximativ, deprecierii contabile a bunului pe care-l utilizeaza.

Din continutul contractului de leasing financiar reiese ca beneficiarul este supus unorriscuri legate direct de utilizarea bunului nchiriat. Astfel, el si asuma riscul disparitiei,

pierderii, uzurii timpurii a obiectului sau a defectarii acestuia.

Beneficiarul este, de asemenea, obligat, n intervalul stabilit de catre societatea deleasing, sa ntreprinda urmatoarele: a) sa repare utilajul pe cheltuiala sa si sa-l readuca lastarea de functionare conform conditiilor contractuale; b) sa nlocuiasca instalatia defecta

printr-o instalatie de aceeasi valoare; c) sa plateasca ca despagubire, imediat, toate sumelecelui care nchiriaza, sume pe care chiriasul le datoreaza societatii de leasing.

Chiriasul este obligat totodata sa se ngrijeasca de buna ntretinere a bunului nchiriat.

Etapa a III-a.Optiunea finala. La sfrsitul perioadei de nchiriere, utilizatorul poate opta

pentru una din urmatoarele variante: a) rennoirea contractului de leasing, platind o chirie mairedusa; b) restituirea bunului societatii de leasing; c) achizitionarea bunului la un pret care afost fixat la ncheierea contractului.

Astfel distingem trei subgrupe de contracte de leasing financiar :1. Contracte cu amortizare totala :

a) Contract de leasing fara drept de optiune ;

b) Contract de leasing cu optiune de cumparare ;

c) Contract de leasing cu optiune de prelungire a duratei de inchiriere

2. Contracte cu amortizare partiala :a) Contracte de amortizare partiala cu drept de servitute a utilizatorului de

leasing ;

b) Contracte de amortizare partiala cu drept de impartire a venituluisuplimentar (difernta dintre valoarea rezidula si valoarea de vanzare aobictului de leasing).

3. Contracte de leasing financiar special:

Aceasta categorie cuprinde afacerile de leasing in care obiectul de leasing a fost

produs pentru necesitatile unui singur utilizator.In astfel de cazuri dreptul de proprietateeconomica cu toate consecintel lor este atribuit utilizatorului de leasing.Leasingul special

27


28/38

il intalnim in cadrul leasingului comunal, care se bazeaza pe probleme deosebite debonitate a utilizatorilor de leasing din domeniul institutiilor statale si comunale , caresolicita afaceri de leasing speciale.

4. Contractul full service

Contractul de full service leasing impune de la sine formularea clara si corecta a clauzelorcontractuale.

n acest sens, n momentul contractarii se va stabili:

a) scopul si modul de utilizare al obiectului nchiriat. Aceasta precizare nu esteobligatorie daca masina executa doar o anumita operatie. n restul cazurilor precizarea estenecesara deoarece felul utilizarii se reflecta n volumul si costurile ntretinerii, iar n functie deuzura, se poate diminua valoarea ntr-un ritm mai ridicat. De asemenea, trebuiesc precizate

restrictiile n ceea ce priveste utilizarea masinii, restrictii care nerespectate, pot duce larezilierea contractului nainte de termen.

b) costurile transportului si costurile montajului. n contract trebuie specificat cineva suporta cheltuielile legate de transport si montaj sau cum se distribuie aceste cheltuielintre partile contractante. Acelasi lucru trebuie nscris n contract si pentru momentul final(demontarea si transportul la proprietar).

Costurile de ntretinere. n contractul de leasing trebuie stipulata aceasta clauza, caredelimiteaza cine are obligatia sa asigure o anumita lucrare de ntretinere. Este posibiladegajarea utilizatorului de aceste cheltuieli pentru a nu fi obligat sa angajeze personal calificatla montarea masinii.

Societatea de leasing si va organiza un serviciu corespunzator pentru asigurarea buneifunctionari a masinilor. Daca este specializat n nchirierea unui anumit tip de echipamente (ncazul unui full service leasing), atunci si va organiza un serviciu adecvat de service. n cazulleasingului financiar se va pune un accent mai mic pe dezvoltarea service-ului. La stabilireacontinutului acestei clauze se vor enumera obligatiile ce-i revin societatii de leasing siutilizatorului n ceea ce priveste lucrarile de ntretinere.

