Curs 6 BGK

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    1/39

    BAZELEGENERALE ALE

    KINETOTERAPIEI

    CURS VI

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    2/39

    3.Procedee pentrustimularea aparatuluicardio-vascular si a

    funciilor acestuia

    4.Procedee pentru

    stimularea funcional aaparatului digestiv

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    3/39

    3. Procedee pentru stimulareaaparatului cardio-vascular si afunctiilor acestuia

    Aparatul cardiovascular, dup cum se stie,este foarte sensibil la orice fel de exercitiu fizic.

    Atunci cnd muschii, n timpul contractiei, consu-m o cantitate mare de oxigen si substante ener-getice, aparatul circulator este solicitat n modreflex s-si intensifice activitatea si s aduc n

    organism materialele energetice necesare (oxigensi substante nutritive). Modificarea debitului san-guin local si general se produce printr-un meca-nism complex de adaptare, care se poate perfec-

    tiona prin practicarea exercitiului fizic.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    4/39

    Exercitiul fizic, practicat rational si dozatcorect, antreneaz aparatul cardiovascular (si,mai ales, miocardul) pentru a face fat necesit-

    tilor crescute, determinate de efortul fizic.Diverse tulburri functionale si boli scadfoarte mult capacitatea de adaptare la efort aaparatului cardiovascular.

    Pentru recuperarea si reeducarea functiona-l a acestui aparat, kinetoterapia contribuie cuexercitii sau procedee specifice, cum ar fi:

    - miscri pasive,- contractii sau relaxri fr deplasarea

    segmentelor,-miscri active analitice

    -o serie de procedee de gimnastic vascular.- masa ul cu efect circulator.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    5/39

    Mobilizri pasive cu efecte circulatorii

    n timpul mobilizrii diverselor segmente ale

    corpului (realizat cu ajutorul unei forte externe,manual sau mecanic), datorit scurtrii si/saualungirii fibrelor musculare se influenteaz sicirculatia. n timpul executrii miscrilor ample,

    odat cu ntinderea fibrelor musculare, se ntindsi vasele de snge, calibrul lor de micsoreaz sicontinutul lor este mpins dincolo de teritoriul ncare se actioneaz.

    Odat cu scurtarea fibrelor musculare, sepreseaz asupra vaselor de snge, realizndu-se,de asemenea, un efect de stimulare mecanic a

    circulatiei. n repaus, vasele de snge si reiauforma si calibrul initial, reum lndu-se de sn e.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    6/39

    Prin acest mecanism de pompare, sngeleeste mpins cu mai mult putere si mai repede

    prin vasele sanguine, efectul resimtindu-se cuintensitate mai mare asupra circulatiei de ntoar-cere, din vene si capilare.

    Dintre miscrile pasive, circumduciile sunt

    cele mai indicate n scop de stimulare a circulateisanguine, deoarece ntind si scurteaz progresivtesuturile si vasele sanguine (mai ales la nivelulmembrelor).

    Circumductiile pasive ale trunchiului au efectasupra circulatiei globale, prin dislocarea uneicantitti mai mari de snge din organeleabdominale.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    7/39

    Pe lng stimularea mecanic realizat prinintermediul mobilizrilor pasive, aparns si o

    serie de actiuni vasomotoare reflexe, care explicefectele hiperemiante.Mobilizrile pasive, executate lent si de un

    numr mare de ori, contribuie lapstrarea elas-

    ticittii vaselor si a tesuturilor moi perivasculare.n cazurile de insuficientcirculatorie local

    sau general, miscrile pasive sunt singura alter-nativ pentru mentinerea unei circulatii sanguinecorespunztoare, dar ele trebuie lucrate cu mareatentie si prudent si bine adaptate la particula-rittile individuale.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    8/39

    Contractii si relaxri musculare locale

    Contractiile izometrice ale unor grupe demuschi (la nivelul trunchiului sau membrelor),urmate de relaxri, preseaz pe tesuturi si vase,exercitnd asupra lor o actiune mecanic degolire si umplere alternativ.

