Curatirea mobilei, peretilor, parchetuluiCOVOARE,
TAPIERIE....................................................................................................1
DIVERSE.............................................................................................................................1
GEAMURILE, STICLE, OGLINZI,
CRISTALE...............................................................2
MOBILA..............................................................................................................................2
MIROSUL SI
UMEZEALA................................................................................................2
PARCHETUL, MOCHETA,
PODELELE..........................................................................2
TAPETUL, PERETII,
MUSAMAUA.................................................................................4
USI, FERESTRE,
PERDELE..............................................................................................4
Scoaterea petelor de pe diferite
suprafete............................................................................4
Ta p e t e s i p e ret i Dusumele Linoleum Parchet 4 5 4
Curatirea mobilei, peretilor, parchetului etc.COVOARE, TAPIERIE
Covoarele se curata foarte bine si culorile lor se nvioreaza, daca,
dupa ce le aspirati, le maturati cu o matura nmuiata n apa sarata.
Inviorarea covoarelor, mochetelor, scoartelor si tapiteriei se face
folosind un tampon de bumbac inbibata intr-o solutie din 2/5
terebentina si 3/5 apa, sau se pot sterge cu o perie inmuiata
intr-o solutie formata din: o lingura de amoniac si 1L de apa sau
1lingura de otet si 500ml apa. Covoarele de lna nu vor fi afectate
de molii in timpul verii, daca le vom matura periodic cu o matura
imbibata intr-un litru de benzina in care am dizolvat un pumn de
naftalina.
Petele de pe covoare se pot scoate prin frecare cu o perie
inmuiata intr-o solutie de: 30g eter, 90g amoniac, 125g sapun alb
si 250g apa, care se va turna intr-un litru de apa curata. Petele
de cerneala de pe covor se acopera imediat cu un strat gros de sare
umeda de bucatarie. Dupa 4 zile sarea se inlatura si locul se
curata bine cu terebentina. Covoarele se curata bine si cu rumegus
de lemn inmuiat in apa cu amoniac, dupa care rumegusul se inlatura
prin maturare. Covoarele care au colturile indoiate si revin la
normal daca se aplica pe dosul acestora albus de ou.
DIVERSE Candelabrele, lustrele si lampile se curata de praf si
pete in raport de partile componente ale acestora astfel: partile
din sticla cu apa calda; partile din portelan cu apa calda si cu
detergent O matura noua de paie sorg dureaza mai mult,daca la
inceput o vom pune 10 minute in apa sarata si clocotita.Saptamanal
se va spala cu apa sapunita.
Urmele lasate de muste pe obiectele casnice se curata cu un
burete inmuiat in alcool, esenta de terebentina sau albus de ou.
Petele de var, lapte sau smantana de pe sticla, geamuri si obiecte
pot fi scoase daca vor fi frecate cu o solutie formata din apa si
otet. Marmura unei sobe ingalbenite de flacara se albeste daca o
veti sterge cu un tampon inmuiat intr-o solutie formata din sare de
lamaie sau suc de lamaie. Obiectele din marmura patate cu grasime
se pot sterge cu o carpa alba inmuiata in terebentina. Daca petele
sau ingalbenit inmuiati carpa intr-o solutie formata prin
dizolvarea unei lingurite de sare intr-o ceasca de otet. Cada de
baie si chiuvetele emailate se pot curata prin frecare cu amoniac,
sau cu otet incalzit in care am dizolvat putina sare. Gravurile
vechi pe diferitele metale isi recapata aspectul initial daca sunt
tinute 24 de ore intr-un amestec din 10g amoniac la 100g apa
oxigenata.
GEAMURILE, STICLE, OGLINZI, CRISTALE Evitati aburirea oglinzilor
stergandu-le periodic cu o carpa inmuiata in glicerina. Cand vopsim
ramele ferestrelor si dorim sa nu se murdareasca geamurile, il
stergem fie cu o ceapa taiata in doua, fie cu otet. In felul acesta
geamurile se vor curati mai usor. Geamurile se curata mai bine cu
hartie de ziar umed, praf de creta inmuiat in alcool, sau cu o
solutie formata din 3l apa si o lingura de amoniac.
Geamurile si oglinzile se spala bine cu o bucata de flanela
inmuiata in apa, in care s-a dizolvat putina scrobeala. Geamurile,
oglinda,sticlaria si cristalele se curata de praf si de pete si
devin stralucitoare sterganduse cu spirt denaturat, sau cu apa in
care s-a adaugat putin alcool, ori dintr-o solutie formata dintr-o
lingura de amoniac si 200ml apa. Obiectele de cristal se curata
frecandule cu felii de cartof crud. Geamurile ferestrelor si
vitrinelor nu vor ingheta iarna daca inaintea anotimpului rece le
vom sterge usor cu o carpa inmuiata in glicerina sau intr-o sol .
formata din 100ml spirt medicinal si 10ml glicerina. Spalarea
geamurilor iarna se face folosind un burete inmuiat in alcool sau
in benzina.
MOBILA Stergerea prafului de pe mobila si alte obiecte din lemn,
de pe fotoliile plusate si pernele din catifea etc., se poate face
cu o carpa antipraf. Mobila furniruita si lacuita se poate curata
de pete si lustrui, prin frecarea mobilei cu o carpa moale din
lana, imbibata intr-o solutie formata din 50g esenta de
terebentina,5g ulei de in fiert si 20g ceara de albine sau intr-o
solutie formata din 50g acetona,50g benzen si 50g parafina. Mobila
patata de apa poate fi curatata usor folosind o pasta formata
dintr-un amestec din unt si scrum de tigara.Ungem usor locul patat
si stergem cu o carpa putin umeda. Petele lasate de un obiect
fierbinte pe mobila dispar daca vom frece locul cu carpa moale,
imbibata in cenusa de tigara in care am pus o picatura de ulei.
Petele de cerneala de pe mobila se spala cu lapte apoi cu zeama de
lamaie, apoi se lustruieste cu ceara (mobilux) Mobila atacata de
carii poate fi tratata cu o solutie calda formata din 500g rasina
alba, 450g var si 40g ulei de in. A cestora li se adauga 10 g acid
sulfuric dupa care solutia se amesteca bine si se incalzeste la foc
mic. Lustruirea mobilei cu furnir se poate face usor cu ajutorul
unei flanele imbibata intr-un amestec format din 50% ulei de in si
50% alcool sau intr-un amestec din 50% ulei de masline si 50% otet
de vin.
MIROSUL SI UMEZEALA Mirosul neplacut din bucatarie dispare
repede daca vom pune cateva picaturi de otet pe plita incalzita a
sobei.
Mirosul de bucatarie dispare daca ardem pe plita sobei cateve
corji de portocele, lamaie sau zahar. Umezeala din pivnite se poate
absorbi daca se pun pe langa ziduri un vas cu var nestins sau
cateva gramezi de carbuni de lemn, pe care Ii vom inlocui periodic.
Ca sa dispara mirosul de mucegai din dulapuri, sertare, geamantane,
se pune n ele o farfurioara cu faina de mustar, pe care o gasiti la
farmacie. Dupa 3 zile veti constata ca mirosul a disparut.
PARCHETUL, MOCHETA, PODELELE Curatirea parchetului necesita mai
multe operatiuni si anume: ---parchetul se matura si se sterge cu o
carpa uscata; ---cu o carpa uda se umezeste putin cate o bucata de
parchet,care se freaca imediat cu o sarma; ---se spala apoi
parchetul cu petrosim,se limpezeste,se sterge cu o carpa uscata;
urmeaza ceruirea uniforma a parchetului,dupa care se trece la
lustruire cu o perie speciala si la urma cu o carpa moale de
molton. Lustrul parchetului cu ceara dureaza de obicei maximum 6
luni. Cel mai practic si durabil este cel facut cu lacul incolor de
parchet palux (solutie I si II) care dureaza intre 6 si 10 ani daca
este aplicat in 2 sau 3 straturi. N O T A: Avand in vedere ca atat
lacul incolor cat si petrosimul sunt subst. toxice si imflamabile
in timpul lucrului trebuie luate masuri preventive obligatorii:
---se deschid larg toate ferestrele; ---se sting toate sursele de
caldura cu flacara; ---se scot din priza toate cordoanele si
aparatele electrice; ---se interzice aprinderea de
cgibrite,brichete,etc.
