Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 698

Miercuri, 17 Septembrie 2014

DeputatulCristian Resmeriþã se þine de cuvânt

>>> PAGINAA3-A

Straja - undomeniu schiabil

de invidiat>>> PAGINILE 8-9

Previziuni sumbrepentru Apa Serv

>>> PAGINAA10-A

Palatul cultural,la un pas

de inaugurare>>> PAGINAA11-A

De pe telescaunulTS3, spre meteo

ºi Pârtia B>>> PAGINAA13-A

O nouã etapã din viaþaadolescenþilor

>>> PAGINAA4-A

Activitãþi facultative

Vor merge la ºcoalã doar

dacã vor>>> PAGINAA5-A

Apþi de muncã,dar cu

mâna întinsã>>> PAGINAA6-A

Cu datorii tot mai maride la lunã la lunã

Cornel Resmeriþãrefuzã sã cearã

insolvenþa administraþiei

publice din Lupeni>>> PAGINAA7-A

C onsilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de partidul format din foºtii trãdãtori ai PSD & celelalate formaþiuni politice.

Astfel, Elena Agripina Cazan, Cosmin Costa, ºi Adrian David au trecut la Partidul Naþional Liberal, în timp ce Mihai Nicolae Rudeanu a rãmasindependent. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Consilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat

de Satana

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 3

MariusMITRACHE

Potrivit unor sursedin mediu politic deîncredere motivulprincipal pentru carecei patru consilierijudeþeni ai UNPR audecis sã pãrãseascãpartidul este tocmaipreºedinteleHaralambie

Vochiþoiu,“cu care nu se poatelucra”.

Adrian David ne-adeclarat însã cãdecizia lui, ºi crede cãºi a colegilor sãi, afost legatã de faptulcã sunt proiecte pecare le-a susþinut, iaracum nu pot sã numai fie de acord cuele ºi sã voteze

împotrivã doar cã aºavor cei de la PSD.

Prin plecarea celorpatru consilierijudeþeni UNPR-ul nua rãmas, totuºi, fãrãreprezentare înConsiliul Judeþean,deoarece în partidultrãdãtorilor a intratNicolae Ivãnuº, dupãce a dezertat din PP-DD.

MaximilianGÂNJU

Toþi membrii UNPRs-au mobilizat pentru adovedi PSD, cã este unaliat de încredere ºi arfi trebuit ca pânã la 25septembrie a.c., sãadune, pentru candi-datura premieruluiVictor Ponta, lapreºedinþia þãrii, unmilion de semnãturi desusþinere. UNPR astrâns însã semnãturilemai repede cu aproapeo lunã, iar din judeþulHunedoara au fostadunate circa 30 demii pentru candidaturalui Ponta.

„Noi, UNPR, amfost primii ºi am spus-ocu toatã gura: VictorPonta trebuie sã fiepreºedinte. Dacã nicide data aceasta nu

vom reuºi sã dãm unpreºedinte care sãadune toate energiilepozitive ale þãrii ºi sãnu le mai dezbine,atunci avem o mareproblemã. Interesuleste general nu numaial PSD-ului ºi UNPR-

ului, de data aceastaVictor Ponta care areºi vârsta potrivitã ºiechipa potrivitã trebuiesã ajungã preºedinte.Am accelerat puþin ºila nivelul judeþului nos-

tru am strâns circa 30de mii. Am avut target28 de mii la niveluljudeþului Hunedoara ºil-am depãºit”, adeclarat ºeful UNPRHunedoara.

Pe de altã parte,UNPR Hunedoara

chiar dacã îºi aratãsusþinere totalã pentruPSD, membrii organi-zaþiei judeþene nuîmpãrtãºesc toþi aceaºiconvingere.

Semnãturi pentru Ponta

P ânã la finele acestei luni, UNPR se angajase sãstrângã un milion de semnãturi pentru candidatura

lui Victor Ponta la preºedinþia României. Termenul a fostdevansat, iar listele au fost predate cãtre aliaþii din PSD.

MariusMITRACHE

“Am confirmarea caîntr-un timp foartescurt eforturile pe carele-am depus vor prinderoade ºi ComplexulEnergetic Hunedoarava face angajãri înlocul celor care vorpãrãsi sistemul pentrua ieºi la pensie. Defapt, ideea este caaceste angajãri sã sefacã într-un flux con-tinuu ºi nu sã seaºtepte o anumitãperioadã de timp.Cum o persoanã iesela pensie, un tânãr sãîi poatã lua locul”, ne-a declarat CristianResmeriþã.

Aceastã ideea a fost

de mai multe ori adusãîn discuþie de deputatulCristian Resmeriþã, eafiind prezentatã pentruprima datã cu ocaziacampaniei pentrualegerile europarla-mentare ºi reamintitãla ConferinþaExtraordinarã a PSDcare a avut loc laDeva. Nu este pentru

prima datã când depu-tatul CristianResmeriþã îºi oferãsusþinerea celor dinminerit, de menþionatfiind chiar primeleangajãri fãcute înminerit dupã peste 15ani, respectiv 60 laEM Lupeni, 50 la EMVulcan ºi 25 la EMLonea.

Deputatul Cristian Resmeriþã se þine de cuvânt

D eputatul Cristian Resmeriþã a reuºit un nouproiect prin care la Complexul Energetic

Hunedoara se vor face noi angajãri de personal. Estevorba despre înlocuirea persoanelor care vor ieºi la pen-sie cu tineri care doresc sã lucreze la minã.

Consilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de Satana

C onsilierii judeþeni ai UNPR s-au lepãdat de partidul format din foºtii trãdãtori ai

PSD & celelalate formaþiuni politice. Astfel, Elena Agripina Cazan, Cosmin Costa, ºi Adrian David au trecut la Partidul Naþional Liberal, în timp ce a rãmas independent.

Monika BACIU

“Am aceleaºi pla-nuri ca orice elev declasa a XII-cea, adicãsã înveþe la materilede bazã pentrubacalaureat ºiº a intrela o facultate bunãunde îºi doreºte.

Eu vreau sã mergla politehnica la Clujla construcþii. Emoþiiexistã indifferent derezultate dar dacã tepregãteºti bine ºiînveþi ºi eºti sigur petine poþi sã iei fãrãemoþii”, spune unelev al ColegiuluiNaþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºani.

Examenul debacalaureat este doarun obstacol ce trebuiedepãºit pentru a intrala facultate, iar tineriiau planuri mari. Vorsã devinã arhitecþi derenume sau econo-miºti.

“Mã pregãtescpentru examenul debacalaureat cît ºi pen-tru examenul deadmitere la facultateade arhitecturã în

Bucureºti. Va fi greudar dacã vrei sã faciceva în viaþã trebuiesã fi pregãtit. Trebuiesã fi echilibrat înviaþa adicã sã ºti sã ºiînveþi dar sã te ºi dis-trezi”, spune un alttânãr.

“Planurile melepentru acest an sîntca ºi ale colegilor meiadicã sã promovezexamenul de bacalau-reat ºi sã mã înscriula admitereala facul-tate la ASE laBucureºti. Am învãþatmult iar cu ajutoruldomnilor profesorisigur vom avea rezul-tate bune la exam-enul de bacalaureat.Am emoþii dar tre-buie sã fim siguri penoi “, spune otânãrã a aceluiaºiliceu.

ªi cadrele didacticesunt alãturi de elevi.Acestea le transmittinerilor sã înveþepentru a avea succes.

“Aº dori sã trans-mit nu doar elevilorde clasa a XII-a cît ºituturor elevilorColegiului de

Informaticã CarmenSilva sã încerce sãînveþe cît mai multsuplimentar acasã,noi la ºcoalã încer-cam sã facem cu pro-fesorii pe care îiavem, încercam sãasigurãm o calitate cîtmai mare aînvãþãmîntului. Încer-cam ca ºi ºcoala sãasigurãm elevilor osiguranþã cît maimare ºi binenteles orelaþie cît mai bunãcu comunitatea ºi aicimã refer la consiliullocal ºi la primãriamunicipiuluiPetroºani.

Doresc ca elevii declasa a XII-a sã se

hotareasca încã deacum ce materii îºivor vor alege, adicãfizicã, chimie, biolo-gie ºi informaticã ºisã se facã multãpregãtire acasã pen-tru cã doar prinmultã muncã rezul-tatele pot fi satisfãcã-toare ºi pentru ei, ºipentru noi ºi pentrufamilile lor.

Dorinþa mea ºi acolectivului de profe-sori de la ColegiulNaþional deInformaticã este acelade a depasio procen-tul pe care l-am avutanul acesta cel puþincu 10-15%. Ne dorimpentru anul ºcolar

2014-2015 o pro-movabilitate de90%”, a declaratLucian Resmeriþã,directorul ColegiuluiNaþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºani.

Conform calen-darului, anul scolar2014-2015 va avea36 de saptamani decursuri, insumand

177 de zile lucra-toare. Exceptie facclasele terminale dininvatamantul liceal,pentru care anul sco-lar are 37 de sapta-mani, din care dura-ta cursurilor este de33 de saptamani, 4saptamani fiind dedi-cate desfasurarii exa-menului national debacalaureat.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 20144 Educatie

Monika BACIU

“Mai avem cîtevamici probleme la cîte-va catedre, aici mãrefer la catedra dereligie unde mai avemdescoperite cîteva oreºi suntem în cãutareaunui profesor. Mai sîntcîteva probleme lamuzicã dar sperãm cãîn cursul zilei de astãzisã rezolvãm acesteprobleme ºi sã avemcolectivul de profesoricomplet”, a declarat

Lucian Resmeriþã,directorul ColegiuluiNaþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºani.

