Curs 4 Autocad

8/17/2019 Curs 4 Autocad

1/34

1

CURS 4

COMENZI PENTRU HAŞURARE

Haşurarea se foloseşte, în general, în secţiune pentru a ar ăta tipul de

material din care este realizată piesa. Haşurile se creează din modele de

linii repetate. Programul AutoCAD ofer ă o diversitate de modele de haşuri,

Figura 1.

Figura 1. Tipuri de haşuri

Dacă se alege la tipul haşurii, opţiune Custom, se poate selecta

haşura dorită, Figura 2. Modelele de haşuri sunt blocuri (toate liniile care

umplu o zonă reprezintă un singur obiect) şi sunt asociative (haşura se

ajustează automat după forma obiectului). Pentru se haşura corect o zonă

dintr-o piesă, programul AutoCAD cere contururi închise.


2/34

2

Figura 2. Paleta de haşuri

Haşurarea unei secţiunii, se realizează prin selectarea din bara de

instrumente de desenare Draw, a opţiunii Hatch.

Din lista Hatch Edit, la Type se selectează opţiunea Predefined, la

Pattern se alege Steel, la Scale se înscrie valoarea 60. De la Boundaries

se alege opţiunea Pick points. După efectuarea acestor paşi se obţine

Figura 3.

Command: bhatch Pick internal point or [Select objects/remove Boundaries]: Selecting

everything... (se selectează punctul A)

Selecting everything visible...(cele două cercuri sunt trasate cu linie întreruptă)

Pick internal point or [Select objects/remove Boundaries]:


3/34

3

Figura 3. Model haşurat


4/34

4

COMENZI PENTRU COTARE ŞI TOLERANŢE

1. GENERALITĂŢI

Cotarea se realizează după ce întregul desen a fost finalizat. Cotarea

presupune înscrierea pe desen a dimensiunilor formelor geometrice simple

din care este alcătuită piesa, sau a dimensiunilor care definesc poziţia

reciprocă a pieselor componente din cadrul unui ansamblu.

Operaţia de cotare se realizează utilizând linii de cotă, linii de

indicaţie, linii ajutătoare, puncte de origine, extremităţile liniei de cotă,

Figura 1.

Figura 1. Elementele cotării


5/34

5

2. BARA DE INSTRUMENTE DIMENSION

Bara de instrumente Dimension permite găsirea rapidă a comenzilor

de cotare, Figura 2.

Figura 2. Bara de instrumente Dimension

În meniul Dimension sunt incluse majoritatea comenzilor care se

găsesc

şi în bara de instrumente, Figura 3.

Figura 3. Meniul Dimension

Programul AutoCAD permite adaptarea elementelor cotei la regulile

standardelor cu care se lucrează, mecanică, arhitectur ă, etc.


6/34

6

Tabelul 1. Comenzile de cotare

Nume Descriere

Cotare liniar ă sau cotare orizontală sau verticală

Cotare aliniată sau cotare liniar ă orientată

Cotarea lungimii arcului

Cotarea în coordonate

Cotarea razelor cercurilor, elipselor

Cotarea arcelor de cerc şi elipsă arc

Cotarea diametrelor

Cotarea unghiular ă

Cotarea faţă de o bază de cotare sau cotareaparalelă

Cotarea în linie

Săgeata de indicaţie

Înscrierea toleranţelor pe desen

Marcarea centrului unui cerc

Cotare înclinată care se realizează prin stabilireaunui unghi de înclinare pentru liniile ajutătoare.

Alinierea textului

Stil de cotare

Editare text cotă

Actualizare


7/34

7

Cotarea unei piese, flanşă ovală, Figura 4, începe prin alegerea din

bara de straturi Layer , a stratului corespunzător cotelor, Figura 5.

Figura 4. Flanşă ovală

Figura 5. Alegerea din bara de straturi a stratului corespunzător cotelor


8/34

8

Culoarea cotelor se alege astfel încât, să contrasteze cu nuanţele

obiectelor desenate.

3. COTAREA LINIARĂLINEAR

Cotele liniare sunt cele mai obişnuite cote. Cotarea liniar ă presupune

ca din bara de instrumente Dimension să se aleagă opţiunea Linear . Se

aleg două puncte de origine a liniilor de încadrare sau se selectează

obiectul pentru încadrare, Figura 6.

Command: diml inear Specify first extension line origin or : (se alege punctul

A)Specify second extension line origin: (se alege punctul B)Non-associative dimension created.Specify dimension line location or [Mtext/ Text/ Angle/ Horizontal/

Vertical/ Rotated]: (se alege punctul C) Dimension text = 16.1266

Figura 6. Cotarea liniar ă


9/34

9

Pe desen, la scara 1:1, cota apare scrisă foarte mic, Figura 7, este

necesar să se stabilească dimensiunea de scriere.

