Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 310

Miercuri, 20 februarie 2013

Emil Berceavrea sã preiaJiul Petroºani,dar nu are timp

sã stea douãore la uºa pri-marului Tiberiu

Iacob Ridzipentru discuþii

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Trebuie sã importãm idei

Austriecii arputea avea reþetamiraculoasã pen-tru dezvoltarea

turismului>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Salvarea vinede la duºmani: LSMVJ poate

recupera dreptulde 10% alminerilor

A cþiunea LSMVJ aflatã perolul Tribunalului

Hunedoara, în cauza privindaplicarea actului adiþional alCCM – 10% mãrire salarialã –poate salva acest drept alminerilor pierdut ”prin negli-jenþa” Sindicatului Muntele,la Curtea de Apel Alba.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Furtunã într-unpahar cu apã

Liderii minerilorau reclamatinutil la ITMconducerea

SNH

D upã ce au jucat ºi aupierdut în instanþã

majorarea salarialã a minerilor din Valea Jiului,lideri de sindicat mai dau odatã cu bâta în baltã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Mineritul va fi salvat prin credit BERD al CEH,

cu ”profit ajutat”

C a moderator ºi realizator sindical de televiziune, Adrian Jurca se promoveazã intens încercând sã convingã membriisindicatului al cãrui colider este, cã deþine adevãrul, cã îºi dã silinþa sã obþinã maximul de ”profit” din demersurile sale

ºi cã alþi sindicaliºti sunt rãi, dezinteresaþi etc., etc. La ultima întâlnire, de vinerea trecutã, de la Petroºani, cu ministrul dele-gat al Energiei, Constantin Niþã, au participat doar sindicatele bune, iar cele rele, nu. Vorba lui Jurca: stimaþi telespectatori,ce sindicate sunt acestea, care nu participã la discuþii privind salvarea mineritului??? >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Schimb de vieþi13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Iubire interzisã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Ce se întâmplã,doctore? (r)10:30 Furtuna de foc (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Testul curajului 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 New York Taxi 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI New York 0:00 Fringe

9:30 Dispãrutã, dar nuuitatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Festivalul Olimpic AlTineretului European -Braºov 2013 13:00 Rezumatele zileiUEFA Champions League13:45 Înainte ºi dupã 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Festivalul Olimpic Al Tineretului European -Braºov 2013 18:30 Parteneri de week-end19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ultimul Radio Show 0:00 Ora de business (r)0:50 Copilul din Macon

B ani din beton.Administraþia localã

din Petrila a încasat 200de mii de lei de pe urmademolãrii unor clãdiri ceau aparþinut fosteipreparaþii.

În prezent, în zonã au loclucrãri de ecologizare ºi dedemolare a mamuþilor ce odatãreprezentau un simbol al indus-triei miniere.

”La Preparaþia Petrila selucreazã la demolare ºi ecolo-

gizare ºi vor rãmâne în picioaredoar clãdirile care constituiefluxul de încãrcare ºi descãrcarede la cele douã unitãþi miniere,mina Lonea ºi mina Petrila”, adeclarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Contractul pentru ecologiza-rea zonei ºi demolarea clãdirilora fost în sumã de 400 de mii delei, iar administraþa localã aîncasat pânã acum jumãtate.

”A intrat în contul primãrieiconform contractului deasociere cu firma respectivã din

cei 4 miliarde caretrebuia sã ne deafirma ne-a dat 2,2miliarde”, a maideclarat sursacitatã.

Dupã ce zona vafi curãþatã ºi ecolo-gizatã, terenulpoate fi predatunor investitori carevor sã îºi demarezeo activitate în zonã.

”Acest terendupã ce va fi ecolo-gizat este pretabilmai ales cã utili-tãþile sunt aproape.Va fi cale feratã, vafi gaz, va fi drum deacces, va fi apã ºicurent. Este core-spunzãtor pentrudezvoltarea uneiinvestiþii sau chiar a

unui parc industrial în zonarespectivã”, a mai spusPãducel.

În anul 2006, prin HGR1008, pentru închiderea ºiecologizarea Preparaþiei Petrilas-au alocat, pe hârtie,17.471.200 lei, din care30.000 lei erau pentru elabo-rarea documentaþiei tehnice.

C uraþare cu ”necuraþi”

Ovidiu Luca este unom de afaceri contro-versat, fost interlopdin judeþul Hunedoaracare a fost cercetat îndosarul Hidra, dosar„al mafiei fierului vechidin Hunedoara”. Maimult, acesta a mai fostcercetat ºi în alte douãdosare, în careParchetul de pe lângãJudecãtoriaHunedoara adispus neîncepereaurmãririi penale. Însãlipsa resurselor aînceput sã se facãsimþitã ºi în acestdomeniu. Ovidiu Lucaeste reprezentantulsocietãþii Cletorom,societate care seocupã de demolarea ºi

ecologizarea fosteiPreparaþii de la Petrila. ClaudiuOvidiu Luca este unuldintre administratorii firmelorcare deruleazã lucrãri decolectare a deºeurilormetalice pe halda de zgurã dela Hunedoara ºi reprezentantulunei societãþi care se ocupã de

demolarea ºi ecologizareadiferitelor perimetre. Acesta sepoate mândri cu o avereimpresionantã, strânsã în maipuþin de zece ani, venituri caresunt pe mãsura controverselorlegate de modul în care le-adobândit. Claudiu Ovidiu Lucaeste proprietarul unor pensiunipe malul Lacului Cinciº ºi a maimultor maºini de lux dinclasa BMW.

De numele lui se leagã unincident ciudat, petrecut în2006, investigat de procuroriiDIICOT. La începutul acestuian, 2011, pe rolulTribunalului Hunedoara aînceput un proces între DirecþiaGeneralã a FinanþelorPublice Hunedoara ºi ClaudiuOvidiu Luca, care este cercetatpentru evaziune fiscalã.Reprezentanþii instituþiei aureclamat cã omul de afaceri s-asustras de la plata unor datoriiimportante faþã de stat, iarprocurorii Parchetului depe lângã JudecãtoriaHunedoara nu l-au trimis înjudecatã pentru ilegalitãþile decare a fost acuzat. Fosteleclãdiri, care odatãreprezentau prosperitateaindustriei din judeþulHunedoara “fac cu ochiul”diferiþilor “combinatori” buni latoate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 3

D upã ce au jucatºi au pierdut în

instanþã majorareasalarialã a minerilordin Valea Jiului,lideiri de sindicat maio datã cu bâta înbaltã.

Sindicatul Muntele areclamat la ITM conduce-rea Societãþii Naþionale aHulei pe motiv cã refuzãsã îi cheme la discuþiipentru negocierea unuinou contract se muncã alminerilor. Asta dupã ce,cu mânuþa lor, au semnatcã sunt de acord cu prelungirea actualuluicontract pânã la fineleanului 2013.

Liderii minerilor dinValea Jiului dovedesc ocrasã necunoaºtere alegii. ªi, în loc sã se

ocupe de problemele cuadevãrat importante aleoamenilor, îºi pierd vre-mea în chestiuni inutile ºiutopice. SindicatulMuntele, condus de PetreNica, a reclamat la ITMconducerea SNHPetroºani, societate carea preluat pãrþile dinvechea CNH ce intrã încomponenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Sindicaliºtii sunt nemulþu-miþi cã, în mod constant,SNH nu îi cheamã la dis-cuþii în vederea încheieriiunui nou contract demuncã. Perfect motivatam putea spune, dar astadacã am vorbi despreCCM al minerilor pe anul21014, pentru cã pentruacest an minerii au uncontract valabil. De fapt,pe finalul anului trecut, s-a semnat contractul

minerilor din Valea Jiuluipe anul 2012. Ulterior,printr-un act adiþional,

înregistrat la ITM; pãrþilesemnatare – CompaniaNaþionalã a Huilei

Petroºani ºi SindicatulMuntele – au convenitprelungirea prevederilorrespectivului contractcolectiv de muncã pânãla data de 31.12.2103.

Un contract care estevalabil ºi acum, cândminerii lucreazã la SNH,conform legislaþiei învigoare. Sorin Istrate,consilier în cadrul ITMHunedoara ºi responsabilîn relaþiile cu mass –media, a explicat cã „le-gislaþia prevede cã, însituaþia în care se schim-bã angajatorul, tot ceeace derivã din contracteleindividual ºi colectiv demuncã rãmân în vigoare.În consecinþã, CCM aflatîn vigoare îºi produceefectele pânã la daraexpirãrii valabilitãþii lui,respectiv 31.12.2013”.

S e zbat încã dinianuarie

Reamintim cãSindicatul Muntele adepus o sesizare laInspectoratul Teritorial deMuncã Hunedoara, pemotiv cã a fost depãºit termenul de 10 zile pentruînceperea negocierilorpentru Contractul Colectivde Muncã. Liderul de laSindicatul Muntele, PetreNica, susþinea cã au cerutrenegocierea CCM de lafinele lunii ianuarie, dar nuli s-ar fi onorat solicitarea.

Pentru mineri, acþiunealiderilor lor de sindicat numai este o noutate. Lagreva din primãvara anuluitrecut, aceºtia i-au strigatpreºedintelui de la„Muntele”: „Nica, Nica, n-ai fãcut nimica!”.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Furtunã într-un pahar cu apã

Liderii minerilor au reclamat inutil la ITM conducerea SNH

Ruine de miliarde

PreparaþiaPetrila a ”produs” 220de mii de leiprimãriei

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 20134 Actualitate

Carmen COSMAN

Bãrbatul de 33 de ania înfipt de mai multe oriun cuþit în trupul victimei,

mai ales în zona toraceluiºi doar o minune a þinut-o în viaþã pe femeia de26 de ani. Totul s-aîntâmplat pe fondul unui

conflict spontan izbucnitîntre cei doi soþi.

Cei doi s-au despãrþit,iar femeia s-a întors ladomiciliul conjugal pentrua-ºi mai lua din lucruri.Între ei a izbucnit un nouconflict, încheiat sângerosde bãrbat.

Furios, acesta a pusmâna pe un cuþit debucãtãrie, pe care l-aînfipt în trupul fostei

sale soþii. Cu multiple

plãgi înjunghi-ate, femeia aajuns al SpitalulMunicipalLupeni ºi se aflã

sub strictã supravegheremedicalã.

Potrivit medicilor,femeia a ajuns la spital cuplãgi superficiale abdomi-nale ºi multiple plãgitoracice, dar niciuna nu i-a pus viaþa în pericol. Bãrbatul în schimb este

supravegheatîndeaproape deanchetatori ºi, înfuncþie de concluzi-ile medicului legist,va fi sau nu reþinutºi arestat preventiv.

„Pe numele sus-pectului s-a întocmitun dosar de cerc-etate pentrucomiterea infracþiu-

nii de vãtãmare corpo-ralã. În funcþie denumãrul zilelor îngrijirimedicale ºi concluziilespecialiºtilor vor fi luatemãsurile prevãzute delege.

În momentul de faþãpersoana este cercetã înstare de libertate„, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor d cuvânt al IPJHunedoara.