Dupa terminarea lucrului este recomandat sa se lase ferestrele
deschise timp de cel purin 12-24 ore dupa ceruire si cel putin
48-72 ore dupa lacuire.. Nu folositi cutite ascutite sau alte
obiecte contondente care ar putea provoca zgrieturi. De asemenea,
buretii abrazivi pot lasa mici zgrieturi pe suprafata parchetului
sau a mobilei, care, n timp, acumuleaza impuritati si devin
inestetice.
. Nu folositi clor sau alte produse care decoloreaza suprafetele
din lemn si care pot afecta tesatura mochetei.
Petele de cerneala de pe parchet se curata prin ferecarea cu
felii de lamaie. Apoi se sterge cu o carpa inmuiata in apa
fierbinte amestecata cu mult sapun. Sau se scot cu zeama de lamie
amestecata cu putin lapte. Daca pata persista, ncercati cu o crpa
mbibata cu spirt sau alcool de 90. Petele de cafea, ketchup de pe
parchet si mocheta Se amesteca o lingurita de bicarbonat de sodiu
alimentar ntr-un pahar cu apa calda. Puteti folosi, de asemenea,
glicerina amestecata cu apa calda sau doar apa oxigenata. Solutia
se aplica pe pata si se lasa sa actioneze cteva minute, dupa care
se sterge cu un servet curat, ncercati solutia pe o portiune putin
vizibila a parchetului sau mochetei, pentru a testa reactia. Daca
suprafata nu se decoloreaza, puteti folosi solutia fana probleme.
Petele de ceara Deasupra petei se pune un saculet cu gheata, pentru
ca aceasta sa se ntareasca, dupa care se ndeparteaza cu un cutit
din plastic. Apoi, cu ajutorul unui uscator de par orientat n
directia petei, se ncearca ncalzirea acesteia. Pe masura ce se
ncalzeste ceara, se poate sterge cu un servet curat sau cu unul din
hrtie, mai gros. Pentru a nu se ntinde, pata trebuie stearsa
dinspre margini spre centru. Puteti repeta operatia pna cnd locul
ramne curat, evitnd sa ncalziti foarte mult suprafata parchetului
sau a mochetei. Nu folositi metoda fierului de calcat, deoarece
acesta poate deteriora suprafetele din lemn sau lacuite. Petele de
grasime de pe podelele nevopsite se scot cu apa oxigenata. Petele
de grasime de pe podelele vopsite se freaca cu pudra de talc si
otet. Petele de grasime sau urmele de tocuri Dispar usor daca
aplicati pudra de talc pe pata si lasati sa actioneze cteva minute.
Daca nu este suficient, adaugafi putina apa calda amestecata cu
benzina si frecati usor, fara a deteriora suprafata. Podelele de
scnduri lustruite se spala cu o carpa inmuiata in apa calda dupa
care se sterg cu o carpa uscata;apoi se dau cu ceara si se
lustruiesc cu o carpa de molton. Petele de snge Se pot scoate cu
apa rece si putin detergent lichid de vase. Se toarna apa rece
amestecata cu detergent pe pata, se lasa sa actioneze cteva minute,
dupa care se sterge cu un servetel de hrtie pna ce pata dispare. Nu
folositi mult detergent si clatiti zona pe care a fost aplicat.
Petele de untdelemn de pe dusumele se ung cu spuma de sapun iar
dupa 24 de ore se spala cu apa rece. Petele de vin rosu Se pot
scoate ca si cele de cafea, n cazul n care petele nu sunt recente,
se poate folosi hidrogen peroxid, neofalina sau acetona. Atentie,
acetona poate distruge stratul de lac de la suprafata pardoselii.
Pentru a nu apela la solutii ce ar putea deteriora materialul sau
lacul protector, turnati pe pata putin alcool de 90" si lasati sa
actioneze cteva minute, dupa care clatiti din abundenta. Daca nu
aveti la dispozitie alcool, puteti folosi vin alb. Podelele vopsite
si mobila vopsita in ulei se sterg cu o carpa inmuiata in apa
calduta cu sapun apoi se limpezesc si se sterg cu o carpa
moale.
Podelele vopsite cu lac isi vor pastra mai mult luciul daca se
sterg periodic cu o carpa inmuiata in 1L apa amestecata in 1/2 L
otet.
TAPETUL, PERETII, MUSAMAUA Daca tapetul lavabil si-a pierdut
stralucirea si prospetimea, procedati astfel: puneti intr-un vas 2
kg de sare grunjoasa, acoperiti cu apa rece si lasati sa se
dizolve. Muiati in aceasta solutie un tampon, stoarcetil si spalati
tapetul. Musamaua fara lustru si culoare isi recapata aspectul prin
frecare cu un galbenus de ou crud.
Usi, FERESTRE, PERDELE Usile, ferestrele si glasvandurile care
au partea metalica patata cu vopsea se curata daca se acopera pata
cu o pasta formata din var si sapun de rufe timp de o noapte.A doua
zi vopseaua va fi moale si se va curata cu usurinta. Inviorarea
draperiilor de plus sau catifea se face cu refrisare in vapori de
apa. Inviorarea draperiilor de matase sau stofa se face prin
spalararea cu neofalina. Perdelele din material plastic vor ramane
albe, daca le veti inmuia in apa in care ati pus putina sare.
Geamurile pe care s-au format ,,flori de gheata" se curata
stergandu-le cu o carpa inmuiata in apa calduta cu sare (saramura),
sau spalandu-le cu spirt ars.
Petele de orice fel de pe sticle, geamuri si obiecte pot fi
scoase daca vor fi frecate cu o carpa inmuiata in otet concentrat
(esenta de otet), in alcool sau in apa sarata, iar apoi vor fi
sterse cu o carpa uscata. Geamurile devin opace daca aplicam pe ele
o solutie formata din ceara de albine, terebentina, ulei sicativ si
lac.
Scoaterea petelor de pe diferite suprafete
Tapete si peret iPetele de grasime de pe tapet se pot nlatura
foarte usor cu un praf de creta, magnezie sau cu o pasta din praf
de creta si benzina care se aplica pe locul patat. Dupa cteva zile
praful se ndeparteaza. Operatia se repeta pna la ndepartarea
completa a petelor. Pentru a nlatura petele de diferite proveniente
de pe peretii vopsiti n ulei se poate folosi cu rezultate bune
urmatorul amestec : 100 ml amoniac concentratie 10%, 100 g sapun,
100 ml alcool. Cu ajutorul unui tampon nmuiat n acest amestec, se
freaca bine peretii respectivi. Daca snt foarte murdari, operatia
se repeta. In final, peretii se sterg cu o crpa aspra, curata si
uscata. Atentie ! Amestecul, nainte de folosire, se agita
puternic.
DusumelePetele de cerneala de pe dusumelele nevopsite se
ndeparteaza n felul urmator : se spala dusumeaua cu apa calda si se
freaca cu nisip, apoi cu o solutie de acid sulfuric (30 ml acid
sulfuric 4,9% la 1 litru de apa). Diluarea acidului sulfuric
trebuie facuta cu cea mai mare atentie. Se toarna ntotdeauna clte
putin acid n apa rece - nu se toarna niciodata apa in acid ! Dupa
aceasta, dusumeaua se spala cu o solutie de soda si din nou cu apa.