    Aceast schimbare succesiv de tensiunifavorizeaz circulatia local a sngelui, fr a

    ngreuia munca aparatului cardiovascular.Efectul trofic al acestor contractii si relaxrieste dovedit prin cresterea n volum a muschilorastfel exercitati.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    9/39

    Aceste exercitii sunt indicate n cazurile ncare miscrile active cu deplasarea segmentelorsunt temporar imposibile, din cauza imobilizrii n

    aparate ortopedice sau a unor procese patologicecare necesit un repaus local absolut.

    Miscri active analitice cu efecte asupra

    aparatului cardiovascular.

    Efectele miscrilor active asupra circulatieisngelui sunt cunoscute. Ele stimuleaz circulatianu numai n muschii care se contract, ci si nrestul organismului. n acelasi timp, cordul estesolicitat ca, prin contractii mai intense, s fac

    fat acestei circulatii crescute.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    10/39

    Dac organismul este sntos, miocardulpoate fi antrenat, ca oricare alt muschi, prin

    exercitii fizice executate metodic.n cazul existentei unor tulburri functionale

    sau a unor boli care contraindic efortul fiziccrescut, pentru a proteja aparatul cardiovascular,se practic numai miscri simple si usoare,analitice sau localizate, executate n limitelesubmedii sau medii din punct de vedere al fortei,

    vitezei si amplitudinii.Se vor evita miscrile prea ample siexercitiile de fort si vitez, care supun miocardulla eforturi care depsesc forta si rezistenta sa.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    11/39

    Prin exercitii analitice pot fi prelucrate pernd cele mai importante articulatii si grupe

    de muschi.Aceste exercitii se execut din pozitii cubaz mare de sustinere, pentru mentinereacrora este necesar un consum minim de energie

    si care nu ngreuiaz circulatia sngelui.Cele mai indicate sunt pozitiile de decubit,culcat rezemat si asezat.

    Localizarea si gradarea efortului se va face

    tinnd seama de necesitti.Pentru activarea circulatiei periferice suntindicate, ndeosebi, miscrile de membre, iarpentru activarea circulatiei profunde miscrile

    de trunchi.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    12/39

    n cazuri speciale se folosesc miscrile acti-ve cu efect circulator indirect sau derivativ. Adic,atunci cnd miscrile nu sunt permise sau nu se

    pot realiza la nivelul unui segment bolnav, sepoate stimula circulaia la acest nivel executndmiscri intense sau ample cu segmentul simetricsntos.

    Reacia vascular de activare se produce nsectorul bolnav la puin timp dup ncepereamiscrilor n segmentul pereche.

    Efectele derivative se obin nu numai n segmentele simetrice, ci si n regiunile nvecinate.

    Astfel, miscrile membrelor inferioare suntderivative pentru circulaia sanguin la nivelul

    abdomenului, iar miscrile membrelor superioaresunt derivative entru circula ia san uin la nive-

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    13/39

    Prin miscri de circumducie si ndoirimeninute ale trunchiului putem obine efectecongestive, iar prin miscri de pendulare si

    balans, nclinri si ndoiri laterale, putem obineefecte descongestive.Miscrile analitice si localizate sunt folosite,

    la nceput, cu pruden si msur.

    Dozarea lor poate fi crescut progresiv (maiales pe seama intensitii si amplitudinii), pnse obine reeducarea si reantrenarea aparatuluicardiovascular la efort.

    ntr-un stadiu mai avansat al reantrenriiputem folosi miscri mai complexe, cu caracteraplicativ, ca mersul pe jos n ritm de plimbare si

    pe distane scurte si diverse activiti manualeusoare si antrenante.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    14/39

    Pentru a se putea face trecerea spre viaa activsi pentru a se asigura autonomia funcional

    total a pacientului, se folosesc exerciii degimnastic de ntreinere, mersul pe teren variat,urcatul si cobortul scrilor etc.

