Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 213

Miercuri, 19 septembrie 2012

Poliþistul fugar a primitsentinþa

G abriel Ciocârlie vaexecuta 3 ani de

închisoare. Poliþistul fugarºi-a pimit pedeapsa.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sancþiunipentru

vagoanele rãsturnate la

LoneaP atru oameni au fost

sancþionaþi pentru cãvagoanele de la minaLonea s-au rãsturnat laieºirea de pe poarta mineiacum câteva zile.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Universitateadin Petrosani -

Admitere licenþãºi master 2012

- 10 - 22 septembrie

2012 (înscriereacandidaþilor)

>>> DET>>> DETALIIALIIÎNÎN PPAGINAAGINA 1111

Încã o expertizã în

dosarulexploziei de la

Uricani

Avocaþii celor 4 foºtiºefi ai minei Uricani

au cerut un nou termen ºi onouã expertizã în cazulexploziei în care au pierit 5angajaþi ai minei în lunafebruarie 2011. La termenulde marþi, însã, au fost audi-ate vãduvele celor decedaþiatunci, care ºi-au stabilitpretenþiile materiale.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

A dat foc unei maºini de lux, de 70.000 de euro, dar nu îºi explicã nici el de ce a fãcut-o. În schimb, ar vrea sã iasãcât mai repede din închisoare ca sã poatã repara rãul pe care l-a produs familiei primarului din Vulcan,

Gheorghe Ile.PAGINA A 3-A

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan se

declarã ºocat de fapta lui!

D e douãweek-end-

uri încoace, s-adeschis stag-iunea 2012-2013la TeatrulDramatic „IonD. Sîrbu”Petroºani. Douãpremiere, unanaþionalã(„Foºnetul frun-zelor”), cealaltãlocalã („Moaracu noroc”). Douãdrame, conformtitulaturiiteatrului.

În duminica ceurmeazã (23 septem-brie, orele 18), seschimbã placa. Pescena teatrului se vajuca o comedie. ªinu una oarecare.

„Insula femeilor”nu este montatã pen-tru prima datã laPetroºani, regizorul

Ioan Cristian avândpremiera piesei înprimãvara anului tre-cut (12 mai 2011).

Anul 2009 a fostunul prolific pentruValeriu Butulescu,textul spectacolului„Insula femeilor”semnat de el, fiindpremiat cu locul I, laFestivalul ComedieiRomâneºti FESTCO.

Ulterior, aceastãcomedie a intrat învizorul mai multorregizori importanþi,iar UniuneaScriitorilor, prinClubulDramaturgilor, aorganizat laBucureºti un dublueveniment: lansareavolumului „Insulafemeilor” ºi specta-

colul cu acelaºi titlu,pus în scenã, la vre-mea respectivã, deregizorul MirceaMarin.

„Nu sunt omul luiha, ha, ha ºi hi, hi,hi! Încerc sã cultiv,atât cât pot, râsul

interior. Nu hlizeala,nu rictusul ºichicotelile mã intere-seazã, ci grimasasau, dacã vreþi, zâm-betul conceptual”,spunea ValeriuButulescu despre tex-tul acestui spectacol.

Dacã la Petroºanipremiera spectacolu-lui din stagiunea tre-cutã a fost de un realsucces, s-a decis reju-

carea acestuia înstagiunea 2012-2013.

Cine n-a vãzut,sã vinã! Iar cine avãzut, sã... revinã!Duminicã, 23 sep-tembrie, orele 18.

Oana TUÞU,secretar literar

la TeatrulDramatic „Ion D.Sîrbu” Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Cuceritorul (r)15:15 Vouã (r)15:45 Copii contra pãrinþi 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:45 Iubire interzisã (r)0:30 Împãratul mãrii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea decomori 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:30 Cu banii jos 22:30 U Show Pãcãtos0:30 Observator 1:15 Campionul strãzii

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Amintiri din întuneric 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 14:45 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Tango ºi Cash 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului 0:00 Tango ºi Cash (r)

9:30 Urmãrire fatalã 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r)15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (r)0:30 Focus (r)1:30 Trãdaþi în dragoste

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Conu Leonida faþãcu reacþiunea de I. L.Caragiale (r)11:10 Rezumatele zileiUEFA Champions League12:30 Crucea Roºie12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 16:50 Crucea Roºie17:00 Punctul pe istorii17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Crucea Roºie

E vremea comediei...

Pãºiþi pe... „Insula femeilor”

A dat foc uneimaºini de lux, de

70.000 de euro, dar nuîºi explicã nici el de cea fãcut-o. În schimb, arvrea sã iasã cât mairepede din închisoareca sã poatã repararãul pe care l-a produsfamiliei primarului dinVulcan, Gheorghe Ile.

Aºa a sunat depoziþiacelui care a incendiatmaºina fiului primaruluidin municipiul Vulcan,Gheorghe Ile, în faþamagistraþilor de laJudecãtoria Petroºani,care judecã acest dosar.Edilul din Vulcan s-a con-stituit parte civilã în acestdosar, la fel ca ºi fiul sãu,administratorul societãþiipe care era înregistratautoturismul incendiat în

parcare. Ile cere daunemorale calculate la aproxi-mativ 50.000 de euro, întimp ce Alexandru Ilevrea de la fãptuitor, GianySimulea, 50.000 de lei înnume propriu, respectiv36.130 de euro înnumele societãþii pe careo administreazã. GianySimulea a fost trimis înjudecatã de procuroripentru douã infracþiuni deºantaj ºi pentru dis-trugere. Potrivit rechizito-riului, la finele lunii mai,Simulea a încercat sãobþinã de la cei doi, prinameninþãri, suma de50.000 de euro, iar ulte-rior, dupã ce a vãzut cãnu poate lua bani de la ei,a incendiat maºina de luxa lui Alexandru Ile, în valoare de 73. 420 deeuro, aflatã în parcare. Înfaþa judecãtorului de caz,Giany Simulea ºi-a

recunoscut faptele, dar aprecizat cã nu ºtie de ce afãcut-o. „Nu îmi pot expli-ca. ªi pentru mine esteun ºoc”, a declarat incen-diatorul, care riscã sã-ºipetreacã urmãtorii 20 deani dupã gratii. Tocmaidin acest motiv a cerutinstanþei schimbareaîncadrãrii juridice a fapteiºi a menþionat cã sumasolicitatã cu titlul dedespãgubiri morale estemult prea mare.

Pe de altã parte, pri-marul Gheorghe Ile estede pãrere cã tânãrul nu aacþionat singur ºi dinacest motiv nu poate oferio motivaþie a faptelorsale. „Cred cã sunt impli-cate mai multe persoane,dar el a luat totul asuprasa. Nu vrea sã spunã niciun cuvânt, îºi recunoaºte

fapta, acceptã toate celecerute. Nu pot sã vã spunabsolut nimic (n.r. cuprivire al cine ar maiputea fi implicat), deo-camdatã suntem, înanchetã. Nu ºtiu ce l-ar fiputut determina. Nu aavut nicio legãturã cu fiulmeu, nici cu mine, nu l-am cunoscut, niciodatãnu am avut vreo discuþie,doar lui i s-a nãzãrit sãcearã bani”, a declaratedilul vulcãnean. Nu esteprima datã cândGheorghe Ile ºi familia luisunt ameninþaþi sau ºanta-jaþi. Ãn 2008 s-a produso faptã similarã, dar atun-ci organele de anchetã nuau gãsit fãptuitorul. Dinacest motiv, Ile a precizatcã va cere acumredeschiderea cazului.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 3

A vocaþii celor 4foºti ºefi ai

minei Uricani aucerut un nou termenºi o nouã expertizã încazul exploziei în careau pierit 5 angajaþi aiminei în luna februa-rie 2011. La termenulde marþi, însã, au fostaudiate vãduvelecelor decedaþi atunci,care ºi-au stabilit pretenþiile materiale.

Potrivit avocatei PaulaIacob amânarea termenu-lui de judecatã a fost cerutdeoarece a fost vacanþã

judecãtoreascã, iar o nouãexpertizã se impune, pen-tru cã e nevoie de juriºti

specialiºti care sã se pro-nunþe. „S-a cerut un ter-men pentru ca apãrareasã poatã solicita o exper-tizã, care sã aibã obiec-tive, care sã serveascãabsolut tuturor pãrþilor dinproces ºi la stabilirea ade-vãrului – ceea ce experti-za anterioarã nu a reuºitdeloc sã o facã. (…)Instanþa a dat termenpentru asta”, a declarat laieºirea din sala de jude-catã Paula Iacob, avocat.

Paula Iacob spune cãvechea expertizã nu þineseama de realitate ºi deaceea s-au cerut date noi.„Tot ce a rezultat la prima

expertizã mãnemulþumeºte. Vecheaexpertizã nu a þinut contde realitate, ori într-undosar în care nu se sta-bileºte realitatea, se naºteeroarea judiciarã, cel maimare inamic al ideii dedrept. Se pot numiexperþi. Noi vom cere cala expertizã sã participeconsilieri,oameni de spe-cialitate, eventual profe-sori universitari, în oricecaz ºi consiliere de aici dela instituþia ce dã cadrespecializate în acestdomeniu frumos, dar atâtde delicat ºi dificil cumeste cel minier”, a mai

spus Paula Iacob.„Vrem sã spunem cã

marea plagã a acestuidosar ºi a tuturor celor deseama lui este aceea cãexpertiza în cauzã efãcutã de un grup deexperþi a cãror valoare nuo contestãm, dar extraju-diciari. Pe cale de con-secinþã, o astfel de exper-tizã nu poate duce la con-secinþe juridice într-un statde drept cu o valoareeuropeanã ºi atunci esteabsolut firesc ca o exper-tizã în cauzã sã se facã cuexperþi judiciari”, a adãu-gat Daniel Ionaºcu, un altavocat al celor 4 incul-paþi.

La termenul de marþiau fost audiate vãduveleelectricienilor moþi înexplozia de la începutulanului 2011. Ele au solici-tat daune morale ºi mate-riale, fiecare în valoare de2.248.750 de lei. Oparte sunt consideratedaune morale, iar restulsumei sunt salariile pecare victimele exploziei le-ar fi putut încasa, dacãnu mureau. Avocatulvãduvelor a declarat cãastfel a fost cuantificatã înlei durerea.

„Statul de drept nu-ºiface datoria ºi cel prejudi-ciat nu-ºi primeºte exactsuma cât valoreazã dure-rea. Mie mi se pare firescsã cuantificãm venitulnerealizat de cei decedaþi.Sã se þinã cont de cât arfi câºtigat fiecare dupãaccident ºi am cerut sã nedea mãcar atât”, a spusIon Boboc, avocat al victimelor.

Urmãtorul termen ºiultimul pentru aceststudierea dosarului a fostdat pentru data de 30octombrie.

Atunci avocaþii cred cãvor avea toate datele,aºaîncât sã poatã începejudecarea inculpaþilor.

Cei patru foºti ºefi aiExploatãrii MiniereUricani, respectiv DragoºAurelian Ciucã, ClaudiuLucian Butari, NicuºorFlorin Moga ºi FlorinelMoldovan, au fost trimiºiîn judecatã de procurori,pentru ucidere din culpã.Doi dintre ei sunt apãraþide cãtre Paula Iacob, unuldintre cei mai renumiþiavocaþi din þarã, careîncearcã acum sã ledemonstreze nevinovãþia.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Încã o expertizã în dosarul exploziei de la Uricani

G abriel Ciocârlieva executa 3

ani de închisoare.Poliþistul fugar ºi-apimit pedeapsa.