De asemenea, petele de cerneala se pot elimina cu o solutie de
amoniac si apa fierbinte (100 ml amoniac 10% la un litru apa).
Petele de grasime de pe dusumelele de lemn natur se nlatura cu
ajutorul talcului folosit ca atare sau sub forma de pasta,
amestecat cu benzina. Talcul presarat sau oplicat sub forma de
pasta pe pata se lasa timp de 12 ore, dupa care dusumeaua se spala
cu apa si sapun. In lipsa acestor produse, se poate folosi
rumegusul umezit cu otet. Pentru curatirea dusumefelor vopsite se
ntrebuinteaza o pasta obtinuta din piatra ponce sub forma de
pulbere si ulei de in. Pulberea de piatra ponce se poate realiza
.pisnd bucatele mai mari ntr-o piulita metalica de bucatarie. Pasta
preparata se aplica pe portiunea patata si se lasa timp de 2-3 ore,
dupa care se spala cu apa si sapun.
LinoleumPetele de cerneala observate imediat se nlatura prin
stergerea locului respectiv cu apa, folosind o tesatura flanelata
moale. Petele de cerneala vechi se ndeparteaza cu o bucata de
piatra ponce sau cu hrtie abraziva (glaspapir), actionnd usor, cu
atentie, asupra petei. Apoi locul respectiv se unge cu ulei de in
fiert, dupa care SE lustiuieste cu o crpa moale si uscata.
De asemenea, petele de cerneala se pot ndeparta si cu produsul
din comert, denumit "Pic". Petele de lac de mobila sau de bait se
sterg cu o crpa moale nmuiata n tiner.Petele de vopsea se sterg cu
benzina sau cu spirt.
Petele de grasime se nlatura, stergnd locul terebentina. Petele
de zugraveala se nlatura prin sapun.
respectiv cu benzina sau spalari repetate cu apa si
Pentru ndepartarea petelor de ceara sau clei insecticid se
foloseste un amestec format din 150 ml terebentina si 50 ml
benzina. n toate cazurile, pentru a reda luciul linoleumului,
acesta se sterge cu un amestec obtinut din apa si lapte n cantitati
egale (ex. : 100 ml lapte si 100 ml apa).
ParchetCnd se produce vreo pata de orice natura, se sterge
imediat locul cu o crpa umeda sau cu o bucatica de glaspapir. Dupa
ce dispare pata, se unge cu putina ceara si se lustruieste imediat.
Petele de cerneala se nlatura cu "Pic" sau cu o solutie calduta de
acid oxalic 5%. Se mbiba locul respectiv cu aceasta solutie si,
dupa 10-20 minute, se spala cu apa fierbinte si sapun. Petele de
grasime, daca snt proaspete, se ndeparteaza, spalnd zona respectiva
cu sapun si apa fierbinte, n care se dizolva putina soda. Petele de
grasime mai pot fi ndepartate, procednd astfel: se unge bine zona
respectiva cu ulei de terebentina, apoi se asterne deasupra un
strat gros de talc, care la rndul lui trebuie acoperii cu o hrtie
subtire ; peste aceasta se trece de cteva ori cu un fier de calcat
fierbinte, avnd grija sa nu se prleasca lemnul. Se nlatura apoi
talcul si, n caz ca pata se mentine, se reia operatia pna dispare
orice urma de grasime. Pentru ndepartarea petelor grase mai vechi
se procedeaza astfel : se spala locul murdar cu benzina, dupa care
se acopera cu o pasta - nu prea groasa - obtinuta din talc si apa.
Dupa 24 de ore se ndeparteaza pasta; odata cu ea dispare si
pata.
Mozaic si cimentPardoselile din mozaic si ciment se curata cu
apa si sapun, dupa care se sterg cu o crpa nmuiata n apa n care se
adauga cteva linguri de petrol lampant.
MarmuraPetele de grasime se ndeparteaza prin aplicarea pe
portiunea murdara a unui s'nat subtire dintr-o pasta preparata din
neofalin si crel sau huma alba. Dupa circa 12 ore, se nlatura creta
uscata cu o perie moale, apoi se spala cu apa calda. Pentru
scoaterea petelor de petrol lampant se foloseste naofalina sau o
pasta consistenta preparata din doua parti (parti n greutate) soda
de rufe, .o parte piatra ponce, sub forma de pulbere, o parte praf
de var si apa. Pasta se aplica pe portiunea patata, se lasa circa,
o ora, dupa care se spala cu apa si sapun. Petele de cafea, ceai
sau de vin rosu de pe marmura alba se pot nlatura stergnd locul
respectiv cu un burete nmuiat n apa oxigenata de concentratie 3%, n
care se dizolva sare de bucatarie (la 100 ml apa oxigenata se
adauga o lingurita de sare). Petele de pe
marmura colorata se pot ndeparta frecndu-le cu o crpa nmuiata n
apa sapunita sau n apa cu detergent, n care se adauga cteva
picaturi de otet. Petele de noroi se sterg n prealabil cu rumegus
umed, apoi se curata cu un detergent obisnuit si cu apa. Petele de
rugina se trateaza cu o solutie fierbinte de acid oxalic 5% (sare
de macris ; atentie este toxica !). Dupa ndepartarea petelor, locul
respectiv se trateaza cu o solutie de amoniac avnd concentratia 5%,
apoi se spala cu multa apa. Petele de snge se curata cu apa calda.
Daca nu se ndeparteaza complet se sterg cu apa oxigenata n
concentratie do 3%, dupa care se spala din nou cu apa. Petele de
nicotina (tutun) se pot nlatura cu ajutorul unei paste de
consistenta smntnii, preparate din benzen si magnezie, aplicate pe
locul respectiv. Dupa ce se usuca, se curata cu o perie moale, apoi
se spala cu apa calda. Petele de cerneala se ndeparteaza cu
produsul din comert "Pic" sau cu ajutorul unei paste, de
consistenta smntnii, preparate din amoniac si magnozie, aplicate pe
locul patat. Indiferent de tratamentul aplicat, de fiecare data,
este recomandat ca marmura (uscata) sa fie ceruita si apoi
lustruita cu o tesatura flanelata uscata.
Usi si ferestreUsile si ferestrele vopsite cu vopsea de ulei
alba sau de alta culoare deschisa, se curata cu apa calda n care se
adauga amoniac (o lingurita de amoniac concentratie 5% la un litru
de apa). Solutia de apa cu amoniac ndeparteaza complet murdaria,
obtinndu-se un luciu placut. Dupa spalare, usile si ferestrele se
sterg cu o crpa uscata. Sapunul sau soda adaugate n apa de spalare
nu dau rezultate bune, ducnd chiar la degradarea suprafetelor
vopsite.
Geamuri si diferite obiecte dinsticlaPetele de var se scot cu
apa si otet. Petele proaspete de vopsea se curata cu o crpa mbibata
n petrol. Petele vechi de vopsea se elimina prin frecarea locului
respectiv cu o crpa nmuiata n terebentina, neofalina sau ntr-o
solutie fierbinte de bicarbonat de sodiu, 3 lingurite de bicarbonat
de sodiu la un litru de apa. Daca vopseaua s-a ntarit, atunci se
nmoaie pata cu soda de rufe 200 g la un litru de apa sau cu
hidroxid de sodiu (soda caustica) 20 g la un litru de apa, dupa
care se spala bine cu apa multa, calduta. Praful si urmele de muste
de pe geamuri se nlatura usor prin spalare cu o crpa nmuiata n otet
sau n amestec de otet cu apa. Daca geamurile snt mbcsite de praf se
recomanda sa se spele cu sapun si apa calda, n care se toarna putin
amoniac, apoi se spala cu multa apa. n timpul verii, se previn
urmele de muste daca se adauga n apa de spalare o lingura de
petrol.