    Exerciii de respiraie cu efect circulator

    Funciile respiratorii fiind n foarte strnslegtur cu cele cardiovasculare, concomitent cuapariia tulburrilor sau bolilor aparatului cardio-vascular se produc si tulburri ale funciilorrespiratorii.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    15/39

    Limitarea respiraiei diafragmatice, careapare odat cu insuficiena circulatorie,favorizea-z stazele n circulaie att la periferie (cianoz si

    edeme ale extremitilor), ct si la nivelul organelor (ficat, splin, rinichi); dup acestea aparstazele n mica circulaie, cu localizare mai ales lanivelul plmnilor.

    Exerciiile metodice de respiraie reantreneaz funcia respiratorie si rezolv problemastazelor, prin aciunea lor stimulatoare asupra

    aparatului circulator.Respiraiile ample si ritmice exercit presiunisi relaxri alternative asupra cordului si a vaselorde snge, presiuni care favorizeaz scurgerea

    mai activ a sngelui.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    16/39

    n kinetoterapie se vorbeste chiar si despreo gimnastic a aortei si arterelorpulmonare, carezultat al exerciiilor de respiraie.

    Cele mai bune efecte circulatorii se obinprin exerciii de respiraie care amplific miscri-le diafragmului si ale bazei toracelui. Acesteexerciii pot fi executate prin miscri libere ale

    toracelui sau prin respiraii nsoite de miscri detrunchi n diverse planuri.

    Miscrile care implic musculatura abdominal si care influeneaz funcia diafragmului sunt,de asemenea, utile, dar trebuie executate cupruden, pentru a nu mri brusc sarcinilemiocardului.

    n cazul tulburrilor cardiovasculare mairave sunt folosite miscrile asive de res ira ie.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    17/39

    Procedee de gimnastic vascular

    Ele se constituie n asa numita "gimnasticvascular", exercitnd si stimulndcirculaiaperiferic.

    Prin folosirea acestor procedee se urmreste

    att obinerea unor efecte mecanice, ct si aunora reflexe de stimulare a circulaiei sanguine(concretizat prin apariia hiperemiei, ca efect alunui reflex vasomotor).

    Sub aciunea procedeelor vasculare,capetele periferice ale arterelor si capilarele sedilat si rmn dilatate nc mult timp dup ceaciunea acestor procedee a ncetat.

    d l d l

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    18/39

    Procedeele de gimnastic vascular sunt:a. Procedeul schimbrii poziiiloreste folosit

    mai ales pentru stimularea circulaiei la nivelul

    membrelor inferioare. El se realizeaz n treitimpi, astfel:Timpul 1: din decubit dorsal, pacientul ridic

    membrele inferioare si le sprijin pe un plan

    nclinat sub un unghi de 30 45*, meninndu-leastfel att ct este necesar pentru ca o marecantitate de snge s se scurg din membreleridicate ctre prile declive (situate mai jos),

    datorit gravitaiei.De regul, membrele inferioare se menin n

    aceast poziie cteva minute, timp n careextremitile membrelor se descongestioneaz.

    l 2 l d

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    19/39

    Timpul 2: pacientul se ridic n asezat, cugambele atrnnd la marginea suprafeei desprijin. Se menine aceast poziie, miscnd

    degetele de la picioare sau gambele, pnsngele se adun din nou n extremiti.Timpul 1 si 2 se repet de cteva ori la

    rnd, dup care urmeaz timpul 3.

    Timpul 3: pacientul rmne n decubitdorsal, cu membrele inferioare ntinse pe suprafaa de sprijin si relaxate. Corpul este acoperit cu optur clduroas, iarextremitile membrelor

    nclzite.Poziia poate fi meninut 5-10 minute.

    ntreg procedeul se poate repeta de 5-6 ori si de3-4 ori pe zi.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    20/39

    Pentru influenarea mai intens a pereilor

    musculo-elastici ai vaselor de snge, exerciiul sepoate modifica prin suprimarea timpului 3, astfelnumrul de ridicri si coborri ale membrelorinferioare crescnd progresiv.

    n locul ridicrii si coborrii active amembrelor inferioare pot fi folosite dispozitivespeciale de basculare, care reduc efortul activ la

    bolnavii grav.Aceste miscri exercit alternativ presiuni,traciuni, scurtri si ntinderi ale fibrelormusculare si elastice din pereii vaselor.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    21/39

    b.Comprimarea si decomprimarea alternativaesuturilor moi ale membrelor, folosindu-selegturi elastice circulare strnse la un singurnivel(Garrot) sau fese elastice aplicate pe toatlungimea membrului inferior (benzi Esmarch).