Gabriel Ciocârlie,poliþistul care a provocatun accident de circulaþieîn luna mai a acestui anºi-a primit sentinþa.Dosarul s-a judecat, luni,pe rolul TribunaluluiHunedoara. Judecãtoriiau emis douã sentinþe încazul lui Gabriel Ciocârlie.

Astfel, instanþa a decisca acesta sã execute doiani de închisoare pentrucomiterea infracþiunii decirculaþie pe drumurilepublice sub influenþa bãu-turilor alcoolice. Totodatã,judecãtorii au mai aplicato pedeapsã de trei ani cuînchisoare pentru fuga dela locul accidentului ºineinºtiinþarea procuroruluisau a poliþiei decomiterea accidentului.Potrivit unor surse dincadrul JudecãtorieiPetroºani, inculpatul vaexecuta pedeapsa ceamai mare, adicã trei anide închisoare cu suspendare.

Gabriel Ciocârlie eraangajat la Ordine Publicã

ºi este acuzat de vãtãmarecorporalã gravã, pãrãsirealocului accidentului ºi conducere sub influenþabãuturilor alcoolice.

Accidentul s-a produsîn cartierul Aeroport dinPetroºani, iar Ciocârlie(37 de ani) se afla în auto-turismul propriu, alãturide un prieten, GheorgheB., de 51 de ani, ºi apierdut controlul volanuluiizbindu-se de o dubiþãparcatã regulamentar.

Când a realizat ce afãcut, omul legii a fugit dela locul accidentului, chiardacã prietenul lui, aflat îndreapta, era rãnit grav ºiagoniza. Un martor, subprotecþia anonimatului,spune cã poliþistul a fugitºi ºi-a abandonat prietenul rãnit, pentru cãera bãut.

“În jurul orei ununoaptea, poliþistul veneacu vitezã ºi s-a izbit dedubiþã. S-a rotit cumaºina din izbiturã, a statcâteva secunde în maºinã,apoi a ieºit ºi a fugit. ªi-alãsat colegul acolo rãnitgrav, era plin de sânge ºigemea. Nu s-a uitat dacãmai trãieºte sau nu. Afugit, pentru cã era bãut”,a spus martorul.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Poliþistul fugar a primit sentinþa

Incendiatorul maºinii primarului din Vulcan se declarã ºocat de fapta lui!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 201244 Actualitate

A preciereaaparþine unuia

dintre apãrãtoriipoliþistului dinVulcan care faceechipã cu celebra avo-catã Paula Iacob, deasemenea angajatãsã-l apere pe Sucilã.

Atât avocatul PaulaIacob cât ºi colegul ei,ambii angajaþi sã-l aperepe poliþistul AdrianSucilã, acuzat de act sexual cu un minor, corupere sexualã ºi furt,apreciazã cã judecareadosarului ar trebui sã sefacã la o instanþã egalã cucea de la Petroºani dardin altã parte a þãrii.

Apãrãtorii poliþistuluidin Vulcan, aflat în arestla Aiud, spun cã solicitarea de mutare adosarului este justificatãpentru cã la Petroºani„existã toate motivele calocal sã nu se pronunþe osoluþie aºa cum cerelegea”, a precizat ieri,Paula Iacob. Judecareapoliþistului acuzat deprocurori cã a întreþinutrelaþii sexuale cu fiulminor al viceprimaruluidin Vulcan, AngelaStoica, ar putea fi influenþatã ºi de factorulpolitic, crede un alt apãrãtor.

„Mutarea se face pen-tru calitatea persoanelor.Calitatea persoaneleimplicate în acest dosarpot sã conducã la o

eroarejudiciarã fie pozitiv fienegativ. De ce eroare,pentru cã sunt influenþe

locale cu atât mai mult cucât în perimetrul unor dispute politice naþionalesau locale, pãrþi implicatesau din membrii familiilorimplicate, au fost în acestanturaj al disputelorpolitice locale. Aºa se facecã din presã rezultã, darmai cu seamã, din ambiþi-ile dosarului rezultã faptulcã o instanþã egala în graddintr-o altã parte a þãrii arfi echitabilã ºi ar judecaechitabil”, a declarat ieri,Daniel Ionaºcu (fotomedalion), unul dintreapãrãtorii lui Sucilã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

U n biciclist dinPetrila se zbate

între viaþã ºi moartedupã ce a fost spul-berat de o dubiþã.Poliþiºtii încercau ierisã afle cine este vinovat de accident.

Teribilul accident s-aprodus ieri în jurul prânzu-lui în zona poºtei dinPetrila, iar bãrbatul acci-dentat circula pe o bici-cletã cãtre Lonea când afost lovit de autoutilitarã.

Unul dintre martori

povesteºte cã l-a vãzut peciclist întins pe carosabil ºia crezut cã a murit pe loc.

„Am trecut chiar peacolo când l-a izbit dar nuam apucat decât sã-l vãd

cãzut pe drum. A fostlovit foarte puternic ºi l-auluat cu ambulanþa. Nu ºtiudacã scapã la ce rãniavea”, a spus martorul.

Potrivit adjunctului ºefu-

lui Poliþiei Petrila, comisa-rul Alexandru Scafariu,intrase în comã de graduldoi la puþin timp dupã cea ajuns la Spitalul deUrgenþã Petroºani.

ªoferul dubiþei a susþi-nut în faþa anchetatorilorcã biciclistul i-a intrat purºi simplu în faþã.

„Sunt martori ai acci-dentului însã nu ne putempronunþa cu privire lavinovat întrucât avemdoar varianta conducã-torului auto.

Dupã ce vor fi audiaþiºi martorii vom puteaspune mai multe”, a pre-cizat ieri, Scafariu.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M ai ales în ÞaraHaþegului dar

ºi în Valea Jiului câþiva proprietari deanimale au rãmas cupaguba dupã ce auapelat la impostoricare fie le-au fost reco-mandaþi fie au susþin-ut cã au cunoºtinþe îndomeniul mediciniiveterinare.

Presupuºii veterinari deocazie, în schimbul uneisume de bani, prescriutratamente pentru ani-malele bolnave care înmajoritatea cazurilor mordupã ce sunt “tratate” decãtre impostori.

Oamenii, de cele maimulte ori rãmân cu paguba,deoarece pentru a-ºi putearecupera contravaloareaanimalului trebuie sãintenteze proces vraciului,însã au ºanse mici decâºtig pentru cã în acestecazuri nu este vorba demalpraxis. Crescãtorii deanimale din Valea Jiuluicare apeleazã la serviciile

doctorilor de ocazie fug deveterinari deoarece spuncã sunt scumpi. Cum prinVale li s-a cam dus vestea,vracii au migrat cãtre ÞaraHaþegului. Doar o femeiedin Petroºani, tehnicianveterinar, care însã n-aprofesat într-o instituþie demedicinã veterinarã, are laactiv în Þara Haþeguluipatru vaci care au muritdupã ce s-a ocupat deînsãmânþarea lor.

“Cei care merg la aces-te persoane cu presupusecunoºtinþe ºi amintiri populare în materie demedicinã veterinarã nueconomisesc bani. Dincontrã, de multe ori aceºti

impostori percep taxe maimari decât cabinetele spe-cializate”, spun veterinariiacreditaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Biciclist spulberat de o dubiþã

Criminalul din„Cuibul

Veseliei” a fostarestat

B ãrbatul care a omorât unbãtrân fãrã adãpost pe terasa

unui restaurant dezafectat a fostarestat. Iniþial, magistraþiiTribunalului Hunedoara au decisaplicarea unei mãsuri mai blânde,respectiv interdicþia de a nu pãrãsilocalitatea pentru autorul crimei,dar marþi decizia a fost modificatã.

Fapta s-a petrecut la începutul luniiaugust, când Poliþia Municipiului Devaa fost sesizatã cã pe strada Mãrãºti, peterasa clãdirii dezafectate a fostuluirestaurant “Cuibul Veseliei”, se gãseºte

cadavrulunui bãr-bat.Poliþiºtii austabilit cãvictimaeste unbãtrân de73 ani, dincomunaAlmaºuMare, jud.

Alba, cunoscut în mediul persoanelorfãrã adãpost. Pe corpul lui s-au gãsitmultiple leziuni, iar în cauzã s-aîntocmit dosar penal sub aspectulcomiterii infracþiunii de omor calificat.

“În urma investigaþilor efectuate, afost identificat ªtefan C., de 59 ani,din Deva, fãrã ocupaþie, cuantecedente penale (persoanã fãrã adã-post), care este suspect de sãvârºireaacestei fapte. Faþã de învinuit,Tribunalul Hunedoara a luat iniþialmãsura preventivã a obligãrii de a nupãrãsi localitatea, acesta fiind cercetatpentru sãvârsirea infracþiunii de omorcalificat. În cursul acestei zile, în urmaadministãrii unor probe criminalisticesuplimentare, suspectul a fost arestatpreventiv pentru 29 de zile, fiind depusîn Centrul de Reþinere ºi ArestPreventiv al IPJ Hunedoara”, adeclarat marþi Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJ Hunedoara.

CarCarmen Cmen COSMANOSMAN

Pãgubiþi dupã ce apeleazã la vraci

PPoolliiþþiiººttuull SSuucciillãã nu va fi judecat drept la Petroºani

C ostel Brânduºe vreasã se înscrie în lupta

pentru un loc de parlamen-tar în Colegiul de Vest,acolo unde îl va avea ca ºicontracandidat pe CristianResmeriþã (PSD), actualulparlamentar.

Informaþia este venitã pesurse ºi neconfirmatã deocam-datã de Costel Brânduºe. Dar,cum sursele noastre suntextrem de bine informate, vom

avea în perioada imediat urmã-toare (mai exact în momentulîn care îºi deschide telefonul) ºio confirmare oficialã, chiar dela Costel Brânduºe. Interesanteste de aflat ºi cum va decidesã candideze, independent,cum a fãcut-o ºi la alegerilelocale, ori susþinut de vreunpartid. Analizând însã Colegiulde Vest, Costel Brânduºe poatesã fie un candidat extrem depericulos pentru CristianResmeriþã. Colegiul de Vesteste format din municipiile

Vulcan ºi Lupeni ºi oraºulUricani. ªi, atenþie!, în oraºulUricani, primarul DãnuþBuhãescu nu s-a înþeles nicio-datã cu omologul sãu de laLupeni ºi puþin probabil ca sã îlajute pe Cristi Resmeriþã, deºisunt din acelaºi partid, înfavoarea naºului, CostelBrânduºe. Cã doar existã ovorbã care spune cã maieuleste mai aproape decâtcãmaºa, nu-i aºa? De aseme-nea, nici relaþia dintre adminis-traþiile de la Lupeni ºi Vulcan

nu a fost una prea strãlucitã,iar Cristian Resmeriþã nu poatefi sigur pe sprijinul nemijlocit alcolegilor din USL, sau mãcar acelor din PSD. Iar pe lângãaceste aspecte nu este de negli-jat scorul de 21 la sutã pe careCostel Brânduºe, ca ºi candidatindependent, l-a obþinut laalegerile locale în lupta cuCornel Resmeriþã. Un procentfoarte bun pentru un candidatindependent care a dus luptade unul singur.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

R ãspunsul încazul acci-

dentului de laMina Petrila dinluna iunie întârziesã aparã.