Vasele din sticla foarte murdare (cu grasimi, rasini etc.) se
curata cu o solutie de alcalii (soda caustica, soda de rufe) sau cu
o solutie de soda de rufe si sapun, apoi se spaia cu multa apa.
Sticlele de untdelemn pot fi rapid curatate cu o solutie obtinuta
din cteva linguri de otet n care se dizolva sare de bucatarie. Se
agita bine, dupa care se limpezeste cu apa calda. Petele de grasimi
de pe sticla mata se pot scoate prin stergere usoara cu sare si
otet sau cu neofalina (benzina usoara). Petrolul lampant se
ndeparteaza cu lapte de var. Petele de ceai se curata cu o crpa
uda, pe care se picura putin otet si se presara putina sare
fina.
CovoarePetele de pe covoare de orice tip si indiferent de natura
lor se pot nlatura usor, fara a ramne urme, daca se actioneaza
imediat aplicnd anumite procedee. Daca se pateaza cu grasime, se
freaca energic locul respectiv cu o perie sau cu o pnza curata bine
nmuiata n neofalina, pna dispare pata. Petele de bauturi alcoolice
(vin alb, bere, tuica, lichior) se sterg cu o crpa nmuiata n apa
calda n care se dizolva un detergent. Dupa ce se freaca de cteva
ori, se clateste cu apa calda acidulata (o lingura de otet la un
litru de apa). Petele de suc de fructe sau de vin rosu se elimina
prin stergerea locului respectiv cu apa rece amestecata cu putin
amoniac. Portiunea de pe covor patata cu ceai, cafea sau cacao se
curata bine cu un amestec de glicerina si apa calduta (o lingurita
de glicerina la 0,5 litri de apa), care se agita bine nainte de
ntrebuintare. Se freaca bine locul respectiv cu un tampon nmuiat n
amestecul respectiv. Dupa aceasta operatie nu se calca pe covor pn
cnd se usuca, deoarece perii covorului se ndoaie si ramn ntiparite
urmele pasilor. In acelasi scop, se poate folosi produsul din
comert "Dero", spumant pentru curatat covoare, care n plus
nvioreaza culorile.
MobilaPetele de apa de pe mobila lustruita se elimina frecndu-le
cu o pnza curata nmuiata n petrol lampant n care se dizolva n
prealabil sare de bucatarie fina. Dupa ce se usuca, cristalele
minuscule de sare rmase pe suprafata lemnului se ndeparteaza cu o
flanela moale, curata. Pe mobilele baituite, se freaca pata de mai
multe ori cu dopuri de pluta curate. Petele de bauturi racoritoare
sau siropuri de pe mobila lustruita se sterg cu drojdie de cafea
(zat), apoi se lustruieste locul respectiv cu o flanela moale
nmuiata ntr-un amestec 1:1 de terebentina si ulei de in (parti n
greutate). De exemplu, un amestec din 115 ml terebentina si 110 ml
ulei de in. Urmele albicioase lasate pe mobilierul lustruit de
obiectele metalice fierbinti (oale, ceainice etc.) se pot nlatura
frecnd locul patat cu scrum de tigara nmuiat cu putin ulei,
apoi dupa cteva minute se freaca din nou pata cu un dop de pluta
care a fost carbonizat la un capat, deasupra unei flacari. Daca se
pateaza mobila cu cerneala, se freaca imediat locul respectiv cu o
crpa umeda pe care se picura zeama de lmie. Nu se reuseste
ntotdeauna sa se elimine o pata de cerneala, deoarece cerneala se
infiltreaza repede n lemn si se fixeaza. Petele de grasimi se
trateaza cu o pasta de consistenta smintnii obtinuta din magnezie
si benzina sau talc si benzina, care se aplica pe locul respectiv
si se lasa circa 24 ore, dupa care se nlatura praful de magnezie
sau de talc ramas. Mobila lacuita se curata cu o tesatura flanelata
moale, mbibata n bere calduta sau spuma de albus. Mobilele de mahon
se curata cu un burete umezit n apa acidulata cu putin otet, dupa
care se sterge imediat lemnul cu o crpa moale curata, iar la sfrsit
se ceruieste. Mobila vopsita n alb sau n culori deschise se spala
cu apa calda cu sapun (o lingura de sapun ras la un litru de apa).
Apoi se sterge cu o crpa uscata si se unge cu un amestec de ulei de
parafina (o lingura) si apa (200 ml). Dupa ce se usuca se
lustruieste cu o crpa moale. De asemenea, se poate curata usor cu
apa calduta n care se dizolva amoniac (30 ml amoniac 10% si un
litru de apa). Mobila de nuc se curata cu un amestec de terebentina
si ulei de vaselina (ulei de parafina, ulei alb) n parti egale n
greutate, de exemplu un amestec din 50 ml terebentina si 45 ml ulei
de vaselina. Se unge mobila cu o tesatura flanelata nmuiata n acest
amestec, prin miscari circulare, insstndu-se asupra petelor mai
albicioase. Dupa un ceas se repeta operatia. A doua zi se
lustruieste mobila cu ajutorul unei piei de caprioara sau al unei
bucati de tesatura flanelata. Mobila din lemn de par se curata
initial cu apa oxigenata diluata, apoi se sterge cu un tampon
nmuiat n ulei de parafina calduta. Se usuca si se lustruieste cu o
flanela moale. Mobila din stejar se curata cu benzina calduta, apoi
se sterge cu o crpa uscata si se aplica un strat subtire de ceara.
Dupa ce se usuca (se lasa timp de 10-12 ore), se lustruieste cu o
bucata de postav moale. Mobila din lemn natur se curata cu apa si
sapun, apoi se limpezeste cu apa calduta n care se fierb cteva foi
de ceapa.
Tapiterie de mobilaAceasta se curata nti de praf cu ajutorul
unui aspirator de praf, sau se bate bine cu un batator. Pentru
nlaturarea petelor de murdarie de pe mbracamintea de stofa se poate
folosi o solutie preparata din doua parti sare de bucatarie, cinci
parti alcool si zece parti apa (parti n greutate). De asemenea, se
poate folosi o solutie calda de sapun sau mai bine o solutie de
ciuin (vezi scoaterea petelor de grasimi de pe tesaturi) n care se
pun cteva
picaturi de amoniac. Cu ajutorul unei bucati de flanela curata,
nmuiata n solutia respectiva, se freaca bine tesatura, dupa care se
sterge cu o crpa curata, uscata. Fotoliile sau scaunele tapisate cu
creton se curata, frecndu-le cu un tampon de postav mbibat ntr-un
amestec 5:1 de neofalina si magnezie pudra (parti n greutate). De
exemplu, un amestec din : 140 ml neofalin si 20 g magnezie pudra.
Se lasa sa se usuce n aer, dupa care se freaca tesatura cu o pnza
aspra, uscata sau cu o perie, pentru a ndeparta urmele de magnezie.
Aceasta operatie trebuie efectuata n aer liber si n afara oricaror
surse de foc.
TablouriNeofalina, benzina, terebentina, alcoolul sau apa cu
sapun nu se folosesc la curatirea tablourilor n ulei. Tablourile n
ulei afumate se acopera cu o crpa curata si umeda, se lasa timp de
3-4 ore (este de preferat ca aceasta crpa sa se nmoaie n apa de
ploaie). Dupa uscare, tabloul se sterge foarte usor si uniform cu o
bucata de pnz nmuiata n ulei de in. Culorile tablourilor pictate n
ulei pot fi mprospatate trecnd usor de cteva ori, pe suprafata lor,
o jumatate de mar sau de cartof crud. Cnd marul (sau cartoful) se
murdareste, se taie portiunea murdara (sub forma de felie) si se
continua operatia. La sfrsit se sterge ntreaga suprafata cu o crp
moale si curata. Albirea portiunilor deschise ale tablourilor
pictate Cu vopsea de ulei se face cu ajutorul apei oxigenate. Dupa
tratarea cu apa oxigenata 3%, vopseaua devine din nou alba.
