Curs Interfete

8/6/2019 Curs Interfete

http://slidepdf.com/reader/full/curs-interfete 1/22

Introducere

HCI human computer interaction:om, terminal masina (computer), canal de comunicatie.

Se are in vedere omul in creerea interfetei (sistem centrat pe om)- human centred.Pentru canal de comunicatie.

Canalul se rezuma la legatura dintre emitator si receptor.Problematica canalului de comunicatie se adreseaza din perspectiva paralelipipeduluicomunicarii.

D= dinamica semnalului (Plaja de valori)t= timpulorice semnal are o durata limitata

Sn= raportul de semnal zgomot

Standardul de interfata USB (universal serial bus).Posibilitati de conectare de tip „open” permit extensia in cascada. Pt USB 1.0

(full sped 12Mbps low speed 1,5Mbps) si USB 2.0 high speed 450Mbps4 fireMod de operare diferential.

Mod de operare diferential. Nr mazim de periferice 127Tehnica de acces multiplu (multiplexarea

in timp de TDMA)

Unei operatii i se aloca un anumit nr de frame de timp.

1



Frame de timp=1µs USB 1.0; subfraem de timp 125µs doar pt high speed;nivel de tensiune de alimentare= 5V Pe date 0.8V si 2.4V; lungime maxima detransfer 5m pe cablu.

Conceptul USBSe bazeaza pe 3 subconcepte: pipe ;device addres; end point. In cadrul

aceluiasi dispozitiv trimit identificatori diferiti (16 tipuri diferite de perechii)

Formatul datelor USB sub forma de pachete: 5 tipuri de pachete de date- token- start of frame (sof)- data- hendshaeke- speciale

token= cel mai complex. Initiat de gazda.

signal pid addr End point crc

8 biti 7 biti 4biti/endp 5biti pachagePID

0 1 2 3 0 1 2 3

token out 00 token de tip aut 0100in 01setup PID 1,01,0 ÷

PID0,PID1,PID2,PID3SOF--- 01 01 (vine urmatorul frame)

SYNC PID SECVENTA DATE CRC

8biti 8biti 11biti 5biti

DATA

SYNC PID Secv date CRC

8 8 81920÷

Handshake

SYNC PID

8 8Poate fi de mai multe tipuri in fct de pid.ack not ack stall

pachetul special pachetul pre transmis la schimbarea vitezei.

synch pid

Protocolul USBSunt 4 tipuri de transmisii de date:1 transferul de control vocas transfer.Se defineste in cel putin 2 sau 3 etape: prima etapa e de setup. 2 date . si a 3-a etapade stare status.

In setup gazda trimite un token. In date dispozitivul trimite sau primeste date in fct de pidul de la token. In faza de atare dispozitivul genereaza handshake-ul.

2



2 transferul izocrom. Este potrivit pt transmisia cu rata constanta care admit erori.Poate fi uni sau bidirectionala. Permite accesul pe usb cu o intarziere.nu seretransmite in caz de eroare. Dim maxima a unui pachet e de 1023 octeti. Transfer maxim 8000Mbps.3 transferul de tip bulk(total).Poate fi bidirectional, e specific transmiterii unor cantitati mari de date cu precizie lacare timpul nu este critic. (scanerul).4 transferul prin intreruperi.Este unidirectional. Folosit pt structuri de date de mici dimensiuni care apar in timplent (tastatura).

Interactiunea om-calculatorSimturile umane>24 fps pt a vedea continu.Omul e caracterizat de 3 tipuri de procese. Si 4 tipuri de memorii.

Procesul senzorial-perceptual.Procesul motor Procesul cognitivMemorie de tip buffer senzorial-auditivMemorie de tip buffer senzoriala vizualaMemorie de lucruCaract pentru procesoare

- Perioada ciclului de lucru τ[ms]- Exista 2 categorii de valori : - valori normale

valori limitaPentru procesorul visual τ = 100 ms iar valorile limita sunt intre 50 si 200 ms.

