Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 800

Miercuri, 18 Februarie 2015

10 sesizãri împotrivamaidanezilor

Z ece sesizãri au fost depuse laPrimãria Petroºani în legãturã

cu câinii maidanezi. De la începutulanului ºi pânã în prezent mai mulþicetãþeni au reclamat faptul cã pestrãzile din localitate ºi-au fãcutsimþitã prezenþa câinii comunitari.

Oamenii au reclamat la primãrie, iarautoritãþile locale au luat legãtura cei de lajudeþ pentru a rezolva problema.

“Serviciul care se ocupã de ecarisaj estela Consiliului Judeþean. Noi preluãm toatesesizãrile de la cetãþeni ºi nu numai cã lepreluãm ci ne autosesizãm ºi noi ºi facemtoate demersurile cãtre Consiliul Judeþeanpentru a lua mãsurile legale care seimpun. Pânã în prezent sunt 10 sesizãripe perioada acestui an ºi orice sesizarecare apare ulterior va fi transmisã cãtreConsiliul Judeþean”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani.

Dacã era mai bine când serviciul pentruocrotirea animalelor fãrã stãpân era înadministrarea primãriei, ne spun chiarautoritãþile. “Legislaþia este aceeaºi ºi trebuierespectatã indiferent de cine administreazãproblema câinilor”, a mai subliniat sursacitatã. De anul trecut, la nivel judeþeanfuncþioneazã serviciul pentru ocrotirea ani-malelor fãrã stãpân, dar din cauza iubitorilorde animale, maidanezii care sunt bolnavi sauagresivi nu mai pot fi eutanasiaþi, astfel cã,aceºtia ajung din nou pe strãzi.

Monika BACIUMonika BACIU

L a 10 ani de la tragedia aviaticã din zona Polatiºte de pe DefileuJiului, la graniþa dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, jandarmii vor

rememora acele momente cumplite în care secundele au fãcut diferenþadintre viaþã ºi moarte ºi îi vor comemora pe cei care ºi-au pierdut viaþaîn acel cumplit accident. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Un pactîntre lideriipolitici hune-doreni este luatîn calcul ºi încazul drumuluieuropean E79,mai exact pen-tru segmentul

Petroºani-Bumbeºti Jiuaflat în reabilitare încã din2013. Un senator dinValea Jiului readuce în discuþie necesitatea ca toþifactorii de decizie sã seuneascã pentru aredeschide Defileul.

„Eu am fãcut o serie dedemersuri ºi anul trecut,am subliniat importanþaacestui drum pentrueconomia Vãii Jiului ºi aîntreg judeþului. Acum îiinvit pe toþi politicieniihunedoreni sã vinã alãturide mine, pentru cã doaruniþi putem urgenta

lucrurile în privinþa DN 66.Mã intereseazã soartaacestui drum ºi voi facetoate demersurile pentruca lucrurile sã reintre înnormal”, a spus parlamen-tarul. Restricþiile de circu-laþie impuse anul trecut s-au dovedit devastatoarepentru economia VãiiJiului, însã mai grav estecã lucrãrile de reabilitarenu s-au încheiat la termenul stabilit în contract,respectiv finele anului2014. Astfel, pe parcursulacestui an se anunþã alterestricþii privind circulaþiarutierã între Petroºani.

„Mã bucurã consensul,

însã cred cã respectareacontractelor între pãrþi estesoluþia ºi nu tot timpul pre-siunea. Categoric, trebuie sãridicãm ºi problema DN 66.Obiectivul este sã solicitãm MinisteruluiTransporturilor, în speþãCNADNR-ului, cã lui îirevine responsabilitateaaceasta”, declarã preºedin-tele interimar al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, DorinGligor. Un consens între liderii organizaþiilor partide-lor parlamentare din judeþulHunedoara a fost stabilitpentru legarea municipiilorDeva ºi Hunedoara laautostrada A1.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Tragedia aviaticã de la Polatiºte rememoratã

pas cu pas dupã 10 ani

Presiune pentru deschiderea VãiiL a fel ca ºi în cazul ieºirii la autostrada care

tranziteazã judeþul, politicienii hunedoreniîºi unesc forþele pentru a determina CNADNR sãurgenteze lucrãrile de reabilitare a DN 66Petroºani-Tg. Jiu. Restricþiile de circulaþie peacest segment afecteazã grav din punct de vedereeconomic Valea Jiului.

VaccinaþiîmpotrivahepatiteiO nouã rundã de

vaccinare pentruprevenirea hepatitei.Boala mâinilor murdare a reapãrut încartierul Colonie dinmunicipiul Petroºani.

Beneficiarii cantinei deajutor social, care majori-tatea îºi au domiciliul înacest imobil ar fi trebuit sãfacã curat în jurul bloculuitocmai pentru a pãstramediul curat astfel încâtsãnãtatea sã nu le fie afec-

tatã. Mulþi au renunþat lahranã tocmai pentru a nustrânge dupã ei, iar dincauza mizeriilor, în zonã aapãrut un nou focar dehepatitã. “Mare lucru nuse mai poate face pentrucã de fiecare datã, focarulde hepatitã este cauzat demizeria existentã în acelbloc de locuinþe sociale.Anul trecut, în toamnãcând an apãrut pima datã,mediatorul sanitar careeste angajat în serviciul deasistenþã socialã a mers înacele familii, a încercat sãconvingã pãrinþii sã vac-cineze copiii, a luat legãtu-ra medicii de familie, s-auadus dozele de vaccin ºi s-au administrat. Totodatã,Serviciul de Administrare a

Domeniului Public ºi Privata fãcut o deratizare, daratâta timp cât curãþenia nuse menþine vor apãrea noicazuri. În aprilie, copiiicare au fost vaccinaþi atunciar trebui sã meargã dinnou la vaccin, sã sperãmcã o vor face”, a declaratCristina Mraz, director

executiv DLAS Petroºani.Autoritãþile locale au

fãcut tot ce a fost posibilpentru a preveni acesteinfecþii, însã degeaba.Imobilul a fost deratizat,copiii au fost vaccinaþi, dardin cauza murdãriei dinzonã, focarul este activ.

Monika BACIUMonika BACIU

Spitalul din Vulcan,linia de urgenþã, esteexact ca în orice altspital de talie euro-peanã. Managerul atrecut prin situaþii difi-cile, în care angajaþiinu ºi-au luat salarii, auprotestat în curteaunitãþii, dar acum au o linie de urgenþãcu circuite normale,funcþionale ºi moderne.

Cristina Baleia, aju-tatã de administraþialocalã de la Vulcan areuºit sã facã din

urgenþã un loc în carepacienþii sã primeascãºi îngrijire de speciali-

tate, dar ºi sã fie primiþi în condiþiioptime.

„Am primit o spon-sorizare, în jur de44.574 de lei, pe unproiect. Comitetuldirector a luat apoiaceastã hotãrâre, pe baza serviciilormedicale pe care le-amprestat ºi a regulari-zãrilor financiare pecare le-am primit, ºiam decis sã investim înurgenþã ºi sã facemdefapt cãile de acces ºicircuitele, în condiþii

deosebite, pentrupacienþii noºtri. Aminvestit ºi din baniinoºtri aproximativ100.000 lei, dar credcã se vede”, amenþionat CristinaBaleia, manager alSpitalului din Vulcan.

Nu doar cã au fostmodernizate cabineteleºi circuitele au devenitfuncþionale, aºa încâtîn urgenþã sã se poatãintra cu o targã, iaracolo pacienþii sã aibã

tot confortul, dar managerul spune cãinvestit ºi în aparaturaabsolut necesarã.

„Am luat un electrocardiograf cu 12 canale, un ventilator portabil ºitruse de urgenþe. Noine bucurãm cã acestelectrocardiograf estenou, analizele suntbune, oamenii suntmulþumiþi, per-sonalul estedeosebit ºi,

pentru cã noi anul tre-cut am fãcut angajãri,avem ºi personalulminim la dispoziþiapacientului”, a maispus Cristina Baleia.

La linia de urgenþãa spitalului din Vulcanajung aproximativ 800de pacienþi în fiecarelunã. Fiecare caz areposibilitatea de a primiprimul ajutor de lamedici specialiºti ºisunt condiþii chiar ºipentru oamenii fãrãadãpost care ajung laurgenþã, mai alesiarna, ºi care, de laduº, la îngrijirea de specialitate, beneficiazã de serviciicomplete.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

D upã ce la Vulcanau venit medici

specialiºti din FâºiaGaza ºi astfel avemstrãini care vorbescperfect româneºte ºi netrateazã pacienþii cuprofesionalism, pentrucã ºtiu cum e sã trãieºtiîn rãzboi, aici vin ºimedicii români.