Monika BACIU

Astfel, numai înintervalul 1 ianuarie - 4februarie 2013 au fostînregistrate 7 cazuri deasfixii ºi intoxicaþii cumonoxid de carbon.Evenimentele s-au sol-dat cu 12 victime, din-tre care 8 au decedat,ceea ce înseamnã cã lafiecare patru zile o per-soanã a murit asfixiatãcu monoxid de carbon.În judeþul Hunedoara, înacest an, s-a înregistratun caz în urma cãruia opersoanã ºi-a pierdutviaþa.

Numãrul persoanelordecedate în acest inter-val de aproximativ o

lunã este similar cunumãrul celor decedatepe parcursul întreguluian 2012, situaþia fiinduna fãrã precedent înaria de activitate aE.ON.

Cauza principalã aacestor evenimentetragice a fost utilizareaunor surse de încãlzirealimentate cu gaze natu-rale, racordate la coºuride fum necurãþate sauînfundate, construitenecorespunzãtor sauchiar folosirea unoraparate de încãlzireimproprii, deterioratesau neracordate lacoºuri sau utilizareaaragazurilor pentruîncãlzire ºi lãsarea lor în

funcþiune în timpulnopþii.

Punând în centrulpreocupãrilor siguranþapopulaþiei, E.ON ºiInspectoratul Generalpentru Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.),parteneri în cadrul cam-paniei “Împreunã pen-tru siguranþã”, atragatenþia asupra nece-sitãþii curãþãrii coºurilorde fum ºi a întreþineriicãilor de ventilare.Aceste mãsuri de sigu-ranþã sunt esenþialepentru evitarea intoxi-caþiilor ºi asfixierilor cumonoxid de carbon darºi pentru prevenireaincendiilor.

Pentru siguranþacetãþenilor, E.ON ºi

I.G.S.U recomandãacestora sã se asigurede verificarea ºicurãþarea coºurilor defum de cel puþin douãori pe an, una dintreverificãri trebuind sã fieefectuatã neapãratînaintea începeriisezonului rece, exclusivprin intermediulfirmelor de coºãrit saual persoanelor autor-izate sã efectuezeasemenea intervenþii.

Totodatã, se impunesupraveghereaaparatelor neautomati-zate care funcþioneazãcu flacãrã deschisã(aragazurilor) ºi interz-icerea utilizãrii acestoraca surse de încãlzire.

Diana MITRACHE

Razia a avut loc în cursulzilei de luni la domiciliile celordoi din municipiulHunedoara. Poliþia a capturato adevãratã pradã de contra-bandã ºi i-a reþinut pe propri-etarii imobilelor. „PoliþiºtiiBiroului de Investigare aFraudelor Hunedoara au efec-tuat, în cursul zilei de ieri,douã percheziþii domiciliare,

la imobilele deþinute deînvinuiþii VASILE C., de 45de ani ºi SAFTA L., de 53 deani, ambii din Hunedoara,acþiuni în urma cãrora augãsit cantitatea de 21.560 deþigarete ºi 54 de pachete decafea, toate provenind dincontrabandã. Suspectul estecercetat pentru comitereainfracþiunii de contrabandã ºia fost reþinut pe bazã deordonanþã pentru 24 ore ºi

depus în Centrul deReþinere ºi Arest Preventival IPJ Hunedoara”, spuneBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii spun cã vorcere arestarea celor doi,iar dosarele lor vor fiprezentate JudecãtorieiHunedoara cu propunerede arestare preventivã.

MonikaBACIU

”În ce nepriveºte, conformstatutului nostru,avem competenþade a analiza aba-terile disciplinarede la CodulDeontologic ai

Statutut Medicilordin România.Astfel la nivelulanului 2012 s-auînregistrat unnumãr de 30 desesizãri din care s-au soluþionat 22,restul fiind în cursde soluþionare”, searatã într-un

rãspuns remisCronicii Vãii Jiuluide preºedinteleColegiuluiMedicilorHunedoara,

medicul MirceaArtean.

În ceea cepriveºte cazurile demalpraxis acesteasunt de compe-tenþa Direcþiei deSãnãtate Publicãde a fi analizate ºisoluþionate.

Medicii dinjudeþul Hunedoarasunt monitorizaþiîn permanenþã dinpunct de vedereprofesional deColegiul Medicilor,iar anual o partedintre ei suntsancþionaþi pentrudiferite abateri dis-ciplinare.

30 de abateri disciplinare în rândul medicilor hunedoreni

30de sesizãri de abateri disciplinare. Lanivelul Colegiului Medicilor Hunedoara

în anul 2012 au fost depuse 30 de sesizãri cuprivire la cazurile de abateri disciplinare.

Conflict conjugal tranºat cu cuþitul de bucãtãrie

D ivorþul l-a adus în pragul nebunieipe un bãrbat din Uricani, care ºi-a

înjunghiat cu bestialitate soþia.Dupã cea comis fapta, bãrbatul a dispãrut deacasã, dar a fost prins marþi dimineaþade poliþiºti ºi dus la audieri.

U n hunedorean ºi-a pierdut viaþadupã ce s-a intoxicat cu monoxid

de carbon. Disfuncþionalitãþile înregis-trate la coºurile de fum sau utilizareaaragazurilor ca surse de încãlzire suntcâteva dintre cauzele care au stat la ori-ginea a numeroase evenimente tragiceînregistrate în aria de activitate a com-paniei E.ON Gaz Distribuþie, în primalunã a acestui an.

Percheziþii lacontrabandiºtii de þigãri

P oliþiºtii au descins luni în locuinþele a doihunedoreni, despre care se ºtia cã fac

trafic cu þigãri de cointrabandã. Afaceriºtii aurãmas fãrã mii de þigãri ºi mai multe pachetede cafea.

CCooººuurrii llee ddee ffuumm,, mmooaarrttee ss iigguurrãã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 5

E mil Bercea estepregãtit sã preia

echipa de fotbal JiulPetroºani. Omul de afacerispune cã este gata oricândsã facã asta.

Ba mai mult, ieri dimineaþã,acesta a afirmat pe postul deradio Mondo FM cã, deocam-datã, nu are dispoziþia de a stadouã ore la uºa primaruluiTiberiu Iacob Ridzi, pentru a dis-cuta despre viitorul formaþiuniisportive, aºa cum spune cã afãcut Alin Simota.

Manifestul suporterilor echipeiJiul Petroºani, care a avut locduminicã, nu a rãmas fãrã ecou.Omul de afaceri petroºenean,Emil Bercea, ºi-a manifestat dorinþa de prelua ºi finanþaechipa, pentru continuareatradiþiei fotbalului din Valea Jiului.Ba mai mult, acesta s-ar fi înþelesdeja cu Simota.

“Este o idee mai veche a mea,nu este una nouã. Demult amvrut sã preiau echipa de fotbal.Am discutat cu Alin Simota, a ziscã o dã, iar eu sunt interesat.Echipa se aflã în situaþia în carese aflã, dar eu zic cã nu dincauza lui Alin Simota. El nu estevinovatul principal pentru situaþiaasta”, a declarat omul de afaceri Emil Bercea.

Primarul Petroºaniului a afir-mat ºi el cã este deschis la oriceidee care ar conduce spre bineleechipei. “Mã bucur cã suntoameni dispuºi sã investeascã înaceastã zonã, cu toþii sunt foartebine primiþi. Eu am declaratacum douã sãptãmâni cã voi faceo întâlnire ºi o dezbatere publicãpentru a vedea care sunt soluþiilepentru salvarea echipei JiulPetroºani, iar acest lucru se vaîntâmpla în aceastã sãptãmânã. Este binevenit orice investitor ºi la fel, este binevenitã oriceidee”, a declarat Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.

Dar, Emil Bercea a mai afir-mat cã Alin Simota ar fi pututconduce fãrã probleme Jiul încontinuare, dacã primea vreun

ajutor din partea adminis-traþiei locale. El apovestit la Mondo FMun episod în carespunea cã AlinSimota a stat circadouã ore la uºa edilu-lui doar pentru a fiprimit de acesta.Acum, pentru cã vortrebui demarate dis-cuþii vizavi de prelu-area bazei sportive ºide tot ceea ceimplicã schimbareafinanþatorului, Berceasusþine cã nu aredeocamdatã douãore libere de aºteptatla uºile primãriei.“Vrem ca TiberiuIacob Ridzi sã fieclientul nostru, sãplãteascã bilet ºi sãvinã la meci, dacã nupoate sã sprijineechipa financiar. Dar

mãcar sã fie lângã echipã ca ºisuporter. Când mã pregãtesc sãstau douã ore la uºã sã discutãm, atunci o sã avem discuþii. Deocamdatã nu mai amrãbdarea asta”, a mai afirmat Emil Bercea.

În replicã, edilul petroºeneansusþine cã nu a þinut niciodatã lauºã pe nimeni cu intenþie. “Nuºtiu, eu în principiu încerc sã nuþin pe nimeni la uºã, dar dacã vinîn momente în care am întâlniriprogramate înainte, atunci cu siguranþã, oamenii vor trebui sãmai aºtepte” , a spus ºi TiberiuIacob Ridzi.

În final, Emil Bercea a maiafirmat cã a discutat ºi cu alþioameni de afaceri din ValeaJiului, care ºi-au manifesta dorinþa de a contribui la finanþarea echipei JiulPetroºani. De menþionat estefaptul cã între cei doi, primarulPetroºaniului ºi omul de afaceri,existã o apropiere mai veche,dar care se pare cã în ultimavreme s-a rãcit. Tiberiu IacobRidzi împreunã cu soþia sa,Monica Iacob Ridzi, l-a cununatreligios pe Emil Bercea.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

T urismul dinAustria poate

deveni un model desucces pentru cel dinParâng, dar numaidacã toþi factoriiresponsabili de al noivor înþelege cã estenevoie de conlucrare.

Infrastructurã inclusiv întransportul pe cablu, pârtiibine amenajate ºi,neapãrat, conlucrarea fac-torilor responsabili. În liniimari, aceasta este reþetapentru un turism profitabil,care sã ducã al dezvoltareaParângului. O reþetã pecare primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi, a aflat-o în Austria,unde a fost invitat la un

concurs mondial de schi,dar ºi pentru a vedea lafaþa locului cum se faceturismul organizat, care sãaducã ºi profit. ”Scopuleste comun. Acela de aatrage cât mai mulþi turiºti,de a oferi servicii cât maibune ºi cât mai prompte

pentru a putea face faþãconcurenþei Eu sunt opti-mist, pentru cã lucrurile auînceput sã miºte. Sigur, nuîntr-o perioadã foartescurtã, dar eu cred cãputem sã învãþãm lucrurileacestea. (…) Calea ceamai bunã este cea a dia-logului ºi trebuie sãînþelegem cu toþii cã nuexistã o competiþie directãºi exclusivã între unul ºialtul. Adicã nu poate sã-imeargã unuia foarte bineºi la restul foarte prost”, adeclarat primarul TiberiuIacob – Ridzi.

Iar ac turismul sã sedezvolte ºi Parângul sãdevinã cu adevãrat o alter-nativã cel puþin la ValeaPrahovei, trebuie eliminatºi turismul la negru, carenu poate intra în discuþieîntr-o economie realã depiaþã.