Procesorul motor τ = 70 ms cu limitele 30 si 170 ms.Procesorul cognitiv τ = 240 ms cu limitele 105 si 370 ms.Pentru un ciclu complet τ = 410 ms cu limitele intre 185 si 749.Pentru memorii exista 3 caracteristici : capacitatea µ , 3ersistent δ [ms], tipul decodificare k.memoria vizuala (process continuu)

µ= 17 caractere δ= 200 msminim 7 caractere k – fizica 1/1 – ceea ce vad aia retin

memorie auditivaµ= 5 sunete δ = 1500 ms k – fizica

int. 4.4÷6.2 limita 900÷1900

memorie de scurta durataµ = 3 simboluri δ = 200 ms k – fizicaint. 2.5÷4.1 limita 70÷1000 ms

memorie lunga durataµ = infinita δ = infinita k – semantic

3



Modele de comunicare om-calculator

Formalizare X≡Y

P(x) – prob. de a se emite simbolul XP(y) – prob. de a se receptiona simbolul Y

Matricea de zgomot

P(Y/X) = ( P(y 1 /x1 ) P(y 2 /x 2 )…….P(y n /x n ) )

( P(y n /x 1 ) P(y n /x 2 )…….P(y n /x n ) )

zgomot “alb” - cel mai pacatos

purtatoare haoticaschema de corelare a zgomotului

model de com. dat de rolul omului in sistem1) modelul de tip utilizator (client - server)2) operator (model SRA – system de reglare automat)3) programator (model “instrument” (tools))din cele 3 modele rezulta modele tip de actiune care determina tipul INTERFETEICaracteristici ale modelelor 1) sensul , directia in care are loc comunicarea

-comunicare simplex-comunicare duplex

-full duplex (cele 2 canale exista simultan)2) directionalitatea

-unidirectional-broadcasting

3) tipul canalului sensorialactiuni standard (textual)actiuni nonstandard (vocal, visual, tactil)

4) limbajul- simbolic (textual, gestial – bazat pe mesaj)- nonsimbolic – bazate pe patern-uri (recunoasterea formelor verbale,auditive, vizuale)

Modelul utilizatorOm in fata calculatorului, om care apeleaza un serviciu (ATM-urile, sist. derecunoastere si acces )comunicare duplexdirectionala

raspunsul este standard sau raspuns multimedialimbajul – sibolic textual

- nonsimbolic bazat pe patern-uri

interogare =>raspuns <=

4

xєXP(x)

yєYP(y)



Modelul operator (SRA)Calculatorul este un inteermediar intre om si processor

PID – proportional integrator derivator

∫ ∑∈=+∈=0

T id p dt k k k u

cbsas

k D H

++

=2

)(

Modelul instrumentCalculatorul e o unealta de dezvoltare ce pune la dispozitie facilitateInterfetele au particularitati specifice acestui scop (CAD)

Comunicare vocalaApeleaza la tehnici de tip ASR – Automatic speech recognition

SDVR - speaker dependent voice recognitionSIVR - speaker independ voice recognition

IWR – independent word recognitionCSR – continuos speech recognition

Tehnici de recunoastere a vorbirii- densitatea spectrala (pt o combinatie de sunet avem o distributie a frecventei

pe toata durata vorbirii)- nu exista frecventa unica pt simbol

frecventa , comportarea in timpcriteriu energetic

Interfete pt identificarea automata si captura datelor (AIDC )Scopul AIDC este de identificare si colectare directa a datelor de catre un sistemde prelucrare a informatiilor fara a utiliza tastatura.Ca obiective : eliminarea erorilor de introducere a datelor , accelerarea procesului6 tehnologii fac parte din familia sistemelor AIDC1) tehnologia cardurilor 2) tehnologia codurilor de bare

3) tehnologia identificarii pe baza de radio frecventa (RFID)4) tehnologii de comunicare a datelor (GPRS , IRDA)5) tehnologii emergente (care fuzioneaza) ; tehnologii de recunoastere a vocii, aformei….6) tehnologii de furnizare si aprovizioanare (specifice industriei)

Tehnologiile codurilor de bare- au aparut la inceputul anilor 50 in USA

Principii generale- utilizeaza o anumita simbolistica , a codificare a datelor - citirea optica a simbolurilor

