Curs8 Anatomia Clinica a Mb Sup

7/28/2019 Curs8 Anatomia Clinica a Mb Sup

1/4

Anatomia clinica a membrului superior

Aplicarea sist nervos\inervatiei este asigurata de catre plexul brahial din ram ant nv C5,T1.

Plexul brahial din ram ant C4,T2= plex brahial prefixat.

Plexul brahial se form din ram ant ale nv spinali C6, T2= plex brahial postfixat.

Lezarea trunchilor plexului brahial/fasciculelor-> tulburari motorii, senzitive. In functie de nvafectat, paraliziile pot fi totale/ partiale. Variantele de origine, cele mai frecvente se intal la

nivelul nv median- se form din mai mult de 2 radacini; din 3 radacini prezentand 2 rad mediale

sau mai rar 2 rad lat. Uneori una din rad poate sa mearga de regula pana la plica cotului separat,formand un al 2-lea nv median la nivelul bratului.

Sunt situatii in care nv isi depasesc teritoriile de inervatie motorie, de ex se stie ca nv median la

nivelul bratului nu da nici un ram; cu musculocutan m ant ai bratului. Se stabilesc anastomozeintre ram plexului brahial- la niv fasciculelor, la niv nervilor. Mai rar intre musculocutan si

median. Frecvente intre median si ulnar la antebrat dar si la niv mainii. Intre cei 2 nv poate exista

o anastomoza superficiala, descrisa de Arloigne-Tripiere, si o anastomoza profunda de

Cannieu-Riche.

Lezari ale ramurilor colaterale ant 3 si post 8 descendente

Lezarea nv toraco-dorsal- inerveaza m dorsal mare si este un nv care abordeaza m pe fata sa

profunda; lezare rara prin lovituri de cutit, un glonte, etc. Duce la paralizia dorsalului mare ceea

ce ingreuneaza sau face imposibila act de catarare propriu-zisa.Lezarea nv toracic lung- are actiuni caracteristice reprezentate prin indepartarea omoplatului de

peretele toracic, asemanator unei aripi= aripi de ingeras. Aceasta se datoreste paraliziei m dintat

mare, m inspirator ext Charl???.. ram colaterale.Lezarea partii sup a plexului brahial- ram ant C5, C6- se datoreste ca urmare a maririi unghiului

dintre gat si umar care produc o elongatie a nvilor si are ca urmare ramanerea in supinatie si

rotatie mediala a mb sup. Afectiune= sindromul Erb-Duchenne. Sunt afectati m deltoid, biceps,brahial, brahioradial. Se poate produce si in timpul cararii indelungate a greutatilor in spate ca

urmare a compresiunii care se exercita pe musculocutan si radial. Nastere; cadere de pe cal.

Leziunea partii inf a plexului- putin frecventa si se produce ca urmare a faptului ca mb sup este

tras brusc in sus, afectate ram ant nv spinali C8, T1. Afectati m mici ai mainii- mana in gheara.

Anestezia plexului brahial- prin introducerea subs anestezei in unghiul dintre clavicula si

sternocleidomastoidian.

Leziuni la diferite ram terminale ale plexului

Lezarea nv radial- in fracturi de col chirurgical a humerusului, in treimea sup, lezare prinparalizie a m deltoid, micsoreaza volumul, umar usor cazut. Anestezie la nivelul umarului in

partea lat care poate cobori si in treimea sup a bratului.

Lezarea nv musculocutan- profud, lezat rar, afecteaza m ant brat, slabita miscarea de flexie aantebratului pe brat si miscarea de supinatie, o scadere a sensibilitatii in teritoriu respectiv.