T urismul lanegru trebuie

eliminat

Primarul recunoaºte cãexistã o problemã majorãcu acei cabanieri care fen-

teazã statul, dar spune cãpânã acum cea mai greasancþiune aplicatã celorprinºi a fost fix un avertisment! „Noi am ridicat aceastã problemã,inclusiv cu clasificarealocaþiilor. Au fostreprezentanþii MinisteruluiTurismului ºi în 2011 ºi în2012 la Petroºani. I-amchemat la discuþii pe ceicare au investiþii înParâng. Nu s-au aplicatamenzi, ci s-a dat operioadã de timp în careei sã poatã sã se clasifice.Nu noi dãm amenzile”, amai spus edilul dinPetroºani.

Toate aceste discuþii vindupã ce primarul a vãzutla faþa locului, adicã înAustria, ce înseamnã cuadevãrat turism, o activi-tate care acolo a devenitde mult profitabilã.Practic, 25% din PIB-ulAustriei se realizeazãnumai din industria spor-turilor de iarnã! Iar astaînseamnã un managementadevãrat în turism, idei ºiplanuri de dezvoltare, aplicate unitar.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Trebuie sã importãm idei

Austriecii ar putea avea reþeta miraculoasãpentru dezvoltarea turismului

Emil Bercea vrea sã preia Jiul Petroºani, dar nu are timp sã stea douã ore la uºa primarului Tiberiu Iacob Ridzi pentru discuþii

„E ºi o expoziþie, dar înacelaºi timp ºi un act edu-caþional. A trebuit, practic,ca fiecare sã înveþe ºi sãreþinã câteva noþiunidespre fiecare curent,fiecare pictor pe care l-austudiat ºi dupã lucrãrilecãruia au realizat ºi ei niºtegravuri”, spune prof.Radu Chinþa, iniþiatorulexpoziþiei

Cu aceste lucrãri va firealizat ºi un volum, iarprofesorul explicã cum vafi posibil. „Intenþionãm

chiar sã realizãm ºi o carte.Fiecare a notat câteva ideidespre pictorul pe care ºi l-a ales, despre curentul dinpicturã respectiv. Eu zic cã,în tot ceea ce am fãcutpânã acum am cãutatexperimentul, numai înexpoziþia aceasta, nu preaam experimentat, ci ammers pe lucruri clasice,bine fãcute, bine ºtiute”, amai declarat Radu Chinþa.

24 de copii au lucrat ºiau expus pe simeze,fiecare cum s-a pri-

ceput. Cei mai talentaþi ausculptat în lemn, saulinoleum, iar cei mici, aupictat linguri de lemn, carevor ajunge ºi ele o povesteîntr-o viitoare carte. „Euexpun un portet legat dearta bizantinã. Existã otehnicã anume. Înainte deimprimarea pe foaie,seface un desen pe o coalã,apoi se imprimã pe un

linoleum, sesculpteazã, sepicteazã ºi seimprimã”, spuneAna Cristina, unuldintre micii artiºticare expun. „Eu

am pictat auto-portretul lui Picasso ºi amîncercat sã îl expun cât maibine”, afirmã ºi artistaRoxana Maria, care spunecã din aceastã expoziþie a

învãþat cã„arta nupoate sã fiedoar cu ofoaie ºi o

pensulã ºi niºteculoare. Ea poate fi transformatã în mai multe feluri”.

Cei mai mici artiºti, nuau putut folosi instru-mentele de sculpturã ºiatunci, au pictat linguri,despre care au inventatmici poveºti. „Lingura meaa fost unul dintre cei maimari astronauþi din lume ºiacum a ajuns un om simplu de lemn. E o poveste cam trustã, cãacum, nimeni nu îl mai

recunoaºte, nu mai ºtienimic de el”, ne povesteºteun alt mic artist. „SuntBogdan Morar ºi linguramea se numeºte Tutan lin-gurã. A cucerit tot Egiptulcândva. Ea a fost sculptatãpe vremea luiTutankamun, de un sculp-tor renumit Tunama”, îºiimagineazã un alt puºtipovestea lingurii sale.

Vernisajul expoziþiei areloc miercuri, la ora 17,00,la Clubul Copiilor dinPetrila, iar la eveniment vaveni sã cânte fiul TatianeiStepa, Cãtãlin ºi FlorentinBudea, cu un grup de copiide la acest club.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

E dilii dinPetroºani au

decis sã serbeze iubireaîn stil românesc ºi anulacesta au ignorat cudesãvârºire Valentine’sDay. Cu totul altfelstau lucrurile cândvine vorba desperDragobete.

„Iubeºte româneºte”! Aºa îiîndeamnã edilii dinPetroºani pe localnici ºi, înconsecinþã, au decis sãmarcheze ca atare ziua de

24 februarie, deDragobete. „Este o acþiunea Forumului pro Urbis ºivremsã

facem o competiþie întreºcoli pe aceastã temã. E osãrbãtoare româneascã,similarã cu Valentine’sDay, iar eu cel puþin suntadeptul promovãrii cât maimult a produselor ºi tradiþi-ilor româneºti care nu suntcu nimic mai prejos decâtcele din alte pãrþi”, adeclarat primarul munici-piului Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi.

C redinþe populare de

Dragobete

Pe 24 februarie, în ziuacând Biserica Ortodoxãsãrbãtoreºte AflareaCapului Sfântului IoanBotezãtorul, spiritualitateapopularã consemneazãziua lui Dragobete, zeu altinereþii, patron aldragostei ºi al bunei dispoziþii.

În trecut, Dragobete eraziua când feþele ºi bãieþii se

îmbrãcau în haine de sãr-bãtoare ºi, dacã timpul erafrumos, porneau în grupuriprin lunci ºi pãduri, cân-tând ºi cãutând primeleflori de primãvarã. Fetelestrângeau în aceastã zighiocei, viorele ºitãmâioase, pe care lepuneau la icoane, pentru ale pãstra pânã la Sânziene,când le aruncau în apelecurgãtoare. În dimineaþazilei de Dragobete feþele ºi

femeile tinere strângeauzãpadã proaspãtã, otopeau ºi se spãlau cu apãastfel obþinutã pe cap,crezând cã vor avea pãrulºi tenul plãcute admirato-rilor. De obicei, tinerii, feteºi bãieþi, se adunau maimulþi la o casã, pentru a-ºi“face de Dragobete”, fiindconvinºi cã, în felul acesta,vor fi îndrãgostiþi întregulan, pânã la viitorulDragobete. Aceastã întâl-

nire se transforma, adesea,într-o adevãratã petrecere,cu mâncare ºi bãuturã. De

multe ori bãieþii mergeauîn satele vecine, chiuind ºicântând peste dealuri, pen-

tru a participa acolo la sãr-bãtoarea Dragobetelui.Sãrbãtoarea avea, aºadar,toate trãsãturile unei sãrbã-tori premaritale, de anta-mare a unor relaþii întretinerii din comunitate, ceanticipau nunþile.

Se mai credea cã în ziuade Dragobete pãsãrilenemigratoare se adunã înstoluri, ciripesc, îºi alegperechea ºi încep sã-ºiconstruiascã cuiburile,pãsãrile neîmperecheateacum rãmânând fãrã puipeste varã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Gravuri inedite la PetrilaO ineditã expoziþie de gravuri în lemn,linoleum, sau pe linguri de lemn va fi

vernisatã miercuri, 20 februarie, la Petrila.Elevii artistului Radu Chinþa sunt gata sãexpunã lucrãri inedite, din care au învãþatmulte. A fost, spune artistul, o lecþie pentru toþi,de la cei mai mici, pânã la cei mari. P rimii vânzãtori de mãrþiºoare

ºi-au fãcut apariþia în piaþadin Petroºani, chiar dacã mai suntcâteva zile pânã la 1 martie.Afacerea încã nu este înfloritoare,dar comercianþii se aºteaptã sãscoatã profitul mult visat.

Nu-ºi pot numi afacerea o „minã deaur”, însã unvânzãtor demãrþiºoare, înpreajma zilei de1 Martie, dacãare ºi mãrþiºoarefãcute manual, lasfârºitul unei zileipoate rãmâne ºi1500 de lei.Câºtigurile crescmai ales în ulti-ma zi de vân-zare. Nu la fel debine se vând ºimãrþiºoarele„moderne”achiziþionate înspecial dinChina, celel caresunt acum pe piaþã. „Sunt broºe majori-tatea ºi le punem noi ºnur alb ºi roºu. Sevând pentru cã au preþuri mici, dar

câºtigul nu este la fel de mare la vânzãtoriicare le fac manual din pãr ºi carton”,susþine un comerciant. Preþul, de altfel,este principalul „vinovat” care-i determinãpe tineri sã uite de mãrþiºorul tradiþional ºisã se orienteze spre cel modern.

T radiþia s-a cam uitat

Mãrþiºorul se aflã undeva la graniþa din-tre superstiþie ºi magie, semnificaþiile luifiind în strânsã legãtura cu trecerea timpu-

lui, cu natura,respectiv cuvestireaprimãverii ca dealtfel, majori-tatea obiceiurilorºi tradiþiilor.

Venirea primãveriieste trecerea într-o perioada caremusteºte de viaþã. Firul alb ºi roºu,

împletit este singura constantã, care nu afost înlocuitã de modã sau de vremuri ºi acãrei semnificaþie este una singurã, de a

aduce noroc ºi sãnãtate.Din pãcate, semnificaþialui s-a transmis în timpunor mici obiecte, dinplastic, sticlã, lemn saumetal, în forme ºi culoridin ce în ce mai artistice,ironice. Doar ºnurul arãmas nealterat ºi multedintre femeile care maipoartã mãrþiºor, poartãdoar firul, legat la închei-etura mâinii, cã sã lemeargã bine, nu ca sã îlvadã cineva cum se

întâmpla odinioarã. Toate tarabele dinPetroºani, precum ºi din celelalte oraºeale Vãii Jiului, sunt pline de jucãrii, broºe,obiecte care mai de care mai groteºtiaduse din China, la preþuri minime.Vremurile s-au schimbat atât de mult,încât ceea ce era o datã o plãcere, adevenit acum o obligaþie. Bãrbaþii sunt ceicare dãruiau mãrþiºoare, cu bucurie ºidragoste. Acum, cei mai mulþi o fac dinobligaþie.

Maximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

L-au ignorat pe „Valentin”, dar îl serbeazã pe Dragobete

S-a dat startulla mãrþiºoare

„E ºi o expoziþie, dar înacelaºi timp ºi un act edu-caþional. A trebuit, practic,ca fiecare sã înveþe ºi sãreþinã câteva noþiunidespre fiecare curent,fiecare pictor pe care l-austudiat ºi dupã lucrãrilecãruia au realizat ºi ei niºtegravuri”, spune prof.Radu Chinþa, iniþiatorulexpoziþiei

Cu aceste lucrãri va firealizat ºi un volum, iarprofesorul explicã cum vafi posibil. „Intenþionãm

chiar sã realizãm ºi o carte.Fiecare a notat câteva ideidespre pictorul pe care ºi l-a ales, despre curentul dinpicturã respectiv. Eu zic cã,în tot ceea ce am fãcutpânã acum am cãutatexperimentul, numai înexpoziþia aceasta, nu preaam experimentat, ci ammers pe lucruri clasice,bine fãcute, bine ºtiute”, amai declarat Radu Chinþa.