ReprezentanþiiITM Petroºaniaºteaptã ca cei de laInspectoratul MunciBucureºti sã trimitãînapoi dosarul privindrezultatele ancheteide la Mina Petrila.Acest lucru întârzieînsã sã aparã.

“Aºteptãm ºi noiun rãspuns, însã nicila Deva nu a sositdosarul aºa cã nupoate sã ajungãprima datã la noi”, a

declarat IleanaBodea, ºef SSMPetroºani.

Ancheta privindcircumstanþele încare s-au produs

accidental de la MinaPetrila a fost preluatde inspectorii ITMdupã ce unul dintrecei doi rãniþi ºi-apierdut viaþa.

La Mina Petrila aavut loc un accidentde muncã în 18iunie. În urma acestuiincident un miner ºi-apierdut viaþa, iar unula fost rãnit. Cãtãlinªerban se aflã inter-nat ºi la aceastã orãla spitalul Sf. Ion dinCapitalã.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

P atru oameni aufost sancþionaþi

pentru cã vagoanele dela mina Lonea s-au rãs-turnat la ieºirea de pepoarta minei acumcâteva zile. Fiecare valua mai puþini banipentru neglijenþã ºipentru cã nu a fostcurãþatã calea derulare a marfarului.

Directorul general alCompaniei Huilei dinPetroºani, Nicolae Drãgoispune cã vor urma ºi altesancþiuni.

Asta dupã ce 4 angajaþiai minei Lonea, care aveauca atribuþii de serviciuîntreþinerea liniei, dar ºiconducerea conform legii agarniturii de tren vor primibani mai puþini la salariu.

„A avut loc o anchetã aspecialiºtilor de la CNH.Luni a fost finalizatã ºi sunt4 persoane sancþionate.Urmeazã sã mai analizãmactivitatea pe segmentul detransport de la EM Lonea ºicrede cã vor mai fi ºi altesancþiuni. Este sancþionarecu 5% la inginerul ºefelectromecanic, ºeful desector, maistrul ºi mecanicul

de locomotivã. Asta pentrucã s-a depistat cã linia nuera curãþatã ºi viteza trenu-lui nu a fost adaptatã la

maximul de 5 km pe orã”,a declarat Nicolae Drãgoi,directorul general al CNHPetroºani.

O garniturã de 5vagoane încãrcate cu huilãau deraiat în 4 septembrieºi s-au rãsturnat la puþintimp dupã ce a plecat de laminã. Cel puþin 120 detone de huilã s-au împrãºtiatºi activitatea de transport afost paralizatã mai multeore.

Linia industrialã estedegradatã ºi incidentul cares-a produs la scurt timp dela ieºirea de pe poarta mineLonea a scos la ivealã încão datã acest lucru ºi maiales faptul cã sectorul carese ocupã cu acest lucru nuºi-a fãcut datoria.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Contractele CNH rãmân ºidupã divizare

C ontractele cu terþii pe careCompania Huilei le-a semnat ºi

le are în derulare vor fi preluate deviitoarele structuri miniere.

Asta dupã ce se va înfiinþa Complexulenergetic Hunedoara, care va prelua mineleviabile din Compania Huilei ºi Societatea deÎnchidere a Minelor, care le va prelua perestul. Fie cã e vorba despre ComplexulEnergetic Hunedoara, fie de Societatea deÎnchidere de Mine, toate contractele vor ficontinuate. Asta spune acum directorul general al Companiei Huilei. „Contractelecu terþii vor fi analizate. Ce pot sã spunacum e faptul cã nu va rãmâne nimeni fãrãcontract, dacã îl are încheiat. Ele se vorîmpãrþi. Aprovizionarea cu materiale va ficorespunzãtoare la ambele societãþi ºi desigur cã ºi restul contractelor vor rãmânevalabile”, spune Nicolae Drãgoi, directorulgeneral al CNH.

Compania Huilei se va diviza, iar treimine, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani,vor intra în societatea de închidere, în timpce mina Lonea, Vulcan, Livezeni ºi Lupeni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Costel Brânduºe, candidat pentru Colegiulde Vest la alegerile parlamentare?

Sancþiuni pentru vagoanelerãsturnate la Lonea

Lung e drumul...

Inspectorii ITM aºteaptã decizia de la Bucureºtiîn cazul accidentului de la EM Petrila

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

V iaþa în Româniaeste grea, o ºtim

deja ºi încã din ani90, romanii auînceput sã migreze înOccident, pentru cã,aºa cum era credinþageneralã, pe atunciîn Europa umblaucâinii cu covrigi încoadã.

Furaþi de mirajul vestiului,încet, încet, oamenii au plecat cu sutele, miile, maiîntâi câte un membru alfamiliei, apoi cu totul. Aºas-a ajuns mai târziu ca zoneîntregi din Italia, Spania,Portgalia, Germania, iarmai apoi Anglia, sã fienumite “acasã” de milioanede români.

Însã, dupã câþiva ani,lucrurile au început sãscârþie ºi acolo, timp în careteleviziunile ºi organizaþiilenon guvernamentale dinþarã atrãgeau atenþiaasupra numãrului mare de

abandonuri ale copiilor carenu aveau nicio vinã pentrusiguratatea în care trãiau,deºi aveau de toate.

Am trecut apoi printr-oaltã perioadã în care rãtã-ciþii se întorceau acasã, uniicu bani, alþii fãrã.

Astfel, vãzând cât degreu se munceºte înOccident, unii dintre ei aurenunþat , gândind cã mira-

jul Europei nu mai este oFatã Morgana, greu deatins. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintãpovestea unui roman dinValea Jiului, plecat de anibuni la muncã în Italia.

Firul poveºtii ne poartã însudul Calabriei, unde la oraactualã încã trãiesc mii deromâni, deºi mulþi dintre eiau plecat fie înapoi în þarã,fie în alte zona ale Italiei.Aici nu se câºtigã poate lafel de bine cã în partea denord, însã de recunoscuteste cã zona are un farmecaparte. Ajungem în comunãIsolã di Capo Rizzuto, oaºezare care are aproxima-tiv 15.000 de locuitori din-tre care aproximativ 2000sunt romani. Aici, fiind ozonã turisticã, cei mai mulþilucreza la restaurante, barurisau alte locaþii turistice, înspecial în sezonul cald. Aici,de asemenea, mai gãsim ºizeci de muncitori romani înagriculturã ºi construcþii, eifiind de altfel apreciaþi depatroni italieni, pentru cã“muncesc ºi îºi dau silinþa”.

“F ac bani înItalia ºi-mi pot

permite ce vreau, darnu am timp sã mãbucur de ei”

În incursiunea noastrã înItalia în cãutarea romanilorcare au dat sau nu loviturã,întâlnim un tânãr de 26 deani, care munceºte aici de 7ani. A plecat de acasã defoarte tânãr, dar nu areniciun regret.

A luat viaþa înpiept la 19 ani,direct în Europa.Dupã ce a experi-mentat mai multejob-uri, acum a ajunssã lucreze ca ospãtarla un restaurant cunoscut în localitatea unde trãieºte,Isola di Capo Rizzuto.

A învãþat limba foarterepede ºi s-a acomodat custilul de viaþã al italienilor.Cu toate acestea, însã, întimp ce stãm de vorbã cuel, în privire i se observã ooarecare tristeþe atunci cândvorbeºte de România ºi mai

ales de motivul care l-a adusîn Italia, atât de departe decasã.

“Nu am crescut într-ofamilie bogatã, ci din con-trã. ªtiu cã pãrinþii mei auîncercat sã-mi ofere cât auputut ºi ei, chiar dacã une-ori nu tot ceea ce am vrut.Din dorinþa de a avea bani

pentru anu

maipofti la

nimic ce pãrea de neatinspentru mine, am plecat înItalia la 19 ani. Eram maitânãr ºi aveam curaj de m-am aventurat într-o lumenecunoscutã. Nu regret! Amajuns sã-mi pot cumpãra detoate, dar acum, din pãcate,

nu prea am când sã facasta. Fac bani în Italia ºi-mipot permite ce vreau, darnu am timp sã mã bucur deei, asta este adevãrul”, ne-apovestit Daniel.

C ât merge înItalia, merge,

cât nu, mã întorcacasã

Acum duce o viaþã destulde comodã, deºi munceºteîn jur de 12 ore pe zi larestaurant, iar în plin sezonturistic chiar ºi mai mult.Însã, cu maturitatea deacum, spune cã peste 10ani, tot acasã, în România,s-ar vedea.

“Mai muncesc aici câþivaani sã strâng mai mulþibani, dar dupã aceea vreausã mã întorc acasã, sã-micampar o locuinþã.Momentan nu am una amea ºi tocmai de aceea amnevoie de o oarecare stabili-tate ºi în þara mea. Tragtare acum sã fac bani ºi câtmai merge în Italia, merge,iar când nu, mã întorcacasã. Sunt un bun mese-riaº, cred eu. Mã pricep lazidãrie, în construcþii ºi maiales în alimentaþie publicã.ªtiu sã lucrez pe orice postîntr-un restaurant, aºa cãnu-mi fac griji cã nu aº gãsiceva de lucru în ValeaJiului”, a mai spus Daniel.

Dupã câteva ore depovestit, concluzia discuþieicu acest tânãr care îºicâºtigã existenþa în Italia,este aceea cã deocamdatãeste mulþumit, dar obosit.Însã, dupã cum tot el maispune, mai bine obosit, darcu buzunarul plin, decât odihnit ºi cu mâna goalã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

S alvatoriiminieri din

România au oþinutdoar o menþiune lacea de-a VIII - aediþie a ConcursuluiInternaþional deSalvare Minierã.

La competiþia care s-a desfãºurat înUcraina au fostprezente la start 26 deechipe din 14 þãri,primele 3 locuri fiindocupate de Ucraina,Australia ºi Canada.Demn de menþionateste faptul cã româniiau fost prezenþi pentruprima oarã la acestconcurs, echipa naþio-nalã fiind alcãtuitã din8 salvatori (cu toþii dinValea Jiului) respectiv 6de la Salvamin ºi 2 de

la INSEMEX. „Pentru noi, românii,

participarea la aceastãcompetiþie a reprezen-tat o experienþã ineditã,fiind pentru prima datãcând ne-am înscris ºiam participat la un astfel de concurs inter-naþional. Am avut, încãdin prima zi, de depãºito serie de condiþii

foarte dure dar, peansamblu, pot sã spuncã am participat cu suc-ces ºi nu ne-am fãcutde râs. Spun aceasta,þinând cont de faptul cãbaza noastrã de selecþieeste cu mult mai redusãdecât cea a echipelorcare vin din alte þãri.Noi, în România, avemdoar 20 de salvatoriprofesioniºti (toþi suntde la Salvamin) ºi altecâteva sute de salvatorivoluntari. Ucraina, ceacare a câºtigat com-petiþia, are 4.700 desalvatori profesioniºti ºi16.000 de salvatori voluntari. Prin urmare,þinând cont ºi de faptulcã ne-am aflat la debut,eu zic cã ne-am descur-

cat bine”, a declaratArtur Gãman, preºedintele AsociaþieiSalvatorilor Minieri ºide Suprafaþã dinRomânia.