- scanarea si decodificarea- conversia de date si verificarea lor

5



- printarea codurilor de bare

Simbolistica se refera la elementele grafice utilizate la codificarea informatiilor, siacestea pot fi:

- bare / linii- puncte + spatii dintre eleIn functie de simbolistica si topologie, exista 2 familii mari de coduri de bare :- liniare – bare de diferite grosimi , pe un singur rand- 2D – stocked bar codes (1)

- matrix codes (2)(1) – straturi suprapuse (nu doar pe un rand)(2) – foloseesc puncte in diferite dispuneri

Cele binare pot sa codifice 20-25 caractere .Cele 2D intre 100-2000 caractere , pot sa codificePrincipii generale de codificare (de aranjare a codurilor de bare)

- sa codifice caractere escii (alfanumerice si cateva simboluri)

- oricare ar fi cod , incepe cu character de start si se termina cu unul de stop- unele coduri de bare contin inaintea caracterului de stop caractere de control- se utilizeaza linii/bare de diferite grosimi si spatii de diferite latimi. Exista

rasportori bine determinati intre acestea

Enemplu:CODE 39 (3 of 9)

Initial s-a numit USD3. este un cod liniar.Setul de caractere codificat:

- cifre: 1 – 9;- litere mari: A – Z (majuscule);

- simboluri: spatiu, semnele „-”, „+”, „%”, „$”, „/” si punctul „.”Poate sa aiba lungime variabilaCaracterul de control este obtional.Destinatia este o gaba larga de produse si aplicatii.Elemente de codificare (fiecare caracter este codificat cu 9 simboluri)Foloseste 9 elemente (3 late si 6 inguste):- 5 tipuri de linii- 4 tipuri de spatiiLa elementele de codificare intervine spatiul sau linia ingusta ca separator decaracter.Dimensiuni si rapoarte dimensionale:

- latimea liniilor inguste: 0,508 mmRaportul dintre latimea liniei groase si cea inguste este situat intre 1,8 – 3,4.

ScanareaExista 2 tehnologii de scanare:- sisteme cu laser (Laser Bar Code Reader) – reflectarea razei laser;- CCD reader (Complete Charge Device) – captura de imagini.

Tehnologia cardurilor AIDC(Automatic Identification and Data Collecting)

6



1950 – primul card in USADomenii de aplicatii:

- pentru plati electronice (tranzactii) E-moneyo familii de carduri bancare

o carduri pentru cumparaturi

- identificare, securitate si acceso carduri ID

o carduri de acces in cladiri, zone restrictionate

o carduri de acces la servicii de transport public

- carduri pentru servicii medicale- carduri pentru aplicatii in managementul transporturilor Carduri fizice si tehnologii utilizate

Carduri- optice

- magnetice („magnetic strip card”)- smartcardCele optice se bazeaza pe modelul Holent (cartela perforata)Smartcard-urile- IC cu microprocesor („chip card”) – pot retine date- IC memory card (ROM)- Optical memory card (o bucatica de CD)

Tip cardcaracterstica

Capacitate [bytes] Procesarea datelor Cost

Card reader

Magnetic 140 - 0,2 – 0,75 $ / 750 $

IC mem 1K - 1 – 25 $ / 500 $

IC microprocesor 8K Uzual sunt

microprocesoare pe8 biti

7 – 15 $ / 500 $

Otical memory card 4M - 7 – 12 $ / 3000 $

Carduri combinate (carduri „hybride”)

Dupa modelul de citire cardurile pot fi:- cu contact direct (treci cardul printr-un dispozitiv)- fara contact

- tehnici RF (wireless)Carduri magneticePrincipiul de functionare

- principiul fizic de inscriptionare a datelor Conversia impulsurilor electrice in date (secvente binare) se face prin utilizarea

tehnica a 2 frecvente cu faza coerenta.Banda magnetica este organizata in piste.Primele 2 track-uri contin informatii, al treilea e de back up.

