Curs 6 ( 04/11/2013):

Instanta competenta sa solutioneze o actiune in contencios: ( cu siguranta primim la examen asta)

Judecatoria -> Tribunalul -> Curtea de Apel -> ICCJ. Instanta comuna la care se introduce actiunea, de regula, este tribunalul dupa NCPC ( legile – art.94, 95, 96, 97 – legea 134/2010). Diferenta apel – recurs: in apel se rejudeca fondul, in timp ce in recurs ( sunt 9 motive de recurs, potrivit legii, majoritatea de procedura – daca nu se indeplineste niciun motiv din cele noua, nicio instanta de contencios nu va verifica litigiul – nu se rejudeca litigiul, ci doar se verifica cele 9 motive). Judecatoriile nu sunt instante de contencios. Pe de alta parte, in contencios administrativ nu exista apel. Astfel ne ramane Tribunalul, Curtea de Apel, ICCJ(sectia de contencios) – se judeca astfel fondul si recursul ( 1-9 motive). Daca fondul este judecat la Tribunal, recursul este judecat de Curtea de Apel; daca CDA judeca fondul, recursul va fi judecat de ICCJ.Competenta pe verticala merge de jos in sus ( de la tribunal la ICCJ); in timp ce competenta pe orizontala are loc la acelasi nivel ( care tribunal? carte curte de apel?).Legea Contenciosului Administrativ – art. 10 – Cand stabilim instanta competenta trebuie sa avem in vedere cele doua dimensiuni:

- competenta materiala ( verticala) – unde mergem? La Tribunal sau la Curtea de Apel?Trebuie sa verificam daca litigiul este nefiscal/fiscal ( 99% ne vine o speta cu un litgiu nefiscal) – stim daca un litigiu e fiscal, daca acesta presupune impozite, taxe, accize – sume de bani care au natura fiscala. Despagubirile nu au natura fiscala.Daca litigiul este fiscal, criteriul este dupa cum litigiu este mai mic sau mai mare de 1 mil. RON. Daca este mai mare, te duci la Curtea de Apel, daca e mai mica, Tribunalul. Si daca e fix un milion RON, Tribunalul – textul: “pana la un milion Tribunalul, mai mari de un milion, Curtea de Apel”. Curtea de Apel judeca litigiile cu asa-numitele fonduri europene, indiferent de ce valoare au. Daca litigiu este nefiscal, conteaza organul emitent/competent ( art. 10 – actele care provin de la autoritatiile locale si judetene, se judeca de catre Tribunal, cele care provin de la autoritati centrale se judeca de Curtea de Apel). Problema articolului 10 este urmatoarea: nu contine in sine o instanta de drept comun in materie de contencios, astfel incat nu acopera toate situatiile posibile – nu acopera problema autoritatiilor regionale, nu rezolva problema autoritatiilor ateritoriale ( a celor care nu au competenta teritoriala propriu-zisa, dar nu sunt nici organe centrale). Aplicam astfel regula din codul de procedura civila – ori de cate ori nu putem aplica LCA ( art.28) – art. 96 alin(1)/1 – instanta regula a autoritatiilor retionale si ateritoriale este Tribunalul. Functionarii se judeca cu autoritatiile care-I sanctioneaza la Tribunal ( litigiile de genul asta fiind foarte multe). A doua exceptie care se judeca la Tribunal (numai) sunt cele legate de imobilele nationalizate, e vorba despre asa numitele titluri de compensare.

- competenta teritoriala ( pe orizontala) Unde anume in tara asta ne judecam? In materia contenciosului administrativ exista asa-numita competenta alternativa. Vor fi mereu doua instante competente sa solutioneze cererea, iar reclamantul alege – art. 10(3) – “reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau, sau cea de la domiciliul paratului” – paratul are sediu, nu domiciliu, iar instanta in a carei raza teritoriala isi are domiciliu reclamantul. Totusi, uneori verifici jurisprudenta ( la unele tribunale se admin anumite actiuni, la altele nu etc).

SUSPENDAREA JUDICIARA A ACTELOR ADMINISTRATIVE:Multe acte se bucura de privilegiul prealabilului/ de executare imediata – asta inseamna ca in

ciuda unei actiuni in contencios, actul isi produce efectele in continuare, pana la revocare sau pana la anulare. O actiune in contencios nu suspenda actul din oficiu. Pentru aceasta, trebuie formulat separat un petit/o cerere de suspendare a unui act administrativ. Sediu materiei: art. 14, 15 LCA! Diferenta dintre suspendarea intre art. 14 si suspendare pe art. 15?!

De la comunicarea actului, pentru reclamant curg cele 30 de zile pentru procedura prealabila. Apoi curg cele 30 de zile pentru solutionarea procedurii prealabile, respectiv cele 6 luni pentru actiunea in contencios administrativ. Poti introduce o cerere de suspendare:

- pe art. 14 – imediat ce ti s-a comunicat actul – reclamantul formuleaza procedura prealabila. Din acest moment si numai din acest moment se naste dreptul lui de a formula o cerere de suspendare. Daca o formulezi fara sa inaintezi procedura prealabila, instanta o va respinge ca inadmisibila.

- pe art. 15 – cererea de suspendare facuta dupa introducerea actiunii si pana la pronuntarea sentintei instantei de fond se face pe art. 15.

Pentru a introduce recursul termenul este de 15 zile. Daca nu introduci actiunea pe art. 14, in 60 de zile suspendarea inceteaza.Daca introduci suspendare pe art. 14, suspendarea are loc pana la solutionarea instantei de fond. In timp ce, daca introduci cererea pe art. 15, suspendarea are loc pana la solutionarea definitiva si irevocabila. Pe art. 14 suspendarea inceteaza la pronuntarea in fond, doar daca pierzi. Daca castigi, suspendarea se prelungeste.

Conditiile de fond ale suspendarii:- cazul bine justificat – art.2, al 1, lit. t - niste imprejurari care atrag o indoiala serioasa cu

privire la legalitatea actului administrativ. In materie de suspendare se judeca la nivelul aparentelor – cum apare. Pe fond, se judeca la nivelul faptelor, de aceea trebuie probe. Prin urmare, in fond vedem care e realitatea juridica.

- prejudiciu iminent – daca nu dovedesti un prejudiciu, nu-ti suspenda nimeni actul. Un prejudiciu iminent este un prejudiciu pe cale sa se produca ( gata sa se produca). Nu sunt prejudicii iminente nici prejudiciile ipotetice si indepartate, nici deja produs.

UN LITIGIU DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV:Desfasurarea unui litigiu de contencios administrativ:

1. procedura prealabila ->2. raspuns – curge termenul de 6 luni pentru actiunea in contencios administrativ ( de cele mai

multe ori faci actiunea in contencios cat de tarziu poti, daca ai obtinut suspendarea actului) ->

3. Introducerea actiunii in contencios - > actiunea se inregistreaza si prima problema este legata de regularizare ( completarea cererii cu niste elemente, pe care ai la dispozitie 10 zile sa le completezi) – daca ai facut cererea bine, termenul de judecata este mai aproape de tine cu 10 zile ->

4. Daca instanta constata ca cererea e corecta si completa, se comunica paratului pentru ca acesta sa-si formuleze intampinarea – are la dispozitie 25 de zile sa formuleze intampinarea.

5. Comunicarea intampinarii catre reclamant – reclamant care daca vrea va formula raspuns la intampinare

6. se judeca exceptiile -> 7. se incuvinteaza problele -> art.13 LCA 8. Unul/ mai multe termene – are loc administrarea probatiunii. 9. un termen final in care avem dezbaterea – partiile pun concluzii.