CVJ Nr 582, vineri, 28 martie

Hoþii prãdeazãJiul, poliþia îl

aºteaptã pe Simota>>> PAGINAA3-A

Ambasadorulmuzicii pop

maghiare, concertîn premierã la

Petroºani>>> PAGINAA4-A

Artiºti în stradã,de Ziua Mondialã

a Teatrului>>> PAGINAA13-A

Pregãtiri pentruFestivalul

Aerociudaþilordin Parâng>>> PAGINAA16-A

Primãria Petrilacautã teren

în UE pentrudomeniul schiabil

ªureanu>>> PAGINAA11-A

Cãderi de stânci ºi porþiuni blocate pe DN 7A

Unica rutã viabilãpentru restricþiile

de pe DefileulJiului este neviabilã

>>> PAGINAA7-A

„Hai pe net!” dinPetroºani>>> PAGINAA5-A

Atestarea produse-lor tradiþionale,reglementãri noi

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 582

Vineri, 28 Martie 2014

P ãrintele Nifon de la Prislop, cel cãruia Arsenie Boca i-a dat binecuvântarea cãsãtoriei, crede cã nu degeaba nemul românesc a dat atâtea jertfe.

Este convins cã România va fi al doilea Ierusalim, dar mai are de plãtit pãcate.Se va întãri credinþa în lume. Greutãþile economice din ultimii ani, dar ºi încercãrile date

fiecãruia i-au apropiat pe mulþi de bisericã. Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardãpe nimeni, ci sã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea.

>>> PAGINILE 8-9

Preotul Nifon de la Prislop:

”Dumnezeu are pedagogia lui,nu vrea sã piardã pe nimeni”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia DN7 Mintia – Veþel

DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014 Actualitate 3

C lubul Jiul dinPetroºani a fost

din nou þinta hoþilor, iarcei de la stadion se temsã facã plângere. Astadupã ce la ultima recla-maþie pe aceeaºi temã,responsabilii din LuncaJiului erau la un pas sãfie amendaþi de poliþie.Singurul care poate faceceva este Alin Simota,însã, acesta se aflãacum în penitenciar.

Hoþii au dat atacul mier-curi, iar paguba a fost con-statatã joi dimineaþã, de ceide la Jiul. Potrivit lui MarinTudorache, magneþii aufurat ceva cablu electric ºimai multe bucãþi dintr-ungard. „Am constatat cãlipsesc 100 de metri din

gard ºi cablul de la noctur-na de pe terenul sintetic.Nu am fãcut plângere lapoliþie deocamdatã, pentrucã nu putem”, a declaratMarin Tudorache, man-agerul Clubului JiulPetroºani.

Poliþia nici mãcar nupoate sã intervinã ºi astapentru cã nu a fost depusã

o plîngere. „Noi putemîncepe cercetãrile înmomentul în care propri-etarul de drept al bunurilorface o sesizare. Pânã atun-ci, nu avem cum sã inter-venim”, spune BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Alin Simota este admin-istratorul clubului, iar

primãria din Petroºani vaputea sã preia baza înmaxim o lunã, deoareceatunci expirã contractulîncheiat cu lichidatoruljudecãtoresc care a pussechestru pe bunurile luiAlin Simota în momentularestãrii acestuia.

Pânã atunci situaþia esteincertã ºi nimeni nu se

poate implica sã facã oplângere în numele unuiproprietar pãgubit.

Aceasta este cel de aldoilea atac pe care îl dauhoþii la Clubul Jiul dinPetroºani în ultimele luni ºiautorii rãmân deocamdatãneidentificaþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

R iscuri la carene supunem

Medicii spun cã ceicare îºi cumpãrãmedicamente în acestfel, trebuie sa fie foarteatenþi, pentru cã, decele mai multe ori, fiesunt expirate sau pepunctul de a expira, fienu conþin ceea ce sepresupune ca ar trebuisã conþinã. Chiardacã este un mod maifacil, deoarece pro-dusele ajung direct ladomiciliul solicitantului,medicii nu sunt deacord cu aceasta lucru,pentru ca riscurile suntimense. “Existã maimulte riscuri. Se poateca aceste medicamentesã fie contrafãcute,spre exemplu sã fiepraf de cretã în loc desubstanþa activã decare unele persoaneau nevoie. Existãriscul ca aceste pro-duse sã fie expirate

sau sã mai aibã o zipânã la expirare, iaratunci efectul terapeu-tic scade drastic”, audeclarat reprezentanþiiDirecþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara.

I nterpolul aintervenit

În cursul anului tre-cut, Interpol a confis-cat medicamente con-trafãcute în 100 deþari, printre care ºiRomânia, în valoarede 41 de milioane dedolari. Potrivit unuiraport dat publicitãþii,cantitãþile confiscateau fost în creºtere cupeste 100 % în raportcu operaþiunea prece-dentã din 2012. Într-osãptãmânã au fostcontrolate peste17.000 de site-uri depe internet care vin-deau medicamente,9.610 au fost închise,iar 58 de persoane au

fost arestate. Specialiºtii din

domeniul sanitar nemai dau ºi alte argu-mente pentru care nueste indicat sãcumpãrãm pastile,substanþe sau loþiunidin mediul online.“Medicamentele suntsubstanþe chimice care

se dau pentru anumiteboli. Este clar cã sedau pe bazã de reþetãºi atunci trebuie achiz-iþionate din farmacii,care sunt unitãþi abili-tate sã elibereze aceste

substanþe chimice careau efecte pentru sãnã-tatea umanã, pentrucã întotdeauna,prospectul conþineefectul benefic, efectuladvers ºi reacþiile cu

alte substanþe,atenþionari ºi con-traindicaþii, care decele mai multe oripoate ocupã un locmult mai mare decâtefectele terapeutice”,aprecizat ºi un medicdin Municipiul Vulcan.Interpol intervine înfiecare an pentru pre-venirea cumpãrãriimedicamentelor de peInternet în þãrile mem-bre ale U. E., prin dis-tribuirea mai multorpliante ºi ghiduri, darºi prin acþiuni directede confiscare ºiprindere în flagrant acelor care þin site-urilede profil.

Adriana PAdriana PAAVEL VEL

Conform datelor studiuluisociologic, date publicitãþiimiercuri, 74% dintre respon-denþi cred cã în Românialucrurile merg într-o direcþiegreºitã ºi numai 20% cred cãdirecþia este bunã. Potrivit son-dajului IRES, 40% dintre ceichestionaþi cred cã România

este total nesigurã în ceea cepriveºte siguranþa locului demuncã, iar 34% cred acelaºilucru referitor la realizareaunui trai decent. De cealaltãparte, 8% dintre respondenþicred cã România este foartesigurã în ce priveºte locul demuncã ºi 6% în ce priveºte

traiul decent. Românii cred în cea mai

mare proporþie (58%) cãRomânia este foarte sigurã înce priveºte dreptul de a alege,în timp ce referitor la liber-tatea cuvântului, 37% consid-erã cã România este foartesigurã. Sondajul IRES a fostrealizat în perioada 3-4 martie,pe un eºantion probabilist,multistratificat de 1.657 depersoane, ºi cu o eroare max-imã toleratã de ¹ 2,5%.

AGERPRES

Hoþii prãdeazã Jiul, poliþia îl aºteaptã pe Simota

Interpolul a confiscat milioane de doze demedicamente contrafãcute ºi vândute pe internetT ot mai mulþi români aleg sã îºi cumpere anumite medica-

mente sau suplimente nutritive de pe internet, lucru delocindicat de medici ºi de autoritãþi. Doar anul trecut, în urma uneiacþiuni a Interpolului care s-a derulat ºi în þara noastrã, precumºi în alte 99 de þãri, s-au confiscat aproximativ 10 milioane dedoze de medicamente contrafãcute ºi cu potenþial mortal.

Douã treimi dintre români cred cã lucrurile mergîntr-o direcþie greºitã

M area majoritate a românilor cred cãlucrurile merg într-o direcþie greºitã în

România, potrivit unui sondaj realizat de InstitutulRomân pentru Evaluare ºi Strategie (IRES).

Monika BACIU

“Oricât de lungã afost cariera meaîncepând din anul1966, atunci amînceput sã cânt, nuºtiu de ce, abia acumam ajuns pentru primadatã la Petroºani ºi îmiface o deosebitãplãcere. Primirea afost neaºteptatã,dragostea publicului,personalul de lateatru, a fost superb.Mã bucur cã am ascul-tat-o pe doamna care

organizeazã turneelemele ºi mi-a propus caHunedoara, Petroºani,Reºiþa, Lugoj sã con-certãm pentru primadatã în aceste oraºe ºipeste tot este plinãsala ºi mã bucur extra-ordinar ºi mã bucurfoarte mult”, adeclarat renumitulartist Tamas Gabor.

Tamás Gábor s-anãscut la Cluj-Napoca,iar în prezent locuieºteîn prezent în Suedia.El ºi-a început carieraartisticã în România,

la Cluj. A fãcut partedin celebra trupã aanulor `70, “AcusticT”, devenind cel maiapreciat solist de muz-icã uºoarã în limbamaghiarã din întreagaEuropã. Tamas Gabora concertat pe marilescene ale lumii.

“Eu am fost unreprezentant a culturiimaghiare, dar înaintesã plec la Timiºoara,în 1970 am câºtigatFestivalul Naþional deMuzicã Uºoarã, a fostDoina Spãtaru, DanSpãtaru, foarte mulþicântãreþi ºi artiºti ºiam terminatConservatorul laBucureºti, la CiprianPorumbescu, am cân-tat cu HoriaMoculescu, cu StelaEnache, am avut oformaþie Acustic T 70cu care am câºtigatfestivalul de pop laBucureºti ºi am cântatpiese în limbaromânã. Pentru minenu e nimic excepþionalºi chiar ºi pentruaceastã searã ampregãtit o piesãromâneascã a domnu-

lui Florin Bogardocare dupã pãrereamea este unul dintrecei mai mari compozi-tori de muzicã uºoarãºi a avut o voce super-bã, am fost coleg cudoamna Stela Enacheºi am un mare respectpentru tot ce a scrisdomnul Bogardo. Ceamai bunã ºi concretãdovadã este atuncicând publicul îþi cântãpiesele.

Atunci simþi cã într-adevãr pisele tale suntpopulare în mijloculungurilor, nu numai înTransilvania, ci devreo 10-12 anidatoritã posturilorungureºti ºi înUngaria, Slovacia,Serbia, Australia,America fac turneepentru comunitãþilemaghiare ºi datoritãprogramelor de tele-viziune publiculmaghiar îmi cunoaºterepertoriul ºi peste totsunt aºteptat cu sãlipline”, a mai spusartistul.