Acuarelele si desenele n tus se curata cu miez de pine, apoi se
sterg cu o crpa moale, foarte curata. Ramele din lemn vopsit se
curata cu apa n care se adauga trte (10 parti apa si o parte tarte)
sau cu apa calduta sapunita, apoi se sterg cu o crpa curata,
nmuiata n apa. Dupa uscare se ceruiesc si se lustruiesc. Ramele din
lemn de stejar se curata cu lapte dulce, dupa ce se usuca, se
lustruiesc cu o crpa moale. Ramele cu stucatura argintata sau
aurita se sterg cu apa usor acidulata cu otet (doua lingurite de
otet la un litru apa). Daca snt patate de muste, se curata cu
ajutorul unei periute (cu peri mici si tari) nmuiata n apa
sapunita, dupa care se limpezesc cu apa usor acidulata cu otet
(doua lingurite de otet la un litru de apa). Pentru a evita
murdarirea de catre muste a ramelor de la tablouri, se unge lemnul
cadrelor argintate sau aurite cu un decoct concentrat de ceapa.
Acesta se obtine fierbnd pairu cepe mari cu jumatate litru de apa,
pn cnd lichidul scade pe jumatate. Cu ajutorul unei pensule cu peri
fini se unge cu lichidul respectiv suprafata ramelor. Ramele de
bronz se curata cu o bucata de postav nmuiata n terebentina. Apoi
cu ajutorul unei pensule moi nmuiate n zer sau n spuma de albus se
unge usor suprafata ramelor, obtinndu-se un lustru frumos.
Ramele de lemn lustruit se curata cu o tesatura flanelata moale,
nmuiata ntr-un amestec de otet cu untdelemn (100 ml otet si 50 ml
untdelemn).
Obiecte din pielePetele de grasime se nlatura cu ajutorul unei
crpe curate nmuiate n neofalina sau terebentina, nainte de a aplica
acest tratament se verifica pe o portiune ascunsa, pentru a evita
eventualele decolorari ale pielii. Petele de creion chimic se
nlatura cu un amestec de alcool si otet (o lingurita de otet la 100
ml alcool). Petele de dulceata si cele de praf se elimina cu un
burete nmuiat n apa calduta sapunita, apoi locul respectiv se
sterge cu apa curata. Petele de lichior se curata cu acid tartric
sau cu acid citric (sau chiar cu zeama de lamie). nainte de a
aplica acest tratament se verifica pe o portiune ascunsa, pentru a
evita eventualele decolorari ale pielii. Mucegaiul format se poate
ndeparta prin tamponare usoara cu o solutie amoniacala de 5%,
urmata imediat de stergerea cu o crpa uscata. De asemenea, acesta
se poate nlatura prin frecarea usoara a portiunilor respective cu
un glas-papir fin. Acest din urma tratament se aplica n special n
cazul pantofilor. Petele de noroi se ndeparteaza cu o ceapa taiata
n doua, cnd ceapa devine murdara, se taie o felie din ea si se
continua operatia. La ndepartarea petelor de iarba de pe pielea
alba se procedeaza astfel se sterg portiunile respective cu
neofalina sau terebentina, apoi se trateaza cu apa oxigenata in
care se adauga amoniac (5 picaturi amoniac 10% la 100 ml apa
oxigenata 3%). Hainele de piele de capra se curata odata pe an, cu
un amestec obtinut din lapte fiert si apa n cantitati egale, cu
ajutorul unui postav fin nmuiat n amestecul respectiv. Pe masura ce
se curata, suprafata curata se sterge cu o tesatura flanelata,
moale, uscata. Petele de grasime de pe gulerele si mnecile hainelor
de piele se nlatura prin stergerea portiunilor respective cu un
tampon nmuiat n solutie de 1-2% Alba sau Perlan. Urmele lucioase
(de la guler, revere, mneci) care apar n timpul purtarii hainelor
de antilopa se nlatura, stergnd locul respectiv cu o radiera de
cerneala sau cu o radiera pentru masina de scris sau chiar cu o
periuta cu perii tari. Aceleasi procedee se aplica si gentilor,
manusilor si pantofilor de antilopa care prezinta asemenea urme.
Manusile de piele alba se curata stergndu-le usor, de rnai multe
ori, cu faina alba sau pudra de talc, dupa care se scutura si se
perie cu o perie moale.
OglinziPetele de grasime sau urmele de muste se nlatura stergind
locul respectiv cu creta amestecata cu alcool sanitar sau cu
neofalina. Petele de grasime se mai pot ndeparta cu o solutie de
sapun n apa.
Daca mustele au murdarit ramele aurite ale oglinzilor, se sterg
petele cu o crp moale, de preferinta de flanela, nmuiata nii-o
pasta (de consistenta smntnii) obtinuta din scrobeala alba si ulei
de floarea-soarelui. Urmele lasate de pasta se nlatura trecnd pe
deasupra cristalului oglinzii sau peste metal un tampon umezit n
apa calduta. Se sterge si se lustruieste apoi locul respectiv cu o
flanela uscata.
Carti de joc, piese de rummy, sahCartile de joc obisnuite se pot
curata, stergndu-le usor cu ajutorul unei crpe moi, curate, pudrate
cu acid boric sau cu o pasta preparata din talc si benzina. Cartile
de joc, piesele de rummy sau de sah fabricate din material plastic
se sterg pe toata suprafata cu un burete usor umezit n apa calduta
sapunita sau in apa cu detergent.
Carti, timbre, hrtiePetele de cerneala se pot scoate prin
tamponarea locului murdar cu o pnza curata nmuiata n apa oxigenata
sau n acid citric (zeama de lamie) sau cu "Pic" (produsul din
comert). Pentru ndepartarea petelor datorate tuturor tipurilor de
cerneala, inclusiv a celor antracenice se poate folosi cu succes 6
solutie preparata din 100 parti apa, 8 parti acid oxalic (toxic !)
si 2 parti ditionit de sodiu (parti n greutate), n ceea ce priveste
petele de cerneala de pe timbre, acestea se pot scoate cu o solutie
de bisulfit de sodiu 10%. Daca, dupa cteva minute pata nu dispare,
se adauga cteva picaturi de acid sulfuric sau acid clorhidric. Daca
tratamentul nu reuseste, se spala timbrul cu apa, apoi se introduce
ntr-un amestec obtinut din 10 cm3 de apa si 10 picaturi apa de
Javel (hipoclorit de sodiu). Urmele de degete de pe coperte sau de
pe filele unei carti se nlatura cu miez de pine (veche) sau cu o
guma moale. Daca petele snt grase, se pudreaza cu talc pagina
respectiva, se lasa asa circa doua ore, ca talcul sa absoarba
urmele de grasime. Daca pata nu dispare, se pudreaza din nou
portiunea respectiva, se asaza peste talc o bucala de sugativa si
se trece cu un fier de calci ncalzit, deasupra hrtiei absorbante.
Daca pata nu iese, operatia se repeta de cteva ori. Petele de
grasime se pot scoate si prin stergerea usoara a zonei respective
cu putina vata nmuiata n benzina, pna cnd grasimea a fost dizolvata
si absorbita. Petele de petrol lampant de pe hrtie se presara cu
praf de creta, huma alba sau magriezie, se lasa cteva zile, apoi
praful se scutura. Petele de mucegai se ndeparteaza cu o solutie de
alaun de potasiu 10% (sulfat dublu de potasiu si aluminiu, denumita
si piatra acra). De asemenea, aceste pete se pot trata cu o solutie
amoniacala 5%, dupa care se sterg cu un tampon de vata nmuiat n apa
rece si stors. La sfrsit se usuca cu o hrtie sugativa pe care se
pune o greutate. Rugina de pe hrtie se scoate cu o solutie de acid
citric concentratie 7% (sau zeama de lamie) sau acid oxalic (toxic
!). Dupa ndepartarea petei de rugina, hrtia se spala usor cu apa,
iar apoi se asaza ntre doua hrtii de sugativa si se lasa pna se
usuca.
