CUPRINS - ANPMarpmag.anpm.ro/upload/50640_raport de mediu primaria... · 2011. 11. 16. · ix. Promovarea turismului calitativ şi durabil, x. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Raport de Mediu R-EIM-06-182/10.12.2007 Page 1 of 199 Plan Urbanistic General, comuna Islaz, jud. Teleorman

CUPRINS

1. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor principale ale PUG. RelaŃia cu alte planuri 3

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei probabile în situaŃia neimplementării PUG

30

2.1. Apa 54

2.2. Aerul 60

2.3. Solul 62

2.4. Geologia subsolului 69

2.5. Biodiversitatea 70

2.6. Radioactivitatea 87

2.7. Zgomotul 88

2.8. Sanatate umana 88

2.9. Peisaj 93

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectate semnificativ 96

4. Probleme de mediu existente 128

5. Obiectivele de protecŃie a mediului relevante pentru PUG 133

6. PotenŃiale efectete semnificative asupra mediului 155

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontalieră

166

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG

167

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 174

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG

175

11. Rezumat fără caracter tehnic 179

12. Bibliografie 199


PIESE DESENATE ŞI ANEXE

Planşa 1.1. Plan de încadrare în zonă

Planşa 1.2. Riscuri naturale şi antropice

Planşa 1.3. Raionarea Geotehnică

Planşa 2.1 Localitatea Islaz. SituaŃia existentă - DisfuncŃionalităŃi

Planşa 2.2. Localitatea Moldoveni. SituaŃia existentă - DisfuncŃionalităŃi

Planşa 3.1 Localitatea Islaz. Reglementări urbanistice - Zonificare

Planşa 3.2. Localitatea Moldoveni. Reglementări urbanistice - Zonificare

Planşa 4.1 Localitatea Islaz. Reglementări – Echipare edilitară

Planşa 4.2. Localitatea Moldoveni. Reglementări – Echipare edilitară

Anexa 1 Procesul Verbal al sedintei grupului de lucru din 04.06.2009

Anexa 2 DistanŃele minime de protecŃie sanitară (copie după Ordinul MSP 1 028/2004)

Anexa 3 Parametri de calitate ai apei potabile (copie după Anexa 1 din Legea 311/2004)

Anexa 4. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor

Anexa 5. Valorile-limită de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali

Anexa 6 LăŃimea zonelor de protecŃie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor)

Anexa 7 Zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare

Anexa 2 Zone de protectie retele electrice


1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

Primaria comunei Islaz in calitate de coordonator de “norme” de reglementare a activitatii in constructii in plan local a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic General. Prin comparatie cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Teleorman, care constituie norma la nivelul judetului, Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, reprezinta norma la nivel de comuna (unitate administrativ-teritoriala).

PUG are drept scop, stabilirea prioritatilor reglementarilor de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor pe teritoriul localitatilor componente ale comunei.

Planul urbanistic general si Regulamentul local de urbanism aprobate constituie documentatiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiiile de Construire pe teritoriul administrativ al comunei Islaz.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pitesti pentru PLAN URBANISTIC GENERAL al comunei Islaz, judeŃul Teleorman, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si masurile de reducere a acestora în vederea încadrarii în prevederile legale, luând în considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

Aprobarea planului urbanistic general (P.U.G.) reprezinta prima etapa in determinarea dezvoltarii urbanistice a comunei, insemnand acceptul « de amplasament » al populatiei si totodata accesul, precum si modernizarea utilitatilor existente in zona.

In programul de dezvoltare al localitatilor, pentru aceasta zona, se prevede, in special, dezvoltarea constructiilor de locuinte si de servicii sau agro-industriale, cu funcŃiunile complementare aferente, precum şi completarea si modernizarea echiparii tehnico-edilitare şi a căilor de acces, existente.

Raportul de Mediu pentru PUG are ca obiect studierea urmatoarelor probleme majore :

- disfunctionalitati si prioritati de interventie atat in teritoriu cat si in cadrul intravilanului satelor;

- zonificarea functionala a localitatilor si circulatia terenurilor in functie de regimul juridic al acestora, printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate;

- potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;

- organizarea circulatiei;

- echiparea tehnico-edilitara;

- realizarea, protectia si conservarea mediului;

- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestor categorii de probleme, raportul de mediu ofera instrumentul de lucru necesar urmaririi aplicarii prevederilor din P.U.G.

P.U.G. a fost elaborat in deplina concordanta cu urmatoarele planuri, programe, documente:

A. DOCUMENTE EUROPENE elaborate si semnificative în domeniul amenajarii teritoriului:

- 1995 – Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE si destinat în principal amenajării teritoriului transnaŃional. Cele două documente privind cooperarea transnaŃională,


respectiv VASAB 2010+ (pentru regiunea Mării Baltice) şi VISION (pentru regiunea Europa Centrală, Adriatica, Bazinul Dunării, Europa de Sud-Est – CADSES) au oferit suport pentru alocarea fondurilor de asistenŃă UE pentru preaderare. Acestea sunt corelate cu obiectivele spaŃiale urmărite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) şi SAPARD (Program de AcŃiuni Speciale de AsistenŃă pentru Preaderare în domeniul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale).

