Gândeşte-te care a fost cea mai proastă zi din viaţa ta.

Ce a făcut-o să fie astfel?

Gândeşte-te care a fost cea mai bună zi din viaţa ta.

Ce a făcut-o să fie astfel?

Reactiv sau proactiv?

Reactiv sau proactiv?

Întocmiţi o listă cu 3 lucruri pe care trebuie să le faceţi.

Întocmiţi o listă cu 3 lucruri pe care nu le puteţi face.

Reactiv sau proactiv?

Limbaj reactiv Limbaj proactivNu pot face nimic. Haideţi să vedem ce alternative

avem.

Nu pot. Aleg.

Mă face să mă enervez. Îmi controlez propriile sentimente. Eu aleg....

Nu-mi vor permite. Pot să creez o prezentare eficientă.

Trebuie să fac aceasta. Îmi este bine să fac aceasta.

Trebuie. Prefer.

Ei, aşa sunt eu. Pot alege un alt comportament.

Doar dacă. Voi face.

Lucrurile se înrăutăţesc. Ce soluţii putem găsi?

Reactiv sau proactiv?Dacă eşti furios sau supărat pe cineva-

numără până la 10 sau ia-ţi o pauză mai lungăCând eşti supărat pe comportamentul altei

persoane faţă de tine- ia în considerare şi alte motive ale comportamentului acelei persoane

Când relaţionezi cu o persoană dificilă:“Cred că nu-i este uşor să....”

Când cine pune presiune pe tine: “Mă voi gândi la aceasta.”

Când eşti furios sau anxios: apă rece sau respiraţie adâncă

Reactiv sau proactiv?Când eşti stresat: bea o cană fierbinte de ceai

verdeCând îţi este teamă sau te simţi descurajat:

energizează-te cu exerciţii fiziceCând ai o obsesie: distrage-ţi atenţia, îndreaptă-te

către activităţi constructive, cere părerea celorlaţiCând te simţi depăşit, confuz sau lipsit de

inspiraţie: conectează-te la naturăCând ai un eşec, întreabă-te:

“Care-i lecţia pe care s-o învăţ de aici?””Cum pot să învăţ din această experienţă?”“Dacă aş gândi “outside the box”, care ar fi

răspunsurile mai bune pe care le-aş putea da?”

Gândirea pozitivă

Gândirea pozitivă1.   Elimină discuţiile interioare negative

Conştientizează momentele când gândeşti negativ

Conştientizează de ce anume nu ai încredere în tine (ce ţi-au spus cei semnificativi pentru tine şi ai interiorizat)

De fiecare dată când spui ” Nu pot … ” opreşte-te şi  întreabă-te: ”de ce nu pot ? ”.

2.  Afirmaţii pozitive ( maxime, aforisme, citate motivaţionale)

Gândirea pozitivă3. Creează descrieri pozitiveFă-ţi un obicei din a crea imagini şi poveşti

optimiste despre tine şi cei din jur. Stabileşte-ţi un vis şi încearcă să îl vizualizezi

materializându-se. 4. Înlocuieşte influenţele negative cu cele

pozitiveIdentifică factorii externi negativi din viaţa ta. Evită să discuţi planurile tale cu oameni care

nu te încurajează şi nu îţi susţin visurile (”La ce bun?”).

Înconjoară-te cu oameni care te motivează.

Gândirea pozitivă5. Concentreaza-te pe prezent

Concentrează-te pe lucrurile pe care le ai de făcut ACUM.

Nu te lăsa împovărat de trecut sau de teama faţă de viitor.

Asumă-ţi azi responsabilitatea pentru ce ai / vrei să faci şi acţionează.6. Controlează-ţi fricile

Întreabă-te ce temeri ai. Care este cel mai rău lucru care ţi se poate întâmpla?

Analizează pas cu pas temerile tale şi vezi unde poţi să le transformi în ceva pozitiv.

Analizează beneficiile schimbării.

Gândirea pozitivă

7. Bucură-te de momentele pozitive

Concentrează-te pe ce ţi se întâmplă bun în viaţă.

Fă din aceasta un obicei conştient. Începe prin a aprecia tot ceea ce ai acum. O stare de recunoştinţă ajută foarte mult la gândirea pozitivă.

ASERTIVITATEA

Asertivitatea

Asertivitatea nu este nici agresivitate, nici pasivitate, este un comportament care asigura o comunicare eficientă între oameni şi o colaborare cu puţine conflicte.

A fi asertiv = să fii într-un acord profund cu valorile şi obiectivele tale personale, ceea ce îţi conferă suficientă putere de a spune ceea ce crezi, indiferent de părerile bune sau proaste ale celor din jur.

Caracteristicile persoanelor asertive: încrederea în sinecredinţele pozitive despre sine optimismul curajulo mare capacitate de planificare şi pregătire a unui plan

personal de dezvoltare.