Obligatiile privind ntretinerea si controlul. Cu ct un echipament este mai

important pentru utilizator cu att este mai necesar sa se asigure ca furnizorul va ntretine binemasina, ca se vor executa rapid lucrarile de reparatii.

Societatea de leasing, prin clauze contractuale adecvate, va asigura utilizatorul ca ntretinereava fi ireprosabila. Un bun service constituie si o buna reclama pentru ntreprinderilevnzatoare, exportatoare. Este recomandabil ca furnizorul sa prevada un control periodic alfunctionarii masinii.

Garantia contra disparitiei sau deteriorarii obiectului. n aceasta situatie se vapreciza, n mod expres, ca unicul responsabil este chiriasul. n cazul bunurilor cu valori marieste necesara includerea unei clauze care sa-l oblige pe utilizator sa asigure bunul respectiv.

28


29/38

Clauze care pot duce la rezilierea contractului. Rezilierea contractului poate sa sefaca atunci cnd chiriasul ncalca grav obligatiile ce-i revin, de exemplu: folosirea obiectuluinchiriat n alte scopuri dect cele prevazute n contract, neachitarea ratelor chiriei la timp, etc.

n stabilirea acestei clauze, societatea de leasing trebuie sa fie constienta ca este posibil ca,

prin retragerea bunului, ntreaga activitate productiva a utilizatorului sa fie blocata.

Finalizarea contractului de leasing. Orice contract de leasing trebuie sa cuprindaprecizarea clara a variantelor acceptate de ambele parti de finalizare a contractului. De regula,utilizatorul beneficiaza de tripla optiune. Societatea de leasing urmnd a se conforma dorinteiacestuia.

2.4. Motivatia utilizarii leasigului

Pentru beneficiar

-Leasingul ofera beneficiarului, fara ca acesta sa plateasca n avans, posibilitatea de a dispunerapid de masini si utilaje noi, ultramoderne, creatii de ultima ora, mentinndu-se la zi cunivelul cel mai nalt atins de dezvoltarea tehnica;

-Operatiunea nu antreneaza capital lichid, iar creditul poate fi rambursat, obisnuit, dinbeneficiile aduse chiar de mijloacele de productie nchiriate;

-Obligatiile ce decurg din contractul de leasing nu se reflecta n bilantul financiar, fondurileramase libere putnd fi utilizate n alte scopuri;

-Leasingul permite diminuarea venitului impozabil, ratele fiind nregistrate drept cheltuieli cuexceptia leasingului financiar;

-Marimea constanta a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor;

-Economie totala importanta care se realizeaza n perioada de utilizare a masinilor relativscurta si pentru care nu s-ar justifica cumpararea;

-Conditiile de leasing standardizate elimina ndelungatele tratative care se duc, de regula, lancheierea unor contracte de credit clasice;

-Graficul de plati n operatiunea de leasing este mai flexibil dect n cazul folosirii unui creditbancar; platile putnd fi uneori efectuate si n produsele obtinute, sau n forma mixta;

-n contractul de leasing, clauza referitoare la rate poate fi astfel structurata nct sa-i vina nntmpinare locatarului, corespunznd cu nevoile de cash flow al acestuia;

Unul din motivele cele mai serioase, care au facut ca leasingul sa capete o att de mareextindere, este reducerea riscului pe care-l prezinta fenomenul de uzura morala; se poateconveni ca furnizorul sa nlocuiasca utilajul nchiriat cu altul mai modern;

nchirierea n regim de leasig operational de import, permite utilizarea echipamentelor

second hand platind o chirie moderata; echipamentul respectiv avnd, adeseori, un nivel de

29


30/38

tehnicitate mai superior dect cel autohton; n astfel de operatiuni se realizeaza economii devaluta;

Exista posibilitatea ca utilajul sa fie supus unei perioade de testare, pentru a reduce riscul deprocurare a unor echipamente tehnice ce nu corespund cerintelor de utilizare;

Un rol important l joaca leasingul n contracararea concurentei, oferind posibilitati de nnoirea masinilor, utilajelor, facilitnd investitii dinamice, rentabile, ce incorporeaza inteligenta siinventivitate;