Întrecerile derulate înDoneþk, capitala mine-ritului ucrainean, s-audesfãºurat pe 2 secþiuni– explorare minierã ºiprim ajutor. România,prin reprezentanþii sãidin Valea Jiului, a ocupat, la cele douãsecþiuni, locurile 18,respectiv 21. Cea de-aIX - a ediþie aConcursului Internaþionalde Salvare Minierã se vaderula peste 2 ani, dreptþarã organizatoare fiinddesemnatã Polonia.

MirMircea cea NISTORNISTOR

FFiiee ppââiinneeaa ccââtt ddee rreeaa,, ee bbuunnãã îînn IIttaalliiaa

Dealer de droguripãstrat în arest

C onstantin Mavrichi, considerat unul din-tre principalii furnizori de droguri pen-

tru o grupare de traficanþi din Hunedoara,rãmâne în arest preventiv. MagistraþiiTribunalului Hunedoara au dispus menþinereamãsurii arestãrii preventive pentru bãrbatultrimis în judecatã de D.I.I.C.O.T - BiroulTeritorial Hunedoara pentru infracþiuni detrafic de droguri.

Întrucât inculpatul a declarat recurs împotrivahotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fitransmis Curþii de Apel Alba Iulia în vedereasoluþionãrii acestuia. Dosarul de fond va aveaprimul termen de judecatã în data de 17.10.2012,a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt alTribunalului Hunedoara

Constantin Mavrichi este considerat unul dinprincipalii furnizori de droguri ai lui Jimmy ValerLupulescu, zis „Lupu”, condamnat la începutulacestei luni la ºapte ani de închisoare cu executare,pentru trafic de droguri de risc Anchetatorii spuncã „furnizorul” îºi desfãºura activitatea în Italia, iartimp de aproximativ patru ani a reuºit sã distribuieîn Hunedoara mai multe kilograme de marijuana.Relaþiile în domeniu ºi le-ar fi fãcut, conform unorinformaþii, pe vremea în care a locuit în Spania ºide unde ar fi trimis colete cu marijuana grupãriiconduse de Lupulescu. În luna augus, procuroriiDIICOT au dat de urma lui ºi l-au trimis în instanþãcu propunere de arestare, acesta fiind acuzat detrafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã astupefiantelor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Salvatorii minieri au fost „menþionaþi” în Ucraina

C omisia Europeanãa propus recent

cãtre toate statele mem-bre recunoaºterea aptitu-dinilor ºi competenþelordobândite în afaracadrului ºcolar ºi univer-sitar în întreg spaþiulUniunii Europene.

Propunerea se referã lacursurile, seminariile, ate-lierele ºi conferinþele dincare persoanele care leurmeazã capãtã o anumespecializare profesionalã. .

„Decizia CE vrea sãstimuleze angajãrile înspaþiul UE în special pentrutinerii ºomeri ºi persoanelecu puþine calificãri formale,cum ar fi lucrãtorii în vârstãºi cei slab calificaþi.” declarãeuroparlamentarul românPetru Luhan.

Totodatã prin recoman-darea sa, Comisia îndeam-nã statele membre sã sta-bileascã sisteme naþionalepentru validarea învãþãriinon-formale ºi informalepânã în 2015.

„Sistemele naþionale vordeveni variante alternativede calificare pe piaþamuncii pentru persoanelecare se opresc de timpuriuîn educaþia formalã”, maispune Petru Luhan.

„Învãþarea non-formalã”are loc într-un mediu for-mal de educaþie ºi nu deter-minã, în general, obþinereaunei calificãri sau diplome.De obicei, implicã cursuri,ateliere, conferinþe sauseminarii. „Învãþarea infor-malã” se desfãºoarã într-ovarietate de locuri precumla domiciliu, la locul de

muncã, într-o asociaþie ºiprin interacþiunea zilnicãîntre oameni; aceastainclude învãþarea limbilorstrãine, a normelor culturale ºi a manierelor.

Patru state membre dis-

pun în prezent de sistemecuprinzãtoare pentru validarea învãþãrii non-formale ºi informale:

În Franþa, toate cali-ficãrile, cu excepþia profesi-ilor reglementate precumcele de medic, dentist, veterinar ºi arhitect, pot fiobþinute prin validareaînvãþãrii non-formale ºiinformale. Persoanele prezintã detalii cu privire laexperienþele lor de învãþareºi aptitudinile/compe-tenþele dobândite. Un juriuformat din experþi numiþide cãtre ministerul deresort poate acorda o calificare totalã sau parþialã.Un sistem similar existã în Luxemburg.

În Þãrile de Jos, oameniipot sã prezinte o descrierea experienþei lor unui furnizor recunoscut de„certificate de experienþã”în scopul solicitãrii de locuride muncã sau arecunoaºterii formale decãtre o comisie de exam-inare.

Uniunea Europeanã ar putearecunoaºte specializãrile profesionale

pe întreg teritoriul UE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

V iaþa în Româniaeste grea, o ºtim

deja ºi încã din ani90, romanii auînceput sã migreze înOccident, pentru cã,aºa cum era credinþageneralã, pe atunciîn Europa umblaucâinii cu covrigi încoadã.

Furaþi de mirajul vestiului,încet, încet, oamenii au plecat cu sutele, miile, maiîntâi câte un membru alfamiliei, apoi cu totul. Aºas-a ajuns mai târziu ca zoneîntregi din Italia, Spania,Portgalia, Germania, iarmai apoi Anglia, sã fienumite “acasã” de milioanede români.

Însã, dupã câþiva ani,lucrurile au început sãscârþie ºi acolo, timp în careteleviziunile ºi organizaþiilenon guvernamentale dinþarã atrãgeau atenþiaasupra numãrului mare de

abandonuri ale copiilor carenu aveau nicio vinã pentrusiguratatea în care trãiau,deºi aveau de toate.

Am trecut apoi printr-oaltã perioadã în care rãtã-ciþii se întorceau acasã, uniicu bani, alþii fãrã.

Astfel, vãzând cât degreu se munceºte înOccident, unii dintre ei aurenunþat , gândind cã mira-

jul Europei nu mai este oFatã Morgana, greu deatins. În acest numãr, cotidianul nostru vã prezintãpovestea unui roman dinValea Jiului, plecat de anibuni la muncã în Italia.

Firul poveºtii ne poartã însudul Calabriei, unde la oraactualã încã trãiesc mii deromâni, deºi mulþi dintre eiau plecat fie înapoi în þarã,fie în alte zona ale Italiei.Aici nu se câºtigã poate lafel de bine cã în partea denord, însã de recunoscuteste cã zona are un farmecaparte. Ajungem în comunãIsolã di Capo Rizzuto, oaºezare care are aproxima-tiv 15.000 de locuitori din-tre care aproximativ 2000sunt romani. Aici, fiind ozonã turisticã, cei mai mulþilucreza la restaurante, barurisau alte locaþii turistice, înspecial în sezonul cald. Aici,de asemenea, mai gãsim ºizeci de muncitori romani înagriculturã ºi construcþii, eifiind de altfel apreciaþi depatroni italieni, pentru cã“muncesc ºi îºi dau silinþa”.

“F ac bani înItalia ºi-mi pot

permite ce vreau, darnu am timp sã mãbucur de ei”

În incursiunea noastrã înItalia în cãutarea romanilorcare au dat sau nu loviturã,întâlnim un tânãr de 26 deani, care munceºte aici de 7ani. A plecat de acasã defoarte tânãr, dar nu areniciun regret.

A luat viaþa înpiept la 19 ani,direct în Europa.Dupã ce a experi-mentat mai multejob-uri, acum a ajunssã lucreze ca ospãtarla un restaurant cunoscut în localitatea unde trãieºte,Isola di Capo Rizzuto.

A învãþat limba foarterepede ºi s-a acomodat custilul de viaþã al italienilor.Cu toate acestea, însã, întimp ce stãm de vorbã cuel, în privire i se observã ooarecare tristeþe atunci cândvorbeºte de România ºi mai

ales de motivul care l-a adusîn Italia, atât de departe decasã.

“Nu am crescut într-ofamilie bogatã, ci din con-trã. ªtiu cã pãrinþii mei auîncercat sã-mi ofere cât auputut ºi ei, chiar dacã une-ori nu tot ceea ce am vrut.Din dorinþa de a avea bani

pentru anu

maipofti la

nimic ce pãrea de neatinspentru mine, am plecat înItalia la 19 ani. Eram maitânãr ºi aveam curaj de m-am aventurat într-o lumenecunoscutã. Nu regret! Amajuns sã-mi pot cumpãra detoate, dar acum, din pãcate,

nu prea am când sã facasta. Fac bani în Italia ºi-mipot permite ce vreau, darnu am timp sã mã bucur deei, asta este adevãrul”, ne-apovestit Daniel.

C ât merge înItalia, merge,

cât nu, mã întorcacasã

Acum duce o viaþã destulde comodã, deºi munceºteîn jur de 12 ore pe zi larestaurant, iar în plin sezonturistic chiar ºi mai mult.Însã, cu maturitatea deacum, spune cã peste 10ani, tot acasã, în România,s-ar vedea.

“Mai muncesc aici câþivaani sã strâng mai mulþibani, dar dupã aceea vreausã mã întorc acasã, sã-micampar o locuinþã.Momentan nu am una amea ºi tocmai de aceea amnevoie de o oarecare stabili-tate ºi în þara mea. Tragtare acum sã fac bani ºi câtmai merge în Italia, merge,iar când nu, mã întorcacasã. Sunt un bun mese-riaº, cred eu. Mã pricep lazidãrie, în construcþii ºi maiales în alimentaþie publicã.ªtiu sã lucrez pe orice postîntr-un restaurant, aºa cãnu-mi fac griji cã nu aº gãsiceva de lucru în ValeaJiului”, a mai spus Daniel.

Dupã câteva ore depovestit, concluzia discuþieicu acest tânãr care îºicâºtigã existenþa în Italia,este aceea cã deocamdatãeste mulþumit, dar obosit.Însã, dupã cum tot el maispune, mai bine obosit, darcu buzunarul plin, decât odihnit ºi cu mâna goalã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

S alvatoriiminieri din

România au oþinutdoar o menþiune lacea de-a VIII - aediþie a ConcursuluiInternaþional deSalvare Minierã.

La competiþia care s-a desfãºurat înUcraina au fostprezente la start 26 deechipe din 14 þãri,primele 3 locuri fiindocupate de Ucraina,Australia ºi Canada.Demn de menþionateste faptul cã româniiau fost prezenþi pentruprima oarã la acestconcurs, echipa naþio-nalã fiind alcãtuitã din8 salvatori (cu toþii dinValea Jiului) respectiv 6de la Salvamin ºi 2 de

la INSEMEX. „Pentru noi, românii,

participarea la aceastãcompetiþie a reprezen-tat o experienþã ineditã,fiind pentru prima datãcând ne-am înscris ºiam participat la un astfel de concurs inter-naþional. Am avut, încãdin prima zi, de depãºito serie de condiþii

foarte dure dar, peansamblu, pot sã spuncã am participat cu suc-ces ºi nu ne-am fãcutde râs. Spun aceasta,þinând cont de faptul cãbaza noastrã de selecþieeste cu mult mai redusãdecât cea a echipelorcare vin din alte þãri.Noi, în România, avemdoar 20 de salvatoriprofesioniºti (toþi suntde la Salvamin) ºi altecâteva sute de salvatorivoluntari. Ucraina, ceacare a câºtigat com-petiþia, are 4.700 desalvatori profesioniºti ºi16.000 de salvatori voluntari. Prin urmare,þinând cont ºi de faptulcã ne-am aflat la debut,eu zic cã ne-am descur-

cat bine”, a declaratArtur Gãman, preºedintele AsociaþieiSalvatorilor Minieri ºide Suprafaþã dinRomânia.

