8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1125 Miercuri, 15 Iunie 2016 V iaþa în oraºul de carton de la Aninoasa nu þine cont de educaþie. Aici totul se mãsoarã în timpul scurs între douã marfare, care pentru locuitorii de la cocioabele sãrãcãcioase înseamnã masa de prânz pentru familiile lor. Cei mici, însã, au dreptul sã fie educaþi ºi sãrãcia nu ar trebui sã fie un impediment. Aninoasa anului 2016 nu e cel mai fericit loc din România, ºi asta o ºtiu cel mai bine oamenii care locuiesc în fosta colonie a minerilor de la Vulculeºti. Pentru ei, viaþa graviteazã în jurul vagoanelor încãr- cate cu cãrbuni, din care furã pentru supravieþuire. Mai toþi au copii, iar acce- sul la educaþie pare sã fie doar teoretic, atunci când trãieºti de pe o zi pe alta. Am fost în mijlocul acestor oameni, le-am cunoscut necazurile ºi, mai ales le-am cunoscut copiii, care meritã, cu siguranþã, o viaþã mai bunã. Povestea lor o veþi putea urmãri într-un amplu reportaj realizat în cadrul programului „Fiecare copil în grãdiniþã”, în curând, în exclusivitate în Cronica Vãii Jiului. Salariile S.N.I.M la mâna CEH D oar un sfert din suma necesarã pentru salariile minerilor de la minele aflate pe închidere erau garantate cu doar o zi înainte de chenzinã. Situaþia se repetã periodic pentru cei angajaþi la minele neviabile sunt dependenþi de situaþia de la CEH. Banii ar urma sã intre pe cardurile minerilor de la Petrila, Paroºeni ºi Uricani, miercuri 15 iunie, însã, marþi la prânz nu aveau toatã suma în con- turi. Conducerea societãþii spune, însã, cã face demersurile necesare pen- tru ca banii sã nu întârzie. „Am avut mai multe discuþii cu conducerea CEH. SNÎMVJ livreazã cãtre CEH, o producþie de 23.000 t, ceea ce înseamnã între 4 ºi 4,5 milioane de lei lunar, în funcþie de preþul european al cãrbunelui. Am avut discuþii. Avem deja livratã o anumitã sumã de bani. Urmeazã ca marþi ºi miercuri sã ne întâlnim ca sã facem eforturi sã dãm banii de salarii în data de 15 iunie”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Minerii de la minele neviabile dau cãrbune din câteva abataje care mai sunt funcþionale, iar salariile lor depind exclusiv de plata tranºelor de la CEH. Mai mult, Complexul Energetic are o datorie de 40 de milioane de lei ºi nu reuºeºte decât sã achite salariile lunar. Nici la Complexul Energetic Hunedoara situaþia nu este mai favorabilã. ªi aici existã riscul ca angajaþii sã nu îºi primeascã banii. “Existã un risc, dar au pornit termocentralele ºi dacã se încaseazã banii se vor plãti salariile”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Nu ar fi pentru prima datã când angajaþii celor douã companii ºi-ar încasa salariile cu întârziere. Problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara dupã ieºirea din insolvenþã pot duce la blocaje financiare. Monika BACIU Monika BACIU Diana Diana MITRACHE MITRACHE C ontractul colectiv de muncã de la nivelul Complexului Energetic Hunedoara cuprindea nu mai puþin de 25 de bonificaþii pentru angajaþi. Acordarea acestora a dus la depãºirea cheltuielilor salariale. Peste 150 de milioane de lei a fost valoarea bonficaþiilor oferite angajaþilor societãþii. >>> >>> PAGINA AGINA A 2-A 2-A Peste 150 de milioane, sporurile ºi bonificaþiile de la CEH Poveºti cu copii din oraºul de carton

CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Citation preview

Page 1: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1125

Miercuri, 15 Iunie 2016

V iaþa în oraºul de carton de la

Aninoasa nu þine contde educaþie. Aici totul semãsoarã în timpul scursîntre douã marfare, carepentru locuitorii de lacocioabele sãrãcãcioaseînseamnã masa de prânzpentru familiile lor.

Cei mici, însã, au dreptul sã fie educaþi ºisãrãcia nu ar trebui sã fie

un impediment.Aninoasa anului 2016

nu e cel mai fericit loc dinRomânia, ºi asta o ºtiu celmai bine oamenii carelocuiesc în fosta colonie aminerilor de la Vulculeºti.Pentru ei, viaþa graviteazãîn jurul vagoanelor încãr-cate cu cãrbuni, din carefurã pentru supravieþuire.Mai toþi au copii, iar acce-sul la educaþie pare sã fiedoar teoretic, atunci cândtrãieºti de pe o zi pe alta.

Am fost în mijlocul acestoroameni, le-am cunoscutnecazurile ºi, mai ales le-am cunoscut copiii, caremeritã, cu siguranþã, oviaþã mai bunã.

Povestea lor o veþiputea urmãri într-unamplu reportaj realizatîn cadrul programului„Fiecare copil în grãdiniþã”, în curând,în exclusivitate înCronica Vãii Jiului.

SalariileS.N.I.M lamâna CEHD oar un sfert din

suma necesarãpentru salariile minerilor de la mineleaflate pe închidereerau garantate cu doar o zi înainte dechenzinã. Situaþia serepetã periodic pentrucei angajaþi la mineleneviabile sunt dependenþi de situaþiade la CEH.

Banii ar urma sã intrepe cardurile minerilor dela Petrila, Paroºeni ºiUricani, miercuri 15 iunie,însã, marþi la prânz nuaveau toatã suma în con-turi. Conducerea societãþiispune, însã, cã facedemersurile necesare pen-tru ca banii sã nu întârzie.

„Am avut mai multediscuþii cu conducereaCEH. SNÎMVJ livreazãcãtre CEH, o producþiede 23.000 t, ceea ceînseamnã între 4 ºi 4,5milioane de lei lunar, înfuncþie de preþul europeanal cãrbunelui. Am avutdiscuþii. Avem deja livratão anumitã sumã de bani.Urmeazã ca marþi ºi

miercuri sã ne întâlnim casã facem eforturi sã dãm banii de salarii îndata de 15 iunie”, adeclarat Aurel Anghel,director general SNÎMVJ.

Minerii de la mineleneviabile dau cãrbune dincâteva abataje care maisunt funcþionale, iar salariile lor depind exclusiv de plata tranºelorde la CEH. Mai mult,Complexul Energetic are odatorie de 40 de milioanede lei ºi nu reuºeºte decâtsã achite salariile lunar.

Nici la ComplexulEnergetic Hunedoara situaþia nu este mai favorabilã. ªi aici existãriscul ca angajaþii sã nu îºiprimeascã banii.

“Existã un risc, dar aupornit termocentralele ºidacã se încaseazã banii sevor plãti salariile”, adeclarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele, sindicatreprezentativ la nivelulComplexului EnergeticHunedoara.

Nu ar fi pentru primadatã când angajaþii celordouã companii ºi-ar încasasalariile cu întârziere.Problemele cu care seconfruntã ComplexulEnergetic Hunedoara dupãieºirea din insolvenþã potduce la blocaje financiare.

Monika BACIUMonika BACIUDiana Diana MITRACHE MITRACHE

C ontractul colectiv de muncã de la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara cuprindea nu mai puþin de 25 de

bonificaþii pentru angajaþi. Acordarea acestora a dus la depãºireacheltuielilor salariale. Peste 150 de milioane de lei a fost valoareabonficaþiilor oferite angajaþilor societãþii. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

Peste 150 de milioane,sporurile ºi bonificaþiile

de la CEH

Poveºti cu copii din oraºul de carton

Page 2: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

A legerile locale au trecut, iar politicienii

nu au mai pus piciorul înValea Jiului.

În timpul campaniei electorale, prin zonã s-auperindat cei mai înalþi lideri ai Partidului Social Democrat care le-au promissindicaliºtilor de la ComplexulEnergetic Hunedoara cã levor intermedia o întâlnire cupremierul Dacian Cioloº.Acum, sindicaliºtii aºteaptã sãfie chemaþi la Bucureºti.