În ceea ce priveºtecatedrele de mateat-icã, limba românã sauenglezã, toate pos-turile au fost ocupate.

“Pentru noi toatedisciplinele sunt foarteimportante dar lamatematicã, fizicã,chimie, biologie sîntocupate”, a mai spussursa citatã.

Dacã ºi în urmacelei de-a treia ºedinþepublice vor rãmâneposturi neocupate,atunci unitãþile deînvãþãmânt din judeþvor putea organiza lanivelul instituþiei con-curs de accedere pelocurile rãmase libere.

La ultima ºedinþã deocupare a posturilor

didactice s-au înscris128 de candidaþi pen-tru cele 249 de pos-turi disponibile. Abiaîn data de 5 septem-brie se va actualizelista cu posturile caresunt vacante la nivelulunitãþilor deînvãþãmânt din judeþulHunedoara.

O nouã etapã din viaþa adolescenþilor

A u pãºit în clasa a XII-a, iar acum îºi fac planurile pe termen lung.Elevii claselor a XII-a au început un nou an ºcolar, unul important

ºi decisiv pentru viaþa lor. Deºi prioritatea lor în acets moment este organizarea balului bobocilor, tinerii se gândesc cu responsabilitate la ce îi aºteaptã în acest an.

Încã mai sunt catedre neocupate

C atedre neocupate. Noul an ºcolar a început ºi cu probleme. Nu toate catedrele au fost ocupate în proporþie de 100%. Aºa se face

cã la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani maisunt locuri neocupate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 5

Monika BACIU

Anul ºcolar 2015-2016 va începe pe 15septembrie, dar se valua în calcul cã anulviitor, cu o sãptãmînãînainte de începereacursurilor, ºcoala sãorganizeze activitãþiprin care cei care vor- elevii, pãrinþii - sãvinã la ºcoalã pediverse activitãþiextracurriculare, dar

ºcoala va începe pe15 septembrie.

Anul acesta ºcolarare 177 de zile decursuri ºi 34 de zile devacanþã, fãrã cele dinvacanþa de varã. Încazul claselor termi-nale din învãþãmîntulliceal, anul ºcolar are37 de sãptãmîni, dincare durata cursuriloreste de 33 de sãp-tãmîni, 4 sãptãmînifiind dedicate

desfãºurãrii examenu-lui naþional debacalaureat. Deasemenea, cursurileclaselor terminale seîncheie în 29 mai2015, iar pentru clasaa VIII-a, anul ºcolarare 36 de sãptãmîni,din care durata cur-surilor este de 35 desãptãmîni, o sãp-tãmînã fiind dedicatãdesfãºurãrii evaluãriinaþionale. Cursurile

claselor a VIII-a seîncheie în data de12 iunie 2015.

Semestrul I vaavea cursuri înperioadele luni, 15septembrie - vineri,19 decembrie ºiluni, 5 ianuarie -vineri, 30 ianuarie.În perioada 1 - 9noiembrie, claseledin învãþãmîntulprimar ºi grupeledin învãþãmîntul

preºcolar vor fi învacanþã. Vacanþa deiarna va începe sîmbã-ta, 20 decembrie ºi seva încheia duminicã, 4ianuarie, iar ceaintersemestriala va fiîntre 31 ianuarie ºi 8februarie.

Semestrul al II-leava începe luni, 9 feb-ruarie, ºi va fi între-

rupt de vacanþa deprimãvarã, programa-ta între 11 aprilie ºi19 aprilie. Cursurile sevor relua în 20 aprilie,anul ºcolar urmînd sãse încheie la 19 iunie.Vacanþa de varã dedinaintea anului ºcolar2015-2016 va fi între20 iunie ºi 13 septem-brie.

Astfel, peste 13% dintretinerii cu vârste cuprinseîntre 18 ºi 24 de ani ºicare au depus un CV anulacesta în vederea ocupãriiunui loc de muncã nu aunicio experienþã profesion-alã anterioarã, aproapedublu faþã de media de 7%înregistratã în 2013,

potrivit unui sondaj realizatde cãtre Studio Moderna,firmã de marketing direct.

Sondajul a fost realizatîn perioada ianuarie 2013- iulie 2014, pe uneºantion de peste 10.000

de persoane cu vârste depeste 18 ani.

Pe grupe de vârstã,numai tinerii de 18 ani auînregistrat un progres anulacesta faþã de anul trecut,de la 100% nicio expe-rienþã în 2013, la 50%fãrã experienþã. Pe toatecelelalte categorii de

vârstã, situaþia s-aînrãutãþit, de la an la an.

Astfel, dacã în 2013,7% dintre tinerii cu vârstecuprinse între 18-20 deani nu aveau nicio expe-rienþã, anul acesta procen-

tajul a sãrit la 35%. La fel,în grupa de vârstã 20-22de ani, de la 29% la 31%,în grupa de vârstã 22-24de ani de la 10% la 18%,respectiv în grupa devârstã peste 24 de ani dela 2% la 5%.

"Este foarte importantpentru tineri sã îºigãseascã rapid un loc demuncã, pentru a-ºi definipersonalitatea profesion-alã. Chiar ºi un job part-time este foarte importantºi util, pentru cã permiteacumularea unei expe-rienþe valoroase ºi ajutã lasetarea obiectivelor profe-sionale în conformitate curealitãþile pieþei muncii", adeclarat Zoltan Pilecki,directorul general al StudioModerna.

Dintre tinerii cu expe-rienþã profesionalã, 12%aveau anul trecut trecut înCV-uri ca prim job con-sultant vânzãri, ponderealor crescând anul acesta la19%. Pe locul doi suntlucrãtorii comerciali, cu opondere de 10%, faþã denumai 4% în 2013.

Mediafax

Activitãþi facultative

Vor merge la ºcoalã doar dacã vor

N ici nu a început bine noul an ºcolar cã au ºi apãrut deja anumitezvonuri care nu i-ar face pe elevi sã fie fericiþi. Ministrul Educaþiei

Naþionale doreºte sã ia în calcul posibilitatea ca anul viitor, cu o sãptãmînãînainte de începerea cursurilor, ºcolile sã organizeze diverse activitãþi pentru elevi, fãrã însã ca aceºtia sã fie obligaþi sã participe.

Numãrul tinerilor care vor sã se angajeze dar nu au experienþã

profesionalã, dublu faþã de 2013

N umãrul tinerilor între 18 ºi 24 de ani care vor sã se angajeze,dar fãrã nicio experienþã profesionalã, s-a dublat în acest an

faþã de 2013, potrivit unui studiu realizat de firma Studio Moderna.

Potrivit jandarmilor bãr-batului i s-a dat doar unavertisment scris.

Odatã cu începereanoului an ºcolar, jandarmiihunedoreni participã lamenþinerea climatului deordine ºi siguranþã publicãîn zona a 31 de instituþii de

învãþãmânt pre-universitar situateîn opt localitãþiurbane (Deva,Hunedoara,Petroºani,Orãºtie, Lupeni,Haþeg, Geoagiu,Brad).

Jandarmiirecomandãcetãþenilor sã nu

comitã fapte de naturã sãafecteze siguranþa ºi liniºteaelevilor, cadrelor didacticesau a procesului educativ,iar în cazul în care observãsãvârºirea unor astfel defapte sã sesizeze forþele deordine la numãrul unic deurgenþã 112.

Sancþionat pentru consumde alcool în apropierea ºcolii

U n bãrbat din Brad a fost sancþionat dejandarmi din cauzã cã aceasta consuma

bãuturi alcoolice, în spaþiul public, în apro-pierea sediului unei instituþii de învãþãmânt.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 20146 Actualitate

Diana MITRACHE

Din 29 septembrie,prin Centrul deFormare profesionalãde la Petroºani, începcursuri care îi calificãpe ºomeri pentru a ficapabili sã îngrijeascãbãtrâni la domiciliu.Existã cerere ºioamenii se gândescmai ales sã obþinã odiplomã cu care sãplece la muncã pestehotare, unde secâºtigã mai bine. Ceide la AJOFM au intro-dus acest curs de for-

mare profesionalã toc-mai pentru sunt cereriºi nu puþine.„Cursurile, pentru cãmai sunt ºi pentrumeseria de coafor saude operator calculator,au fost cerute deabsolvenþi ºi a per-soanelor care sunt încãutarea unui loc demuncã. Noi, ca ºiagenþie, nu am fostautorizaþi pânã acumpentru astfel de cur-suri, pentru cã nuaveam cereri. Amobservat, însã, cã pepiaþa muncii se cereun astfel de curs ºi

atunci îl organizãm.De trei zile fac con-siliere la Petroºani,tocmai ca sã vãd ceîºi doresc oamenii,iar pentru îngrijitoride bãtrâni sunt cer-inþe. Mulþi au lucratîn strãinãtate ºi nuaveau calificare, oriacum noi venim înîntâmpinarea lor”,a declarat DorinaUifãlean, ºefaCentrului de FormareProfesionalã de laPetroºani.

Sunt aproximativ70 de oameni care seîndreaptã spre o astfel

de decizie, iar o partesunt ºomeri, dar nulipsesc nici cei careabia au absolvit oºcoalã ºi nu ºi-au gãsitde lucru, ori chiardisponibilizaþi dinminerit.