24 de copii au lucrat ºiau expus pe simeze,fiecare cum s-a pri-

ceput. Cei mai talentaþi ausculptat în lemn, saulinoleum, iar cei mici, aupictat linguri de lemn, carevor ajunge ºi ele o povesteîntr-o viitoare carte. „Euexpun un portet legat dearta bizantinã. Existã otehnicã anume. Înainte deimprimarea pe foaie,seface un desen pe o coalã,apoi se imprimã pe un

linoleum, sesculpteazã, sepicteazã ºi seimprimã”, spuneAna Cristina, unuldintre micii artiºticare expun. „Eu

am pictat auto-portretul lui Picasso ºi amîncercat sã îl expun cât maibine”, afirmã ºi artistaRoxana Maria, care spunecã din aceastã expoziþie a

învãþat cã„arta nupoate sã fiedoar cu ofoaie ºi o

pensulã ºi niºteculoare. Ea poate fi transformatã în mai multe feluri”.

Cei mai mici artiºti, nuau putut folosi instru-mentele de sculpturã ºiatunci, au pictat linguri,despre care au inventatmici poveºti. „Lingura meaa fost unul dintre cei maimari astronauþi din lume ºiacum a ajuns un om simplu de lemn. E o poveste cam trustã, cãacum, nimeni nu îl mai

recunoaºte, nu mai ºtienimic de el”, ne povesteºteun alt mic artist. „SuntBogdan Morar ºi linguramea se numeºte Tutan lin-gurã. A cucerit tot Egiptulcândva. Ea a fost sculptatãpe vremea luiTutankamun, de un sculp-tor renumit Tunama”, îºiimagineazã un alt puºtipovestea lingurii sale.

Vernisajul expoziþiei areloc miercuri, la ora 17,00,la Clubul Copiilor dinPetrila, iar la eveniment vaveni sã cânte fiul TatianeiStepa, Cãtãlin ºi FlorentinBudea, cu un grup de copiide la acest club.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

E dilii dinPetroºani au

decis sã serbeze iubireaîn stil românesc ºi anulacesta au ignorat cudesãvârºire Valentine’sDay. Cu totul altfelstau lucrurile cândvine vorba desperDragobete.

„Iubeºte româneºte”! Aºa îiîndeamnã edilii dinPetroºani pe localnici ºi, înconsecinþã, au decis sãmarcheze ca atare ziua de

24 februarie, deDragobete. „Este o acþiunea Forumului pro Urbis ºivremsã

facem o competiþie întreºcoli pe aceastã temã. E osãrbãtoare româneascã,similarã cu Valentine’sDay, iar eu cel puþin suntadeptul promovãrii cât maimult a produselor ºi tradiþi-ilor româneºti care nu suntcu nimic mai prejos decâtcele din alte pãrþi”, adeclarat primarul munici-piului Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi.

C redinþe populare de

Dragobete

Pe 24 februarie, în ziuacând Biserica Ortodoxãsãrbãtoreºte AflareaCapului Sfântului IoanBotezãtorul, spiritualitateapopularã consemneazãziua lui Dragobete, zeu altinereþii, patron aldragostei ºi al bunei dispoziþii.

În trecut, Dragobete eraziua când feþele ºi bãieþii se

îmbrãcau în haine de sãr-bãtoare ºi, dacã timpul erafrumos, porneau în grupuriprin lunci ºi pãduri, cân-tând ºi cãutând primeleflori de primãvarã. Fetelestrângeau în aceastã zighiocei, viorele ºitãmâioase, pe care lepuneau la icoane, pentru ale pãstra pânã la Sânziene,când le aruncau în apelecurgãtoare. În dimineaþazilei de Dragobete feþele ºi

femeile tinere strângeauzãpadã proaspãtã, otopeau ºi se spãlau cu apãastfel obþinutã pe cap,crezând cã vor avea pãrulºi tenul plãcute admirato-rilor. De obicei, tinerii, feteºi bãieþi, se adunau maimulþi la o casã, pentru a-ºi“face de Dragobete”, fiindconvinºi cã, în felul acesta,vor fi îndrãgostiþi întregulan, pânã la viitorulDragobete. Aceastã întâl-

nire se transforma, adesea,într-o adevãratã petrecere,cu mâncare ºi bãuturã. De

multe ori bãieþii mergeauîn satele vecine, chiuind ºicântând peste dealuri, pen-

tru a participa acolo la sãr-bãtoarea Dragobetelui.Sãrbãtoarea avea, aºadar,toate trãsãturile unei sãrbã-tori premaritale, de anta-mare a unor relaþii întretinerii din comunitate, ceanticipau nunþile.

Se mai credea cã în ziuade Dragobete pãsãrilenemigratoare se adunã înstoluri, ciripesc, îºi alegperechea ºi încep sã-ºiconstruiascã cuiburile,pãsãrile neîmperecheateacum rãmânând fãrã puipeste varã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Gravuri inedite la PetrilaO ineditã expoziþie de gravuri în lemn,linoleum, sau pe linguri de lemn va fi

vernisatã miercuri, 20 februarie, la Petrila.Elevii artistului Radu Chinþa sunt gata sãexpunã lucrãri inedite, din care au învãþatmulte. A fost, spune artistul, o lecþie pentru toþi,de la cei mai mici, pânã la cei mari. P rimii vânzãtori de mãrþiºoare

ºi-au fãcut apariþia în piaþadin Petroºani, chiar dacã mai suntcâteva zile pânã la 1 martie.Afacerea încã nu este înfloritoare,dar comercianþii se aºteaptã sãscoatã profitul mult visat.

Nu-ºi pot numi afacerea o „minã deaur”, însã unvânzãtor demãrþiºoare, înpreajma zilei de1 Martie, dacãare ºi mãrþiºoarefãcute manual, lasfârºitul unei zileipoate rãmâne ºi1500 de lei.Câºtigurile crescmai ales în ulti-ma zi de vân-zare. Nu la fel debine se vând ºimãrþiºoarele„moderne”achiziþionate înspecial dinChina, celel caresunt acum pe piaþã. „Sunt broºe majori-tatea ºi le punem noi ºnur alb ºi roºu. Sevând pentru cã au preþuri mici, dar

câºtigul nu este la fel de mare la vânzãtoriicare le fac manual din pãr ºi carton”,susþine un comerciant. Preþul, de altfel,este principalul „vinovat” care-i determinãpe tineri sã uite de mãrþiºorul tradiþional ºisã se orienteze spre cel modern.

T radiþia s-a cam uitat

Mãrþiºorul se aflã undeva la graniþa din-tre superstiþie ºi magie, semnificaþiile luifiind în strânsã legãtura cu trecerea timpu-

lui, cu natura,respectiv cuvestireaprimãverii ca dealtfel, majori-tatea obiceiurilorºi tradiþiilor.

Venirea primãveriieste trecerea într-o perioada caremusteºte de viaþã. Firul alb ºi roºu,

împletit este singura constantã, care nu afost înlocuitã de modã sau de vremuri ºi acãrei semnificaþie este una singurã, de a

aduce noroc ºi sãnãtate.Din pãcate, semnificaþialui s-a transmis în timpunor mici obiecte, dinplastic, sticlã, lemn saumetal, în forme ºi culoridin ce în ce mai artistice,ironice. Doar ºnurul arãmas nealterat ºi multedintre femeile care maipoartã mãrþiºor, poartãdoar firul, legat la închei-etura mâinii, cã sã lemeargã bine, nu ca sã îlvadã cineva cum se

întâmpla odinioarã. Toate tarabele dinPetroºani, precum ºi din celelalte oraºeale Vãii Jiului, sunt pline de jucãrii, broºe,obiecte care mai de care mai groteºtiaduse din China, la preþuri minime.Vremurile s-au schimbat atât de mult,încât ceea ce era o datã o plãcere, adevenit acum o obligaþie. Bãrbaþii sunt ceicare dãruiau mãrþiºoare, cu bucurie ºidragoste. Acum, cei mai mulþi o fac dinobligaþie.

Maximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

L-au ignorat pe „Valentin”, dar îl serbeazã pe Dragobete

S-a dat startulla mãrþiºoare

“În principal, se doreºte un împru-

mut de la BERD pentru investiþiile demediu la termocentraleºi investiþiile din mine-rit pentru eficientizare.Discuþia de la Paroºenia fost mult mai creativãºi optimistã, poate ºidatoritã faptului cã aavut loc la cea maimodernã entitate eco-nomicã de acest gen dinþarã” – Sorin Vasilescu,prefect de Hunedoara.

Ca moderator ºi realiza-tor sindical de televiziune,Adrian Jurca se pro-moveazã intens încercândsã convingã membrii sindi-catului al cãrui colider este,cã deþine adevãrul, cã îºi dãsilinþa sã obþinã maximulde ”profit” din demersurilesale ºi cã alþi sindicaliºtisunt rãi, dezinteresaþi etc.,etc. La ultima întâlnire, devinerea trecutã, de laPetroºani, cu ministrul delegat al Energiei,Constantin Niþã, au partici-pat doar sindicatele bune,iar cele rele, nu. Vorba luiJurca: stimaþi telespecta-tori, ce sindicate sunt aces-tea, care nu participã ladiscuþii privind salvareamineritului??? Chiar aºa!Dincolo de rivalitatea dintrecele douã grupuri sindicale,de ce n-or fi participat, cãse discuta soarta minerituluiºi a minerilor (a câta oarã!)ºi a ComplexuluiEnergetic??

I-am întrebat direct peliderii LSMVJ, afiliaþi deFederaþia SindicatelorEnergetica, de ce nu suntinteresaþi de viitorulComplexului EnergeticHunedoara, de mine ºiminerit, de termocentralelecare vor prelua huila etc.,etc. Am aflat cã lucrurile

stau exact aºa (cã nu auparticipat la întâlnirea de laPetroºani), dar invers (suntinteresaþi, drept pentrucare au participat la cea dela Paroºeni).

La întâlnirea ministruluiNiþã cu echipele de con-ducere a SNH,Termocentralelor Mintia ºiParoºeni au participat toþiliderii de sindicat aiLSMVJ, în frunte cu ZoltanLacataº, preºedinteleFederaþiei Energetica, IonPisc, prefectul deHunedoara ºi câþiva parlamentari.

L a Paroºeni,ministrul a fost

contrazis ºi el s-abucurat

Aºa am aflat cã discuþi-ile, analizele ºi propunerilenãscute pe ”un tãrâm maioptimist”, respectiv la sediul uneia dintre cele maimoderne termocentrale dinþarã – Paroºeni, au fostmult mai articulate ºi folosi-toare decât cele avute lasediul Companiei dinPetroºani, unde discuþiile s-au diluat în alte interese,cum ar fi denigrarea ºischimbarea directorilor.

Cu aceastã ocazie,ministrului Niþã i s-a maipotolit nervozitatea acumu-latã la Petroºani, abordareade la Paroºeni contrazicân-du-l ºi el bucurându-se deacest lucru. Dacã la sediulCompaniei, în conferinþade presã a declarat supãrat:

„Constat cã existã o anu-mitã diferenþã de opinieîntre minerit ºi cei careproduc energie, ceea ce numi se pare corect. Atunciva trebui sã vedem care ecea mai bunã solutie, lãsãmun director de la energiesau punem unul de laminerit, în aºa fel încât sãcreãm un echilibru care sãconducã la un manage-ment eficient ºi nu la unmanagement care toatãziua sã se batã pe scaune.Nu asta mã intereseazã pemine”, la Paroºeni a gãsito conlucrare între celedouã pãrþi minerit-energie.Mai mult, sindicatele completau propunerile specialiºtilor ºi invers,demostrând cã scopul estecomun – viabilizareaComplexului energetic. Înaceastã atmosferã lipsitã deîncrâncenare s-au nãscut ºicâteva idei îmbucurãtoare.