Promotor al culturii,Tamás Gábor a fostdesemnat drept“Cavaler al CulturiiMaghiare”. Celebrelesale ºlagãre “Undeeºti, prieten vechi”,“Vino cu mine laHarghita”, “O, casamea din frumoasaTransilvanie” sau“Liliacul de pe stradaDonát” sunt doar

câteva refrene dereferinþã din repertori-ul acestui artistdeosebit de apreciat,

în special în comuni-tatea maghiarã ºi îndiaspora din întreagalume.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferenteanului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupãcum urmeazã :

· În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la A la F

· În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la G la O

· În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite înintervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul28.04.2014 – 31.05.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Ambasadorul muzicii pop maghiare, concert în premierã la Petroºani

Î ndrãgitul cântãreþ de muzicã uºoarã maghiarã,Tamas Gabor, a concertat pentru prima datã la

Petroºani. În faþa unei sãli pline, artistul a cântat celemai cunoscute piese din repertoriul sãu. Sala de specta-cole a Teatrului Dramatic ID Sîrbu din Petroºani adevenit neîncãpãtoare pentru comunitatea maghiarãcare a ascultat pe nerãsuflate piesele artistului.


DianaMITRACHE

Nu sunt siguri ce lerezervã viitorul, dardacã nu vor luaBacalaureatul atuncisigur îºi vor cãuta delucru. Nici ºomajul nueste exclus din viitorulabsolvenþilor de lieceu,iar campania intitulatã„Hai pe net!” ºi dedi-catã lor a avut succesla Petroºani. Tinerii auvenit cu plãcere sãcaute o alternativã înviitorul apropiat, deºisunt abia în clasa a XI-a. „Câteodatã, cândintru pe net, chiar aºputea sã stau ºi sã îmicaut un job. Mã gân-desc la un loc demuncã bine plãtit înRomânia, pentru cãvreau sã mã fac con-structor ºi dacã existã

astfel de campanii,cred cã este în avanta-jul nostru”, a spus unelev din clasa a XI-a.„Mi se pare mult maisimplu sã gãseºti unloc de muncã pe net,decât sã umbli ºi sãstai la cozi. Foartebunã este aceastãcampanie, cã aflãmcum gãsim informaþiilenecesare pe net. Maiales cã sunt mulþitineri care nu vor luaBacalaureatul ºi atunciau nevoie de ºomaj 6luni. ÎEu sper sã iauBacalaureatul ºi apoisã merg la facultate.Dacã nu, atunci o sãmerg ºi eu la forþelede muncã ºi o sã îmicaut de lucru, probabilpe Internet”, a com-pletat ºi o elevã dinaceeaºi ºcoalã.

Toþi ar vrea sã

urmeze o ºcoalã dupãliceu, însã, mai trebuiesã treacã ºi de exam-enul maturitãþii. Dupãaceea, pot sã vadãcum stau lucrurile pepiaþa muncii ºi ce potface ei pentru a seintegra.

Parteneri ai licee-nilor în aceastã cam-

panie au fost cei de laAJOFM ºi, prinCentrul de FormareProfesionalã (C.F.P)de la Petroºani auaflat ce alternative audupã liceu. „Noi, ca ºiAgenþie Judeþeanã deOcupare ºi FormarePreofesionalã, facemasemenea proiecte ºieste foarte importantpentru cã, dupã cum

aþi vãzut, sunt claselea XI-a, clase care maiau 2 ani pânã intrã pepiaþa forþei de muncã,dacã nu îºi continuãstudiile. În acest caz,bineînþeles cã suntembucuroºi cã vinpregãtiþi. ªtiu cum esã îþi cauþi un loc demuncã, ce înseamnã ºile este mult mai uºorsã-ºi facã un CV”, aspus Dorina Uifãlean,

ºefa CFP Petroºani,care le-a explicatelevilor ce alternativeau în acest moment.

Evenimentul care aavut loc ºi la acestliceu din Petroºani,este parte integrantã acampaniei Get onlineweek 2014, campaniederulatã la nivelEuropean de cãtreorganizaþia Telecentre

Europe, o campaniede responsabilizaredigitalã prin care tele-centrele urmãrescstimularea ocupãriiforþei de muncã, for-marea ºi certificareacompetenþelor digi-tale, precum ºi locurilede muncã pentru careeste necesarã uti-lizarea TehnologieiInformaþiei ºiComunicaþiilor dinEuropa. „ªcoala noas-trã a profitat deaceastã ocazie ºi amrealizat un parteneriatcu AJOFM. Am selec-tat elevii de clasa a XI-a, pentru cã cei de aXII-a au participat la oserie de alte acþiuniprivind cãutarea unuiloc de muncã.Considerãm cã ei suntmai conºtienþi ºi dorimsã-i pregãtim din timp

ºi pe viitorii absol-venþi. Sã cunoascãposibilitãþile de cãutarea unui loc de muncãpe perioada vacanþeichiar, cât ºi dupãliceu. Sã ºtie sã cauteproiecte, sã-ºi trimitãun CV, sau cum sã seprezinte la un interviu,iar ei chiar suntîncâmtaþi”, a declaratZina Galeº, directorColegiul TehnicDimitrie Leonida dinPetroºani.

La nivel naþional,prin aceastã cam-panie, se doreºteimplicarea a cel puþin120 de telecentre caresã recruteze minim3.000 de participanþicare sã beneficieze deinstruirile necesare ºide oportunitãþileoferite în cadrul cam-paniei.

Un element de muniþieextrem de periculos distrusde pirotehnicieni a fost obombã de aviaþie activã,de 80 de kilograme, caredacã ar fi detonat necon-trolat ar fi avut efecte peo razã de un kilometru.

Elementul de muniþie afost descoperit, laînceputul acestui an, pemalul râului Mureº, înurma excavãrilor execu-tate la o balastierã dinlocalitatea Sãuleºti.

“Bomba de aviaþie,activã, având o lungime deaproximativ 70 de cen-timetri ºi o circumferinþãde aproximativ 40 de cen-timetri a fost aºezatã într-o

groapã adâncã de peste 2metri, alãturi de aproape5 kilograme de trotil ºiacoperitã cu pãmânt, pen-tru a facilita direcþionareaschijelor sub nivelul solu-lui. În urma detonãrii, arezultat un nor cu oînãlþime de câteva zeci demetri; bucãþi de pãmântfiind proiectate la peste400 de metri de loculasanãrii”, declarã ViorelDemean, inspector ºefISU Hunedoara.

Bomba de aviaþie a fostdistrusã alãturi de alte elemente de muniþiedescoperite pe teritoriuljudeþului Hunedoara. Estevorba despre un proiectil

de calibru 60 mm ºi 30grenade defensive.

ReprezentanþiiInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã Iancude Hunedoara al judeþuluiHunedoara recomandã în situaþia descoperirii demuniþii neexplodate sã numiºcaþi de pe loc muniþiadescoperitã neexplodatã,anunþaþi urgent prin 112descoperirea muniþiei, nuintroduceþi în clãdiri,

încãperi sau locuinþemuniþia descoperitã neexplodatã, nu loviþi cualte obiecte muniþiile, nuîncercaþi sã le tãiaþi sau sãle demontaþi, nu încercaþisã demontaþi ºi nu predaþimuniþia la operatorii economici specializaþi învalorificarea fierului vechi,nu faceþi foc în apropiereamuniþiilor neexplodate ºinu le introduceþi în foc.

„Hai pe net!” din Petroºani

L iceenii din Petroºani au intratpe net în campania dedicatã

lor ºi intitulatã „Hai pe net!”. Totuls-a desfãºurat la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºi viitorii absolvenþi au cãutat sã afle cemeserii se cer pe piaþa muncii.

Bombã de aviaþie activã distrusã de pompierii pirotehnicieni hunedoreni

P ompierii pirotehnicieni, din cadrulInspectoratului pentru Situaþii de

Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþuluiHunedoara, au organizat o misiune deasanare a muniþiei rãmasã neexplodatã dinAl Doilea Rãzboi Mondial.

Monika BACIU

Potrivit noilor nor-mative care regle-menteazã produseletradiþionale, cantitateaprodusã zilnic va filimitatã, la alimente, la400 de kilograme (saulitri) pe zi, cu excepþiaproduselor de panifi-caþie, unde cantitateanu trebuie sãdepãºeascã 800 dekilograme pe zi.

"Dupã noua legis-laþie, toate produseletradiþionale trebuie sãobþinã din nou atestat-ul. Cred cã vor fi multmai puþine produsetradiþionale, pentru cãastãzi, din pãcate,foarte multe poartãdenumirea de produstradiþional fãrã sã fietradiþionale", a declar-tat ministrulAgriculturii, DanielConstantin.

Atestatele rãmânvalabile nouã luni dela data intrãrii învigoare a ordinului, iareliberarea noului tipde atestat se face lasolicitarea operatoruluieconomic, dupã verifi-carea vechiului caietde sarcini ºi a spaþiuluidestinat producþiei.

De verificarea pro-duselor tradiþionale sevor ocupa ministereleAgriculturii ºiSãnãtãþii, precum ºiAutoritatea Naþionalãpentru ProtecþiaConsumatorilor.

De asemenea,ordinul prevede caînregistrarea sã nu fiepermisã în cazul unuiprodus a cãruitradiþionalitate sedatoreazã provenienþeisau originii salegeografice ºi aplicãrii

unei inovaþii tehnolog-ice.

"Produsul nu poatefi înregistrat dacã sereferã doar la cerinþede ordin general uti-lizate pentru unansamblu de produseori la cele prevãzutede o reglementarecomunitarã specificã,dacã este înºelãtor,cum este în special celcare se referã la o car-acteristicã evidentã aprodusului sau care nucorespunde caietuluide sarcini ºi nici aºtep-tãrilor consumatorilorcu privire la caracteris-ticile tradiþionale aleprodusului", se aratãîn document.

Pentru a fi atestatca produs tradiþional,produsul trebuie sã fieconform unui caiet desarcini, care trebuie sãconþinã, printre altele,numele produsului, iaracesta trebuie sã fieunic, descrierea carac-teristicilor produsuluitradiþional, prin indi-carea principalelorînsuºiri organoleptice,fizico-chimice ºimicrobiologice, caresã defineascãtradiþionalitatea aces-tuia, dar ºi descriereacaracteristicilor materi-ilor prime ºi a ingredi-

entelor folosite în pro-cesul de fabricaþie.

Conform ordinului,MADR are atribuþii decontrol privindîndeplinirea condiþiilorºi a criteriilor care austat la baza acordãriiatestatului de produstradiþional, iar opera-torii economici careproduc produsetradiþionale sunt oblig-aþi sã permitã accesulîn unitate ºi în secþiade producþie aorganelor de inspecþieºi control ale MADR ºiale personalului împut-ernicit de cãtreMinisterul Sãnãtãþii.