Lezarea nv radial- la dif nivele , in santul nv radial care se poate produce o fractura a corpului

humeral, afecteaza invervatia triceps, extensia antebratului pe brat. La antebrat, lezare nv

superficial- tulburari de sensibiliate, ram profund m post antebrat duce la pierderea extensiei

1


2/4

policelui, a articulatiilor ultimelor 4 degete fara pierderea sensibilitatii. Tendoanele m sunt

intinse si proemina pe fata dorsala a mainii. Afectarea sensibilitatii la niv fetei dorsale a mainii

este zona de anestezie cuneiforma, situata distal de baza metacarpianelor 1, 2. Fiind afectata ininervatia la niv bratului, cat si inervatia la niv antebratului este afectata contractia m extensor al

degetelor care da un semn caracteristic- mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna

cu degetele.Lezarea nv median- cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea

inervatiei m flexori, imposibilitatea articularii m flexori falangiene a m 3, 2 imposibilitatea

flexiei extremitatilor distale la degetele 2,3, dandu-se-> mana de predicator.Lezarea nv ulnar- frecventa, la niv epitroheolei, niv antebrat, mana. Compresiunea nv in sant-

cot, la niv antebratului-spre degetele 4,5 si partea mediala a mainii, ram superficial terminal al nv

radial. ->mana in gheara. Inchidere pumn doar la niv degetelor 2,3 ; 4 5 nu pot fi flectate.

Lezarea nv median -atropia m emientei tenare cu paralizia m opozant, imposibila opozitiapolicelui in ->sina???mana de maimuta.

Paralizia ciclistului(neuropatie de ghidon)- ram profund/nv ulnar este comprimat pe crosetul

osului hamat. Ciclistii neprofesionisti tin strans ghidonul- pierde sensibilitate nv median a mainii

si slabire a musculaturii mainii. Ram profund al nv ulnar.

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR

Articulatia coxo-femurale-sferoidala/enartroza- intre capul femural si suprafata semilunara a

cavitatii acetabulare a osului coxal. Capl femural are 2/3 sfera, cavitatea acetabulara putinadanca, formatiune labrum/acetabul/cotiledoinian, pe conturul cavitatii acetabulare o

extremitate, cealalta pe capul femural, nu-l cuprinde in totalitate, stransa, mentine cu putere

capul femural. Suprafata interioara a labrumului vine in raport cu sinovial, iar pe suprafata sa extse insera capsula art coxo-femurala.

CAPSULA art este mai puternica postero-sup sau antero-inf (luxatie). Se insera pe conturul

cavitatii acetabulare/labrum. La niv cavit pe labrum care trece in punte intre cele 2 coarne alesuprafetei semilunare si ia nume de ligam transvers al acetabulului, transformand incizura intr-uncanal osteofibros obturator prin care trece ??? cu acelasi nume. La nivel femural, insertia este

diferita: ant-insertia pe linia trohanteriana, post-medial de creasta intertrohanteriana cu 1-2 cm; o

fractura in treimea lat a colului femural este intraartic ant si post extraartic.Capsula are fibre longitudinale superficiale si fibre circulare profunde- ligam zonular. Pe

suprafata sa ext da insertie m periarticulari. Prezinta ligam puternice.Ligam ilio-femural/ligam

lui Bertin care se insera la nivelul spinei iliace antero inf si prezinta 2 fascicule-sup: ilio-pretrohanterian- se insera la 1cm,1 cm jum sub spina iliaca antero-sup si se term in partea sup a

liniei trohanteriene; acesta limiteaza miscarile de extensie, abductie si rotatie laterala. Al 2-lea

fasc inf: ilio-trohanterian- de la partea sup a spinei iliace antro-inf-> partea sup a trohanterului

mic. Cu ligam sup=> ligam migre intors a lui Bigelow. Limiteaza miscarile de extensie alecoapsei pe baza/in.

2 fascicule pubo-femurale pe emienta ilio-pectinee, creasta pectineala si ramul sup al pubisului si

se termina pe trohaterul mic. Adaugandu-se cele 2 fasc ale ligam ilio-femural ->N-ul a lui

Welcker. Acesta limiteaza miscarea de rotatie lat si abductie.