Aceasta este orealizare, în condiþiile încare, la Petroºani, undespitalul este mult maimare, rezidenþii vin unuldin 10, cu riscul de a plãtipentru asta.

Spitalul din Vulcan are,din aceastã sãptãmânã, un

cabinet ORL ºi, mai multdecât atât, un medic rezi-dent, care dã consultaþii despecialitate în regim depoliclinicã. Asta dupã cemulþi rezidenþi ajung sãplece, dupã perioada încare îºi fac rezidenþiatul.

„Începând din aceastã lunã,avem deschis un nou cabinet în ambulatoriul despecialitate al spitalului,cabinetul O.R.L. Este vorbadespre o doamnã doctor,care a terminat de curândspecialitatea pe post aici la

noi la Vulcan ºi este aldoilea medic rezident careterminã rezidenþiatul ºiopteazã totuºi, sã vinã lapost, un fapt îmbucurãtorpentru noi, având în vederesituaþia generalã care existãîn þara româneascã”, aspus dr. Cãtãlin Popã,director medical la Spitaluldin Vulcan.

Medicul de la cabinetulO.R.L. oferã consultaþii despecialitate în regim deambulatoriu, cu trimiterede la medicul de familie, iardirectorul medical spune cãare în plan sã aducã aici, laVulcan ºi un specialist înendocrinologie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Urgenþã la standarde UE, la VulcanS pitalul din Vulcan are, fãrã sã exagerãm, cea mai modernã

linie de urgenþã din Valea Jiului. Au gãsit bani, au gãsitsponsori ºi soluþii, împreunã cu angajaþii primãriei din localitateºi acum întreg circuitul este, nu numai funcþional, dar ºi foartemodern. Lucrãrile sunt gata, dar managerul Cristina Baleiaspune cã va continua în acelaºi ritm.

O.R.L. la spitalul din Vulcan

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015 Actualitate 3

Acþiunile vor debutadis – de – dimineaþã,chiar în zona unde s-aprodus tragedia deacum 10 ani. Efectivedin cadrul posturilormontane ale IJJHunedoara, ServiciulPublic SalvamontHunedoara, MarianMustaþã – unul dinsupravieþuitorii acciden-tului, fiul defunctuluiIoan Corbei ºi unsobor de preoþi se vordeplasa în zonaPolatiºte unde vordepune jerbe de flori ºivor oficia un ceremoni-al religios de pomenirea celor trecuþi în nefiinþã în urma tragi-cului accident, la troiþaridicatã în locul unde s-a prãbuºit elicopterul.Ulterior, manifestãrilese vor muta în sala deconsiliu a PrimãrieiMunicipiului Petroºani,iar în holul instituþiei vafi organizatã o expozi-þie cu imagini comem-orative în holul instituþiei, activitãþi desocializare

10 ani de latragedie

În 18 februarie2005. Un elicopter alunei societãþi de aviaþieutilitarã din Petroºanis-a prãbuºit în zonaPolatiºte, la graniþadintre judeþeleHunedoara ºi Gorj, lanumai 15 minute dupãdecolare. ElicopterulMI2, de producþie ruseascã, era închiriatde o societate dinPetroºani pentru activi-tãþi de aviaþie utilitarãde la o firmã dinRepublica Moldova.

Douã persoane, unpaznic de vânãtoare ºimecanicul de zbor, ºi-au pierdut viaþa, în timp ce pilotulelicopterului ºi un anga-jat al Ocolului Silvic

Petroºani au fost gravrãniþi. Zeci de salvatoriau plecat în cãutareaepavei elicopterului,printr-un strat dezãpadã ce trecea degenunchi ºi pe ceaþã,iar cãutãrile s-audesfãºurat contra-cronometru. Muntele afost luat la pas de sal-vatorii montani, dupãce mai bine de 15 kilo-metri au strãbãtut undrum forestier desfun-dat. Victimele au fostcoborâte de salvamon-tiºti pânã la echipajelede prim – ajutorrãmase la poalele ver-santului. Pentru doi din-tre pasagerii elicopteru-lui nu s-a mai putut facenimic. Este povestea pescurt a tragediei dinmunþi pe care orememora, în urmã cucâþiva ani, TeodorMustaþã, supranumit ºi„eroul de la Polatiºte”.A trecut prin momentecuplite când, grav rãnit,a reuºit sã-l scoatã pepilot din aparatul carerisca sã explodeze ºi s-atârât prin zãpada maibine de 1 km încãutarea salvatorilor.

C eaþa a frântdestine

Mustaþã povestea cuceva timp în urmã cãau plecat sã hrãneascãanimalele, totul erapregãtit, însã deznodã-mântul a fost neaºtep-tat. „Elicopterul neaºtepta, bãieþii erau

pregãtiþii, sacii cuporumb ºi sare pentruanimale fuseserã încãrcaþi. Mecanicul ºi pilotul erau dinRepublica Moldova. Ne înþelegeam bine.Mecanicul m-a pus înfaþã, pe locul lui, sã-iarãt pilotului pe unde etraseul. El s-a dus înspate, lângã pazniculde vânãtoare IoanCorbei, ca sã-l ajute sãdescarce porumbul lalocurile stabilite. Amdecolat, iar pilotul astabilit sã mergem pefirul unei vãi. Eraceaþã, iar la primulpunct nu am coborât.La al doilea a mers,porumbul a fostdescãrcat. Pe urmã ne-am înãlþat, eramcam la 2.000 de metri.Venea ceaþã dinsprestânga. Pilotul a spus cã nu poate sãaterizeze ºi a vrut sãîntoarcã. Atunci, abubuit rãu ceva înspate, iar aparatul s-aîntors brusc la dreapta.Era un munte în faþanoastrã... atât maiºtiu”, rememora pentrupresã silvicultorul.Când s-a trezit în zãpada rece ºi groasã,imaginea era decoºmar. În spate, acolounde trebuia sã fiepaznicul de vânãtoareºi mecanicul, mai eraun singur corp. Nu ºi aputut da seama cineeste, faþa acestuia fiindzdrobitã. Lângã el erapilotul, atârnat în chingi.

Îi picura sânge din nasºi din gurã ºi nu pãreasã mai aibã semnevitale. La circa 10metri de elicopter eraal doilea corp, îngropatpe jumãtate în zãpadã,de asemenea decedat.ªi-a dat seama cã eli-copterul poate explodaîn orice moment ºi, cudureri cumplite, areuºit sã iasã din centura de siguranþã ºiapoi din aparatul dezbor. Dar, când s-atârât pe lângã pilot, aauzit un geamãt slab ºiºi-a dat seama cãtrãieºte. „Chiar atunci,când mã târam pelângã el, am auzit cumrespirã foarte încet. L-am scos din centurã.Eram îngrozit, cã picu-ra petrolul peste noi.Pilotul era greu... aveavreo sutã de kilograme,un munte de om. L-amtârât ºi pe el 10 metri.Nu mai puteam. Ammai forþat ºi l-am maidus 15 metri maideparte. Atunci ºi-arevenit. I-am zis cã mãduc dupã ajutoare.

ªtiam cã dacãrãmânem acolo, murimamândoi. Am avutnoroc – telefonul mobilmai funcþiona ºi amanunþat accidentul labazã. Dar nu existãniciun drum pânã lanoi, eram greu degãsit”, a mai povestitºa vremea respectivãMustaþã.

C u sângeleºiroind ºi

coastele rupte s-atârât prin zãpadagroasã

Un kilometru a mersprin zãpadã. Un kilo-metru care i s-a pãrutcel mai greu din viaþã.Cãdea în zãpada irealde rece, aºa cum opercepea el, ºi iar seridica. κi auzea coaste-le cum trosnesc în el ºiºtia cã are hemoragieinternã, dar nu seputea opri, pentru cãasta ar fi însemnatsfârºitul ºi pentru el, ºipentru colegul lui.Avea o ranã mare lafaþã, din care sângeleºiroia din abundenþã,

era desculþ dupã cebocancii i-au rãmas înelicopter, dar a mersmai departe spre ozonã unde ºtia cã seexploateazã lemnul. Afost cumplit ºi o spunechiar Teodor Mustaþã,cel care a stat de vorbãcu presa dupã 4 ani dela accident: „Aveam de urcat un mal, amîncercat ºi am cãzutdin nou. Eram pe final.Mã gândeam cã o sãmor ºi eu ºi amãrâtulde pilot, pe care îllãsasem acolo, sus.Atunci am auzit unmotor de camion.ªtiam cã am de fãcutdoar ºapte paºi ca sã urc pragul. ªtiam cã acolo e drumulforestier. Am reuºit”.