Figura 7. Cotarea liniar ă

Dimensiunea de scriere se alege după cum urmează:

Ø se selectează din bara de instrumente Dimension, opţiunea

Dimension Style Manager , Figura 8.

Figura 8. Opţiunea Dimension Style Manager


10/34

10

Ø se alege mărimea liniilor ajutătoare, Figura 9.

Figura 9. Mărimea liniilor ajutătoare

Ø se alege mărimea textului de 2, amplasarea cotei deasupra liniei de

cotă (above), cota se amplasează la mijlocul liniei de cotă

(centered), distanţa de la cotă la linia de cotă se alege de 1.0000,

cotele se înscriu conform standardelor ISO în vigoare, Figura 10.

Figura 10. Alegerea dimensiunii textului


11/34

11

Ø se alege mărimea săgeţilor liniei de cotă de 2, Figura 11.

Figura 11. Mărimea săgeţilor liniilor de cotă

Ø se alege ca precizia cotelor să fie 0 (zero), Figura 12.

Figura 12. Alegerea preciziei cotelor


12/34

12

Ø cotarea liniar ă din Figura 6, devine cea din Figura 13.

Figura 13. Înscrierea cotelor cu precizie zero

4. COTAREA FAŢĂ DE ACEEAŞI BAZĂ DE COTARE

BASELINE

Pentru a se crea o cotă cu linie de bază, trebuie să existe mai întâi ocotă obişnuită liniar ă, unghiular ă sau în coordonate polare. Programul

AutoCAD utilizează prima linie de încadrare a cotei obişnuite, ca linie de

bază pentru o nouă cotă, Figura 14.

Figura 14. Cotarea faţă de aceeaşi linie de bază


13/34

13

5. COTAREA DIAMETRELOR

DIAMETER

Pentru a cota diametrul unui cerc sau al unui arc, se selectează din

bara de instrumente Dimension, opţiunea Diameter . Se selectează apoi

cercul sau arcul care trebuie cotat şi se stabileşte locul unde se doreşte să

apar ă linia de cotă, Figura 15.

Figura 15. Cotarea diametrului

În secţiune diametrele se cotează după cum urmează:

Ø din bara de instrumente Dimension, se alege opţiunea Linear , şi se

cotează dimensiunea dorită, care nu va avea nici un simbol în faţa

cotei,

Ø din bara de instrumente de editare Modify, se selectează opţiunile

Object Text Edit şi se tastează combinaţia de taste %%c care

conduce la simbolul pentru diametre f .

Ø alte combinaţii de taste sunt %%p pentru simbolul ± şi %%d pentru

simbolul pentru grade o.


14/34

14

Figura 15. Schimbarea cotelor

6. COTAREA RAZELOR

RADIUS

Pentru a cota raza unui cerc sau a unui arc, din bara de instrumente

Dimension, se alege opţiunea Radius. Se selectează apoi cercul sau arculcare trebuie cotat şi se stabileşte locul unde se doreşte să apar ă linia de

cotă, Figura 16.

Figura 16. Cotarea razelor


15/34

15

7. TRASAREA SĂGEŢILOR INDICATOARE

LEADER

Săgeţile indicatoare sunt linii care indică obiecte, la capătul unei

săgeţi indicatoare se poate scrie un text. De obicei, săgeţile indicatoare se

folosesc pentru indicarea pieselor componente dintr-un ansamblu, a

teşiturilor sau a toleranţelor, Figura 17.

Figura 17. Linia de indicaţie


16/34

16

Exemplu: FLANŞĂ PĂTRATĂ

Flanşele pătrate, la care planul longitudinal paralel cu planul de

proiecţie conţine axele a două găuri de asamblare, se reprezintă şi se

cotează în două proiecţii, ca în Figura 1.Raza de rotunjire a colţurilor flanşei pătrate se consider ă egală cu

diametrul găurilor de asamblare.

Figura 1. Reprezentarea şi cotarea flanşelor pătrate cu număr par de găuri de asamblare

Pentru a desena în AutoCAD flanşa din Figura 1, se parcurge

următoarea succesiune de etape:

1. Se deschide în AutoCAD desenul salvat anterior A3indicator .dwg.2. Din bara de straturi Layer , se selectează stratul corespunzător

liniei de axă, Figura 2.