Ligam ischio-femuralcare pornind de la tuberoz ischiadica- fascicule care se insera in partea ant

a fetei mediale a trohanterului mare- ligam ischio supracervicalsi unul reprez de fibreleprofunde ale capsulei articulare fibroase circulare- reprezinta ligam ischio-capsular/zonular.

2


3/4

Limiteaza rotatia mediala si abductia. La niv articulatiei se descrie un ligam al capului femural

care este rezultat prin fibrozarea unor fibre din m pectieu. Se insera sup fosetei ligam

rotund/capului femural si se indreapta catre incizura acetabulara unde se termina prin 3 fasciipure- ant pe cornul ant al supraf semilunare fasciculului iliac, iliac/pubian, post/ischiadic se

insera pe conul post si mj pe ligam transvers intre celelalte 2 coane.

Toate sunt sinoviale.Articulatia coxo-femurala- bine vascularizata si care necesita pastrarea vascularizatiei intacte, in

caz contrar=> leziuni necrotice. Vasculatizatia arteriala este asigurata de artera ligam capului

femural, ram din a obturatorie. Ram colaterale ale a circumflexe humerale- ram direct din acircumflexa. Ram din a gluteala sup si inf.

In partea ant filetele nervoase provin din nv obturatori, post din nv ischiadic, din nv m patrat

femural si nv femural interior. Fiind o articulatie solida, la mentinerea extremitatilor osoase

articulare contribuie si alti factori 16x76x13,6= masa musculata, tonus tegument si presiuneatmosferica.?dupa fratii Weber capsulele ligam si al muschilor capul femural este mentinut in

articiculatie, facand un orificiu pe peretele medial al cavitatii acetabulare, capul medial cade in

activitatile; ei au masurat suprafata articulara acetabulara in suprafata coxo-articulara= 15 cm2 si

au socotit ca dat presiunii atmosferice, articulatia poate suporta o greutate de 16,537 kg.Miscari: amplitudinea miscarilor fiind in functie/raport cu pozitia genunchilui->intins, flectat.

Flexia activa este de aprox. 90 grade. Masa musculara a gambei oprita de cea a coapsei. Flexiapasiva gamba pe coapsa, coapsa pe bazin poate ajunge pana la 120 grade.Extensia: activa si

pasiva. Pune in tensiune toate ligam, in special ligam ilio-femural.Abductia- se face pana la un

unghi de 60 grade. Ea in pozitie fiziologica este imposbila dat contactului mblor inf. Facandflexia celor 2 coapse, abductia se face in unghi de 30 grade. Flexie mediala ampla de 35 gr decat

cea lat mai redusa, 15 gr.

Articulatia genunchiului

Tohleartroza femuro-patelara si codilartroza femuro-tibiala; NU fibula, peroneu!!

Capsula se insera ant 1 cm, 1 cm jum distanta de catilajul hialin, iar post patrunde in spatiul

intercodilar pe care il acopera si este mai groasa la niv condililor femurali- unde formeaza cojisau ligam fibroase. La niv tibial se insera la dist > de cartilajul hialin, la 3, 4 cm dist de

circumferinta suprafetei tibiale, coborand pana la niv tubercului tibial ant. Deoarece suprafetele

articulare ale art genunchiului nu isi corespund perfect, la niv lor intevin 2 formatiuniacomodatoare- reprezentate prin meniscurile articulare(ext si int). Cel ext are forma literei O

inserandu-se pe versantii ant si post ale eminentei intercondilare. Cel intern mai mic are forma

literei C inserandu-se pe suprafetele pre si retrospinal. OECI. In partea ant cele 2 meniscuri sunt

unite intre ele printr un ligam transvers sau jugal.Ligam ant, post si 2 lat. Ligam ant dinspre profunzime spre suprafata(superficial)are 3 planuri:

profund, capsularprin aripioarele patelare si ligam menisco-patelare. Aripioarele patelare au o