Întrecerile derulate înDoneþk, capitala mine-ritului ucrainean, s-audesfãºurat pe 2 secþiuni– explorare minierã ºiprim ajutor. România,prin reprezentanþii sãidin Valea Jiului, a ocupat, la cele douãsecþiuni, locurile 18,respectiv 21. Cea de-aIX - a ediþie aConcursului Internaþionalde Salvare Minierã se vaderula peste 2 ani, dreptþarã organizatoare fiinddesemnatã Polonia.

MirMircea cea NISTORNISTOR

FFiiee ppââiinneeaa ccââtt ddee rreeaa,, ee bbuunnãã îînn IIttaalliiaa

Dealer de droguripãstrat în arest

C onstantin Mavrichi, considerat unul din-tre principalii furnizori de droguri pen-

tru o grupare de traficanþi din Hunedoara,rãmâne în arest preventiv. MagistraþiiTribunalului Hunedoara au dispus menþinereamãsurii arestãrii preventive pentru bãrbatultrimis în judecatã de D.I.I.C.O.T - BiroulTeritorial Hunedoara pentru infracþiuni detrafic de droguri.

Întrucât inculpatul a declarat recurs împotrivahotãrârii Tribunalului Hunedoara, dosarul va fitransmis Curþii de Apel Alba Iulia în vedereasoluþionãrii acestuia. Dosarul de fond va aveaprimul termen de judecatã în data de 17.10.2012,a precizat Ildiko Glãman, purtãtor de cuvânt alTribunalului Hunedoara

Constantin Mavrichi este considerat unul dinprincipalii furnizori de droguri ai lui Jimmy ValerLupulescu, zis „Lupu”, condamnat la începutulacestei luni la ºapte ani de închisoare cu executare,pentru trafic de droguri de risc Anchetatorii spuncã „furnizorul” îºi desfãºura activitatea în Italia, iartimp de aproximativ patru ani a reuºit sã distribuieîn Hunedoara mai multe kilograme de marijuana.Relaþiile în domeniu ºi le-ar fi fãcut, conform unorinformaþii, pe vremea în care a locuit în Spania ºide unde ar fi trimis colete cu marijuana grupãriiconduse de Lupulescu. În luna augus, procuroriiDIICOT au dat de urma lui ºi l-au trimis în instanþãcu propunere de arestare, acesta fiind acuzat detrafic de droguri de risc ºi introducerea în þarã astupefiantelor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Salvatorii minieri au fost „menþionaþi” în Ucraina

C omisia Europeanãa propus recent

cãtre toate statele mem-bre recunoaºterea aptitu-dinilor ºi competenþelordobândite în afaracadrului ºcolar ºi univer-sitar în întreg spaþiulUniunii Europene.

Propunerea se referã lacursurile, seminariile, ate-lierele ºi conferinþele dincare persoanele care leurmeazã capãtã o anumespecializare profesionalã. .

„Decizia CE vrea sãstimuleze angajãrile înspaþiul UE în special pentrutinerii ºomeri ºi persoanelecu puþine calificãri formale,cum ar fi lucrãtorii în vârstãºi cei slab calificaþi.” declarãeuroparlamentarul românPetru Luhan.

Totodatã prin recoman-darea sa, Comisia îndeam-nã statele membre sã sta-bileascã sisteme naþionalepentru validarea învãþãriinon-formale ºi informalepânã în 2015.

„Sistemele naþionale vordeveni variante alternativede calificare pe piaþamuncii pentru persoanelecare se opresc de timpuriuîn educaþia formalã”, maispune Petru Luhan.

„Învãþarea non-formalã”are loc într-un mediu for-mal de educaþie ºi nu deter-minã, în general, obþinereaunei calificãri sau diplome.De obicei, implicã cursuri,ateliere, conferinþe sauseminarii. „Învãþarea infor-malã” se desfãºoarã într-ovarietate de locuri precumla domiciliu, la locul de

muncã, într-o asociaþie ºiprin interacþiunea zilnicãîntre oameni; aceastainclude învãþarea limbilorstrãine, a normelor culturale ºi a manierelor.

Patru state membre dis-

pun în prezent de sistemecuprinzãtoare pentru validarea învãþãrii non-formale ºi informale:

În Franþa, toate cali-ficãrile, cu excepþia profesi-ilor reglementate precumcele de medic, dentist, veterinar ºi arhitect, pot fiobþinute prin validareaînvãþãrii non-formale ºiinformale. Persoanele prezintã detalii cu privire laexperienþele lor de învãþareºi aptitudinile/compe-tenþele dobândite. Un juriuformat din experþi numiþide cãtre ministerul deresort poate acorda o calificare totalã sau parþialã.Un sistem similar existã în Luxemburg.

În Þãrile de Jos, oameniipot sã prezinte o descrierea experienþei lor unui furnizor recunoscut de„certificate de experienþã”în scopul solicitãrii de locuride muncã sau arecunoaºterii formale decãtre o comisie de exam-inare.

Uniunea Europeanã ar putearecunoaºte specializãrile profesionale

pe întreg teritoriul UE

86 de solicitãri pentruo locuinbta ANL au

fost depuse la adminis-traþia localã a municipiu-lui Lupeni. Astfel,numãrul cererilor estedublu faþã de numãrullocuinþelor puse la dis-poziþia chiriaºilor.

“Depunereadosarelor pen-tru ANL-uri s-afinalizat. Avemun numãr de86 de dosaredepuse.Urmeazã acumcã cei dincomisia sãanalizezecererile, iarapoi sãînmânãm

cheia locuinþelor pentru viitoriichiriaºi”, a declarat primarulmunicipiului Lupeni, CornelResmerita.

Dupã ce comisia va analizacererile solicitanþilor, chiriaºii voravea locuinþe în cel mult treizile. “Primii chiriaºi vor intra înlocuinþe dupã 3 zile dup ace vafi fãcut punctajul necesar. Toatecheile apartamentelor sunt lamine în birou. Dupã ce reparti-zam apartamentele le punemcheia în mânã ºi au apartamenteoamenii”, mai spune edilul ºefdin Lupeni.

Evacuaþifãrã drept deapel

În urmã cu

aproximativ douã luni, consilieriilocali au aprobat criteriile de alo-care a locuinþelor. Cea maiimportantã clauza este cea aevacuãrii chiriaºilor dacã nuplãtesc chiria lunarã.

“Sã nu aibã vârsta depa de35 de ani, sã nu fi beneficiat delocuinþa pânã la momentulrespectiv, sã lucreze obligatoriu.În clauzele contractual va fi tre-cut obligatoriu cã cei care nuplãtesc douã luni chiria vor fievacuaþi”, a conchis Resmerita.

Chiria lunarã pentru o garson-ierã este de 90 de lei, pentru unapartament cu douã camere 120de lei, iar pentru un apartamentcu 3 camere chiriaºii vor plãti130 de lei.

Raul IRINOVICI

Cine-i nãscut în septem-brie, hai la test. Femeilepot deja sã îºi facã testulBabeº Papanicolau gratuit.Ele nu trebuie decât sã seprezinte la medicul defamilie pentru a primi otrimitere cãtre mediculspecialist în ginecologie.

Toate femeile cu vârstacuprinsã între 25 ºi 64 deani, care nu au un diag-nostic confirmat de cancer

de col uterin,au posibili-tatea sãefectuezetestareaBabeºPapanicolaugratuit. Totulîn cadrulunui pro-gramdemarat deministerulsãnãtãþii înmai multejudeþe aleþãrii, printrecare ºiHunedoara.

Astfel, femeile vizate potveni la medicul de familiepentru a primi o trimiterecãtre medicul specialist.

“Pentru luna septembrieau fost deja programateacele femei care sunt nãs-cute în luna în curs. Înluna octombrie pro-gramãrile se vor face pen-tru doamnele nãscute înacea lunã. De precizat însã

cã nu toþi medicii de fami-lie au fost acreditaþi pentrua elibera trimiteri pentruefectuarea acestui test. Înacest caz, doamnele carevor sã îºi facã testul potapela la un medic acreditaºi primesc adeverinþa fãrãnicio problemã”, adeclarat un medic de fami-lie.

Campania se va

desfãºura timp decinci ani, iar val-oarea integralã aconsultaþiilor va fisuportatã înîntregime deMinisterulSãnãtãþii.

Acest programa fost implemen-tat în primul rândpentru cã înultimii 20 de ani,România avut celmai ridicat grad

de mortalitate din cauzacancerului de col uterin, cuo ratã de ºase ori maimare decât media þãrilordin Uniunea Europeanã ºiîn al doilea rând pentru cãdoar puþine femei îºi per-mit sã achite din buzunarvaloarea testului.

Raul IRINOVICI

C lasa pregãti-toare nu

înseamnã doar activ-itãþi de învãþare.Elevii înscriºi încadrul acestui pro-gram vor învãþa sãse cunoascã, dar ºisã se joace. Astãziau început deja cur-surile ºi în cadrulclasei pregãtitoare.Pentru început, ele-vii au fãcutcunoºtinþã între eiprin metode interac-tice.

Dupã acest pas, cei mici

au pãºit în lumea jocurilor,o lume care se afla în salade clasã.

Programul zilnic este depatru ore, copiii nu vorprimi note, ci buline, ºi vorînvãþa prin joc. Curriculacuprinde programe pentrunoua discipline: comuni-care în limba româna, edu-caþie pentru societate,matematica ºi explorareamediului, muzica ºimiºcare, educaþie fizicã ºisport, tehnologii de infor-mare ºi comunicare (jocul

cu calculatorul), artevizuale ºi lucru manual,dezvoltare personalã,religie.

“Actuala programaintenþioneazã sã aºeze încentrul preocupãrilorcadrului didactic (ºi alepãrinþilor) dezvoltareacapacitãþii copilului de a-ºicomunica propriile idei,opinii, gânduri ºi senti-mente, într-un mod accesi-bil. Se urmãreºteapropierea copiilor delumea cãrþilor, demijloacele de informare ºinu în ultimul rând deceilalþi copii”, precizeazãMECTS.

Grupa pregãtitoarefãcea parte din învãþãmân-tul preºcolar, grãdiniþã,oferind un program pre-lungit, ora de somn,condiþii adecvate vârsteicopiilor. Deºi nu vor aveateme, elevii clasei pregãti-toare vor avea un program

de patru ore zilnic, vor staîn bãncute ºi nu vor maibeneficia de joacã ºi activ-itãþile în are liber de la grã-diniþã. Pe de altã parte,aceastã modificare în sis-temul de învãþãmânt pri-mar i-a luat prin sur-prindere pe majoritateapãrinþilor, care vor finevoiþi sã facã faþa nouluiprogram, pânã la ora12.oo. faþã de programulprelungit ºi convenabil algrãdiniþelor, pânã la ora17-18. Cine îi va lua pecopii de la ºcoalã, cu cinevor sta pânã vin pãrinþiiacasã?-sunt întrebãri dinrealitatea cu care se vorconfrunta mulþi pãrinþi întoamnã.