Faiante si emailuri (bai, chiuvete, vase emailate etc.)Urmele
rosietice, feruginoase, datorate scurgerilor de apa din conductele
metalice oxidate, se ndeparteaza frecnd energic cu "Alba-menaj" sau
"Tix". Piatra depusa se scoate prin frecarea locului respectiv cu
un burete din retea de material plastic (din cele folosite la
bucatarie), nainte de a ncepe operatia, "piatra" se stropeste cu o
solutie concentrata de otet. Operatia se repeta de mai multe ori pn
la curatirea totala. Buretele se mnuieste cu grija pentru a nu
deteriora emailul. Chiuvetele emailate se curata cu nisip fin sau
cu cenusa de lemn. Pentru curatirea obiectelor emailate si de
faianta se foloseste o solutie calda de soda (25 g soda la un litru
apa). Dupa utilizarea ei, obiectele se clatesc cu apa curata, apoi
se sterg cu o crpa curata, moale. Se poate folosi si o solutie de
acid clorhidric 2,5%. Obiectele se freaca cu o crpa nfasurata pe un
bat si nmuiata n solutia respectiva, minile trebuind sa fie
protejate cu manusi de cauciuc, Dupa curatire se spala toarte bine
cu apa pentru ndepartarea resturilor de acid. Placile de faianta
ngalbenite pot deveni albe si lucioase daca se spala cu o solutie
de sapun n apa sau cu o solutie de detergenti n apa, dupa care se
freaca cu un tampon nmuiat n apa tare (acid azotic, concentratie
69%). Pentru ndepartarea rapida a depunerilor de piatra de pe
WC-uri si de pe alte obiecte sanitare din faianta se poate folosi
produsul din comert "Detartrant" livrat n flacoane de material
plastic. Se scoate capacul flaconului si se dirijeaza jetul spre
locul de curatat. Se lasa sa actioneze cteva minute, dupa care se
spala cu apa. Operatia se repeta de cte ori este nevoie. Acest
produs nu se foloseste pentru obiecte emailate. Pentru ndepartarea
petelor de grasime si orice murdarie de pe obiectele sanitare si
vesela se poate folosi produsul din comert denumit "Demar super" -
detergent si dezinfectant. Se presara putin detergent pe obiectul
sau suprafata de curatat si se freaca cu o crpa umeda sau cu o
perie. Apoi se clateste bine cu apa. In cazul veselei, dupa clatire
se sterge cu o crpa uscata.
Obiecte decorativeStatuletele, obiectele de arta etc., executate
din os se sterg n prealabil de praf, apoi se curata cu un tampon
nmuiat n lapte crud, rece. Evantaiele, statuietele, piesele de sah,
piesele de table, mingile de biliard confectionate din fildes se
curata cu o solutie alcoolica, o parte alcool etilic si 3 parti apa
de ploaie (parti n greutate), dupa care se ung cu un strat subtire
de ceara de albine. In loc de apa de ploaie se poate folosi apa
distilata, dar nu cu aceeasi eficienta. De asemenea, petele de pe
aceste obiecte se pot nlatura cu ajutorul unui amestec format din o
parte terebentina si 3 parti alcool sanitar (parti n greutate). De
exemplu, un amestec obtinut din 25 ml terebentina si 75 ml alcool
sanitar. Dupa tratament, fara sa se spele cu apa, se expun la
lumina. Clapele de pian, acordeon etc. din fildes, initial se
degreseaza cu o crpa nmuiata ntr-o solutie de carbonat de sodiu (50
g soda de rufe la un litru de apa), apoi se umecteaza cu un amestec
obtinut din 10 parti de apa oxigenata 30%, parti de amoniac
10% si 10 parti de apa (parti n greutate) dupa care se sterg cu
o crpa umeda, moale. Se poate folosi de exemplu, un amestec obtinut
din 45 ml apa oxigenata 30%, 15 ml amoniac 10% si 50 ml apa. Dupa
degresarea cu soda, clapele de pian se pot curata, de asemenea, cu
o pasta obtinuta din clorura de var si apa. Cu aceasta pasta se
acopera etapele, se lasa circa 10-12 ore, dupa care se sterg cu o
crpa moale, uscata. Obiectele decorative, pieptenii, ramele de
ochelari etc. realizate din baga se curata prin frecare usoara cu
un tampon de vata nmuiat n-tr-un amestec de glicerina (15 ml), ulei
de floarea-soarelui (10-15 ml) si piatra ponce pulbere (25 g). Dupa
curatire se lustruiesc cu o flanela curata sau cu o bucata de piele
de caprioara. Obiectele de celuloid se spala cu apa si sapun sau cu
o solutie diluata de soda si apoi cu apa curata, dupa care se lasa
sa se usuce bine. Mica se curata cu o solutie formata din 20 ml
otet si 100 ml apa, dupa care se sterge cu o crp uscata.
Statuletele din ipsos se curata cu amidon. Se fierbe amidonul n apa
de var, pn cnd lichidul capata consistenta smntnii groase. Cu acest
lichid se unge obiectul respectiv si se lasa sa se usuce la soare.
Prin uscare, scrobeala se desprinde singura. Daca mai ramn urme de
scro-beala, acestea se ndeparteaza cu o perie aspra.
Obiecte metalice (obiecte decorative, vase, robinete, tacmuri,
garnituri la usi si ferestre, ba i, bijuterii)Obiectele
confectionate din alama se pot curata cu o pasta preparata din otet
si faina amestecata cu o cantitate mica de rumegus de lemn. Cu
aceasta pasta se acopera suprafata murdara si se lasa sa se usuce.
Dupa ndepartarea pastei, locul respectiv se lustruieste cu o bucata
de flanela sau de lna uscata. Garniturile de alama sau de bronz de
la usi se pot curata foarte bine, frecndu-le cu o crp rnoals
nmuiata ntr-un amestec obtinut din 5 parti amoniac 10%, doua parti
creta si 10 parti apa (parti n greutate). Dupa curatire, obiectele
se sterg cu o bucata de flanela moale. Se poate folosi, de exemplu,
un amestec obtinut din : 50 ml amoniac 10%, 20 g creta si 100 ml
apa. Obiectele din aluminiu se curata si capata luciu placut, daca
se foloseste o solutie de borax 2,5% (25 g la un litru apa) n care
se introduc si c-teva picaturi de amoniac. Se procedeaza astfel :
cu un tampon nmuiat n aceasta solutie se freaca portiunea patata,
iar la sfrsit se spala bine cu apa fierbinte. Petele de culoare
neagra provocate de alcalii sau acizi se curata prin frecarea
locului respectiv cu o bucata de vata nmuiata n otet, dupa care se
spala cu apa fierbinte. De asemenea, se poate folosi un amestec de
creta si magnezie (oxid de magneziu) n cantitati egale n greutate.
Obiectele realizate din cupru se sterg la nceput cu o crp moale
nmuiata n petrol lampant, apoi se curata cu o bucata de flanela si
praf de creta. Pentru cele foarte murdare se poate folosi acid
acetic 3%, cu care se umezesc, apoi se freaca cu praf de creta.
Pentru curatirea cuprului se poate folosi si o pasta preparata
din 7 parti talc, doua prti acid oxalic (toxic !) si 40 prti apa
(parti n greutate). "Demar super", produsul din comert, curata
repede si reda luciul obiectelor de cupru. Obiectele de alpaca se
curata cu produsele din comert denumite "Tix", "Demar super" si
"Alba menaj", prin frecare cu o bucata de crp. Obiectele realizate
din otel inoxidabil se curata cu o solutie de sapun n apa, apoi se
clatesc cu apa rece, acidulata cu otet (o lingurita de otet la un
litru de apa). Cele de nichel se curata perfect de rugina si capata
o stralucire noua daca se freaca cu un tampon nmuiat n amoniac.