“Am înmânat o scrisoaredeschisã atât fostului premier Victor Ponta cât ºipreºedintelui PSD, LiviuDragnea, în care am creionat problemele strin-gente cu care se confruntãComplexul EnergeticHunedoara ºi am invocat ºicâteva dintre posibilelemãsuri care le întrevedemnoi, mãsuri care sã asigure

ºi continuarea mineritului înValea Jiului ºi pãstrarea înpiaþa de energie a celordouã termocentrale ºimãsuri care sã asigure ºiprotecþie socialã pentru ceicare urmeazã sã îºi piardãlocul de muncã. Ni s-apromis cã imediat dupã cealegerile locale se vorîncheia ni se va intermediao întâlnire cu Liviu Dragneala Bucureºti ºi cu domnulIulian Iancu”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Sindicaliºtii le-au prezentat câteva soluþii atât politicienilor cât ºireprezentanþilor ministerului. Soluþiile celordin Vale nu coincid cu celede la Bucureºti.

“De ascultat sunt ascul-tate ºi discutate (soluþiileprezentate de sindicaliºti –n.r.), însã supãrarea meaeste legatã de faptul cã acea

pornire pe douã mine, douãgrupuri a fost consideratãchiar soluþia salvatoare pentru minerit ºi pentruenergia pe bazã de cãrbune. Continui sã credcã nu este aºa, în acest sens

am fãcut nenumãrateadrese ºi le-am ºi comunicatministerului pentru cã nuasta este soluþia prin carepoate vorbi de salvareamineritului ºi a energiei dinjudeþul Hunedoara, fãrãminim 3 mine ºi fãrã minim3 grupuri energetice nu sepoate vorbi desupravieþuire”, a mai spusNica. Sãptãmâna aceasta,la Bucureºti are loc o nouãîntâlnire la ministerul deresort în care se dezbateproblema mineritului.

Monika BACIUMonika BACIU

C ontractul colectiv demuncã de la nivelul

Complexului EnergeticHunedoara cuprindea numai puþin de 25 de bonificaþiipentru angajaþi. Acordareaacestora a dus la depãºireacheltuielilor salariale. Peste150 de milioane de lei a fostvaloarea bonficaþiilor oferiteangajaþilor societãþii.

“Se constatã cã au fostdepãºite ºi cheltuielile cu salariile cu 10,94%. Acesteainclude cheltuielile cu salariilede bazã, sporuri, prime ºi altebonificaþii acordate conformcontractului colectiv de muncã.În contractul colectiv demuncã sunt cuprinse urmã-toarele sporuri ºi indemniaþiicare se ridicã la suma de106.342 mii lei ºi reprezintã26,98% din cheltuielile cu personalul”, aratã raportulCEH.

CEH a plãtit pentru cele 14 sporuri acordate angajaþilorsuma totalã de 106.342.000lei. Cele mai consistentesporuri au fost cele pentruvechimea în muncã ºi de periculozitate. (facsimil 1)

Tot în fostul contract colec-tiv de muncã au fost cuprinseºi bonificaþii care s-au ridicat lasuma de 14.939 mii lei ºi aureprezentat 3,79 din cheltu-ielile cu personalul. Astfel,adaosurile acordate salariaþilorCEH au fost urmãtoarele.Adaosul pentru concediu deodihnã – 14.000 lei, primajubiliarã – 1.369.000 lei,adaos pentru sãrbãtorirea zileimeseriei, Paºte, Crãciun –4.514.000 lei, adaos ziuasalariatului – 2.915.000 lei,adaos pentru pensionare lalimitã de vârstã sau la cerere -4.778.000 lei, zile libereplãtite – 1.349.000 lei.

Salariaþii CEH au mai avutºi alte bonusuri pânã ladenunþarea contractului colec-

tiv de muncã. “În contractul colectiv de

muncã sunt cuprinse ºibonusuri în sumã de34.897.000 lei ºi reprezintã8,85% din cheltuielile cu per-sonalul astfel: cheltuieli socialeprevãzute la art. 21 din Legeanr. 571/2003 privind Codulfiscal, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare în sumã de8.890 mii lei, din care tichetecadou 7.124.000 lei, tichetede masã în sumã de5.764.000 lei, alte cheltuieliconform CCM în sumã de20.243.000 lei, din care cotãenergie electricã în sumã de14.664.000 lei, cotã deenergie electricã în sumã de5.536 mii lei, ajutoare pentruaccidente de muncã în sumã

de 43 mii lei”, se mai aratã în raport.

Potrivit CEH, s-a dorit renegocierea totalã a contrac-tului colectiv de muncã, lucruneacceptat de sindicate.

“Conducerea societãþii aintenþionat ca în cursul luniiiulie 2015 sã renegociete integral contractul colectiv demuncã, dar partenerul de dialog social nu a acceptatacest lucru. Cu toate acesteaîn urma unor negocieri prelungite s-au obþinut modificãri ale contractuluicolectiv de muncã”, mai aratãoficialii CEH.

În cadrul negocierilor s-auobþinut mai multe modificãricare au dus la realizarea unoreconomii. Astfel, s-a modificatart. 68 privind cuantu-mul plãþilor compen-satorii acordate salari-aþilor concediaþi, înfuncþie de vechimeatotalã realizatã, în sen-sul reducerii bazei decalcul de la 3.489 lei la1500 lei, a modificãriitranºelor de vechime ºia numãrului de salariiacordate. Prin aplicareaacestei mãsuri s-a reali-

zat o economie de 11.268.720 lei. Totodatã s-a redus numãrul

de zile libere plãtite acordatepentru evenimente familiale ºianume, reducerea pentrudecesul pãrinþilor ºi al socrilorde la 5 la 3 zile plãtite.Reducerea pentru ziua denaºtere a salariatului de la 1 ziplãtitã la 1 zi neplãtitã.Reducerea nmãrului de zileplãtite are efect asupra coefi-cientului de prezenþã la servi-ciu. În cadrul negocierilor deanul trecut s-a renunþat ºi laalte zile libere plãtite, rezultândo economie de 1.099.195 leipentru perioada august –decembrie 2015. în luna mar-tie a acestui an, fostul adminis-trator judiciar a denunþat con-tractul colectiv de muncã de lanivelul Complexului EnergeticHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor

“Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite

activitãþi. Doritorii se potinforma la numãrul de telefon

0731.254.100

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei- Fleicã porc - 11.50 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,50 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Peste 150 de milioane, sporurile ºi bonificaþiile de la CEH

Petre Nica aºteaptã o discuþie cu Dragnea ºi Cioloº

Page 3: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Foºtii liberali,desprinºi de partid dincauza atitudinii ºi amãsurilor aberante, deneînþeles, ale conducã-torilor judeþeni care ºi-au „executat” vechiimembri în favoareaPDL-ºtilor deveniþiPNL-iºti sau a noilorveniþi din alte partide,au fost nevoiþi sãpãrãseascã partidul.„Implozia” care a avutloc în PNL, aºa cum anumit dezastrul de laalegeri preºedinteledemisionar alVulcanului, AlinaCîrstoiu, a dat naºtereunui nou curent, cel alcandidaþilor indepen-denþi de sorginte libe-ralã nealteratã. În plus,la Lupeni, spiritul deechipã a fost distrus de

aceeºi politicã de cadredevastatoare, pentru cãliberalii, cu toatãmunca depusã, au pierdut primãria la doar290 de voturi diferen-þã. Preºedintele PNL ºicandidatul, ConstatinBrânduºe, care a fostfoarte aproape de victorie, a demisionat,lucru ce a ºubrezit considerabil ultimaredutã cu adevãrat liberalã din Valea Jiului.

„Ei sunt dovadacã în PNL

s-au fãcut greºelimajore”

Independenþii carevor face parte din consiliile locale dinlocalitãþile dintre Jiuri,toþi foºti liberali, sunt

Adrian Albescu, la Aninoasa, fostpreºedinte PNL, Florin Govor, laVulcan, Dorina Niþã, la Petroºani, fostpreºedinte PNL,Cristian Oros, laPetrila.

„Toþi candidaþii inde-pendenþi din localitãþileVãii Jiului sunt foºti liberali care au obþinutîntre 4 ºi peste 19% înpreferinþele alegãtorilor.Ei sunt dovada cã înPNL s-au fãcut greºelimajore. În goana oarbãdupã voturi, dupã can-didaþi cotaþi câºtigãtori,nu s-au luat în consi-derare aspecte care,era evident, duceau lapierderi considerabile la nivel de partid. Ceeace s-a ºi întâmplat ” – a declarat DanMarinescu, indepen-dent, fost liberal,19,31%, situat pe loculdoi la alegerile pentrufuncþia de primar alVulcanului.