Acþiunile de la clasapregãtitoare vor fi diferite,în funcþie de evoluþia celormici, accentul însã fiindpus pe activitãþile ludice.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

P rima zi de ºcoalãeste o zi importantã

din viaþa fiecãrui elev.Nu toþi percep aceastã zila fel. Fiecare copil treceprin etapele grãdiniþei ºiapoi ale ºcolii, dar oriceînceput este o adevãratãprovocare pentru el.

Plecarea de acasã ºi petre-cerea timpului într-un colectivnou pot sã afecteze emoþionalmicuþii care nu sunt pregãtiþipentru aceste etape. Psihologii

ºcolari ne spun despre trãirileunui copil în prima zi de ºcoalãºi cum trebuie pregãtit de pãrinþipentru a se acomoda mai uºorîn noul mediu.

Cei care au probleme deadaptare pot fi consiliaþi. Aiciintrã « în scena » psihopeda-gogul ºcolar.

“Este o experienþã nouã în

viaþa micuþilor, mãrefer aici la clasapregãtitoare ºi la clasaI. Poate cã la începutîi va bulversa puþin ºide aceea este foaremare nevoie, deatenþie, tact, dinpartea pãrinþilor.Trebuie sã-i înþeleagã,

sã discute cu ei, sã fie alãturi deei, sã fie suportivi când copiiimanifestã tendinþe de obosealã,stres, emotivitate. E normal,pentru cã e o situaþie nouã înviaþa copiilor. Profesorii ºicadrele didactice au experienþaau experienþã în acest aspect ºiºtiu sã porneascã progresiv cupregãtirea celor mici », a

declarat psihologul ºcolar DanielTivdar.

În cazul în care cei mici,pãrinþii sau profesorii întâmpinadificulatati ei se pot adresa psi-hologilor ºcolari care le vin înajutor.

Psihologii ne vorbesc ºi decâteva dintre problemele copi-ilor. Mulþi se gândesc cã un elevnu întâmpinã dificultãþi, însãacest lucru nu este adevãrat.Fiecare vârstã are problemele ei,astfel, psihologii sunt la dispoz-iþia celor care întâmpinã astfelde dificultãþi.

Dacã în urmã cu câþiva ani,discuþiile cu un pisholog, fie el ºiºcolar erau considerate subiectetabu, acum lucrurile s-au schim-bat. Deschiderea elevilor ºi apãrinþilor faþã de aceastã per-soanã este mult mai mare.

În mod normal, în fiecare uni-tate de învãþãmânt ar trebui sãfie un psiholog ºcolar care sã leofere consiliere elevilor,pãrinþilor, dar ºi dascãlilor. Rolulacestei persoane este esenþial, înspecial, în cazul copiilor care aupãºit pentru prima datã într-osalã de clasã.

Raul IRINOVICI

Probleme indiferent de vârstã

Psihopedagogii ºcolari “exploreazã”creierul ºcolarilor

Incursiune în lumea copilãriei, înpaºi de ºcolar

P rima zi deºcoalã.

ReprezentanþiiColegiuluiNaþional deInformaticã“Carmen Sylva”din Petrosanu auorganizat festiv-itãþile dedeschidere a nouian ºcolar, ieri.

Elevii împreunã cupãrinþii ºi cadrele didac-tice au asista la mani-

festãrile prileejuite deacest moment importantdin viaþa unui elev. Ceimai mici au fost vizibilemoþionaþi, însã toþispun acelaºi lucru cavacant a trecut repede.

“Am aºteptat sã mãîntorc la ºcoalã. Mi-afost dor de doamna ºi de

colegi. Oricum vacant atrecut repede”, spune unmicuþ din clasa a IV-a.

Emoþiile au fost maimari pentru cei care auapsit pentru prima datãîntr-o salã de clasã.

“Nu ºtiu ce se întâm-plã. Vreau la mami. Pedoamna o cunosc, darvreau la mami”, ne-aspus cu lacrimi în ochiun bãieþel de clasa I.

Dascãlii care le vorîndruma paºii învãþã-ceilor le-au pregãtit totfelul de lucruri pentru cã

ºcoala sã nu li se parãatâta de grea, iar tre-cerea din emdiul familiarîn cel didactic sã fie maiuºor. Acest an ºcolar are36 de sãptãmâni de cur-suri, însumând 178 dezile lucrãtoare.

Raul IRINOVICI

Prin filele învãþãturii

Desprindere de pãrinþicu lacrimi în ochi

ªcoala, pentru toþi! Cronicã rimatã

A-nceput an nou de ºcoalã! Cu ghiozdanele pe spateFragezi, viitorii þãrii defileazã zgomotos;

Dupã seceta din varã, toþi cu frunþile-nsetate,Vor mânca pe pâine carte, învãþând ce-i de folos.

Prima lecþie - pe bune! - va fi despre „siguranþã”,(a spus chiar Abramburica: poliþistul viguros

Celor mici le va fi mamã, diriginte, guard ºi clanþã!...)Apãrat, tânãr discipol, va-nvãþa sârguincios.

„Bac”-ul de rezervã fi-va-n tentã „profesionalã” -(eu cred: calea de la leneº înspre prost armonios)-Cale de pomeni ºi danii, de cazan, gamelã, oalã...

Est ºi Vestul n-au vãzut ceva aºa de stricãcios.

Dar la noi totu-i posibil: clasa nou „pregãtitoare”Va fi cu statut aparte, unul foarte luminos,

ªoimii patriei - se pare - vor fi nobila schimbareDe la Tisa pân’la Mare, prin Carpatul cel muntos.

Este toamnã, e rãpciune, dascãlul de ºcoalã sperãCã va fi lãsat în pace, sã-l înveþe pe humos

Cã-n istorii de milenii, partea noastrã efemerãEste statul (cel aiurea!), nici român, nici credincios...

(Sã nu-mi spunã „emanaþii”, liberalii, cei cu „soare”c-au schimbat ce-a fost drept ªCOALÃ cu ceva mai

firoscos;deci, propun: clasa POLITIC sã fie PREGÃTITOAREºi zece guverne proaste sã treacã-un „bac” merituos !

Ioan Dan BÃLAN

Cine-i nãscut în septembrie…

Testãrile Babeº Papanicolau au debutat

Solicitãri duble faþã de posibilitãþi

86 de cereri pentru 45 de imobile din ANL-uldin Lupeni

Lia Gãlãþan- poeme -

E ste o mare satisfacþie pentru un ade-vãrat iubitor de literaturã sã descopere

un talent nou, o persoanã care este aplecatãspre frumos ºi bun.

În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazãplãcut, intereseazã. Cum spun, este o mare bucurie sãdescoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”. Înuniversul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ dincerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile ceruluimã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat dehar ºi cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutitemã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã con-tinuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenireaomului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi/ chipul tãu îmi zâmbeºte” !...

Ioan Dan BÃLAN

86 de solicitãri pentruo locuinbta ANL au

fost depuse la adminis-traþia localã a municipiu-lui Lupeni. Astfel,numãrul cererilor estedublu faþã de numãrullocuinþelor puse la dis-poziþia chiriaºilor.

“Depunereadosarelor pen-tru ANL-uri s-afinalizat. Avemun numãr de86 de dosaredepuse.Urmeazã acumcã cei dincomisia sãanalizezecererile, iarapoi sãînmânãm

cheia locuinþelor pentru viitoriichiriaºi”, a declarat primarulmunicipiului Lupeni, CornelResmerita.

Dupã ce comisia va analizacererile solicitanþilor, chiriaºii voravea locuinþe în cel mult treizile. “Primii chiriaºi vor intra înlocuinþe dupã 3 zile dup ace vafi fãcut punctajul necesar. Toatecheile apartamentelor sunt lamine în birou. Dupã ce reparti-zam apartamentele le punemcheia în mânã ºi au apartamenteoamenii”, mai spune edilul ºefdin Lupeni.

Evacuaþifãrã drept deapel

În urmã cu

aproximativ douã luni, consilieriilocali au aprobat criteriile de alo-care a locuinþelor. Cea maiimportantã clauza este cea aevacuãrii chiriaºilor dacã nuplãtesc chiria lunarã.

“Sã nu aibã vârsta depa de35 de ani, sã nu fi beneficiat delocuinþa pânã la momentulrespectiv, sã lucreze obligatoriu.În clauzele contractual va fi tre-cut obligatoriu cã cei care nuplãtesc douã luni chiria vor fievacuaþi”, a conchis Resmerita.

Chiria lunarã pentru o garson-ierã este de 90 de lei, pentru unapartament cu douã camere 120de lei, iar pentru un apartamentcu 3 camere chiriaºii vor plãti130 de lei.

Raul IRINOVICI

Cine-i nãscut în septem-brie, hai la test. Femeilepot deja sã îºi facã testulBabeº Papanicolau gratuit.Ele nu trebuie decât sã seprezinte la medicul defamilie pentru a primi otrimitere cãtre mediculspecialist în ginecologie.

Toate femeile cu vârstacuprinsã între 25 ºi 64 deani, care nu au un diag-nostic confirmat de cancer

de col uterin,au posibili-tatea sãefectuezetestareaBabeºPapanicolaugratuit. Totulîn cadrulunui pro-gramdemarat deministerulsãnãtãþii înmai multejudeþe aleþãrii, printrecare ºiHunedoara.

Astfel, femeile vizate potveni la medicul de familiepentru a primi o trimiterecãtre medicul specialist.

“Pentru luna septembrieau fost deja programateacele femei care sunt nãs-cute în luna în curs. Înluna octombrie pro-gramãrile se vor face pen-tru doamnele nãscute înacea lunã. De precizat însã

cã nu toþi medicii de fami-lie au fost acreditaþi pentrua elibera trimiteri pentruefectuarea acestui test. Înacest caz, doamnele carevor sã îºi facã testul potapela la un medic acreditaºi primesc adeverinþa fãrãnicio problemã”, adeclarat un medic de fami-lie.

Campania se va

desfãºura timp decinci ani, iar val-oarea integralã aconsultaþiilor va fisuportatã înîntregime deMinisterulSãnãtãþii.

Acest programa fost implemen-tat în primul rândpentru cã înultimii 20 de ani,România avut celmai ridicat grad

de mortalitate din cauzacancerului de col uterin, cuo ratã de ºase ori maimare decât media þãrilordin Uniunea Europeanã ºiîn al doilea rând pentru cãdoar puþine femei îºi per-mit sã achite din buzunarvaloarea testului.

Raul IRINOVICI

C lasa pregãti-toare nu

înseamnã doar activ-itãþi de învãþare.Elevii înscriºi încadrul acestui pro-gram vor învãþa sãse cunoascã, dar ºisã se joace. Astãziau început deja cur-surile ºi în cadrulclasei pregãtitoare.Pentru început, ele-vii au fãcutcunoºtinþã între eiprin metode interac-tice.

Dupã acest pas, cei mici

au pãºit în lumea jocurilor,o lume care se afla în salade clasã.

Programul zilnic este depatru ore, copiii nu vorprimi note, ci buline, ºi vorînvãþa prin joc. Curriculacuprinde programe pentrunoua discipline: comuni-care în limba româna, edu-caþie pentru societate,matematica ºi explorareamediului, muzica ºimiºcare, educaþie fizicã ºisport, tehnologii de infor-mare ºi comunicare (jocul

cu calculatorul), artevizuale ºi lucru manual,dezvoltare personalã,religie.

