Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la n

Universitatea de Vest ,,Vasile Goldis Facultatea de Asistenta Medicala Baia Mare

Curs Nursing Comunitar Dr. Calin Man

EPILEPSIA

DEFINITIE SI EPIDEMIOLOGIE

Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza crizele convulsive. Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

Epilepsia afecteaz peste 40 de milioane de oameni n rile n curs de dezvoltare, ceea ce reprezint cca 80% din totalul pacienilor diagnosticai cu epilepsie din ntreaga lume. Incidena general a epilepsiei este n medie de 50 cazuri/100.000 locuitori/an n rile industrializate. Persoanele cu un nivel socio-economic sczut au un risc mai mare de a dezvolta boala.

Epilepsia este o afeciune manifestat prin crize epileptice recurente. Aceste crize sunt de diferite tipuri. Unii oameni cu epilepsie pur i simplu ncremenesc pentru cteva secunde, dup care i reiau activitatea de dinainte; aceasta a fost denumit criz de tip absen. Alte persoane au crize mai dramatice, chiar nspimnttoare: membrele au micri spasmodice pentru cteva momente, constituind ceea ce se numete o criz tonico-clonic. Dei par att de diferite, toate crizele au o trstur comun: ele survin cnd o parte a creierului, n mod brusc, nu mai funcioneaz normal i semnalele electrice cerebrale devin haotice.

In creier sunt centrii nervosi care coordoneaza toata activitatea corpului - este ca unitatea centrala a unui calculator. Creierul este format din celule nervoase care se numesc neuroni. Neuronii sunt legati intre ei realizand multe conexiunii. Astfel se formeaza centrii nervosi. Centrii nervosi sunt grupari de neuroni care comunica intre ei si care au aceeasi actiune (impreuna fac aceleasi lucru in creier). Acesti centrii nervosi transmit comenzi corpului prin impulsuri nervoase care sunt mici curenti elecrici. Aceste impulsuri nervoase se transmit prin nervi pana la plaman, inima, muschi, organele de simt, glande, etc.

Pentru a functiona normal organismul - a te misca, a manca, a mirosi, etc., neuronii din centrii nervosi descarca impulsurile intr-un anumit ritm si intensitate. Daca impulsurile descarcate de centrii nervosi nu au frecventa si intensitatea normala (asa cum este necesar pentru functionarea normala a organismului), apar tulburari neurologice (crize).ETIOLOGIACauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.

Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:

- traumatismele craniene

- tumorile cerebrale

- infectiile cerebrale

- accidente vasculare cerebrale

Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.

Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.

Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice anormale nu sunt intotdeauna clari.

Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:

- traumatismele craniene

- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului

- ateroscleroza arterelor cerebrale

- tumorile cerebrale

- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita

- boala Alzheimer

- abuzul de bauturi alcoolice

- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.

Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

Tulburarile neurologice - crize - determinate de descarcarea anormala, brusca, a impulsurilor din anumiti centrii nervosi si care se repeta in cursul vietii (evident daca nu sunt tratate).

In functie de centrul (sau centrii) nervosi de unde se descarca impulsurile, crizele pot fi:

Senzoriale - aceste crize sunt legate de simturi (miros, vaz, auz);

Afective - sunt legate de comportamentul psihic al bolnavului;

Motorii - se manifesta prin ocntractii ale diferitelor segmente ale corpului;

Vegetative - influentaza activitatea intestinelor, a inimii, etc adica a organelor interne.

Simptome

Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.

Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.

Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.

Crizele epileptice sunt de mai multe feluri. -Cel mai simplu crizele epileptice se pot impartii in:

1. Crize epileptice focale (partiale)

2. Crize epileptice generalizate

Crize epileptice focale (partiale) In aceste crize impulsurile se descara numai intr-un anumit centru epileptic si aspectul crizei (cum se manifesta bolnavul) depinde de locul de unde se descarca impulsurile

Aceste crize pot fi:

- Simple - crize epileptice in care bolnavul ramane constient si isi da seama ce se intampla in jurul sau; - sunt unele crize in care se misca doar un deget, o mana sau un brat si in timpul asta (adica in criza) bolnavul este constient.

- Complexe - daca bolnavul nu mai este constient in timpul crizei.

- Crize epileptice generalizate - cele mai frecvente (si cele mai cunoscute de populatie) Crizele sunt initiate de un centru nervos, care este denumit focar epileptogen, si acest focar activeaza si alti centrii nervosi si poate cuprinde tot creierul. - Daca centrii nervosi descarca impulsuri haotice care sa determine contactia musculaturii, aceeste crize se numesc crize convulsive.