Dorina Niþã,preºedinte al vechiuluiPNL Petroºani, fostviceprimar, cu vechimeîn consiliul local, aintrat în cursa alegerilorpentru funcþia de pri-mar ºi de consilier pe

ultima sutã de metri, caurmare a faptului cãTiberiu Iacob Ridzi,adus în mod grosolande conducerea liberalãjudeþeanã, nu a fostmulþumit de faptul cãfosta liberalã s-aîmpotrivit unor proiecteale sale, deci nu poateface chipã cu aceasta,a determinat-o sãacþioneze... liberal. Înurma venirii lui Ridzi,au mai fost vreo 10demisii din organizaþiaPNL Petroºani.

I ndependentul nueste sinucigaº,

iar Tiberiu IacobRidzi nu estestãpânul oraºului

Cum va lucra ºi cu cine va face echipã în consiliul localDorina Niþã?

„Nu voi face echipãcu nimeni. Voi lucrasingurã în sensul cã voihotãrî ceea ce este binepentru oraº, indiferenta cui este iniþiativa. ªicând eram în PNL,asta mi-a plãcut, liber-atatea de a acþionafuncþie de împrejurãri.Am sã mã folosesc defaptul cã sunt consilier

independent. Diferenþava fi probabil cã am sãfiu mai vocalã, pentrucã nu mai este vorbade disciplina de partid.

Am crezut cu ade-vãrat cã dacã te porþicivilizat, cum a fost plecarea mea, discretãspun eu, din funcþia deviceprimar, pe consi-derentul cã rufele sespalã în familie, constatacum cã acest lucru s-aîntors cumva împotrivamea. Mi s-a reproºat cãnu am vorbit la acelmoment al plecãriidespre faptul cã nu amfost lãsatã sã fac nimic,deºi mi se promitea defiecare datã. Amînvãþat ceva din asta...

Sper ca în viitor sãdau curaj ºi altora sã sedesprindã atunci cândlucrurile nu sunt în regulã, pentru cã s-adovedit cã gestul de a-þilua soarta în mâini nueste un gest sinucigaº.Mulþi m-au atenþionatcã voi avea problemecu Tibi Ridzi, cã esterãzbunãtor ºi vai ce osã-mi facã. Aº vrea sãînþeleagã cã TiberiuIacob Ridzi nu estestãpânul oraºului, cã

atitudinea noastrã, atuturor, este una nece-sarã tocmai pentru anu se crea derapaje, dea-l face sã înþeleagã cãel este în slujba cetãþe-nilor ºi nu invers, cãtrebuie sã colaborezecu toþii aleºii. Am stat16 ani în PNL ºi nueste uºor sã stai într-unpartid de opoziþie atâþia ani. Deci suntobiºnuitã, eu rãmânaºa, cu gândire liberalã.Am crezut într-un scop,o idee, chiar dacã am firãmas 30 de oameni,era ceva. Eu chiar credcu tãrie cã Petroºaniulare alternativã ºi eaexistã” - a declaratDorina Niþã, indepen-dent, fost preºedintePNL Petroºani, cu8,16% pentru funcþiade primar plus 4,48%pentru cea de consilier.

Dacã liderii judeþeniai noului PNL ar faceun calcul, cam câtevoturi au adunat singurisau în pardine noi, caALDE, liberalii alungaþide modul de lucru, lipsit de consideraþiepentru munca de anide zile, pentru credibili-tatea ºi încredereacâºtigatã în timp în faþaelectoratului, ar consta-ta cã, pe lângã dezas-trul obþinut în alegeri,s-a dus pe apaSâmbetei un ideal alpoliticii responsabile ºicontructive, cea al par-tidului Brãtienilor.

Se ºtie cã o þarã puternicã are partideputernice, cel puþindouã, prin gândire ºifapte, care ridicã stacheta competiþiei în„a face”...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016 Actualitate 3

B iroul Electoral Centrala centralizat toate

rezultatele alegerilor localedin data de 5 iunie. Lanivelul judeþului Hunedoara,Partidul Social Democratconduce ºi la nivelul local-itãþilor, dar ºi în ConsiliulJudeþean Hunedoara.

Potrivit centralizatoruluiBEC, Partidul Social Democrat

a obþinut 35 de mandate deprimari din cele 69 de unitãþiadministrativ-teritoriale.

Partidul Naþional Liberal seaflã pe poziþia a doua cu 32de mandate.

Sunt douã localitãþi din judeþ în care nu s-a impus niciPNL ºi nici PSD. La Geaogiu,mandatul de primar a fostobþinut de candidatul ALDE,Vasile Cãrãguþ, iar municipiulreºedinþã de judeþ, Deva, va fi

condus de Mircia Munteancare a candidat din parteaPartidului Social Românesc.

Din cele opt municipii alejudeþului Hunedoara, doar laPetroºani mandatul a fostcâºtigat de un liberal. Acestaeste Tiberiu Iacob Ridzi celcare a candidat pentru un noumandat din partea PNL.

La Petroºani, Ridzi esteconducãtorul formaþiei, indife-rent de partidul din care faceparte. Celelalte municipii, înafarã de Deva, au fostcâºtigate de social-democraþi.

Monika BACIUMonika BACIU

În Valea Jiului, independenþii din consiliile locale, toþi foºti liberali, au dovedit prostia politicii liberale„Toþi candidaþii independenþi aleºi în localitãþile din Valea Jiului

sunt foºti liberali care au obþinut între 4 ºi peste 19% în preferinþele alegãtorilor. Ei sunt dovada cã în PNL s-au fãcut greºelimajore” – Dan Marinescu, independent, fost liberal, 19,31%, situatpe locul doi la alegerile pentru funcþia de primar al Vulcanului.„Asta mi-a plãcut la liberali, ideea de liberatate în gândire ºiconºtiinþã armonizatã cu disciplina de partid. Ca independent am sã continui sã mã folosesc de aceastã libertate...” – Dorina Niþã,independent, fost preºedinte PNL Petroºani, cu 8,16% pentru funcþiade primar plus 4,48% pentru cea de consilier.

PNL, un singur mandat de primar la nivelul municipiilor

Page 4: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Arabela ªaran estejudecatã pentru

omor dupã ce ºi-aaruncat pruncul la uncontainer de gunoi dinPetroºani.

Tânãra de 30 de ani,din Petroºani, a fost trimisã în judecatã deprocurorii hunedoreni ºimâine-joi are o nouãînfãþiºare la TribunalulHunedoara. În cauzã a

fost cerutã ºi o expertizãmedico-legalã, iar rezul-tatele acesteia ar urma sãfie prezentate în instanþã,la termenul de mâine.

Potrivit unor surse,tânãra ar fi suferit ocãdere psihicã în perioadasarcinii iar acest lucru i-aîntunecat judecata ºi ar ficontribuit la comitereafaptei. Dacã va reuºi sãadministreze dovezi înacest sens, ªaran ar putea

beneficia de circumstanþeatenuante. Asistenta me-dicalã se aflã în spatelegratiilor ºi este învinuitã deomor calificat, faptã pen-tru care riscã o pedeapsãde pânã la 25 de ani deînchisoare. Arabela ªaranºi-a aruncat bebeluºul într-un container de gunoiimediat dupã naºtere ºi dincauza temperaturilorscãzute de afarã, fãtul amurit. Macabra desco-perire a fost fãcutã de unom al strãzii care cãutaprin gunoaie, chiar în primazi a acestui an. Mediciilegiºti au stabilit cã moarteapruncului a fost violentã ºi s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute consecutive hipotermiei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Nu au stat acasã ºiau cãutat sã îºi

ocupe timpul de dupãºcoalã, altfel decât înfaþa calculatorului. Uniis-au ales ºi cu premii,iar pentru copiii carevin la Clubul Copiilordin Petroºani a fostsãrbãtoare. Toþi au fostlãudaþi ºi premiaþi pen-tru performanþele lor.

La Clubul Copiilor auvenit zeci de tineri, talen-taþi, care ºi-au descoperit

noi vocaþii ºi ºi-au fãcutprieteni. Nu au decât decâºtigat ºi asta o spunchiar ei, acum, dupã unan de muncã ºi distracþie,dar ºi pentru cã au fostpremiaþi la nivel naþional

ºi chiar internaþional. „Sunt din toamnã aici

ºi deja rezultatele seobservã. E mult demuncã, dar este foarteuºor, alãturi de doamnaprofesoarã. Locul Inaþional ºi unul inter-naþional. La concusulnaþional m-am dus cu olucrare de metaloplastiece reprezintã doi momârlani, iar la ceainternaþionalã, amprezentat un corset”, aspus Denisa MarinelaDrãgan, o elevã care a

început sã frecventezecursurile doar din toamnaanului trecut.