Clantele nichelate si alte obiecte de nichel se curata cu apa
fierbinte n care se dizolva sapun sau "Demar super" (nu se
foloseste soda l). Bijuteriile, statuietele, vasele decorative etc.
confectionate din argint, nnegrite n timp, se introduc pentru o ora
ntr-o solutie ce contine 100 parti apa, 5 parti acid boric si 3
parti sare de bucatarie (parti n greutate). De exemplu, o solutie
obtinuta din 1 000 ml apa, 50 g acid boric si 30 g sare. Dupa acest
tratament, pentru a le reda stralucirea initiala, se freaca cu o
pnza presarata cu oxid de magneziu. De asemenea, obiectele din
argint se pot curata cu pasta de dinti sau praf de creta umezita cu
otet. Ramele de oglinzi, casetele etc. din argint, oxidate, se
freaca cu un tampon (bumbac sau vata) presarat cu cenusa de lemne,
bine cernuta. Bijuteriile confectionate din argint filigran si
recapata luciul initial, daca snt introduse n solutie de amoniac
1:1, dupa care se clatesc cu apa si se asaz n rumegus de lemn pn la
uscare. Petele de mucegai si rugina se scot cu o solutie calda de
otet, apoi se spala cu apa curata. Petele mai rezistente de pe
tacmurile argintate dispar dupa ce le frecam cu sare de bucatarie
grunjoasa umezita sau cu apa fierbinte si borax. De asemenea,
pentru curatirea tacmurilor argintate se poate prepara o pasta,
folosind un cartof. Se curata cartoful, se fierbe pn devine
sfarmicios, dupa care se striveste cu o lingura. Cu pasta obtinuta
se freaca bine obiectele respective pna dispar petele, apoi se
lustruiesc cu o piele de caprioara sau cu o bucata de flanela.
Pentru lustruirea obiectelor de argint curatate, se poate folosi o
pasta obtinuta din cantitati egale de sapun de toaleta si praf de
creta. Se dizolva sapunul n apa, la cald, se adauga creta si se
amesteca pna se obtine o pasta consistenta si omogena. Aurul mat se
curata repede cu ajutorul unei solutii preparate din : 6 parti
elorura de var, 7 parti bicarbonat de sodiu, 2 parti sare de
bucatarie si 60 parti apa (parti n greutate). Obiectele respective
se introduc ntr-un vas n care se toarna solutia preparata,
ncailzita si se lasa doua ore. Se scot din solutie, se clatesc bine
n apa si se usuca in rumegus de lemn, apoi se sterg cu o bucata de
flanela sau piele de caprioara. Solutia preparata se pastreaza n
sticle bine nchise ; nainte de folosire se agita bine. Bijuteriile
de aur se curata introducndu-le ntr-un vas cu apa calda n care se
toarna o lingurita de amoniac.
Lanturile de aur se curata foarte bine daca snt agitate ntr-o
solutie de apa si sapun, n care se adauga si putin praf fin de
creta. La sfirsit, lantul se spala cu apa multa si se usuca. Pentru
curatirea obiectelor aurite se poate folosi albusul, cu ajutorul
unei bucati de flanela nmuiata n albus, se freaca usor obiectul
respectiv. Pentru obiectele aurite oxidate se foloseste albusul
(2-3 albusuri n amestec cu apa de Javel - hipoclorit de sodiu o
lingura). De asemenea, aceste obiecte pot fi curatate cu otet,
stergndu-le cu o crpa umeda. Dupa cinci minute se spala cu apa si
se lasa sa se usuce. Obiectele de zinc se curata prin frecare cu un
tampon nmuiat n otet sau cu creta fina pna la obtinerea luciului.
Baile de zinc se curata bine cu un amestec de amoniac si nisip
fin.
ALTE REETE UTILECUM SCOATEM PETELE DE PE... M INIPetele de
fructe (afine, visine, zmeura, nuci etc.) se curata cu acid tartric
(sare de lmie) n solutie sau cu zeama de lamie. Petele o'e legume
se pot curata n acelasi mod. Cerneala poate fi nlaturata de pe
mini, frecnd pielea umezita cu piatra ponce sau cu un tampon de
vata nmuiata n zeama de lamie sau n solutie de 5-10 acid citric sau
tartric. Rujul de buze se nlatura frecnd pielea de cteva ori cu un
tampon de vata pe care se aplica o crema grasa. Se poate ndeparta
si cu alcool etilic sau acetona. Petele galbene de nicotina se
ndeparteaza frecndu-le prudent de trei ori pe zi cu o piatra ponce,
apoi cu suc de lamie sau cu Coaja unei lmi taiata recent. Petele de
nicotina se pot elimina si astfel : se trateaza un timp scurt cu o
solutie compusa din : 60 parti alcool etilic 70%, 20 parti apa, 10
parti acid citric si 10 parti glicerina (parti n greutate). De
exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool 70%, 20 ml apa, 10 g
acid citric si 8 ml glicerina. Degetele se spala apoi cu apa, dupa
care, n caz de nevoie, se mai trateaza cu apa oxigenata 3% si se
spala din nou cu apa. De asemenea, se poate folosi o solutie
preparata din 60 parti alcool etilic 70%, 10 parti acid citric, 10
parti glicerina si 2 parti apa oxigenata 3% (parti n greutate). De
exemplu, o solutie obtinuta din 70 ml alcool etilic 70%, 10 g acid
citric, 8 ml glicerina si 20 ml apa oxigenata 3%. Se umezeste un
tampon de vata cu aceasta solutie si se freaca degetele pn la
disparitia petelor maronii.
Petele mai vechi de nicotina se trateaza cu permanganat de
potasiu 3%, se lasa sa se usuce, apoi se decoloreaza cu o solutie
de sulfit de sodiu 5%, care contine si putin acid clorhidric (3
picaturi acid clorhidric 2% la 100 ml sulfit de sodiu 5%). Petele
de funingine de pe mini se curata cu apa si sapun. Petele de
permanganat de potasiu se nlatura prin frecare cu piatra ponce sau
prin utilizarea unei solutii de acid tartric 5% sau de tiosulfat de
sodiu 10%. Dupa curatire se spala bine cu apa si se unge zona
respectiva cu o crema de mini grasa. Petele de brom se curata cu o
solutie de amoniac 10% sau cu o solutie alcoolica de amoniac (n
solutia de amoniac 10% se pun cteva picaturi de alcool concentrat),
dupa care se spala bine cu apa. Pentru ndepartarea petelor de
tinctura de iod se foloseste o solutie de 10% tiosulfat de sodiu
sau amoniac diluat (o lingurita de amoniac 10% la doua lingurite de
apa oxigenata 3%). Petele de azotat de argint se pot nlatura cu o
solutie de 10% tiosulfat de sodiu, nainte de aplicarea solutiei, se
recomanda sa se degreseze pielea patata, cu tetraclorura de carbon.
Aceste pete se pot nlatura cu usurinta cu urmatoarea solutie: 10
parti clorura mercurica, 10 parti clorura de amoniu si 60 parti apa
(parti n greutate). De asemenea, se pot ndeparta tratndu-le cu o
solutie de clorura cuprica 5%, dupa care se spala cu o solutie de
tiosulfat de sodiu 10%. Petele produse de diferiti coloranti de
vopsele se curata cu o crema grasa aplicata pe un tampon de vata.