Formatul datelor:Exista 2 standarde:

A) ANSI / ISO / BCD – 5 biti, din care 1 bit pentru paritate si 4 biti pentru caractere

(24

= 16 caractere).- caracter de control („<” , „>”)

7



- caracter de start – sentinel („;”)- caracter de end – sentinel („?”)- caracter de separare a campurilor (fold separator) („=”)Datele incep cu o secventa de Ø si se sfarsesc cu caracterul LRC (LongitudinalRedundancy Check)

B) ANSI / ISO / ALPHA – 7 biti (carduri alfanumerice), din care 6 biti de caractere(26 = 64 caractere) si 1 bit de paritate. Caracterele speciale, control, start si sfarsit aualte simboluri; & = separator.Exemplu:Track 1: | SS | FC | PAN | Name | FS | Aditional Data | ES | LRC |Track 2: | SS | PAN | FS | Aditional Data | ES | LRC |Track 3: blank SS = start sentinelFC = formatul carduluiPAN = primary action (maxim 19 caractere)FS = Fild separator

AD = date aditionale (Exp Date – data de expirare a cardului, PIN-ul encripted etc.)ES = end sentinel Name = 26 caractere alfanumericeSmart Card

Terminalele Touch Screen Display

Scopul este idepartarea oricarui dispozitiv I/O de interfatare cu omulTehnologii:

- IR (infrared) – 2000 – 700 nm- Capacitiva

- Rezistiva- Acustica- Inductiva

Display:- CRT- LCD (TFT = tiny field transistor)- Plasma (ioni)

Microbinding = de opturare a semnalului prin apasare

Tehnologia capacitiva

Capacitatea parazita a tesutului uman (stray field = camp parazit).Intre punct si O se amplaseaza un conductor. Astfel se realizeaza o modificare

a frecventei ascilatorului.

Distanta dintre P(x,y) si O este o relatie neliniara in functie de frecventa.

Projected capacitive

- 2 folii de tip grad

8



- se modifica capacitatea punctual

T.S acustica cu unda acustica de suprafata(ASW)SAW – surface acustice wave

Camp acustic;(receptor acustic)

- generatori transmitatori piezo(la o frecventa 50Mhz),la o apasare se modificadeplasarea rectilinie- pot determina forta de apasareCele capacitive:rezista oriunde(nu depinde forta de apasare)

- limitary: nu merge daca ai manusa,cu creionul

Tehnologii rezistive

9



1- protectie2- strat rezistiv x(rez.x)3- strat rezistiv y(rez.y)4- protectie

Intre 2 si 3 un grad de microdistantiere sferice

10



- pastreaza stratul de baza rezistiv pe care adauga electrozii de x dar nu-i uneste de

ceilalti.Din µc comuta citirea cand pe x cand pe y

Tehnologia inductive-pix special care are un mic inductor Pe suprafata avem mici inductori.Penul rezoneaza cu inductorii de pe suprafata.Larezonanta locala se creaza un current.

Touch screen display controllers

11



INTERFETE BIOMETRICEBiometria:identificarea automata a unei finite pe baza caracteristicilor salefiziologice sau comportamentaleTehnologii

- recunoasterea trasaturilor fetei(face recognition 11% din aplicatii)- recunoasterea vocii(6%)- recunosterea amprentelor digitale(finger print 36%)- recunoasterea irisului 16%- recunoasterea a retinei- geometria marimii 27%- dinamica semnaturii si dimensiunea apasarii unei taste 5%- miscarea buzelor in timpul vorbirii- imaginea termica a fetei- recunoasterea mersului- recunoasterea mirosului specific- ADN

- forma urechii- geometria degetului- geometria mainii- configuratia venelor

Avantaje:1- necesita prezenta persoanei2- evita/inlocuieste pinul sau parola

Identificare se face in timp realSunt 3 procese care se intampla in biometrie

- enroll/inrolare-inregistrare-formarea bazelor de date- verificarea-date aditionale ale utilizatorului(PIN/SMART CARD)- identificarea utilizatorului-proces de comparare a caracteristicilor biometrice

Schema structura a unui astfel de sistem:

12



Identificarea amprentelor

Dactoloscopia(sec19)- amprentele au e elemente: creste si vai- alternant de creste si vai(cu lungimi diferite)e unica