Ca sã dobândeascãexperienþã, cursanþiivor lucra efectiv cubãtrânii ºi vor învãþacum pot sã le fie deajutor. „Dacã ºtimdoar teorie nu vorface nimic. Noi îi vom

duce sã facã practicarealã la azilul debãtrâni de la Lonea”,a mai precizat DorinaUifãlean.

La acest momentsunt înscrise 72 depersoane, care ºi-aumanifestat intenþia dea lucra în acest dome-niu. Cei care dorescse mai pot adresaagenþiilor locale ºi ast-fel vor primi odiplomã ce va firecunoscutã oriunde înEuropa.

Zeci de oameni dinValea Jiului, mai alesfemei, lucreazã caîngrijitoare în þãri caAustria, Germania, oriItalia ºi astfel, cei de laCentrul de FormareProfesionalã vin înîntâmpinarea lor.

Diana MITRACHE

Numai în Petroºani,potrivit statisticilor,numãrul celor careprimesc ajutor social dela primãrie este de623. Sunt oameni carenu fac nimic ºi careridicã lunar sume cetrec de 140 de lei,doar cã sunt sãraci. Nusunt toþi apþi demuncã, dar sunt familii

întregi în carenici un omnu lucreazã ºitoþi primescbani pentruasta. „LaPetroºanisunt înregis-traþi în total623 deoameni, carebeneficiazãde venitulminim garan-tat. Dintreaceºtia, 357sunt declaraþiapþi demuncã ºi au

nevoie de o adeverinþãde la AJOFM cã nu îºigãsesc de lucru.

Sunt în total 264 defamilii în acestã situaþie,ceea ce ne conduce laideea cã sunt ºi familiice au mai mulþi mem-bri în aceastã situaþie”,a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Cei care ajung, însã,la agenþiile locale ºisunt îndemnaþi sãurmeze un curs de cali-ficare, sar, însã, ca arºiºi nici nu vor sã audãcã ar putea sã

munceascã vreodatã.„O persoanã, care esteîn ajutor social ºi pecare am încercat sã oconsiliez, marþidimineaþã, ca sã îºigãseascã un loc demuncã, cu cele 4 clasepe care le-a absolvit, sãnu tot meargã din 3 în3 luni pentru ajutorulsocial, a reacþionat vio-lent. Bineînþeles cã arefuzat ºi chiar m-aameninþat. Voiam doarsã îl îndrum sã facã uncurs de formare profe-sionalã de asfaltator-drumar.

Aveam ºi locuri demuncã ºi se puteaangaja ºi îºi putea faceo vechime pentru pen-sie, dar mentalitatea

este imposibil deschimbat aici în ValeaJiului”, a spus DorinaUifãlean, reprezentan-tul Centrul de FormareProfesionalã de laPetroºani, care în aces-te zile consiliazãºomerii de lungãduratã.

Situaþia nu este sin-gularã, pentru cãrecent, dupã ce pri-marul Tiberiu IacobRidzi a decis sã nu lemai acorde hranã caldãla cantina socialã celorcare locuiesc în bloculsocial, zeci de persoaneau renunþat pur ºi sim-plu la mâncare, decâtsã dea cu mãtura, încurtea proprie.

Apþi de muncã, dar cu mâna întinsã

P este 350 de oameni care locuiesc în Petroºani primesc bani, deºi ar fiapþi sã munceascã. Mai grav este cã aceºtia devin chiar recalcitranþi

atunci când sunt îndrumaþi sã îºi caute de lucru ºi nici în ruptul capului numerg sã facã ceva.

Vor sã îngrijeascã bãtrâni, cu acte în regulã

C el puþin 70 de ºomeri au fost consiliaþi ºi ar dori sã îngrijeascã bãtrâni la domiciliu. Esteo nouã meserie apãrutã pe piaþa muncii din þarã, dar mai ales din strãinãtate, iar

oamenii par interesaþi de asta.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 7

CarmenCOSMAN - PREDA

Primãria Lupeni seaflã într-o situaþiefiananciarã extrem degravã ºi doar o min-une o mai poate salvade la faliment. De vinãsunt arieratele ce seapropie de 49 de mil-ioane de lei, carecresc de la lunã lalunã ºi care plaseazãadministraþia publicãdin Lupeni în frunteadatornicilor la nivelnaþional. De precizatcã, în luna septembrie2013 primãria aveadatorii de aproape 38

de milioane de lei,însã sumele crescexponenþial lunã delunã. Practic, vorbim

tocmai despre datoriape care municipali-tatea din Lupeni o arefaþã de constructorii

domeniului schiabil dinStraja ºi pentru careexistã mai multe pro-cese pe rolul

instanþelor de jude-catã. Firmele care aucâºtigat licitaþia ºi auexecutat lucrãri ãºi cerbanii de la primãrie.La rândul ei, adminis-traþia publicã întindemâna dupã bani cãtreinstituþiile guverna-mentale, care – spunedilii –ar fi trebuit sãaloce banii pentrulucrãrile efectuate.Cercul se închide laGuvern, care susþine,la rândul sãu, cã nu adat undã verde pentruce s-a executat, decinu are ce plãti, cu altecuvinte.

E convins cãîºi va rezol-

va problemele

Situaþia este gravã,cu atât mai mult cucât datoriile au depãºitcu 50% valoareatotalã a bugetuluilocal, ceea ce, din

punct de vedere legal,înseamnã insolvenþã.Chiar ºi preºedinteleConsiliului JudeþeanHuendoara, MirceaIoan Moloþ, a atrasatenþia cã Primãria dinLupeni va fi cea de adoua din România

care va intra îninsolvenþã,dupãAninoasa.Moloþ este depãrere cãprimãria a fostprost adminis-tratã, iar de laan la an datori-ile au tot cres-cut, situaþianefiind delocnouã.

Primarul municipiu-lui Lupeni, CornelResmeriþã, care se aflãde 14 ani în frunteaadministraþiei publiceeste categoric ºi spunecã nu va cere insol-venþa. „Cei care mãbat la cap sã declarinsolvenþa primãrieinu ºtiu ce vorbesc.Datoriile sunt peproiecte, nu pegreºelile noastre.Atâta timp cât suntprimar, nu o sã bagniciodatã primãria îninsolevnþã. Uºor –uºor vom scãpa ºi edaceste probleme.Trebuie rãbdare ºi per-severenþã”, a declaratCornel Resmeriþã.Primãria Lupeni ar127 de angajaþi, din-tre care 40 personalTESA, iar restulmuncitori, care auînregistrat mariîntârzieri la platasalariilor.

Cu datorii tot mai mari de la lunã la lunãCornel Resmeriþã refuzã sã cearã insolvenþa

administraþiei publice din Lupeni

Cele 52 de Centrede Reþinere ºiArestare Preventivãale Poliþiei Românevor fi modernizate, iar884 de poliþiºti vorbeneficia de formaredin partea ConsiliuluiEuropei, pe parcursulmai multor sesiuni deinstruire.

La data de 22 mai2014, InspectoratulGeneral al PoliþieiRomâne, în calitate dePromotor deProgram, a semnatîmpreunã cuMinisterul Justiþiei, încalitate de Operatorde Program,Contractul cu privirela acordarea finanþãriinerambursabile pentruproiectul'Consolidarea capac-itãþii sistemului dereþinere ºi arestarepreventivã de a sealinia la instrumentele

internaþionale rele-vante privind drep-turile omului'.

Proiectul a fostdepus ºi a obþinutfinanþare în cadrulMecanismuluiFinanciar Norvegian2009-2014.

Durata proiectuluieste de 24 luni, iarvaloarea totalã eligi-bilã maximã a con-tractului de finanþareeste de 1.286.598 deeuro, 1.093.607,96de euro finanþare ºi192.989,64 de eurocofinanþare.

Astfel, pentru ame-najarea a 52 deCentre de Reþinere ºiArestare Preventivã,vor fi achiziþionate oserie de bunuri materi-ale, în funcþie denevoile identificate,respectiv materialenecesare îmbunãtãþiriiinfrastructurii, în con-

formitate cu instru-mentele internaþionalerelevante privinddrepturile omului.

Vor fi elaborateprograme ºi materialede instruire pentrupoliþiºtii care îºidesfãºoarã activitateaîn Centrele deArestare ºi ReþinerePreventivã, un ghid debune practici, precumºi o broºurã referi-toare la problemelegate de discriminareºi respectarea drep-turilor omului.

De asemenea, vorfi organizate sesiunide învãþare a limbiirromanes ºi cursurispecializate pe prob-leme întâlnite în activ-itatea de zi cu zi apoliþiºtilor din centre,precum ºi tematicireferitoare la drep-turile specifice aledeþinuþilor.

Totodatã, vor avealoc sesiuni decunoaºtere a legislaþieiinternaþionale privinddrepturile omului.

884 de poliþiºti vorbeneficia de formaredin partea ConsiliuluiEuropei, pe parcursulmai multor sesiuni deinstruire.

Proiect pentru modernizarea centrelor dereþinere ºi arest preventiv

I nspectoratul General al Poliþiei Române a semnat împreunã cuMinisterul Justiþiei un contract, prin care se vor pune bazele financiare

ale unui proiect privind consolidarea capacitãþii sistemului de reþinere ºiarestare preventivã din România.