"Nerespectareacondiþiilor ºi criteriilorpentru atestarea pro-duselor tradiþionaleatrage luarea demãsuri administrativeºi sancþionarea opera-torului economic prinanularea atestatului deprodus tradiþional ºiradierea din RNPT. Încazul în care necon-formitãþile depistate întimpul inspecþiei suntde gravitate micã, sepoate aplica avertis-ment scris, ºi deasemenea se vamenþiona, în procesulverbal de control, ter-menul de remediere adeficienþelor con-

statate", se precizeazãîn ordin.

Nu în ultimul rând,produsele tradiþionalevor fi marcate cu unlogo naþional prevãzutîn anexele ordinului,acesta fiind propri-etatea exclusivã aMinisteruluiAgriculturii ºi care va

fi înregistrat de titularla Oficiul de Stat pen-tru Invenþii ºi Mãrci.

Potrivit datelorMADR, dinamicaînregistrãrii produselortradiþionale în registrulde atestare a crescutsemnificativ în ultimiicinci ani, numãrulacestora dublându-sesau chiar triplându-seîn decursul unui an.Dacã în 2005 au fostînregistrate la MADR280 de produse,numai în decursul unuisingur an, în 2011,numãrul acestora aexplodat pânã la1.050, ajungându-sela un total de 4.400 înprezent. Acest sistem

de înregistrare esteunul voluntar, netaxa-bil ºi nu beneficiazã deprotecþie naþionalã saucomunitarã. Cele maimulte produse, înnumãr de 1.474, eraucele din lapte ºi pro-duse lactate, iar în jurde 1.441 cele dincarne ºi produse dincarne.

V alea Jiuluiabundã de

produsetradiþionale

Judeþul Hunedoaraare 30 de produsetradiþionale omologatepe plan naþional, din

care 25 doar în ValeaJiului. Printre cele mairecente – dar ºi origi-nale – astfel de ali-mente se numãrãpãsatul momârlãnescºi cârnatul afumat deoaie Straja – Lupeni.

”În jur de 25 deproduse traditionalesunt atestate în ValeaJiului. Ne bucurãm cãtraditia merge maideparte”, a spusmedicul OctavianPopescu, coordonatorCSVSA Petroºani.

De asemenea, maisunt înregistrate pro-dusele de morãrit ºipanificaþie, bãuturialcoolice, conservelegume-fructe, peºteºi produse dinpeºte, miere ºi grãsimi vegetale.


Atestarea produselor tradiþionale, reglementãri noi

N oi reglementãri pentru atestarea produselortradiþionale. Potrivit datelor de la Ministerul

Agriculturii, România are înregistrate 4.400 de produsetradiþionale, însã unele dintre acestea nu sunt activesau nu corespund conceptului de 'produs tradiþional'.Pentru reglementarea pieþei Ministerul Agriculturii aelaborat un ordin de atestare a produselor tradiþionale,împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru ProtecþiaConsumatorilor (ANPC) ºi Ministerul Sãnãtãþii.


Monika BACIU

Mai multe indicatoarerutiere indicã faptul cã peanumite porþiuni circulaþiaeste restricþionatã, iar acolounde nu sunt restricþii cadstâncile. Responsabilii de laPrimãria Petrila au încercatde nenumãrate ori sãrezolve aceastã problemã,însã fãrã rezultat.

“Din pãcate acel drumeste drum naþional, de laCheile Jieþului pânã la limi-ta cu judeþul Vâlcea, este înadministrarea celor de laDrumurile Naþionale. Dininformaþiile mele existã unproiect tehnic fãcut pentrudrumul respectiv, existã lici-taþia adjudecatã de cãtre ofirmã specializatã în con-

strucþii ºi reabilitare de dru-muri, dar nu au avutfinanþare sã dea drumul laacest proiect. Cred cã prinluna ianuarie a venitreprezentantul de la firmacare a câºtigat licitaþia lanoi ca sã se intereseze deun teren pentru a-ºi ame-naja organizarea de ºantier,dar din discuþiile pe care le-am avut cu reprezentantulfirmei ne spunea cã nu ºtiedacã vor fi alocaþi bani înacest an pentru investiþiarespectivã. Nu depinde denoi, chiar dacã este pe teri-toriul administrativ aloraºului Petrila. Dacã l-amfi avut noi în administrareºi formã de finanþare, bugetpentru el, cu singuranþã l-am fi reabilitat deja pentru

cã este un drum de interesturistic ºi economic pentruoraºul Petrila”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Obiectivul de investitiieste finantat de BancaEuropeanã de Investitii prin“Programul de eliminare aefectelor inundatiilor simãsuri de prevenire a lor”.Lucrãrile de executieincluse în cadrul proiectuluisunt dimensionarea sis-temului rutier, executie depoduri noi, consolidarea siamenajarea podurilor,scurgerea apelor si lucrãri

de consolidare. Dacã nereferim la poduri sau lalucrãri de consolidare a ver-santilor putem spune cã nuse vede absolut nimic înteritoriu. Unele poduri stausã pice, iar bolovanii care

cad de pe versanti reprezin-tã un pericol real pentru ceicare tranziteazã zona.

Drumul spre Voineasaeste unul care se totreabiliteazã, însã nu sevede nimic concret înteren. De nenumãrate ori s-a discutat despre acestaspect, însã totul pare a fica telefonul fãrã fir. Dacã esã istorisim putin despreacest tronson putem spunecã a trecut din adminis-trarea celor de la DrumuriNationale Craiova la cei dela Timisoara si invers.

Totul se învârte într-uncerc, iar rezolvarea reprez-intã de fapt stagnareaproiectului.

Cel puþin asta a declaratCostel Avram (coordona-torul filialelor PNL dinValea Jiului) referitor lazvonurile potrivit cãrorapreºedintele CJ Hunedoarasau viceprimarul municipiu-lui Petroºani vor fi nevoiþisã „descalece” din posturilede conducere pe care ledeþin.

„Mircea Ioan Moloþ varãmâne preºedinte laConsiliul Judeþean iarDorina Niþã va rãmâneviceprimar la Petroºani.Asta, cel puþin pânã în2016. Dupã aceea vommai vorbi dar interesul nos-tru este ca ºi în 2016 sãcâºtigãm aceste douã funcþii

ba chiar, tot ce se poatecâºtiga la nivelul judeþuluiHunedoara. În ceea cepriveºte consiliul judeþean,adicã miniparlamentulhunedorean, noi am rãmasla putere. Dacã la nivelcentral am fost alungaþi dela guvernare, la nivel localPNL-ul a rãmas la putere.

Pe de altã parte, înPetroºani, Dorina Niþã nuva putea fi schimbatã pen-tru cã PSD-ul nu nu arenicio putere de decizie,chiar dacã aºa ar dori ceidin aceastã formaþiune

politicã. Noi am încheiat oînþelegere cu primarulTiberiu Iacob – Ridzi,înþelegere care vafuncþiona pânã la viitoarelealegeri locale. Punct”, adeclarat Costel Avram. Pede altã parte, PartidulNaþional Liberal a depuslistele cu candidaþii laviitoarele fotolii deeuroparlamentari, listesemnate de aproape 1,2milioane de români.Liberalii sperã sã obþinãmãcar 10 mandate.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mircea NISTOR

În judeþul Hunedoara,singurele oraºe care auanunþat cã vor participa laacest eveniment planetarsunt Deva, Hunedoara ºiBrad. Ora Pãmântului estemarcatã în România dinanul 2008 iar la nivelinternaþional din 2007.Atunci, o organizaþie non-guvernamentalã aus-tralianã a organizat primaediþie a evenimentului, înSydney.

Sãrbãtoarea este marcatã, în prezent, înpeste 7.000 de oraºe din152 de þãri.

Evenimentul va fi mar-

cat ºi la Petroºani, undeprimãria va aceastã campanie, iniþiatã cu scopul promovãrii unuimesaj de responsabilizaresocialã privind protejareamediului înconjurãtor.

“Sâmbãtã, 29 martie2014, între orele 20,30 ºi21,30, îndemnãmcetãþenii municipiuluiPetroºani sã sprijine acestdemers, sã stingã lumina ºi sã decupleze echipamenteleelectrice ºi electronicetimp de o orã pentru aproteja resursele pãmântu-lui”, au declarat reprezen-taþii administraþiei localede la Petroºani.

Ora Pãmântului

S âmbãtã seara, pe plan mondial, va ficelebratã “Ora Pãmântului”.

Evenimentul nu va fi marcat, însã, ºi înlocalitãþile din Valea Jiului. Acþiuneaprevede ca sâmbãtã, între orele 20:30 ºi21.30, sã fie stinse luminile în localitãþi.

Liberalii sunt de neclintit

R eprezentanþiihunedoreni ai

Partidului NaþionalLiberal vor fi deneclintit de peactualele fotolii carele ocupã în primãriisau în consiliuljudeþean.

Cãderi de stânci ºi porþiuni blocate pe DN 7A

Unica rutã viabilã pentru restricþiile de pe Defileul Jiului este neviabilã

S ingura alternativã pentru Defileu esteun pericol pentru conducãtorii auto.

Drumul Naþional 7A ar putea fi o alterna-tivã pentru ºoferii care sunt nevoiþi sã steaore în ºir sã aºtepte redeschidereaDefileului Jiului. Nici acest tronson dinestul Vãii Jiului nu este unul practicabil.

La 60 de kilometri de Petroºani existã unloc încãrcat de energii ºide istorie, un loc careatrage, de câþiva ani,mii ºi mii de oameni –Mânãstirea Prislop,locul unde se aflã mormântul SfântuluiArdealului, ArsenieBoca. Acolo este uncontinuu pelerinaj, undetinerii îngenunchiazã ºise roagã fãrã rezerve,unde bolnavii îºi gãsescleac pentru suflet – puterea de a continualupta... Acolo pentru eieste ºi pãrintele Nifon,

cel cãruia Arsenie Bocai-a dat binecuvântarea...

A trãit minunea,dar nu cea la

care se aºtepta

Nu pot spune cã afost o minune, cã m-amvindecat de cancer.Nu... Am umblat vreodoi ani ºi ceva pe ladoctori, am fãcutchimioterapie, un tratament dur cu efectesecundare urâte... Nuam mai vrut sã mã ducla doctori, obosisem deatâta chin. Familia mea

m-a încurajat, au spuscã trebuie sã continuilupta cu boala, dar eunu mai puteam, parcãboala asta îmi luasetoatã puterea ºi voinþa.Eram vlãguitã, nu maiputeam lupta...