Salvatorii veniþi sã îicaute în munþi au datde epava elicopteruluiºi de celelalte trei victime mergând dupã urmele de sângelãsate de eroul de laPolatiºte.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Morþii nimãnui,îngropaþi deprimãrieA junºi la bãtrâneþe ºi

mãcinaþi de boalã,mulþi vârstnici dinPetroºani se sting fãrã ca vreo rudã sã fie alãturi de ei.

Nu au pe nimeni care sã leaprindã o lumânare atunci cândtrec în veºnicie ºi nu au pe nimenicare sã îi îngroape creºtineºte. Înaceste condiþii, autoritãþile localesunt singurele care pot face aceastãtrecere în lumea celor drepþi. Anul trecut, la Petroºani mai multepersoane au fost îngropate deprimãrie.

“S-au înmormântat din fondurile

Consiliului Local doi decedaþi fãrãaparþinãtori ºi am avut trei ajutoarede înmormântare pentru cei carebeneficiazã de venitul minim garantat, legea prevede ajutor deînmormântare. În situaþia în careapar persoane fãrã aparþinãtori noisuntem înºtiinþaþi de cãtre spital, sefac cercetãri de cãtre organele dePoliþie ºi în cazul în care nu estegãsit niciun aparþinãtor atunciaceºtia se înmormânteazã din fon-durile Consiliului Local. Lucrãm cucei de la Casa Pensionarilor, sunttarife sociale ºi ca atare nu implicãun consum foarte mare de bani”,a declarat Cristina Mraz, directorexecutiv DLAS Petroºani.

2200 de lei au plãtit anul trecut cei de la Direcþia Localã deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Petroºani pentru înmor-mântarea celor fãrã rude, dar ºipentru acordarea unor ajutoare deurgenþã în caz de deces.

Monika BACIUMonika BACIU

Tragedia aviaticã de la Polatiºterememoratã pas cu pas dupã 10 aniL a 10 ani de la tragedia aviaticã din zona Polatiºte de pe Defileu Jiului, la graniþa

dintre judeþele Hunedoara ºi Gorj, jandarmii vor rememora acele momentecumplite în care secunde au diferenþa dintre viaþã ºi moarte ºi îi vor comemora pe ceicare ºi-au pierdut viaþa în acel cumplit accident. Alãturi de jandarmi se vor aflasupravieºuitorii accidentului aviatic, aparþinãtori ai victimelor ºi membrii echipelorparticipante la acþiunea de salvare, care vor reface filmul tragicului eveniment.

D epartamentulpentru Energie

a publicat Proiectulde Hotãrâre deGuvern privind apro-barea acordãrii aju-torului de stat pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului -S.A. Petroºani, pentruanul 2015.

Prin proiectul de actnormativ se supunaprobãrii cheltuielilenecesare închiderii celortrei unitãþi miniere nevia-bile din cadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului - S.A.Petroºani, pentru anul2015 potrivit Deciziei2010/787/UE aConsiliului din 10decembrie 2010 privindajutorul de stat pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive ºi Deciziei

Comisiei Europene.Ajutorul de stat aferentacestui an este de peste140 de milioane de lei.

“Ajutorul de stat însumã totalã de 143.475mii lei pentru anul2015, este suportat inte-gral de la bugetul de stat,prin bugetul MinisteruluiEnergiei ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºiMediului de Afaceri”, se aratã în nota defundametare a proiectului de hotãrâre.

Conform actului, ajutorul de stat se vã

acord ºi pentru produsulhuilã energeticã livratde unitãþile intrate înproces de închideredefinitivã.

Ministerul EnergieiÎntreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului deAfaceri monitorizeazãnivelul de acordare alajutorului de stat, astfelîncât preþul cãrbuneluilivrat de unitãþile pro-ducãtoare de cãrbunecare beneficiazã de ajutorsã nu fie mai mic decâtpreþurile cãrbunelui de ocalitate similarã provenit

din terþe state.Nerespectarea decãtre SocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului - S.A.Petroºani acondiþiilor prevãzute prinDecizia ComisieiEuropene nr. C

(2012) 1.020/final, precum ºi a oricãrorobligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentrufacilitatea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive determinãaplicarea de cãtreMinisterul Energiei Între-prinderilor Mici ºi Mijlociiºi Mediului de Afaceri amãsurilor necesare în vederea recuperãriiajutoarelor de stat, încondiþiile legii.

Monika BACIUMonika BACIU

Turiºtii au lãsatîn Parâng zecide mii de lei

R ecord de turiºti înParâng. Weekendul

care tocmai a trecut a fotunul foarte bun în staþiuneamontanã Parâng.

Mii de turiºti au fost aici, lucrulacesta reflectându-se ºi asupraîncasãrilor rezultate de pe urmamijloacelor de transport pe cablu.Zeci de mii de lei au lãsat turiºtii în

staþiunea montanã. “Încasãrile au fost foarte bune ºi

pãrþile de schi sunt într-o starefoarte bunã pentru ca ºi vremeane-a ajutat în acest sens. Am bãtutcu ratracurile pârtiile ori de câteori a fost nevoie ºi avem aprecieridin partea turiºtilor care vin înParâng. Încasãrile din acest week-end au fost de 37.091 de lei. Suntîncasãri bune ºi speram sã o þinemtot aºa”, a declarat MarianPopescu, city-managerul municipiului Petroºani.

Porivit autoritãþilor locale, anulacesta numãrul turiºtilor care auales ca destinaþie Parângul a crescut considerabil. “Este ocreºtere semnificativã fata de anultrecut pentru ca anul trecut înaceastã perioadã aproape cã numai aveam deloc turiºti.

Telescaunul ºi pârtiile pe carele-am construit atrag mulþi turiºti”,a mai precizat sursa citatã.Creºterea numãrului de turiºti înParâng se datoreazã ºi investiþiilorrealizate de municipalitate, dar ºidatoritã faptului cã investitorii dinmunte au înþeles cã serviciile decalitate aduc iubitorii sportului alb.

Monika BACIU Monika BACIU

N oi reglemen-tãri pentru

protejarea minoriloraflaþi în risc deabandon. O serie de instituþii auanumite resposa-bilitãþi în ceea cepriveºte copiii.

Spre exemplu, launitãþile medicale, ceide aici au de luat maimulte mãsuri în colabo-rare cu Direcþia deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului.

“Aceastã hotãrâre deGuvern traseazã claranumite sarcini în grijanoastrã ºi a celorlalteinstituþii adicã spitaluluiºi a Serviciului deEvidenþã a Populaþiei ºia DGASPC-ului. Pânãacum nu erau prevãzuteclar anumite sarcini.Acum se pune foartemare accent pe asisten-tul medical din unitateasanitarã. Se prevãd anumite responsabilitãþiclare ºi în sensul cãnicio mãmicã care vineîn spital, aceasta trebuiesã prezinte actele deidentitate. În cazul în

care nu are actele deidentitate asistentulmedical, asistentul socialcare ar trebui sã fie înunitatea medicalã areobligaþia sã anunþeDirecþia de AsistenþãSocialã, sã anunþeServiciul de Evidentã aPopulaþiei. Noi trebuiesã avem grijã ca acestemãmici aflate în situaþiede risc sã fie înscrise lamedicul de familie. Suntmai multe sarcini carese impun ºi trebuie sãcolaborãm foarte strânstoþi. În acest sens noiam informat spitalul ºiam ataºat o copie dupãhotãrârea de Guvern ºisã sperãm cã în situaþiaîn care va fi cazul levom rezolva împreunã”,a declarat Cristina Mraz,

director executiv DLASPetroºani.

La Petroºani au exis-tat cazuri de abandonsau de risc de abandon,însã autoritãþile au luatmãsurile de rigoare.

“Au existat cazuri deacest gen. Acolo undenu au fost acte de identitate am încercat sãrezolvãm problemaîmpreunã cu cei care dela Direcþia de AsistenþãSocialã ºi cu cei de laEvidenþa Populaþiei.Acolo unde mãmicadorea sã abandonezecopilul datoritã problemelor sociale pecare le avea am inter-venit în familia lãrgitã amãmicii ºi am încercatcu anumite ajutoareexcepþionale sã ajutãm

familia pe o perioadã dedouã, trei luni sã poatãsã îºi rezolve situaþia lavremea respectivã. ªi culaptele praf pe care l-amavut la vremea respec-tivã la fel am încercat sã ajutãm mãmica însituaþia în care nu a avutlactaþie”, a mai spussursa citatã.