    Mai nou, se folosesc un fel de aparate pneu-

    matice, construite pe principiul mansoanelorgonflabile, de diverse forme si mrimi, mergndde la mansoane mici, pentru membrele superi-oare, pn la adevrate costume gonflabile, care

    se folosesc pentru ntregul corp. Compresiuneacare se obine n momentul punerii lor n aciune,are efectele unei presiuni locale, pe suprafamai mare.

    S b i l l l t ii li t d

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    22/39

    Sub nivelul legturii realizate se produce ooprire a circulaiei de ntoarcere, iar dup desfa -cerea legturii rmne, n teritoriul respectiv, o

    hiperemie intens side lung durat.Legtura se aplic de 2-3 ori la rnd, ladiverse nivele si se menine 4-8 minute defiecare dat; exerciiul se repet de cteva ori pe

    zi sau la 2-3 zile.n alt variant, fasa elastic (suficient delung si lat) se nfsoar strns de la extremi-tate spre rdcina membrului si se menine

    cteva minute, dup care sedesfsoar n sensinvers.

    Cele dou procedee se pot asocia pentru amri efectul vasomotor.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    23/39

    Dup un tratament suficient de lung, se constatc circulaia sanguin s-ambuntit la nivelul

    membrelor inferioare si se menine activoarecare timp, chiar si dup ntrerupereatratamentului.

    c. Baia cald, alternnd cu baia receconstituie un procedeu foarte activ devasodilataie si vasoconstricie periferic, folositpentru reeducarea funciei circulatorii.

    Aplicaiile calde si reci se fac sub form dedusuri generale sau bi pariale si se asociaz, deregul, cu masajul.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    24/39

    Masajul cu efecte circulatorii

    Efectele circulatorii ale masajului sunt celemai bine cunoscute si sunt recunoscute astzi .

    Procedeele de masaj influeneaz circulaiasanguin pe cale mecanic si pe calereflex.

    Procedeele si tehnicile relaxatoare au oaciune vasodilatatoare lent, pe cndcele stimulative produc o nclzire si o nrosireimediat a regiunilor pe care se aplic.

    Masajul poate exercita efecte vasodilatatoarederivative si la distan, prin mecanisme reflexe.Masajul este contraindicat n cazul n care

    este prezent inflamaia sau o leziune acut a

    esuturilor si organelor.

    I di ii i t i di ii

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    25/39

    Indicaii si contraindicaii

    Tratamentul prin kinetoterapie si masaj al

    unor tulburri si boli ale aparatului cardiovascularse execut, de regul, n trei etape succesive:Etapa 1: la nceputul sedinei, se aplic

    masajul periferic cu efecte circulatorii,apoi misc-

    rile pasive ale segmentelor de membre, comple-tate ulterior cu exerciiile pasive de respiraie.Etapa 2: la miscrile pasive se adaug presi

    uni sau tensiuni finale, dup care seexecut

    miscri analitice si exerciii de respiraie nsoitede miscri active.

    Etapa 3: dac miscrile active analitice suntbine tolerate, se execut miscri complexe detrunchi si membre, de e loc si din mers.

    S t f t d l il b l i

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    26/39

    Sunt preferate pendulrile membrelor simiscrile de trunchi care nu necesit marincordri statice.

    Dozarea efortului n tratamentulbolnavilor cardiovasculari trebuie s se faccu o deosebit grij.

    Efortul nu este permis atta timp ctcordul este iritabil si circulaia sngelui

    insuficient.

    4 P d t ti l

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    27/39

    4. Procedee pentru stimulareafuncional a aparatului digestiv

    Cele mai mari si mai importante organedigestive se gsesc n cavitateaabdominal, fiindstrns legate din punct de vedere static sidinamic de cadrul osos (bazinul, coastele si

    coloana vertebral), precum si de peretelemusculo-aponevrotic (membrana alba care sustine muschiul) al cavitiiabdominale (diafragmul si perineul).

