CVJ, Nr. 118, Vineri 4 mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 117

Vineri, 4 mai 2012

CCoonndduucctteellee ddiinn PPeettrrooººaannii,,„„ccoollmmaattaattee”” ddee ccoonntteessttaaþþiiiillee

SSCC TTIIMM SSAA

Jiul sufocatde deºeuri

A lbia Jiului a ajunsdepozit de PET –uri.

Aºa aratã acum DefileulJiului, dupã ce apa a maiscãzut puþin.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Vinovaþii de la Petrila

aºteaptãsentinþa

C ei trei învinuiþi deexploziile de la mina

Petrila din 2008 aºteaptãvineri sentinþa. Curtea de apel Craiova ainvocat, în urmã cu o sãptãmânã casarea cauzeiºi a cerut retrimitereadosarului la instanþã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

Cauciucuriîn flãcãri la

REMATC entrul REMAT al

omului de afaceri OrianComãnescu era cât pe ce sã iafoc cu totul, dupã ce munci-torii sãi au ars câteva cauciu-curi ºi materiale rezultate dindezmembrãrile auto.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

GaraPetroºani,

între istorieºi ruinã

G ara din Petroºani, poarta de intrare în

municipiu, aratã ca acum unsecol, murdarã ºi întunecatã.Aceastã clãdire de valoareistoricã, datã în folosinþã înanul 1870, mai are puþin ºi se dãrâmã...

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111PAGINA 11

P roiectul de reabilitare areþelelor de apã ºi canalizare

din municipiul Petroºani, derulat deApa Serv cu fonduri europene, esteblocat din cauza unor contestaþii încascadã depuse de SC TIM SA ClujNapoca, una dintre firmele participante la licitaþie.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Dragonul 22:00 Armata Întunericului

0:00 Wacky TV (r)0:30 Culoarea fericirii (r) 1:30 Armata Întunericului (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Van Helsing

23:00 Spioni de elitã 1:45 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Cazul Scottsboro 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:15 Eu iubesc Huckabees

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã

ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Copiii care

au salvat vara 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Evadare în zori

23:00 Întâlniri rapide 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong

10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) -

Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) -

Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -

Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului -

Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor

parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului -

Gyebaek 18:20 Legendele palatului -

Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 O datã-n viaþã 22:00 O datã-n viaþã - p223:10 Jocurile mafiei 1:15 Distractis Show (r)

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Teatrul de Artã Deva prezintãsâmbãtã ,05 mai, de la ora 19.00 opremierã de excepþie. Este vorbadespre spectacolului concert«Deliruri».

Scenariul ºi regia sunt semnate deMihai Mãniuþiu, câºtigãtor anumeroase premii naþionale ºi inter-naþionale cum ar fi Premiul pentruoriginalitate în creaþia regizoralã laFestivalul Naþional de Teatru „I.L.Caragiale“, ed. a III-a, cu spectacolul”” de Eugen Ionescu (1992); PremiulUNITER pentru cel mai bun regizor,cu spectacolul ”Richard al II-lea” deW. Shakespeare (1997); PremiulUNITER pentru cel mai bun specta-col, cu piesa ”Woyzeck” de G.Büchner (2006); Premiul pentru celmai bun spectacol - ” Walpurgiei” deVenedikt Erofeev, la Festivalul deDramaturgie Contemporanã, ediþia aXXI-a, Braºov, 2009. Muzia specta-colului concert aparþine artistei AdaMilea câºtigãtoare a doua premiiUNITER în 2003 ºi 2006.

Criticul Cristiana Gavrilã spunedespre Ada Milea cã ” pare cã agãsit o formulã magicã pentru spec-tacole de muzicã”. Concepe muzicaoriginalã a spectacolului, compusã din23 de songuri, dupã textele lui IonMureºan, câºtigãtor al PremiuluiUniunii Scriitorilor în anul 2011 pentru volumul de poezii ”Alcool” ºidespre care criticul ºi jurnalistul Al.

Cistelecan spunea: ”Poeþii care vorneapãrat sã ia premii, ºi nu doarmenþiuni, ar trebui sã evite anii încare publicã ºi Ion Mureºan. Iar astapentru cã, de regulã, el ia toatãrecolta de premii ºi cununiþe, de lacele comunale la cele naþionale ºiînapoi. Deºi n-are decît trei cãrþi, astrîns dupã ele trei dulapuri,burduºite toate, de diplome (unul epe casa scãrii)”.

Coregrafia este realizatã de Vavaªtefãnescu, director artis-tic al Centrului Naþionalal Dansului Bucureºti,câºtigãtoare în 2003 apremiului MinisteruluiCulturii pentru coregrafie.Scenografia este con-ceputã de Adrian Damian,colaborator constant al

regizoruluiMihaiMãniuþiu.

Distribuþia spectacolului se bucurãde prezenþa Adei Milea, a Vaveiªtefãnescu, a lui Bobo Burlãcianu -solistul trupei Fãrã Zahãr ºi a luiCristian Rigman, actor la TeatrulNaþional Cluj-Napoca, membru al tru-pei Sunday People.

Biletele se gãsesc la AgenþiaTeatralã sau rezervãri [email protected], ori la telefon0354 738703. Preþul unui bilet estede 20 de lei.

Deliruri, un spectacol concert pe scenateatrului de artã din Deva

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Politic 3

P rimele declaraþiiale Marianei

Câmpeanu, ministruldesemnat al Muncii,care este ºi deputatPNL de Hunedoara,anunþã reîntregireasalariilor bugetarilorprin acordarea celor 15la sutã pierduþi de 1,2milioane de angajaþi dela stat în iunie 2010,precum ºi restituireasumelor oprite ilegalpensionarilor, inclusivdrepturile pensionarilorminieri din ValeaJiului.

Ministrul desemnat alMuncii, Familiei ºi ProtecþieiSociale, Mariana Câmpeanu,este deputat de Hunedoara dinpartea PNL. În decembrie2010 a fost aleasã la Colegiul3 din Haþeg-ÞinutulPãdurenilor, la alegerileparþiale desfãºurate pentrupostul rãmas vacant în urmadecesului deputatului PDL IoanTimiº.

Mariana Câmpeanu are de

condus unul dintre cele maigrele portofolii ºi un buget depeste 7,5 miliarde de euro, dincare trebuie sã plãteascã pensi-ile celor peste 5,3 milioane depensionari ºi indemnizaþii pen-tru circa 8 milioane de asistaþisocial.

Ca ministru, va trebui sãadministreze bugetul cu cel maimare deficit, de 3,4 miliarde

euro, cât este diferenþa întreveniturile CAS ºi plãþile pentrupensii.

R eîntregiri ºi dreptate

Primele declaraþii aleMarianei Câmpeanu anunþãreîntregirea salariilor bugeta-rilor prin acordarea celor 15 lasutã pierduþi de 1,2 milioanede angajaþi de la stat în iunie2010, precum ºi restituireasumelor oprite ilegal pensio-narilor, inclusiv drepturile pen-sionarilor minieri. Doar cã nicinoul ministru desemnat almuncii ºi nici ministrulfinanþelor Florin Georgescu nuau precizat de unde vor luabani pentru aplicarea acestormãsuri.

“Din punctul meu devedere, al Ministerului Muncii,doresc ca în aceastã scurtãperioadã douã lucruri sãreparãm: sã restituim cei 15 lasutã personalului bugetar, o

mãsurã abuzivã ºi care trebuiareparatã de mult ºi pensionariisã primeascã sumele opritepentru asigurãrile sociale înmod abuziv”, a spus MarianaCâmpeanu. Aceasta a precizatcã dacã nu se vor gãsi banipentru aceste restituiri, se vaapela la o rectificare bugetarãpentru a intra în legalitate ºi arepara o nedreptate.

Printre aceste nedreptãþi seregãsesc ºi drepturile pensio-narilor minieri, care au fostreparate pe hârtie de fostulguvern, dar care trebuie sã seºi materializeze. ªi asta cât mairepede pentru a nu fi preatârziu pentru unii pensionaricare s-ar putea sã pãrãsescãacestã lume sãrãciþi ºi umiliþi.

Gãsirea de soluþii pentrucrearea de noi locuri de muncãeste altã prioritate a acestuiminister, indiferent dacã aces-tea se vor face pe termen lungsau pe termen scurt.

În plus, Mariana Câmpeanu

va trebui sã se asigure cã seaplicã noua lege a asistenþeisociale, care a redus numãrulde prestaþii sociale ºi care tre-buie sã reducã risipa din sistem.

“Dacã în aceste ºase luni egreu sã creezi locuri de muncãpe un buget construit de alþii,cel puþin sã stopãm declinul ºisã stopãm creºterea somaju-lui”, a precizat MarianaCâmpeanu.

I ndemnizaþiilemamelor ºi munca

la negruÎn ceea ce priveºte

revenirea la indemnizaþiile pentru mame la 85% dinsalariu pentru doi ani, ministruldesemnat a spus cã acestemãsuri au fost prinse în pro-gramul de guvernare al USL.

Ministrul spune cã a luat încalcul ºi reducerea muncii lanegru ºi accelerarea absorbþieide fonduri europene pentruresurse umane.

Pe lângã restituirea con-tribuþiilor cãtre pensionari, pri-oritãþile acestui minister includcontinuarea protocoluluiîncheiat între foºtii miniºtri dela Muncã ºi de la Finanþe, carevoiau sã unifice bazele de datepentru livrarea unor statisticiprivind numãrul de salariaþi ºide contribuabili ºi eliminareafraudei din sistemul de asistenþã socialã.

Un raport recent al Curþii deConturi aratã cã în România s-au acordat pensii ilegale învaloare de aproximativ 5 milioane de euro, pensionariiavând CNP-uri eronate saudosare duble de pensie, iarnoul ministru trebuie sã explicecum de s-a ajuns în asemeneasituaþie.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P rieten vechi cuHaralambie

Vochiþoiu, preºedintelePP-DD Hunedoara,Tiberiu Jitea, membru înBiroul executiv al PSDPetroºani a plecat - pefuriº, sau ignorând colegiisocial democraþi - în partidul lui Diaconescu.