C u datorii ce depãºesc jumãtate din valoarea totalã a bugetului local, Primãria Lupeni nueste încã în insolvenþã. Legea impune acest lucru, dar primarul Cornel Resmerriþã sperã

într-o redresare ºi spune cã nu va cere insolvenþa administraþiei publice.

Chiar dacã dez-voltarea staþiunii esterelativ recentã, dupãanul 1990, Straja areuºit sã se impunã princonstruirea durabilã aunui concept de turismce a încercat sã împru-mute cât mai mult dinceea ce se întâmplã înalte þãri cu tradiþie îndomeniu.

Situatã la o altitudinede 1.445 de metri, înimediata apropiere aoraºului Lupeni ºi a DN66 Petroºani-Târgu Jiu,staþiunea Straja poate ficonsiderat locul idealpentru o vacanþã laschi. Aºa cum este ºinormal, principalaatracþie sunt cele 12pârtii de schi, echipatecu instalaþii de noc-turnã, ceea ce faceposibilã utilizarea aces-tora pânã la ore târziidin noapte. Pentru unschior reprezintã marelucru sã-ºi poatã utilizatimpul liber - ºi aºapuþin - la maxim. Deaceea, vestea cã pârtiileînsumeazã acum 26 dekilometri de domeniuschiabil a fost foartebine primitã întreschiori, mai ales cã pâr-tiile sunt prevãzute cu

instalaþii de transport pecablu.

Cabanierii din Strajaau înþeles foarte binepotenþialul de care potdispune ºi se preocupãpentru ca vacanþeleturiºtilor sã fie aºa cumºi le-ar dori oricine. Pelângã pârtiile existente,anul trecut, în zonã, afost deschisã primapistã de snow-tubbing,iar vechiul telescaun afost înlocuit cu o moder-nã telegondolã. Acestultim lucru a permis cauna dintre pârtii, cepleacã de pe vârfulStraja (1.868 m) sã fieextinsã pânã la staþia deîmbarcare a telegondo-

lei, cu o lungime totalãde 8,1 kilometri.

Chiar dacã iarna trecutã nu a fost unadintre cele mai fericitepentru cabanierii dinStraja, aceºtia ar puteaspune cã o parte dinmunca lor a fost salvatã,în lipsa ninsorii, detunurile cu zãpadã artifi-cialã. Extinderea acesto-ra este prevãzutã ºi pen-tru acest an, tocmaipentru ca sezonul deschi sã se poatã derulape o perioadã mai marede timp, iar sincopelecare þin de vreme sã fiemai greu sesizabile.

Concursurile ºijocurile sportive repre-zintã o constantã a turismului de iarnã practicat în Straja. Aicia fost construit cel maimare om de zãpadã dinRomânia, cu o înãlþimede peste opt metri, darºi un festival al oame-nilor de zãpadã în careimaginaþia concurenþilorpoate zburda liberã înîncercarea de a gãsi oformã originalã deexprimare.

Dincolo de acesteremarci tehnice, legatede potenþialul uneia dintre cele mai bunestaþiuni de schi dinRomânia, rãmâne calitatea oamenilor carelucreazã în turismul dinStraja. Oficial, capaci-tatea de cazare este decirca 3.000 de locuri în210 cabane, case devacanþã, pensiuni ºi vile.Dintre acestea, aproape40 au fost clasificate la

1,2 sau 3 stele, Strajafiind declaratã staþiunede interes local în anul2002.

Noua direcþie pe caremerge staþiunea indicão dezvoltare a serviciilorºi pe timp de varã.Locul este superb, aerulextrem de curat, iarcondiþiile de cazare suntbune. De aceea, înultimii ani, în Straja au

fost organizate maimulte tabere pentruelevi, iar una dintre eleeste unicat în România.Ne referim aici la tabãrapentru copiii care auprobleme cu greutateaºi pentru care a fostgânditã o lunã devacanþã specialã, menitãsã-i ajute sã dea jos,într-un mod plãcut pen-tru ei, kilogramele pe

care le-au acumulat înplus din cauza stilului deviaþã nesãnãtos.

"Conceptul tabereieste ca aceºti copii sãslãbeascã printr-un program de nutriþie ºimiºcare gândit specialpentru ei. Este un pro-gram pe care ne dorimsã-l continue ºi acasã,dupã ce vor pleca de laStraja. În acest sens, nebazãm pe experienþaanilor trecuþi, când aufost copii care au reuºitsã slãbeascã între 5 ºi15 kilograme, prin continuarea celorînvãþate în tabãrã",spunea directorulTaberei de sãnãtate

Platoul Soarelui, MariusFodoran, la debutulediþiei din acest an.

De numele staþiuniiStraja este legatã ºi ceamai lungã procesiunereligioasã din þarã, ceare loc în Vinerea Mare,înainte de SfintelePaºte. "Drumul Crucii"

se constituie ca uneveniment major pentrucomunitatea religioasãdin Valea Jiului. La pro-cesiune participã preoþide la toate confesiunile,iar slujba este sãvârºitãîn aer liber.

Oamenii parcurg pejos un traseu de 10,4kilometri, care începe labiserica ortodoxã dinoraºul Lupeni ºi urcãapoi pânã în MasivulVâlcan, la peste 1.400de metri altitudine.Credincioºii poartã peumeri o cruce din lemnde paltin, grea de o sutãde kilograme, în caresunt încrustate locaºe cumoaºtele a 14 sfinþi ºi

un fragment din CruceaMântuitorului.

"Am decis sã iniþiemaceastã procesiune înanul 2000, iar cei careparcurg 'Drumul Crucii'au timp sã mediteze lachinurile la care a fostsupus MântuitorulNostru pentru capãcatele noastre sã fieiertate. Noi credem cãparcurgând 'DrumulCrucii', de la Lupeni, laStraja, cel mai lung dinlume, MântuitorulNostru Isus Hristos neva ierta mãcar o partedin pãcatele noastre'",afirma iniþiatorul procesiunii, omul deafaceri Emil Pãrãu.

O excursie la Strajase poate încheia într-unton mai vesel pentru cãaici se aflã cel mai blândurs din România.Considerat mascota viea staþiunii montane,

ursul Baloo este sãrbã-torit în fiecare iarnã, înprezenþa turiºtilor ºi maiales a copiilor care vinla schi. Au trecut deja15 ani de când Baloo,pe atunci un micuþ puide urs, a fost gãsit sin-gur ºi bolnav în pãduriledin zonã, fiind adus lacabana Montana dinStraja pentru a fi îngri-jit. Nu a mai plecat deacolo, mulþumit de rãs-fãþul pe care l-a primitdin partea turiºtilor.

Animalul este foarteblând, dar pentru sigu-ranþa turiºtilor este þinutîntr-un þarc de 1.200metri pãtraþi, dublu faþãde ceea ce prevãdnormele europene. Aiciursul se poate juca învoie pe tot parcursulanului, mai ales cã vara

are la dispoziþie opiscinã pentru zilele cãl-duroase, a precizat EmilPãrãu. Baloo este hrãnitnumai cu mâncarepreparatã, fructe ºimiere, iar pe timpuliernii hiberneazã doarcâteva zile.

Straja mai are multede oferit, dar este bineca unele lucruri sã fiedescoperite de turiºti, lafaþa locului. De aceea,ultima recomandare þinede accesul spre aceastãstaþiune de munte, undese poate ajunge cumaºina pe DN 66Simeria-Petroºani ºi,înainte de intrarea peDefileul Jiului seurmeazã indicatorulspre Lupeni. Turiºtii poturca cu telegondola saucu maºina pe un drumjudeþean asfaltat.

AGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 20148 Turism Turism 9

Straja - un domeniu schiabil de invidiatI ubitorii sporturilor de iarnã cunosc, cusiguranþã, cã în Valea Jiului se aflã

unele dintre cele mai bune pârtii de schidin România. Staþiunea Straja, din MasivulVâlcan, cãci despre ea este vorba, a reuºitsã atragã atenþia turiºtilor an de an, astfelcã acum se poate demonstra, cu succes, cãacolo unde existã interes se poate realizaceva bun. Dovada cã Straja este prezentã pelista destinaþiilor de schi din România esteoferitã de datele statistice care, cel puþinanul trecut, au înscris staþiunea de muntedin judeþul Hunedoara pe locul al treilea înþarã ca numãr de turiºti care au ales sãvinã aici pentru a se relaxa sau pentrumiºcare.

Chiar dacã dez-voltarea staþiunii esterelativ recentã, dupãanul 1990, Straja areuºit sã se impunã princonstruirea durabilã aunui concept de turismce a încercat sã împru-mute cât mai mult dinceea ce se întâmplã înalte þãri cu tradiþie îndomeniu.

Situatã la o altitudinede 1.445 de metri, înimediata apropiere aoraºului Lupeni ºi a DN66 Petroºani-Târgu Jiu,staþiunea Straja poate ficonsiderat locul idealpentru o vacanþã laschi. Aºa cum este ºinormal, principalaatracþie sunt cele 12pârtii de schi, echipatecu instalaþii de noc-turnã, ceea ce faceposibilã utilizarea aces-tora pânã la ore târziidin noapte. Pentru unschior reprezintã marelucru sã-ºi poatã utilizatimpul liber - ºi aºapuþin - la maxim. Deaceea, vestea cã pârtiileînsumeazã acum 26 dekilometri de domeniuschiabil a fost foartebine primitã întreschiori, mai ales cã pâr-tiile sunt prevãzute cu

instalaþii de transport pecablu.