„Am luat premiul Ipentru lucrãri la metalo-plastie ºi teatru. Le reco-mand tuturor copiilor sãvinã pentru cã este unloc unde poþi sã terecreezi, sã faci ºi artã ºiteatru ºi, ca sã fiu sin-cerã, mi-e greu sã mãdecid ce îmi place maimult. Aº zice cã teatrul”,ne-a mãrturisit ºi Taisa Boer, o altã fetiþãtalentatã.

Pentru a-i sprijini sã îºidezvolte calitãþile deartiºti, actorii de laPetroºani vin sãptãmânalla club ºi, aºa cum aurecunoscut chiar ei, au deînvãþat mereu unii de laalþii. „Ne ajutã ºi pe noifoarte mult, în pregãtireanoastrã profesionalã ºizic eu, rezultatul a fostpe mãsura muncii noas-tre. Depunem muncã cufoarte mare plãcere ºi nebucurãm când vedem cãaceºti copii ne oferãlucruri frumoase ºi avemce învãþa de la ei”, arecunoscut AlexandruCazan, actor la TeatrulI.D Sîrbu din Petroºani.

Sufletul acestui club afost mereu Mihaela Cioc,cea care i-a îndrumat sãdevinã artiºti, sã le placãfrumosul ºi sã îºi cultiveapetitul pentru scenã. Iarrezultatele nu au întârziatsã aparã. „Au fost premi-aþi copiii pentru douãmari concursuri la careau participat. Noi amorganizat o ceremonie depremiere, ca sã le arãtãmcã munca lor a contatenorm ºi le mulþimimactorilor de la teatrul dinPetroºani, domniºoareimanager Nicoleta Bolcãºi fiecãrui copil în parte.Premiile le-au luat laConcursul Sãptãmânacreaþiei artistice ºiConcursul regional deteatru „Actorul dinmine”. Rezultatele lor s-auvãzut ºi la deschiderea

expoziþiei ºi pe scenateatrului, prin peiselejucate de ei. Au luatfoarte multe premii, care ne-au revenit nouã,deºi au participat peste20 de judeþe la concursulde creaþie artisticã ºi 6 judeþe la categoriateatru”, a declaratMihaela Cioc, profesoarãla Clubul CopiilorPetroºani.

Clubul Copiilor a fostmereu o rampã delansare a talentului aces-tor copii, care au învãþatîn timp, dupã ce au luatºi premii, cã pot fi buniartiºti, pe scenã, la vola-nului kartului, la infor-maticã, ori ca artiºti, cupensula în mânã saumânuind tabla la cerculde metaloplastie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Reconversia profesionalã a minerilor arputea fi susþinutã de întreaga þarã.

Preºedintele ANRE a propus ca întreaga societate sã contribuie la reconversia muncitorilor din minerit. Niculae Havrileþaratã cã modelul austriac a funcþionat.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016 Actualitate 5

De cel puþin douã sãp-tãmâni, la TermocentralaParoºeni nu mai vinpaznicii specializaþi, iarangajaþii, rând pe rând,îºi lasã obiectivele lor ºidevin paznici. Nu auarmament, nici pregãtireºi singurul lucru pe care îlpot face este sã sune la112. Nu au fost proble-me, însã, situaþia nupoate continua în acest fel.

„Am fost nevoiþi sãexecutãm paza obiectivu-lui, cu o coalborare întrePoliþia municipiului ºi SRIºi personalul propriu.Nu putem lãsa la discreþiahoþilor acest obiectiv, încare s-a investit peste300 de milioane de euro,la grupul IV, modern ºi lainstalaþia de desulfurare,care este gata în proporþie de 96%”, adeclarat Mihai Lorincz,lider sindical la SEParoºeni.

Sindicaliºtii spun cã nu

sunt de acord ca angajaþiisã facã ºi paza obiectivu-lui ºi sperã ca acest lucrusã înceteze cât maicurând. „Este la limitalegalitãþii efectuarea pazeicu personal din subor-dine. Pe organigramã nu avem acest post, nucorespunde legislaþiei învigoare, pentru cã, dacãvine un hoþ, fãrã pazãarmatã, personalul estedescoperit. Poate doar sãsupravegheze instalaþia ºisã anunþe poliþia sã iamãsuri”, a mai adãugatLorincz, pentru cã, celmai probabil, o firmã

specializatã va ajunge sãpreia obiectivul.

„Am înþeles cã suntdiscuþii la nivelul CEH, cadin data de 15 iunie, ofirmã specializatã, sãvinã. Sperãm. Dacã nu,va trebui sã asigurãmpaza la limita legalitãþii”,a conchis sindicalistul.

Cei care fac acumpaza sunt de la fiecaresecþie ºi au doar o deciziede schimbare a locului demuncã, dar existã risculca oamenii sã fie chiaragresaþi într-o situaþieextremã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mai mulþi pesediºtidin Petroºani vorpostul de viceprimar

Mai mulþi membri social-democraþi din Petroºani vor a

doua funcþie de conducere a localitãþiiîn condiþiile în care fac majoritatea înlegislativul local.

Potrivit unor surse din interiorul orga-nizaþiei, cel puþin trei persoane îºi dorescpostul de viceprimar iar pentru acestlucru se duc adevãrate lupte interne.Taberele sunt împãrþite ºi nu doaraceastã mizã îi dezbinã pe pesediºti, ci ºio serie de mãsuri luate de conducereaorganizaþiei. ”Actualul preºedinte al PSDPetroºani, Ioan Rus, este contestat pentru cã nu s-a implicat în campania luiCostel Postolache aºa cum ar fi trebuit.Existã riscul ca din organizaþie sã plecemai mulþi oameni. O altã nemulþumire a

membrilor vechi este cã nu s-a respectatstatutul, când s-a înfiinþat un nou post devicepreºedinte pentru Sorin Vasilescu.Pânã la alegerile parlamentare s-ar puteasã explodeze nemulþumirea oamenilordacã actuala conducere nu va þine contde pãrerea membrilor de partid”, spun sursele noastre. Pe de altã parte,aproape dupã fiecare scrutin în organiza-þie au existat frãmântãri ºi s-a ameninþatcu demisii. PSD Petroºani are 7 con-silieri locali ºi se bazeazã ºi pe sprijinulALDE, formaþiune care are doi consilieridar ºi pe cel al independentului DorinaNiþã. PNL are 9 aleºi locali ºi pentru a-ºipune viceprimarul are nevoie de un votde la celelalte formaþiuni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dans ºi teatru,aplauze ºiemoþieAnsamblul artistic

Parângul dinPetroºani a evoluatpentru prima datãîntr-un spectacol deteatru, pe scena dinlocalitate.

A fost premiera pieseide teatru-dans pe care ovor prezenta la Festivalulde la Sibiu, dedicatansamblurilor de la casele de culturã ale studenþilor din România.Ei au fost câºtigãtorii deanul trecut, iar acum, au gîndit o poveste,îmbrãcând talentul dedansatori, într-oreprezentaþie scenicã

unicã. Sala plinã cuspectatori a lãcrimat, aaplaudat ºi a râs chiar,deºi povestea a avut înprim plan realitatea VãiiJiului. Au vrut sã ducãmai departe istoria locului ºi, pornind de larealitatea în care se zbatminerii, cu explozii ce nerãpesc tuturor zâm-betele, au trecut prinistoria Europei.

Elevii lui NicolaeNicoarã s-au întrecut lapropriu, mizând pe dansºi interpretare, iar timpde o orã ne-au þinutaproape de ei.Spectacolul „Odiseeavãduvei” va stoarce

aplauze ºi la festivalul dela Sibiu, acolo unde va fiprezentat în deschidere,iar Nicolae Nicoarã amãrturisit cã a fostextrem de emoþionat,mai ales cã ºi el a pornit spre dans, tot dela viaþa de miner.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Pe cale dedispariþieUnul din cele mai

frumoase pâraiede munte din ValeaJiului, renumit odinioarã pentrupãstrãv ºi lipan, estebraconat sistematic.

Situat în DefileulJiului pârâul era o oazãpentru amatorii de spinning (n.r. pescuit lamuscã), iar capturile depãstrãv ºi lipan atrãgeauiubitorii acestui stil depescuit considerataristrocat. Pârâul a intratpe mâinile braconierilorcare profitã de faptul cãse aflã într-o zonã greuaccesibilã ºi controalelesunt rare.