Trãind într-o þarã liberã se ºtiecã poþi hotârî ce doreºti cu privirela viaþa ta, la opþiunile tale ºi poþisã-þi exprimi opiniile neîngrãdit,cu condiþia sã nu-i lezezi pe ceidin jur. În asemenea situaþii semai gãsesc oameni, de la care aipreteþii, care acþioneazãcopilãreºte.

Deºi se ºtia ce ceva vreme cãTiberiu Jitea, un PSD-ist alPetroºaniului, membru în Biroulexecutiv al formaþiunii politice, ar

cocheta cu PP-DD, acesta refuzasã recunoascã. Probabil eranehotãrât balasând între tentaþieºi siguranþa locului avut.

Cert este cã Tibi Jitea a trecutîn barca PP-DD ºi pentru cã aveao relaþie de veche prietenie, chiardin copilãrie, aºa cumspun apropiaþii, cupreºedintele filialeijudeþene a acestui partid, HaralambieVochiþoiu.

”Da, aºa este, TibiJitea a plecat la PP-DDconfirmând ceea ce noiºtiam, dar a fost operioadã când nu avrut sã recunascã. Noil-am exclus, iar locul luiîn Biroul municipal alpartidului a fost luat deurmãtorul de pe listaaleºilor noºtri, respectivGabriel Vasilescu. Eu leurez succes tuturor” –

a confirmat situaþia primvicepreºedintele PSD Petroºani,Costel Postolache.

Lumea se schimbã, oamenii –la fel, cã doar fac parte dinlume…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Deputat de Hunedoara,

Ministrul Muncii spune cã va reparanedreptãþile pensionarilor ºi bugetarilor

Membru în Biroul PSD a trecut”hoþeºte” la PP-DD

D irecþia deSãnãtate Publicã

Hunedoara marcheazãevenimentul anual“Igiena mâinilor:SÃNÃTATE ªI VIAÞÃ”al OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii aadoptat Programulprivind SiguranþaPacientului (WHOPatient Safety) printr-oserie de evenimente ºiacþiuni de informare-educaþie-comunicare.

Potrivit directorului exe-cutiv al DSP Hunedoara,Dumitra ªtefan, cu ocaziacampaniei vor fi distribuiteflyere ºi sãpun în locuripublice aglomerate dinjudeþ, precum ºi postere înunitãþi de învãþãmânt, cabinete medici de familie,spitale din judeþ.

“Igiena mâinilor în spi-tale dar ºi în viaþa de toatezilele implicã gesturi sim-ple, dar de mare respon-sabilitate, de care depindsãnãtatea ºi chiar viaþa.Tema ptr campania 2012„Planificare pentruîmbunãtãþirea igieneimâinilor ºi sloganul “Sãeliminãm infecþiile cauzatede igiena defectuoasã amâinii!”, prefaþeazã scopulcampaniei, anume dise-minarea de informaþii,cunoºtinþe ºi instrumentede lucru pentru stimulareaînregistrãrii unitãþilor sani-tare în reþeaua mondialã acentrelor de excelenþãOMS privind igiena mâinii(RMCEIM). Campania2012 are ca obiectiv par-curgerea de cãtre una saumai multe unitãþi sanitaredin judeþul nostru aprimelor etape recoman-date de OMS pentru înre-gistrarea în RMCEIM.

Infecþiile nozocomiale suntevenimente adverse înregis-trate în instituþiile de sãnã-tate la nivel mondial ºi suntcauzate într-o proporþienotabilã de deficienþeleprivind igiena mâinilor”,spune Dumitra ªtefan.

În octombrie 2004Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii a adoptatProgramul privindSiguranþa Pacientului(WHO Patient Safety) acãrui primã iniþiativã -“Îngrijiri de sãnãtate încondiþii de curãþenieînseamnã asistenþã me-dicalã mai sigurã (CleanCare is Safer Care -CCSC)” – pun accentualpe igiena asociatã actuluimedical ca element esenþialpentru controlul infecþiilornozocomiale, de caredepinde major siguranþapacienþilor din spitale.CCSC a instituit începândcu 5 mai 2009 evenimen-tul anual “Igiena mâinilor:SÃNÃTATE ªI VIAÞÃ”.Campania militeazã pen-tru îmbunãtãþirea practicilorprivind igiena mâinii în rândul personalului medical. Campania s-adesfãºurat pentru primadatã la noi în 2011.

Potrivit statisticilor global, sute de milioanede pacienþi sunt afectaþianual de infecþii nozocomi-ale care duc la

decese ºi pierderifinanciare semnificative pentru sistemele de sãnãtate.Actualmente,la fiecare 100de pacienþi spitalizaþi la unmoment dat, 7 în þãriledezvoltate ºi 10 în þãrileîn curs dedezvoltare vor dobândicel puþin o infecþie nozoco-mialã. În timp ce infecþiiletractului urinar sunt maifecvente în þãrile dez-voltate, infecþiile chirurgi-cale sunt de 9 ori mainumeroase în þãrile în cursde dezvoltare afectândaproape 2/3dintre pacienþii operaþi.

În Europa mai mult depatru milioane de pacienþisunt afectaþi anual deaproximativ 4,5 milioaneinfecþii nozocomiale carecauzeazã 16 milioaneextra-zile de spitalizare, 37000 de decese precum ºicosturi de aproximativ 7miliarde euro/an.

În România în anilor2008 erau raportate 9677de cazuri de infecþii nozo-comiale distribuite pejudeþe de la câteva cazuri(Bistriþa Nãsãud 2,Dâmboviþa 3, Constanþa10) pânã la peste 1500înregistrate în Cluj (1509),Iaºi (1550) ºi Bucureºti(1582). În judeþul nostruau fost înregistrate 18cazuri de infecþii nozocomi-ale.

Multe dintre mãsurile deprevenire ºi controlale infecþiilor nozocomialeinclusiv cele privind igienamâinilor, suntsimple, necostisitoare ºi eficiente, dar responsabili-tatea ºi atitudinea pozitivã apersonalului sanitar impli-cat sunt indispensabile.Pacienþii dar ºi deprinderile

populaþiei generale privindigiena mâinii joacã un rolimportant în prevenireainfecþiilor nozocomiale. Unstudiu pe 900 de persoanepublicat în prestigioasarevistã medicalã Lancet în2005 a relevat potenþialuldeosebit al unui gest ele-mentar de igienã precumspãlarea corectã cu apã ºisãpun a mâinilor: scãdereacu 50% a numãruluicazurilor de pneumonie ºidiaree ºi cu 34% a infecþi-ilor cutanate.

Obiectivul specific încadrul campaniei 2012este stimularea capacitãþiiunor unitãþi sanitare dinjudeþul nostru în realizareaprimelor etape ale parcur-sului recomandat de OMSpentru accederea înreþeaua internaþionalã acentrelor de excelenþãprivind igiena mâinii.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 201244 Actualitate

15 mai 2012,

A lbia Jiului a ajunsdepozit de PET

–uri. Aºa aratã acumDefileul Jiului, dupã ceapa a mai scãzut puþin.

Imediat ce temperaturile aucrescut puþin, au ºi ieºit laivealã tone de deºeuri.

Cel mai vizibil e depozitul dePET-uri, de pe marginea apei.Se pare cã Jiului a cãrat dinamonte tone de sticle din plas-tic, iar imediat ce apa a maiscãzut, sticlele pot fi vãzute pesute de metri, în lungul Jiului.

De asta s-au oripilat ºi pescarii,ori oamenii care au încercat sãvinã la picnic, în aceste zile îndefileu.

“Nu se mai vede malulcelãlalt. Nisipul e completacoperit de sticle ºi suntem

ºocaþi de ceea ce am vãzut”,spune un pescar.

Anul trecut, autoritãþile dinaval au sesizat Garda de Mediudin cauza deºeurilor caresufocã Jiului. Atunci s-a stabilitcã oamenii care polueazã sunt

cei ce locuiesc în Valea Jiuluipe afluenþii Jiului.

De acolo pleacã tone demizerii ºi toate ajung în DefileulJiului. Nimeni, însã, nu a pututfi amendat, pe motiv cã nu s-aputut face dovada cã ei suntvinovaþi ºi nimeni, niciodatã nua fost prins în flagrant.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Jiul sufocat de deºeuri

Ape poluatede localnici

R âul ce curge în imediatavecinãtate a Colegiului

Carmen Sylva din Petroºanieste din nou plin de deºeuri.

Asta chiar dacã în urmã cu doar osãptãmânã,aici au fost o mulþime detineri care au curãþat, în cadrul campaniei „Ziua Verde”, albia apei.

Localnicii de jos dau vina pe ceicare stau mai sus înmunte ºi care aruncãmereu deºeurile înapã,în timp ce alþii dauvina pe turiºtii deocazie. “Cei care staumai sus pe vale aruncãplasticuri ºi pe einimeni nu îi poate veri-fica. Aici de câþiva aniapa e atât de murdarãºi poluatã ºi nimeni nuface nimic. Eu locuiescîn zonã ºi mereu vãdmizerii în apã”, spune

o localnicã din zona Slãtinioara. “Sãºtiþi cã pe vremea mea aici urcaupãstrãvii de curatã ce era apa. Acumnicio vietate nu mai trãieºte din cauzamizeriei”, spune un alt localnic dinzonã. “Aruncã în apã tot felul de mize-rii, turiºtii de ocazie. Vin stau cu pãtu-ra pe iarbã ºi tot ce nu mai folosesc,aruncã în apã”, mai spune un alt om.