Acolo unde mamelenu aveau posibilitateade a-ºi creºte copiii,autoritãþile au colaboratºi cu familia extinsã, iarsuccesul a fost garantat.

“Cu ajutorul familieilãrgite pentru cã întot-deauna bunicii au un rolimportant în a sprijiniifetele ca totul sã fie înregulã ºi copilul sãcreascã în bune condiþii.Au fost ºi situaþii în carecopii au fost abandonaþiîn spital ºi atunci aceºticopii au intrat în evidenþã Direcþie pentruProtecþia Copilului operioadã dupã care aufost ºi situaþii fericite în care copiii au fostadoptaþi. Se iau toatemãsurile de care dispunem la vremearespectivã cã aceºtimicuþi sã nu rãmânãabandonaþi”, a mai

subliniat Mraz. Au exis-tat ºi cereri de adopþie,însã acesta este un pro-ces laborios. Pânã lafinalizarea procedurii deadopþie, autoritãþile auluat mãsura plasamentu-lui celor mici. “Pânã larealizarea adopþiei seiau mãsurile de urgenþãa unui plasament ori înfamilia lãrgitã ori în altãfamilie dacã este la vremea respectivã sauîntr-un centru. Pânã în

doi ani copilul este binesã nu fie instituþionali-zat”, a conchis direc-torul DLAS Petroºani.În vederea aplicãriiprevederilor prezenteihotãrâri, serviciul publicde asistenþã socialãdesemneazã cel puþinun asistent social careare obligaþia sãefectueze demersurilenecesare înregistrãriinaºterii copilului pãrãsitîn unitatea sanitarã, iardirecþia generalã de asis-tenþã socialã ºi protecþiacopilului desemneazãcel puþin un asistentsocial care are obligaþiasã efectueze demersurilepentru preluarea acestuia în sistemul deprotecþie a copilului,atunci când starea desãnãtate îi permite.

Monika BACIUMonika BACIU

Z eci de oamenicare locuiesc în

Colonia de jos amunicipiului Vulcanse plâng cã suntsufocaþi de gunoaieºi noroi. Deºeurile,zic ei, nu le-au fostridicate de un deceniu, însã, primarul GheorgheIle spune altceva.

Dincolo de barieracãii ferate, municipiulVulcan ne dezvãluiepeisaje rupte din filmeproaste, cu zeci decopii murdari, cu noroiºi gunoaie. Cei carestau acolo spun cãnimeni nu îi ia ºi pe ei

în seamã ºi se scufundãîn tonele de deºeuridepozitate înapropierea caselor.Noroiul este de netrecutîn zilele cãlduroase, iaroamenii de acolo numai au, spun ei, nicioscãpare. „Avem copii

mici care vin la ºcoalã,în oraº, la grãdiniþã.Pânã sus, trebuie sã leluãm încã o perechede papuci cu noi.Canalizarea este fãcutãde vreun an de zile. Le-am cerut sã ne aducãcontainere, nu ne-a adusnimic”, spune un bãrbatrevoltat, iar un altul îlaprobã: „Eu am 9nepoþi ºi gândiþi-vã cãmerg zi de zi la ºcoalã.Acolo, profesorii îiceartã cã nu vor sã îiprimeascã cã sunt mur-dari pe pantofi. Suntemuitaþi de toþi, suntembuni, numai la vot.Gunoiul nu s-a mai luatdin aceastã parte de

vreo 15 ani”. O femeieiese ºi ea revoltatã dincasã ºi ne spune cum lapoarta ei zace de multtimp un munte dedeºeuri ºi asta pentru cãacolo nu sunt ghene ºilumea s-a obiºnuit sãarunce acolo mizeria.„Vara, aici nu poþi trãide miros. Mã tem cãvine vara ºi iar murimîn casã de putoare”, a spus femeia.

Gunoiul este vizibilcã ochiul liber, iarnoroiul umple pânã larefuz fiecare stradã, darprimarul Gheorghe Ile

spune cã nu a pusacolo ghene pentru cãacei oameni nu plãtescniciodatã acest serviciu.Dar asta nu înseamnãcã nu le ridicã deºeurileperiodic. În plus, pri-marul spune cã are ºi

un proiect pentruasfaltarea zonei.

„Nu ºi-au plãtitgunoiul, dar nu este ade-vãrat cã nu l-am ridicatde atâta timp. Periodicse face acolo curãþenie,iar pentru acea zonãavem un proiect pentrufiecare stradã. Vomreface strãzile în acestan”, a spus primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile.

În Colonia de jos aVulcanului locuiescoameni sãraci ºi caselelor sunt dãrãpãnate.Vina pentru dezastrul

de acolo aparþine înmare mãsurã celor ceacceptã sã trãiascã aºa,dar ei aºteaptã sã fieîmpinºi de la spate, iarprimarul le promitemãcar asfalt în 2015.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Este vorba de maimulþi petroºãneni careau de prestat muncã înfolosul comunitãþii.Instanþa a dat câºtig decauzã autoritãþilor localecare acum se folosescde rãu-platnici pentrutreburile silnice. “Peperioada anului 2015de la 1 ianuarie ºi pânãîn prezent am primit unnumãr de 14 mandatede executare de lainstanþa de judecatã.Din cele 14 mandateunul a fost pus în aplicare ºi s-a executat.Oamenii ºi-au fãcutmunca în folosul comu-nitãþii, ºapte sunt în cursde executare. Oameniilucreazã în prezent laactivitãþile gospodãreºtiîn cimitirul central dinPetroºani. Pentru dife-renþa pânã la 14 man-date noi suntem în procedura pentru a gãsipersoanele în cauzã,pentru cã multe sunt

plecate în strãinãtate,sau sunt la þarã, dar sefac demersurile princorespondenþã cu toateinstituþiile abilitate pen-tru a gãsi persoanele ºica ulterior sã prestezeacea muncã în folosulcomunitãþii”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv SPADPPPetroºani. Sunt persoa-ne care au de prestatundeva la 200 de ore înfolosul comunitãþii.

“Majoritatea per-soanelor au amenzi carenu au fost plãtite. Aufost acþionaþi în instanþãiar instanþa a transfor-

mat amenda în ore înmuncã în folosul comu-nitãþii. Diferã de la cazla caz, sunt persoanecare au de executat unnumãr de 20, 30 de oreºi chiar pânã la 200 de ore. În funcþie de valoarea amenzii sunttransformate în muncãîn folosul comunitãþii”,a mai spus sursa citatã.Prestarea muncii silniceaduce un plus ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniului Public ºiPrivat care are unnumãr redus de anga-jaþi, iar astfel acoperã oarie mai largã. “Ne ajutã

pentru cã în cimitirulcentral este mult demuncã pentru cã trebuieigienizat în permanenþãºi în general aceste per-soane presteazã muncaîn cimitirul central”, aconchis Viºan. Cei careopteazã pentru a-ºi achita datoriile prinmuncã în folosul comunitãþii, potrivit uneiHotãrâri a ConsiliuluiLocal Petroºani, suntrepartizaþi la întreþinereadrumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau lapãstrarea curãþenieilocalitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ajutorul de stat pentru SNMÎVJ aferent anului 2015 este de peste 140 de milioane de lei

Mãsuri pentru prevenirea abandonului

Sub noroaie ºi gunoaie la Vulcan

Muncã silnicã în cimitirM uncesc în cimitir pentru

amenzile neplãtite.

D epartamentulpentru Energie

a publicat Proiectulde Hotãrâre deGuvern privind apro-barea acordãrii aju-torului de stat pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive dincadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului -S.A. Petroºani, pentruanul 2015.

Prin proiectul de actnormativ se supunaprobãrii cheltuielilenecesare închiderii celortrei unitãþi miniere nevia-bile din cadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului - S.A.Petroºani, pentru anul2015 potrivit Deciziei2010/787/UE aConsiliului din 10decembrie 2010 privindajutorul de stat pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive ºi Deciziei

Comisiei Europene.Ajutorul de stat aferentacestui an este de peste140 de milioane de lei.

“Ajutorul de stat însumã totalã de 143.475mii lei pentru anul2015, este suportat inte-gral de la bugetul de stat,prin bugetul MinisteruluiEnergiei ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºiMediului de Afaceri”, se aratã în nota defundametare a proiectului de hotãrâre.

Conform actului, ajutorul de stat se vã

acord ºi pentru produsulhuilã energeticã livratde unitãþile intrate înproces de închideredefinitivã.