Exista e tehnici de recunostere:- recunoasterea datelor amanuntite(cel mai utilizat)- recunoasterea formei globale(se izoleaza amanunte portiuni si se verifica

patternul)- punctele in care se termina o creasta- punctele in care se bifurca o creasta(omul are in medie 100 de puncte)alg. pe 30-40 de puncte

Principiul de identificare1) punctele de detaliere se reprezinta intr-un sistem de coordinate(x,y)

2) aceste coordonate se stocheaza impreuna cu datele referitoare la tangentelecrestelor in punctele respective3) stocarea se face sub forma de cod de amprente intr-un cadru care are dim.

Intre 100 octeti si 1500octeti in functie de algoritm si calitatea amprentei

Of. Finger_Print, Facial & Scan Mark&Tatoo (SMT) Information

Acest standard precizeaza:a) codificarea binara a datelor

b) conventia de transmisie a datelor

c) formatul datelor d) formatul fisierelor de stocare a datelor e) descrierea inregistrarilor

a) depinde de tipul imaginii scanate sunt 4 tipuri de imagini:imagini binare - de mica si mare rezolutieimagini pe nuante de gri - low si high resolutionimagini color pe 24 biti RGB

b) legata de rezolutia de transmitere a datelor (recurg la o interpolare, de eliminare,subesantionare)rezolutie minima de scanare 19,69 pixeli/mm

rezolutie maxima de scanare 78 pixeli/mmc) codificarea pe- 8 biti (imaginide tip gray-scale 255 de nuante de gri)- 10 biti – 1023 nuante de gri- 24 biti cele color.Datele au lungime diferita in functie de tipul inregistrarilor.d) un fisier de date este asociat unei tranzactii; exista 16 tipuri de inregistrari logiceintr-un fisier - 3 inregistrari logice cu campuri inf de tip text ASCII.- 6 inregistrari logice pentru informatie binara (imaginile)- 5 inregistrari cu eticheta (tag)

- 2 inregistrari aditionale rezervate pentru dezvoltari ulterioare.e) tipul inregistrarilor:

13



- type 1) de tranzactie – obligatorie si precizeaza scopul tranzactiei.- type 2) de tip text definita de utilizator (user defined) contine informatii despre

persoana inregistrata- type 3) inregistrare de imagine de tip gray-scale de joasa rezolutie, eventual informat compeimat

Un fisier tranzactie poate contine 14 imagini de tip 3.- 10 imagini provenind de la impresiile rulat de la fiecare deget- 2 impresii simple ale degetelor mari- 2 impresii simultane simple ale celor 4 degete de la fiecare mana.

- type 4) inregistrarile de imagine gray-scale de inalta rezolutie (identica cu type 3)- type 5) inregistrare de imagine de joasa rezolutie (identica cu type 3)- type 6) inregistrare binara de inalta rezolutie- type 7) inregistrare de imagine definita de utilizator (scanarea altui element organic)- type 8) inregistrare de imagine a semnaturii (imagine vectoriala)- type 9) poarta inregistrarea cu amanuntele amprentei

- contine date geometrice si topologice ale amprentelor de pe degete sau palme

- aceasta inregistrare contine imagine procesata din care se extrag localizareasi orientarea descriptorilor amprentei.- type 10) de inregistrare - rezervat imaginii faciale sau SMT. Este o inregistraremixta (text + imagine)- type 11, 12) inregistrari rezervate pentru dezvoltari ulterioare- type 13) inregistrare de imagine latenta cu rezolutie variabila (aici se depuninregistrari mixte, imagini remanente cu rezolutie slaba)- type 14) inregistrare de imagine tenprint cu rezolutie variabila (inregistrare mixta

pentru 10 degete prin rulare si atingere simpla)- type 15) inregistrarea palmei cu rezolutie variabila (pana la 6 tipuri de inregistrare:2 pentru intreaga palma, 2 in pozitie de scris, 2 cu parti ale palmei)

- type 16) inregistrare de imagine cu test definita de user (versiunea etichetata (tag) atipului 7)

SENZORIPrincipii de functionare pentru amprenta tactila.