Poluarea de pe apele de munte dinValea Jiului nu sunt strãine de respon-sabilii de la Garda de Mediu, însã,niciodatã nu s-au dat amenzi, pe motivcã nimeni nu a putut fi prins în flagrant.


Igiena mâinilor: sãnãtate ºiviaþã – 5 mai 2012

N iciun oraº dinHunedoara nu

mai are locuitorii de laalegerile trecute, darnumãrul consilierilorrãmâne neschimbat.Nicio primãrie nu vaavea mai puþini aleºi,

chiar dacã populaþia ascãzut simþitor.

Suntem mai puþini, dar aleºiivor fi la fel de mulþi. Chiardacã statistic populaþia ascãzut, asta nu afecteazã nicioprimãrie din Hunedoara, iarconsilierii locali vor fi tot atâþia

ca ºi în mandatul actual. Asta e valabil ºi la Petroºani,

unde numãrul aleºilor varãmâne acelaºi, chiar dacãpopulaþia oraºului a scãzut cuaproape 2.000 de locuitori.„Conform Legii administraþiilorpublice locale nr. 215/2001,la un total de populaþie între20.000 ºi 50.000 de oameni,numãrul de consilieri este de19. Numãrul se stabileºte deprefect, prin Ordonanþã,þinând cont de numãrul popu-laþiei existente la 1 iulie 2011.Astfel, la Petroºani vom aveatot 19 consilieri”, a precizatjuristul Adrian Negoe, secre-tarul primãriei Petroºani.

Judeþul Hunedoara are maipuþin de 400.000 de per-soane, relevã rezultatele provi-zorii ale recensãmântului popu-laþiei ºi locuinþelor. Datelearatã cã oraºele hunedorenesunt cele mai populate. Lasate, trãiesc la aceastã orãpuþin peste 100.000 de hune-doreni. Capitala judeþului,Deva, are cei mai mulþilocuitori, peste 55.000.Aceasta este urmatã deHunedoara, Petroºani, Vulcanºi Lupeni. Comuna cu cei maipuþini locuitori din judeþul nos-tru rãmâne Bãtrâna, unde trãiesc astãzi 124 de persoane.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Politic 5

-Domnule CostelAvram, faptul cã nu v-aþiînscris în lupta pentruºefia Consiliului judeþeana fost perceputã în massmedia localã drept omare surprizã. Eraþi cre-ditat în sondaje drept unlider politic cu ºansereale de a fi, mai ales înValea Jiului, foarteaproape de a ajunge învârf. De ce aþi renunþat?

-Nu a fost o decizie uºoarãdar cred cã a fost una prag-maticã. Nu îmi fãceam iluzii cãvoi putea câºtiga o luptã elec-toralã în care erau angajatealianþe politice majore ºi caredispun de sume considerabilepe care sunt gata sã leinvesteascã în convingerea, peorice cãi, a electoratuluijudeþean. Rareori se întâmplãca un partid mic sã-ºi poatãpropulsa candidaþii în vârfulierarhiei. ªtiþi foarte bine cãPRM-ul are, în momentul defaþã, doar doi vicepreºedinþi deconsilii judeþene. ªi, dacã ar fisã mã iau dupã informaþii de

ultimã orã, cred cã am rãmassingurul...

-Ca sã revenim laprima întrebare: care emotivul pragmatic pentrucare spuneþi cã aþirenunþat?

-Cred cã aº fi creat o con-fuzie în capul electoratului nos-tru. S-ar fi putut ca uniioameni de bine care m-ar fivotat ca preºedinte al consiliu-lui judeþean ar fi putut urma ologicã fireascã ºi nu m-ar mai fi

votat ºi pentru funcþia de con-silier judeþean. Orivicepreºedinþii se aleg din rân-dul consilierilor ºi nu de pelista din care se alege preºedin-tele consiliului judeþean. Prinurmare, am vrut sã fiu extremde precis ºi cinstit cu alegãtoriimei. Dacã o prestigioasã publi-caþie localã m-a ales „Cel maibun reprezentant al Vãii Jiuluiîn Consiliul judeþean” am vrutsã fiu consecvent ºi sã rãmânaºa ºi în continuare. Pentru a

face posibilã aceastã nouãnominalizare la aceastã cate-gorie îi rog pe concitanii meidin Valea Jiului sã fie ºi ei la felde consecvenþi ºi generoºi cumine ca ºi pânã acum.

-Credeþi cã veþi putea fiales, din nou,vicepreºedinte alConsiliului judeþeanHunedoara?

-Totul depinde de disper-sarea voturilor. Dacã alianþelepolitice majore care se aflã în

competiþie îºi vor împãrþivoturile în aºa fel încât sã nupoatã constitui o majoritateatunci am putea sã intrãm ºinoi în jocul electoral. Eu credcã ar fi bine, din punct devedere democratic, ca nici oalianþã sã nu deþinã, dupãalegerile locale, o majoritatezdrobitoare. Aceste majoritãþisunt nocive pentru cã vor con-duce la o dictaturã a majoritãþiiasupra minoritãþii. De aceea vãspun dv ºi cititorilor dv. sã nuignore partidele mici. Sã iaexemplul parfumierilor carepun esenþele tari în recipientemici ºi sã facã în aºa fel ca ºidin partide mici sã rãsarã arbi-tri imparþiali pentru jucãtoriicei mari.

-Ne transmiteþi vreunmesaj de început deviitoare campanie elec-toralã?

- Da. Noi rãmânem fideliînþelepciunii populare carespune sã ne întindem doar câtne ajunge plapuma. ªi sãajungem ce-am fost. ªi nu maimult decât atât...

Costel Avram: Privitor la chestiunea renunþãrii la cursa pentru ºefiaConsiliului judeþean vã spun ceva parafrazându-l pe Ion Creangã:

Mai bine în Valea mea fruntaº decât codaº la oraº!

M unicipiul Hunedoara rãmâne fãrã primar,dupã ce acesta ºi-a dat demisia din PNL.

El a recurs la demisie, pentru a canmdida caindependent, dupã ce PNL îl susþine în alegeri pedirectorul spitalului ºi nu pe Ovidiu Hada.

Ovidiu Hada, primarul din Hunedoara a demisionat din PNL,dupã ce a fost contestatã candidatura de cãtre cei din condu-cerea organizaþiei judeþene ºi de atunci a urmat un lung ºir dedemisii ºi reveniri asupra deciziilor. Pentru a putea candida caindependent, Ovidiu Hada s-a autosuspendat din PNL. Practic,imediat dupã ce ºi-a depus candidatura, aceasta a fost contes-tatã chiar de cãtre colegii din PNL, pe motiv cã, pentru a puteacandida independent, trebuia, potrivit legii, sã-ºi depunã demisiadin partid. Acum, conform legii, Hada nu mai poate fi primarpe perioada cât a mai rãmas din acest mandat. Actualul primaral Hunedoarei ºi-a retras dosarul miercuri searã, a demisionatdin PNL ºi l-a reintrodus la biroul electoral municipal. În acestecondiþii, mandatul de primar al lui Ovidiu Hada, potrivit legii,înceteazã înainte de termen.


Locuitori mai puþini, consilieri la fel de mulþi

Hunedoara fãrã primar

3 Mai este ZiuaMondialã a Libertãþii

Presei. Cât de liberã estepresa la ora actualã, dacãmai este câinele de pazã aldemocraþiei sau cât de mult îipoate influenþa pe cititorisunt câteva întrebãri la careoficialitãþile Vãii Jiului aurãspuns ieri.

Cei mai mulþi sunt realiºti ºi spuncã, din moment ce presa este oafacere, nu poate fi 100% liberã. Însãsunt ºi alþii optimiºti, care cred cu tãriecã presa poate rãsturna sisteme,politicieni ºi poate pedepsi, în loculorganelor abilitate, acte de corupþie.

Cristian Resmeriþã, deputat PSD:”Bineînþeles cã eu mai cred în liber-tatea presei ºi bineînþeles cã presaeste câinele de pazã al democraþiei.Eu cred în aceste lucruri ºi cred într-opresã corectã, echidistantã”.

Haralambie Vochiþoiu, candidatla CJ Hunedoara din partea PPDD:”Ca orice lucru pe lumea asta, liber-tatea presei este discutabilã. Presaeste o afacere, dar în acelaºi timprãmâne un instrument de exercitare ademocraþiei datoritã contradicþieiintereselor celor care patroneazãpresa”.

Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni: ”Eu zic cã da, cãpresa este în continuare câinele depazã al democraþiei ºi mai cred înimparþialitatea presei. Eu spun cãpresa este liberã, cu mici reþineri, pecare le cunoaºte toatã lumea. Câtdespre influenþa pe care mass-media oare asupra populaþiei, nu cred cã eapoate influenþa la nivel local opþiunilealegãtorilor, pentru cã acestea pot fischimbate numai prin munca de teren.

Sunt ºi exemple de presã care nu

este echidistantã, dar cititorii îºi dauseama de aceste lucruri ºi iau ei sin-guri hotãrâri. Totuºi, e mai bine sã aio imagine corectã”.

Zoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ: ”Eu aºa cred, cã presa tre-buie sã spunã adevãrul ºi cã esteliberã. Depinde însã dacã presa prezintã realitatea, care trebuie sãprimeze. Nu pot sã cred cã mass-media, în general, ar putea sã nu fieimparþialã, nu mi s-ar pãrea normal”.

Alexandru Lãutaru, inspectorºcolar general: ”Eu cred foarte mult înlibertatea presei ºi în faptul cã ea estecâinele de pazã al democraþiei. În ceeace mã priveºte, cred cã am arãtat pre-ocupare ºi transparenþã. Totuºi, ca ori-

unde în lumea asta, nu putem vorbi deo libertate a presei de 100%, niciofiinþã nu este liberã, nici mãcar ani-malele din junglã nu sunt libere întotalitate. Presa poate fi ºi un forma-tor de opinie ºi poate interveni în for-marea educaþiei unui individ”.