Ministerul EnergieiÎntreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului deAfaceri monitorizeazãnivelul de acordare alajutorului de stat, astfelîncât preþul cãrbuneluilivrat de unitãþile pro-ducãtoare de cãrbunecare beneficiazã de ajutorsã nu fie mai mic decâtpreþurile cãrbunelui de ocalitate similarã provenit

din terþe state.Nerespectarea decãtre SocietateaNaþionalã deÎnchideri MineValea Jiului - S.A.Petroºani acondiþiilor prevãzute prinDecizia ComisieiEuropene nr. C

(2012) 1.020/final, precum ºi a oricãrorobligaþii asumate în vederea obþinerii ajutorului de stat pentrufacilitatea închideriiminelor de cãrbunenecompetitive determinãaplicarea de cãtreMinisterul Energiei Între-prinderilor Mici ºi Mijlociiºi Mediului de Afaceri amãsurilor necesare în vederea recuperãriiajutoarelor de stat, încondiþiile legii.

Monika BACIUMonika BACIU

Turiºtii au lãsatîn Parâng zecide mii de lei

R ecord de turiºti înParâng. Weekendul

care tocmai a trecut a fotunul foarte bun în staþiuneamontanã Parâng.

Mii de turiºti au fost aici, lucrulacesta reflectându-se ºi asupraîncasãrilor rezultate de pe urmamijloacelor de transport pe cablu.Zeci de mii de lei au lãsat turiºtii în

staþiunea montanã. “Încasãrile au fost foarte bune ºi

pãrþile de schi sunt într-o starefoarte bunã pentru ca ºi vremeane-a ajutat în acest sens. Am bãtutcu ratracurile pârtiile ori de câteori a fost nevoie ºi avem aprecieridin partea turiºtilor care vin înParâng. Încasãrile din acest week-end au fost de 37.091 de lei. Suntîncasãri bune ºi speram sã o þinemtot aºa”, a declarat MarianPopescu, city-managerul municipiului Petroºani.

Porivit autoritãþilor locale, anulacesta numãrul turiºtilor care auales ca destinaþie Parângul a crescut considerabil. “Este ocreºtere semnificativã fata de anultrecut pentru ca anul trecut înaceastã perioadã aproape cã numai aveam deloc turiºti.

Telescaunul ºi pârtiile pe carele-am construit atrag mulþi turiºti”,a mai precizat sursa citatã.Creºterea numãrului de turiºti înParâng se datoreazã ºi investiþiilorrealizate de municipalitate, dar ºidatoritã faptului cã investitorii dinmunte au înþeles cã serviciile decalitate aduc iubitorii sportului alb.

Monika BACIU Monika BACIU

N oi reglemen-tãri pentru

protejarea minoriloraflaþi în risc deabandon. O serie de instituþii auanumite resposa-bilitãþi în ceea cepriveºte copiii.

Spre exemplu, launitãþile medicale, ceide aici au de luat maimulte mãsuri în colabo-rare cu Direcþia deAsistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului.

“Aceastã hotãrâre deGuvern traseazã claranumite sarcini în grijanoastrã ºi a celorlalteinstituþii adicã spitaluluiºi a Serviciului deEvidenþã a Populaþiei ºia DGASPC-ului. Pânãacum nu erau prevãzuteclar anumite sarcini.Acum se pune foartemare accent pe asisten-tul medical din unitateasanitarã. Se prevãd anumite responsabilitãþiclare ºi în sensul cãnicio mãmicã care vineîn spital, aceasta trebuiesã prezinte actele deidentitate. În cazul în

care nu are actele deidentitate asistentulmedical, asistentul socialcare ar trebui sã fie înunitatea medicalã areobligaþia sã anunþeDirecþia de AsistenþãSocialã, sã anunþeServiciul de Evidentã aPopulaþiei. Noi trebuiesã avem grijã ca acestemãmici aflate în situaþiede risc sã fie înscrise lamedicul de familie. Suntmai multe sarcini carese impun ºi trebuie sãcolaborãm foarte strânstoþi. În acest sens noiam informat spitalul ºiam ataºat o copie dupãhotãrârea de Guvern ºisã sperãm cã în situaþiaîn care va fi cazul levom rezolva împreunã”,a declarat Cristina Mraz,

director executiv DLASPetroºani.

La Petroºani au exis-tat cazuri de abandonsau de risc de abandon,însã autoritãþile au luatmãsurile de rigoare.

“Au existat cazuri deacest gen. Acolo undenu au fost acte de identitate am încercat sãrezolvãm problemaîmpreunã cu cei care dela Direcþia de AsistenþãSocialã ºi cu cei de laEvidenþa Populaþiei.Acolo unde mãmicadorea sã abandonezecopilul datoritã problemelor sociale pecare le avea am inter-venit în familia lãrgitã amãmicii ºi am încercatcu anumite ajutoareexcepþionale sã ajutãm

familia pe o perioadã dedouã, trei luni sã poatãsã îºi rezolve situaþia lavremea respectivã. ªi culaptele praf pe care l-amavut la vremea respec-tivã la fel am încercat sã ajutãm mãmica însituaþia în care nu a avutlactaþie”, a mai spussursa citatã.

Acolo unde mamelenu aveau posibilitateade a-ºi creºte copiii,autoritãþile au colaboratºi cu familia extinsã, iarsuccesul a fost garantat.

“Cu ajutorul familieilãrgite pentru cã întot-deauna bunicii au un rolimportant în a sprijiniifetele ca totul sã fie înregulã ºi copilul sãcreascã în bune condiþii.Au fost ºi situaþii în carecopii au fost abandonaþiîn spital ºi atunci aceºticopii au intrat în evidenþã Direcþie pentruProtecþia Copilului operioadã dupã care aufost ºi situaþii fericite în care copiii au fostadoptaþi. Se iau toatemãsurile de care dispunem la vremearespectivã cã aceºtimicuþi sã nu rãmânãabandonaþi”, a mai

subliniat Mraz. Au exis-tat ºi cereri de adopþie,însã acesta este un pro-ces laborios. Pânã lafinalizarea procedurii deadopþie, autoritãþile auluat mãsura plasamentu-lui celor mici. “Pânã larealizarea adopþiei seiau mãsurile de urgenþãa unui plasament ori înfamilia lãrgitã ori în altãfamilie dacã este la vremea respectivã sauîntr-un centru. Pânã în

doi ani copilul este binesã nu fie instituþionali-zat”, a conchis direc-torul DLAS Petroºani.În vederea aplicãriiprevederilor prezenteihotãrâri, serviciul publicde asistenþã socialãdesemneazã cel puþinun asistent social careare obligaþia sãefectueze demersurilenecesare înregistrãriinaºterii copilului pãrãsitîn unitatea sanitarã, iardirecþia generalã de asis-tenþã socialã ºi protecþiacopilului desemneazãcel puþin un asistentsocial care are obligaþiasã efectueze demersurilepentru preluarea acestuia în sistemul deprotecþie a copilului,atunci când starea desãnãtate îi permite.

Monika BACIUMonika BACIU

Z eci de oamenicare locuiesc în

Colonia de jos amunicipiului Vulcanse plâng cã suntsufocaþi de gunoaieºi noroi. Deºeurile,zic ei, nu le-au fostridicate de un deceniu, însã, primarul GheorgheIle spune altceva.

Dincolo de barieracãii ferate, municipiulVulcan ne dezvãluiepeisaje rupte din filmeproaste, cu zeci decopii murdari, cu noroiºi gunoaie. Cei carestau acolo spun cãnimeni nu îi ia ºi pe ei

în seamã ºi se scufundãîn tonele de deºeuridepozitate înapropierea caselor.Noroiul este de netrecutîn zilele cãlduroase, iaroamenii de acolo numai au, spun ei, nicioscãpare. „Avem copii

mici care vin la ºcoalã,în oraº, la grãdiniþã.Pânã sus, trebuie sã leluãm încã o perechede papuci cu noi.Canalizarea este fãcutãde vreun an de zile. Le-am cerut sã ne aducãcontainere, nu ne-a adusnimic”, spune un bãrbatrevoltat, iar un altul îlaprobã: „Eu am 9nepoþi ºi gândiþi-vã cãmerg zi de zi la ºcoalã.Acolo, profesorii îiceartã cã nu vor sã îiprimeascã cã sunt mur-dari pe pantofi. Suntemuitaþi de toþi, suntembuni, numai la vot.Gunoiul nu s-a mai luatdin aceastã parte de

vreo 15 ani”. O femeieiese ºi ea revoltatã dincasã ºi ne spune cum lapoarta ei zace de multtimp un munte dedeºeuri ºi asta pentru cãacolo nu sunt ghene ºilumea s-a obiºnuit sãarunce acolo mizeria.„Vara, aici nu poþi trãide miros. Mã tem cãvine vara ºi iar murimîn casã de putoare”, a spus femeia.