- capacitiv (arce de microcapacitoare acoperite cu dielectric). Avantaj:necesita amprenta reala. Dezavantaj: probleme cu umiditatea si uscaciunea

- termic (imagine capturata succesiv). Masoara temperatura diferential (intrecreste si vai). Avantaj: se poate obtine o imagine mare de calitate, senzorulse pastreaza curat, lucreaza la temperaturi scazute si in medii umade.Dezavantaj: achizitia depinde de modul de citire, consum de putere mare,

latenta mare la imagini termice.- E-field (monitorizeaza campul electric). Avantaj: imagine fidela, se

recomanda cand nu se pot utiliza cei optici sau capacitivi. Dezavantaj:rezolutie slaba, se obtine o imagine de mici dimensiuni.

- optic (este cel mai raspandit (CCD)). Avantaj: pret redus. Dezavantaj: usor de pacalit cu mulaj (poza), latenta imagini anterioare.

- presiunea pe suprafata (presiunea de apasare a crestelor si cea a vailor).Arie sensibila piezoelectric. Avantaj: admit degete umede, aria de sesizaremai mare (se poate capta intregul deget). Dezavantaj: imagini binare.

Domenii de aplicare:- acces si monitorizare (time & atendance) 16%

- agentii guvernamentale 15%- corporatii multinationale 11%

14



- industria sanitara 10%- securitatea accesului 9%- corporatii financiare 8%- securitatea aeroporturilor 7%- hoteluri si cazinouri 1%- piata dfe consum 9%- altele 13%

Parametrii functionali- EER – enroll error rate (<0,1%)- Timpul de inrolare (<100 ms)- Timpul de verificare (<100 ms)- Timpul mediu de identificare pentru 100 persoane (<400 ms)- FAE (false alarm error) (0,001%)

Curs

Interfete haptice

Def.: haptica este o ramura a tehnologiei interfetelor care se ocupa de creareasenzatiilor de contact, atingere, termic.

Un principiu al hapticii este reactia (feedback-ul) sistemului catre utilizator.

Curs 10Interfete inteligente

Aceste mecanisme iumplementeaza un anumit grad de inteligenta artificiala.- personalizarea interactiunii om-masina

- user friendly (interfata prietenoasa)Componenta software a permis:- interfete grafice- principiul de adaptivitate- interactivitate (acceptare comenzi + feedback) – interfata conversationalaAdaptivitatea- isi modifica parametrii in functie de mediul (profilul de utilizare) astfel

incat relatia om-masina sa fie optima din punct de vedere ergonomic(luminozitate, contrast, volumul sunetului)

- isi schimba compozitia (configuratia) in functie de profilul utilizatoruluiAtributele interfetei inteligente:

- capacitatea de invatare- tratarea situatiilor aproximativ- capacitatea de autoorganizare (self adapting)- rationamentul intuitiv

Model IA:- sisteme bazate pe rationamentul formal (sisteme expert)- modele conexioniste (retele neuronale)- sisteme cu logica fuzzy (FIS – fuzzy interface systems)- combinatii

Ofera servicii personalizate invatand din deciziile utilizatorului. Ele se bazeaza

pe un mediu software flexibil.- adaptive route advisor

15





Esenţa dezvoltării interfeţelor grafice în medii visual constă în orientarea pe obiecte.

Entităţile vizuale într-o interfaţă grafică:1. fereastra2. iconuri (imagini)3. controale

– se mai definesc ca elemente de interacţiune – butoane de comandă – câmpurile de text:

- de tip etichetă (nu se modifică)- casete de editare- opţiunile:

- casete cu listare- casete cu validare- casete combinate- butonul de opţiune

- cadre (frame)- containerele OLE- barele de derulare4. meniurile:

- bare de meniuri- elemente de meniuri- meniuri pop-up

Resurse software in medile vizualToolbox din mathlabDeal and Gauges- Global Ectiv X Library

- Instrumente de măsură cu indicaţie unghiulară- Butoane & Comutatoare- Instrumente dem. din aviaţie- Demo Joystick Control- Dispozitive de afişare cu eduri- Cadrane lineare- Bloc de măsură liniar - Indicatoare procentuale- Afişoare numerice Slidere