“Actuala programaintenþioneazã sã aºeze încentrul preocupãrilorcadrului didactic (ºi alepãrinþilor) dezvoltareacapacitãþii copilului de a-ºicomunica propriile idei,opinii, gânduri ºi senti-mente, într-un mod accesi-bil. Se urmãreºteapropierea copiilor delumea cãrþilor, demijloacele de informare ºinu în ultimul rând deceilalþi copii”, precizeazãMECTS.

Grupa pregãtitoarefãcea parte din învãþãmân-tul preºcolar, grãdiniþã,oferind un program pre-lungit, ora de somn,condiþii adecvate vârsteicopiilor. Deºi nu vor aveateme, elevii clasei pregãti-toare vor avea un program

de patru ore zilnic, vor staîn bãncute ºi nu vor maibeneficia de joacã ºi activ-itãþile în are liber de la grã-diniþã. Pe de altã parte,aceastã modificare în sis-temul de învãþãmânt pri-mar i-a luat prin sur-prindere pe majoritateapãrinþilor, care vor finevoiþi sã facã faþa nouluiprogram, pânã la ora12.oo. faþã de programulprelungit ºi convenabil algrãdiniþelor, pânã la ora17-18. Cine îi va lua pecopii de la ºcoalã, cu cinevor sta pânã vin pãrinþiiacasã?-sunt întrebãri dinrealitatea cu care se vorconfrunta mulþi pãrinþi întoamnã.

Acþiunile de la clasapregãtitoare vor fi diferite,în funcþie de evoluþia celormici, accentul însã fiindpus pe activitãþile ludice.

Raul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

P rima zi de ºcoalãeste o zi importantã

din viaþa fiecãrui elev.Nu toþi percep aceastã zila fel. Fiecare copil treceprin etapele grãdiniþei ºiapoi ale ºcolii, dar oriceînceput este o adevãratãprovocare pentru el.

Plecarea de acasã ºi petre-cerea timpului într-un colectivnou pot sã afecteze emoþionalmicuþii care nu sunt pregãtiþipentru aceste etape. Psihologii

ºcolari ne spun despre trãirileunui copil în prima zi de ºcoalãºi cum trebuie pregãtit de pãrinþipentru a se acomoda mai uºorîn noul mediu.

Cei care au probleme deadaptare pot fi consiliaþi. Aiciintrã « în scena » psihopeda-gogul ºcolar.

“Este o experienþã nouã în

viaþa micuþilor, mãrefer aici la clasapregãtitoare ºi la clasaI. Poate cã la începutîi va bulversa puþin ºide aceea este foaremare nevoie, deatenþie, tact, dinpartea pãrinþilor.Trebuie sã-i înþeleagã,

sã discute cu ei, sã fie alãturi deei, sã fie suportivi când copiiimanifestã tendinþe de obosealã,stres, emotivitate. E normal,pentru cã e o situaþie nouã înviaþa copiilor. Profesorii ºicadrele didactice au experienþaau experienþã în acest aspect ºiºtiu sã porneascã progresiv cupregãtirea celor mici », a

declarat psihologul ºcolar DanielTivdar.

În cazul în care cei mici,pãrinþii sau profesorii întâmpinadificulatati ei se pot adresa psi-hologilor ºcolari care le vin înajutor.

Psihologii ne vorbesc ºi decâteva dintre problemele copi-ilor. Mulþi se gândesc cã un elevnu întâmpinã dificultãþi, însãacest lucru nu este adevãrat.Fiecare vârstã are problemele ei,astfel, psihologii sunt la dispoz-iþia celor care întâmpinã astfelde dificultãþi.

Dacã în urmã cu câþiva ani,discuþiile cu un pisholog, fie el ºiºcolar erau considerate subiectetabu, acum lucrurile s-au schim-bat. Deschiderea elevilor ºi apãrinþilor faþã de aceastã per-soanã este mult mai mare.

În mod normal, în fiecare uni-tate de învãþãmânt ar trebui sãfie un psiholog ºcolar care sã leofere consiliere elevilor,pãrinþilor, dar ºi dascãlilor. Rolulacestei persoane este esenþial, înspecial, în cazul copiilor care aupãºit pentru prima datã într-osalã de clasã.

Raul IRINOVICI

Probleme indiferent de vârstã

Psihopedagogii ºcolari “exploreazã”creierul ºcolarilor

Incursiune în lumea copilãriei, înpaºi de ºcolar

P rima zi deºcoalã.

ReprezentanþiiColegiuluiNaþional deInformaticã“Carmen Sylva”din Petrosanu auorganizat festiv-itãþile dedeschidere a nouian ºcolar, ieri.

Elevii împreunã cupãrinþii ºi cadrele didac-tice au asista la mani-

festãrile prileejuite deacest moment importantdin viaþa unui elev. Ceimai mici au fost vizibilemoþionaþi, însã toþispun acelaºi lucru cavacant a trecut repede.

“Am aºteptat sã mãîntorc la ºcoalã. Mi-afost dor de doamna ºi de

colegi. Oricum vacant atrecut repede”, spune unmicuþ din clasa a IV-a.

Emoþiile au fost maimari pentru cei care auapsit pentru prima datãîntr-o salã de clasã.

“Nu ºtiu ce se întâm-plã. Vreau la mami. Pedoamna o cunosc, darvreau la mami”, ne-aspus cu lacrimi în ochiun bãieþel de clasa I.

Dascãlii care le vorîndruma paºii învãþã-ceilor le-au pregãtit totfelul de lucruri pentru cã

ºcoala sã nu li se parãatâta de grea, iar tre-cerea din emdiul familiarîn cel didactic sã fie maiuºor. Acest an ºcolar are36 de sãptãmâni de cur-suri, însumând 178 dezile lucrãtoare.

Raul IRINOVICI

Prin filele învãþãturii

Desprindere de pãrinþicu lacrimi în ochi

ªcoala, pentru toþi! Cronicã rimatã

A-nceput an nou de ºcoalã! Cu ghiozdanele pe spateFragezi, viitorii þãrii defileazã zgomotos;

Dupã seceta din varã, toþi cu frunþile-nsetate,Vor mânca pe pâine carte, învãþând ce-i de folos.

Prima lecþie - pe bune! - va fi despre „siguranþã”,(a spus chiar Abramburica: poliþistul viguros

Celor mici le va fi mamã, diriginte, guard ºi clanþã!...)Apãrat, tânãr discipol, va-nvãþa sârguincios.

„Bac”-ul de rezervã fi-va-n tentã „profesionalã” -(eu cred: calea de la leneº înspre prost armonios)-Cale de pomeni ºi danii, de cazan, gamelã, oalã...

Est ºi Vestul n-au vãzut ceva aºa de stricãcios.

Dar la noi totu-i posibil: clasa nou „pregãtitoare”Va fi cu statut aparte, unul foarte luminos,

ªoimii patriei - se pare - vor fi nobila schimbareDe la Tisa pân’la Mare, prin Carpatul cel muntos.

Este toamnã, e rãpciune, dascãlul de ºcoalã sperãCã va fi lãsat în pace, sã-l înveþe pe humos

Cã-n istorii de milenii, partea noastrã efemerãEste statul (cel aiurea!), nici român, nici credincios...

(Sã nu-mi spunã „emanaþii”, liberalii, cei cu „soare”c-au schimbat ce-a fost drept ªCOALÃ cu ceva mai

firoscos;deci, propun: clasa POLITIC sã fie PREGÃTITOAREºi zece guverne proaste sã treacã-un „bac” merituos !

Ioan Dan BÃLAN

Cine-i nãscut în septembrie…

Testãrile Babeº Papanicolau au debutat

Solicitãri duble faþã de posibilitãþi

86 de cereri pentru 45 de imobile din ANL-uldin Lupeni

Lia Gãlãþan- poeme -

E ste o mare satisfacþie pentru un ade-vãrat iubitor de literaturã sã descopere

un talent nou, o persoanã care este aplecatãspre frumos ºi bun.

În ceea ce vã priveºte, lectura poeziilor impresioneazãplãcut, intereseazã. Cum spun, este o mare bucurie sãdescoperi în Valea Jiului un poet care „ înfruntã valurile/cu mâinile goale” ºi trãieºte „dulcea realitate a inimii”. Înuniversul creat, faptul cã „frunzele tremurã la frontiera/dintre realitate ºi vis”, cã frânghii de apã se scurg/ dincerul plumburiu” ºi „ cu un dor fãrã nume/ în tãriile ceruluimã întâlnesc”, aratã modul în care scrisul vã e încãrcat dehar ºi cã vã stã lesne la îndemânã. Aceste întocmiri izbutitemã îndeamnã sã cred în destinul D-vs ºi sã vã rog sã con-tinuaþi, întrucât poeþii adevãraþi în lume ajutã la devenireaomului ca Om : drum bun ºi simt cã „din paginile unei cãrþi/ chipul tãu îmi zâmbeºte” !...

Ioan Dan BÃLAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 20121100 Diverse

H O R O S C O P 1 9 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

Este posibil ca situaþia ta finan-ciarã sã înregistreze un câºtig ceîþi va permite satisfacerea unuimoft. Oricum, activitãþile finan-ciar-contabile te favorizeazã.Cineva din anturajul apropiat îþiva solicita sprijinul. Nu eºti înforma ta cea mai bunã.

Câteva zile mai lejere ar fi bin-evenite, pentru a-þi îmbunãtãþirelaþia cu persoana iubitã; aºacã, nu-þi face un program preaîncãrcat. ªi acasã este mult delucru; se mizeazã mult pe aju-torul tãu, dar vei beneficia deînþelegerea rudelor.

Câteva zile mai lejere ar fi bin-evenite, pentru a-þi îmbunãtãþirelaþia cu persoana iubitã; aºacã, nu-þi face un program preaîncãrcat. ªi acasã este mult delucru; se mizeazã mult pe aju-torul tãu, dar vei beneficia deînþelegerea rudelor.

Vei avea de fãcut faþã unor chel-tuieli care îþi vor dezechilibraserios bugetul, dar nu trebuie sãîþi faci griji - totul se va rezolvachiar mai bine decât crezi. Esteposibil sã pleci la drum pentru arezolva chestiuni de naturã famil-ialã.

Farmecul personal îºi va spunecuvântul, aºa cã se întrevãd suc-cese în relaþiile cu persoanele desex opus. Te tenteazã o micãvariaþie în sfera relaþiilor senti-mentale, dar prudenþa te face sãbaþi în retragere. Chestiunileprofesionale te intereseazã.

O zi destul de plina, in care veiavea de facut o multime delucruri si ti se va parea ca timpulnu iti mai ajunge. N-ar fi exclussa primesti o vizita care iti va dapeste cap toate planurile. Veidescoperi ca, in fond, acest lucruiti face placere.

ªi astãzi ºansa este de partea ta,iar iniþiativele îþi vor apreciate lajusta valoare ; ceea ce-i îngrijore-azã pe cei din jur este modul încare doreºti sã le pui în aplicare.Vei intra în posesia unei infor-maþii cu adevãrat incendiare.

Energia fizicã este la limita supe-rioarã, ceea ce îþi permite sã teimplici în activitãþi dintre celemai diverse. Dacã cineva îþi aratãcã o decizie este eronatã, nu teîncãpãþâna, ascultãi-i sfatul ºi fãschimbãrile ce se impun.

În cazul în care ai de semnatacorduri sau tot felul de acte ofi-ciale, va trebui sã fii foarte atent,cãci se pot ivi tot felul de încur-cãturi. Orice activitate comer-cialã îþi poate aduce surprizeneplãcute, aºa încât, mai bine teabþii.