Cabanierii din Strajaau înþeles foarte binepotenþialul de care potdispune ºi se preocupãpentru ca vacanþeleturiºtilor sã fie aºa cumºi le-ar dori oricine. Pelângã pârtiile existente,anul trecut, în zonã, afost deschisã primapistã de snow-tubbing,iar vechiul telescaun afost înlocuit cu o moder-nã telegondolã. Acestultim lucru a permis cauna dintre pârtii, cepleacã de pe vârfulStraja (1.868 m) sã fieextinsã pânã la staþia deîmbarcare a telegondo-

lei, cu o lungime totalãde 8,1 kilometri.

Chiar dacã iarna trecutã nu a fost unadintre cele mai fericitepentru cabanierii dinStraja, aceºtia ar puteaspune cã o parte dinmunca lor a fost salvatã,în lipsa ninsorii, detunurile cu zãpadã artifi-cialã. Extinderea acesto-ra este prevãzutã ºi pen-tru acest an, tocmaipentru ca sezonul deschi sã se poatã derulape o perioadã mai marede timp, iar sincopelecare þin de vreme sã fiemai greu sesizabile.

Concursurile ºijocurile sportive repre-zintã o constantã a turismului de iarnã practicat în Straja. Aicia fost construit cel maimare om de zãpadã dinRomânia, cu o înãlþimede peste opt metri, darºi un festival al oame-nilor de zãpadã în careimaginaþia concurenþilorpoate zburda liberã înîncercarea de a gãsi oformã originalã deexprimare.

Dincolo de acesteremarci tehnice, legatede potenþialul uneia dintre cele mai bunestaþiuni de schi dinRomânia, rãmâne calitatea oamenilor carelucreazã în turismul dinStraja. Oficial, capaci-tatea de cazare este decirca 3.000 de locuri în210 cabane, case devacanþã, pensiuni ºi vile.Dintre acestea, aproape40 au fost clasificate la

1,2 sau 3 stele, Strajafiind declaratã staþiunede interes local în anul2002.

Noua direcþie pe caremerge staþiunea indicão dezvoltare a serviciilorºi pe timp de varã.Locul este superb, aerulextrem de curat, iarcondiþiile de cazare suntbune. De aceea, înultimii ani, în Straja au

fost organizate maimulte tabere pentruelevi, iar una dintre eleeste unicat în România.Ne referim aici la tabãrapentru copiii care auprobleme cu greutateaºi pentru care a fostgânditã o lunã devacanþã specialã, menitãsã-i ajute sã dea jos,într-un mod plãcut pen-tru ei, kilogramele pe

care le-au acumulat înplus din cauza stilului deviaþã nesãnãtos.

"Conceptul tabereieste ca aceºti copii sãslãbeascã printr-un program de nutriþie ºimiºcare gândit specialpentru ei. Este un pro-gram pe care ne dorimsã-l continue ºi acasã,dupã ce vor pleca de laStraja. În acest sens, nebazãm pe experienþaanilor trecuþi, când aufost copii care au reuºitsã slãbeascã între 5 ºi15 kilograme, prin continuarea celorînvãþate în tabãrã",spunea directorulTaberei de sãnãtate

Platoul Soarelui, MariusFodoran, la debutulediþiei din acest an.

De numele staþiuniiStraja este legatã ºi ceamai lungã procesiunereligioasã din þarã, ceare loc în Vinerea Mare,înainte de SfintelePaºte. "Drumul Crucii"

se constituie ca uneveniment major pentrucomunitatea religioasãdin Valea Jiului. La pro-cesiune participã preoþide la toate confesiunile,iar slujba este sãvârºitãîn aer liber.

Oamenii parcurg pejos un traseu de 10,4kilometri, care începe labiserica ortodoxã dinoraºul Lupeni ºi urcãapoi pânã în MasivulVâlcan, la peste 1.400de metri altitudine.Credincioºii poartã peumeri o cruce din lemnde paltin, grea de o sutãde kilograme, în caresunt încrustate locaºe cumoaºtele a 14 sfinþi ºi

un fragment din CruceaMântuitorului.

"Am decis sã iniþiemaceastã procesiune înanul 2000, iar cei careparcurg 'Drumul Crucii'au timp sã mediteze lachinurile la care a fostsupus MântuitorulNostru pentru capãcatele noastre sã fieiertate. Noi credem cãparcurgând 'DrumulCrucii', de la Lupeni, laStraja, cel mai lung dinlume, MântuitorulNostru Isus Hristos neva ierta mãcar o partedin pãcatele noastre'",afirma iniþiatorul procesiunii, omul deafaceri Emil Pãrãu.

O excursie la Strajase poate încheia într-unton mai vesel pentru cãaici se aflã cel mai blândurs din România.Considerat mascota viea staþiunii montane,

ursul Baloo este sãrbã-torit în fiecare iarnã, înprezenþa turiºtilor ºi maiales a copiilor care vinla schi. Au trecut deja15 ani de când Baloo,pe atunci un micuþ puide urs, a fost gãsit sin-gur ºi bolnav în pãduriledin zonã, fiind adus lacabana Montana dinStraja pentru a fi îngri-jit. Nu a mai plecat deacolo, mulþumit de rãs-fãþul pe care l-a primitdin partea turiºtilor.

Animalul este foarteblând, dar pentru sigu-ranþa turiºtilor este þinutîntr-un þarc de 1.200metri pãtraþi, dublu faþãde ceea ce prevãdnormele europene. Aiciursul se poate juca învoie pe tot parcursulanului, mai ales cã vara

are la dispoziþie opiscinã pentru zilele cãl-duroase, a precizat EmilPãrãu. Baloo este hrãnitnumai cu mâncarepreparatã, fructe ºimiere, iar pe timpuliernii hiberneazã doarcâteva zile.

Straja mai are multede oferit, dar este bineca unele lucruri sã fiedescoperite de turiºti, lafaþa locului. De aceea,ultima recomandare þinede accesul spre aceastãstaþiune de munte, undese poate ajunge cumaºina pe DN 66Simeria-Petroºani ºi,înainte de intrarea peDefileul Jiului seurmeazã indicatorulspre Lupeni. Turiºtii poturca cu telegondola saucu maºina pe un drumjudeþean asfaltat.

AGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 20148 Turism Turism 9

Straja - un domeniu schiabil de invidiatI ubitorii sporturilor de iarnã cunosc, cusiguranþã, cã în Valea Jiului se aflã

unele dintre cele mai bune pârtii de schidin România. Staþiunea Straja, din MasivulVâlcan, cãci despre ea este vorba, a reuºitsã atragã atenþia turiºtilor an de an, astfelcã acum se poate demonstra, cu succes, cãacolo unde existã interes se poate realizaceva bun. Dovada cã Straja este prezentã pelista destinaþiilor de schi din România esteoferitã de datele statistice care, cel puþinanul trecut, au înscris staþiunea de muntedin judeþul Hunedoara pe locul al treilea înþarã ca numãr de turiºti care au ales sãvinã aici pentru a se relaxa sau pentrumiºcare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

"Persoanele fiziceau la dispoziþie un termen de platã de 33de zile, faþã de 29 dezile în Europa de Est(cuprinde Rusia,Polonia, Slovacia,Bulgaria, România,Grecia, Ungaria), întimp ce firmele potachita facturile în 40de zile, comparativ cu42 de zile în regiune.Totodatã, perioada deîntârziere dupã data

scadentã în cazulplãþilor întârziate estede 28 de zile, cu o zimai mult decât înregiune, relevã datelestudiului"Comportamente deplatã în þãrileeuropene", realizat lacomanda grupuluifinanciar EOS, careactiveazã în principalpe segmentul managementului creanþelor.

La studiul efectuatde institutul de cercetare a pieþeiTNS Infratest au par-ticipat 2.600 de per-soane cu funcþie deconducere din 12 þãrieuropene.

Comportamentulde platã al compani-ilor este determinat deproblemele cu lichiditãþile, nea-chitarea facturilor decãtre clienþii proprii ºi

situaþia economicãactualã, iar cel al per-soanelor fizice esteinfluenþat în principalde ºomaj.

Pe segmentul per-soanelor fizice, 52%dintre respondenþiapreciazã cã situaþiaprivind plãþile se vaîmbunãtãþi, faþã de34% în Europa deEst, iar pe segmentulcompaniilor ponderease situeazã la 34%,

similar cu aºteptãriledin regiune (33%).

Ameliorarea situ-aþiei economiceactuale, precum ºiiniþiativele Guvernuluiar putea contribui laîmbunãtãþirea com-portamentului deplatã, considerãreprezentanþiifirmelor. Pe de altãparte, rata creditelor neperformante(datorii care nu mai

pot fi recuperate) s-aîmbunãtãþit semnifica-tiv, de la aproape10% în 2012, la 5%în acest an.

Grupul EOS esteun furnizor inter-naþional de serviciifinanciare personal-izate, cu activitateaprincipalã în manage-mentul creanþelor,având circa 20.000de clienþi în peste 25de þãri. Fondatã înanul 2002, EOS KSIRomânia face partedin EOS HoldingGmbH începând cu2005. Compania decolectare de creanþeare 11 birouriregionale ºi peste 600de angajaþi.