Sorin Sanda, candidat PPLC laPrimãria Uricani: ”Eu cred în liber-tatea presei, cred în faptul cã presapoate rãsturna un sistem corupt ºi înfaptul cã la un moment dat poaterãmâne singura soluþie pentru ca ade-vãrul sã iasã la ivealã. Desigur, nutrãim într-o lume idealã, aºa cã înunele locuri, chiar ºi în Valea Jiului,presa ”s-a manelizat”. Dar pãdure fãrãuscãturi nu se poate”.

Dorin Gligor, preºedintele PDLHunedoara: ”Este extrem de compli-cat acest subiect. Dacã mã refer la cese încearcã cu presa de peste 20 deani, pot spune cã obiectivitatea esteduºmanul banului. Libertatea preseieste necesarã, dar cred cã mai e delucrat aici”. (n.r. Dorin Gligor a fostsingurul politician hunedorean care deZiua Mondialã a Libertãþii Presei atransmis un mesaj de felicitarejurnaliºtilor hunedoreni)

Bogdan Þîmpãu, deputat PNL:”Grea întrebare. Ca ºi accepþiune ge-neralã, presa poate fi numitã în con-tinuare câinele de pazã al democraþiei.Ca ºi comportament per total, are unefect de cenzurã asupra tuturor celor

care deþin puterea. Din pãcate,existã ºi exemple negative. Pãrereamea este cã presa poate influenþavotul alegãtorilor, fiindcã este princi-palul mijloc de informare al cetãþe-nilor. Cât despre libertate, pot spunecã presa nu este liberã, deoarece pro-prietarii trusturilor au interese eco-nomice, politice, sociale, care se rãs-frâng ºi asupra liniilor editoriale”.

Ilie Pârvan, candidat USP laPrimãria Uricani: ”Parþial, o parte dinpresã este subordonatã unor intereseîn funcþie de cine este patron. În ge-neral, oamenii cinstiþi mai cred într-opresã imparþialã, dar acest concept acam fost uitat în ultimii ani chiar decãtre cei care semneazã articole”.

Gheorghe Ile, primarul municipiu-lui Vulcan: ”Nu mai este de mult presacâinele de pazã al nimãnui. Presa esteplãtitã la comandã de cãtre infractori.Parþial mai e liberã, dar majoritateaziarelor sunt plãtite. Presa este mani-pulabilã ºi, la rândul ei, manipuleazã”.

Mariana Mateescu, managerulSpitalului Municipal Vulcan: ”Presa artrebui sã fie câinele de pazã aldemocraþiei, dar nici prea mulþi, sã nudevinã maidanezi. Existã în ValeaJiului câteva publicaþii care par mailibere, dar o parte se cunosc dupãpolitica editorialã cã aparþin unorgrupuri de interese”.

Gabriel Lungu: ”Eu încã mai credîn libertatea presei ºi consider cã totceea ce s-a mai îndreptat la nivel cen-tral a fost datoritã presei. Marile tunuriau fost dezvãluite de cãtre presã. Dinpãcate, celelalte organe ale statului nuºi-au fãcut datoria”.

Constantin Brânduºe, candidatindependent la Primãria Lupeni: ”Astacu libertatea presei e o glumã. 50%din presã e liberã, 50% e pe interes.Libertate are, dar din pãcate nu ºtie cesã facã cu ea. Însã în principal presaare un cuvânt de spus”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Politicienii hunedoreni,despre libertatea presei

În Petroºani, italieniiau fost respinºi! Romii

se pregãtesc, ºi ei, sã-iurmeze pe italieni...

Dintre cele 9 formaþiunipolitice înscrise în cursa de ocu-pare a fotoliilor de consilieri localila Petroºani, una a ieºit deja dincursa electoralã. Este vorbadespre Asociaþia Italienilor dinRomânia care, oricum, prezentaseo listã incompletã cu doar 5 can-didaþi. Motivul pentru care BiroulElectoral de Circumscripþie Nr. 6Petroºani a luat decizia de respin-gere a Asociaþiei Italienilor estelegat de faptul cã respectiva for-maþiune politicã nu întruneºte

condiþiile de formã prevãzute dearticolul 45, alineatul I din Legeanr. 67 / 2004. Mai exact, „Listanu este datatã ºi semnatã olografîn original de cãtre preºedinteleRo As. It, deputatul MirceaGrosanu”.

Pe de altã parte ºi reprezen-tanþii romilor, se pare, vor ieºi ºiei din competiþia electoralã. Nu dealta, dar, ºi lista depusã de cãtreaceºtia ar prezenta unele nereguli.Oricum, nici Partida Romilor „ProEuropa” nu era creditatã cu preamulte ºanse de a ocupa un postde consilier local la Petroºani. Înparantezã fie spus, pe lista aces-teia se aflã doar 3 candidaþi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Italienii aufost respinºi

C asa de Culturãa Studenþilor

din Petroºani a orga-nizat, recent, un sim-pozion dedicat arteifotografice.Manifestarea s-a inti-tulat “Locuri de lângãnoi” ºi, se pare, vadeveni una tradiþionalã.

Cei care au jurizat con-cursul au fost Dorel Gãina,profesor universitar de laUniversitatea de Arte ºiDesign Cluj, PetriºorCrãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu,membri ai UAPR Deva”.

“Deoarece manifestareaa fost una care s-a bucuratde un real succes am con-venit sã organizãm, anulviitor, ºi o ediþie cu numãrul

2. Ceea ce mã bucurã estefaptul cã tinerii au rãspunscu entuziasm acestei iniþia-tive legate de promovareaartei fotografice.

În plus, cei care au “arbi-trat” acordarea premiilorsunt niºte oameni deosebiþi,care au promis cã vor fiprezenþi ºi la ediþiile viitoareale simpozionului”, a pre-cizat Lavinia Hulea, director

Casa de Culturã aStudenþilor Petroºani.

Vernisajul expoziþiei careva reuni cele mai bunelucrãri ºi care vor fi expusepe stradã, în faþa Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani, este programat aavea loc în cursul sãptãmânii viitoare.


A dministraþia localãdin Haþeg are în

desfãºurare un proiectcare prevede reabilitareaºi modernizarea spitalu-lui ºi a ambulatoriului.

Dupã finalizarea lucrãrilor,aceste instituþii vor fi printre celemai bine dotate din întregjudeþul. “Este o investiþie pe fon-duri europene de un 1, 5 milioane de euro, care pre-supune reabilitarea Policliniciidin punct de vedere termic, alinstalaþiilor de apã-canalizare, aplacajelor ºi nu în ultimul rândun lift exterior, care sã ajutepacienþii sã nu urce la etaj pe

scãri, pentru cã unii sunt bolnaviºi le este foarte greu. În paralel,avem în intenþie ºi dotarea cuaparaturã medicalã”, a declarat NicolaeTimiº, primarul Oraºului Haþeg.

De asemenea, aici existã ºi unheliport, ceea ce dã un plus spitalului în privinþa promptitu-dinii salvãrii de vieþi.

“Avem primul heliport dinjudeþ, care are toate avizelenecesare de la ComandamentulAviaþiei Civile”, a mai spusTimiº.

De asemenea, tot la Spitaluldin Haþeg existã ºi un RMN performant, care este propri-etatea unitãþii.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Simpozion de artã fotograficã

Spital cu „de toate„la Haþeg

S imona OncescuTunaru, fata mai cele-

brului sãu tatã, Raj Tunarua scos un ghid despre cumsã ne purtãm ca sã fimcool. Lansarea a avut locieri la hotelul tatãlui sãudin Petroºani.

Simona Oncescu Tunaru susþinecã a locuit în 7 oraºe alelumii,printre care Miami, Bucureºti,San Francisco ºi Petroºani ºi adecis sã-ºi lanseze acest ghid înhotelul în care locuieºte tatãl sãu,Raj Tunaru la Petroºani. Ea spunecã a pornit de la faptul cã înRomânia se întâmplã tot felul delucruri ciudate ºi totul s-a iniþiat înmintea ºi telefonul sãu mobil înmomentul în care stãtea lasemafor,iar un individ a depãºit în goanãcoloana formatã ºi a trcut pe roºufãrã sã mai aºtepte. “E prima cartepe care am scris-o în perioada feb-ruarie - septembrie 2011 ºicuprinde întâmplãri nefericite pe

care le-am trãit în România. Amsimþit nevoia sã spun lumii cãputem lua atitudine ºi cã schim-barea înseamnã evoluþie”, spuneSimona Oncescu Tunaru, autoareacãrþii.

Volumul intitulat “Ghidul cum sãte porþi ca sã fii cool” are puþinpeste 100 de pagini ºi este împãrþitpe capitole. Astfel, aflãm cum sãne comportãm în trafic, în parcare,în taxi, la aeroport,, în alte þãri,cumsãutilizãm telefonul mobil, cum nepurtãm la restaurant, la intrareaîntr-o încãpere, la “tatoo salon”,sau “gim” ºi multe altele. “Cândam fost invitatã sã prezint acesteveniment, habar nu aveam cecuprinde cartea. Am citit-o ºi ime-diat mi-am adus aminte de o întâm-plare în care eu am fost pe punctulde a fi scuipatã pe pantofi de undomn extrem de elegant, care adecis sã facã asta în plinã stradã.Cred cã avem nevoie de un astfelde ghid, din care generaþia de azi,care a uitat cum e sã sãruþi mânaunei doamne, sã înveþe cât maimult”, a spus Ileana Firþulescu,

ziarista care a prezentat evenimentul.

Cartea Simonei Tunaru se aflã înlibrarii, la chioºcuri de ziare ºi, în

curând, autoarea promite cã vaputea fi descãrcatã ºi de peInternet.


Fiica celebrului Raj Tunarune învaþã sã fim cool

3 Mai este ZiuaMondialã a Libertãþii

Presei. Cât de liberã estepresa la ora actualã, dacãmai este câinele de pazã aldemocraþiei sau cât de mult îipoate influenþa pe cititorisunt câteva întrebãri la careoficialitãþile Vãii Jiului aurãspuns ieri.