    Substanele alimentare ptrund prin gur,

    se diger si se absorb n organele abdominale sise elimin prin anus.Pe acest parcurs ele sunt mpinse prin

    miscri proprii ale organelor intraabdominale si

    prin miscarea pereilor cavitii abdominale.

    ntre funciile statice si dinamice ale pere

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    28/39

    ntre funciile statice si dinamice ale pere-lor abdominali si funciile organelor digestiveexist o sinergie funcional important.

    Astfel, gimnastica aparatului digestiv seconfund cu gimnastica abdominal si se recurgela exercitarea muschilor abdominali atunci cndse doreste influenarea funciilor organelor

    intraabdominale si tratarea tulburrilor lor.Gimnastica abdominalreprezint exercitareamuschilor care constituie centura abdominal.

    Centura abdominal uneste si solidarizeaz

    static si dinamic cele trei blocuri osoase: al bazi-nului, al coloanei vertebrale lombare si alcoastelor. Ea menine la locul ei masa visceral sila nivel normal al presiunii intraabdominale, ajutres ira ia si func iile di estive.

    Centura a omina este a c tuit in

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    29/39

    Centura a omina este a c tuit inpatru perechi de muschi lai:

    - drepii abdominali,- marii oblici,- micii oblici si- transversii.

    Exerciiile de abdomen se mpart, dup

    segmentele si grupele de muschi care particip lamiscare, n dou grupe:- exerciii de trunchi sau abdomen- exerciii de membre inferioare, la care

    muschii abdominali contribuie prin contraciistatice, de fixare a bazinului.Aceste exerciii pot fi executate pasiv, activ

    si cu rezisten, din poziia stnd, pe genunchi,

    asezat si atrnat.

    Exerciii pasive de abdomen

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    30/39

    Exerciii pasive de abdomenExerciiile pasive de abdomen, exercit presiuni sintinderi asupra organelor intraabdominale, prin

    care se stimuleaz miscrile peristaltice ale tubu-lui digestiv si se activeaz circulaia profund.n scopul nfluenrii funcionale a organelor

    din cavitatea abdominal se pot folosi:

    - miscri pasive ale trunchiului: flexia, extensia, ndoirile laterale, rsucirile si circumducia;miscrile pasive ale trunchiului se execut, depreferin din poziia asezat;

    - miscri pasive ale membrelor inferioare:flexia si extensia, abducia si adducia, circumducia coapselor; miscrile pasive ale coapselor seexecut, de preferindin poziia culcat.

    Exerciii active de abdomen

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    31/39

    Exerciii active de abdomenExerciiile active de abdomen se grupeaz,

    n miscri cu participarea trunchiuluisi miscri cu

    participarea membrelor inferioare.Dup axele de miscare, att miscrile detrunchi, ct si cele ale membrelor inferioare sempart n flexii, extensii, ndoiri laterale sau

    abducii si adducii, rsuciri si circumducii;acestemiscri pot fi executate simetric sau asimetric,pot fi simple, complexe si combinate fie ntre ele,fie cu miscrile membrelor superioare; pot fi exe-

    cutate din poziiile fundamentale stnd, asezat,culcat si atrnat, sau din derivatele lor.

    Miscrile active de trunchi se execut, nspecial, din poziiile: stnd (ortostatic), asezat,culcat.

    Miscrile membrelor inferioare cu aciune

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    32/39

    Miscrile membrelor inferioare cu aciuneasupra abdomenului se produc mai ales din articulaiile soldurilor si se execut, de preferin, din

    poziia culcat dorsal (decubit dorsal).Miscrile active de abdomen au ca scop:- tonifierea musculaturii centuriiabdominale,

    -ntrirea legturii dintre torace si bazin,- meninerea la locul lor a organelorintraabdominale,- facilitarea funciei respiratorii,

    - facilitarea funciei circulatorii,- stimularea funciilor digestive,- pstrarea poziiei corecte a coloaneivertebrale si a bazinului.