INTREFEŢE AVANSATE PENTRU SIMULATOARE- pentru formarea deprinderilor de operare a simulatoarelor complexe şi

pentru controlul proceselor - pentru conducerea unor vehicule – autovehicule- pentru instruire, formarea îndemânării în operaţii manuale pretenţioase

AVANTAJE:- securitatea completă în procesul de instruire- economia de energie- posibilitatea de creare de scenarii (situaţii) extreme- evitarea uzurii instalaţiilor reale- posibilitatea de analiză a datelor şi evenimentelor simulate

SIMULATOARELE DE ZBOR:Sunt un sistem complex menit să creeze un mediu virtual al spaţiului de zbor

şi parţial al aeronavei cu scopul de antrenament.

17





n

d

Bazele proiectării ţin seama de:1) conceptul de utilizalulitate principii de proiectare2) modelarea utilizatorului

Un sistem e utilizabil dacă îndeplineşte concomitent urm. condiţii:

este funcţional

este uşor de folosit

este stimulativ şi uşor de învăţat

este agreabil3) categorii

inteligibilitatea (uşurinţa de învăţare)- predictibilitatea = cunoaşterea efectelor acţiunilor viitoare- integrabilitatea = capacitatea de evaluare a efectelor

acţiunilor trecute- familiaritatea = măsura în care se valorifică experienţa

trecută a utilizatorului- generalizabilitatea = posibilitatea de a extrapola

cunoştinţele valabile asupra unor situaţii similare

flexibilitatea- iniţiativa de dialog = se referă la libertatea utilizatorului

de a iniţia interacţiunea fără restricţii suplimentare- dialogul multiplu se referă la interacţiunea multimodală

(mai multe „fire” de dialog simultan)- migrabilitatea = se referă la capabilitatea de a transfera

controlul de la om la sistem şi invers (partajareacontrolului)

- substituivitatea = capacitatea sistemului de a substitui(renunţa) la indicaţii echivalente

- personalizarea- adaptabilitatea (proprietatea de a permiteutilizatorului să configureze în limite largi setul deinstrumente şi unele mecanisme de interacţiune cuinterfaţa la iniţiativa utilizatorului.- Adaptivitatea (proprietatea sistemului de a semula după utilizator exigenţe şi stil de lucru)

rolusteţea = arhitectura trebuie să fie fiabilă şi tolerantă la erori

1) observabilitatea = capacitatea de a evalua sistemul pe baza reprezentărilor perceptuale din interfaţă.a) navigabilitatea = pasivă şi fără efecte secundare

b) valori implicite (default) = înlesnirea interfeţeiutilizatorului diminuând efectele unor emisiuni

c) accesibilitatea = să ajungi simplu din starea curentăîn oricare altă stare şi să revii uşor

d) persistenţa= comunicarea omului cu proces după cea dat comanda (actul de comunicare stabil pânăcând e pus de valoare)

2) Recuperarea din erori

- recuperarea progresivă (forward error recovery)

19



- recuperarea regresivă (efectul de undo) trebuierespectat principiul efectului comparabil

3) Reactivitatea (măsură a rapidităţii răspunsului sistemuluila cererile utilizatorului)

4) Concordanţa cu obiectivele- completitudinea (realizarea tuturor funcţiilor specifice domeniului)- adecvanţa (realizarea tuturor funcţiilor după cumle înţelege utilizatorul (în mod adecvat acestuia))

Modelarea utilizatorului

A – modelarea cerinţelor B – modelarea cognitivăA – requerentsAu în vedere modelarea paletei de profiluri ale utilizatorului.