Cum este o criza convulsiva generalizata (criza tonico clonica - in termenii medicali) - Bolnavul isi pierde brusc constienta ;

- Apar contractii ale mainilor si ale picioarelor;

- Gura se inclesteaza si muschii toracelui (ai pieptului) se contacta si bolnavul expira fortat (inconstient);

- Buzele se pot invineti (nu respira bine bolnavul pentru ca nu se relaxeaza muschii toracelui (muschii respiratori);

- Bolnavul poate sa piarda urina sau materiile fecale;

- Dupa ce contractiile inceteaza, bolnavul ramane inconstient;

- Constienta revine incetul cu incetul in cateva minute sau chiar mai mult;

- Bolnavul nu-si aminteste nimic;

- Foarte frecvent apare durere de cap, si este obosit (somnoros)

Unele persoane simt inainte de criza ceva special, un miros anume, o mica ameteala, au o anume tulburare de vedere, etc aceasta se numeste aura epileptica si stiu ca in momentul urmator apare o criza. In cazul acestor persoane, aura epileptica ii avertizeaza ca apare criza si acestia se pot aseza, culca sau se pot opri din activitate, pentru ca in timpul crizei sa nu se accidenteze.

Desi epilepsia este una dintre cele mai comune tulburari neurologice care implica sistemul nervos, specialistii nu pot explica exact cum sau care sunt motivele pentru care aceasta boala apare si cum sau de ce apar descarcarile electrice anormale la nivel cerebral.

Epilepsia nu are o evolutie previzibila. Poate aparea la orice varsta si se poate agrava dupa o perioada de ameliorare.

Desi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza initial o anumita arie a creierului poate sa se extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de epilepsie ale copilului dispar odata ce acesta ajunge la varsta adolescentei. Alte tipuri pot persista toata viata.

Epilepsia cauzata de un traumatism craniocerebral poate disparea dupa cativa ani sau poate persista toata viata.

Nu exista nici un tratament care sa vindece epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care sa controleze aparitia convulsiilor epileptice si care pot preveni repetarea acestora.

Factori de risc

Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:

- istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie

- traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul cranian, cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare

- accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului

- tumorile cerebrale

- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita

- intoxicatia cu plumb

- intoxicatia alimentara

- expunerea la fumuri toxice

- tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine

- abuzul de droguri

- convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra crescuta din diverse cauze)

- boala Alzheimer

Cum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea si in lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale copiilor.

Diagnosticarea epilepsiei

Stabilirea diagnosticului este vitala pentru identificarea celui mai eficient tratament pentru controlarea convulsiilor.

Diagnosticul epilepsiei poate fi dificil. Trebuie consultat un medic specialist neurolog si este nevoie de colaborarea deschisa cu acesta. Examinarea facuta de acesta se va axa in principal pe 3 intrebari si anume:

1. Au fost convulsii cu certitudine sau ceva asemanator convulsiilor?

Mai multe conditii pot fi asemanatoare convulsiilor, dar nefiind de fapt convulsii. Acestea includ:

- dureri de cap cu caracter de migrena

- spasme musculare

- ticuri

- tulburari de somn

- convulsii psihogenice

- intervale de timp de apnee (fara respiratie)

Administrarea de medicamente antiepileptice in cazul convulsiilor neepileptice expun bolnavul la riscuri care nu sunt necesare.

2. Convulsiile sunt determinate de epilepsie?

Nu toate persoanele care fac convulsii au epilepsie. Convulsiile pot fi determinate si de alti factori, cum sunt:

- febra

- anumite medicamente

- dezechilibre electrolitice

- inhalarea de fumuri toxice

Administrarea de medicamente antiepileptice persoanelor care nu sufera de epilepsie, pot determina aparitia convulsiilor care altfel nu ar fi aparut.

3. In cazul in care este epilepsie, ce fel de tip de convulsii au fost?

Exista mai multe tipuri de convulsii epileptice (partiale si generalizate) care nu sunt tratate in

aceeasi maniera sau cu aceleasi medicamente.

Medicamentele care controleaza convulsiile partiale, pot agrava convulsiile generalizate sub forma de absente (acestea sunt niste crize nonconvulsive, care constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu privirea in "gol" si pierderea cunostintei; bolnavul nu cade in timpul acestui atac si exista amnezia atacului).

Tratamentul epilepsiei

Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe

cazuri de bolnavi de epilepsie si determina disparitia crizelor acestor persoane pe toata durata Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata; nu se pot obtine permise de conducere de automobile, anumite meserii sunt interzise precum si anumite activitati. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii, ele au un risc de traumatisme fizice si chiar si moarte, depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului, inecarea sau alte accidente. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei, mai

mult de 5 minute) duce la coma si moarte. Prin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor, calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil.

Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor; tratamentul care amelioreaza un tip de convulsii, le agraveaza pe altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. Poate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune

combinatii de medicamente, prin ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. Scopul este de a preveni aparitia convulsiilor cu pretul unor efecte adverse cat mai reduse posibil. Odata ce a fost gasit cel mai eficient tratament, este foarte important ca bolnavul sa il urmeze intocmai recomandarilor medicului neurolog.

Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui tratament.

Prevenirea

Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie prevenita. Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.

Tratamentul ambulatoriu

Controlarea crizelor convulsive determinate de epilepsie necesita o urmare zilnica a schemei de tratament recomandata de medic. Medicamentele antiepileptice trebuie administrate conform prescriptiei, fara nici o abatere de la aceasta. Nerespectarea schemei de tratament este unul din principalele motive ale ineficientei controlarii crizelor convulsive.

Medicamentele antiepileptice sunt eficiente doar atunci cand nivelul seric adecvat al medicamentelor este mentinut constant. Medicul are in vedere acest fapt, recomandand o schema specifica fiecarui medicament in parte (un anumit dozaj, o anumita schema de adminsitrare etc). Neadministrarea unei doze compromite intreg tratamentul.

Aceeasi regula se aplica si in cazul bolnavilor care urmeaza o dieta cetogenica (excluderea completa a grasimilor si proteinelor din alimentatie) recomandata de medicul specialist intocmai pentru a imbunatati controlul epilepsiilor dificil de tratat. Dieta cetogenica poate fi dificil de respectat dar este obligatorie respectarea ei stricta.

In plus fata de tratamentul medicamentos, medicul recomanda indentificarea si evitarea lucrurilor,

faptelor care determina aparitia convulsiilor, cum ar fi:

- lipsa somnului adecvat

- consumul de bauturi alcoolice

- consumul de droguri

- stresul emotional

- reducerea numarului de mese zilnice

- consumul de bauturi sau alimente care contin cafeina

- privitul la televizor pentru mai multe ore

- folosirea indelungata a computerelor

- expunerea intempestiva la soare

Medicamentele folosite pentru prevenirea convulsiilor se numesc antiepileptice. Scopul consta in gasirea unei medicatii antiepileptice eficiente care sa determine cele mai putine efecte adverse.

Eficienta antiepilepticelor in prevenirea convulsiilor este de 60-70%. Desi multe persoane sufera efecte adverse ale acestor medicamente, acesta este cel mai bun mod de a preveni convulsiile. Beneficiile depasesc de obicei neajunsurile acestor medicamente. Exista pe piata multe tipuri de medicamente antiepileptice (denumite si anticonvulsivante), dar nu toate trateaza acelasi tip de convulsii.

Primul pas in alegerea anticonvulsivantelor este diagnosticarea corecta a tipului de epilepsie si de

convulsii pe care le are bolnavul. Poate dura mai mult timp pana la gasirea celei mai bune

combinatii de medicamente, prin ajustarea dozelor, prin incercarea mai multor medicamente. Scopul este de a preveni aparitia convulsiilor cu pretul unor efecte adverse cat reduse posibil. Odata ce a fost gasit cel mai eficient tratament, este foarte important ca bolnavul sa il urmeze intocmai recomandarilor medicului neurolog.

Monoterapia (folosirea unui singur medicament) este ferm recomandata, fiind tratamentul de prima intentie. Monoterapia determina mai putine efecte adverse si nu are riscul de a interactiona cu alte medicamente. De asemenea, sansele de a uita sau de a gresi ora administrarii medicamentului sunt mult mai mici in monoterapie fata de un tratament compus din mai multe medicamente.

Atunci cand monoterapia este ineficienta, adaugarea unui al doilea medicament poate imbunatatii controlul convulsiilor. De asemenea, in cazul bolnavilor cu mai multe tipuri de convulsii, este nevoie de mai mult de un singur medicament.

Interventii chirurgicale

Interventiile chirurgicale pot imbunatatii considerabil calitatea vietii in cazul unor bolnavi de epilepsie. Desi tratamentul medicamentos este cel mai frecvent folosit in cazul acestei boli, acesta nu este intotdeauna eficient. In aproximativ o treime din cazuri, medicatia nu poate controla adecvat convulsiile (sau chiar deloc in unele cazuri). Aceasta proportie este chiar mai mare in cazul bolnavilor de epilepsie focala.

Se recomanda interventia chirurgicala in urmatoarele cazuri:

Crizele convulsive sunt destul de severe si de dese pentru a influenta semnificativ viata bolnavului.

Convulsiile au tendinta de a provoca traumatisme (de exemplu, cele care determina frecvent caderea bolnavului la pamant).

Modificari ale constientei.

Convulsiile nu sunt controlate eficient de medicamente.

Bolnavul nu poate tolera efectele adverse ale medicamentelor.

Alte tratamente

Timp de multi ani, medicamentele antiepileptice au fost singurul tratament disponibil in cazul bolnavilor de epilepsie. Acest lucru este inca valabil in multe cazuri, cu toate ca, in momentul de fata, chirurgia este o optiune intr-unele dintre cazuri. Crizele convulsive care nu pot fi controlate cu medicamente sau tratate prin interventia chirurgicala, pot raspunde la alte tratamente.

PAGE 7