”În ultimii ani auapãrut ºi pescarii cu permis care braconeazã.Sunt aceºti indivizi caremerg la pescuit pentrupeºte ºi nu pentrurelaxare. Pescuiesc cumomeli naturale, inclusivcu peºtiºori, lucruinterzis ºi au fãcut

prãpãd. Pe lângã cãpescuiesc cu momeliinterzise reþin ºi peºtiisub limita legalã, puietul.Jandarmii montani ºirangerii i-au mai totgonit, dar braconajul nupoate fi oprit la Polatiºteºi nu numai. Cred cãniºte controale foartedese, dosare penale ºiamenzi foarte mari arrezolva parþial proble-ma”, spune unul dintrepescari.

Pârâul Polatiºtedesparte judeþeleHunedoara de Gorj ºiintrã în competenþapoliþiºtilor din judeþulnostru cât ºi din celvecin, dar ºi a rangerilorDefileului Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ogospodãrie dinIcroni-Aninoasa a

fost inundatã înnoaptea de luni spremarþi, autoritãþilelocale ºi pompierii dincadrul DetaºamentuluiPetroºani intervenindpentru scoaterea apei.

Potrivit primaruluilocalitãþii Aninoasa,Nicolae Dunca, unpârâiaº s-a umflat ºi aintrat pe terenul uneigospodãrii afectând culturile, însã apa nu aajuns ºi în locuinþã.

”Am fost la faþa loculuicu echipa Serviciului pen-tru Situaþii de Urgenþã ºi

cu o motopompã s-arezolvat problema. Auintervenit în prima fazãpompierii ºi apoi am continuat noi. Au maifost ceva probleme ºi peValea Ungurului, din feri-cire nimic grav. Noi sun-tem în alertã ºi þinem subobservaþie localitatea”, adeclarat edilul.

Pe de altã parte, inun-daþiile produse azi-noapteîn judeþ au pus la greaîncercare echipele depompieri din cadrul ISUHunedoara, iar în sprijinulcolegilor din Hunedoaraau fost trimise echipe ºide la Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mama ucigaºã ajunge în faþa magistraþilor

Reconversia minerilor susþinutã pe factura de curent“Atunci când am

pornit ca stat în promovarea energiilorregenerabile nu ne-amgândit ce tipuri deresurse vom înlocui ºi ce probleme vor figenerate în aceste zone.Mã refer la cel maiimportant dezechilibrucare s-a format: energieregenerabilã vs pro-ducþie de energie dincãrbune. La ei (Austria-n.r.), problema a apãrutca urmare a introduceriiîn sistem a centralelorhidro cu pompaj. ªi auinstituit o formã de tipul‘un leu pentru Ateneu’.Practic, timp trei ani dezile, consumatorii deenergie din Austria auplãtit pentru fiecaremegawatt o anumitãtaxã prin care ajutau caminerii sã fie redistribuiþiîn alte sectoare aleeconomiei.

Astfel, minerii ºtiauca aceastã subvenþiedureazã numai trei ani ºiaveau ºansa unei

pregãtiri psihologicepentru un alt tip deviitor”, a spus NiculaeHavrileþ.

Astfel, preºedinteleANRE a venit cu propunerea de a institui un leu pe MWhcare sã fie suportat detoþi românii.

“Am zis cã ºi noi amputea institui un leu pemegawatt care sãmeargã într-o zonã derestructurare a acelorzone monondustriale,foarte greu de redirecþionat pe alteactivitãþi.

Dacã nu instituimanumite elemente deechilibrare a disfuncþio-nalitãþilor introduse deaceste modificãri foarterapide în sectorul energetic s-ar putea sãne blocãm ºi sã nuputem sã mergem mai departe”, a maisubliniat preºedinteleANRE

Monika BACIUMonika BACIU

Termocentrala Paroºeni aºteaptã, azi, firma de pazãUnul dintre obiectivele strategice la nivel naþional, Sucursala

Electrocentrale Paroºeni a rãmas fãrã pazã ºi toate speranþele seîndreaptã acum spre ziua de miercuri 15 iunie. Angajaþii, care suntpuºi acum sã pãzeascã obiectivul, deºi nu au nici arme, nici pregãtire,aflã azi dacã îºi mai pun viaþa în pericol, sau nu.

Gospodãrie din Aninoasainundatã de un pârâu

Final de an cu premii la Clubul Copiilor

Page 5: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Arabela ªaran estejudecatã pentru

omor dupã ce ºi-aaruncat pruncul la uncontainer de gunoi dinPetroºani.

Tânãra de 30 de ani,din Petroºani, a fost trimisã în judecatã deprocurorii hunedoreni ºimâine-joi are o nouãînfãþiºare la TribunalulHunedoara. În cauzã a

fost cerutã ºi o expertizãmedico-legalã, iar rezul-tatele acesteia ar urma sãfie prezentate în instanþã,la termenul de mâine.

Potrivit unor surse,tânãra ar fi suferit ocãdere psihicã în perioadasarcinii iar acest lucru i-aîntunecat judecata ºi ar ficontribuit la comitereafaptei. Dacã va reuºi sãadministreze dovezi înacest sens, ªaran ar putea

beneficia de circumstanþeatenuante. Asistenta me-dicalã se aflã în spatelegratiilor ºi este învinuitã deomor calificat, faptã pen-tru care riscã o pedeapsãde pânã la 25 de ani deînchisoare. Arabela ªaranºi-a aruncat bebeluºul într-un container de gunoiimediat dupã naºtere ºi dincauza temperaturilorscãzute de afarã, fãtul amurit. Macabra desco-perire a fost fãcutã de unom al strãzii care cãutaprin gunoaie, chiar în primazi a acestui an. Mediciilegiºti au stabilit cã moarteapruncului a fost violentã ºi s-a datorat insuficienþei cardio-respiratorii acute consecutive hipotermiei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Nu au stat acasã ºiau cãutat sã îºi

ocupe timpul de dupãºcoalã, altfel decât înfaþa calculatorului. Uniis-au ales ºi cu premii,iar pentru copiii carevin la Clubul Copiilordin Petroºani a fostsãrbãtoare. Toþi au fostlãudaþi ºi premiaþi pen-tru performanþele lor.

La Clubul Copiilor auvenit zeci de tineri, talen-taþi, care ºi-au descoperit

noi vocaþii ºi ºi-au fãcutprieteni. Nu au decât decâºtigat ºi asta o spunchiar ei, acum, dupã unan de muncã ºi distracþie,dar ºi pentru cã au fostpremiaþi la nivel naþional

ºi chiar internaþional. „Sunt din toamnã aici

ºi deja rezultatele seobservã. E mult demuncã, dar este foarteuºor, alãturi de doamnaprofesoarã. Locul Inaþional ºi unul inter-naþional. La concusulnaþional m-am dus cu olucrare de metaloplastiece reprezintã doi momârlani, iar la ceainternaþionalã, amprezentat un corset”, aspus Denisa MarinelaDrãgan, o elevã care a

început sã frecventezecursurile doar din toamnaanului trecut.

„Am luat premiul Ipentru lucrãri la metalo-plastie ºi teatru. Le reco-mand tuturor copiilor sãvinã pentru cã este unloc unde poþi sã terecreezi, sã faci ºi artã ºiteatru ºi, ca sã fiu sin-cerã, mi-e greu sã mãdecid ce îmi place maimult. Aº zice cã teatrul”,ne-a mãrturisit ºi Taisa Boer, o altã fetiþãtalentatã.

Pentru a-i sprijini sã îºidezvolte calitãþile deartiºti, actorii de laPetroºani vin sãptãmânalla club ºi, aºa cum aurecunoscut chiar ei, au deînvãþat mereu unii de laalþii. „Ne ajutã ºi pe noifoarte mult, în pregãtireanoastrã profesionalã ºizic eu, rezultatul a fostpe mãsura muncii noas-tre. Depunem muncã cufoarte mare plãcere ºi nebucurãm când vedem cãaceºti copii ne oferãlucruri frumoase ºi avemce învãþa de la ei”, arecunoscut AlexandruCazan, actor la TeatrulI.D Sîrbu din Petroºani.