Uneori, leasingul este singura modalitate de a procura echipamente ca n cazul unor aparate,mijloace de transport ultra-moderne, foarte scumpe, cum ar fi: navele maritime, satelitiiorbitali, avioanele etc.;

-Sistemul de leasing ofera nu numai utilajul, ci si serviciile aferente acestuia, un avantajindiscutabil, mai ales n cazul unor instalatii sofisticate;

-n caz de inflatie, chiriasul este avantajat, efectund platile cu bani devalorizati deja, situatiecare ofera o anumita siguranta n afacere,(de obicei societatea de leasing se protejeaza contrariscul valutar, fixnd ratele de o valuta forte);

-Tripla optiune de care beneficiaza locatarul la sfrsitul perioadei reprezinta si ea un atupentru recurgerea la serviciile operatiunilor de leasing;

-Autoritatile nationale acorda firmelor de leasing anumite avantaje fiscale, ceea ce face cafinantarea investitiilor prin leasing sa devina mai avantajoasa;

-Exista firme de leasing care deschid conturi curente unor firme beneficiari, prin care acestiapot nchiria, n clipa n care au nevoie, de un utilaj oarecare fara sa ncheie noi contracte.

Furnizorul beneficiaza si el, la rndul sau, de cteva avantaje:

-Leasingul este metoda care contribuie, n mod efectiv, la promovarea si crestereaexporturilor; asigura cstigarea de noi parteneri ( care nu pot plati ntregul pret), patrunderea

pe noi piete, permanentizarea relatiilor comerciale prin desfacerea ndelungata a unor

produse;

-Bilantul nu este afectat de datorii, n ciuda refinantarii, deoarece vnzarea creantelor nupresupune o cerere de credit si reprezinta realizarea unor cstiguri din nchiriere, cstiguricare au ajuns la scadenta;

Obtinerea unor cstiguri suplimentare din revnzarea sau renchirierea masinilor si utilajelorcare i-au fost returnate dupa expirarea perioadei de nchiriere de baza;

Leasingul poate eluda interdictiile legislatiei nationale care, interzic, uneori, unele exporturin anumite tari.

30


31/38

La nivelul finantatorului, leasingul reprezinta o forma de plasament al resurselor financiaren conditii de rentabilitate si siguranta, deoarece ramne proprietarul bunului.

n cazul n care chiriasul da faliment societatea de leasing nu este pusa ntr-o situatie foartedificila, ea nu va pierde bunul nchiriat deoarece este proprietara. Problema apare atunci cnd

acest utilaj nu-si mai gaseste utilizatori.

2.5. Drepturile si obligatiile contractual ale partilor in afacerile deleasing

Punctul de plecare pentru clarificarea naturii juridice a contractului de leasing in sens mairestrans va trebui sa fie o privire de ansamblu asupra urmatoarelor aspecte :

Conceptului economic de baza al finantarii prin leasing ;

Modelarii corespunzatoare a contractului ;

Repartizarii (distributie) drepturilor si obligatiilor in practica contractelorde leasing ;

Legalitatii altor formulare de contract ;

Partile principale in cazul unui contract de leasing sunt : Locatorul de leasing ;

Utilizatorul de leasing ;

Prin contractul de leasing se stabilesc drepturile si raspunderile ambelor parti.Pentru locatorul de leasing obligatia principala, care trebuie sa stea in centrul atentiei sale,

este ca utilizatorul de leasing trebuie sa dispuna de posibilitatile de intrebuintare si folosinta

asupra unui obiect de leasing procurat de el, pe care il cedeaza si-l finanteaza pentru un timpconvenit in contractul de leasing. Aceasta finantare se bazeaza pe incheierea unei afaceri defurnizare intre locatorul de leasing si furnizorul de leasing prin plata pretului de cumparare aobiectului de leasing.Prin acest procedeu locatorul de leasing procura obiectul de leasing in

proprietatea sa, dar pentru folosinta utilizatorului de leasing.