Unii dintre coloranti se nlatura usor prin frecare cu o crpa
nmuiata n alcool sau acetona. Tusul de stampile se curata prin
frecarea locului respectiv cu alcool etilic, dupa care se spala
bine cu apa si sapun. Petele de culoare neagra produse n urma
curatarii sobelor, pot fi, n marea lor majoritate, ndepartate cu
sare de lamiie dizolvata n apa sau cu un tampon de vata nmuiat n
sucul unei lmi. Pentru scoaterea rapida a oricaror pete de pe mini
se poate prepara n casa un sapun util si placut. Se taie 100 g
sapun n bucatele mici si se pun ntr-un vas de metal, cu apa
fierbinte, numai atta ct sa le acopere. Se pune vasul pe o baie de
apa si dupa ce continutul se topeste, se amesteca bine si se adauga
25 g miere de albine, 25 g borax praf si 15 ml ulei vegetal sl o
cantitate mica de nisip fin. Se amesteca din nou circa 10 minute,
apoi se adauga cteva picaturi dintr-o esenta parfumata. Se
rastoarna sapunul ntr-o tava, se lasa sa raceasca, apoi se taie n
bucati. Pentru albirea minilor se poate folosi o solutie preparata
din glicerina n care se adauga putina apa oxigenata 3%.
Blanuri
naturale si sintetice
Blanurile de dimensiuni mari se curata pe portiuni. Blanurile
albe se curata frecndu-le cu o pasta obtinuta din talc si
neofalina. Dupa cteva ore, se scutura blana si apoi se piaptana
perii cu o perie moale. De asemenea, blanurile albe se curata cu
malai fierbinte, talc sau faina alba. Se freaca blana cu produsul
respectiv, de la guler spre poale, n asa fel nct acesta sa ajunga
pna la radacina perilor. Dupa ce se curata bine, se scutura de mai
multe ori si n final se trece peste ea cu o perie curata, degresata
n prealabil. Blanurile se pot degresa perfect fara sa-si piarda
stralucirea, daca se freaca energic perii cu tarte proaspete de
gru. Pentru ndepartarea petelor de grasime si transpiratie se poate
folosi un amestec format din: alcool sanitar si amoniac 10%, 1:1
(parti egale n greutate) sau un amestec preparat din amoniac, sare
de bucatarie si apa, 1:3:50 (parti n greutate). De exemplu, un
amestec obtinut din 65 ml alcool sanitar si 10 ml amoniac 10% sau
un amestec din 10 ml amoniac 10%, 30 g sare de bucatarie si 500 ml
apa. Petele galbene de pe blanurile albe se curata ou o solutie de
hidrosulfit de sodiu sau apa oxigenata (o lingurita la 400 ml apa).
Blana de astrahan se curata foarte bine si capata o stralucire
deosebita daca se freaca cu miez de nuca uscat, taiat n doua. In
general, blanurile si recapata stralucirea initiala, daca se freaca
usor cu un tampon de flanela nmuiat n terebentina. Dupa tratament
se freaca blana cu o flanela uscata pna se zvnta complet pielea.
Blanurile sintetice se curata numai la ntreprinderile chimice
specializate.
Umbrele, fsuri, mantalePetele uscate de noroi de pe umbrele se
tamponeaza si se sterg usor cu o crpa mbibata n apa. Daca timpul nu
permite ca petele sa se usuce, atunci se lasa sa curga apa din
abundenta peste umbrela deschisa. Fisurile si mantalele din
material plastic se curata cu un burete umezit. Daca snt stropite
cu noroi se spala cu apa calduta, se clatesc, apoi se pun sa se
usuce pe un umeras. Mantalele de cauciuc se curata cu un burete
umezit n apa cu detergenti, apoi se spala bine cu apa.
Obiecte din pai (palarii, cosuri, papuci etc.)Se dizolva n apa
sapun (bucatele mici) sau detergent introducndu-se n solutia
obtinut obiectul respectiv, apoi se clateste cu apa. Daca este
necesar se albeste cu
apa oxigenata, adaugndu-se doua lingurite apa oxigenata si o
lingurita amoniac la un litru de apa calda.
Obiecte albe de fetru (palarii, ncaltaminte)Aceste obiecte se
curata usor prin frecare cu o pnza curata presarata cu talc sau cu
tarte.
MusamaMusamalele se curata cu un burete nmuiat n putina apa
calda, acidulata cu otet. Dupa ce se ndeparteaza impuritatile, se
spala cu un amestec de lapte si apa (100 ml lapte la 100 ml apa).
apoi se lustruieste cu o crpa uscata si moale. Se recomanda
stergerea musamalei (spalate n prealabil) la anumite intervale de
timp cu un tampon umezit ntrun amestec de ulei de in (o lingurita),
otet (doua lingurite) si 60 g pudra de amidon, dupa care se freaca
bine cu o flanela pentru a-i reda luciul.
Vopseaua de pe
autoturisme
Scoaterea petelor de ulei de pe vopseaua pe baza de nitrolac se
face prin frecare cu o bucata de flanela uscata. Daca pata este
veche si nu poate fi scoasa prin curatire uscata, se recomanda
stergerea cu o bucata de flanela umezita usor n benzina, dupa care
se sterge cu o crp uscata. Suprafata masinii nu trebuie umezita
puternic cu benzina, ndepartarea prafului si a noroiului se face cu
ajutorul unui burete sau al unei perii cu peri din par natural
nmuiate n apa. Apoi, suprafata respectiva se curata bine cu o piele
de caprioara umezita si bine stoarsa, dupa care se sterge cu o
tesatura flanelat, curata, uscata. Pielea de caprioara folosita la
curatirea autoturismelor se spala cu apa foarte sarata (trei
linguri sare la un litru de apa), se zvnta n prealabil ntre doua
crpe uscate, apoi se usuca n aer liber, la umbra. Nu se recomanda
folosirea sapunului, a sodei, a petrolului lampant etc., care dau o
reactie acida sau alcalina, sau a dizolvantilor care pot sa dizolve
si sa ndeparteze vopseaua.
Obiectele ruginite din otel si fonta (unelte folosite in
gospodarie, lanturile de la biciclete, motorete, motociclete,
medalii etc.)Obiectele ruginite se curata initial cu o perie de srm
si cu smirghel si se ncalzesc n flacara, pn cnd se pot tine n mna.
Apoi se ung bine cu parafina, se ncalzesc din nou pna cnd parafina
dispare, iar la racire se lustruiesc cu o crpa aspra. De asemenea,
se poate folosi o solutie obtinuta prin dizolvarea a 3 parti sulfat
de sodiu si 1,5 parti azotat de sodiu n 100 parti acid clorhidric
diluat (parti n greutate). Piesele ruginite se freaca cu aceasta
solutie, la care se adauga nisip fin, pna la curatirea lor
completa, dupa care se clatesc cu apa si se usuca bine. In timpul
lucrului, se recomanda
folosirea manusilor de cauciuc. Tot pentru ndepartarea ruginii
se utilizeaza, cu rezultate bune, acidul tartric. Acest acid poate
fi folosit ca atare (o parte n greutate acid tartric la 4 parti n
greutate apa) sau n amestec cu clorura de zinc (o parte n greutate
acid tartric, 100 parti n greutate apa si 10 parti n greutate
clorura de zinc) sau un amestec n parti egale cu amoniac 10%.
Obiectul de pe care trebuie ndepartata rugina se introduce n
solutie pentru o zi sau chiar mai mult, se spala apoi cu apa, iar
rugina se ndeparteaza usor cu ajutorul unei periute sau chiar a
unei crpe. Obiectul bine spalat trebuie sters cu atentie si uscat
ntr-un loc caldut. Fiarele de calcat ruginite se pot curata cu un
amestec de otet si nisip fin. Pentru a mpiedica ruginirea,
obiectele din fier (otel si fonta) se pot sterge n prealabil si
acoperi cu un strat subtire preparat din : 8 parti vaselina, o
parte terebentina si 4 parti benzina (parti n greutate).