Am 46 de ani ºi

arãtam ca un om de 70.M-au adus copiii lapãrintele Nifon de laPrislop. Mi-a vorbit, mi-a fãcut o slujbã pen-tru oameni bolnavi. Amfost la mormântul luiArsenie... Nu ºtiu ce s-aîntâmplat, dar dupã ceam plecat de acolo, mi-am zis cã Dumnezeune-a dat leac la oriceboalã, eu doar trebuiesã-l caut. Deºi mã dusesem acolo resem-natã, cu gând sã mãpregãtesc pentrumoarte, am plecat plinãde speranþã, cu convin-gerea cã mã fac bine.Am cãutat oameni careaveau aceeºi boalã, amfãcut, paralel cu trata-mentul doctorilor, ºialtul naturist, apoi altulºi acum mã simt multmai bine. A fost o min-une, dar nu în sensul pecare-l dorim noi.Pãrintele Nifon mi-a dataceastã voinþã, mi-ainsuflat putere ºi mi-areînviat credinþa cã nusunt singurã, cã existãleac pentru orice dacãcrezi...”- ne-a povestitAngelica Maria, subinginer, 46 de ani,din Petrila.

Cã pãrintele ºiduhovnicul Nifon de laPrislop este un slujitorcu har au spus-o mulþi.Asta pentru cã ºi dru-

murile pãrintelui Nifons-au intersectat cu celeale Sfântului Ardealului,Arsenie Boca, care îieste model ºi pentrucare are un respect profund.

”Vin mulþi oameniaici, la Prislop, ºi mãrturisesc cã simt duhdumnezeiesc care serevarsã peste ei datoritãputerii celor patru sfinþicare ocrotesc acestloc... Cei care vin dincuriozitate, se transfor-mã ºi ei” – a spus pãrintele Nifon.

Cei patru sfinþiocrotitori ai Prislopuluisunt Sfântul ApostolIoan Evanghelistul – celmai iubit ucenic alMântuitorului, SfântulNicodim de la Tismana– ctitor al Mânãstirii,Cuviosul Ioan de laPrislop, din Silvaºul deSus, care a a trãit înrugãciune în peºteracare îi poartã numele,peºterã ce se aflã înmuntele de desupraMânãstirii.

O familie în slujba

divinitãþii

Pãrintele Nifon s-acãlugãrit la bãtrâneþe,dupã ce i-a murit soþia.Înainte de a se cãsãtori,ca preot de mir, a venitcu viitoarea soþie laArsenie Boca pentru ale spune dacã sepotrivesc, iar dacã nu,sã-ºi vadã fiecare dedrum. Arsenia Boca le-aspus printre alte lucruriprecise: ”Da, mã, vãpotriviþi. Dumnezeu sãvã binecuvânteze”. S-aucãsãtorit ºi au avutpatru copii – doi bãieþiºi douã fete.

”Ne-am cãsãtorit, amavut patru copii. Bãiatulcel mare, care poartãnumele pe care îlaveam ºi eu ca mirea,Nicolae, este prot laHunedoara, unde recenta pus temelia unei noibiserici. Bãiatul cel maimic este cãlugãr la JaculRomânesc, în Mureº.Fata cea mai mare estecãlugãriþã la TisaSilvestri, în Bacãu, iarfata cea micã s-a dus laDomnul acum douzeci ºiceva de ani dupã uncancer galopant. Eînmormântatã laMânãstirea Râmeþ, alãturi de mama sa,care a murit tot acolo.Dupã ce a trecut la celeveºnice ºi soþia, m-amcãlugãrit la MânãstireaHodoº-Bodrog. Cred cãi-am ascultat sfaturilepãrintelui Arsenie de laacea primã ºi ultimã discuþie...” – povesteºte

pãrintele Nifon pentruformula-as.ro. În schimba vãzut multe cazuricare au fost considerateadevãrate minuni, minuni sãvârºite deSfântul Ardealului.

R ugã pentrunemurirea

noastrã

În urmã cu douã zile,acelaºi pãrinte Nifon dela Prislop spunea cãdacã doctorii nu gãsesccauza unei boli, dupã ceomul a bãtut la multeuºi ale mai multor doctori, poate fi ºi lucrudiavolesc, energiimalefice, care pot fiîndepãrate prin rugã ºiprin slujbe ale sfinþilorpãrinþi.

”E deajuns sã seînchine la mormântulSfântului Arsenie, cãcisfântul ºtie de ce auvenit. Dar oamenii îºispun toþi pãsurile. Eu îi

sfãtuiesc sã spunã camaºa, în gândul lor:”Sfinte Pãrinte Arsenie,mijloceºte la Dumnezeu,cãci tu ºtii mai bine camine de ce am nevoie”.Condiþia ca rugãciuneasã-þi fie ascultatã estede aici în colo sã fii maibun... Pentru cã pânã laurmã trebuie sã plãtimtoate pãcatele. Cãcipãcatul iertat nu dis-pare, dar cel plãtit cujertfã, cu facere de bine,cu rezistenþã la încer-cãrile pe care viaþa ni ledã tuturor, se ºterge.

Dumnezeu îngãduiesuferinþa, cãci omul securãþã de pãcate prinsuferinþã cum se curãþãaurul prin foc” – spunePãrintele Nifon de laPrislop.

R omânia va fi al doilea

Ierusalim, dar maiavem de plãtitpãcate

De nouã ani de cândeste duhovnic alMânãstirii, pãrintele avãzut ºi vede cum seîntãreºte credinþa oamenilor...

”Cred cã o sã seînmulþeascã ºi mai mult

cei care vin la Prislop,ca ºi în alte mânãstiri.Se va întãri credinþa înlume. Greutãþile eco-nomice din ultimii ani,dar ºi încercãrile datefiecãruia i-au apropiatpe mulþi de bisericã.Dumnezeu are pedagogia lui, nu vreasã piardã pe nimeni, cisã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºiîncercãrile astea.

Am convingerea cãRomânia e GrãdinaMaicii Domnului, cã nudegeaba a dat neamul

ãsta atâtea jertfe. Cei din morminte vorstriga sã iasã adevãrul laluminã ºi atunci cu toþiise vor întoarce laHristos ºi la credinþacea adevãratã,Ortodoxia. România va fial doilea Ierusalim. Darmai avem de plãtitpãcate, cum sunt cele 50de milioane de avorturi fãcute dupã1989. Amprenta ateistãs-a pus în multe inimi,dar pânã la urmã se vortrezi. Cãci nu se poate sãnu îºi dea seama cã sufle-tul e tot ce avem maiscump pe lume, pentrucã e scânteie divinã ºi eveºnic” – spune Pãrintelede la Prislop.

M esajul primitde la Sfântul

Ardealului

Cu privire la ArsenieBoca, pãrintele Nifonspune cã a vãzut o minune chiar la înmor-mântarea SfântuluiArdealului. ” Chiarvenirea mea la Prislop oconsider ca pe ochemare a pãrinteluiArsenie. ªi am vãzut olucrare a pãrintelui aici,dar nu vreau sã ispitescpe nimeni. Dar mai

înainte de a vieþui aici,am venit la Prislop laînmormântarea pãrin-telui Arsenie. Pe drumsimþeam cã o sã vãd ominune, ºi am vãzut.Trupul pãrintelui erauscat, translucid, aveaaspect de sfinte moaºte.Dupã pãrerea mea, deatunci putea fi pus înraclã ºi sã fie cinstit decredincioºi. M-am uitatmai bine însã la palmelelui ºi erau roz, cum sunt ale mele. Erau vii!Palmele care au dezlegat pe atâþia deblesteme ºi de pãcate ºicare au binecuvântat peatâþia oameni erau vii.

Eu îi simt duhulpãrintelui Arsenie tottimpul. Iar o datã, mi s-a arãtat în vis. A intrat în chilia mea, s-a apropiat de pat, mi-a luat capul în mânastângã ºi mi l-a ridicatpuþin, iar cu dreapta m-a binecuvântat. Nuºtiu dacã e doar un vis,sau ar trebui sãdescifrez un mesaj. Dar n-am grijã, cã numã lasã pãrintele nelãmurit”, povesteºtepãrintele Nifon.

Pãrintele Nifon de laPrislop are pe chip unzâmbet permanent ºivorbeºte cu înþelegere ºicãldurã. ”Aveþi grijã ºisã nu vã lipseascãPsaltirea. Citiþi înfiecare searã mãcarcãteva rânduri ºi nuuitaþi sã fiþi buni”. Astadupã ce pãrintele asãvârºit ruga pentrusãnãtate...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9


”Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni”

P ãrintele Nifon de la Prislop, cel cãruia Arsenie Boca i-a dat

binecuvântarea cãsãtoriei, crede cãnu degeaba nemul românesc a datatâtea jertfe, Este convins cãRomânia va fi al doilea Ierusalim, darmai are de plãtit pãcate.

Se va întãri credinþa în lume.Greutãþile economice din ultimii ani,dar ºi încercãrile date fiecãruia i-auapropiat pe mulþi de bisericã.Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni, ci sã necâºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea.

La 60 de kilometri de Petroºani existã unloc încãrcat de energii ºide istorie, un loc careatrage, de câþiva ani,mii ºi mii de oameni –Mânãstirea Prislop,locul unde se aflã mormântul SfântuluiArdealului, ArsenieBoca. Acolo este uncontinuu pelerinaj, undetinerii îngenunchiazã ºise roagã fãrã rezerve,unde bolnavii îºi gãsescleac pentru suflet – puterea de a continualupta... Acolo pentru eieste ºi pãrintele Nifon,

cel cãruia Arsenie Bocai-a dat binecuvântarea...

A trãit minunea,dar nu cea la

care se aºtepta

Nu pot spune cã afost o minune, cã m-amvindecat de cancer.Nu... Am umblat vreodoi ani ºi ceva pe ladoctori, am fãcutchimioterapie, un tratament dur cu efectesecundare urâte... Nuam mai vrut sã mã ducla doctori, obosisem deatâta chin. Familia mea

m-a încurajat, au spuscã trebuie sã continuilupta cu boala, dar eunu mai puteam, parcãboala asta îmi luasetoatã puterea ºi voinþa.Eram vlãguitã, nu maiputeam lupta...

Am 46 de ani ºi

arãtam ca un om de 70.M-au adus copiii lapãrintele Nifon de laPrislop. Mi-a vorbit, mi-a fãcut o slujbã pen-tru oameni bolnavi. Amfost la mormântul luiArsenie... Nu ºtiu ce s-aîntâmplat, dar dupã ceam plecat de acolo, mi-am zis cã Dumnezeune-a dat leac la oriceboalã, eu doar trebuiesã-l caut. Deºi mã dusesem acolo resem-natã, cu gând sã mãpregãtesc pentrumoarte, am plecat plinãde speranþã, cu convin-gerea cã mã fac bine.Am cãutat oameni careaveau aceeºi boalã, amfãcut, paralel cu trata-mentul doctorilor, ºialtul naturist, apoi altulºi acum mã simt multmai bine. A fost o min-une, dar nu în sensul pecare-l dorim noi.Pãrintele Nifon mi-a dataceastã voinþã, mi-ainsuflat putere ºi mi-areînviat credinþa cã nusunt singurã, cã existãleac pentru orice dacãcrezi...”- ne-a povestitAngelica Maria, subinginer, 46 de ani,din Petrila.