Gunoiul este vizibilcã ochiul liber, iarnoroiul umple pânã larefuz fiecare stradã, darprimarul Gheorghe Ile

spune cã nu a pusacolo ghene pentru cãacei oameni nu plãtescniciodatã acest serviciu.Dar asta nu înseamnãcã nu le ridicã deºeurileperiodic. În plus, pri-marul spune cã are ºi

un proiect pentruasfaltarea zonei.

„Nu ºi-au plãtitgunoiul, dar nu este ade-vãrat cã nu l-am ridicatde atâta timp. Periodicse face acolo curãþenie,iar pentru acea zonãavem un proiect pentrufiecare stradã. Vomreface strãzile în acestan”, a spus primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile.

În Colonia de jos aVulcanului locuiescoameni sãraci ºi caselelor sunt dãrãpãnate.Vina pentru dezastrul

de acolo aparþine înmare mãsurã celor ceacceptã sã trãiascã aºa,dar ei aºteaptã sã fieîmpinºi de la spate, iarprimarul le promitemãcar asfalt în 2015.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Este vorba de maimulþi petroºãneni careau de prestat muncã înfolosul comunitãþii.Instanþa a dat câºtig decauzã autoritãþilor localecare acum se folosescde rãu-platnici pentrutreburile silnice. “Peperioada anului 2015de la 1 ianuarie ºi pânãîn prezent am primit unnumãr de 14 mandatede executare de lainstanþa de judecatã.Din cele 14 mandateunul a fost pus în aplicare ºi s-a executat.Oamenii ºi-au fãcutmunca în folosul comu-nitãþii, ºapte sunt în cursde executare. Oameniilucreazã în prezent laactivitãþile gospodãreºtiîn cimitirul central dinPetroºani. Pentru dife-renþa pânã la 14 man-date noi suntem în procedura pentru a gãsipersoanele în cauzã,pentru cã multe sunt

plecate în strãinãtate,sau sunt la þarã, dar sefac demersurile princorespondenþã cu toateinstituþiile abilitate pen-tru a gãsi persoanele ºica ulterior sã prestezeacea muncã în folosulcomunitãþii”, a declaratDaniel Viºan, directorexecutiv SPADPPPetroºani. Sunt persoa-ne care au de prestatundeva la 200 de ore înfolosul comunitãþii.

“Majoritatea per-soanelor au amenzi carenu au fost plãtite. Aufost acþionaþi în instanþãiar instanþa a transfor-

mat amenda în ore înmuncã în folosul comu-nitãþii. Diferã de la cazla caz, sunt persoanecare au de executat unnumãr de 20, 30 de oreºi chiar pânã la 200 de ore. În funcþie de valoarea amenzii sunttransformate în muncãîn folosul comunitãþii”,a mai spus sursa citatã.Prestarea muncii silniceaduce un plus ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniului Public ºiPrivat care are unnumãr redus de anga-jaþi, iar astfel acoperã oarie mai largã. “Ne ajutã

pentru cã în cimitirulcentral este mult demuncã pentru cã trebuieigienizat în permanenþãºi în general aceste per-soane presteazã muncaîn cimitirul central”, aconchis Viºan. Cei careopteazã pentru a-ºi achita datoriile prinmuncã în folosul comunitãþii, potrivit uneiHotãrâri a ConsiliuluiLocal Petroºani, suntrepartizaþi la întreþinereadrumurilor, parcurilor ºi zonelor verzi sau lapãstrarea curãþenieilocalitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ajutorul de stat pentru SNMÎVJ aferent anului 2015 este de peste 140 de milioane de lei

Mãsuri pentru prevenirea abandonului

Sub noroaie ºi gunoaie la Vulcan

Muncã silnicã în cimitirM uncesc în cimitir pentru

amenzile neplãtite.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 20156 Actualitate

Gala Premiilor Exclusivºi-a desemnat câºtigãtorii

I eri, la Sala de Marmurã a Primãrieimunicipiului Petroºani, într-un cadru

festiv au fost înmânate premiile ediþiei aXV-a a Galei Exclusiv. În continuare vãprezentãm câºtigãtorii:

PREMIILEEXCLUSIV 2015

Cel mai bun consilier deimagine – DANIEL PREDA(Apa Serv Valea Jiului)

Cel mai bun ONG –ASOCIAÞIA CASA PROURBIS (Eduard Wersanski)

Cel mai bun manager deONG – SERGIU CRISTIANIANZA (Fundaþia Ianza ArtInter-Cultural)

Cel mai bun proiectsocial – GRUPUL DE PRI-ETENI (Mariana Popa&friends)

Cel mai bun proiect cultural– „FII STAR ÎN ÞARA TA”(Antonela & Cãtãlin Þugulea)

Cel mai bun proiect publicde investiþii – „MODERN-IZAREA AMBULATORIULUISUP” (Tiberiu Iacob Ridzi)

PREMIU DEEXCELENÞà PENTRUACTIVITATEA ECUMENICÖ ZGÂRCEA MÃNÃSUC(pentru proiectul „Zidul careuneºte, sufletul care zideºte”)

Cel mai bun sportiv –AVRAM IANCU

PREMIU DE

EXCELENÞÃ PENTRUÎNTREAGA CARIERÃSPORTIVÃ – IOAN DANCIU

Cel mai bun poliþist –DOREL NEAG (ºeful Poliþieilocale Petroºani)

Premiul special: Cel mai bun tânãr artist -FABIANI PRCSINA

Cel mai bun artist – MIHAI SIMA (actor,Coordonator trupa de teatrupentru adolescenþi „Theatron”)

Cel mai bun artist plastic– PETRU BIRÃU

Cel mai bun scriitor –MARIAN BOBOC

Cel mai bun om de culturã – ION BARBU

PREMIU DE EXCELENÞÃPENTRU ÎNTREAGACARIERÃ LITERARÃ –DUMITRU GÃLÃÞAN JIEÞ

Cel mai bun susþinãtor alculturii - STELIAN ZANET

Cel mai bun susþinãtor alturismului – ADRIAN RUS

PREMIU DE EXCELENÞÃPENTRU ÎNTREAGACARIERÃ ARTISTICÃ – FRAN-CISC NEMETH

Cea mai bunã imagine

publicã – GEORGE ARTUR GÃMAN

Cel mai bun profesor –RADU SORIN

Premiu special pentruCel mai bun cadru didacticuniversitar – CSABI LORINCZ

PREMIU DE EXCELENÞÃPENTRU ÎNTREAGACARIERÃ UNIVERSITARÃ –prof. univ. dr. mat. WILHELM KECS

Cel mai bun lider sindical– DOMOKOS LAZSLO(Preºedinte Sindicatul „Huila”)

Cea mai bunã instituþiefinanciarã – CAR UNIREAIFN (Preºedinte Vasile Tarþa Marcu)

Cel mai bun funcþionarpublic – PAULINA DRAGOª(Director executiv PrimãriaPetroºani)

Cel mai bun reprezen-tant al Vãii Jiului într-o instituþie publicã de interesregional RODICA MARIANAPETER (Director executivAJOFM Hunedoara)

PREMIU DEEXCELENÞÃ PENTRU

ÎNTREAGA CARIERÃ ÎNADMINISTRAÞIA PUBLICÃLOCALÃ – ELENATÃTÃRCAN (secretar laCabinetul Primarului municipiului Vulcan)

Cel mai bun manager alunei instituþii de culturã –NICOLETA BOLCÃ (directorTeatrul de Stat „Ion D. Sîrbu”Petroºani)

Cel mai bun manager alunei instituþii de învãþãmânt–DANIELA CIONTESCU(director Colegiul NaþionalMihai Eminescu Petroºani)

Cel mai bun manager alunei instituþii medicale – ALINVASILESCU (director Spitalulde Urgenþã din Petroºani)

Cel mai bun manager alunei instituþii financiare –DUMITRU RÃSCOLEAN(director CAR Parîngul IFNPetroºani)

Cel mai bun manager –COSTEL AVRAM (Directorgeneral Apa Serv Valea Jiului)

Cel mai bun om de afaceri – EMIL PÃRÃU

PREMIU DEEXCELENÞÃ PENTRU

DOMENIUL AFACERILOR –GEORG SIMZIAN (proprietaral Grupului Simausrom Petrila)