Asertivitatea

Asertivitatea se manifestă prin următoarele tipuri de comportamente:

exprimarea într-un mod adecvat a sentimentelor, nevoilor şi opiniilor, ţinând întotdeauna cont de sentimentele şi nevoile celor din jur;

comunicarea într-un mod clar a dorinţelor; respingerea, într-un mod politicos, dar ferm, a

lucrurilor nedorite; recunoaşterea meritelor celor din jur, însă fără

minimizarea propriei persoane; amânarea furnizării unui răspuns necesar „pe

loc”, oferind ca alternativă refuzul categoric (“Chibritele”).

Asertivitatea „Drepturi de comunicare asertivă”:1) Am dreptul sa mă auto-evaluez şi să îmi

asum responsabilitatea pentru comportamentul, gândurile, sentimentele şi emoţiile mele;

2) Am dreptul să aleg să refuz un lucru fără a mă justifica;

3) Am dreptul să nu mă simt responsabil/ă pentru problemele altcuiva şi să nu găsesc soluţii pentru acestea;

4) Am dreptul de a ma răzgândi;5) Am dreptul să fac greşeli şi să mi le asum;

Asertivitatea

6) Am dreptul să spun: „nu”, „nu ştiu”, „nu înţeleg” şi „nu vreau”;

7) Am dreptul să mă comport independent de bunăvoinţa pe care mi-o arată / mi-a arătat-o cineva fără să i-o fi solicitat în avans (cu alte cuvinte… am dreptul să nu mă simt îndatorat când cineva îmi face o favoare nesolicitată);

8) Am dreptul să iau decizii ilogice;9) Am dreptul de a nu empatiza emotiv în

anumite situaţii;10) Am dreptul să spun „nu-mi pasă”, „mi-e

indiferent”, „nu mă priveşte”, „nu e problema mea”;

Managementul timpului

Chestionar managementul timpuluiScor:

Între 80 şi 100 de puncte: un excelent  manager al timpului Între 60  şi 80 de puncte: bună utilizare a timpului    Între 40 şi 60 de puncte: utilizare acceptabilă a timpului    Între 20 şi 40 de puncte: utilizare mediocră a timpului Între 0 şi 20 de puncte: lipsă a controlului

Pont: dacă reuşiţi sa vă îmbunătăţiţi scorul cu minimum 20 de puncte, este foarte probabil să constataţi că, deja, aţi câştigat între o oră şi două ore pentru fiecare zi de lucru!

Notaţi 6 activităţi care sunt foarte important de îndeplinit pentru voi în următoarea perioadă.

Stabiliţi care dintre acestea sunt priorităţi şi care urgenţe.

Cât de greu v-a venit să faceţi împărţirea?

Pe care dintre ele preferaţi să le faceţi mai întâi?

ChestionarulCe metode de organizare a timpului aţi sesizat în cadrul chestionarului?Ex.: "Prioritizez sarcinile, în ordinea importanţei, în fiecare zi". 

Pe care dintre aceste dintre metode aţi dori să o puneţi în aplicare chiar din acest moment?

Managementul timpuluiSfaturi generale

Analizează-ţi precis modul în care îţi administrezi timpul- necesitatea etapei de “diagnostic”

Alege obiective care să te motivezestabileşte obiective specifice- clare şi bine

definite, măsurabile, realiste, relevante şi care să aibă termen limită de timp

listează obiectivele în scrisStabileşte-ţi câştigurile (cantitative/ calitative) în ceea ce

priveşte resursa timpFixează-ţi priorităţileCunoaşte-ţi activităţile cu impact mareStabileşte-ţi urgenţeleStabileşte-ţi o strategieAcţionează folosind strategia particulară pe care ai ales-oFii consecvent.

Managementul timpului

Un sistem de priorităţi bine definit este rezultatul unei reflecţii şi expresia alegerilor noastre.În general avem tendinţa de a face:

ceea ce ştim,  înainte de ceea ce este nou pentru noi

ceea ce ne cer alţii, înainte de ceea ce am ales noiceea ce ni se prezintă, înainte de ceea ce este

important pentru noiceea ce merge repede, înainte de ceea ce

necesită timp.

Managementul timpului

ExemplificarePlanul zileidata şi o împărţire pe ore a zilei de

muncă;priorităţile zilei (grupate);

urgenţele zilei;ceea ce trebuie făcut(obiectivele personale);

telefoanele ce trebuie date;întâlniri planificate.

Managementul timpului

Obiectivele planului zilei:

raţionarea priorităţilorprevederea timpului pentru întreruperi- arii de

timp “libere” pentru a câştiga în disponibilitate

Obs: zece minute pe zi pentru a reflecta la modul de utilizare a timpului de care dispui nu înseamnă timp pierdut!

Managementul timpului

Cum să întrebuinţezi planul zilei:

Stabileşte-ţi prioritatea zilei/priorităţile zilei şi momentul la care să realizezi activitatea prioritară.

Notează-ţi tot ceea ce ai de făcut, după natura activităţii (a telefona, a vedea pe cineva, etc.).

Notează-ţi întâlnirile planificate, la orele prevăzute.

Restul timpului “liber”- întreruperile inevitabile.

Respectă planificarea făcută!