Cã pãrintele ºiduhovnicul Nifon de laPrislop este un slujitorcu har au spus-o mulþi.Asta pentru cã ºi dru-

murile pãrintelui Nifons-au intersectat cu celeale Sfântului Ardealului,Arsenie Boca, care îieste model ºi pentrucare are un respect profund.

”Vin mulþi oameniaici, la Prislop, ºi mãrturisesc cã simt duhdumnezeiesc care serevarsã peste ei datoritãputerii celor patru sfinþicare ocrotesc acestloc... Cei care vin dincuriozitate, se transfor-mã ºi ei” – a spus pãrintele Nifon.

Cei patru sfinþiocrotitori ai Prislopuluisunt Sfântul ApostolIoan Evanghelistul – celmai iubit ucenic alMântuitorului, SfântulNicodim de la Tismana– ctitor al Mânãstirii,Cuviosul Ioan de laPrislop, din Silvaºul deSus, care a a trãit înrugãciune în peºteracare îi poartã numele,peºterã ce se aflã înmuntele de desupraMânãstirii.

O familie în slujba

divinitãþii

Pãrintele Nifon s-acãlugãrit la bãtrâneþe,dupã ce i-a murit soþia.Înainte de a se cãsãtori,ca preot de mir, a venitcu viitoarea soþie laArsenie Boca pentru ale spune dacã sepotrivesc, iar dacã nu,sã-ºi vadã fiecare dedrum. Arsenia Boca le-aspus printre alte lucruriprecise: ”Da, mã, vãpotriviþi. Dumnezeu sãvã binecuvânteze”. S-aucãsãtorit ºi au avutpatru copii – doi bãieþiºi douã fete.

”Ne-am cãsãtorit, amavut patru copii. Bãiatulcel mare, care poartãnumele pe care îlaveam ºi eu ca mirea,Nicolae, este prot laHunedoara, unde recenta pus temelia unei noibiserici. Bãiatul cel maimic este cãlugãr la JaculRomânesc, în Mureº.Fata cea mai mare estecãlugãriþã la TisaSilvestri, în Bacãu, iarfata cea micã s-a dus laDomnul acum douzeci ºiceva de ani dupã uncancer galopant. Eînmormântatã laMânãstirea Râmeþ, alãturi de mama sa,care a murit tot acolo.Dupã ce a trecut la celeveºnice ºi soþia, m-amcãlugãrit la MânãstireaHodoº-Bodrog. Cred cãi-am ascultat sfaturilepãrintelui Arsenie de laacea primã ºi ultimã discuþie...” – povesteºte

pãrintele Nifon pentruformula-as.ro. În schimba vãzut multe cazuricare au fost considerateadevãrate minuni, minuni sãvârºite deSfântul Ardealului.

R ugã pentrunemurirea

noastrã

În urmã cu douã zile,acelaºi pãrinte Nifon dela Prislop spunea cãdacã doctorii nu gãsesccauza unei boli, dupã ceomul a bãtut la multeuºi ale mai multor doctori, poate fi ºi lucrudiavolesc, energiimalefice, care pot fiîndepãrate prin rugã ºiprin slujbe ale sfinþilorpãrinþi.

”E deajuns sã seînchine la mormântulSfântului Arsenie, cãcisfântul ºtie de ce auvenit. Dar oamenii îºispun toþi pãsurile. Eu îi

sfãtuiesc sã spunã camaºa, în gândul lor:”Sfinte Pãrinte Arsenie,mijloceºte la Dumnezeu,cãci tu ºtii mai bine camine de ce am nevoie”.Condiþia ca rugãciuneasã-þi fie ascultatã estede aici în colo sã fii maibun... Pentru cã pânã laurmã trebuie sã plãtimtoate pãcatele. Cãcipãcatul iertat nu dis-pare, dar cel plãtit cujertfã, cu facere de bine,cu rezistenþã la încer-cãrile pe care viaþa ni ledã tuturor, se ºterge.

Dumnezeu îngãduiesuferinþa, cãci omul securãþã de pãcate prinsuferinþã cum se curãþãaurul prin foc” – spunePãrintele Nifon de laPrislop.

R omânia va fi al doilea

Ierusalim, dar maiavem de plãtitpãcate

De nouã ani de cândeste duhovnic alMânãstirii, pãrintele avãzut ºi vede cum seîntãreºte credinþa oamenilor...

”Cred cã o sã seînmulþeascã ºi mai mult

cei care vin la Prislop,ca ºi în alte mânãstiri.Se va întãri credinþa înlume. Greutãþile eco-nomice din ultimii ani,dar ºi încercãrile datefiecãruia i-au apropiatpe mulþi de bisericã.Dumnezeu are pedagogia lui, nu vreasã piardã pe nimeni, cisã ne câºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºiîncercãrile astea.

Am convingerea cãRomânia e GrãdinaMaicii Domnului, cã nudegeaba a dat neamul

ãsta atâtea jertfe. Cei din morminte vorstriga sã iasã adevãrul laluminã ºi atunci cu toþiise vor întoarce laHristos ºi la credinþacea adevãratã,Ortodoxia. România va fial doilea Ierusalim. Darmai avem de plãtitpãcate, cum sunt cele 50de milioane de avorturi fãcute dupã1989. Amprenta ateistãs-a pus în multe inimi,dar pânã la urmã se vortrezi. Cãci nu se poate sãnu îºi dea seama cã sufle-tul e tot ce avem maiscump pe lume, pentrucã e scânteie divinã ºi eveºnic” – spune Pãrintelede la Prislop.

M esajul primitde la Sfântul

Ardealului

Cu privire la ArsenieBoca, pãrintele Nifonspune cã a vãzut o minune chiar la înmor-mântarea SfântuluiArdealului. ” Chiarvenirea mea la Prislop oconsider ca pe ochemare a pãrinteluiArsenie. ªi am vãzut olucrare a pãrintelui aici,dar nu vreau sã ispitescpe nimeni. Dar mai

înainte de a vieþui aici,am venit la Prislop laînmormântarea pãrin-telui Arsenie. Pe drumsimþeam cã o sã vãd ominune, ºi am vãzut.Trupul pãrintelui erauscat, translucid, aveaaspect de sfinte moaºte.Dupã pãrerea mea, deatunci putea fi pus înraclã ºi sã fie cinstit decredincioºi. M-am uitatmai bine însã la palmelelui ºi erau roz, cum sunt ale mele. Erau vii!Palmele care au dezlegat pe atâþia deblesteme ºi de pãcate ºicare au binecuvântat peatâþia oameni erau vii.

Eu îi simt duhulpãrintelui Arsenie tottimpul. Iar o datã, mi s-a arãtat în vis. A intrat în chilia mea, s-a apropiat de pat, mi-a luat capul în mânastângã ºi mi l-a ridicatpuþin, iar cu dreapta m-a binecuvântat. Nuºtiu dacã e doar un vis,sau ar trebui sãdescifrez un mesaj. Dar n-am grijã, cã numã lasã pãrintele nelãmurit”, povesteºtepãrintele Nifon.

Pãrintele Nifon de laPrislop are pe chip unzâmbet permanent ºivorbeºte cu înþelegere ºicãldurã. ”Aveþi grijã ºisã nu vã lipseascãPsaltirea. Citiþi înfiecare searã mãcarcãteva rânduri ºi nuuitaþi sã fiþi buni”. Astadupã ce pãrintele asãvârºit ruga pentrusãnãtate...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9


”Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni”

P ãrintele Nifon de la Prislop, cel cãruia Arsenie Boca i-a dat

binecuvântarea cãsãtoriei, crede cãnu degeaba nemul românesc a datatâtea jertfe, Este convins cãRomânia va fi al doilea Ierusalim, darmai are de plãtit pãcate.

Se va întãri credinþa în lume.Greutãþile economice din ultimii ani,dar ºi încercãrile date fiecãruia i-auapropiat pe mulþi de bisericã.Dumnezeu are pedagogia lui, nu vrea sã piardã pe nimeni, ci sã necâºtige pe toþi. De aceea, îngãduie ºi încercãrile astea.

Maximilian GÂNJU

De scumpirea aceastacei mai afectaþi sunt ºi deaceastã datã pensionarii,obiºnuiþi sã respecte pos-turile, deoarece trebuie sãscoatã sume considerabiledin buzunar pentru a putearespecta obiceiul.

Astfel, spre exemplu la

Petroºani, oamenii trebuiesã plãteascã pentru un kilo-gram de fasole 8-ºi 10 lei,faþã de 7 lei cât costa înain-tea postului, iar creºtereade preþ este semnificativã ºila restul produselor de postcu ar fi roºiile sau cas-traveþii.

Totuºi, cele mai scumpeproduse sunt spanacul ,salata verde ºi chiar leurda

care este adunatã dinpãdurile Vãii, iar pentru olegãturã micuþã, cumpãrã-torul trebuie sã scoatã dinbuzunar 1 leu.

Nici unitãþile de alimen-taþie nu vor sã piardãocazia de a-ºi rotunji veni-turile peste noapte ºi ºi-auau umplut standurile cumarfã de post, motiv pen-tru care din rafturi nulipsesc produsele din soia ºimãslinele, vândute dupãcum era de aºteptat lapreþuri rotunjite pe ultime

sutã de metri. ªefii pieþei din municipi-

ul Petroºani spun cã auobservat creºterea depreþuri la fel ca ºi în anii

trecuþi, dar nu poateimpune niciunui producãtorcare îºi desfãºoarã activi-tatea în pieþe sã vândã cuun anume preþ.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

“Sunt cam târzii,depinde de felul lor. Maisunt de fãtat, sunt cruduþi,micuþã. Pânã de Paºtevor fi buni, dar micuþi. Eisunt cruduþi ºi nu se potstrica aºa repede. Pânãde Paºte vor avea 10-12kilograme. Sunt ºi maimici care nu vor avea nici10 kilograme”, spunedoamna Voica, o crescã-toare de animale.

Crescãtorii de animalespun cã cei mai buni mieipentru masa de Paºtesunt cei care au pânã în10-12 kilograme. Cetrece peste aceastã greu-tate deja e mare ºigrãsimea este mai multã.