    Unele exerciii de abdomen mai ales cele

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    33/39

    Unele exerciii de abdomen, mai ales celeexecutate cu ajutorul membrelor inferioare ntinse, blocheaz toracele si stnjenesc respiraia si

    circulaia intraabdominal prin contracii staticeputernice, de aceea se recomand ca acestemiscri s fie urmate de exerciii de relaxare side respiraii ample.

    Exerciii de abdomen cu rezistenMiscrile cu rezisten ale trunchiului se exe

    cut, de preferin, din poziia asezat,iar cele alemembrelor inferioare din poziia culcat rezemat.

    Se pot executa flexii ale trunchiului cu rezisten, ndoiri laterale, rsuciri ale trunchiului, circumducii, flexii ale ambelor coapse cu rezisten,abducii si adducii ale coapselor, circumducii.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    34/39

    Exerciii pentru muschiul diafragm

    Aceste exerciii sunt, n esen, miscri derespiraie, dar nu trebuie ignorat rolula cestora nstimularea funcional a organelor din cavitateaabdominal, mai ales n stimularea ficatului si

    stomacului cu care diafragmul vine n contactdirect.Miscrilediafragmului ajut circulaia

    sngelui n aceste organe si n ntreaga cavitate

    abdominal.Miscrile de abdomen, care duc la micsora-

    rea si mrirea alternativ, n ritm respirator, acavitii abdominale, stimuleaz si ntrescmuschiul diafra m.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    35/39

    Contraciile muschilor transversi si oblici auo importan deosebit pentru dezvoltarea

    diafragmului.Se recomand ca miscrile de abdomen,att cele pasive, ct si cele active, libere sau curezisten, s se execute n ritm respirator.

    Miscrile diafragmului se pot ngreuia printr-o rezisten opus manual sau mecanic pe bazatoracelui si pe abdomen, n timpul fazelorrespiratorii.

    Dup miscrile cu rezisten care blocheaztoracele si, n special, dup cele executate cumembrele inferioare ntinse, trebuie s urmeze operioad de relaxare si de respiraie profundcompensatoare.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    36/39

    Exerciii pentru bazin si perineu

    Aceste exerciii au ca scop ntrireamuschilor bazinului si combaterea insuficienelormusculare perineale.

    n timpul sarcinii, ele pregtesc femeia

    pentru nastere, iar n perioada de lehuzie le ajuts revin la normal dup modificrile produse desarcin si nastere.

    Exercitarea perineului se face direct, prin

    contracii si relaxri voluntare, sau indirect, prinmiscri ale diafragmului, ale trunchiului simembrelor inferioare (din articulaiilecoxofemurale).

    Indicaii si contraindicaii

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    37/39

    Indicaii si contraindicaiiGimnastica abdominal se aplic preventiv

    si curativ n cazuri de:

    - insuficienmuscular,- dilatarea si deformaiile abdomenului,- ptoza (cderea) organelor abdominale,- tratamentul obezitii localizate la

    abdomen si bazin,- n tratamentul constipaiei, ndeosebi acelei atone,- corectarea curburilor lordotice lombare,

    -stimularea circulaiei abdominale ncetinite,- tratamentul tulburrilor respiratorii deorigine diafragmatic,- n tratamentul unor afeciuni ginecologicecronice si al de lasrii or anelor res ective.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    38/39

    Dintre contraindicaiile cele mai importante alegimnasticii abdominale, citm:

    - inflamaiile acute ale organelor intraabdo-minale (gastrite, ulcere, enterocolite,apendicite,hepatite, colecistite, peritonite),- boli acute ale uterului si anexelor

    (hemoragii, tumori),- sarcina n ultima lun,- tulburri cardiace si vasculare (asistolii,hipertensiunea arterial n stadii avansate),

    - tulburri acute ale funciilor respiratorii.

  • 7/28/2019 Curs 6 BGK

    39/39

    Exerciiile de abdomen sunt, n general,grele pentru c cer un efort fizic deosebit deintens; de aceea, ele se execut din poziii cubaz mare de sprijin, n ritm lent si cu

    respectarea timpilor respiratori.Se va evita oboseala local foarte dureroassi dilatarea prin efort a punctelor slabe herniare.