Obligatiile de servicii auxiliare vor putea fi stabilite in cadrul contractului de leasing intrelocatorul si utilizatorul de leasing, conform deciziei de vointa a utilizatorului de leasing siconform necesitatilor de investitie a acestuia, care se pot extinde pe o perioada maiindepartata. De regula, prin contractul de leasing, incheiat cu utilizatorul de leasing, locatorulde leasing se elibereaza de riscurile care pot sa intervina din cauza urmatoarelor fapte :

Pierderea sau distrugerea obiectului de leasing ;

Inrautatirea activitatii de afaceri ;

Furtului obiectului de leasing ;

Deteriorarea sau avarierea obiectului de leasing.

Deci, utilizatorul de leasing va suporta riscurile obiectului de leasing si a pretului acestuia.Deaceea pentru evitarea unor asemenea pagube, utilizatorul de leasing este obligat sa incheiecontracte de asigurare impotriva acestor riscuri.De obicei, pentru toate tipurile de contracte de leasing este caracteristica obligatia deosebit desevera pentru plata regulata a ratelor de leasing din partea utilizatorului de leasing.

31


32/38

Modalitatile de terminare a valabilitatii contractelor difera in functie de urmatoareleaspecte :

De drepturile de rezilierea contractului ;

De termenele prevazute de rezilierea contractelor ;

De posibilitatile de prelungire a valabilitatii contractelor ;

De alte conditii de reziliere.

In privinta destinatiei obiectului de leasing dupa terminarea valabilitatii contractuluiutilizatorul de leasing are obligatia de restituire sau dreptul optiunii de cumparare a obiectuluide leasing.

Literatura de specialitate germana considera formularele de contracte de leasing carecuprind intre 5-10 pagini-fiind supuse unor posibilitati de reglementare foarte numeroase sivariate, care de altfel determina si caracterul foarte complex al sistemului de contractarespecific afacerilor de leasing.

Drepturile si obligatiile finantatorului

Drepturi:De a inspecta periodic starea utilajului nchiriat si modul de exploatare;De a rezilia contractul nainte de termen, daca beneficiarul nu si-a ndeplinit obligatiile

contractuale;Proprietarul pastreaza dreptul de proprietate asupra echipamentului, precum si asupra

fiecarei modificari aduse, pna la ncasarea integrala a redeventelor stabilite si a tuturordatoriilor fata de el;

De a ncasa plata chiriilor;Proprietarul este exonerat, fata de terti, de orice responsabilitate n caz de deces, deaccidentare a unor persoane sau pagube aduse bunurilor si care sunt provocate de echipament;

n caz de nerespectare a obligatiilor din partea locatarului, locatorul poate sa perceapachiriile scadente si neplatite, precum si daune morale si daune-interese.

n cazul n care nerespectarea de catre locatar a obligatiilor sale contractuale, locatorulpoate de asemenea sa ceara plata anticipata a chiriilor viitoare, atunci cnd sunt prevazute ncontractul de leasing, sau sa rezilieze contractul de leasing si, dupa reziliere, sa preiaechipamentul si sa perceapa daunele-interese.

Obligatii:

Sa livreze utilizatorului echipamentul n buna stare de functionare (n cazul leasinguluioperational);Sa instruiasca personalul destinat exploatarii bunului nchiriat;Sa asigure piesele de schimb necesare reparatiei sau sa achite contravaloarea lor daca au fostachizitionate de beneficiar;Sa se conformeze optiunii formulate de catre beneficiar la sfrsitul perioadei de nchiriere;Sa achite contravaloarea bunului catre furnizor, conform clauzelor stipulate n contractul devnzare-cumparare;Drepturile si obligatiile utilizatorului:

Drepturi:Autonomie tehnica si de gestiune n utilizarea bunului nchiriat;

Dreptul de a beneficia de asistenta tehnica din partea societatii de leasing sau a furnizorului;Dreptul de nlocuire a utilajelor avariate, cu conditia de a fi respectat instructiunile de folosire;