- 1999 – „Perspectiva Dezvoltării SpaŃiului European” (ESDP), adoptata la Potsdam, în mai 1999 la ConferinŃa Informală a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene. ESDP este expresia voinŃei statelor membre ale UE şi ale Comisiei Europene, susŃinută de Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social, de a promova o mai bună percepŃie a dimensiunii spaŃiale a politicilor europene şi de a acorda importanŃă mai mare conceptelor spaŃiale în cadrul acestor politici”. Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului UE, acordându-se o atenŃie sporită politicilor de dezvoltare spaŃială a teritoriilor din afară graniŃelor actuale sau viitoare ale statelor membre, inclusiv Ńările mediteraneene, ale Africii de Nord şi Orientul Mijlociu. UE a elaborat în anul 2006, în cadrul programului intitulat INTERREG III, o serie de studii sub coordonarea ESPON (EUROPEAN SPAłIAL PLANNING OBSERVATION NETWORK) care constituie baza amenajării spaŃiale a UE.

Documentul introduce următoarele principii ale politicilor de amenajare durabilă a teritoriului:

i. Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economică echilibrată şi ameliorarea competitivităŃii,

ii. Promovarea acŃiunilor de dezvoltare angrenate de funcŃiunile urbane şi de îmbunătăŃirea relaŃiilor rural-urban,

iii. Promovarea condiŃiilor mai echilibrate de accesibilitate,

iv. Dezvoltarea accesului la informaŃii şi cunoştinŃe,

v. Reducerea prejudiciilor provocate mediului,

vi. Valorificarea şi protecŃia resurselor şi patrimoniului natural,

vii. Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare,

viii. Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranŃei,

ix. Promovarea turismului calitativ şi durabil,

x. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale.

B. DOCUMENTE INTERNAłIONALE:

- AGENDA 21 care a fost adoptată la Summit-ul de la Rio în 1992 si care include recomandări de direcŃii şi programe de acŃiune cu impact asupra meniului, urmărind ca finalitate realizarea dezvoltării durabile a colectivităŃilor. Unele referiri cuprinse în acest document au impact direct asupra modului de utilizare a terenului. De exemplu Capitolul 7. Promovarea dezvoltării

durabile (DD) a aşezărilor umane formuleaza principalele orientari de dezvoltare dupa cum urmeaza:

- promovarea planificării şi managementului durabil al utilizării terenului,

- promovarea asigurării integrate a infrastructurii legate de protecŃia mediului: apă, salubritate, canalizare, deşeuri solide,

- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea şi transportul energiei,

- planificarea spaŃială şi managementul aşezărilor umane din zonele ameninŃate de dezastre,


- promovarea activităŃilor de construcŃii în acord cu exigenŃele DD;

- conservarea spaŃiilor deschise,

- descurajarea extinderii urbane excesive,

- destionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consideră necesare o serie de politici şi instrumente pentru îndrumarea şi motivarea comportamentului adecvat al actorilor, între care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea şi instruirea populaŃiei.

- DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA ŞI GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABILĂ, un document care aparŃine Comisiei Europene ONU pentru Europa şi a fost elaborat în 1996.

Directivele se adresează în principal decidenŃilor şi responsabililor privind aşezările umane la nivel naŃional, urmărind să ofere acestora un suport pentru adaptarea politicilor, legislaŃiei şi reglementărilor naŃionale în sensul dezvoltării unui habitat care să favorizeze calitatea vieŃii, sănătatea şi bunăstarea.

Directivele menŃionează progresele obŃinute în ceea ce priveşte reglementările juridice şi instrumentele economice utilizate pe plan european pentru promovarea principiilor dezvoltării durabile.

- AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aşezări Umane, semnat la Istanbul în 1996, focalizat pe problematica aşezărilor umane înglobând aspecte din diferite sectoare cum ar fi: politici guvernamentale, protecŃia mediului, gestiunea mediului construit etc.

- DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE, document care a fost publicat în 1996 de către Comisia Economică ONU pentru Europa, care are ca premise câteva principii foarte clare şi la obiect între care:

- Terenul şi informaŃiile referitoare la acesta sunt resurse a căror gestiune este necesară pentru creşterea economică.

- Indiferent de măsura implicării sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabilă dacă statul nu îşi asumă gestiunea informaŃiilor în ceea ce priveşte proprietatea, valoarea şi modul de utilizare a terenurilor.

Documentele care au fost menŃionate mai sus întemeiază cooperarea la scara Uniunii Europene.

Statele membre au adoptat următoarele categorii de teritorii şi de obiective şi opŃiuni politice pentru dezvoltarea spaŃială a Europei:

1. zone metropolitane,

2. zone urbane policentrice (cu densităŃi ridicate şi scăzute),

3. zone rurale urbanizate (rural accesibil),

4. zone rurale (rural inaccesibil),

5. zone periferice.

Zona PUG se incadreaza in categoria “zona rurale urbanizate (rural accesibil)”.

- EUROREGIUNE SI COOPERARE TRANSFRONTALIERA: - ConvenŃia pentru protecŃia fluviului Dunărea (ICPDR), aprobată prin Legea nr. 14/1995

pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, la care este parte si Romania. În anul 2007, România a deŃinut preşedinŃia Comisiei InternaŃionale pentru protectia fluviului Dunarea. Pe perioada de un an de exercitare


a mandatului, Romania a obŃinut sprijinul politic pentru continuarea şi intensificarea activităŃilor de protecŃie a apelor şi mediului acvatic de către Ńările din bazinul fluviului Dunărea care sunt părŃi ale ICPDR în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apa. La finele mandatului au fost prezentate evaluarea calitatii apei Dunării (JDS 2), stadiul implementării Directivei Cadru pentru Apa, proiectul pentru realizarea hartilor de risc la inundatii si propunerea unui parteneriat cu mediul de afaceri din bazinul Dunarii.

- