Curs 4 Eto Ergoterapia În Deficienţa Mintală

8/16/2019 Curs 4 Eto Ergoterapia În Deficienţa Mintală

http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-eto-ergoterapia-in-deficienta-mintala 1/7

Curs nr. 4 ETO

ERGOTERAPIA ÎN DEFICIENŢA MINTALĂ

Scopul ergoer!p"e" #n $e%"c"en&ele $e "nelec ese $e ! nor'!l"(! !ccesul

$e%"c"en&"lor '"n!l l! co'un"!e.Deficienţii mintal necesită o succesiune de terapii, asigurate pe perioade lungi de

timp, chiar toată viaţa. Condiţia este ca ajutorul să survină cat mai devreme şi de o manierăcat mai direct posibilă. De la cură la ingrijire – scopul este de a crea o persoană adaptată,mediului existent.

Pentru a îndeplini astfel de scopuri, încă din grădiniţă, activităţile se vor baa pe primele experienţe ale copiilor ca, ulterior, în şcoala ajutătoare să se transmită şi să seurmărească absorbţia de noi cunoştinţe cu un grad de dificultate mai avansat, dar care să nudepăşească posibilităţile comprehensive ale copilului.

!n şcoala profesională se vor continua activităţile ce au ca scop devoltare deansamblu a însuşirilor psihofiice ale t"nărului handicapat, pentru a înlesni maturiarea

personalităţii şi învăţarea unei meserii. #ici este momentul ca educaţia terapeutică să$accepte$, pe de%o parte handicapurile, limitele, tendinţele patologice ale t"năruluihandicapat, iar pe de altă parte să%l ajute pe acesta în vederea devoltării compensatorii a unor însuşiri poitive care să facilitee o integrare deplină.

#v"nd în vedere acestea, la noi, ca şi în multe alte ţări, handicapaţii de intelect sunt pregătiţi pentru meserii ca& ugravi, croitori, vopsitori, ţesători covoare, cimari, crescători danimale mici, viticultori, agricultori, grădinari, artiani, t"mplari, ceramişti, tapiţeri, ş.a.

Prin conceperea utiliării activităţilor desfăşurate şi prin satisfacţia obţinută în urmaasigurării condiţiilor de e'istenţă, chiar şi parţiale, handicapatul se plasează într-o stare deechilibru în care adaptarea la condiţiile de mediu devine tot mai bună. Desigur

personalitatea handicapaţilor de intelect presupune, ca şi metodologia instructiv – educaţională, forme de organiare recuperative specifice în care să fie înglobate principii şi

strategii integrative, adaptate la caracteristicile subiecţilor care sunt implicaţi în activităţilerespective.

#stfel de principii şi strategii trebuie să ţină seama de potenţialul psiho–fizic al handicapatului, dar să cuprindă, în acelaşi timp, o abordare multidisciplinară cu implicaţii în&

psihologie, pedagogie, sociologie, medicină şi profesionaliare (). *era, +-./deea de baă a terapiei ocupaţionale şi ergoterapiei este şi în caul înapoiaţilor

mintal, normaliarea. 0ermenul are aplicabilitate nu doar asupra indiviilor ci şi asuprainstituţiilor, asupra întregului sistem de îngrijire. Deci, scopul este de a crea o persoanăadaptată – ca principiu fundamental al ergoterapiei. #daptarea se raporteaă la normaliare.

1elaţia dintre ergoterapie şi normaliare reidă din specificitatea obiectivelor normaliării#cestea pot fi sintetiate în următoarele&asigurarea handicapatului a unor condiţii c"t mai aproape de normal (să aibă propriacameră sau cu un grup mai mic2handicapatul să trăiască într%o lume bise'ă2ritmul ilnic al handicapaţilor să fie la fel cu al persoanelor normale2asigurarea unei ambianţe de lucru diferită de cea în care trăieşte2să ia masa într%un mediu familial şi să%şi petreacă timpul liber după propriile

preferinţe2să aibă parte de un mediu stimulativ, corespunător v"rstei sale2tinerii handicapaţi să încerce unele activităţi şi forme de viaţă ale adultului,

urmărindu%se detaşarea acestora de părinţii lor.



!n acest sens, instituţia trebuie să îndeplinească unele cerinţe ale normaliării, dupăcum urmeaă& să fie organiate pe principiul grupelor mici2 normativele fiice să reducă la ma'imum facilităţile colective, de e'emplu toaleta,

chiuvete, duşuri, dormitoare etc.2

instituţia să fie situată în mijlocul unei colectivităţi2 instituţia să nu depăşească parametrii privitori la asimilarea de noi membrii alături de

cei care trăiesc acolo2 contactele sociale ale instituţiei să fie liber devoltate în ambele sensuri2 cei internaţi în aceste instituţii să%şi petreacă timpul liber de la sf"rşitul săptăm"nii în

alte domicilii2 să se păstree o legătură permanentă între instituţie şi părinţii sau alte rude ale

handicapaţilor mintal2 să respecte legile 34 şi 35 privitoare la protecţia handicapaţilor2 aportul 678%urilor.

Pr"nc"p"ul c!re s) l! *!(! procesulu" $e recuper!re ! !cesor cop"" ese c) o&"cop"" cu $e*"l"!e '"n!l) sun e$uc!*"l".9inia de demarcaţie între şcolile ajutătoare şi căminele spital este repreentată de

gradul de educabilitate sau needucabilitate.Sue$"! dispune de o reţea pentru recuperare bine organiată şi repreintă o parte bine

definită a sistemului destinat să ofere o instruire completă.9egea suedeă prevede&

% îndrumarea în carieră, sistemul oferind asistenţă pentru orientarea practică, spreocupaţii2

% îngrijirea la domiciliu, acolo unde este caul, în funcţie de gradul de handicap2% viitarea de către debilul mintal al centrelor de recuperare2

% ateliere protejate care cuprind ateliere protejate, munci de birou şi proiecte în aer liber2

% se urmăreşte ca toate comunităţile urbane să dispună de un centru de ergoterapie şi deo secţie de debili mintal la un atelier protejat.

% Principiul fundamental este că toţi copiii deficienţi mintal sunt% educabili.

/n D!ne'!rc! legislaţia prevede asigurarea următoarelor forme instituţionale+,. atelierele protejate primesc toate categoriile de persoane cu deficienţe, avand

producţie pe toate domeniile& tamplărie, lăcătuşerie, legătorie de cărţi, cartonaj,instalaţii, ţesătorie şi artă aplicată, cu remunerare per bucată2

2. locuri de muncă individuale, in instituţii publice sau similare& muee, arhive, biblioteci pentru persoane deficiente mintal. /ndiferent de faptul că deficientul mintal poate munci sau nu, are nevoie de ajutor pentru a da sens vieţii lui prin contactul curestul oamenilor. /n preent foarte puţini deficienţi mintal mai sunt institutionaliaţi,majoritatea sunt in familie sau alte forme de habitat –apartamente cu amenajări speciale, pensiuni pentru 8-! persoane şi pensiuni care devin permanente, pentru pregătireatinerilor prin ergoterapie în cadrul comunităţilor locale"/n Sp!n"!, au fost create intreprinderi de tip social de către organiaţii

neguvernamentale (#sociaţia nevăătorilor sau de părinţi ai copiilor cu handicap. )'istă deasemenea iniţiative private ale persoanelor cu handicap şi asociaţiilor lor2 angajarea in

traniţie2 angajarea normală pe piaţa liberă a muncii2 centre pe cei cu deficienţe grave şiasociate şi programe de recuperare a muncitorilor accidentaţi. :ucinschi C. (;<<4



/n Porug!l"! e'istă Centre de reabilitare profesională in care se testeaă competenţa persoanelor deficiente pentru anumite meserii şi un specialist urmăreşte evoluţia acestor persoane după angajare. =pecialistul mai colaboreaă cu angajatorul pentru asigurareaaccesibilităţii locului de muncă, fle'ibilităţii programului de lucru şi a modului de soliare.

/n preent, in cele mai devoltate ţări din -n"une! Europe!n) secontureaă pregnant

tendinţa de a sprijini persoanele deficiente să iniţiee propria iniţiativă privată prin care să%şiasigure un nivel de trai decent.

DIERSE FORME DE TERAPIE OC-PAŢIONALĂ PENTR- COPII C-DEFICIENŢĂ MINTALĂ /Ter!p"! cogn""0)1 Lu$oer!p"!1 Ter!p"! ps"2o'or"c")&""3

TERAPIA COGNITIĂ0erapia cognitivă este una dintre formele 0erapiei comportamentale, ce vieaă, in

caul copiilor cu deficienţă mintală o structurare a comple'ului de stimuli e'teriori, dupăniveluri adaptate unei tipologii de organiare mintală.

0erapia cognitivă poate fi privită ca un proces comple' de echilibrare mintală, prin

organiarea specifică a cunoaşterii la deficientul mintal, structurată pe anumite niveluri&% nivelul cunoaşterii teoretice% prin invăţarea conceptelor2% nivelul cunoaşterii psihosociale- ce determină modificări semnificative in

personalitatea copilului cu cerinţe educaţionale speciale.0erapia cognitivă este formată din #$%&'(& şi )*+*#. $+).(/#0+*&& ce au

drept scop devoltarea, cu privire la inţelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum şia situaţiilor cu dimensiunea lor instrumental%integratoare.Te2n"c"le ps"2oer!p"e" cogn""0e

Psihoterapia cognitivă repreintă ,,principala verigă$ a intregului s>stem de terapiereeducaţională, sistem ce presupune transformări fundamentale in& conţinutul procesului deînvăţăm1nt şi in practică, in şcolile speciale şi inclusive.Ca tehnici de psihoterapie cognitivă, menţionăm următoarele&A. )*+*#.2. &(0.*#0. ce includ ştiinţele despre om şi societate, ce sunt centrate pecunoaştere&

• fiinţe umane2• activităţii specifice2• relaţii socio%morale.

. /ntroducerea in activitatea didactică a tehnicilor terapeutice& la orice obiect de studiu,inclusiv disciplinele de practică – se impugn conţinuturi terapeutice integrate disciplinei.

Obiective operaţionale6biectivele operaţionale ale psihoterapiei cognitive au drept scop&

transformarea normaliatoare a unei instanţe psihice, cu influenţe puternice inrelaţiile individului cu realitatea şi societatea.=e impune să enumerăm principalele obiective operaţionale&

• /ă conceptualizeze experienţa trăită (subiectului i se oferă posibilitatea de% areconstrui conceptele şi de%a elimina cat mai mult din e'perienţa primară

• /ă raţionalizeze conflictele (scop& antrenarea subiectului intr%un s>stem normaliat delogică a cunoaşterii şi evaluării conflictelor

• /ă conştientizeze datele cunoaşterii pe baza conceptelor clare (la deficienţii mintali s%a constatat că nivelul de formare şi mai ales abstractiare, generaliare şi stabiliare alconceptelor este diminuat şi perturbat

•

/ă normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaălumea sunt modificate, nu coincid cu ale subiecţilor de aceeaşi varstă







6 structură psihomotrică este o structură neurofiiologică care asigură funcţionalitateamotorie generală, coordonată şi dirijată de psihic şi influenţată in mod deosebit de activitateşi conştiinţă.

Caracteristicile mai importante ale unei astfel de structuri sunt (Păunescu C&

a. autonomia funcţională datorită automatiării actelor motorii componente2 b. mobilitatea de adaptare care este răspunătoare de devoltarea şi adaptarea

omului la mediu.9a analia psihomotricităţii copilului handicapat mintal constatăm de la inceput

deosebirile ce se evidenţiaă intre acesta şi normalul de aceiaşi varstă. =tructura psihomotricităţii specifică debilului mintal are drept cause preenţa leiunilor corticale şisubcorticale, imposibilitatea proiecţiei mintale a motricităţii şi slaba coordonare şi integrareaneurofiiologică şi intelectuală. Cu cat gradul deficienţei mintale este mai pronunţat, cu atatşi niveluldevoltării psihomotrice este mai deficitar.

Tul*ur)r" !le con$u"e" 'oor"" l! $e%"c"enul '"n!l0ulburările conduitei motorii se asociaă in caul handicapatului mintal cu o serie

intreagă de tulburări fiice şi fiiologice specifice.@enţionăm mai jos cele mai importante tulburări psihomotrice ale conduitei copilului

debil mintal. Păunescu C.a" tulburarea echilibrului morfostatic5b" slaba coordonarea a mişcărilor în spaţiu şi timp5c" imposibilitatea coordonării oculo-:inestezico-senzitive a mişcărilor5d" tulburări legate de rapiditate, precizia şi adresa mişcărilor5e" lipsa sensibilităţii profunde a mişcărilor5

f" mersul defectuos5 g" prezenţa paratoniilor 6dificultatea sau chiar imposibilitatea de relaxare

musculară voluntară7 şi a sincineziilor 6mişcări spontane induse sau provocate în partea opusă altei mişcări75

h" hipo şi hiper:inezia 6imposibilitatea de a executa anumite mişcări necesarecoordonării anumitor segmente ale corpului sau, dimpotrivă, om agitaţiemotorie permanentă75

i" prezenţa stereotipiilor motrice, mişcări stereotipe ale unor segmente alecorpului, de exemplu ale m1inilor, capului, înt1lnite mai ales la formele graveale debilităţii, cum ar fi idioţia şi imbecilitatea"

j" lipsa memoriei schemei motorii la nivelul sistemului muscular5

:" toate cele enumerate duc1nd în final la imposibilitatea structurării uneiconduite adaptative eficace deoarece aceasta se bazează pe acte motoriimobile şi ineficiente, neintegrate suficient în cadrul acţiunii globale"

0ratarea şi corectarea acestor deficienţe preintă o importanţă deosebită pentru că dela nivelul abilităţii manuale şi al forţei fiice depinde insăşi autoaprecierea valorică pe care şi%o face copilul deficient mintal (1. Perrou.

For'e !le $e%"c"en&e" ps2"2o'or"ce

Dintre aceste forme ale deficienţei psihomotrice mai des se intalnesc urmatoarele,Păunescu C.&

" ;nt1rzierea în maturizarea psihomotrică



Documents

Curs 4 Eto Ergoterapia În Deficienţa Mintală