32


33/38

Dreptul de nlocuire a utilajului uzat moral cu altul corespunzator progresului tehnicnregistrat n ramura respectiva (platind o chirie majorata);La sfrsitul contractului beneficiaza de tripla optiune (restituirea utilajului, cumpararea lui la ovaloare reziduala sau prelungirea contractului cu plata unei chirii mai scazute);Locatarul are dreptul asupra locatorului sa refuze echipamentul sau sa rezilieze contractul de

leasing n lipsa livrarii ntrziate, sau livrarea unui echipament care nu este conformcontractului de furnizare (art. 12 alineat a) din Conventia de la Ottawa).Obligatii: Obligatia de preluare a instalatiei; Sa exploateze masinile si utilajele nchiriate conform instructiunilor tehnice; Sa urmareasca instruirea personalului care va exploata bunul nchiriat;Sa nu modifice constructiv bunurile fara acordul proprietarului;

Sa asigure bunurile n favoarea societatii de leasing (daca nu au fost deja asigurate de acesta);De ndata ce intra n posesia instalatiei, sa aplice la vedere elemente indicnd societatea deleasing ca proprietar;Sa restituie echipamentul locatorului n starea descrisa n contractul de leasing (cu exceptiacazului n care l cumpara sau l nchiriaza n continuare )

CAPITOLUL IIISTRUCTURA SI DOMENIILE DE APLICARE ALE

LEASINGULUI

3.1.Structura leasingului imobiliar si de bunuri mobile

Exemple de bunuri mobile mari, care vor fi tratate in marea familie a leasingului imobiliarsunt :

I. Bunuri mobile de mare volum si valoare :1. Instalatii de producere a energiei electrice ;

2. Instalatii de distribuire a energiei electrice ;

3. Avioane mari ;

33


34/38

4. Locomotive electrice si diesel ;

5. Vapoare ;

II. Bunuri economice nemateriale

1. Productii de filme.

Indiferent de natura de drept a obiectului de leasing , criteriile comune sunt de reguladeterminate de urmatoarele aspecte principale :

marimea volumului de investitii ;

argumentarea necesitatii investitiei.

Contractele de leasing sunt, in general, in asa fel concepute incat obiectele de leasing dinaceasta bransa sa fie reflectate in bilantul contabil al locatorului de leasing si finantarea deleasing sa fie in mod corespunzator neutra bilantier din punct de vedere al utilizatorului de

leasing. Locatorul de leasing preia in cadrul contractului de leasing si riscurile obiectului deleasing pe perioada derularii termenului de contractare.Utilizatorul de leasing in cazulavarierii sau distrugerii partiale a capacitatii de functionare a obiectului de leasing esteindreptatit in sistarea platii ratelor de leasing.

Principalele forme ale contractelor de leasing financiar pentru bunuri mobile1 Contract cu amortizare totala

In cazul contractului cu amortizare totala locatorul de leasing cedeaza pentru folosinta

utilizatorului de leasing obiectul de leasing pe o durata determinata sinereziliabila.Utilizatorul de leasing are obligatia de a plati pentru folosirea obiectului deleasing o rata periodica locatorului de leasing.Utilizatorul de leasin nu obtine in mod obisnui ooptiune de cumparare a obiectului de leasing sau de prelungire a contractului pe baza valoriireziduale contabile, in cazul amortizarii lineare sau a valorii lui reduse pein folosinta uzuala.

2 Contract cu amortizare partiala

In cazul acestui contract costurile de procurare a obiectului de leasing, costurile definantare si costurile secundare ale utilizatorului de leasing vor fi amortizate numai partial

prin plata ratelor de leasing. Restul volumului de amortizare il poate realiza numai prinexercitrea unui drept de servitute, conform caruia utilizatorul de leasing este obligat sa ceara

dobandirea obiectului de lesing la un prt convenit de comun acord sau prin platirea pretuluide cumparare , in cazul in care prin vanzarea obiectului la o terta persoana poate obtine uncastig valoric, care se situeaza peste valoarea reziduala.

3 Contract cu amortizare partiala si cu repartizarea unui beneficiu sporit

Aceasta categorie de contract de leasing se caracterizeaza prin faptul ca utilizatorul deleasing datoreaza locatorului de leasing, pentru restul valorii de amortizare, o suma minima,care se situeaza intre valoarea ramasa de amortizare si pretul de cumparare realizat si pe careutilizatorul de leasing va trebui sa-l plateasca.