“Pânã la 13-14 kilo-grame ar trebui sã aibã,mai mult de 13-14 suntprea mari. De la 8 kilo-grame pânã la 10 secautã”, mai spune crescã-

toarea de animale. Deºi are zeci de miei,

femeia spune cã nu îi vavinde. Majoritatea vor fipãstraþi pentrugospodãria proprie ºipentru lapte. Familiadoamnei Voica nu a fãcuto afacere din creºtereaovinelor.

„Sunt puþini de vândut,care nu sunt de rasã. Noiîi þinem mai mult pentru

casã. Nu ºtiu dacã e sãvindem cu cât îi vomvine. Nu ºtiu cum mergepentru cã nu sunt bani.Niciodatã nu sunt cumvrem, cheltuielile suntmari, dar nu putem sãcerem foarte mult pentrucã nu se cumpãrã. Suntmeninosul de lapte la noi.E de lapte, nu de lânã.Astea sunt cele mai bune.Cel mai bun care e pen-tru lapte”, a mai spusdoamna Voica.

Crescãtorii spun cãpreþul cãrnii ar putea fiinfluenþat ºi de seceta dinultima perioadã. Dacã nuva ploua ºi oierii nu voravea pãºuni pentru ani-male, atunci ar putea finevoiþi sã taie mieii.

Oierit pentru uz personal, nu pentru afacere de Paºte

A u mai puþin de zece zile, dar vor fibuni pânã de Paºte. Este vorba de

mieii care unii dintre ei abia se þin pepicioare. Crescãtorii de ovine spun cãdeºi mieii încã sunt mici pânã la sãrbãto-rile de Paºte vor mai creºte ºi vor finumai buni de sacrificat.

Produsele de post, mai scumpe ca niciodatã

L egumele care se cer de obicei în cele 40 de zile ale Postului Paºtelui s-au

scumpit de la o zi la alta la toate tarabele ºi chioºcurile din pieþele Vãii Jiului.Creºterea de preþ se explicã prin faptul cã majoritatea producãtorilor ºi vânzãtorilorvor sã profite de aceastã perioadã favorabilãvânzãrii de legume.

Monika BACIU

În momentul de faþã,administraþia nu dispune deun astfel de teren aºa cãaceºtia cautã un altul înþarã sau chiar peste hotare.Ba mai mult, responsabiliiadministraþiei aºteaptã caprimãria Petroºani sãprimeascã o soluþie îndosarul pe care îl au cuRomsilva pe rolul ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi Justiþietocmai pe aceeaºi prob-lemã.

“Existã o problemã deneconcordanþã între douãlegi, respectiv între codulsilvic ºi legea 526 careprevede planul naþional deschi în Carpaþi. Noi suntemîn anexa legii 526 cu zona

ªureanu-Petrila, dar dinpãcate silvicii nu vor sã neaprobe scoaterea din fondulforestier, fãrã teren laschimb, terenul pe care noil+am oferit nu corespundecerinþelor pe care îlprevede codul silvic ºi însituaþia asta suntem pentruo perioadã de timp blocaþipânã când vom gãsi un altteren sau pânã când se varezola aceastã incompatibil-itate dintre legile de caream vorbit.

ªi Primãria Petroºanieste în aceeaºi situaþie cudomeniul schiabil Parâng,noi aºteptãm la sfârºitullunii aprilie, au termenul laÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, dacã ei vor câºtigaprocesul, pentru cã au

câºtigat prima etapã cuRomsilva, ºi noi vommerge pe aceeaºi solicitareºi pe justificarea unei cauzedeja judecate ºi sper sãreuºim suprafaþa de terennecesarã realizãrii domeniu-lui schiabil ªureanu fãrã amai da teren la schimb.Dacã nu se va întâmplaaºa, vom merge înMoldova, Oltenia sau poateUniunea Europeanã sãgãsim cele 30 de hectarepe care Direcþia Silvicã,respectiv Regia Naþionalã aPãdurilor sã îºi dea acordulsã o primeascã în schimb.Mi se pare un lucru absurd,un lucru nejustificat.Suprafaþa de teren pe carenoi vrem sã o scoatem din

fondul forestier pentruînfiinþarea pârtiilor esteîntr-o zonã alpinã.

În codul silvic nu potfi primite în schimb dinzona alpinã ºi subalpinã,cum e posibil aºa ceva?Ceri un teren din zonaalpinã, dar tu nu vrei în

schimb unteren din zonaalpinã. Deunde sã ledãm dacã noisuntem majori-tatea pãºunilorpe care le areprimãriaPetrila sunt înzona alpinãsau subalpinã”,

a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

Potrivit legii, adminis-traþia localã poate oferi unalt teren la schimb,amplasat oriunde în þarã.Exitã însã alte condiþii cetrebuie îndeplinite.

“Legea ne permite sãdãm teren oriunde din þarã,problema e cã el trebuie sãcorespundã cu cerinþele dincodul silvic ºi sunt niºtecondiþii acolo.

Dacã are o suprafaþãmai mare de 20 de hectareatunci nu este obligatoriusã fie limitat cu fondulforestier naþional, dacã suntparcele mai mici, sub 20 dehectare, atunci legea neobligã sã îl gãim la limitafondului forestier pentru aavea continuitate. Deja amdiscutat cu foºtii colegi dela APIA, care sunt în minis-terul Agriculturii, ºi i-amrugat sã se intereseze înþarã, mi+au gãsit câteva

parcele, dar de suprafeþemici, una de 7 hectare ºiuna de 11 hectare.

Vom continua cãutãrile ºivrem sã finalizãm acestproiect pentru cã este unproiect foarte importantpentru oraºul nostru dintoate puncte de vedere”, amai precizat sursa citatã.

Toate aceste neconcor-danþe legislative nu facaltceva decât sã îngreunezedezvoltarea localitãþii. Dacãrealizarea domeniului schia-bil de la ªureanu s-ar fiimplementat mai repede,administraþia nu ar fi avutdecât de câºtigat.

“Nu putem sã ne dez-voltãm. Dacã noi am fi înfi-inþat deja domeniul schiabilªureanu sau ar fi fostfuncþional iarna aceasta arfi adus beneficii atât admin-istraþiei locale, locuitorilororaºului Petrila prin creareade noi locuri de muncã,prin crearea de perspectivede a dezvolta o afacere pelângã acest domeniu schia-bil, o pensiune, un restau-rant sau cei care închiriazãschiuri, sãniuþe. Fiecareinvestiþie genereazã ºi altelocuri de muncã”, a maispus viceprimarul Petrilei.

Investiþia de dezvoltare adomeniului schiabil ªureanuse ridicã la 1,5 milioane deeuro ºi este o investiþie100% privatã.


Adriana PAVEL

Acest lucru este posibildupã ce România a ader-at la Convenþia cunumãrul 16 a ComisieiInternaþionale de StareCivilã referitoare la eliber-area extraselor multilingveale actelor de stare civilã.

Procedura derecunoaºtere a actelor destare civilã româneºti în

þãrile semnatare ale con-venþiei va fi facilitatã,datoritã obligaþieiautoritãþilor române de aemite extrase de pe aces-te acte cumenþiuni în maimulte limbi decirculaþie inter-naþionalã ºi nudoar în limbaromânã.

De aseme-

nea, persoanele interesateca un alt stat sã lerecunoascã certificatul denaºtere, cãsãtorie saudeces vor putea sã înain-teze autoritãþilor strãinedocumentele româneºti,cu condiþia ca respectivaþarã sã fie semnatarã aconvenþiei. Cetãþenii tre-buie sã mai ºtie cã aces-tea vor fi eliberate gratuit,în termen de 30 de zile.

Primãria Petrila cautã teren în UE pentru domeniul schiabil ªureanu

P rimãria Petrila cautã teren în þarã ºiUniunea Europeanã. Dezvoltarea

domeniului schiabil de la ªureanu s-aîmpotmolit în hârtii. Pentru continuarealucrãrilor, cei de la Petrila trebuie sã scoatãdin fondul forestier o suprafaþã de teren ºisã dea la schimb altul.

Certificatele multilingve se elibereazã ºi la noi

L ocuitorii judeþului Hunedoara îºi vorputea folosi certificatele de naºtere

sau de cãsãtorie fãrã a fi necesarã tra-ducerea ºi legalizarea lor pe teritoriul a21 de þãri europene, printre care Franþa,Italia, Spania, Elveþia, Austria ºi Turcia.

L iberalii dinValea

Jiului susþin cãsunt pregãtiþipentru primelealegeri ale anu-lui, cele europar-lamentare. Asta,chiar ºi încondiþiile în careau fost alungaþide la guvernare.

“Am fost alungaþide la guvernare aºa cãvom avea de strãbãtutun drum mai greu ºimai anevoios dar vomface faþã ºi, sper, vomajunge din nou laguvernare. Depindedoar de noi. Trebuiesã facem toþi liberaliifront comun ºi sãreuºim în alegeri”, aspus Costel Avram,coordonatorul filialelorPNL din Valea Jiului.

La conferinþa susþinutã de cãtre liberalii din Valea Jiuluia fost prezent ºi deputatul BogdanÞîmpãu, cel care decâteva sãptãmâni seocupã ºi de aceastãzonã. Printre alteleacesta s-a referit laultimele sale iniþiativelegislative dar nu auitat nici Guvernul“Ponta”, acuzat denenumãrate minciuni.

“Guvernul Ponta nuare nicio strategie deguvernare ºi, în plus,

se bazeazã doar peminciuni. Premierulspune una, miniºtriispun alta, aºa cãnimeni nu mai înþelegenimic. Nici chiar ei.Ponta se încurcã înpropriile minciuni cuprivire la introducereaaccizei. Din pãcate,banii colectaþi se parecã nu vor mai ajungela construirea deautostrãzi. Pe de altãparte, consider cã esteabsolut necesar caGuvernul Ponta sã lespunã românilor câþibani mai existã în trezorerie ºi dacã vormai fi plãtite pensiile,nu sã umble cu totfelul de minciuni. Lafel, sã ne spunã undese vor duce banii depe accizã, la a cãreiintroducere noi ne

opunem categoric“, aprecizat deputatul PNLBogdan Þâmpãu.

Pe de altã parte,acesta s-a mai referit lafaptul cã legea adopþi-ilor se miºcã extremde greoi iar cea privindamnistia ºi graþierea arnecesita o serie de noianalize ºi discuþii. Deasemenea, deputatulliberal a mai spus cãSalvamontul din întreaga þarã ar aveanevoie de o serie denoi dotãri pentru aacþiona mai perfor-mant ºi mai repede însalvarea vieþilor. Înparantezã fie spus,pentru alegerile euro-parlamentare liberaliidin Valea Jiului austrâns 8.000 de semnãturi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

A cesta esteunul dintre

rezultatele pre-liminare ale unuisondaj de opinieefectuat înRepublicaMoldova, în lunafebruarie, decãtre CentrulRomân pentruStudii ºiStrategii.