17/34

17

Figura 2. Alegerea stratului linie de axă

3. Se trasează liniile de axă necesare pentru construcţia desenului,

urmând paşii, din bara de instrumente de desenare Draw, se alege

opţiunea Line:Command: line

Specify first point: 88,147

Specify next point or [Undo]: 188,147

Command: line



Command: line



rezultând desenul din Figura 3.


18/34

18

Figura 3. Trasarea liniilor de axă

4. Din bara de straturi Layer , se selectează stratul corespunzător

liniei subţiri, Figura 4.

Figura 4. Alegerea stratului linie subţire

5. Trasarea liniilor ajutătoare, Figura 5, din bara de instrumente de

desenare Draw, se alege opţiunea Construction line.

Command: xline

Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: h

Specify through point: 305,80

Specify through point: 305,214


19/34

19

Figura 5. Trasarea liniilor ajutătoare

6. Din bara de straturi Layer , se selectează stratul corespunzător

liniei groase, Figura 6.

Figura 6. Selectarea stratului linie groasă

7. Trasarea cercului corespunzător găurii de prindere, Figura 7, din

bara de instrumente de desenare Draw, se alege opţiunea Circle.

Command: circle

Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 305,80

Specify radius of circle or [Diameter]: 9

sauCommand: circle


Specify radius of circle or [Diameter] : d Specify diameter of circle : 18


20/34

20

Figura 7. Trasarea cercului

8. Copierea cercului pentru a desena şi celelalte găuri de prindere, se

prezintă în Figura 8, din bara de instrumente de editare Modify, se alege

opţiunea Copy.

Command: copy

Select objects: 1 found

Specify base point or [Displacement] : 305,80

Specify second point or : 305,214

Specify second point or [Exit/Undo] : 238,147

Specify second point or [Exit/Undo] : 372,147

Specify second point or [Exit/Undo] : e

Figura 8. Copierea cercului

Copierea cercului poate fi realizată prin definirea explicită a centrelor

cercurilor sau prin desenarea cercului pe care sunt dispuse găurile, Figura

9, după cum urmează: din bara de instrumente de desenare Draw, se


21/34

21

alege opţiunea Circle, după care din bara de instrumente de editare

Modify, se alege opţiunea Copy.

Command: circle


Specify radius of circle or [Diameter]: d

Specify diameter of circle: 134

Command: copy

Select objects: 1 found (se selectează cercul desenat) Specify base point or [Displacement] : (se dă click pe

centrul cercului desenat)

Specify second point or :

Specify second point or [Exit/Undo] : (se dă click la intersecţ ia

dintre cercul de dispunere a găurilor cu axele de simetrie, punctul A) Specify second point or [Exit/Undo] : (se dă click la intersecţ ia

dintre cercul de dispunere a găurilor cu axele de simetrie, punctul B) Specify second point or [Exit/Undo] : (se dă click la intersecţ ia

dintre cercul de dispunere a găurilor cu axele de simetrie, punctul C)

Figura 9. Copierea cercului

9. Trasarea cercurilor centrale se realizează în acelaşi mod ca la

etapa 7. Din bara de instrumente de desenare Draw, se alege opţiunea

Circle, după care se urmăreşte succesiunea:


22/34

22

Command: circle


Specify radius of circle or [Diameter]: d

Specify diameter of circle: 65

Command: circle


Specify radius of circle or [Diameter] : d

Specify diameter of circle : 69

Figura 10. Trasarea cercurilor centrale

9. Trasarea bazei flanşei pătrate, Figura 11, se realizează păstrând

stratul linie groasă, iar din bara de instrumente de desenare Draw, se alege

opţiunea Rectangle după cum urmează:

Command: rectangSpecify first corner point or [Chamfer/ Elevation/ Fillet/ Thickness/

Width]: 240,83

Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d

Specify length for rectangles : 128

Specify width for rectangles : 128


23/34

23

Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: (seselectează un punct în partea stângă a ecranului deasupra liniei de axă

orizontală D) ¿

Figura 11. Trasarea pătratului

10. Rotirea pătratului în poziţia dorită, Figura 12, se realizează

parcurgând următoarea succesiune de paşi: din bara de instrumente de

editare Modify, se alege opţiunea Rotate.

Command: rotateCurrent positive angle in UCS: ANGDIR=counterclockwise

ANGBASE=0 ¿

Select objects: 1 found (se selectează pătratul) Specify base point: (se dă click la intersecţ ia axelor de simetrie

punctul D)

Specify rotation angle or [Copy/Reference] : 45


24/34

24

Figura 12. Rotirea pătratului

11. Rotunjirea colţurilor pătratului, Figura 13, se allege din bara de

instrumente Modify, opţiunea Fillet, realizează parcurgând următoarea

succesiune:

Command: fillet

Current settings: Mode = TRIM, Radius = 0.0000

Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: r

Specify fillet radius : 18 Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]: (se

selectează punctul A)

Select second object or shift-select to apply corner: (se selectează

punctul B)

Figura 13. Rotunjirea unui colţ al pătratului


25/34

25

La fel se procedează şi pentru celelalte colţuri, Figura 14.

Figura 14. Rotunjirea colţurilor pătratului

12. Pentru a realiza secţiunea flanşei, din bara de instrumente Draw,

se alege opţiunea Construction line, pentru a construi linii ajutătoare,

Figura 15.

Command: xline

Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: h

Specify through point: (se specifică punctul A)

Specify through point: (se specifică punctul B)

Specify through point: (se specifică punctul C)

Specify through point: (se specifică punctul D)

Specify through point: (se specifică punctul E)

Figura 15. Construirea liniilor ajutătoare


26/34

26

13. Se construieşte secţiunea în partea de deasupra axei de simetrie,

Figura 16.

Command: line




Specify next point or [Close/Undo]: 124,192



Command:

LINE Specify first point: 110,147

Specify next point or [Undo]: 110,179.5

Specify next point or [Undo]: 108,181.5

Command:

LINE Specify first point: 110,179.5

Specify next point or [Undo]: 168,179.5 Command: line



Command:

LINE Specify first point: 108,223

Specify next point or [Undo]: 124,223 (se alege linia de axă din Layer )Command: line




27/34

27

Figura 16. Desenarea secţiunii

14. Se şterg liniile ajutătoare, rezultând Figura 17.

Figura 17. Jumătate de secţiune flanşă


28/34

28

15. Se construieşte simetricul părţii de secţiune desenate, prin

selectarea din bara de instrumente de editare Modify, opţiunea Mirror ,

Figura 18.

Command: mirror Select objects: 1 found (se selectează liniile)Select objects: 1 found, 2 totalSelect objects: 1 found, 3 totalSelect objects: 1 found, 4 totalSelect objects: 1 found, 5 totalSelect objects: 1 found, 6 totalSelect objects: 1 found, 7 total

Select objects: 1 found, 8 totalSelect objects: 1 found, 9 totalSelect objects: 1 found, 10 totalSelect objects: 1 found, 11 total

Specify first point of mirror line: 97,147 Specify second point of mirror line: (se selectează un punct de pe

axa de simetrie)

Erase source objects? [Yes/No] : n

Figura 18. Realizarea simetriei faţă de axa orizontală


29/34

29

Figura 19. Desenarea conturului flanşei

16. Realizarea racordărilor, Figura 20.

Command: filletCurrent settings: Mode = TRIM, Radius = 18.0000


Specify fillet radius : 4

Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]:(punctul A)

Select second object or shift-select to apply corner:(punctul B)

Command: filletCurrent settings: Mode = TRIM, Radius = 18.0000


Specify fillet radius : 4

Select first object or [Undo/Polyline/Radius/Trim/Multiple]:(punctul C)

Select second object or shift-select to apply corner:(punctul D)


30/34

30

Figura 20. Realizarea racordărilor

17. Haşurarea secţiunii, se realizează prin selectarea din bara de

instrumente de desenare Draw, a opţiunii Hatch, Figura 21.

Figura 21. Opţiunea de haşurare


31/34

31

Command: hatchPick internal point or [Select objects/remove Boundaries]: Selecting

everything...( A)Selecting everything visible...

Analyzing the selected data... Analyzing internal islands...Pick internal point or [Select objects/remove Boundaries]: (B)

Analyzing internal islands...Pick internal point or [Select objects/remove Boundaries]: (C)

Analyzing internal islands...Pick internal point or [Select objects/remove Boundaries]: (D)

Analyzing internal islands...

Figura 21. Selectarea zonelor care trebuie să fie haşurate

Figura 22. Haşurarea flanşei


32/34

32

18. Cotarea flanşei pătrate, se realizează prin selectarea din bara de

meniuri a opţiunii Dimension. Se alege cotarea liniar ă, cotarea

diametrelor, a razelor, etc., obţinându-se în final cotarea flanşei pătrate.

Figura 23. Cotarea flanşei


33/34

33

Exerciţ ii propuse

Exerciţ iul 1: FLANŞĂ OVALĂ

Exerciţ iul 2: FLANŞĂ TRIUNGHIULARĂ


34/34

Exerciţ iul 3:FLANŞĂ ROTUNDĂ

Exerciţ iul 4: CAPAC TRECERE

Documents

Curs 4 Autocad