4 Contract de leasing reziliabil

In cazul asa-numitului contract de leasing reziliabil este vorba, de asemenea despre uncontract de amortizare partiala.Locatorul calculeaza ratele de leasing pana la perioada

34


35/38

contractuala reziliabila.Utilizatorului de leasing i se acorda dreptul ca dupa perioada de bazade inchiriere sa rezilieze contractul in termenul stabilit cu respectarea conditiei de preavizspecificata prin clauzele contractuale.

3.2.Leasingul international Cross-border

Leasingul cross-border a luat fiinta si s-a dezvoltat in cea de a treia generatie istorica aacestui instrument modern de investitii si finantare, cu caracteristici de contracte de leasinginternational.

Prima forma de baza a leasingului cross-border : obiectul de leasing reprezinta bunurimobile de investitii,locatorul cat si producatorul obiectului de leasing domiciliaza in aceeasitara, iar utilizatorul in tara importatoare. In cazul acestui leasing extern se incheie douacontracte :

a. Un contract de cumparare intern intre producator si socetatea de leasing(locator) ;

b. Un contract de leasing extern intre societatea de leasing si utilizatorul de

leasing(contract de leasing cross-border) .

A doua forma de baza a leasingului cross-border se caracterizeaza prin faptul casocietatea de leasing din tara exportatoare nu-si constituie relatiile de afaceri de leasing cuutilizatorul de leasing extern , ci o face prin intermediul unei societati de leasing externe(dintara utilizatorului).In cazul acestei forme de leasing cross-border , contractul de leasing se incheie intresocietatea de leasing si utilizator din tara importatoare.

3.3.Forma de leasing Sale-and-lease-back

Este o forma speciala a afacerilor de leasing practicata in SUA si statele dezvoltate.Secaracterizeaza prin faptul ca utilizatorul de leasing , propietarul obiectului de leasing, vinde sicedeaza in proprietate acest obiect de leasing unui locator de leasing, pentru ca in acelasi timpsa-l obtina inapoi spre folosinta pe baza unui contract de leasing.O caracteristica deosebita astructurii Sale-and-lease-back este ca lipseste relatia triunghiulara (utilizator-locator-

producator) clasica.Aceasta forma apartine de grupa leasingului financiar.In cazul acestei afaceri va trebui sa fie incheiate doua contracte independente:

1) Un contract de vanzare-cumparare prin care utilizatorul vinde locatorului obiectul deleasing ;

2) Un contract de leasing special(Sale-and-lease-back) cu care locatorul preda infolosinta obiectul de leasing

3.4.Leasingul comunal al institutiilor administrative

35


36/38

Afacerile de leasing ,de la institutiile publice administrative de la comune, orase,municipii, judete si cele centrale statale se pot considera in denumirea comuna ca leasingcomunal.Obiectele de leasing din contractele de leasing comunale si statale sunt :obiecte deleasing cu durata scurta de viata(obiecte de leasing mobile) si obiecte de leasing cu duratalunga de viata(obiecte de leasing imobile).Prin incheierea unui contract de leasing societatea

de leasing imobiliar poate prelua urmatoarele functii pentru derularea contractului in buneconditii :a. Functia de consultanta, de investitii, de suportare a riscurilor ;

b. Functia de antreprenor de constructii, de finantare a investitiei ;

c. Functia de administrare a bunurilor incredintate ;

d. Functia de proprietar economic al bunurilor immobile pe perioada de derularea contractului;

e. Functia de asigurare a informatiilor in privinta capitalului posterior investitiei.

Este de remarcat faptul ca in cadrul comunelor si oraselor, operatiunile de leasing aucreat datorii mari, cu obligatii de plati considerabile, necesar pentru stingerea acestora si a

platii ratelor si dobanzilor scadente.

3.5.Leasingul de computere-leasingul de software si hardware

Leasingul direct al producatorului-se caracterizeaza prin contractarea directa aafacerilor de leasing dintre producator si utilizatorul de leasing a produselor decomputere,deci producatorul se identifica cu locatorul.

Leasingul indirect este forma obisnuita de contractare si desfacere a computerelor.Leasingul prin broker este o forma speciala prin care brokerul cumpara un numar

important de computere ,fara sa fi stabilit inainte utilizatorii de leasing.