Sufletul acestui club afost mereu Mihaela Cioc,cea care i-a îndrumat sãdevinã artiºti, sã le placãfrumosul ºi sã îºi cultiveapetitul pentru scenã. Iarrezultatele nu au întârziatsã aparã. „Au fost premi-aþi copiii pentru douãmari concursuri la careau participat. Noi amorganizat o ceremonie depremiere, ca sã le arãtãmcã munca lor a contatenorm ºi le mulþimimactorilor de la teatrul dinPetroºani, domniºoareimanager Nicoleta Bolcãºi fiecãrui copil în parte.Premiile le-au luat laConcursul Sãptãmânacreaþiei artistice ºiConcursul regional deteatru „Actorul dinmine”. Rezultatele lor s-auvãzut ºi la deschiderea

expoziþiei ºi pe scenateatrului, prin peiselejucate de ei. Au luatfoarte multe premii, care ne-au revenit nouã,deºi au participat peste20 de judeþe la concursulde creaþie artisticã ºi 6 judeþe la categoriateatru”, a declaratMihaela Cioc, profesoarãla Clubul CopiilorPetroºani.

Clubul Copiilor a fostmereu o rampã delansare a talentului aces-tor copii, care au învãþatîn timp, dupã ce au luatºi premii, cã pot fi buniartiºti, pe scenã, la vola-nului kartului, la infor-maticã, ori ca artiºti, cupensula în mânã saumânuind tabla la cerculde metaloplastie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Reconversia profesionalã a minerilor arputea fi susþinutã de întreaga þarã.

Preºedintele ANRE a propus ca întreaga societate sã contribuie la reconversia muncitorilor din minerit. Niculae Havrileþaratã cã modelul austriac a funcþionat.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016 Actualitate 5

De cel puþin douã sãp-tãmâni, la TermocentralaParoºeni nu mai vinpaznicii specializaþi, iarangajaþii, rând pe rând,îºi lasã obiectivele lor ºidevin paznici. Nu auarmament, nici pregãtireºi singurul lucru pe care îlpot face este sã sune la112. Nu au fost proble-me, însã, situaþia nupoate continua în acest fel.

„Am fost nevoiþi sãexecutãm paza obiectivu-lui, cu o coalborare întrePoliþia municipiului ºi SRIºi personalul propriu.Nu putem lãsa la discreþiahoþilor acest obiectiv, încare s-a investit peste300 de milioane de euro,la grupul IV, modern ºi lainstalaþia de desulfurare,care este gata în proporþie de 96%”, adeclarat Mihai Lorincz,lider sindical la SEParoºeni.

Sindicaliºtii spun cã nu

sunt de acord ca angajaþiisã facã ºi paza obiectivu-lui ºi sperã ca acest lucrusã înceteze cât maicurând. „Este la limitalegalitãþii efectuarea pazeicu personal din subor-dine. Pe organigramã nu avem acest post, nucorespunde legislaþiei învigoare, pentru cã, dacãvine un hoþ, fãrã pazãarmatã, personalul estedescoperit. Poate doar sãsupravegheze instalaþia ºisã anunþe poliþia sã iamãsuri”, a mai adãugatLorincz, pentru cã, celmai probabil, o firmã

specializatã va ajunge sãpreia obiectivul.

„Am înþeles cã suntdiscuþii la nivelul CEH, cadin data de 15 iunie, ofirmã specializatã, sãvinã. Sperãm. Dacã nu,va trebui sã asigurãmpaza la limita legalitãþii”,a conchis sindicalistul.

Cei care fac acumpaza sunt de la fiecaresecþie ºi au doar o deciziede schimbare a locului demuncã, dar existã risculca oamenii sã fie chiaragresaþi într-o situaþieextremã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mai mulþi pesediºtidin Petroºani vorpostul de viceprimar

Mai mulþi membri social-democraþi din Petroºani vor a

doua funcþie de conducere a localitãþiiîn condiþiile în care fac majoritatea înlegislativul local.

Potrivit unor surse din interiorul orga-nizaþiei, cel puþin trei persoane îºi dorescpostul de viceprimar iar pentru acestlucru se duc adevãrate lupte interne.Taberele sunt împãrþite ºi nu doaraceastã mizã îi dezbinã pe pesediºti, ci ºio serie de mãsuri luate de conducereaorganizaþiei. ”Actualul preºedinte al PSDPetroºani, Ioan Rus, este contestat pentru cã nu s-a implicat în campania luiCostel Postolache aºa cum ar fi trebuit.Existã riscul ca din organizaþie sã plecemai mulþi oameni. O altã nemulþumire a

membrilor vechi este cã nu s-a respectatstatutul, când s-a înfiinþat un nou post devicepreºedinte pentru Sorin Vasilescu.Pânã la alegerile parlamentare s-ar puteasã explodeze nemulþumirea oamenilordacã actuala conducere nu va þine contde pãrerea membrilor de partid”, spun sursele noastre. Pe de altã parte,aproape dupã fiecare scrutin în organiza-þie au existat frãmântãri ºi s-a ameninþatcu demisii. PSD Petroºani are 7 con-silieri locali ºi se bazeazã ºi pe sprijinulALDE, formaþiune care are doi consilieridar ºi pe cel al independentului DorinaNiþã. PNL are 9 aleºi locali ºi pentru a-ºipune viceprimarul are nevoie de un votde la celelalte formaþiuni.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Dans ºi teatru,aplauze ºiemoþieAnsamblul artistic

Parângul dinPetroºani a evoluatpentru prima datãîntr-un spectacol deteatru, pe scena dinlocalitate.

A fost premiera pieseide teatru-dans pe care ovor prezenta la Festivalulde la Sibiu, dedicatansamblurilor de la casele de culturã ale studenþilor din România.Ei au fost câºtigãtorii deanul trecut, iar acum, au gîndit o poveste,îmbrãcând talentul dedansatori, într-oreprezentaþie scenicã

unicã. Sala plinã cuspectatori a lãcrimat, aaplaudat ºi a râs chiar,deºi povestea a avut înprim plan realitatea VãiiJiului. Au vrut sã ducãmai departe istoria locului ºi, pornind de larealitatea în care se zbatminerii, cu explozii ce nerãpesc tuturor zâm-betele, au trecut prinistoria Europei.

Elevii lui NicolaeNicoarã s-au întrecut lapropriu, mizând pe dansºi interpretare, iar timpde o orã ne-au þinutaproape de ei.Spectacolul „Odiseeavãduvei” va stoarce

aplauze ºi la festivalul dela Sibiu, acolo unde va fiprezentat în deschidere,iar Nicolae Nicoarã amãrturisit cã a fostextrem de emoþionat,mai ales cã ºi el a pornit spre dans, tot dela viaþa de miner.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Pe cale dedispariþieUnul din cele mai

frumoase pâraiede munte din ValeaJiului, renumit odinioarã pentrupãstrãv ºi lipan, estebraconat sistematic.

Situat în DefileulJiului pârâul era o oazãpentru amatorii de spinning (n.r. pescuit lamuscã), iar capturile depãstrãv ºi lipan atrãgeauiubitorii acestui stil depescuit considerataristrocat. Pârâul a intratpe mâinile braconierilorcare profitã de faptul cãse aflã într-o zonã greuaccesibilã ºi controalelesunt rare.

”În ultimii ani auapãrut ºi pescarii cu permis care braconeazã.Sunt aceºti indivizi caremerg la pescuit pentrupeºte ºi nu pentrurelaxare. Pescuiesc cumomeli naturale, inclusivcu peºtiºori, lucruinterzis ºi au fãcut

prãpãd. Pe lângã cãpescuiesc cu momeliinterzise reþin ºi peºtiisub limita legalã, puietul.Jandarmii montani ºirangerii i-au mai totgonit, dar braconajul nupoate fi oprit la Polatiºteºi nu numai. Cred cãniºte controale foartedese, dosare penale ºiamenzi foarte mari arrezolva parþial proble-ma”, spune unul dintrepescari.

Pârâul Polatiºtedesparte judeþeleHunedoara de Gorj ºiintrã în competenþapoliþiºtilor din judeþulnostru cât ºi din celvecin, dar ºi a rangerilorDefileului Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ogospodãrie dinIcroni-Aninoasa a

fost inundatã înnoaptea de luni spremarþi, autoritãþilelocale ºi pompierii dincadrul DetaºamentuluiPetroºani intervenindpentru scoaterea apei.

Potrivit primaruluilocalitãþii Aninoasa,Nicolae Dunca, unpârâiaº s-a umflat ºi aintrat pe terenul uneigospodãrii afectând culturile, însã apa nu aajuns ºi în locuinþã.