Cei mai mulþi sunt realiºti ºi spuncã, din moment ce presa este oafacere, nu poate fi 100% liberã. Însãsunt ºi alþii optimiºti, care cred cu tãriecã presa poate rãsturna sisteme,politicieni ºi poate pedepsi, în loculorganelor abilitate, acte de corupþie.

Cristian Resmeriþã, deputat PSD:”Bineînþeles cã eu mai cred în liber-tatea presei ºi bineînþeles cã presaeste câinele de pazã al democraþiei.Eu cred în aceste lucruri ºi cred într-opresã corectã, echidistantã”.

Haralambie Vochiþoiu, candidatla CJ Hunedoara din partea PPDD:”Ca orice lucru pe lumea asta, liber-tatea presei este discutabilã. Presaeste o afacere, dar în acelaºi timprãmâne un instrument de exercitare ademocraþiei datoritã contradicþieiintereselor celor care patroneazãpresa”.

Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni: ”Eu zic cã da, cãpresa este în continuare câinele depazã al democraþiei ºi mai cred înimparþialitatea presei. Eu spun cãpresa este liberã, cu mici reþineri, pecare le cunoaºte toatã lumea. Câtdespre influenþa pe care mass-media oare asupra populaþiei, nu cred cã eapoate influenþa la nivel local opþiunilealegãtorilor, pentru cã acestea pot fischimbate numai prin munca de teren.

Sunt ºi exemple de presã care nu

este echidistantã, dar cititorii îºi dauseama de aceste lucruri ºi iau ei sin-guri hotãrâri. Totuºi, e mai bine sã aio imagine corectã”.

Zoltan Lacataº, preºedinteleLSMVJ: ”Eu aºa cred, cã presa tre-buie sã spunã adevãrul ºi cã esteliberã. Depinde însã dacã presa prezintã realitatea, care trebuie sãprimeze. Nu pot sã cred cã mass-media, în general, ar putea sã nu fieimparþialã, nu mi s-ar pãrea normal”.

Alexandru Lãutaru, inspectorºcolar general: ”Eu cred foarte mult înlibertatea presei ºi în faptul cã ea estecâinele de pazã al democraþiei. În ceeace mã priveºte, cred cã am arãtat pre-ocupare ºi transparenþã. Totuºi, ca ori-

unde în lumea asta, nu putem vorbi deo libertate a presei de 100%, niciofiinþã nu este liberã, nici mãcar ani-malele din junglã nu sunt libere întotalitate. Presa poate fi ºi un forma-tor de opinie ºi poate interveni în for-marea educaþiei unui individ”.

Sorin Sanda, candidat PPLC laPrimãria Uricani: ”Eu cred în liber-tatea presei, cred în faptul cã presapoate rãsturna un sistem corupt ºi înfaptul cã la un moment dat poaterãmâne singura soluþie pentru ca ade-vãrul sã iasã la ivealã. Desigur, nutrãim într-o lume idealã, aºa cã înunele locuri, chiar ºi în Valea Jiului,presa ”s-a manelizat”. Dar pãdure fãrãuscãturi nu se poate”.

Dorin Gligor, preºedintele PDLHunedoara: ”Este extrem de compli-cat acest subiect. Dacã mã refer la cese încearcã cu presa de peste 20 deani, pot spune cã obiectivitatea esteduºmanul banului. Libertatea preseieste necesarã, dar cred cã mai e delucrat aici”. (n.r. Dorin Gligor a fostsingurul politician hunedorean care deZiua Mondialã a Libertãþii Presei atransmis un mesaj de felicitarejurnaliºtilor hunedoreni)

Bogdan Þîmpãu, deputat PNL:”Grea întrebare. Ca ºi accepþiune ge-neralã, presa poate fi numitã în con-tinuare câinele de pazã al democraþiei.Ca ºi comportament per total, are unefect de cenzurã asupra tuturor celor

care deþin puterea. Din pãcate,existã ºi exemple negative. Pãrereamea este cã presa poate influenþavotul alegãtorilor, fiindcã este princi-palul mijloc de informare al cetãþe-nilor. Cât despre libertate, pot spunecã presa nu este liberã, deoarece pro-prietarii trusturilor au interese eco-nomice, politice, sociale, care se rãs-frâng ºi asupra liniilor editoriale”.

Ilie Pârvan, candidat USP laPrimãria Uricani: ”Parþial, o parte dinpresã este subordonatã unor intereseîn funcþie de cine este patron. În ge-neral, oamenii cinstiþi mai cred într-opresã imparþialã, dar acest concept acam fost uitat în ultimii ani chiar decãtre cei care semneazã articole”.

Gheorghe Ile, primarul municipiu-lui Vulcan: ”Nu mai este de mult presacâinele de pazã al nimãnui. Presa esteplãtitã la comandã de cãtre infractori.Parþial mai e liberã, dar majoritateaziarelor sunt plãtite. Presa este mani-pulabilã ºi, la rândul ei, manipuleazã”.

Mariana Mateescu, managerulSpitalului Municipal Vulcan: ”Presa artrebui sã fie câinele de pazã aldemocraþiei, dar nici prea mulþi, sã nudevinã maidanezi. Existã în ValeaJiului câteva publicaþii care par mailibere, dar o parte se cunosc dupãpolitica editorialã cã aparþin unorgrupuri de interese”.

Gabriel Lungu: ”Eu încã mai credîn libertatea presei ºi consider cã totceea ce s-a mai îndreptat la nivel cen-tral a fost datoritã presei. Marile tunuriau fost dezvãluite de cãtre presã. Dinpãcate, celelalte organe ale statului nuºi-au fãcut datoria”.

Constantin Brânduºe, candidatindependent la Primãria Lupeni: ”Astacu libertatea presei e o glumã. 50%din presã e liberã, 50% e pe interes.Libertate are, dar din pãcate nu ºtie cesã facã cu ea. Însã în principal presaare un cuvânt de spus”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Politicienii hunedoreni,despre libertatea presei

În Petroºani, italieniiau fost respinºi! Romii

se pregãtesc, ºi ei, sã-iurmeze pe italieni...

Dintre cele 9 formaþiunipolitice înscrise în cursa de ocu-pare a fotoliilor de consilieri localila Petroºani, una a ieºit deja dincursa electoralã. Este vorbadespre Asociaþia Italienilor dinRomânia care, oricum, prezentaseo listã incompletã cu doar 5 can-didaþi. Motivul pentru care BiroulElectoral de Circumscripþie Nr. 6Petroºani a luat decizia de respin-gere a Asociaþiei Italienilor estelegat de faptul cã respectiva for-maþiune politicã nu întruneºte

condiþiile de formã prevãzute dearticolul 45, alineatul I din Legeanr. 67 / 2004. Mai exact, „Listanu este datatã ºi semnatã olografîn original de cãtre preºedinteleRo As. It, deputatul MirceaGrosanu”.

Pe de altã parte ºi reprezen-tanþii romilor, se pare, vor ieºi ºiei din competiþia electoralã. Nu dealta, dar, ºi lista depusã de cãtreaceºtia ar prezenta unele nereguli.Oricum, nici Partida Romilor „ProEuropa” nu era creditatã cu preamulte ºanse de a ocupa un postde consilier local la Petroºani. Înparantezã fie spus, pe lista aces-teia se aflã doar 3 candidaþi.


Italienii aufost respinºi

C asa de Culturãa Studenþilor

din Petroºani a orga-nizat, recent, un sim-pozion dedicat arteifotografice.Manifestarea s-a inti-tulat “Locuri de lângãnoi” ºi, se pare, vadeveni una tradiþionalã.

Cei care au jurizat con-cursul au fost Dorel Gãina,profesor universitar de laUniversitatea de Arte ºiDesign Cluj, PetriºorCrãciunoiu ºi Ovidiu Raþiu,membri ai UAPR Deva”.

“Deoarece manifestareaa fost una care s-a bucuratde un real succes am con-venit sã organizãm, anulviitor, ºi o ediþie cu numãrul

2. Ceea ce mã bucurã estefaptul cã tinerii au rãspunscu entuziasm acestei iniþia-tive legate de promovareaartei fotografice.

În plus, cei care au “arbi-trat” acordarea premiilorsunt niºte oameni deosebiþi,care au promis cã vor fiprezenþi ºi la ediþiile viitoareale simpozionului”, a pre-cizat Lavinia Hulea, director

Casa de Culturã aStudenþilor Petroºani.

Vernisajul expoziþiei careva reuni cele mai bunelucrãri ºi care vor fi expusepe stradã, în faþa Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani, este programat aavea loc în cursul sãptãmânii viitoare.


A dministraþia localãdin Haþeg are în

desfãºurare un proiectcare prevede reabilitareaºi modernizarea spitalu-lui ºi a ambulatoriului.

Dupã finalizarea lucrãrilor,aceste instituþii vor fi printre celemai bine dotate din întregjudeþul. “Este o investiþie pe fon-duri europene de un 1, 5 milioane de euro, care pre-supune reabilitarea Policliniciidin punct de vedere termic, alinstalaþiilor de apã-canalizare, aplacajelor ºi nu în ultimul rândun lift exterior, care sã ajutepacienþii sã nu urce la etaj pe

scãri, pentru cã unii sunt bolnaviºi le este foarte greu. În paralel,avem în intenþie ºi dotarea cuaparaturã medicalã”, a declarat NicolaeTimiº, primarul Oraºului Haþeg.

De asemenea, aici existã ºi unheliport, ceea ce dã un plus spitalului în privinþa promptitu-dinii salvãrii de vieþi.

“Avem primul heliport dinjudeþ, care are toate avizelenecesare de la ComandamentulAviaþiei Civile”, a mai spusTimiº.