Rezultatelecercetãrii care includeo serie de date cuprivire la percepþiapopulaþiei din stângaPrutului asuprareperelor identitare ºia spaþiului cultural decare aparþine, subgenericul ,,Identitateanaþionalã în RepublicaMoldova”, au fostfãcute publice joi, 27martie, în cadrul uneiconferinþe de presã dela la ParlamentulRomâniei. Astfel, maimult de jumãtate din-tre participanþii lastudiu considerã cãperspectiva unirii esterealizabilã (54%), 63%dintre respondenþisunt de pãrere cãlimba pe care o

vorbesc cel mai deseste limba românã ºicã limba românã ºilimba ,,moldove-neascã” comportãaceleaºi sensuri, precum ºi cã Româniaºi Republica Moldovasunt douã stateromâneºti, cu aceleaºitradiþii ºi acelaºi folclor(74% categoric deacord ºi mai degrabãde acord).

Platforma unionistãAcþiunea 2012 salutãdatele preliminare alecercetãrii ºi aºteaptãcrearea unei majoritãþiunioniste stabile înRepublica Moldova,conºtiente de apartenenþa la repereleidentitare româneºti.,,Sperãm cã procentulcare înclinã balanþa înfavoarea reunirii, rele-vat în acest studiu, sãfaciliteze organizareaîntr-un timp cât mai

scurt a unui referen-dum în acest sens laChiºinãu”, a declaratAlexei Paluþã, co-preºedintele coaliþieiAcþiunea 2012.

Sondajul de opiniea fost realizat înRepublica Moldova, în perioada 01-15 februarie, pe uneºantion de 1155 depersoane, reprezenta-tiv pentru populaþiaadultã a RepubliciiMoldova, fãrãregiunea transnistrea-nã ºi UnitateaTeritorialã AutonomãGãgãuzia, cu o eroaretoleratã de +/- 2,5%,la un nivel deîncredere de 95%.Rezultatele finale alecercetãrii vor fi fãcutepublice în luna mai.

Pentru mai multedetalii privind rezultatele sondajului îlputeþi contacta pe

Eugen Popescu, directorul CentruluiRomân de Studii ºiStrategii, la numãrul detelefon 0721 370 333.

MãdãlinaHRIÞULEAC


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

52% dintre cetãþenii Republicii Moldovaîºi doresc unirea cu România

Liberalii se pregãtesc de alegeri

P rinþese, conþi, cavaleri ºi domniþe

au invadat strãzile dinPetroºani. A fost ZiuaMondialã a Teatrului,iar artiºtii de laPetroºani le-au mulþu-mit oamenilor cã le suntalãturi. O floare, ungând bun ºi un zâmbeta fost tot ce au cerutactorii TeatruluiDramatic I.D Sîrbu, iaroamenii au promis cãvor veni în sala de spectacol mai des.

Actorii de la Petroºani auieºit în stradã ºi îmbrãcaþi încostume de epocã, fiecaredintre personajele ce auurcat la finele fiecãrei sãp-tãmâni pe scenã, a mulþu-mit trecãtorilor. Ei au fostcei care, de Ziua Mondialã aTeatrului, au încântat trecãtorii. Fiecare trecãtor aprimit o floare ºi un pliant ºi au aflat astfel cã la Petroºani avem actoridevotaþi, cu suflete nobile,ce trãiesc fiecare clipã pânãla arderea completã, pescenã.

Au ieºit sã le arate spec-tatorilor cã au nevoie de eiºi cã orice actor aºteaptã sãfie aplaudat la finalul uneireprezentaþii, iar acest lucru

îi þine în viaþã. „ZiuaMondialã a Teatrului! Primulcare semna mesajul a fostJean Cocteau, în 1962. Iatã cã tradiþia merge maideparte ºi ne-am gânditastãzi sã ieºim în stradã ºisã le mulþumim spectato-rilor, pentru cã sunt alãturide noi. Este felul nostru dea le mulþumi. Nu ºtiu dacãfluturaºii aceºtia exprimãexact ceea ce simþim, daratât am putut noi. Cred cãnoi avem un sens, atâtatimp cât ei vor fi în sala despectacol. Doar niºte neb-uni frumoºi mai fac meseriaasta, într-o lume care numai are timp, care nu ºtiudacã mai considerã actorulceea ce a fost odatã”, adeclarat Nicoleta Bolcã,director Teatrul DramaticI.D Sîrbu din Petroºani.

Ce vor actorii de ziua lor,ne spun chiar ei, cei care,indiferent de ziua de mâine,sâmbãtã searã, ori dumini-

ca, vin cu zâmbetul pe buzeºi ne fac sã uitãm de griji.

„Ne dorim sã mulþumimspectatorilor, cã datoritã lorexistãm, pentru ei existãm,ei ne dau un sens ºi cred cãfãrã ei actul nostru artisticnu ar putea exista. Datoritãlor suntem aici ºi atuncicând îi vedem în salã ºi lasfârºitul unui spectatol nerãsplãtesc cu aplauze, credcã atunci primi bucuriasupremã”, a menþionat ºiOana Liciu Gogu, actriþã.‚Încercãm sã mulþumimpublicului spectator dinValea Jiului, care a fost,este ºi sperãm sã fie alãturi

de noi. Datoritã publicului,noi existãm ºi sperãm cãvom exista în continuare.Încercãm sã le mulþumim

personal, pentru cã acestlucru nu se întâmplã preades ºi pot spune cã sperãm

în zile mai bune în ceea cepriveºte teatrul cã pentruguvernanþii noºtri este camîn coada listei”, a adãugat ºiactorul Nicolae Vicol.

Trecãtorii au primit de laactori o floare ºi un pliantcu gânduri bune, dar ceimai mulþi au recunoscut cãnu merg le teatru ºi cã acestgest îi va face sã caute timpºi sã ajungã în sala de spec-tacole.

„Sincer aº vrea sã mergla teatru, pentru cã nu amavut ocazia sã merg ºi chiarîmi doresc, pentru cã acumvreo doi ani, chiar voiam sãmã înscriu în trupa deteatru, dar nu am avut timp.E minunat sã vezi actorii înstradã! O sã merg sigur lateatru”, a spus o tânãrãcare a primit mulþumiri dela actori.

Actorii de la Petroºani auavut numai premiere înaceastã stagiune, iar dupã„Lucrezia Borgia” ºi„Hamlet”, publicul spectatora învãþat sã iubeascã dinnou aceastã artã. Singurullucru de care au ei nevoie esimpla noastrã prezenþã însalã ºi aplauzele de la finalle dau curajul pentru maideparte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 2014 Culturã 13

Programul spectacolelordin 29-30 martie 2014:

Sâmbãtã 29 martie2014, ora 18:00 –Spectacolul „Despre sexul femeii – un câmpde luptã în rãzboiul din Bosnia”(preþ bilet - 20 lei)

Duminicã 30 martie2014, ora 12:00 –Spectacolul „Prâslea cel voinic ºi merele de aur” (preþuri bilete:10 lei adulþi, 8 lei copii)

Artiºti în stradã, de Ziua Mondialã a Teatrului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este momentul sã vã concentraþiasupra treburilor casnice, chiardacã aþi prefera o ieºire cu pri-etenii. Intuiþia vã ajutã sãrezolvaþi probleme dificile, darþineþi cont ºi de sfaturilepartenerului de viaþã.

Sunteþi într-o excelentã formãintelectualã. Relaþiile cu cei dinjur sunt foarte bune. Sunteþi dis-pus sã le ascultaþi problemele ºisã le daþi sfaturi. Nu faceþipromisiuni pe care nu sunteþisigur cã le puteþi respecta!

Puteþi sã începeþi o afacere sausã vã faceþi planuri cu privire la oinvestiþie pe termen lung.Prietenii ºi partenerul de viaþã vãsusþin. Evitaþi speculaþiile. Aveþirãbdare! Satisfacþiile vor apãreacurând.

Dimineaþa, persoana iubitã vãadmirã pentru ideile dumneav-oastrã originale. Aveþi un randa-ment foarte bun ºi puteþi sã ter-minaþi tot ce aþi început. S-arputea sã întâmpinaþi mici prob-leme financiare.

Zi bunã pentru a începe activitãþinoi, mai ales în casã. Este reco-mandabil sã teminaþi mai întâi ceaþi început. Capacitatea decomunicare este excelentã ºi vãajutã sã legaþi cu uºurinþã noi pri-eteni.

S-ar putea ca dificultãþile dinrelaþiile parteneriale sã vãafecteze randamentul intelectual.Dacã reuºiþi sã vã concentraþi,aveþi ocazia sã obþineþi micicâºtiguri financiare.

Zi favorabilã schimbãrilor impor-tante. Aveþi ºansa sã vã afirmaþipe plan social. De asemenea,sunt favorizate studiile ºi cãlãtori-ile. Exprimaþi-vã clar faþã departenerul de viaþã, ca sã nu vãînþeleagã greºit.

Aveþi un simþ practic la înãlþimeºi puteþi sã demaraþi o afacereprofitabilã. S-ar putea ca un pri-eten sã vã propunã o colaborarepe termen lung. Gândiþi-vãserios, chiar dacã propunereaeste foarte tentantã.

Este o zi favorabilã realizãrilordeosebite pe plan social ºi finan-ciar. Profitaþi de acest contextfavorabil! S-ar putea ivi ocaziasã plecaþi într-o cãlãtorie. Nurefuzaþi.

Parcurgeþi o perioadã favorabilãdin toate punctele de vedere ºivã simþiþi în formã. Aveþi ocaziasã obþineþi câºtiguri financiarenesperate ºi sã vã afirmaþi însocietate.

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cuuºurinþã la situaþiile noi. Aveþiocazia sã rezolvaþi probleme ceþin de viaþa particularã. Mai mult,reuºiþi sã îi ajutaþi ºi pe cei dinjur. Este o zi bunã pentru dis-cuþii cu prietenii ºi familia.