Cel mai bun consilierlocal – POMPILIU BARBU

Cel mai bun consilierjudeþean – ADRIAN DAVID

Premiu special pentruAdministraþia Publicã Localã –DORIN GLIGOR

Cel mai bun parlamentar– HARALAMBIE VOCHIÞOIU

Cel mai bun viceprimarde municipiu – CRISTIANMERIªANU

Cel mai bun viceprimarde oraº – ADRIAN ALBESCU

Cel mai bun primar deoraº – NICOLAE DUNCA

Cel mai bun primar demunicipiu – GHEORGHE ILE

Cel mai bun om politic –DÃNUÞ BUHÃESCU

OMUL ANULUI 2014 -VALERIU BUTULESCU

P REMIILEEXCLUSIV

PENTRU MEDIA:Cel mai bun redactor de

ziar – MIHAELA MIHAI Cel mai bun reporter de

ziar – CORNELIU BRANCel mai bun fotoreporter

– GEZA SZEDLACSEKCel mai bun

corespondent de presã –RAMONA ROªULESCU

Cel mai bun jurnalist de investigaþii – CARMEN COSMAN PREDA

Cel mai bun editorialist –NICU TAªCÃ

Cel mai bun blogger –ILIE PINTEA

Cel mai bun ziar –ZIARUL VÃII JIULUI(CÃTÃLIN DOCEA)

Cel mai bun jurnalist deradio – AURA RISIPITU

Cel mai bun reporter TV– MONICA BACIU

Cel mai bun tehnicianTV – MARIAN GRECEA

Cel mai bun realizatorTV – GENU TUÞU

Cel mai bun coordonator de TV NET –CORNEL PINTEA

Cel mai bun manager depresã – MARIUS MITRACHE

Cel mai bun jurnalist –IONUÞ DRÃGOTESC

ValeriuButulescu, omulanului 2014V aleriu Butulescu este Omul

Anului 2014 în Valea Jiului.Premiul i-a fost oferit i-a fost oferitla Gala Premiilor Exclusiv, detrustul de presã omonim, el fiind,dupã cum spune directorulExclusiv Media, Tiberiu Vinþan,singurul care de-a lungul celor 15 ani de existenþã a acestei gale,a luat an de an premiu.

Tiberiu Vinþan chiar a declarat cã se teme oarecum sã nu uite câte cevadin meritele acestui om, cel mai tradusscriitor contemporan al României, ompolitic, cu o carierã de un sfert de secolºi chiar portar al echipei de fotbal JiulPetroºani.

„Acest om ar fi putut sã conducãoricând un complex minier sau ener-getic, dar nu a fãcut-o din modestie.Este un poliglot, un publicist ºi, poatevã mirã, un om politic cu o carierã de

25 de ani, modest. Este un om care areprezentat cu cinste comunitatea VãiiJiului în primele parlamente aleRomâniei ºi care la un moment dat înviaþã a fost portar al unei echipe de fotbal. Laureat al mai multor concursuri internaþionale de chitarã.Compozitor al unor aforisme pentrupian, intitulate „Valea Jiului”. Esteastãzi, cel mai tradus dintre scriitoriiromâni contemporani, lucrãrile salefiind traduse în zeci ºi zeci de limbi alepãmântului. Are peste 100 de premii

naþionale ºi internaþionale, dar are ºiPremiul Exclusiv. Într-un an dominat deeºecuri ale mediului politic, de afaceri ºichiar ale CEH. Omul anului 2014revine în acest an domnului ValeriuButulescu”, a spus Tiberiu Vinþan,organizatorul Galei.

Butulescu a vorbit despre aforismelecare l-au fãcut celebru, despreComplexul Energetic Hunedoara,teatru, educaþia sa ºi motivele pentrucare nu a plecat din Petroºani. Acestaa dedicat premiul comunitãþii teatraledin Petroºani. „ Mã consider un dramaturg, pentru cã am peste 40 depremiere în þarã ºi peste hotare. (…)Dedic acest premiu comunitãþii teatraledin Valea Jiului. M-am gândit cui i-aºputea dedica aceastã distincþie ºi credcã Teatrului I.D. Sîrbu din Petroºani,pentru cã aici se joacã spectacole cucasa închisã. Ne-am temut cã televiziu-nile ne furã spectatorii, dar nu este aºa.Teatrul autentic atrage ºi noi avem unulautentic, cu peste 20 de premiere. Vãrog, oameni puternici ai acestor zile,oameni politici, sã þineþi cont de culturã, de teatru, ajutaþi aceastã instituþie!”, a spus Valeriu Butulescu,Omul Anului 2014 în Valea Jiului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

C inematografuldin Vulcan,

singurul care maifuncþioneazã înValea Jiului, a fostluat cu asalt înultimele zile deiubitori ai filmuluidin întreaga Vale aJiului. Asta ºidatoritã faptului cãaici a rulat filmul„50 de umbre alelui Grey”, unul din-tre cele mai apreci-ate la ora actualã.

Primarul din Vulcan,Gheorghe Ile, spunecã nu s-a aºteptat cacinematograful sã fie efectiv asaltat decinefili, în special tineri sub 30 de ani,ºi, din acest motiv, le-asolicitat distruibuitorilorpeliculei sã prelungeascãperioada de proiecþie aacestui film. „Am cerutsã mai poatã rula încão sãptãmânã, pentrucã, într-adevãr, a fostfoarte multã lume, înspecial tineri”, adeclarat Gheorghe Ile.De precizat cã, dincolo

de succesul incontesta-bil al filmului, cinefiliiau venit la Vulcan ºipentru cã aici funcþio-neazã singurul cinema-tograf din Valea Jiului.O clãdire reabilitatã cufonduri de la bugetullocal, dupã ce aproxi-

mativ 17 ani a statnefolositã ºi, în timp,s-a degradat. O firmãdin Bucureºti a câºtigat licitaþia pentrufurnizarea ºi instalareaunui sistem de cinemadigital pentru sala cinematografului„Luceafãrul” dinmunicipiul Vulcan,„care sã ofere specta-torilor o experienþacinematograficã la unstandard modern decalitate ºi fidelitate”,dupã cum au fost cerinþele contractului,un echipament în valoare de 288.942lei, fãrã TVA. Astadupã ce, în 2011,edilii din Vulcan aureuºit sã treacã clãdi-rea Cinematografului

„Luceafãrul” în admi-nistrarea Primãriei, iarlucrãrile de reabilitarea imobilului au inclusatât partea de interior,cât ºi exteriorul. Anultrecut, proiectul a fostfinalizat, iar cine-matograful este acumunul de ultima gene-raþie, în care se potproiecta inclusiv filme3D. Gheorghe Ilespun cã este greu sãacopere investiþia, carese va amortiza proba-bil în 10 ani ºia stapentru cã jumãtate dincostul biletuluireprezintã suma nece-sarã închirierii filmului.Urmeazã apoi platataxelor ºi a impozitelorºi abia apoi se poatevorbi despre amorti-

zarea chletuielilor, însãimportant este cã lumeapoate merge din nouîntr-o salã de cinema.

L a Petroºanise cautã

fonduri europene

ªi edilii de laPetroºani au decis sã reabiliteze un fostcinematograf, însã pefonduri europene.Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiPetroºani spune cã laora actualã se cautãaxa de finanþare pentru implementareaproiectului ce vizeazãreabilitarea cinemato-grafului „7 Victoria”.Dupã ce l-a dat în concesiune, cu obliga-tivitatea menþineriiobiectului de activitate,Primãria din Petroºania decis, în toamnaanului tercut, sã iaînapoi fostul cinema-tograf din centrulmunicipiului ºi sã-lreabiliteze cu fondurieuropene. Clãdireaeste abandonatã ºi, aniîn ºir nu a avut nicio

utilitate. În 2009, imo-bilul a trecut din pro-prietatea privatã a statului ºi administra-rea Regiei Autonomea Distribuþiei ºiExploatãrii Filmelor„RomâniaFilm” îndomeniul public almunicipiului Petroºaniºi administrarea CLPetroºani. Doi ani maitârziu, însã, un om deafaceri din Petroºani aluat în concesiune prinlicitaþie publicã fostulCinematograf Victoriapentru a-i redafuncþionalitatea. Pelângã obligativitatea dea-i pãstra obiectul deactivitate timp de 5ani, investitorul anunþacã vrea sã deschidã ºi osalã de bowling cudouã piste, o salã dejocuri, o casã de pariurisportive ºi un fast food.Investiþia totalã ar fidepãºit cu mult100.000 de euro, chiardacã un calcul total nua fost efectuat nicio-datã, însã proiectul nua demarat. Locaþia afost doar curãþatã, atâtîn exterior, cât ºi în interior, iar apoimunicipalitatea a decissã ia înapoi clãdirea.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Brâncuºi – 139 de ani de la naºtereC onstantin Brâncuºi

va fi comemorat laCraiova ºi la Târgu Jiu.