De asemenea, tot la Spitaluldin Haþeg existã ºi un RMN performant, care este propri-etatea unitãþii.


Simpozion de artã fotograficã

Spital cu „de toate„la Haþeg

S imona OncescuTunaru, fata mai cele-

brului sãu tatã, Raj Tunarua scos un ghid despre cumsã ne purtãm ca sã fimcool. Lansarea a avut locieri la hotelul tatãlui sãudin Petroºani.

Simona Oncescu Tunaru susþinecã a locuit în 7 oraºe alelumii,printre care Miami, Bucureºti,San Francisco ºi Petroºani ºi adecis sã-ºi lanseze acest ghid înhotelul în care locuieºte tatãl sãu,Raj Tunaru la Petroºani. Ea spunecã a pornit de la faptul cã înRomânia se întâmplã tot felul delucruri ciudate ºi totul s-a iniþiat înmintea ºi telefonul sãu mobil înmomentul în care stãtea lasemafor,iar un individ a depãºit în goanãcoloana formatã ºi a trcut pe roºufãrã sã mai aºtepte. “E prima cartepe care am scris-o în perioada feb-ruarie - septembrie 2011 ºicuprinde întâmplãri nefericite pe

care le-am trãit în România. Amsimþit nevoia sã spun lumii cãputem lua atitudine ºi cã schim-barea înseamnã evoluþie”, spuneSimona Oncescu Tunaru, autoareacãrþii.

Volumul intitulat “Ghidul cum sãte porþi ca sã fii cool” are puþinpeste 100 de pagini ºi este împãrþitpe capitole. Astfel, aflãm cum sãne comportãm în trafic, în parcare,în taxi, la aeroport,, în alte þãri,cumsãutilizãm telefonul mobil, cum nepurtãm la restaurant, la intrareaîntr-o încãpere, la “tatoo salon”,sau “gim” ºi multe altele. “Cândam fost invitatã sã prezint acesteveniment, habar nu aveam cecuprinde cartea. Am citit-o ºi ime-diat mi-am adus aminte de o întâm-plare în care eu am fost pe punctulde a fi scuipatã pe pantofi de undomn extrem de elegant, care adecis sã facã asta în plinã stradã.Cred cã avem nevoie de un astfelde ghid, din care generaþia de azi,care a uitat cum e sã sãruþi mânaunei doamne, sã înveþe cât maimult”, a spus Ileana Firþulescu,

ziarista care a prezentat evenimentul.

Cartea Simonei Tunaru se aflã înlibrarii, la chioºcuri de ziare ºi, în

curând, autoarea promite cã vaputea fi descãrcatã ºi de peInternet.


Fiica celebrului Raj Tunarune învaþã sã fim cool

12 kilograme de mucuri de þigãri la fiecare 3 zile.

Atâta adunã angajaþiiServiciului Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi privat din parcuri ºidin gardurile vii de pe centru.

E drept, nu stat nimeni sã cân-tãreascã cantitatea de mucuri de þigarã

strânsã din zonele verzi, dar reprezen-tanþii SPADPP din cadrul PrimãrieiPetroºani au fost dotaþi cu o maºinãriegen aspirator ºi atât este capacitateasacului.

Aºa cã, celor de al SPADPP nu le-afost greu sã afle câte mucuri aruncãpetroºenenii la voia întâmplãrii, astadeºi existã suficiente coºuri de gunoistradale.

„Aþi vãzut cã în zona centralã ºi înfaþa Primãriei, gardulviu nu mai este verde.Asta pentru cã este maimereu ars. Acolo, îngardul viu din jurulcopacilor, aruncã mulþichiºtoacele de þigarãnestinse”, au declaratreprezentanþii munici-palitãþii din Petroºani.Iar ca acest lucru sã nuse mai întâmple, ediliiau decis sã înlocuiascãgardul viu din zonelecentrale cu pietricele

din marmurã, pe care vine montat ungrilaj de fier, ornamental. Dupã modelulþãrilor mai dezvoltate decât noi. Afacereanici mãcar nu este extrem de costisi-toare, iar tona de piatrã costã costã circa 600 de lei, dar efectulvizual este garantat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


G hidat de principiul„Datoria nu e a

mea, ci a urmaºilorurmaºilor mei”, primarulMircia Muntean a înda-torat municipiul Deva cuzeci de milioane de lei.Prea puþin a plãtit sauva plãti el, pentru cãaceste credite sunt con-tractate ºi pe 20 de ani.

Bugetul municipiului Devaeste grevat de datorii de zecide milioane de lei sau, maibine spus, credite luate deedilul Mircia Muntean înnumele modernizãrii urbei.Acelaºi Mircia Muntean careeste decis sã renunþe la foto-liul de primar al Devei pentruun ipotetic scaun de ºef alConsiliului JudeþeanHunedoara. Aºa cã, datoriapublicã este lãsatã în urmã,pe umerii celui care îi va lualocul. Din creditele luate în

ultimii ani, edilul – ºef alDevei a reuºit sã rambursezeunul singur ºi cel mai mic,evident.

Este vorba despre cele722.700 de lei împrumutaþipentru lucrãri investiþii -Consolidare mal Aurel Vlaicu,Modernizare Str. B.Bartok,Modernizare Str.

M.Klein, Modernizare Str.Brânduºei. Mai sunt însãmulte alte zeci de milioane delei aflate în curs de rambur-sare. Astfel, în februarie2006, edilul devean a decissã îndatoreze urbea cu 40 demilioane de lei, pe 20 de ani,pentru unele lucrãri deinvestiþii. Alte 20 de milioane

de lei au fost împrumutate totîn 2006 pentru Reabilitareazonei urbane Dealul Cetãþii ºitrebuie returnate în 15 ani dela contractarea creditului. Iarîn 2007 a mai fost contractatun credit, de 25,7 milioanelei, pe 20 de ani, pentru„lucrãri investiþii - Complexde Bazine de inot si agrement- Stadion Cetate Deva”. Înplus, în urmã cu doi ani,Mircia Muntean s-a împrumu-tat de douã ori, cu sumatotalã de aproape 7 milioanede lei pentru stingerea datori-ilor restante ale municipiuluiDeva. ªi sã nu uitãm cã toateaceste credite sunt purtãtoarede dobânzi, comisioane ºi altetaxe.

De precizat cã numai înacest an, PrimãriaMunicipiului Deva are dereturnat peste 17 milioane de lei reprezentând ratelecreditelor, dobânzile ºi comisioanele aferente.


Bugetul Devei, grevat de datorii O ºansã pentru câtevazeci de copiide la casa de

copii, oferit deReva Simeria

U n grup format din 50de tineri de la casele

de copii din toatã þaraînvaþã sã devinã reparatoride vagoane la Reva Simeria,în baza unui proiect socialderulat aici.

Tinerii, cu vârste cuprinse între 18ºi 25 de ani, beneficiazã de cazare,masã, formare profesionalã înmeseriile specifice industriei fer-oviare, iar la sfârºitul proiectului,când vor avea o calificare, societateaReva le oferã un loc de muncã sigurpentru viitor.

“ Dacã viaþa nu a fost prea feric-itã cu aceºti tineri, acum le oferimºansa sã devinã persoane pe propriilepicioare, sã se integreze într-o colec-tivitate ºi sã îºi facã un viitor. O ºansãîn viaþã pentru aceºti tineri”, declarãNicolae Petroi, manager generalReva Simeria.

Proiectul social este finanþat dinfondurile proprii ale SC GRAMPETSA Bucuresti, acþionarul majoritar alReva Simeria.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Gardul viu din Petroºani, “asiprator” de mucuri de þigarã

Vinevacanþa,

ne trebuiepaºapoarte

V ine vacanþa ºizeci de oameni

îºi fac paºapoarte.Asta o dovedeºteaglomeraþia de laghiºeul din Petroºani.

Aici, sãptãmânal, oechipã de la Deva vine

pentru a fac paºapoarte labiroul deschis sãptãmânalîn cadrul primãriei.

Asta s-a decis în urmãcu câteva luni ºi de atunciholul primãriei este maimereu luat cu asalt deoamenii care nu mai suntnevoiþi sã batã drumulpânã la Deva.

“Probabil cã aglomeraþiadin aceste zile este datã defaptul cã se apropievacanþa ºi oamenii vin.

Programul la Petroºanieste o datã pe sãptãmânãºi acolo se ºi elibereazãpaºapoarte, aºa încât sepoate ca aglomeraþia sã ficrescut din acest motiv”, a

spus Diana Fulop, purtãtorde cuvânt al instituþiei pre-fectului judeþuluiHunedoara.

La fel s-a întâmplat ºijoi, când zeci de oameni au

ajuns sã îºi facã actele laPetroºani, semn cã seapropie vacanþa de varãcând vor pleca în vacanþãpeste hotare.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Actualitate 9

C ei trei învinuiþide exploziile de

la mina Petrila din2008 aºteaptã vinerisentinþa. Curtea deapel Craiova a invo-cat, în urmã cu o sãptãmânã casareacauzei ºi a cerutretrimiterea dosaru-lui la instanþã.

Aurelian Necula, fostuldirector al minei Petrila în2008, Gheorghe Roºu,inginerul ºef securitateminierã ºi ºeful staþiei desalvare minierã Danªtefan Ungur ar putea sãafle sentinþa vineri, 4mai. Ei sunt acuzaþi deucidere din culpã vãtã-mare corporalã din culpã

ºi de infracþiuni privindnerespectarea mãsurilorde protecþie a muncii ºiar putea sã primeascã anibuni de puºcãrie.Magistraþii Tribunalului

Gorj au menþinutpedepsele cu închisoareapronunþate în sentinþajudecãtorilor de laJudecãtoria Târgu-Jiu,astfel cã, nici dupã apel,

cei trei foºti directori aiEM Petrila nu au scãpatde închisoare. Fostuldirector Aurelian Neculaa fost condamnat la ºapteani ºi ºase luni de

închisoare. GheorgheRoºu, fost inginer-ºef cusecuritatea ºi sãnãtatea înmuncã, a fost condmanatla ºase ani ºi ºase luni deînchisoare, iar DanUngur, fostul ºef al sectorului aeraj ºi ºef alstaþiei de salvare minierã,la ºase ani ºi ºase luni deînchisoare.