Se are în vedere:- rolul lui (ce e el = operator ocazional, director)- nevoile de comunicare cu sistemul cantitativ şi calitativ =>mesajele de

alarmă- obişnuinţele- preferinţele- activitatea desfăşurată (dezvoltată de sisteme, pentru utilizator, curentă )- gradul de familiarizare cu sistemul- cât de frecvent lucrează cu sistemul- experienţa generală a utilizatorului (vechimea în funcţia specificată)

S-au elaborat câteva metodologii de proiecte

a) metodologic socio-tehnică (tehnologie + contextulorganizaţional)

b) proiectarea participativă (modelul scandinav)c) proiectarea pe baza studiului etnografic (proiectanţii

devin utilizatori)B – modele cognitiveExistă 3 metode cognitive:1) modelul mintal (prin învăţarea şi folosirea sistemului de calcul)2) imaginea sistemului (interfaţa înţeleasă în sensul cel mai larg)3) modelul conceptual (reprezentarea completă, exactă, coerentă a tuturor

caracteristicilor relevante ale sistemului din punct de vedere al utilizatorului) este

caracteristic instrucţiunilor

Specificul proiectării interfeţelor- efectul destinat proiectării interfeţelor reprezintă ½ din timpul de

programare- beneficiarul nu ştie de la început cu exactitate cum arată interfaţa deci

apare metoda prototipurilor succesiveEtape de proiectare- analiza şi sinteza- implementare, testare şi validare- întreţinerea, extinderea şi integrarea în alte aplicaţii

Criterii de proiectare1) structură globală şi rolurile bine definite pentru utilizator

20



2) integrarea netedă cu sistemul şi cu mediul de operare a aplicaţiei deinterfaţă

3) adecvarea la experienţa utilizatorului pe cât posibil4) suport de proceduri de urgenţă5) optimizarea criteriului de timp real şi a încadrării utilizatorului6) informarea echilibrată a utilizatorului7) suport pentru activităţi de dezvoltare şi întreţinere a sistemului (inclusiv

testare şi simulare)Evaluarea aplicaţiei

Verificare + validareSunt 4 căi de evaluare a evaluatăţii:

1) metode automate (se folosesc softuri de evaluare)2) metode empirice (experimentale) recurgerea la utilizatorii finali3) metode formalizate (metode de calcul a unor măsuri de utilizabilitate)4) metode neformalizate (se dă verificare către un grup de experţi în

utilabilizitate)

metode evaluare parcurgere cognitivă-evaluativă parcurg toatesecvenţele

pentru proiect de acţiuni permise de interfaţăevaluarea euristică (mai multă evaluare critică)

evaluarea implementării (5 utilizatori descoperă 75% din erori)

evaluarea cooperativă (tehnicoobservaţională de „gândit cu voce tare”) utilizatorule şi coevaluator (comentează)

- analiza automată a protocoalelor (metodologie completă de evaluare prinabordarea sistematică a analizei)

21



1. Conceptul de interfata (introducere).

Definitia sistemului om-masina, paralelipipedul comunicarii,

comunicarea multimedia pag 1

2. Conceptul de interfata standard. Interfete standard, USB

pag1-2

3. Interactiunea om-calculator, formalizarea procesului de

comunicatie, abordarea probabilista, caracteristica ce defineste

modelul de comunicare. pag3

4. Modele de comunicare om-masina, modelul client-server,

modelul

operator, modelul "instrument". pag4

5. comunicarea vocala om-calculator -- schema. pag5

6. Tehnologii AIDC. pag7

7. Tehnologia codurilor de bare. Pag5

8. Tehnologia cardurilor.pag7

9. Tehnologii constructive Touch Screen. pag8

10. Interfete biometrice -- tehnologii + schema. pag12

11. Identificarea amprentelor.pag13

12. Senzori pentru amprenta tactila. pag14

13. Interfete haptice (problematica interfetlor

haptice).pag15

14. Interfete inteligente (problematica interfetelor

inteligente,

agenti de interfata). pag15

15. Agenti de interfata. pag16

16. Principiul unei aplicatii de interfata inteligenta. pag17

17. Resurse software in mediile VISUAL.pag17

18. Interfete avansate pentru simulatoare. pag17

19. Procesul de interactiune parametri.

20. Proiectarea interfetelor -- conceptul de

utilizabilitate in proiectarea interfetelor. pag18

21. Modelarea utilizatorului. pag20

22. Specificul proiectarii interfetelor. pag20

Documents

Curs Interfete