MaximilianGÂNJU

Scumpirea apeipotabile în ValeaJiului este iminentã încondiþiile în careoperatorul de apã ºicanal produce maiscump decât vinde.Practic Apa servValea Jiului cere actu-alizarea preþului cuinflaþia în condiþiile încare nu a mai fãcutnici o majorare de treiani de zile. Numai cãplanul directoruluigeneral al societãþii afost contestat deacþionari ºi politicienidin cauza faptului cãse apropie campaniaelectoralã. Decizia arputea avea efectenegative pentru circa550 de familii dinValea Jiului carelucreazã la Apa Serv,

dar ºi pentru con-sumatori. „Scenariulunu ar fi ca pânã lasfârºitul anului, ApaServ Valea Jiuluipoate aduna datoriide pânã 1,5 - 2 mil-ioane de lei, apoi seva putea cere chiarinsolvenþã ºi în scurttimp Apa Serv arputea sã disparã. Doise poate opri proiec-tul european, grantuleuropean.Neterminând lucrãrilecare sunt acum ar tre-bui ca primãriile ºiConsiliul Judeþean sãdea banii înapoi, cei

40 de milioane deeuro iar celelalte 90de milioane de eurosã nu mai vinã la ApaServ. Totodatã sutede oameni nu-ºi vormai putea duce opâine acasã, respectiv550 de angajaþi aiApa Serv Valea Jiului,dar nu numai angajaþiinoºtri ci ºi de la cele-lalte firme care aulucrãri cu noi. Dacãvrem sã ne pãcãlimputem face ce vremnoi”, a declarat direc-torul general al SCApa Serv Valea Jiului,Costel Avram.

Monika BACIU

Numãrul per-soanelor juridiceactive în judeþulHunedoara era de13.071, la finelelunii iulie. 40,10%dintre acþionarii sauasociaþii persoanelorjuridice active înjudeþ erau femei, iar37,3% dintre aceºtiaau pînã în 39 de ani.

În primele ºapteluni ale anului, înjudeþul Hunedoara,au fost realizate1.155 înmatriculãride persoane fizice ºijuridice.

De asemenea,1.088 societãþi au

fost radiate, 172 ºi-au suspendat activi-tatea, 235 au fostdizolvate ºi 243 auintrat în insolventa.

La finele lunii mai2014, efectivulsalariaþilor dinjudeþul Hunedoaraera de 111.478 per-soane, cei mai mulþilucrînd în servicii —55.807 persoane.

În industrie ºi con-strucþii lucrau53.179 persoane,iar rata ºomajului erade 5,2%, sub mediala nivel naþional, de5,9%, iar numãrulºomerilor se ridica la10.035 persoane,din care 4.773

femei.Cîºtigul salarial

mediu brut la niveluljudeþului era de1.896 lei la sfîrºitullui mai, iar cel mediunet de 1.373 lei.

Cu toate acesteaspecte care aratafoarte bine pe hârtieviaþa pare sã fie totmai grea pentrumarea majoritate alocuitorilor judeþuluinostru care sechinuie tot mai multde la un salar la altuliar mai mult decîtatît mulþi fac eforturifoarte mari pentru a-ºi putea gãsi un locde muncã.

Statisticile aratã frumos, dar nuprezintã realitatea cotidianã

V este bunã pentru locuitorii judeþului Hunedoara,cel puþin pe hîrtie. Producþia industrialã a cres-

cut, în primele cinci luni ale acestui an, cu 8,7% com-parativ cu perioada similarã din 2013, iar cifra de afac-eri din industrie s-a majorat cu 2,9%, fata de anul tre-cut cînd producþia industrialã a judeþului Hunedoara acrescut cu 4,4%, iar cifra de afaceri cu 3,2%.

Previziuni sumbre pentru Apa Serv

D acã nu-ºi va actualiza preþul în raport cu inflaþia,operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului va fi

nevoit sã taie din investiþii, din drepturile angajaþilor ºichiar ºi aºa nu va putea supravieþui prea mult.

Peste douã treimi dintre români îºi achitã cu greu facturile la timp. Numãrul a crescut faþã de 2013

P este douã treimi dintre români (70%) îºi achitã cu greu la timp facturile, rata deteriorându-sepentru al doilea an consecutiv, astfel cã, alãturi de bulgari, sunt cel mai puþin punctuali plãti-

tori din Europa, în condiþiile în care media est-europeanã este de 72%, iar cea europeanã de 75%.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 11

“Când o fi gataatunci îl inaugurãm.Acum mai avem depus scaunele interioareºi de lucrat la micidetalii”, a declaratCornel Lungan,viceprimarul municipiului Lupeni.

Anul acesta, palatulCultural Lupeni aîmplinit venerabilavârstã de 85 de ani.Dupã ce ani în ºirintemperiile l-au mãci-nat ºi au sãpat puþincâte puþin la temeliaimpresionantului imo-bil, proiectul PrimãrieiLupeni a reuºit sã-iredea strãlucirea pecare o avea cândva.Dupã ce municipali-tatea a încercat sãgãseascã investitoripentru fostul TeatruMinier, cum era denu-

mit în perioada inter-belicã, edilii au deciscã soluþiua cea maibunã pentru a salvaclãdirea sunt fondurileeuropene. Iar mãiestriaconstructorilor de laDeva ºi Haþeg, care aucâºtigat licitaþia, autransformat ruina într-o bijuterie arhitec-

tonicã. Exteriorul aratãdeja impresionant ºinici în interior nu maisunt foarte multe defãcut. Foaierul teatruluia cãpãtat un nouaspect, s-au finalizatlucrãrile la instalaþiileelectrice, canalizare ºiapã, dar a fost pus lapunct ºi sistemul de

încãlzire, unul modern,prin pardosealã. Deasemenea, ºi sala despectacole a fost vizatãde amplul proiect dereabilitare, care a pãstrat vechile ele-mente de construcþiece dau clãdirii valoarearhitectonicã, aºa cumsunt cele din stilulbrâncovenesc. PalatulCultural Lupeni, numitîn perioada interbelicãTeatrul Miner, a fostconstruit la initiativaRegelui Ferdinand I,de cãtre SocietateaAnonimã Românã„Lupeni”. Din anuldarii în folosinþã, 1927ºi pînã în 1948, aiciau concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atît din þarãcît ºi din strãinãtate,iar pe scena au jucatmari maeºtri ai dra-maturgiei româneºti.

Dupã 1948 a funcþion-at ca ºi cinematograf,geamurile sãlii de spec-tacole fiind zidite cucãrãmidã, iar la balcons-au fãcut modificãride-a lungul timpuluipentru amenajareaunui aparat de video-proiectie.

Deºi proiectatãdupã Sala de aur aFilarmonicii din Viena,sala de spectacole afost modificatã,scaunele fiind ridicate,dînd aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii i s-au date maimulte denumiri dupãregimurile politice cares-au perindat la con-ducerea þãrii, de ladenumirea iniþialã de

Teatru Minier, trecîndîn 1948 la numele dePalat al Muncitorilor,iar prin anii 70 fiindnumit Palatul Cultural“Mînerul”. Dupã1990 nu a mai existatniciun interes al con-ducerii minei Lupeni,în posesia cãreia seafla din 1948, de a-lmai îngriji. Astfel, s-adegradat în anul 1999,cînd a fost dat calocaþie de întîlnire ºimanifestare disponibi-lizaþilor. În cîþiva ani,întreaga clãdire a ajunsîntr-o stare dedegradare avansatã,iar acum, aproape cãstã sã se prãbuºeascã.

Monika BACIUMonika BACIU

În iarna acestui an grãdiniþa depe Strada Parângului din Lupeni vafi inaguratã. Cel puþin asta declarãreprezentanþii administraþiei localedin Lupeni, care sperã sã maiprimeascã fonduri pentru a finalizaºi ultimele lucrãri.

“Sunt aproape finalizatelucrãrile. Din iarnã se vor mutacopii acolo dacã totul e bine. Evorba de copiii de la ºcoala 1 ºi dela Liceul Teoretic din Lupeni”, adeclarat Cornel Lungan, vicepri-marul municipiului Lupeni.

Edilii spun cã în momentul defaþã se mai executã mici lucrãri.

“Acum se lucreazã la interior,

mai avem puþin ºi terminãm”, amai spus sursa citatã.

Edilii lupeneni nu ºtiu cam de cesumã ar mai fi nevoie pentrufinalizarea lucrãrilor la edificiu.Lucrãrile la grãdiniþa de pe stradaParângului sunt finalizate în acestmoment în proporþie de 90%.Construcþia grãdiniþei se realizeazãintegral din fonduri locale, iar valoarea investiþiei se ridicã la circa2,5 milioane de lei. De mai binede patru ani au început lucrãrile laaceastã construcþie, însã anulºcolar nu a reuºit sã aducã ºi inaugurarea noului sediu.

Monika BACIUMonika BACIU

Palatul cultural, la un pas de inaugurareP e ultima sutã de metri. Reprezentanþii administraþiei locale din Lupeni

susþin cã în cel mai scurt timp lucrãrile de reabilitare a Palatului Cultural vorfi finalizate. Lucrãrile de modernizare s-au finalizat în proporþie de 90 la sutã.

Anul ºcolar nu a venit ºi cu inaugurarea grãdiniþei din Lupeni

L ucruri pecare orice

femeie ar trebuisã le aibã la 30de ani:

1. O piesã demobilier decentã, pecare nimeni din fami-lie nu a mai avut-o.

2. O þinutã perfec-tã, pe care sã opoatã îmbrãca rapid,dacã angajatorul saubãrbatul visurilor salevrea sã o vadã într-oorã.