Totuºi, abia la Curteade Apel Craiova, dupãdarea unei sentinþe defini-tive ºi irevocabile se va ºtisoartea celor trei direc-tori. Avocaþii apãrãriispun cã existã ºanse decasare a cauzei.

Prin sentinþa magis-traþilor de la JudecãtoriaTârgu Jiu, cei trei incul-paþi, în solidar ºi cupãrþile responsabile civil-

mente CNH SAPetroºani ºi EM Petrila,sunt obligaþi la plata a342.429 de lei despãgu-biri civile cãtre SpitalulClinic de Urgenþã ºiChirurgie Plasticã ºiReparatorie ºi ArsuriBucureºti, 120.410 leidespãgubiri civile cãtreSpitalul Clinic de UrgenþãBucureºti, 14.098 de leidespãgubiri civile cãtreSpitalul de UrgenþãPetroºani, cu dobânzilelegale aferente pânã laachitarea integralã a de-bitelor. În plus, cei treiºefi din minerit vor finevoiþi sã plãteascãdespãgubiri pãrþilor vãtãmate din dosar sauurmaºilor acestora.


Vinovaþii de la Petrila aºteaptã sentinþa

P rintre noutãþileanului ºcolar

2012 -2013 senumãrã ºi înfiinþareaºcolilor de maiºtri.

La acestea se pot înscrieatât absolvenþii de liceu cudiplomã de bacalaureat câtºi cei care nu au reuºit sãobþinã acest act. LaColegiul Tehnic „D.Leonida” din Petroºani, deexemplu, înscrieri se maifac ºi la seral sau la ºcoalaprofesionalã.

La „D. Leonida”, laºcoala de maiºtri, vorfuncþiona douã clase desti-nate maiºtrilor minieri,

respectiv maiºtrilor electro-mecanici minieri. În ceea cepriveºte ºcoala profesionalã,aici, calificãrile pentru carevor fi organizate cursurisunt în meseriile de coafor,manichiurist, pedichiurist ºi

mecanic auto. În acelaºitimp, la seral, cursurile suntorganizate pentru calificareaîn meseriile de tehnicianoperator tehnicã de calcul,tehnician electromecanic,proiectant CAD, proiectantinstalaþii electrice, tehnicianmecanic întreþinere ºireparaþii sau tehnician insta-laþii electrice.


E levii deliceu se

aflã în plinãfebrã a exame-nului debacalaureat. Defapt, este vorbadoar despre osimulare a ade-vãratului exa-men care esteprogramat înluna iunie.

În judeþul Hunedoara, potrivitdeciziei Inspectoratului ªcolarJudeþean, simularea Bac-ului esteprogramatã a se derula în aceleaºizile în toate liceele.

Examenele au demarat miercuri,cu proba la limba ºi literaturaromânã, au continuat joi cu mate-matica ºi se vor încheia vineri cuproba la alegere.

„Consider cã aceastã decizie dea simula examenul de bacalaureateste una mai mult decât binevenitã.În primul rând pentru elevi care iauun prim contact cu modalitatea desusþinere a examenului oficial careva avea loc peste doar câteva sãp-tãmâni”, a declarat ConstantinToroapã, director Liceul deInformaticã Petroºani.

„Chiar dacã este vorba doardespre o simplã simulare, mulþi dintre elevii noºtri au întâmpinatemoþii la momentul intrãrii în salã

sau când au citit subiectele caresunt la fel de grele ca ºi cele pecare le vor avea de rezolvat la ade-vãratul examen. Eu sper ca acum,dupã ce s-au obiºnuit cu modali-tatea de derulare a examenului debacalaureat, inclusiv cu camerele deluat vederi, elevii noºtri sã obþinã,în acest an, rezultate mult mai bunedecât în anii anteriori, când ne-amclasat pe ultimul loc între liceele dinValea Jiului, în ceea ce priveºtepromovabilitatea”, a spus ºi AtenaVlãduceanu, director ColegiulTehnic „D. Leonida” Petroºani.

Adevãratul examen deBacalaureat va începe în data de26 mai cu înscrierea candidaþilor.Prima probã este programatã pen-tru perioada 11 – 13 iunie, fiindvorba despre cea de evaluare acompetenþelor lingvistice de comu-nicare oralã la limba românã.


Înscrierile la liceu se aflã în plinã derulare

Titularizãri “noi”P otrivit noilor reglementãri, în

acest an, a fost schimbat ºimodul de angajare al profesorilor.

Astfel, examenul centralizat de titu-larizare a fost înlocuit cu o triere a candida-turilor direct la nivelul ºcolilor.

Mai exact, cadrele didactice nu vor mai susþine examenul organizat de cãtreinspectoratul ºcolar, ci, se vor adresa direct unitãþilor ºcolare în care doresc sãpredea.

La ªcoala Generalã “I. G. Duca” dinPetroºani, de exemplu, s-au înscris, pentrucele 9 posturi disponibile, 11 candidaþi.Posturile scoase la concurs sunt la educaþiefizicã – 2, pian ºi vioarã – câte unul ºiînvãþãmânt special – 5.


Simularea Bac-ului, ziua a II-a

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 4 m a i 2 0 1 2

Ar fi bine sã acceptaþi ajutoruloferit de prieteni, pentru cã numaiaºa puteþi rezolva tot ce v-aþi pro-pus pentru astãzi. De unul singur,nu aveþi prea mari ºanse dereuºitã. Sfaturile unei femei mai învârstã vã ajutã sã dezamorsaþi unconflict incipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numaide problemele personale ºi sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Riscaþi sã aveþi discuþii cupartenerul de viaþã. Chiar dacãsituaþia financiarã nu vãmulþumeºte, nu riscaþi nimic ºi evi-taþi speculaþiile de orice fel.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºinu este recomandabil sã luaþidecizii importante. De asemenea,amânaþi activitãþile care necesitãun efort intelectual deosebit.Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã ºiacordaþi mai mult timp odihnei casã vã puteþi reface.

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nouloc de muncã, aºa cum vã doriþi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi unele probleme pe calediplomaticã. Aveþi tendinþa sã vãpierdeþi în detalii. Organizaþi-vã tim-pul cât mai eficient! O sã avetinevoie de el.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi oactivitate nouã. Organizaþi-vã câtmai bine ºi nu vã pierdeþi timpulcu activitãþi care nu sunt strictnecesare! Este o zi favorabilãschimbãrilor în cãmin ºi dru-murilor scurte în interesul familiei.O sã cumpãraþi ceva de valoare.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþiindispus din cauza unor neplãceripe plan sentimental. Totul serezolva în scurt timp, cu ajutorulunui prieten. Dupã-amiazã sunteþidecis sã faceþi modificãri în cãmin.Membrii familiei vã susþin ideile ºivã ajutã.

Starea de melancolie pe care oresimþiþi se datoreazã problemelorsentimentale. Astãzi ar fi bine sãvã ocupaþi de activitãþi casnice:reparaþii în locuinþã, zugrãvit,mutat mobila etc. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu o persoanãmai în vârstã din familie.

În prima parte a zilei sunteþi foarteemotiv ºi este posibil sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Încercaþi sãvã ordonaþi ideile ºi nu refuzaþicomunicarea! Dacã sunteþi invitatla o petrecere, ar fi bine sã nu vãeschivati. Aveþi prilejul sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi camconfuz. Nu rãspundeþi laprovocãrile partenerului de viaþã!Dacã reuºiþi sã evitaþi o discuþieaprinsã, în scurt timp situaþia se vaîmbunãtãþi de la sine. Spre searã,o vizitã la prieteni readuce armo-nia în relaþiile parteneriale.

În prima parte a zilei s-ar putea sãîntâmpinaþi mici dificultãþi în relaþi-ile sentimentale. Puteþi rezolvatotul foarte uºor, cu calm ºi cu ovorbã bunã. Chiar dacã situaþiafinanciarã a familiei nu este tocmaibunã, nu este cazul sã vã îngrijo-raþi.

Chiar dacã anturajul vã apreciazãideile originale, ar fi bine sã þineþicont ºi de ideile lor. Astãzi nu esterecomandabil sã vã implicaþi înactivitãþi importante. Relaxaþi-vãmai mult. O pauzã nu stricãnimãnui. Aveþi posibilitatea sãmeditaþi la unele probleme.

Este posibil sã aveþi dificultãþi peplan sentimental, din cauza stãriide emotivitate care vã împiedicãsã vã exprimaþi deschis ºi clar.Nu evitaþi comunicarea! Înrelaþiile cu prietenii, temperaþi-vã orgoliul. În caz contrar, existãriscul sã vã treziþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 mai 2012 Actualitate 11

P roiectul de reabili-tare a reþelelor de

apã ºi canalizare dinmunicipiul Petroºani,derulat de Apa Serv cufonduri europene, este blo-cat din cauza unor contes-taþii în cascadã depuse deSC TIM SA Cluj Napoca,una dintre firmele partici-pante la licitaþie.

Prima contestaþie depusã defirma în cauzã a fost admisãdoar în micã parte de cãtreConsiliul Naþional deSoluþionare a Contestaþiilor, darnici aºa reprezentanþii TIM nus-au dat bãtuþi ºi au mai contes-tat o datã aceeaºi licitaþie.

Pe SEAP, anunþul a fostpublicat în data de 2 noiem-brie, când oficiali ApaServ

Valea Jiului SA au scos la lici-taþie proiectul evaluat la28.429.417 lei, fãrã TVA. Îndata de 16 ianuarie au fostdeschise ofertele ºi, dacã lici-taþia nu ar fi fost contestatã în14 martie ar fi trebuit semnatcontractul.