I nformaþii optimiste cu

soluþii alternativePrefectul judeþului

Hunedoara, SorinVasilescu, a sintetizatnoianul de informaþii culese de la participanþii laîntâlnirea de lucru de laParoºeni, informaþii opti-miste, cu soluþii alternative.Ideea de bazã este cã înprima fazã, ComplexulEnergetic Hunedoara va fiajutat, prin preþul energieiºi legislaþie, sã fie pe profitpentru ca apoi sã poatã

contracta un credit de laBanca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare– BERD – pentru a-ºiputea realiza investiþiile învederea unei viabilitãþisolide.

”În principal, se doreºteun împrumut de la BERDpentru investiþiile de mediula termocentrale ºi investiþi-

ile din minerit pentru efici-entizare. Discuþia de laParoºeni a fost mult maicreativã ºi optimistã, poateºi datoritã faptului cã a avutloc la cea mai modernãentitate economicã deacest gen din þarã. S-a relu-at ºi îmbunãtãþit ideea nãs-cutã la SNH privind preþulpe MW ºi Gcal, care ar tre-bui sã fie, sã zicem la Gcalde 100 lei din care o partesã meargã pe investiþii, iarla Mwatt sã fie de vreo390 lei, din care de aseme-nea o parte importantã sãmergã în investiþii. Sperãmsã obþinem de la ANREavizul ºi probabil îl vomobþine. Oricum energiaeste ºi acum peste preþulmediu de piaþã” – a pre-cizat prefectul Vasilescu.

S oluþii noi ºienergie mixtã –

termo, hidro,nuclear

”Da, s-a nãscut la acestãdiscuþie ideea reîntoarceriicãtre Complex a 5% din

energia vândutã, aºa cumse mai practicã în spaþiuleuropean. Sunt þãri în careacest procent este ºi de9%. Directorul din Minister,dl. Sãndulescu, s-a angajatcã va face demersurilenecesare pentru a vedea înce mãsurã acest lucru esteposibil. Dacã s-ar reuºi, arfi o sursã de finanþare

importantã.În aceste condiþii,

Complexul Energetic ar fipe profit ºi nu mai trebuiesã aºtepte încasarea, pen-tru cã fiind pe profit ajutatîn cazul nostru, poate con-tracta credit BERD din caresã-ºi facã investiþiile. Poatefi un credit sindicalizat,adicã mai multe bãnci sãcrediteze complexul. Sigurcã se poate sã nu obþinãcele 60 milioane euro

necesare pentru investiþii,dar o mare parte va fi,apoi pas cu pas se potrezolva ºi restul.

Pentru viitor existãsoluþii în vederea viabilitãþiicomplexului, pentru cã nueste important sã senumescã Hunedoara,poate fi numit oricum. Seîncearcã un mixt deenergie, adicã termo, hidroºi nuclearã. Atunci vomputea spune cã suntem cuadevãrat viabili pe piaþã” –a explicat prefectul deHunedoara, SorinVasilescu.

Parcã vizita ministruluiConstantin Niþã în ValeaJiului sunã altfel dupãmomentul Paroºeni.Mesajul acestuia cum cã nus-au identificat soluþii pen-tru salvarea mineritului ºifuncþionarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,transmis la conferinþa depresã de la Petroºani ce aavut loc înainte de întâl-nirea de la Paroºeni, a bul-versat Valea ºi judeþul. Afost, probabil, momentul încare ministrul a fost con-vins cã nu are cu cine lucraaici, în teritoriu, dar ºi ceidin teritoriu au crezut cã nuau ministru.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A cþiunea LSMVJaflatã pe rolul

TribunaluluiHunedoara, în cauzaprivind aplicarea actu-lui adiþional al CCM –10% mãrire salarialã –poate salva acest dreptal minerilor pierdut”prin neglijenþa”Sindicatului Muntele,la Curtea de ApelAlba. ”Sentinþa poate fialta, dacã temeiul dedrept este altul ºireclamantul – altul”.

Sindicalismul mineriloreste de multã vreme frag-mentat în Valea Jiului, uniidându-se mai lideri decâtalþii, clar în detrimentulmembrilor de sindicat –minerii.

De data aceasta, spunjuriºtii, tot rãul dintre eipoate fi un bine pentrumineri.

Este vorba de procesulpierdut de SindicatulMuntele privind cererea îninstanþã a majorãrii sporu-lui de periculozitate con-form salariului minim peeconomie, adicã 10 % lasalariu, conform unui actadiþional semnat în 2 februarie anul trecut.

A u murit cudreptatea

în braþe

Foºti juriºti ai CNH audeclarat cã SindicatulMuntele nu a ºtiut sã-ºisusþinã cauza în instanþã ºinu s-a conformat proce-durilor, pentru cã una esteCodul Civil ºi alta Codul

de Procedurã Civilãprivind litigiile de muncã.

Apoi cuvântul de fondori nu a fost susþinutdeloc, ori a fost neadec-vat, pentru cã altfel nu seexplicã rãsturnarea de situaþie fãrã rezerve. Esteposibil ca în motivareahotãrârii, Curtea de ApelAlba sã oblige CNH sãrecupereze banii acordaþi,sau sã oblige SindicatulMuntele sã înapoiezebanii. În ambele situaþii,CNH sau SindicatulMuntele Lupeni trebuie sãse îndrepte împotrivasalariaþilor care au benefi-ciat de aceºti bani ºi sã-iexecute silit, indiferentunde sunt angajaþi lamomentul de faþã. Chiardacã Sindicatul Muntele acerut un lucru corect, cinstit, nu este suficient sã-l ceri, ci sã ºtii ºi cumsã acþionezi/declari/susþiipentru a-þi câºtiga drep-tatea, altfel mori cu ea înbraþe. Ceea ce s-a ºiîntâmplat.

A ltfel de proces, pe

aceeaºi temã

Dar mai existã o acþi-une în instanþã, pe aceeaºiproblemã a majorãriisalariilor, doar cã cererea

este formulatã ºi motivatãaltfel, cu probe privindcorespondenþa între sindi-cate ºi CNH, CNH ºiMinisterul de resort,îndeplinirea condiþiilor deacordare a acestor mãriri,respectiv încadrarea înbuget etc., etc. În plus, unavocat specializat pe litigiide muncã se ocupã decaz.

”Noi avem procesul perol, la Tribunalul Deva, dareste cu totul altfel formu-latã ºi motivatã cerereanoastrã, a celor de laLSMVJ privind mãrireasalarialã a salariaþilorCNH. Adicã s-au acordataceºti bani în baza a ceva,care a fost aprobat decineva, s-a încadrat înbuget, deci este absolutlegalã acordarea celor10%. Cui ºi de ce sã setragã aceºti bani dacãsumele se încadreazã înbugetul stabilit de minis-ter? Cei de la Muntele aufãcut niºte greºeli majoreºi tot ce se întâmplã rãu înminerit este din cauza lor.Au pierdut pe toate fron-turile ºi ceea ce este maigrav este cã scandalul carel-au iscat între categoriileprofesionale din minerit –

lucru nemai întâlnit – nuºtiu dacã se va stinge.Eventual dacã acest sindicatse retrage… Vom vedeaacum ce se mai poaterepara privind aceastã

mãrire de 10%” – adeclarat preºedinteleLSMVJ, Zoltan Lacataº.

Liderii din cadrul LigiiSindicatelor Miniere,împreunã cu avocatul în

cauzã, s-au hotãrât sãaºtepte la rândul lor moti-varea hotãrârii Curþii deApel Alba Iulia, pentru astabili cum vor acþiona în continuare pentru a contracara rãul fãcut ”prin neglijenþa” celor de laSindicatul Muntele, pelângã susþinerea cererilorlor.

Soluþia datã de instaþa dejudecatã poate fi alta, dacãtemeiul de drept este altul,sindicatul este altul, deciexistã ºanse de câºtig.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Minele viabile sunt...

neviabileC ele patru mine considerate

viabile sunt neviabile. Cel puþinasta declarã cei care sunt implicaþi însistemul de minerit. Cele patru mineviabile sunt Lonea, Livezeni, Vulcanºi Lupeni, acestea fiind incluse înSocietatea Naþionalã a Huilei.

”Minele sunt neviabile ºi în momentulîn care noi discutãm problema viabilizariilor s-a pus în anumite condiþii, investitile ºiangajarea de personal tânãr sunt esenþiale.Din pãcate sursã pentru aceste lucruri nuau gãsit-o încã cei care ne conduc ºi maimult decât atât nu au putut sã gãseascãbani pe care sã-i aloce cãtre investiþii darpot gãsi bani pentru investiþii ºi materialecare trag în jos activitatea economicã acompaniei. Avem o solicitare de cel puþino lunã de zile, aici mã refer la minaLupeni, prin care am cerut angajarea aminim 60 de persoane la un loc de muncãcare necesitã forþa de muncã ºi nu avemcu ce sã o clasam, dar nu cred cã vomreuºi pentru cã aceºti oameni care ne conduc nu ne înþeleg”, a declarat PetreNica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Investiþii în sistemul minier din ValeaJiului nu s-au mai fãcut de mai bine de 20de ani. acum, ministrul delegat al Energiei,Constantin Niþã, aflat vineri în Petroºani adeclarat cã pentru cele 4 mine ar fi nevoiede 60 de milioane de euro. Bani care artrebui gãsiþi de Societatea Naþionalã aHuilei, din profit.

”Cu siguranþãinvestitile în minerittrebuie fãcute per-manent ºi susþinut,nu putem sã inves-tim luna viitoare 20de milioane deeuro, noi nu avemce face cu ei lunaviitoare. Un pro-gram coerent pecare directorul general ar fi trebuitsã-l aibã trebuia sãconþinã un graficeºalonat alinvestiþilor ºi maimult decât atâtorice manager

serios avea lângã program ºi liniuþa cusursa de finanþare. Am înþeles cã nu avemzeci de milioane sã cumpãrãm complexsau milioane de euro sã cumpãrãm com-bine de înaintare, dar minimul necesar nucred cã nu existã. Ar trebui sã se uitepuþin la contractele alea frumoase deachiziþii ºi dacã le-ar da pe acelea puþin înjos ar constata cã existã puþine resursefinanciare ºi pentru alocarea cãtreinvestiþii”, a mai precizat sursa citatã.

Acum doi ani s-a luat în calcul numireaunor manageri privaþi în fruntea compani-ilor cu capital de stat. Liderii minerilorspun cã ºi la SNH aceasta ar fi cea maibunã variantã, astfel încât sistemul sã devinã unul profitabil.

”Din acest punct de vedere cu siguranþãda pentru cã în acel moment acel mana-ger ºi-ar dori sã rentabilizeze activitateapentru cã acesta ar fi targetul lui sã punãactivitatea aceasta pe picioare. Orice manager numit pe orice alte criterii decâtcele profesionale va face exact ceea ce seface astãzi”, a conchis Nica.

ªi ministrul Energiei, Constantin Niþã s-a declarat nemulþumit de conducereaSNH ºi nu exclude posibilitatea de a numiun alt manager.