Cei care vor sã vadã câtevaschiþe ale Coloanei Infinitului ºifotografii din timpul în care marele

Brâncuºi a stat la Petroºani, o potface la Muzeu Mineritului. Aiciexistã un colþ cu fotografii ºi documente din acea vreme, pringrija celor de la Petro Aqua.

Arhiepiscopia Craiovei, însã,organizeazã joi, 19 februarie, cuprilejul împlinirii a 139 de ani de lanaºterea lui Constantin Brâncuºi, oserie de manifestãri comemorativeîn douã oraºe care au marcat aniicopilãriei ºi adolescenþei mareluisculptor, Craiova ºi Târgu Jiu.

La Târgu Jiu, oraºul care gãzduieºte monumentalele operebrâncuºiene, manifestãrile vorîncepe la ora 11.00 cu o slujbã depomenire care va fi sãvârºitã laBiserica „Sfinþii Apostoli Petru ºiPavel” de cãtre ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Irineu, ArhiepiscopulCraiovei ºi Mitropolitul Olteniei,împreunã cu un sobor de preoþi ºi diaconi. Va urma o întrunire festivã la Palatul Prefecturii undeva avea loc premiera filmului„Acasã la Brâncuºi”, lansarea cãrþii„Strada Calea Eroilor” de VasileVasiescu ºi vernisajul unei expoziþiide picturã realizate de cãtre eleviai Liceului Teologic din Târgu Jiu.

Singurul din Valea Jiului

Cinematograful din Vulcan, asaltat de iubitorii filmului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Februarie 20158 Sport

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Blazonul, palmare-sul, sigla, istoria, succe-sul. Toate astea au fostbulversate de capaci-tatea ºi ferocitateaunor excrescenþe capi-taliste prost înþelese.Nu mai ºtie nimeni

exact cine-i Steaua,„Poli” Timiºoara,Universitatea Craiovasau chiar JiulPetroºani. Iubitorul defotbal cu simþul istorieis-a cam sãturat deoameni alunecoºi în

costume scumpe, carefac ºi dreg. Fac pedracu`! Cum se pierdanumite avantaje cu izeconomic, îºi iau mânade pe fotbal.

Oamenii se orien-teazã resemnaþi cãtreun alt concept. Spre„fotbalul mic” din cam-pionatele judeþene dinLigile a IV-a ºi a V-a.Nimeni nu mai vrea ca„patronul cu gipan” sã

mai conducã în fotbal.Existã o aplecare asuporterului de fotbalspre acel fotbal cu gustde boemie sau roman-tism care nu se maigãseºte decât în zonelerurale. Primari cuiubire de fotbal ºiconcitain – dau câtevaexemple trãite pe viu:Lupulescu la LuncaCernii, Stoica la Pui,Bãiconi la Rãchitova,

Vãlean la Geoagiu,Diniº la Bãiþa – auînþeles fenomenul la oaltã dimensiune.

Lumea îºi doreºte sãse întoarcã la fotbalulcu miros de câmp, degazon nepoluat degrandioase ºi perfideporniri cãtre acestsport. Abia aºtept 7martie, când la Liga aIV-a se joacã între un„ºut” ºi o nuntã.

Henþ cu mâna FOTBALCU MIROS DE CÂMP

D amian Militaru(a împlinit pe

19 decembrie 47 deani) este, fãrãîndoialã, unul dintrecei mai devotaþi jucãtori care auevoluat la JiulPetroºani.

Poate fi socotit ultimulromantic al unei echipe,care odatã cu ieºire lui dinscenã, a apus...

D escoperit deMache Vizitiu

Militaru era... militar laBaru, când Mache Vizitiu,antrenor pe atunci laRetezatul Haþeg, l-a adus laechipa din oraºul berii, prin

`88. Ajunge în 1990 la Jiul,debutând sub comanda luiPetre Libardi în Divizia „A”,pe 12 august 1990 într-unmeci „U” Cluj-Jiul 0-0.

„Aveam mari emoþii, darexcelenþii mei colegi RicoCristea, Ben. Popescu,Cristi Florescu, Bâcu,Lasconi ºi ceilalþi m-auprimit excelent. Veneam,totuºi, din Divizia „C”, darm-am adaptat repede, m-ambucurat enorm de acel 0-0la Cluj” îºi aminteºteMilitaru. A jucat la Jiul înacel sezon 1990-91 (32jocuri, 7 goluri), apoi încãdouã sezoane în „B”,trecând în sezonul 1993-94la Dinamo, revine la Jiul,dar pleacã la Steaua, undeva cunoaºte gloria înperioadele 1994-99.

„Rãmâne un mare regretla Steaua cã preºedintele deatunci, Marcel Puºcaº, numi-a dat drumul în `98 sãplec cu Þiþi Dumitriu la A.E.K. Atena”, rememoreazã Militaru.

F inal cu Steaua

Dupã scurte perioadeprin Rusia, apoi la BeneCraiova sau Inter Petrila,revine la Jiul, unde va maijuca în anii 2005-2007,atingând meciul nr. 200 înDivizia „A”, la ultima etapã,Jiul-Steaua 0-2, în 22 mai2007. Un destin marcat de34 goluri în Divizia „A”,început ºi terminat la JiulPetroºani.

C ei mai selecþionaþijucãtori români

din toate timpurilesunt Dorinel Munteanu(131 A), Gheorghe Hagi(124 A), Gicã Popescu(115 A), Rãzvan Raþ(102 A) ºi LadislauBölöni (101 A).

În cariera lor, ei au jucatcel puþin odatã împotrivaJiului, în campionatulDiviziei „A”

B ölöni, prietenullui Mulþescu

Laci Bölöni este jucãtoruldin Top 5 al selecþiilor înechipa României care ajucat de cele mai multe oriîmpotriva Jiului. Erau anii

`70-`80, anii de glorie acelor douã echipe, Jiul ºiA.S.A. Tg. Mureº, undeGigi Mulþescu ºi Laci Bölöni

erau liderii celor douãechipe. Bölöni a jucat laA.S.A. Tg. Mureº înperioada 1971-1984 iar laSteaua între anii 1984-1988. Din cele 86 degoluri marcate în Divizia„A” pentru cele douãechipe, el a marcat treigoluri pentru mureºeni,într-un meci de legendãA.S.A.-Jiul 5-2 în 1977 (2goluri) ºi un gol într-unmeci A.S.A.-Jiul 4-0 în1983. Era coleg laNaþionalã ºi prieten foartebun cu Gigi Mulþescu.

G icã Popescu, ungol în poarta

JiuluiGicã Popescu a jucat la

Universitatea Craiova înperioada 1985-1990, cu oîntrerupere de un tur în1988, când a jucat laSteaua. Când se afla sub

culorile craiovene, a marcatun gol Jiului în 1989, într-un meci UniversitateaCraiova-Jiul 2-0, el fiindautorul celui de-al doileagol.

G icã Hagi, tot un gol!

Marele Gicã hagi nu acâºtigat niciodatã laPetroºani, fie cã a jucat laFarul (1981-83), SportulStudenþesc Bucureºti(1983-1987) ºi Steaua(1987-90), marcând 141goluri. A marcat un golpentru Steaua la Petroºani(Jiul-Steaua 2-2 în 1990),ca ºi component a celorlalte douã echipenereuºind niciun gol.

L iderul, fãrã golcu Jiul

Dorinel Munteanu,recordmanul selecþiilor înechipa României a jucat înDivizia „A” la F.C. OltScorniceºti (1988-89),jucând apoi la Inter Sibiu(1990-91), DinamoBucureºti (1991-93), înBelgia ºi Germania, laSteaua (2003-2005),C.F.R. Cluj (2005-2007),F.C. Argeº (2006-2007) ºiF.C. Vaslui (2007-2008)având marcate la acestnivel 38 goluri. În partidelesusþinute împotriva Jiului nua marcat niciun gol.

R aþ, nimicîmpotriva Jiului

Rãzvan Raþ a fost unrapidist convins, jucând laechipa din Gideºti înperioada 1998-2003 (cuun retur la S.C. bacãu în2000-2001), acumulând 97de meciuri în Divizia „A”,cu 6 goluri marcate. Estesingurul jucãtor de „Top 5internaþionali A” care nu aprins niciun meci împotrivaJiului, fiind perioada în care Jiul juca în Diviziile„B” ºi „C”.

Fotbal. Poveºtile sportului.

Un destin de fotbalist

Damian Militaru, începutºi final de carierã la Jiul

Au jucat împotriva Jiului

576de meciuri au la un loc

în echipele României

primii cinci jucãtori, cei

mai selecþionaþi la Naþionalã.