Monica Tarcea, manager deproiect, a precizat cã, într-ade-vãr, SC TIM SA Cluj Napoca avenit cu cea mai micã ofertã,însã criteriul de selecþie a fostoferta cea mai avantajoasã dinpunct de vedere economic.

„Preþul a reprezentat doar oparte din punctaj ºi au existat ºialte criterii de eligibilitate. Amdecis acest lucru – ºi nu numai

noi – pentru cã românul esteînvãþat sã vinã la licitaþie cupreþuri foarte mici, se încheiecontractul, ºi apoi vine ºi ceresuplimentareasumei. La con-tractele cu fon-duri europenenu merg astfelde înþelegeri”, aexplicat MonicaTarcea.

Repre-zentanþii TIMSA nu au fostde acord cu cri-teriile deselecþie stabiliteºi au contestat

licitaþia la CNSC, iar dupãsoluþionare SC ApaServ ValeaJiului SA a trebuit sã refacãcomunicãrile. Practic, aceasta a

fost soingura deficienþã stabilitãde CNSC, care nu a vãzut niciun motiv sã decidã reluarealicitaþiei. Cei de la TIM nu s-audat bãtuþi ºi au contestat, însã,din nou, aºa cã ºi acum con-tractul este blocat.

„În prezent, contestaþia esteîn curs de soluþionare. Dacãrãspunsul va fi pozitiv pentrunoi, în termen de 10 zile vomputea semna contractul.Sperãm sã primim rãspunsulpânã vineri”, a mai spusMonica Tarcea.

De precizat cã SC TIM SAnu merge singur la contestaþii,ci este reprezentat de o puter-nicã firmã de avocaturã dinBucureºti. În plus, surse bineinformate spun cã societatea arfi controlatã de Ioan Rus,proaspãt propis de USL dreptministru de Interne.


Conductele din Petroºani, „colmatate”de contestaþiile SC TIM SA

G ara dinPetroºani,

poarta de intrare înmunicipiu, aratã caacum un secol, mur-darã ºi întunecatã.

Aceastã clãdire de valoare istoricã, datã înfolosinþã în anul 1870,mai are puþin ºi sedãrâmã sub privirile îngri-jorate ale cãlãtorilor, darmai ales sub cele indifer-ente ale autoritãþilor, caredau din umeri atunci cândîntrebi ce se mai aude cumult discutatul proiect demodernizare trâmbiþat depoliticieni încã de anultrecut. “Ar fi multe defãcut în gara asta. Totul edãrâmat. Îmi aduc amintecã acum vreo 15 ani,când am fost eu aici,

parcã era mai frumos caacum. Sunt extrem dedezamãgit”, ne-a declaratun cãlãtor.

De-a lungul timpului,aici s-au fãcut foartepuþine lucrãri deîntreþinere, fãrã sã maivorbim de reabilitare. Aufost perioade întregi încare cãlãtorii îºi rupeaupicioarele din cauzabeznei din garã, mai alesatunci când coborau dintren. Peroanele nu au maifost reparate de multtimp, asta pânã anul tre-cut, când primãria a asfal-tat o porþiune de la liniatrei. De altfel, de câþivaani, nici Serviciul deMesagerie nu mai existã.“Serviciul de Mesageriedin Staþia Petroºani a fostdesfiinþat de aproximativ7 ani, din 2005-2006”, a

declarat Ioan Aonofriesei, ºef Staþie CFR CãlãtoriPetroºani. Dar, acesta nueste singurul care nu maiexistã. Serviciul deInformaþii din StaþiaPetroºani a fost desfiinþatîncepând cu 1.04 2010,iar atribuþiile au fost prelu-ate de casierii de bilete. Înprezent, cãlãtorii caresolicitã informaþii, potface asta la un numãr detelefon special înfiinþat.

Reprezentanþii munici-palitãþii au afirmat înrepetate rânduri cã Garade la Petroºani a intrat pelista de investiþii aMinisterului Transportuluidin 2012. Acum, însã,nimeni nu mai ºtie nimic,dacã se mai face sau nuceva, iar confuzia estecuvântul care descrie celmai bine aceastã stare de

fapt. “Pânã în acestmoment nu avem niciunfel de informaþii supli-mentare faþã de ceea ceam declarat cu ceva timpîn urmã. Aºteptãm sãvedem care va fi viziuneanoului Guvern în cepriveºte Gara dinMunicipiul Petroºani”, ne-a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvântla Primãria Petroºani.

Gara din Petroºani afost datã în folosinþã ladata de 18 august 1870,adicã în urmã cu 142 deani. Astfel, întreg ansam-blul staþiei CFR dinPetroºani are o valoareistoricã, însã din pãcate,aratã tot ca în secolul trecut.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

C entrul REMAT al omului deafaceri Orian Comãnescu era cât

pe ce sã ia foc cu totul, dupã cemuncitorii sãi au ars câteva cauciu-curi ºi materiale rezultate dindezmembrãrile auto.

Pompierii de la Petroºani au fost solicitaþi sãintervinã la incendiul din zona Livezeni miercuriseara, în jurul orei 20:00.“ Ajunºi la faþa loculuiam constatat cã ard douã vagoane cu resturirezultate din dezmembrãri. Cauza incendiului afost folosirea surse de cãldurã în apropiereamaterialelor combustibile”, ne-a declarat AdrianAvram, comandatul Detaºamentului de PompieriPetroºani.

În urma incendiului nu au rezultat victime ºinici pagube materiale semnificative.


Gara Petroºani, între istorie ºi ruinã

Cauciucuri înflãcãri la REMAT

P atru pui de zim-bru sunt pe cale

sã vinã pe lume laRezervaþia din Haþeg,iar acest lucru se vaîntâmpla prin iunie,dupã cum spun îngri-jitorii. O rezervaþiecare începe sã prindãdin nou viaþã.

Pentru luna iunie,reprezentanþii rezervaþieidin Haþeg se aºteaptã laun moment extrem deimportant. Patru femelesunt însãrcinate ºi sepregãtesc sã aducã pelume tot atâþia pui. Deprecizat cã zimbrii fatã odatã la 3 ani, aºa cãmomentul este aºteptat

cu nerãbdare. Iar cei maidornici sã vadã viþeii suntchiar vizitatorii care, odatã cu încãlzirea vremii,au început sã vinã dinnou în numãr mare.

Acum, rezervaþia deZimbrii din Pãdurea Slivuþ– Haþeg gãzduieºte ºasezimbrii falnici. Ultimul puia vãzut lumina zilei înurmã cu trei ani ºi a fosto adevãratã piatrã deîncercare pentru îngriji-torii zimbrilor din Haþeg.Din cauzã cã a venit pelume mult prea aproapede celãlalt pui, adicã dupãnumai un an dupã altviþel de zimbru, acesta afost respins de mama lui,care a refuzat sã-lhrãneascã. Mai mult,

îngrijitorii au fost nevoiþisã-l izoleze pe miculRomeo de restul zim-brilor, ca sã nu fie rãnitsau chiar ucis. Ulterior,dupã ce a mai crescut,lucrurile s-au rezolvat, iarpuiul a putut sã stealiniºtit alãturi de ceilalþimembri ai comunitãþii dezimbrii de la Haþeg, acolounde se aflã ºi acum. Darnu pentru multã vreme,pentru cã urmeazã sã fietransferat la Bucºani,acolo unde se aflã acumºi bunicii lui.

Se revigoreazãChiar dacã nu mai are

mãreþia de altã datã,Rezervaþia de Zimbrii dinHaþeg începe sã-ºi

recapete strãlucirea.Rezervaþia a fost înfiinþatãîn anul 1958, când aiciau fost aduse dinPolonia 2 exemplareadulte. Lor li s-au alãtu-rat, în 1963, alte douãexemplare, iar prinînmulþire pe cale natu-ralã trei ani mai târziuaici erau deja 9 zimbri.Pânã în 1982, rezer-vaþia a fost pepinierãpentru alte locaþii simi-lare din þarã, pentru cãaici le mergea bine. Laora actualã, rezervaþia serevigoreazã. Se întindeacum pe 5 hectare deteren ºi este împãrþitã îndouã compartimente,dacã putem sã lespunem aºa. O parte o

reprezintã terenuldeschisã, cu umbrarepentru vizitare, adicã un

hectar ºi jumãtate deteren, iar al doilea com-partiment, care se întindepe 3,5 hectare este zonaunde zimbrii înnopteazã,terenul fiind acoperit cuvegetaþie forestierã.



Patru pui de zimbru, aºteptaþi sã vinã pe lume în Rezervaþia de la Haþeg

D upã ce au analizat situaþia

împreunã cu poliþiºtiidin Petroºani, repre-zentanþii Primãriei audecis sã renunþe la treisemne de circulaþiecare indicã staþionareainterzisã”.

Din cauzã cã numãrulautoturismelor din Petroºania crescut foarte mult înultimii ani, iar semnele decirculaþie care blocheazãoprirea ºi staþionarea aurãmas constante, ºoferii cugreu mai gãsesc un loc, maiales în zonele aglomerate,unde sã-ºi ºase maºinile fãrãsã încalce legea.

În consecinþã, Poliþia

Municipiului Petroºani a solicitatmunicipalitãþii sã meargã împreunãpe teren pentru a vedea la care din-tre semnele de circulaþie„Staþionarea interzisã” sau „Oprireainterzisã” se poate renunþa. LucianDragormir, director executiv încadrul Primãriei Petroºani, a pre-cizat cã, dupã ce au inventariat situaþia pe teren au decis sãrenunþe, deocamdatã, la trei dintresemnele de staþionare interzisã.


Trei semne de circulaþie,

„zburate” de pe traseu

Documents

CVJ, Nr. 118, Vineri 4 mai 2012