3. Un fost iubit lacare sã îºi imaginezecã se va întoarce ºiunul care sã îiaminteascã cât dedeparte a ajuns.

4. Un trecut sufi-cient de spumos, ast-

fel încât sã îl spunãcu plãcere labãtrâneþe.

5. O sumãfrumuºicã de bani, pecare sã o poatã folosila bãtrâneþe…Astaînseamnã cã trebuiesã conºtientizeze cã,la un moment dat, vafi bãtrânã.

6. O adresã deemail sau un cont înbancã despre carenimeni nu ar trebuisã mai ºtie.

7. Un CV care nuare nicio parte falsãsau exageratã.

8. Un prieten caresã o facã mereu sãrâdã ºi unul care sã olase sã plângã.

9. Un set deºurubelniþe, un patentºi un sutien negru de

dantelã.10. Ceva extrem

de scump, pe care sãîl cumpere pentru ea,doar pentru cã mer-itã.

11. Credinþa cãmeritã ce este maibun pe lume.

12. Un ritual deîngrijire a pielii, unset de exerciþii fiziceºi un plan de a rezol-va situaþiile care nuau mers bine pânã la30 de ani.

13. Un începutbun pentru o carierãfrumoasã ºi o relaþiesatisfãcãtoare.

L ucrurile pecare orice

femeie ar trebuisã le ºtie pânãla 30 de ani

1. Cum sã seîndrãgosteascã, fãrãsã se piardã pe ea.

2. Dacã vrea saunu copii.

3. Cum sã renunþela un job sau la unbãrbat ºi cum sã con-frunte un prieten,fãrã sã îl piardã.

4. Când sã încercemai mult ºi când sãrenunþe.

5. Cum sã sãrute,astfel încât sã trans-mitã ce ar vrea ºi cenu ar vrea sã seîntâmple maideparte.

6. Numele secre-tarilor de stat, alstrãbunicilor ºi alcelui mai bun croitor

din oraº. În speranþacã ºtie, deja, cum îicheamã pepreºedinte, premier ºiminiºtrii din Guvern.

7. Cum sãlocuiascã singurã,chiar dacã nu îiplace.

8. Încotro sã seîndrepte, dacã sufletulei are nevoie de con-solare.

9. Cã nu poateschimba lungimeapicioarelor, lãþimeaºoldurilor ºi caracterulpãrinþilor.

10. Sã înþeleagãcã, deºi nu au avut ocopilãrie fericitã, s-aterminat.

11. Cã pentrunimeni nu se terminãcu bine consumul deþigãri, alcool, drogurisau lipsa folosirii aþeidentare.

12. În cine poatesã aibã încredere ºi încine nu, fãrã sã ialucrurile prea person-al.

13. Sã nu îºicearã scuze, dacã nueste vina ei.

14. De ce sespune cã viaþa începela 30 de ani!

ªi sã nu uite nicio-datã ce spuneaBalzac: „femeia esteca timpul, eternã,proaspatã, frumoasã,este perpetuareaspeciei, menþinereavieþii. Deci nu arevârstã, ci doar existã,având cea mai fru-moasã sarcinã dinUnivers”.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 201412 Actualitate

Pentru a neînþelege anxietateaeste important sãidentificãm care nesunt fricile. În general,

frica este o emoþiecare ne transmitemesajul "eºti în peri-col, þi se va întîmplaceva rãu". În acestcaz, frica este oemoþie care ne poateîncurca, dar ne poateºi ajuta.

Ne încurcã pentrucã ne poate face sã

ne restrîngem acþiu-nile, sã ne supraprote-jam, evitînd din ce înce mai multe situaþii ºirelaþii sociale, chiar

pînã la izolare. Pe dealtã parte, este oemoþie constructivãcare ne face sã fimmai precauþi, sã încer-cãm sã anticipãm, sãconstruim scenariidespre ceea ce ni s-arputea întîmpla ºi sãgãsim eventualesoluþii, explicã psi-

hoterapeutul MihaelaOancea.

În cazul anxietãþii,apare un complex deemoþii foarte intense:

fricã, iritabilitate,îngrijorare, neliniºte ºise referã în general lasãnãtate, bani, fami-lie, muncã, activitãþilecotidiene, diversesarcini ºi responsabil-itãþi - unele chiarminore, cum ar fireparatul maºinii,întîrzierea la întîlniri,

diverse problemedomestice.

Acestea ne influ-enþeazã comporta-mentul ºi acþiunile ºi,adesea, sãnãtatea fiz-icã, avînd dificultãþi înconcetrare, oboseala,lipsa somnului ºi tensi-une muscularã, mîinireci, transpiraþie,greaþã, senzaþia de"nod în gît", tulburarede deglutiþie ºi gurauscatã.

Psihologie pe înþelesul tãu

Anxietatea, teama de nimic concret

A uzim adesea despre anumite persoane cã sunt anxioase. Anxietateaeste o teamã, o îngrijorare permanenta despre eventuale pericole pe

care le poate aduce viitorul, pericole cãrora este dificil sã le facem faþã. Pescurt, este o fricã, o stare permanentã de îngrijorare despre nimic concret.

Lucruri pe care orice femeie de 30 de ani ar trebui sã le aibã ºi sã le ºtie

Telescaunul TS3pleacã de la CabanaRusu ºi se opreºte înzona pilonului 17 dela vechiul telsecaun.Iar din acest motiv nupuþini sunt cei care auvãzut acest proiectdrept o idealã posibili-tate de dezvoltare a …„turismului privat”,adicã a celor caredeþin ºi administreazãCabana Rusu ºi carear avea un interesdirect ºi în zona deîntoarcere atelescaunului TS3.

Municipalitatea dinPetroºani spune, însã,

cã telescaunul TS3este destinat schiorilor,care au la dispoziþie ºiun teleschi ºi acces lapârtia B. „Telescaunulse opreºte în zonacabanei Cãsuþa dinPoveºti, de acolo semerge pe schiuri pânãla Meteo, de unde seajunge pe pârtia B.Existã, de asemenea,ºi teleschiul ce urcãpânã la Releu”, aexplicat primarul

municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.

De precizat cã, înparalel mai existã ºivechiul telescaun, carepleacã de la bazamuntelui ºi mergepânã sus în staþiune,care rãmâne funcþionalîn continuare. Între

cele douã instalaþii detransport pe cablu,municipalitatea segândeºte la realizareaunei legãturi rutiere, cuajutorul unui trans-portator, iar problemaurmeazã sã fie discu-tatã în Consiliul Local.

Pentru noua insta-

laþie de transport,municipalitatea a con-tractat un credit, învaloare de 13 milioanede lei, iar telescaunular urma sã funcþionezeîncã din aceastã iarnã.

Telescaunul TS3este doar un punct din amplul proiect dedezvoltare a staþiuniiParâng, pentru care s-a aprobat sumatotalã de aproape 70de milioane de euro.

Potrivit proiectuluiaprobat, domeniulschiabil din Parâng arurma sã se întindã peo suprafaþã de 150hectare ºi va avea 17pârtii. De asemenea,pentru acces, întrePetroºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fiamenajatã o telegondolã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 13

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Mulþi românireclamã cã auprimit carduri decumpãrãturi deºinu le-au solicitatC ardurile de cumpãrãturi

primite direct în plic vinla pachet cu datorii. Mai mulþiclienþi ai bãncilor ºi firmelorcare dau credite de consum s-au trezit cu cardurile acasã,pe care însã nu le ceruserã.Unii le-au folosit la cumpãrã-turi ºi au intrat astfel în horaratelor, iar alþii le-au uitatprin portofele, fãrã sã ºtie cãbanca îi taxeazã în continuare.

Bãncile spun, cã informeazãmereu clienþii asupra condiþiilor încare dau credite. ªi cã singura lorgrijã este rambursarea la timp aîmprumuturilor. Altfel, riscã sãplãteascã dobânzi.„În cazul în care clientul nu ram-

burseazã rata scadentã, i se va per-cepe dobândã, pânã achitã inte-gral”, spune Gabriela Stanciu,reprezentanta unei bãnci.Românii au 2,2 milioane de car-

duri de credit, care sunt folosite în

special la cumpãrãturi. Aceste car-duri sunt oferite atât de bãnci, darºi de firmele specializate în acor-darea de credite, companii maipermisive care acceptã sã împru-mute clienþi cu venituri mai reduseºi chiar pe restanþierii la bãnci.De la începutul anului ºi pânã

acum, peste 5.800 de români aureclamat bãncile la AutoritateaNaþionalã pentru ProtecþiaConsumatorilor. Zece la sutã dintrereclamaþii se referã la carduri. Mulþis-au plâns cã banca sau firma decredite nu i-a anunþat când le-a ridi-cat sau scãzut limitele de credit ºicã nu ºtiu cu exactitate ce comi-sioane ºi taxe plãtesc lunã de lunã.