”Am fost la faþa loculuicu echipa Serviciului pen-tru Situaþii de Urgenþã ºi

cu o motopompã s-arezolvat problema. Auintervenit în prima fazãpompierii ºi apoi am continuat noi. Au maifost ceva probleme ºi peValea Ungurului, din feri-cire nimic grav. Noi sun-tem în alertã ºi þinem subobservaþie localitatea”, adeclarat edilul.

Pe de altã parte, inun-daþiile produse azi-noapteîn judeþ au pus la greaîncercare echipele depompieri din cadrul ISUHunedoara, iar în sprijinulcolegilor din Hunedoaraau fost trimise echipe ºide la Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mama ucigaºã ajunge în faþa magistraþilor

Reconversia minerilor susþinutã pe factura de curent“Atunci când am

pornit ca stat în promovarea energiilorregenerabile nu ne-amgândit ce tipuri deresurse vom înlocui ºi ce probleme vor figenerate în aceste zone.Mã refer la cel maiimportant dezechilibrucare s-a format: energieregenerabilã vs pro-ducþie de energie dincãrbune. La ei (Austria-n.r.), problema a apãrutca urmare a introduceriiîn sistem a centralelorhidro cu pompaj. ªi auinstituit o formã de tipul‘un leu pentru Ateneu’.Practic, timp trei ani dezile, consumatorii deenergie din Austria auplãtit pentru fiecaremegawatt o anumitãtaxã prin care ajutau caminerii sã fie redistribuiþiîn alte sectoare aleeconomiei.

Astfel, minerii ºtiauca aceastã subvenþiedureazã numai trei ani ºiaveau ºansa unei

pregãtiri psihologicepentru un alt tip deviitor”, a spus NiculaeHavrileþ.

Astfel, preºedinteleANRE a venit cu propunerea de a institui un leu pe MWhcare sã fie suportat detoþi românii.

“Am zis cã ºi noi amputea institui un leu pemegawatt care sãmeargã într-o zonã derestructurare a acelorzone monondustriale,foarte greu de redirecþionat pe alteactivitãþi.

Dacã nu instituimanumite elemente deechilibrare a disfuncþio-nalitãþilor introduse deaceste modificãri foarterapide în sectorul energetic s-ar putea sãne blocãm ºi sã nuputem sã mergem mai departe”, a maisubliniat preºedinteleANRE

Monika BACIUMonika BACIU

Termocentrala Paroºeni aºteaptã, azi, firma de pazãUnul dintre obiectivele strategice la nivel naþional, Sucursala

Electrocentrale Paroºeni a rãmas fãrã pazã ºi toate speranþele seîndreaptã acum spre ziua de miercuri 15 iunie. Angajaþii, care suntpuºi acum sã pãzeascã obiectivul, deºi nu au nici arme, nici pregãtire,aflã azi dacã îºi mai pun viaþa în pericol, sau nu.

Gospodãrie din Aninoasainundatã de un pârâu

Final de an cu premii la Clubul Copiilor

Page 6: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 20166 Invatamant

Page 7: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 2016 Actualitate 7

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

Muzeul CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva, în colaborare cuUniversitatea de VestTimiºoara, AsociaþiaArheoVest Timiºoara ºiMuzeul de Arheologie,Istorie ºi EtnografieHunedoara, cu sprijinulConsiliilor JudeþeneHunedoara ºi Timiº,organizeazã miercuri,15 iunie 2016,vernisajul expoziþiei intitulate „Dacii de lamunte. Dacii de lacâmpie”. Evenimentulva avea loc începând cuora 12.00, la sediul situat în Palatul MagnaCuria din Deva.

Expoziþia cuprindepeste 120 de piese,apãrute atât întâmplã-tor, cât ºi descoperite cuprilejul cercetãrilor arhe-ologice sistematice saupreventive, aproximativ70 dintre aceste arte-facte provenind de laMuzeul Civilizaþiei

Dacice ºi Romane din Deva. Demersulexpoziþional maicuprinde ºi o suitã depanouri explicative cutexte ºi fotografii.

Dr. Iosif VasileFerencz, cercetãtorºtiinþific la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane ºi principalulorganizator al eveni-mentului din parteainstituþiei devene a pre-cizat cã „interesul pen-tru civilizaþia dacicã esteo constantã a publiculuiîn societatea contempo-ranã, aºa cum era ºi laRoma, pe vremea luiHoratius ºi mai târziu.Dar cine sunt dacii?Cum trãiau ei? Caresunt principalele carac-teristici ale civilizaþieifãurite de ei? Toateaceste întrebãri suntfireºti pentru oricinedoreºte sã înþeleagãfelul de a fi al unoroameni care au locuit în

aceastã parte a lumii cumulþi ani în urmã. Cuintenþia de a prezenta oimagine cuprinzãtoare aDaciei în ultimele douãsecole înaintea cuceririiromane ne-am propussã ilustrãm în paralelmodul de viaþã al comu-nitãþilor dacice de lamunte ºi al celor de la

câmpie, subliniind particularitãþile.

Pentru cã, nu-i aºa,trebuie sã ne amintim ºide vorbele lui Horatius(din Satire II, 6, 51-53):Oricine îmi iese în calemã întreabã: Hei,bunule, (….) ce-ai mai auzit despre daci?”!

Elevii, în tabãrã laVarpalotaE levii din Petroºani vor pleca în

tabãrã la Varpalota, localitateadin Ungaria înfrãþitã cu municipiulnostru. La fel ca în fiecare an, în bazaprogramului de activitãþi comune, vaavea loc o deplasare în Ungaria, iar ceidin Varpalota vor veni la Petroºani.

“Conform hotãrârilor de consiliu din aniiprecedenþi, criteriile de selecþie ale elevilorpentru a participa la aceastã tabãrã sunturmãtoarele: rezultate foarte bune la învãþã-turã, sã nu fi participat în anii anteriori întabãra de la Varpalota ºi sã aibã domiciliul înmunicipiul Petroºani. Pe baza reciprocitãþii,fiecare oraº va suporta cheltuielile dedeplasare pentru un singur drum dus-întors peruta Petroºani-Varpalota”, se aratã în nota defundamentare a proiectului de hotãrâre apro-bat în luna mai.

În baza programului comun din anul 2016, stabilit între oraºele înfrãþite Petroºaniºi Varpalota, Ungaria, tabãra va fi organizatãîn perioada 19-24 iulie. 25 de persoane,cadre didactice ºi elevi vor participa la tabãra din Ungaria.

Monika BACIUMonika BACIU

U na dintre clãdirileadministrative care

mai existã acum la minaPetrila va deveni primãrie.Acesta este unul dintre planurile ambiþioase alenoului primar ales în EstulVãii Jiului. Amplasarea vaveni ºi în sprijinul cetãþeni-lor din acest loc, iar cei de laSocietatea de Închideri chiaragreeazã acest aspect.

Mina Petrila a intrat în linedreaptã în ceea ce priveºte scopulpentru care a fost creatã acum unsecol, iar clãdirile, o parte dintreele, vor rãmâne în picioare.Urmeazã doar sã treacã perioa-dele pentru finalizarea actelor, iardin iarnã, petrilenii vor putea sãmeargã la primãrie în fosta incintã a minei. Asta ºi pentru cãlocaþia va fi pusã mult în valoareîn acest loc.

„Voi face demersuri pentru caprimãria sã fie mutatã în sediul

administrativ, pentru ca clãdirilecare sunt introduse în patrimoniulnaþional sã poatã fi puse în valoare ºi tot perimetrul mineiPetrila sã nu devinã o ruinã sauun loc pãrãsit”, a spus VasileJurca, primarul ales al Petrilei.

Cei de la Societatea deÎnchideri de Mine din Valea Jiuluisunt de acord cu o astfel de ideeºi chiar o vor sprijini. Mai mult,directorul general chiar vede careclãdirea s-ar ºi preta unui astfel descop. „Din punctul meu de vedereeste sediul administrativ de acum,clãdirea de birouri de la minaPetrila ar putea, cu costuri minime, sã fie redatã comunitãþiilocale ºi sã o adapteze pentrudiverse sedii de birou, sau o activi-tate anume”, a adãugat ºi AurelAnghel, director general SNÎMVJ.

Vechea construcþie de laintrarea în Lonea, în care afuncþionat primãria pânã acum vaajiunge pensiune turisticã. Sau celpuþin acesta este planul adminis-traþiei. „Am spus cã voi scoate la

licitaþie un parteneriat public-privat pentru a transforma sediulprimãriei într-o pensiune localã”,a menþionat Vasile Jurca.