Monika BACIUMonika BACIU

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Salvarea vine de la duºmani: LSMVJ poate recupera dreptul de 10% al minerilor

Mineritul va fisalvat princredit BERD al CEH, cu”profit ajutat”

“În principal, se doreºte un împru-

mut de la BERD pentru investiþiile demediu la termocentraleºi investiþiile din mine-rit pentru eficientizare.Discuþia de la Paroºenia fost mult mai creativãºi optimistã, poate ºidatoritã faptului cã aavut loc la cea maimodernã entitate eco-nomicã de acest gen dinþarã” – Sorin Vasilescu,prefect de Hunedoara.

Ca moderator ºi realiza-tor sindical de televiziune,Adrian Jurca se pro-moveazã intens încercândsã convingã membrii sindi-catului al cãrui colider este,cã deþine adevãrul, cã îºi dãsilinþa sã obþinã maximulde ”profit” din demersurilesale ºi cã alþi sindicaliºtisunt rãi, dezinteresaþi etc.,etc. La ultima întâlnire, devinerea trecutã, de laPetroºani, cu ministrul delegat al Energiei,Constantin Niþã, au partici-pat doar sindicatele bune,iar cele rele, nu. Vorba luiJurca: stimaþi telespecta-tori, ce sindicate sunt aces-tea, care nu participã ladiscuþii privind salvareamineritului??? Chiar aºa!Dincolo de rivalitatea dintrecele douã grupuri sindicale,de ce n-or fi participat, cãse discuta soarta minerituluiºi a minerilor (a câta oarã!)ºi a ComplexuluiEnergetic??

I-am întrebat direct peliderii LSMVJ, afiliaþi deFederaþia SindicatelorEnergetica, de ce nu suntinteresaþi de viitorulComplexului EnergeticHunedoara, de mine ºiminerit, de termocentralelecare vor prelua huila etc.,etc. Am aflat cã lucrurile

stau exact aºa (cã nu auparticipat la întâlnirea de laPetroºani), dar invers (suntinteresaþi, drept pentrucare au participat la cea dela Paroºeni).

La întâlnirea ministruluiNiþã cu echipele de con-ducere a SNH,Termocentralelor Mintia ºiParoºeni au participat toþiliderii de sindicat aiLSMVJ, în frunte cu ZoltanLacataº, preºedinteleFederaþiei Energetica, IonPisc, prefectul deHunedoara ºi câþiva parlamentari.

L a Paroºeni,ministrul a fost

contrazis ºi el s-abucurat

Aºa am aflat cã discuþi-ile, analizele ºi propunerilenãscute pe ”un tãrâm maioptimist”, respectiv la sediul uneia dintre cele maimoderne termocentrale dinþarã – Paroºeni, au fostmult mai articulate ºi folosi-toare decât cele avute lasediul Companiei dinPetroºani, unde discuþiile s-au diluat în alte interese,cum ar fi denigrarea ºischimbarea directorilor.

Cu aceastã ocazie,ministrului Niþã i s-a maipotolit nervozitatea acumu-latã la Petroºani, abordareade la Paroºeni contrazicân-du-l ºi el bucurându-se deacest lucru. Dacã la sediulCompaniei, în conferinþade presã a declarat supãrat:

„Constat cã existã o anu-mitã diferenþã de opinieîntre minerit ºi cei careproduc energie, ceea ce numi se pare corect. Atunciva trebui sã vedem care ecea mai bunã solutie, lãsãmun director de la energiesau punem unul de laminerit, în aºa fel încât sãcreãm un echilibru care sãconducã la un manage-ment eficient ºi nu la unmanagement care toatãziua sã se batã pe scaune.Nu asta mã intereseazã pemine”, la Paroºeni a gãsito conlucrare între celedouã pãrþi minerit-energie.Mai mult, sindicatele completau propunerile specialiºtilor ºi invers,demostrând cã scopul estecomun – viabilizareaComplexului energetic. Înaceastã atmosferã lipsitã deîncrâncenare s-au nãscut ºicâteva idei îmbucurãtoare.

I nformaþii optimiste cu

soluþii alternativePrefectul judeþului

Hunedoara, SorinVasilescu, a sintetizatnoianul de informaþii culese de la participanþii laîntâlnirea de lucru de laParoºeni, informaþii opti-miste, cu soluþii alternative.Ideea de bazã este cã înprima fazã, ComplexulEnergetic Hunedoara va fiajutat, prin preþul energieiºi legislaþie, sã fie pe profitpentru ca apoi sã poatã

contracta un credit de laBanca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare– BERD – pentru a-ºiputea realiza investiþiile învederea unei viabilitãþisolide.

”În principal, se doreºteun împrumut de la BERDpentru investiþiile de mediula termocentrale ºi investiþi-

ile din minerit pentru efici-entizare. Discuþia de laParoºeni a fost mult maicreativã ºi optimistã, poateºi datoritã faptului cã a avutloc la cea mai modernãentitate economicã deacest gen din þarã. S-a relu-at ºi îmbunãtãþit ideea nãs-cutã la SNH privind preþulpe MW ºi Gcal, care ar tre-bui sã fie, sã zicem la Gcalde 100 lei din care o partesã meargã pe investiþii, iarla Mwatt sã fie de vreo390 lei, din care de aseme-nea o parte importantã sãmergã în investiþii. Sperãmsã obþinem de la ANREavizul ºi probabil îl vomobþine. Oricum energiaeste ºi acum peste preþulmediu de piaþã” – a pre-cizat prefectul Vasilescu.

S oluþii noi ºienergie mixtã –

termo, hidro,nuclear

”Da, s-a nãscut la acestãdiscuþie ideea reîntoarceriicãtre Complex a 5% din

energia vândutã, aºa cumse mai practicã în spaþiuleuropean. Sunt þãri în careacest procent este ºi de9%. Directorul din Minister,dl. Sãndulescu, s-a angajatcã va face demersurilenecesare pentru a vedea înce mãsurã acest lucru esteposibil. Dacã s-ar reuºi, arfi o sursã de finanþare

importantã.În aceste condiþii,

Complexul Energetic ar fipe profit ºi nu mai trebuiesã aºtepte încasarea, pen-tru cã fiind pe profit ajutatîn cazul nostru, poate con-tracta credit BERD din caresã-ºi facã investiþiile. Poatefi un credit sindicalizat,adicã mai multe bãnci sãcrediteze complexul. Sigurcã se poate sã nu obþinãcele 60 milioane euro

necesare pentru investiþii,dar o mare parte va fi,apoi pas cu pas se potrezolva ºi restul.

Pentru viitor existãsoluþii în vederea viabilitãþiicomplexului, pentru cã nueste important sã senumescã Hunedoara,poate fi numit oricum. Seîncearcã un mixt deenergie, adicã termo, hidroºi nuclearã. Atunci vomputea spune cã suntem cuadevãrat viabili pe piaþã” –a explicat prefectul deHunedoara, SorinVasilescu.

Parcã vizita ministruluiConstantin Niþã în ValeaJiului sunã altfel dupãmomentul Paroºeni.Mesajul acestuia cum cã nus-au identificat soluþii pen-tru salvarea mineritului ºifuncþionarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara,transmis la conferinþa depresã de la Petroºani ce aavut loc înainte de întâl-nirea de la Paroºeni, a bul-versat Valea ºi judeþul. Afost, probabil, momentul încare ministrul a fost con-vins cã nu are cu cine lucraaici, în teritoriu, dar ºi ceidin teritoriu au crezut cã nuau ministru.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A cþiunea LSMVJaflatã pe rolul

TribunaluluiHunedoara, în cauzaprivind aplicarea actu-lui adiþional al CCM –10% mãrire salarialã –poate salva acest dreptal minerilor pierdut”prin neglijenþa”Sindicatului Muntele,la Curtea de ApelAlba. ”Sentinþa poate fialta, dacã temeiul dedrept este altul ºireclamantul – altul”.

Sindicalismul mineriloreste de multã vreme frag-mentat în Valea Jiului, uniidându-se mai lideri decâtalþii, clar în detrimentulmembrilor de sindicat –minerii.

De data aceasta, spunjuriºtii, tot rãul dintre eipoate fi un bine pentrumineri.

Este vorba de procesulpierdut de SindicatulMuntele privind cererea îninstanþã a majorãrii sporu-lui de periculozitate con-form salariului minim peeconomie, adicã 10 % lasalariu, conform unui actadiþional semnat în 2 februarie anul trecut.

A u murit cudreptatea

în braþe

Foºti juriºti ai CNH audeclarat cã SindicatulMuntele nu a ºtiut sã-ºisusþinã cauza în instanþã ºinu s-a conformat proce-durilor, pentru cã una esteCodul Civil ºi alta Codul

de Procedurã Civilãprivind litigiile de muncã.

Apoi cuvântul de fondori nu a fost susþinutdeloc, ori a fost neadec-vat, pentru cã altfel nu seexplicã rãsturnarea de situaþie fãrã rezerve. Esteposibil ca în motivareahotãrârii, Curtea de ApelAlba sã oblige CNH sãrecupereze banii acordaþi,sau sã oblige SindicatulMuntele sã înapoiezebanii. În ambele situaþii,CNH sau SindicatulMuntele Lupeni trebuie sãse îndrepte împotrivasalariaþilor care au benefi-ciat de aceºti bani ºi sã-iexecute silit, indiferentunde sunt angajaþi lamomentul de faþã. Chiardacã Sindicatul Muntele acerut un lucru corect, cinstit, nu este suficient sã-l ceri, ci sã ºtii ºi cumsã acþionezi/declari/susþiipentru a-þi câºtiga drep-tatea, altfel mori cu ea înbraþe. Ceea ce s-a ºiîntâmplat.

A ltfel de proces, pe

aceeaºi temã

Dar mai existã o acþi-une în instanþã, pe aceeaºiproblemã a majorãriisalariilor, doar cã cererea

este formulatã ºi motivatãaltfel, cu probe privindcorespondenþa între sindi-cate ºi CNH, CNH ºiMinisterul de resort,îndeplinirea condiþiilor deacordare a acestor mãriri,respectiv încadrarea înbuget etc., etc. În plus, unavocat specializat pe litigiide muncã se ocupã decaz.

”Noi avem procesul perol, la Tribunalul Deva, dareste cu totul altfel formu-latã ºi motivatã cerereanoastrã, a celor de laLSMVJ privind mãrireasalarialã a salariaþilorCNH. Adicã s-au acordataceºti bani în baza a ceva,care a fost aprobat decineva, s-a încadrat înbuget, deci este absolutlegalã acordarea celor10%. Cui ºi de ce sã setragã aceºti bani dacãsumele se încadreazã înbugetul stabilit de minis-ter? Cei de la Muntele aufãcut niºte greºeli majoreºi tot ce se întâmplã rãu înminerit este din cauza lor.Au pierdut pe toate fron-turile ºi ceea ce este maigrav este cã scandalul carel-au iscat între categoriileprofesionale din minerit –

lucru nemai întâlnit – nuºtiu dacã se va stinge.Eventual dacã acest sindicatse retrage… Vom vedeaacum ce se mai poaterepara privind aceastã

mãrire de 10%” – adeclarat preºedinteleLSMVJ, Zoltan Lacataº.