Dimineaþa puteþi rezolva prob-lemele financiare de care nu aþiavut timp în cursul sãptãmânii.Dupã-amiazã s-ar putea sã vi sepropunã o colaborare într-oafacere profitabilã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 În linia întâi (r)11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale13:00 Finanþe ºi afaceri 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi16:00 Parlamentul României 16:50 Patinaj artistic (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 O datã-n viaþã 0:10 Cod “Crimã”

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Tentaþie periculoasã (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 MasterChef (r)16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Dupã 28 de zile

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 13:30 Teleshopping 14:00 Click! Pofta bunã (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Primul submarin22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Grupul Vouã (r)15:30 Copii contra pãrinþi 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii23:00 Cuceritorul (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Fetele lu’ dom’Profesor (r)23:15 Gomez ºi Tavares seîntorc

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Regina22:30 Forþa destinului0:00 Poveºtiri adevãrate (r

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport15:00 Rezumat Spania15:15 Rezumat Italia16:00 Avanpremierã La Liga16:30 Avanpremierã Liga 117:00 UCL Magazin17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Corona Braºov- Sãgeata Nãvodari 19:45 Fotbal Club 20:00 Fotbal: Corona Braºov- Sãgeata Nãvodari 20:45 Fotbal Club

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Yakuza22:30 Datorie de sânge0:30 România danseazã (r)

În zilele de 4-5 aprilie, la SalaPalatului din Bucuresti va avea loccel mai mare Târg de Carierã –Angajatori de TOP. Editia dinaceasta primavara este cea maimare din ultimii 5 ani.Evenimentul reuneste 100 decompanii participante, iar in celedoua zile de eveniment sunt astep-

tati 15 000 de vizitatori, ajungandastfel la dimensiunile inregistrateinainte de criza economica.

Companiile confirmate incadrul acestei editii provin din ariivariate de activitate si ofera sansavizitatorilor de a-si gasi un loc demunca in functie de background-uleducational si experienta pe careo detin. In functie de numarulcompaniilor participante, domeni-ile cel mai bine reprezentate sunt:IT (36%), Outsourcing (13%),FMCG (11%), Inginerie (10%),Financiar - bancar (6%), Audit siConsultanta (5%), restul procen-telor fiind alocate domeniilor:Telecom, Retail, Constructii,Educational, Farmaceutic,Transport si Logistica.

IT-ul este unul dintre cele maibine reprezentante domenii, iaracest aspect se reflecta si prinpaleta larga de oportunitati decariera pentru care cei interesatipot aplica. Din perspectiva dez-voltarii in industria IT, totulavanseaza, evolueaza si seupgradeaza, de la limbaje de pro-

gramare, la softuri, tool-uri si gad-geturi. Companiile din IT prezentein cadrul Angajatori de TOP seocupa in principal de dezvoltareaproduselor software (securitate dedate, game development, creareade aplicatiilor mobile etc), darexista si firme cu un focus pementenanta, suport si consultanta.

Pe langa acestea, se adauga sicentrele de cercetare si dezvoltaresoftware.

In urma centralizarii informati-ilor cu privire la cele 3400 depozitii deschise de companiile par-ticipante la Angajatori de TOP, areiesit faptul ca 42% dintre job-urile disponibile sunt pentru candi-datii cu pana la 1 an de experien-ta, 26% pentru tineri intre 1-3 anide experienta si 32% pentru can-didati cu peste 3 ani experienta.In plus, in cadrul Angajatori deTOP, tinerii vor putea aplica lapeste 20 programe de internship& trainee.

Pentru pozitiile deschise vizita-torii evenimentului pot aplica cuun singur CV BarCODE. Tot cetrebuie sa faca un candidat, estesa intre in contul personal de pewww.hipo.ro, sa selecteze iconitade descarcare CV BarCODE pen-tru Angajatori de TOP si sa ilprinteze intr-un exemplar.

Editia din luna aprilieAngajatori de TOP ofera sansacelor care sunt in cautarea unui

job sa intalneasca companii pre-cum: EY, Microsoft, Stefanini,Unicredit Business IntegratedSolutions, Xerox, BRD - GroupeSociété Générale, Coca-ColaHBC Romania, Intel, HP,Raiffeisen Bank, Deutsche BankGlobal Technology Bucuresti, JTI,Deloitte, Nestlé, IBM, BCR,BearingPoint, Endava, DBSchenker, L’Oréal Romania,Mavens, Genpact, Luxoft, P&G,PwC Romania, Unilever,Microchip Technology, TELUSInternational Europe, WNSRomania, Accenture, McDonald'sRomania, Grupul RenaultRomania, 1&1 InternetDevelopment, ProCredit Bank,British American Tobacco,Ericsson, Bitdefender, ComputerGenerated Solutions, Oracle.

Sursa Hotnews.ro


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Târg de cariere la Bucureºti

C ompanii de top de nivel mondial recruteazã sãp-tãmâna viitoare angajaþi. Cea mai mare cãutare o

au spacialiºtii IT, care au ocazia sã se întâlneascã cuangajatori de Microsoft, dar sunt cãutaþi ºi speciliºtiibancari. Nu mai puþin de 3.400 de locuri de muncã vorfi scoase pe piaþa din România cu acest prilej.


Maximilian GÂNJU

De 14 ani încoace, înMasivul Parâng, imediatdupã ce se aratã primelesemne ale primãverii,iubitorii zborului cu para-panta îºi dau întâlnire launa dintre cele mai ciudatecompetiþii. Scopul esteacelaºi în fiecare an, de astârni admiraþia turiºtilordar mai ales de a-i bine dis-pune. Ediþia din acest an aFestivalului Aerociudaþiloreste dedicatã memoriei adoi veterani în arta zboruluicu aripa de pânzã. „Un bunprieten, un om deosebit, adecolat în zborul veºnicspre nemãrginirea ceruluialbastru pe care l-a iubitatât de mult. Nea Liviu,rãmâne însã prezent îninimile noastre, prin ceeace a fãcut pentru noi, prinfelul în care ne-a format ºine-a crescut. Nu-l vom uitaniciodatã ºi-i vom pãstra vieamintirea aºa cum ºtim cã

ºi-a dorit ºi el. Ne vomaduna din nou în Parâng,muntele sãu de suflet ºilocul unde mulþi dintre noiam decolat prima datã ºivom continua ceea ce el aînceput. FestivalulAerociudaþilor din Parâng,aflat la 14-a ediþie va fipentru prima datã unomagiu adus activitãþiiAerociudatului Nr. 1.

Cei care au avut ocaziasã îl cunoascã foarte bine(ghiolbanii) ºi dar ºi cei caredoar au auzit de el, sunteþiaºteptaþi cu toþii laFestivalul Aerociudaþilor2014 – in memoriam LiviuIovan”, spun organizatoriicelebrului festival.

S ezonul de zbor,deschis oficial

Aerociudaþii vor deschideodatã cu primul zbor ºisezonul de parapantã, însãcarnavalul nu se va reyumadoar la zbor. „Jocurile de

cabanã, concursul de ban-curi ºi petrecerea vor finelipsite, ca de obicei. (…)Luaþi-vã aeronavele încârcã, costumaþiile aerociu-date, spiritul de voie bunãºi haideþi sã ne întâlnim dinnou ºi sã deschidem oficialsezonul de zbor 2014”,mai spun organizatorii.

CarnavalulAerociudaþilor în Parâng.Porci zburãtori, MoºCrãciun ori vrãjitoarezboarã cu parapanta pedeasupra Parângului, la una

din cele mai trãsnite com-petiþii de parapantã din þaranoastrã. Festivalul sauCarnavalul Aerociudatilorcum se mai numeºte între-cerea parapantiºtilor dinmasivul Parâng este versi-unea româneascã a CoupeIcare St Hilaire din Franþa,o competiþie fãrã mizã saumai bine spus cu un singurobiectiv, acela de a stârniuimire ºi hohote de râsmiilor de turiºti aflaþi înstaþiunile montane undeaceasta se deruleazã.

Aºadar, sute de iubitori aiparapantei încearcã sa real-izeze acrobaþii în aer costu-maþi care mai de care maiciudat. Concurenþii se vorlansa în aer cu parapantelede pe platoul de la cota1.550 de metri din zonaParângului Mic, acolo fiind,dupã cum au explicã orga-nizatorii, curentul cel maipotrivit pentru lansareaparapantei, în aceastãperioadã a anului ºi vorateriza la baza Parângului,la punctul de îmbarcare altelescaunului.

Maximilian GÂNJU

Iubitorii deadrenalinã îºidau întâlnirela un com-plex turisticde la intrareaîn DefileulJiului deunde vorporni înaventura peapele învol-burate ale

Jiului. Sezonul derafting pe Jiu estedeschis mai devremedatoritã vremii bune,iar organizatoriiexpediþiilor vin cupreþuri mai micidecât în anii trecuþi.„Pentru cã esteprima datã, ne-amgândit ºi la reduceri,respectiv 186 lei/per-soanã, tarif cu TVAinclus. Confirmareaînscrierilor se va facela telefon, întrucât

este nevoie sã ºtimºi care estemãrimea partici-panþilor, pentru apregãti costumelede neopren care sãli se potriveascãperfect”, aratãorganizatorii de laTransilvaniaAdventure.

Adriana PAVEL

Aºa se face cã un sejurîn Austria de 3 nopþipoate ajunge undeva la300 de euro, iar unul laParis cam tot la acelaºipreþ. Dar, nici sãrbãtorileîn stil tradiþional din þaranoastrã nu sunt mai pre-jos, ci se vând destul debine în aceastã perioadã.O mini vacanþã de circa 5zile în Maramureº, spreexemplu, poate începe dela 800 de lei, iar preþulpoate urca în funcþie decondiþile de cazare saubeneficiile oferite de

gazde. Iar, pentru cei maidarnici, croazierele sunt lamare cãutare, mai alesdacã vrei ceva special, deneuitat, iar banii nu sunt oproblemã.

O oferã afiºatã pe unsite de specialitate aratã cão vacanþã de 7 zile pe unvas de croazierã pe Rin,poate ajunge, la preþulstandard la 450 de euro.Dar, în acest preþ nu esteinclus transportul cuavionul pânã la portul deîmbarcare, bacºiºul person-alului pentru fiecare zi,bãuturile alcoolice sauexcursiile pe þãrm.

Oferte turistice de sãrbãtori

N e vine sau nu sã credem, dar maieste circa o lunã pânã la sãrbãtorile

pascale, aºa cã site-urile de turism precumºi agenþiile afiºeazã oferte care mai de caremai tentante pentru luna aprilie ºiînceputul luni Mai.

Zeci de pasionaþi de rafting îºi lanseazã bãrcile pe Jiu

P rima cursã pecel mai bun

râu pentru practi-carea raftinguluiare loc mâine, 29martie, iar zeci depasionaþi ai acestuisport ºi-au anunþatprezenta la inaugu-rarea sezonului.

Pregãtiri pentru Festivalul Aerociudaþilor din Parâng

O sãptãmânã de zile ne mai desparte decea mai trãsnitã competiþie care are

loc în Staþiunea Parâng, iar organizatoriisunt în toi cu pregãtirile. Ediþia din acestan a Festivalului Aerociudaþilor va fi înmemoria unui temerar al zborului ºi vaavea loc pe 4 aprilie a.c.

Documents

CVJ Nr 582, vineri, 28 martie