forma triunghilulara cu baza la marg lat a patelei si vf la menisc ligam menisco-patelare au fostdescrise de catre Pauzat si se intind intre marg lat a meniscului si marg lat a patelei. Planul

mijlociu, tendinos- tendonul patelar expansiunile tendinoase ale cvadricepsului si expansiunile

prepatelara a fasciei lata. Tendonul patelar prelungire tendonul m cvadriceps forma trapezoidala5, 6 cm; L= l, 3 cm baza/cranial si 2 cm caudal/tibial. Aluneca pe partile subiacente prin

intermediul unei burse seroase. Expansiunile tendinoase ale cvadricepsului- expansiunea

cvadricipitala forma neregulata, fiind formata din fibre care se desprind ??? trec ant patelei

incrucisandu-se pt a se fixa de marg lat opusa a patelei. Retinaculul patelare sunt fibre verticale

3


4/4

intinse de la femur la tibie pe marg lat a tend patelar, inserandu-se pe marg lat a patelei a ligam

paterarpe meniscuri si pe epicondilul lat ??? Expansiunea preapatelara a fasciei lata este o preg

a ligam ant 2 variante- pe partea lat a ligam ant sau are fibre care acopera ant patela si pe marglat care se insera opus acesteia. Pl fascial- fascia ant a genunchiului/superficiala.

Ligam post are o portiune centrala reprezentata de planul fibros al ligam post si portiuni lat

reprezentate de cojile/calotele condiliene= portiuni ingrosate la niv post sau postero-lat alcapsulei fibroase a artic genunchiului, cea lat fiind mai rezistenta si mai groasa iar cea mediala

putand prezenta un hiatus prin care trece tendonul capului medial al gastrocnemianului pt a se

insera pe osul subiacent.

Planul fibros post/ portiunea mijlocie prezinta 2 ligam: popliteu oblic si politeu arc. Primul este

tendonul recurent al m semimembranos care desprinzandu-se la niv tibial are traiect ascendent pt

a se termina in evantai pe coaja condiliana lat in partea sa mediala. Cel arcuat are 2 fasc: 1 care

pleaca de pe fibula cu traiect ascendent pe coaja condiliana lat si celalalt care pleaca de pe fatapost a tibiei, se uneste cu precedentul pt a avea aceeasi insertie femurala; prin hiatusul format

trec tendoanele m popliteu. Testut.

Ligam colateral fibula si tibial

La niv artic genunchiului se gasesc ligam incrucisate. Unul incrucisat ant si unul post AEP; PIA.Cel incrucisat ant- pe tibie la niv suprafetei prespinale si se termina pe suprafata intercondilara

lat sau ext in partea sa post; Cel post- se insera pe tibie retrospinal si se termina pe fataintercondilara mediala in partea sa ant; formula. Vascularizatia art este data de ram a ce formeaza

ramura arteriala a genunchiului iar inervatia de nv safen, peronier comun si tibial. La niv artic

genunchiului ca elemente de umplutura a spatiilor libere se gaseste corpul adipos algenunchiului, masa adipoasa triunghiulara cu baza la ligam patelar si vf la spatiu intercondilar si

corp adipos post.ant ???

Miscari: flexie, extensie- pozitia coapsei.Flexia activa de 135 gr. Coapasa in extensie, 120 gr,

flexie la 140 gr flexia pasiva se poate mari pana la 150 gr. Extensie 0 in poz anatomica ??? latsub un unghi de 5-10 gr.Add/abductie= 0 pasiv, se pot executa pana la 35-40 gr. In flexie, tibia

sufera o rotatie int de aprox 20 gr, iar in extensie o rotatie ext sub un unghi de 20 gr. Acste rotatii

se datoresc formei cavitatii articulare ale tibiei. Si datorita inegalitatii conturului condililorfemurali in acelasi timp condilul femural medial situat mai jos decat cel lat.

4

Documents

Curs8 Anatomia Clinica a Mb Sup