Liderii din cadrul LigiiSindicatelor Miniere,împreunã cu avocatul în

cauzã, s-au hotãrât sãaºtepte la rândul lor moti-varea hotãrârii Curþii deApel Alba Iulia, pentru astabili cum vor acþiona în continuare pentru a contracara rãul fãcut ”prin neglijenþa” celor de laSindicatul Muntele, pelângã susþinerea cererilorlor.

Soluþia datã de instaþa dejudecatã poate fi alta, dacãtemeiul de drept este altul,sindicatul este altul, deciexistã ºanse de câºtig.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Minele viabile sunt...

neviabileC ele patru mine considerate

viabile sunt neviabile. Cel puþinasta declarã cei care sunt implicaþi însistemul de minerit. Cele patru mineviabile sunt Lonea, Livezeni, Vulcanºi Lupeni, acestea fiind incluse înSocietatea Naþionalã a Huilei.

”Minele sunt neviabile ºi în momentulîn care noi discutãm problema viabilizariilor s-a pus în anumite condiþii, investitile ºiangajarea de personal tânãr sunt esenþiale.Din pãcate sursã pentru aceste lucruri nuau gãsit-o încã cei care ne conduc ºi maimult decât atât nu au putut sã gãseascãbani pe care sã-i aloce cãtre investiþii darpot gãsi bani pentru investiþii ºi materialecare trag în jos activitatea economicã acompaniei. Avem o solicitare de cel puþino lunã de zile, aici mã refer la minaLupeni, prin care am cerut angajarea aminim 60 de persoane la un loc de muncãcare necesitã forþa de muncã ºi nu avemcu ce sã o clasam, dar nu cred cã vomreuºi pentru cã aceºti oameni care ne conduc nu ne înþeleg”, a declarat PetreNica, preºedintele Sindicatului Muntele.

Investiþii în sistemul minier din ValeaJiului nu s-au mai fãcut de mai bine de 20de ani. acum, ministrul delegat al Energiei,Constantin Niþã, aflat vineri în Petroºani adeclarat cã pentru cele 4 mine ar fi nevoiede 60 de milioane de euro. Bani care artrebui gãsiþi de Societatea Naþionalã aHuilei, din profit.

”Cu siguranþãinvestitile în minerittrebuie fãcute per-manent ºi susþinut,nu putem sã inves-tim luna viitoare 20de milioane deeuro, noi nu avemce face cu ei lunaviitoare. Un pro-gram coerent pecare directorul general ar fi trebuitsã-l aibã trebuia sãconþinã un graficeºalonat alinvestiþilor ºi maimult decât atâtorice manager

serios avea lângã program ºi liniuþa cusursa de finanþare. Am înþeles cã nu avemzeci de milioane sã cumpãrãm complexsau milioane de euro sã cumpãrãm com-bine de înaintare, dar minimul necesar nucred cã nu existã. Ar trebui sã se uitepuþin la contractele alea frumoase deachiziþii ºi dacã le-ar da pe acelea puþin înjos ar constata cã existã puþine resursefinanciare ºi pentru alocarea cãtreinvestiþii”, a mai precizat sursa citatã.

Acum doi ani s-a luat în calcul numireaunor manageri privaþi în fruntea compani-ilor cu capital de stat. Liderii minerilorspun cã ºi la SNH aceasta ar fi cea maibunã variantã, astfel încât sistemul sã devinã unul profitabil.

”Din acest punct de vedere cu siguranþãda pentru cã în acel moment acel mana-ger ºi-ar dori sã rentabilizeze activitateapentru cã acesta ar fi targetul lui sã punãactivitatea aceasta pe picioare. Orice manager numit pe orice alte criterii decâtcele profesionale va face exact ceea ce seface astãzi”, a conchis Nica.

ªi ministrul Energiei, Constantin Niþã s-a declarat nemulþumit de conducereaSNH ºi nu exclude posibilitatea de a numiun alt manager.

Monika BACIUMonika BACIU

25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Salvarea vine de la duºmani: LSMVJ poate recupera dreptul de 10% al minerilor

Mineritul va fisalvat princredit BERD al CEH, cu”profit ajutat”

Potrivit reprezentanþilor UPCRomânia avaria a fost generatãde vandalizarea tronsonului defibrã opticã ce face legãturaîntre Paroºeni ºi Petroºani, decãtre autori necunoscuþi. “Între-ruperea a fost cauzatã de factoriexterni ºi indepen-denþi de companianoastrã. Estevorba despre van-dalizarea tron-sonului de fibrãopticã ce facelegãtura întreParoºeni ºiPetroºani, decãtre autorinecunoscuþi.Tehnicienii UPC

au intervenit imediat pentruremedierea situaþiei, astfel încâtclienþii companiei sã beneficiezedin nou de servicii în cel maiscurt timp. UPC cere scuzeclienþilor afectaþi de acest inci-dent”, a declarat

ªtefan Stanciu, managerRegional Comunicare, UPCRomânia

UPC România este una din-tre cele mai mari companii detelecomunicaþii de pe piaþalocalã, lider în domeniul ino-vaþiei în tehnologie. Companiaoferã servicii de televiziune (digi-talã, prin satelit ºi analogicã),Internet în bandã largã ºi tele-fonie în aproximativ 200 deoraºe.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 201310 Diverse

Miercuri 20 februarie 2013

Lupeni, între orele 9,00 -15,30. Zona afectatãCartier Bãrbãteni.Motivul restricþiei - reme-

diere pierdere pestr. Trandafirilor bl. 12,sc. 2.

Mulþumim pentruînþelegere.

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad –Criºcior * DN 76 Brad - Baia de Criº * DN 76Baia de Criº - Târnava de Criº * DN7 Mintia –Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76ªoimuº – Bejan * Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22220000....00002222....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Aveþi o capacitate de comuni-care foarte bunã ºi rezolvaþi maiuºor toate problemele. Aveþi suc-ces în societate ºi în toate activ-itãþile legate de cãmin. Puteþiface planuri de viitor, pentru cãaveþi idei excelente, pe care vi leapreciazã partenerul de viaþã.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sãfaceþi câteva schimbãri în camin,dar nu sunteþi sigur cã partenerulde viaþã va fi de acord. Stabiliþi-vã clar prioritãþile ºi v-aþi asiguratsuccesul! Nu vã susþineþi opiniilecu încãpãþânare. Þineþi cont ºide pãrerile celorlalþi!

Puteþi rezolva o problemã finan-ciarã care vã frãmântã de multãvreme. S-ar putea ca dimineaþasã vi se propunã o colaborare.Este momentul sã vã consolidaþirelaþiile de prietenie ºi de afaceri.Profitaþi de aceastã conjuncturãfavorabilã!

Aveþi ºanse de reuºitã în oricedomeniu, mai ales la examene.Relaþiile sentimentale merg bine,dar fiþi mai atent la problemelepartenerului de viaþã. Încercaþisã vã faceþi timp ºi pentru o per-soanã mai în vârstã din familie!

Este o zi destul de dificilã, încare aveþi multe de rezolvat.Principala problemã s-ar puteasã fie de naturã financiarã, darnu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrâtºi plin de energie, aºa cã reuºiþisã faceþi faþã tuturor activitãþilor.Evitaþi speculaþiile financiare!

Simþul practic ºi dorinþa deschimbare vã ajutã sã intraþi înafaceri. S-ar putea ca un prietensã vã propunã o colaborareaparent profitabilã. Nu vã grãbiþisã promiteþi nimic! Consultaþi-vãºi cu partenerul de viaþã.

S-ar putea sã începeþi o nouãetapã, mai ales în plan social sausentimental. Nu este exclus sãdemaraþi o afacere. Sunteþicomunicativ ºi puteþi avea succesîn cãlãtorii. Fiþi atent la cheltu-ieli.

Zi prielnicã pentru ieºiri cu pri-etenii. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor probleme familiale.Vi se contureazã un plan deafaceri la care vã gândiþi demultã vreme. Dacã mai aveþidubii, apelaþi la o persoanã maiîn vârstã.

Colegii de serviciu ºi partenerulde viaþã vã apreciazã pentru dor-inþa de schimbare ºi înnoire.Organizaþi-vã cât mai riguros ºinu pierdeþi timpul! Azi aveþi sporîn tot ce faceþi. Se pare cã nustaþi prea bine cu banii, dar vãdescurcaþi.

Intenþionaþi sã vã implicaþi maimult în treburile casei, iarpartenerul de viaþã este încântat.Relaþiile cu cei din jur sunt foartebune ºi puteþi sã încheiaþi con-tracte sau sã semnaþi documenteoficiale. Nu uitaþi sã vã consul-taþi cu partenerul de viaþã.

Partenerul de viaþã vã impre-sioneazã cu un cadou la care nuvã aºteptaþi. Spre searã, vãsimþiþi bine împreunã, la o ieºirecu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia,pentru a lua o decizie corectã laserviciu.

Un prieten vã dã de gândit, sfã-tuindu-vã sã vã temperaþi dorinþade a câºtiga bani cu orice preþ.Încercaþi sã vedeþi ºi alte interesedecât cele de naturã materialã!Acordaþi mai mult timp studiuluiºi relaþiilor parteneriale.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

AnunþPrimãria Municipiului Petroºani orga-

nizeazã joi, 21 februarie 2013, cu începerede la ora 12,00, în Sala da Marmurã a insti-tuþiei,

dezbatere publicã

pe tema viitorului echipei de fotbal JiulPetroºani

Toþi cei interesaþi de acest subiect suntinvitaþi sã ia parte la discuþii.

Reþeaua de fibrã opticã a UPC vandalizatãîntre Paroºeni ºi Petroºani

O avarie produsã la sfârºitul sãptãmânii trecutepe reþeaua de fibrã opticã a UPC a determi-

nat întreruperea serviciilor de internet, telefonie ºi televiziune digitalã, între orele 19:15-01:00 la toþiclienþii din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013 Actualitate 11

Maximilian GÂNJU

Tonele de nisip folositpentru curãþarea dru-murilor de zãpadã ºigheaþã ºi mãrunþit acumde roþile maºinilor, înecaucartierele Petroºaniului înpraf, iar autoritãþile localeau decis sã-l strângã de

pe drumuri. „Le-am cerutcelor care ocupã dedomeniul public sãstrângã nisipul ºi sã facãcurãþenie. Se fãcea foartemult praf”, explicã pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

A sistaþii-puºi la muncã

Pentru curãþenia deprimãvarã municipalitateaa mobilizat toþi angajaþiipe care-i are la servici-ul de gospodãrire,inclusiv persoaneleasistate social caresunt obligate laprestarea unor ore demuncã în folosul comu-nitãþii. „Sunt mai multeechipe împãrþite pe DN66, în cartierul Aeroport

ori Centrul civic, în totalcirca 40 de persoane,inclu-

siv cucei de la social. Dacã vre-

mea þine cu noi îndouã sau trei zile

sperãm sã ter-minãm. Era necesar

pentru cã se face preamult praf”, a declaratAron Dumitrescu, ºefulSPADPP –Primãria

Petroºani. Edilii mai spuncã dacã nu va mai ningeiar temperaturile semenþin pozitive pe timpulzilei, vor trece laasfaltarea drumurilor dis-truse pe timp de iarnã.