Mai mult, localnicii sunt primiicare vor câtiga din rocada declãdiri. „Noi avem, la momentulacesta, Serviciul de taxe ºiimpozite în partea de jos aoraºului. Oamenii trebuie sã facãcurse între primãrie ºi acest sediuatunci când vor sã obþinã anumiteacte. Vin cu cererea aici ºi apoimerg jos sã plãteascã taxele, aºa cã va fi benefic pentru oricecetãþean”, a mai precizat primarul ales în 5 iunie la Petrila.

Mina se aflã la intrarea dinsprePetroºani în Petrila, în timp ceactuala primãrie este amplasatã laaproximativ 5 km la ieºirea dinlocalitate. În plus, primarul nouales spune cã va accesa fondurieuropene pentru ca vechea clãdirea sã fie transformatã înpensiune turisticã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

„Dacii de la munte. Dacii de la câmpie”

Mina Petrila devine Primãrie?

INSTITUTUL NAÞIONAL DE CERCETARE -DEZVOLTARE PENTRU SECURITATE

MINIERÃ ªI PROTECÞIE ANTIEXPLOZIVÃ- INSEMEX PETROªANI,

cu sediul în localitatea Petroºani, str. G-ralVasile Milea, nr. 32-34, cod 332047, jud.Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer mecanic, cucontract individual de muncã pe perioadãdeterminatã (12 luni), cu normã întreagã, încadrul Direcþiei Economic, Comercialã (D.E.C) -Compartiment Achiziþii, Investiþii (C.A. Inv.).

Data limitã pentru depunerea dosarelor deconcurs, la secretariatul institutului, este01.07.2016, ora 16.00.

Concursul se va desfãºura în data de04.07.2016, ora 10.30 la sediul institutului.

Informaþii suplimentare privind eligibilitateacandidaþilor, conþinutul dosarelor de concurs, criteriile, probele de concurs, precum ºi tematicapentru domeniul de activitate ºi bibliografia deconcurs se pot obþine de la sediul institutului -Comp. Resurse Umane, ing. Olga Miclea, tel.0254/541621 - 541622, int. 192.

Page 8: CVJ NR. 1125 MIERCURI 15 IUNIE 2016

A ºadar, sâmbãtã, 18 iunie de la ora

18:00, la Timiºoara,Ripensia – HerculesLupeni, meciul tur pen-tru barajul de promovareîn Liga a III-a. Dincolode suspiciunile create înjurul modului în caretimiºorenii au promovatcu acel 3-0 la „masaverde”, sã dãm Cezaruluice-i al Cezarului...

Ripensia Timiºoara nu apierdut în cele 32 de etapedecât o singurã datã, marcând 149 goluri (veziclasamentul), adicã o mediede 4,6 goluri pe meci! Oechipã ce a renãscut dinpropria-i cenuºã, cu doijucãtori, Mediop ºi Nanu ceau marcat 55 respectiv 32 goluri, adicã 87 degoluri la un loc.

T rei foºtipetroºeneni la

RipensiaÎn lotul actual al legen-

darei Ripensia Timiºoara se aflã trei nume care auactivat în Valea Jiului:antrenorul Remus Steop(54 ani), fost secund a luiAurel ªunda la Jiul, în2005-2006 ºi jucãtoriiSebastian Bobinã ºi Gabriel

Stoi, foºti camponenþi aiUniversitãþii Petroºani.

R ipensia, numemare în fotbalul

românescÎnfiinþatã în 1928,

Ripensia Timiºoara estecontinuatoarea lui Chinezul,echipa antebelicã aTimiºoarei.

Ripensia va cuceri titlulnaþional de patru ori (1933,1935, 1936, 1938) ºi douãîn Cupa României (1934,1936).

A eliminat în 1938 peA.C. Milan în Cupa EuropeiCentrale cu 1-3 ºi 3-0, iarîntr-un turneu în Olanda în1933, a realizat un 3-3 cuAjax Amsterdam!

La Campionatul Mondialdin Italia (1934) a avut ºasejucãtori în echipa României,Zombory, R. Kotormany,Deheleanu, Marawetz,Bindea ºi Dobay. În ediþiadin 1935, ªtefan Dobay afost golgeterul Diviziei „A”,cu 22 goluri marcate.

În perioada 1948-2011echipa a dispãrut, ea fiindreactivatã exact în anul încare s-a înfiinþat HerculesLupeni. În tot acest timpînsã amintirea ºi spiritulRipensiei a dãinuit înconºtiinþa iubitorilor de fotbal din Timiºoara.

G olgeterul dinSenegal

Jucãtorul Ndiaye Mediop(n. 2 iunie 1991), nãscut înSenegal, cu cele 55 golurimarcate, este golgeterulechipei Ripensia Timiºoaraºi al Ligii a IV-a Timiº. Esteun jucãtor de profil atacantsau mijlocaº lateral, cu oînãlþime de 1,75 m ºi 70kg. El a mai jucat la echipadin oraºul sãu natal,Olimpique de Saint Louis în

Senegal ºi la C.S. Ghiroda,în Liga a IV-a Timiº.

M ai mult secund

Antrenorultimiºorenilor, RemusSteop (54 ani) ajucat fotbal înperioada 1977-2002, fiind ºiantrenor-jucãtor laU.M.T. în 1994.Apoi a activat la 12echipe, fiind secundîn Divizia „A”(C.F.R. Cluj, Jiul,F.C. Braºov), iar cãprincipal, la echipede „C” sau „D”.

În 2005 a fost directortehnic la Unirea Dej. Dinsezonul 2015-2016 a preluat Ripensia Timiºoara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 15 Iunie 20168 Sport

Marile porcãrii auajuns ºi în micul fotbal.Aºa trebuia sã fie:Ripensia la baraj ºi nuVoinþa Maºloc,împotriva Lupeniului.Mai întâi ripensiºtii, separe urmaºii nedemniai campioanei anilor

interbelici, ºi-au asigu-rat în ultima etapã un2-0 la Voinþa – carevoinþã?! – Biled, apois-a lucrat în birourilehoþiei româneºti, recteF.R.F. Aici, apele tul-burate au fost„limpezite” pentru ca

Ripensia Timiºoara sãcâºtige Liga a IV-aTimiº.

Cum?Un oarecare

ciumete de fotbalistnumit Budur de laC.S. Ghiroda –,echipã ce încheiase 2-2 cu Ripensia într-unmeci anterior – eralegitimat ºi la o echipãdin Austria. „Întâmplã-

tor”, ripensiºtii audescoperit acest lucruºi au fãcut apel laF.R.F. ºi validat înfavoarea timiºorenilorcu o zi înaintea ultimeietape!!! Astfel,Ripensia primeºte 3-0la „masa verde” cuC.S. Ghiroda, sare cudouã puncte pesteMaºloc, care-ºi pierdesuflul la meciul din ulti-

ma etapã de laSânnicolau Mare cucare încheie la egali-tate, 1-1 ºi cãrþile suntfãcute. Aºa-i cã fain?Oare chiar nu ºtianimeni de la Ghirodade acest Budur? L-aulãsat sã joace º-apoi auvândut pontulRipensiei care aacþionat în consecinþã.Frumoasã þarã!

Henþ cu mâna

BLAT CA-N BANAT

„Am amintiri frumoase

din Valea Jiului”Reporter: Alo, Remus Steop?Remus Steop: Da, vã rog!Rep.: Te sun de la Petroºani, legat de

meciul Ripensia – Hercules Lupeni...R.S.: Ooo, mã bucur! Am amintiri

frumoase din Valea Jiului, de la Petroºani,din acel retur minunat, 2005-2006, cândam bãtut Rapidul!

Rep.: Cum e acum, ca antrenor laRipensia Timiºoara? Vine barajul cuLupeniul...

R.S.: Da, ºtiu cã acolo un grup de

oameni au reactivat fotbalul la Lupeni, unoraº de tradiþie în acest sport. Bravo lor,sper sã fie un meci frumos, noi ne dorimenorm readucerea numelui de legendã înprim-plan, Ripensia sã redevinã echipa devaloare din perioada interbelicã.

INTERVIU

Fotbal, Liga a IV-a, Ripensia Timiºoara

DOI JUCÃTORI, 87 GOLURI!Clasament Liga a IV-a / TIMIª

Clasament Liga a IV-a / HUNEDOARA

Ex petroºenenii Bobinã ºi Stoi, componenþi actuali ai Ripensiei Timiºoara