Situaþia financiarã te va interesaîn mod special. Vor fi multe chel-tuieli de fãcut, dar ar fi bine sã tegândeºti de douã ori înainte de ascoate banii din buzunar. Mareatenþie, deoarece nu este exclusnici ca cineva sã încerce sã tepãcãleascã.

Preocupãrile de timp liber ºi maiales activitãþile de divertisment tepreocupã în mod special. Esteposibil sã pleci într-o cãlãtorie,ceea ce îþi va face mare plãcere,dar atenþie la ceea ce mãnâncii -stomacul tãu este sensibil înaceastã perioadã.

Pentru ziua de azi ai in plan totfelul de proiecte de petrecere atimpului liber. Ai dori sa schimbiceva in aspectul tau exterior, iarachizitia unui obiect de imbra-caminte te-ar putea face sa veziviata intr-un mod mai optimist.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

în furnizarea apei potabile, pentru oraºul Petroºani între orele 9:00 - 15:00

Zona afectatã este str. Maleia. Motivul restricþiei este refacere

branºament la nr. 82 ºi remedierepierdere zona nr. 52 - 54 de pe str.

Maleia.

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

� DN 7 Deva - Sântuhalm � DN 7 Mintia -Sãcãmaº � DN 7 Ilia - Gurasada - Zam

� DN 68 A Sãcãmaº Dobra � DN7 Mintia -Veþel � DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic -

Sãcãmaþ � DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva,Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de

Jos - Bejan � Petrila str. Republicii

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

MMMMiiiieeeerrrrccccuuuurrrriiii 11119999 SSSSeeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

aaaannnnuuuunnnnþþþþãããã rrrreeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii

U na dintre cele maimici unitãþi

ºcolare (ca numãr deelevi) din Valea Jiuluieste amplasatã pe unuldintre dealurile carestrãjuiesc municipiulPetroºani.

La ºcoala din Dâlja Marenumãrul elevilor este de doar8. Copiii de aici învaþã împre-unã deºi ei fac parte din 4clase, respectiv 1 – 4, dar acestlucru nu-i deranjeazã deloc. Bachiar vin cu plãcere la ºcoalãpentru cã astfel mai scapã demunca de acasã ºi au cu cinesã se joace. „Mie îmi place la

ºcoalã pentru cã aici mã întâl-nesc cu prietenii, învãþãm ºi nejucãm, împreunã. Nu vin deprea departe cã locuiesc chiarpe lângã ºcoalã”, a declarateleva Maria Oros. „Ãsta-i altreilea an de când vin la ºcoalã.Vin ceva mai de departe darvara nu-i nicio problemã. Iarnae mai greu, când zãpada emare ºi drumul e mai pustiu”, aspus Gabriel Chereº, elev înclasa a 3-a.

În ceea ce-l priveºte peînvãþãtorul copiilor, acesta nueste defel la prima experienþãde a-i îndruma la învãþãturã pe

copiii din cãtunele risipite pedealurile ºi munþii din ValeaJiului. De-a lungul anilor,Constantin Vesa a mai fostînvãþãtor ºi la ºcolile dinDãrãneºti, Maleia, Firizoni sauCrivadia. „Lucrez de foartemulþi ani diferenþiat, respectivcu copii din mai multe clase,simultan, este greu, dar satis-facþiile sunt mai mari, mai alescând lucrezi cu copii careprovin din familii mai sãrace ºicare muncesc de dimineaþapânã seara pentru a trãi. Aºaºtii cã educaþia copiilor îþiaparþine þie, ca profesor,

aproape total”, a declaratConstantin Vesa, profesorînvãþãmânt primar.

ªcoala generalã din DâljaMare face parte dintre unitãþiledin zonã cu elevi foarte puþini.Altele care se înscriu în aceeaºi

categorie sunt ºi cele dinBotani sau Crivadia, care încãmai funcþioneazã. Altele, cumar fi cele de pe Maleia sau dela Dãrãneºti, au fost închise înurmã cu mai mulþi ani.

Mircea NISTOR

P entru cã au mai rãmasfoarte multe locuri libere

(866), înscrierile de laUniversitatea din Petroºani aufost prelungite cu încã 4 zile.

Astfel, deºi ziua de 18 septembrietrebuia sã fie ultima zi, înscrieri se maipot face pânã sâmbãtã, 22 septembrie,

inclusiv. Locuri libere aurãmas la licenþã – 681, dintrecare 28 bugetate ºi 185, lamaster, toate cu taxã. „Þinândcont cã, în total, au rãmasneocupate peste 800 de

locuri afost adop-tatãdecizia deprelungirea perioad-ei de înscriere dinaceastã toamnã.Cele mai multelocuri libere aurãmas la licenþã,respectiv 681, dintrecare 28 sunt buge-tate. Dintre acestea,11 sunt laFacultatea de Mineºi 17 la Facultatea

de Inginerie Mecanicã ºi Electricã. Înceea ce priveºte înscrierile din aceastãtoamnã, pânã astãzi, când ar fi trebuitsã expire termenul acestea sunt înnumãr de 292 la licenþã ºi 475 la mas-terat”, a declarat Codruþa Dura, prorec-tor „Învãþãmânt” UniversitateaPetroºani.

În prezent, la instituþia de învãþãmântsuperior din capitala Vãii Jiului, numãrulde specializãri este de 24 la licenþã ºi18 la masterat. Dupã ce înscrierile se

vor încheia se va face o analizã, urmândca specializãrile „neatractive” sã fiescoase din programa de învãþãmânt. Înacelaºi timp, ar putea apãrea altele noi.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 2012 Actualitate 11

O şcoală, 8 elevi, un învăţător

SSSSttttuuuuddddeeeennnnþþþþ iiii iiii nnnnuuuu sssseeee îîîînnnngggghhhheeeessssuuuuiiiieeee ssssãããã vvvviiiinnnnãããã îîîînnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

A genþia Naþionalãpentru Protecþia

Mediului a fãcut primulpas concret pentru anu-larea avizului de mediuacordat în cazul proiectului aurifer de la Certej.

La Tribunalul Bucureºti afost depusã o solicitare privindnulitatea acestui aviz de mediu,acordat de Agenþia RegionalãTimiºoara pentru exploatareaauriferã de la Certej, pe motivcã acesta ar încãlca cel puþindouã directive europene.Ministerul Mediului ºi Pãdurilor,Rovana Plumb, considerã acor-dul de mediu drept „ilegal ºiiresponsabil”. “Facem un pasnecesar pentru repararea uneiilegalitãþi. Vor fi parcurse toateetapele legale. Astãzi (n.r.marþi), Agenþia Naþionalã pen-tru Protecþia Mediului depunela Tribunalul Bucureºti, princare se solicitã nulitatea avizu-lui emis de cãtre AgenþiaRegionalã Timiºoara pentruproiectul de la Certej, precumºi suspendarea efectelorjuridice pe întreaga perioadã aderulãrii procesului. În urmaverificãrilor efectuate în perioa-da 4-12 septembrie s-a con-statat faptul cã acordul demediu în cazul proiectului de laCertej eliberat de AgenþiaRegionalã pentru ProtecþiaMediului Timiºoara este ilegalºi iresponsabil. Este ilegal pen-tru cã încalcã legislaþiaromâneascã ºi cea europeanã.Astfel, se încalcã o convenþie

internaþionalã privind impactulde mediu transfontalier, în sen-sul cã unul dintre cele douãstate consultate, respectivUngaria, a dat un rãspuns ne-gativ, fapt ce nu a fost luat încalcul”, a declarat ministrulRovana Plumb. În plus, spunedemnitarul, se mai încalcã altedouã directive europene,respectiv Habitate ºi Pãsãri,aspect de care, de asemenea,nu s-a þinut cont. Pe de altãparte, Rovana Plumb a subli-niat cã persoanele care au datacordului de mediu pentruCertej vor fi sancþionate ºi cãacest aspect face obiectulcercetãrii Comisiei deDisciplinã. „În al treilea rând,obligaþiile de mediu de dinainteprivatizãrii nu au fost transfe-rate în acordul de mediu, cumprevede legea. La datadepunerii de cãtre o companiea solicitãrii privind emitereaacordului de mediu, ARPMTimiºoara nu era îndreptãþitãsã iniþieze aceastã procedurã.Competenþa îi revenea ANPM.Eliberarea acordului s-a fãcutfãrã ca Ministerului Mediului ºiANPM sã fie informate, ºi afost determinatã de irespon-sabilitatea angajaþilor”, a maispus ministrul Mediului.

S candal dupã cinci ani

Nicolae Stanca, directorul

beneficiarului acestui acord demediu - Deva Gold, spuneîncã, cã ei au depus absoluttoate actele sau documentaþiilecare le-au fost solicitate peparcursul celor cinci ani cât adurat procedura de avizare.„Nu am ce sã comentez, pen-tru cã nu am nimic scris acum.Dar, noi am depus ºi am fãcutabsolut tot ceea ce ni s-a cerutde la Ministerul Mediului,Agenþia naþionalã ºi Agenþialocalã de Protecþie a Mediuluilegat de respectarea legislaþieiromâneºti ºi europene”, a spusNicolae Stanca. Acesta a maiprecizat cã, dacã sunt cevascãpãri în aceastã stufoasãdocumentaþie, la care au con-lucrat 25 de institute de profil,ei nu au cunoºtinþã despreacest lucru, pentru cã nu li s-aucerut nici clarificãri ºi nici com-pletãri. Nicolae Stanca a maispus cã, oricum, pânã alemiterea acestui aviz final -care a stârnit un imens scandal– au mai fost emise avize inter-mediare ºi nu au existatobiecþii.

Emiterea acordului de mediupentru viitoarea exploatareauriferã de la Certej a stârnitun imens scandal, dupã cedouã organizaþii de mediu auprotestat împotriva acestuia,din cauzã cã, spun ei, procedu-ra se bazeazã pe cianuri. Caatare, la începutul acestei luni,ministrul Mediului a anunþat cãemiterea acordului va fi verifi-catã în regim de urgenþã, ceeace s-a ºi întâmplat.

La Certej, exploatareazãcãmântului de aur ar urmasã fie fãcutã de cãtre companiacanadianã Eldorado GoldCorporation, care, prin inter-mediul societãþii Deva Gold, aprimit acordul de mediu dinpartea Agenþiei Regionale pen-tru Protecþia MediuluiTimiºoara.

Potrivit proiectului,exploatarea auriferã de laCertej se va întinde pe osuprafaþã de 456 de hectare,iar aici ar fi procesate 45 de

milioane de tone de minereucu o concentraþie de 1,8 g deaur pe tonã. Reziduurile rezul-tate dupã prelucrare, inclusivcele cu cianurã ºi metale grele,vor fi depozi-tate într-un iazde decantare înaer liber cu osuprafaþã totalãde 63 dehectare.Conform infor-maþiilor ofi-ciale, princi-palul investitor,Eldorado GoldCorporation,este o com-panie minierãcanadianã, lis-tatã la bursadin Vancouver,care opereazãºi în Grecia,Turcia, Chinaºi Brazilia.Companiaminierã a pre-luat, în decem-brie 2011,EuropeanGoldfields, caredeþinea 80%din societatea

Deva Gold SA, celelalte 20%din acþiuni fiind deþinute decompania Minvest Deva.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 septembrie 201212 Actualitate

Tribunalul Bucureºti decide anularea acordului demediu pentru proiectul Certej