De pe telescaunul TS3, spre meteo ºi Pârtia BD eºi mulþi îl privesc ca pe o

„investiþie din fonduri publice pentru dezvoltarea turismului privat”, cuatât mai mult cu cât face legãtura dintredouã cabane ce aparþin apropiaþilorunuia dintre constructori, telescaunulTS3 care se construieºte acum înStaþiunea Parâng este util schiorilor.Asta spun reprezentanþii administraþieipublice locale de la Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã aveþi parte de o zidificilã, cu numeroase problemede rezolvat la locul de muncã ºiacasã. Aveþi idei originale ºi val-oroase, care vã sunt de mare aju-tor pe plan profesional.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în viaþa dumneavoas-trã, mai ales pe plan sentimen-tal. Relaþiile cu partenerii deafaceri sunt favorizate. În parteaa doua a zilei, intraþi în legãturãcu persoane importante.

Puteþi investi cu încredere înafaceri, pentru cã parcurgeþi operioadã favorabilã, în care faceþialegeri inspirate. Puteþi rezolvaprobleme financiare foarte difi-cile. În partea a doua a zilei, vãsimþiþi excelent la o petrecere cuprietenii.

Dupã o perioadã de dezamãgiripe plan sentimental ºi în relaþiilesociale, puteþi spune cã ghin-ionul s-a terminat pentru dum-neavoastrã. Pe plan profesional,acum aveþi ocazia sã vã afirmaþila justa dumneavoastrã valoare.

Este o zi favorabilã negocierilor ºicomunicãrii. În cursul dimineþiisunteþi nevoit sã plecaþi într-ocãlãtorie în interesul familiei. Cutoate cã întâmpinaþi dificultãþi,reuºiþi sã finalizaþi o lucrareimportantã, în care aþi investitmult timp ºi bani.

Reuºiþi, în sfârºit, sã rezolvaþi oproblemã financiarã. Este o zifavorabilã afacerilor ºi aveþiocazia sã finalizaþi lucrãri înce-pute cu mai mult timp în urmã.De asemenea, este un momentbun pentru a vã ocupa de prob-lemele altora.

În prima parte a zilei, aveþi con-tacte cu persoane importante,care contribuie la reuºita uneiafaceri. Munca depusã în ultimaperioadã începe sã dea roade peplan financiar ºi duce ºi laîmbunãtãþirea relaþiilor.

Aveþi ocazia sã mergeþi într-oexcursie cu prietenii. Ar fi binesã nu vã eschivaþi. Nu vã maigândiþi la cheltuielile pe care lepresupune excursia! Meritaþi sãvã relaxaþi ºi aveþi nevoie de odi-hnã.

Aveþi idei bune, care meritã sã fiepuse în practicã. Pentru a realizaceea ce v-aþi propus, trebuie sãdepuneþi eforturi susþinute ºi sãacceptaþi ajutorul prietenilor. Rela-þiile sentimentale sunt armonioase.

Reuºiþi sã rezolvaþi o problemãsentimentalã. Relaþiile cu per-soana iubitã sunt excelente ºiaveþi mari ºanse de reuºitã în totce v-aþi propus sã faceþi împre-unã.

Aveþi capacitatea de a vã adaptacu uºurinþã unor situaþii noi ºi sãluaþi rapid decizii inspirate. Vãputeþi ocupa de problemeserioase de afaceri sau ale fami-liei. Ar fi bine sã acordaþi maimultã atenþie partenerului.

Aveþi ocazia sã vã dovediþi talen-tul ºi creativitatea. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie. Petreceþi dupã-amiaza alãturi de partenerul deviaþã ºi de persoanele mai tineredin familie.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:10 Exclusiv în România 11:00 Teleshopping 11:40 Garantat 100%12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:15 Europa mea 18:45 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România 19:00 Meteo19:10 Aºa-i românul! 19:30 Starea naþiei

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca 13:00 ªtirile Pro TV14:00Trandafirul negru 15:00 O iubire perfectã 17:00 ªtirile Pro TV17:30La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 O luptã personalã

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Busola de aur16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:30 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã 12:15 Baronii12:45 Vouã13:00 ªtiri 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Vouã15:00 Legenda cãutãtorului 16:00 Specialiºti în sãnãtate16:15 Fugarul17:30 Legenda cãutãtorului 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat 11:45 Pentru cã te iubesc 12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii 14:30 Legãturi riscante 15:30 Minciuna 16:30 Tânãr ºi neliniºtit 17:30 Clona 18:30 Soþ de închiriat 19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Italia12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Basel13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid -Basel14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Arena Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 0:00 Observator special 20:30 Wanted22:30 Un show pãcãtos

P reºedintelePartidului

Miºcarea Popularã(PMP), Elena Udrea, aanunþat luni cã îºi valansa candidatura laalegerile prezidenþialepe 29 septembrie, laSala Palatului.

Ea a susþinut cã adepãºit numãrul de semnãturi necesare pentrudepunerea candidaturii salela Preºedinþie ºi a arãtat cã, pânã în prezent, ºefulstatului nu a semnat, dar s-a arãtat convinsã cã o va face pânã la finalul campaniei.

"Stãm foarte bine, amdepãºit numãrul necesar.(...) Am vãzut cã circulã peinternet tot felul defotografii cu partide care îºicopiazã listele de semnãturide la europarlamentare. Osã cerem verificarea listelorde semnãturi pentru cã, altfel, dacã vã uitaþi pe lacorturi, nu prea intrãnimeni sã semneze. Sãanunþi 2 milioane de sem-

nãturi, doar dacã ai copiatbazele de date de pe undeva...", a spus preºedintele PMP.

Ea a subliniat cã PMP vacere verificarea listelor desemnãturi pentru a vedeadacã ele sunt corecte.

"Ne-am obiºnuit cu ceide la PSD cã dezgroapãmorþii, cã semneazã ºivoteazã cei care sunt

plecaþi din þarã ca ºi cândar fi fãcut-o aici înRomânia. Nu este o pro-blemã. Sunt convinsã cã200.000 de semnãturi ar fiadunat ºi fãrã sã falsificelistele de semnãturi, dar,dacã tot este o competiþiecine anunþã mai multe sem-nãturi, atunci ar ºi trebui sãfie corecte", a spus Udrea.

AGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

S.C. Apa ServValea Jiului

S.A. Petroºani

anunþã restricþii înfurnizarea apei potabilepentru:

Miercuri17.09.2014 în:

Petroºani - întreorele 08.00 - 18.00.Zona afectatã: CartierAeroport, zona industrialãLivezeni ºi toti utilizatoriidintre EM Livezeni ºiMagazin Kaufland.Motivul restrictiei:Executare lucrãri pereþeaua de distribuþie apãpotabilã din CartierulAeroport;

Aninoasa - întreorele 09.00 - 13.00.Zona afectatã: Str.Cataneºti, toþi utilizatoriide pe DN 66A, str.Dãnuþoni ºi staþia de epurare Dãnuþoni. Motivul restricþiei:Executare branºamentgrup case str. Mãrãºeºti;

Elena Udrea îºi lanseazã candidaturala prezidenþiale pe 29 septembrie

O echipã de laPetroºani, de la

D&S Studio, sub coor-donarea antrenoareiSimona Obleagã, pleacãla Festivalul Sportuluide la Sibiu. Acesta esteuna dintre cele maimari competiþii de gendin Transilvania, careîncurajeazã fittnesul ºiechipa de fete de laPetroºani s-a înscris lacategoria Bokwa, toc-mai pentru a promovaacest gen nou de sport.

Simona spune cã în 20septembrie va fi acolo, cu ocoregrafie pregãtitã specialºi cã evolua alãturi de ceimai buni instructori din

România. „În 20 septem-brie suntem acolo cu oechipã de la nou de la stu-

dio, pentru cã vomevolua în programulBokwa, iar astapentru noi esteca o recunoaº-tere a valorii lacare am ajunsîmpreunã cucele carefrecventeazãcursurile. Vom fialãturi de cei maibuni, pentru cãavem ce învãþa de laei ºi pentru cã vrem sãpromovãm acest sport relativ nou în Europa”, aspus Simona Obleagã,instructor fittnes.

Festivalul a ajuns la adoua ediþie, iar cei mai buniinstructori vin, în 20 sep-tembrie la Sibiu, pentruzece ore de miºcare în ritmde Kangoo Jumps, Bokwa,Steel Programs, SchwinnCycling, Step Aerobic, TaeBo, X Tempo, Reebound,Taezu, Dance, Freestyler,Zumba Step ºi Zumba.

Specialiºtii în domeniuvor urca pe cele trei scenecare vor fi amplasate înPiaþa Micã din Sibiu, ºi îivor provoca pe sibieni sãfacã parte integrantã dinaceastã poveste. Printreinvitaþii speciali se numãrãFernando Gorini, DanaBadea ºi Cristian Mãrgãrit.

Nu lipsesc noutãþile înmaterie de wellness-nutriþie,expoziþie de accesorii fitnessºi aerobic ºi standuri expocu produse fresh-bio ºisuplimenþi alimentari.

Participarea la activitãþilesportive, dar ºi la seminariieste gratuitã.

Simona Obleagã, însã,nu se opreºte doar aici,pentru cã ºi-a propus,împreunã cu soþul sãu, cu

care fac o echipã deexcepþie, sã sã întâl-neascã la Paris cu celcare a inventat Bokwa.„Întâlnirea va fi între 1ºi 2 noiembrie, la Paris,unde îl vom vedea pePaul Mavi, iar soþul meu

îºi va lua licenþa pentrulevel 3 la Bokwa”, a mai

adãugat Simona Obleagã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 17 Septembrie 2014

Din Petroºani, la Festivalul Sportului de la Sibiu