Leasingul propriu sau personalContractele de computere vor trebui sa cuprinda drepturile si obligatiile partilor contractante,dar si necesitatea predarii unor documentatii si programe:1.Caietul de sarcini(de obligatii)-act de mare importanta

2. Programul de surse (programul primar)3. Documentatiile de utilizare

Leasingul este un mod de finantare speciala pentru cedarea folosirii obiectului de leasing.Princontractul de leasing se constituie relatii specifice triunghiulare intre furnizorul de leasing-locatorul de leasing-utilizatorul de leasing.

3.6.Leasingul de automobile

Leasingul de automobile ocupa un loc important intre instrumentele de finantare practicatedatorita avantajelor oferite.

Clasificarea categoriilor de leasing se face conform urmatoarelor criterii :A. Conform calitatii locatorului de leasing;

36


37/38

B. Conform caracterului contractului de leasing incheiat ;

C. Conform caracterului obiectului de leasing.

A. Conform calitatii locatorului de leasing :

1.Leasing direct ;-producatorul obiectului de leasing este si locatorul de leasing(ex :BMW Leasing,Mercedes-Benz Leasing,Opel Leasing, Volkswagen Leasing, Porsche FinancialLeasing)

2.Leasing indirect-societatile finantatoare de leasing cumpara obiectul de leasing de la producator siulterior il inchireaza prin contract de leasing(ex :Deutsche Auto Leasing , SixtLeasing)

B. Conform criteriilor stabilite in conditiile contractului1. Contracte de leasing operational ;2. Contracte de leasing financiar majoritatea- :cele fara drept de optiune de

cumparare (contracte non-pay-out-), cele cu drept de optiune de cumparare (contracte full-pay-out) si cele cu valoare reziduala.C. Conform caracterului obiectului de leasing-leasingul poate reprezenta un bun mobil sau imobil ;Contractele uzuale de leasing pentru mijloace de transport auto sunt :

1. Contracte cu amortizare totala ;

-utilizatorul de leasing datoreaza societatii de leasing(locatorul) cheltuielile totale deprocurare si totodata si un adaos comercial ;-utilizatorul de leasing va fi ingradit prin clauzele contractuale , de a achizitiona definitivmijlocul de transport auto la valoarea reziduala din contabilitate.

2. Contracte cu amortizare partiala ;

-numai o parte din cheltuielile locatorului vor fi amortizate de catre utilizatorul de leasinga. Contract cu amortizare partiala cu drept de locatiune locatorul de leasing isi

mentine dreptul de a cere de la utilizatorul de leasing, dupa expirarea duratei de baza deinchiriere, cumpararea mijlocului auto.

b. Contract cu amortizare partiala, cu participare la venit sporitutilizatorul areobligatia ca la sfarsitul perioadei de contractare sa restituie automobilul locatorului de leasing.

c. Contract pe kilometri cu valoare reziduala fixa-locatorul garanteaza utilizatoruluila sfarsitul duratei contractului existenta valorii reziduale,daca randamentul de derulare aautomobilului a fost respectat

d. Contract reziliabil cu plata ultimei rate-utilizatorul isi mentine dreptulcontractual de a rezilia contractul dupa derularea a 40% din durata de folosinta aautomobilului stabilita conform normelor legale uzuale.Contracte speciale de leasing pentru automobile :

1. Contractul leasing Sale-and-lease-back

-utilizatorul unui mijloc de transport auto, care a fost procurat de acesta si este in proprietatealui, il vinde unei societati de leasing, care se prezinta in calitate de cumparator cu scopul de a-l inchiria in continuare de la acesta.

2. Contractul leasing Cross-border-leasing

-specifica cazurilor in care furnizorul, locatorul si utilizatorul nu au sediul in aceeasi tara;

37


38/38

Leasingul de servicii partiale ( Teil-service-leasing) presupune un contract de leasing carecuprinde numai unele module de servicii ce vor fi executate de catre locatorul de leasing.Leasingul de servicii totale (Full-service-leasing) reprezinta cazul in care utilizatorul

beneficiaza de toata gama de servicii cu caracter de leasing

Documents

Leasingul-Instrument de Investitie Si Finantare