Carmen COSMAN

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi, a declarat cã în urmaadresei Autoritãþii Naþionale deReglementare în domeniulEnergiei, preþul la GCal a cres-cut cu un leu odatã cu înfi-inþarea Complexului Energetic,de la 144,67 lei fãrã TVA, la145, 67 fãrã TVA. Veºtilepentru populaþie sunt, însã,îmbucurãtoare pentru cã,spune primarul Tiberiu Iacob –Ridzi, oamenii nu vor plãti maimult la societatea de termifi-care, asta deºi preþul la agentultermic va creºte la rândul sãu.Astfel, populaþia plãteºte tot135,46 de lei/ GCal, iar dife-renþa pânã la preþul real de

producere a agentului termicva fi subvenþionatã de ConsiliulLocal.

La Lupeni, în schimb,decizia ANRE afecteazãbuzunarele populaþiei branºatela sistemul centralizat de ter-moficare. Aici, preþul gigacalo-riei furnizate populaþiei a fostmajorat cu 1,24 lei, de la222,18 lei la 223,42 lei.

MirceaNISTOR

Monumentulurma sã fieamplasat în faþaPrimãriei, pe pos-tamentul pe caretrona, pânã nudemult, un ceasstradal dar, acestlucru nu s-a maiîntâmplat.„Monumentul este

reprezentat, iniþial,de o cruce. Peviitor, prin impli-carea AsociaþieiNaþionale CultulEroilor ºi aprimãriei dinPetroºani, acestava fi înlocuit cu ostatuie reprezenta-tivã pentru militariidin Valea Jiului.Am elaborat planulacþiunilor care vor

fi derulate în acestan de cãtre asoci-aþia noastrã ºi care,printre altele,prevede ºi ridicareaStatuii Eroilor”, adeclarat VirgilSanda, secretarulAsociaþiei CadrelorMilitare în Rezervãºi Retragere dinValea Jiului.Monumentul, careurma sã reprezinte,în final, o acvilã, înpostamentul cãruiaurma sã fieîngropat un cilindruce va conþineHotãrâreaConsiliului Localprivind ridicareaacestuia, nu aapãrut nici în ziuade astãzi...

Monika BACIU

”Personalintenþionez sã mãimplic în colegiulHunedoara, pe care îlreprezint în Parlamentîn identificarea ºi spri-jinul potenþialulor apli-canþi pentru absorbþiacelor 39,8 miliarde deeuro începând din2014. Pentru acestmotiv ºi pentru a elim-ina capcanele birocrat-ice cu care ne-am con-fruntat în trecut, vãadresez respectuosurmãtoarele întrebãri.Care este graficul pre-conizat de dumneav-oastrã (cu însuºirreaetapelor ºi atermenelor deîndeplinire) pentruelaborarea ºi punereala dispoziþiapotenþialilor aplicanþi ametodologiei ºi ghidu-lui aplicantului? Cândestimaþi cã vor puteademara aplicaþiile? Cetrebuie sã facã, înmod concret, un agenteconomic interesatpentru a se pregãti

încã de pe acum sãdevinã aplicant?”, suntîntrebãrile deputatuluiPNL de Hunedoaracãtre ministrulFondurilor Europene,Eugen Teodorovici.

Prin reducerea dras-ticã a investiþiilordirecte în economiedin 2009 ºi pânã înprezen, pe fondulcrizei economice,absorbþia fonduriloreuropene devine vitalãpentru redresarea ºidezvoltarea þãrii.Guvernul poate sãînlocuiascã intrãrilemasive de capital dinperioada 2004 –2008 cu alte resurse ºicea mai eficientãpârghie este atragereafondurilor comunitarepuse la dispoziþie deuniunea Europeanã.

Judeþul Hunedoara,locul 2 la nivel naþion-al

Judetul Hunedoarase situeaza pe locul aldoilea, in tara, in ceeace priveste accesareafondurilor europenenerambursabile, val-

oarea sumelor atraseprin diferite proiectetotalizand 540,29 mil-ioane de lei, din 2007pana in prezent.

“Judetul Hunedoarase afla pe primul locin Regiunea Vest si pelocul al doilea, la nivelnational, in ceea cepriveste atragerea fon-durilor europene.Proiectele cu fondurieuropene au fost celecare ne-au salvatinvestitiile“, a declaratpresedintele

Consiliului Judetean(CJ) Hunedoara,Mircea Ioan Molot.

Potrivit acestuia,judetul Hunedoara arfi putut atrage maimulte fonduri, daca inacest proiect s-ar fiimplicat mult mai multintreprinderile mici simijlocii, in paralel cusprijinirea acestora decatre administratiilelocale. O dezvoltare a

IMM-urilor ar puteaduce la o crestere cucirca 33.000 alocurilor de munca, afost de parere Molot.

“In judetulHunedoara sunt9.300 de firme, dintrecare 8.000 sunt eligi-bile, active, pentrudezvoltarea unorproiecte. Daca numaijumatate dintre acestefirme ar putea accesaproiecte finantate dinfonduri europene,atunci s-ar putea crea

aproximativ 33.000de locuri de munca“, adeclarat, anul trecut,presedintele CJHunedoara.

In opinia sa, IMM-urile trebuie informatein ceea ce privesteposibilitatile definantare si axele deeligibilitate spre carese pot orienta in con-ceperea de noiproiecte.

Monument militari

Un monument, mereu, întârziat

D upã douã decenii, delupte seculare, militarii

din Valea Jiului urmeau a aveaºi ei, în sfârºit, un monument.Acesta ar fi trebuit sã fie inau-gurat în data de 24 octombrie2012, atunci când a fost cele-bratã, în Petroºani, ZiuaArmatei.

Se scumpeºte gigacaloria, darpopulaþia nu suferã

D eºi ANRE a impus majorarea preþului laGigacalorie, dupã înfiinþarea Complexului

Energetic Hunedoara, populaþia din Petroºani nuva avea de suferit de pe urma acestei mãsuri.

Nisipul de la deszãpezirea drumurilor -adunat de edili

Z eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi mãturi au ieºit pe ºoseaua de

centurã a municipiului Petroºani pentru a aduna materialul antiderapantfolosit la deszãpezire.

Pârghii pentru redresare economicã prin”capcane” birocratice

A tragere fondurilor europeneprin ”capcanele” birocratice.

Deputatul hunedorean CarmenHãrãu vrea sã afle care suntpârghiile prin care fondurileeuropene se pot atrage cu o maimare uºurinþã.

Mircea NISTOR Mai exact, în ValeaJiului, acesta a câºtigat

de 3 ori mai puþini banidecât în alte pãrþi. Înparantezã fie spus,

Gartner a mai precizat cãpatinoarul din Petroºania fost cel mai ieftin dintoatã þara, respectiv oorã pe gheaþã a fost ta-xatã cu doar 10 lei. „Amvãzut cã sãrãcie este întoatã România dar,

parcã, în Valea Jiului estemai accentuatã.

Pe de altã parte, nicinu am dorit sã obþincâºtiguri deosebite de aicipentru cã am rãspunsunei invitaþii adresate miede cãtre niºte prieteni.

Este vorba despre pri-marul Tiberiu Iacob –Ridzi ºi administratorulpieþelor Ion Pristavu”, adeclarat Giovani Gartner.Patinoarul, care va fidemontat în zilele imedi-at urmãtoare, va reveniºi iarna viitoare înCapitala Vãii Jiului.

Diana MITRACHE

ªoseaua de centurã aoraºului Petrila va fi gata

în scurt timp. PrimarulIlie Pãducel le dã asigurãrilocuitorilor din zonã cãvor avea un trafic mai

bun, mai ales cã la inter-secþia drumului de cen-turã cu cel ce vine de laPetroºani va fi amenajatun nou sens giratoriu.„Putem vorbi definalizarea lucrãrilor înprimãvara acestui ancând timpul ne va per-mite. Atunci, în maxim olunã, se poate da în

funcþiune. Am discutat ºicu primarul din Petroºaniºi se va monta acel sensgiratoriu în drumulnaþional”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.

Construcþia ºoselei decenturã de la Petrila aînceput anul trecut ºi, lafinal, va fi doar un drum

pietruit, pe care primarulsperã cã îl va asfalta dacãva avea bani. „Investiþiatotalã este undeva la 30ºi ceva de miliarde de lei.Practic, se amenajeazãdrumul la nivel demacadam, nu se asfal-teazã. Asfalt e doar oporþiune de pe zona dinincinta minei Petrila ºi înzona de la intrarea dindrumul naþional spreCartierul Bosnea. Încer-cãm, mãcar anul viitor, sãgãsim soluþii sã moder-nizãm acest drum”, a mai

adãugat Ilie Pãducel.ªoseaua de centurã a

fost gânditã ca o ºoseadestinatã traficului greu ºieste amplasatã de-a lun-gul albiei Jiului de Est.

Proiectul are o valoareaproximativã de 1,5 mi-lioane euro, iar lucrãrileau presupus realizarea a4 kilometri de drum întrePetroºani ºi zonaPrimãriei Petrila, fãcândparte dintr-un proiect deecologizare a canaluluiPredoni.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 201312 Actualitate

Diana MITRACHE

Tot ce a þinut de ei,proprietarii de pensiuniau fãcut, dar acum s-autrezit asaltaþi de turiºti ºicu latrinele înfundate.„Asta e cea mai mareproblemã a noastrã,canalizarea.

Fiecare cabanier are ofosã septicã, care, dinpãcate, nu mai face faþã.Staþiunea din ce în ce emai plinã de turiºt. Noi,cei din asociaþie, am

promovat la târgurile deturism foarte bine staþi-unea, iar turiºtii au venit

foarte mulþi ºi nu mai facfaþã fosele septice.

Au dat pe dinafarã”,declarã Dorin Chiriþã,

preºedinteleAsociaþieiPro Straja

Cabanieriispun cã pro-movareastaþiunii aadus mii deturiºti, dar

s-a constatat, în fiecareweek-end, cã, infrastruc-

tura nu e bine dimen-sionatã.

Mereu au fost pro-bleme cu cei care vin

sã-ºi parcheze acolomaºinile ºi aglomeraþiale-a întins la maximnervii celor care vin lamunte sã se relaxeze.

Problema canalizãrii,însã, va fi rezolvatã doaratunci când va fiimplemntat un proiectpe care toþi cabanierii îlaºteaptã de ani de zile.

Canalizarea a refulat în Straja

S istemul de canalizare subdimen-sionat ºi asaltul turiºtilor din

Straja au pus la grea încercare cabanierii. De la distanþe apreciabile se simt miresmele latrinelor refulate ºicabanierii recunosc cã nu mai ºtiu cesoluþii sã adopte.

Croatul nu s-a îmbogãþit de pe urma patinoarului

P atinoarul din Petroºani nu a reprezentat o afacerebãnoasã pentru proprietarul acestuia. Dupã aproape 3

luni de funcþionare, croatul Giovani Gartner a spus cã sumacu care s-a ales nu a fost una deosebit de mare.

M ai e puþin ºi traficul prin EstulVãii Jiului va fi fluidizat. Asta

pentru cã la Petrila va fi dat în folosinþã drumul de centurã ºi un sensgiratoriu nou-nouþ, din DN 66.

DDDDrrrruuuummmmuuuullll TTTTeeeehhhhnnnnoooollllooooggggiiiicccc ddddiiiinnnn PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa,,,,ggggaaaattttaaaa îîîînnnn ssssccccuuuurrrrtttt tttt iiiimmmmpppp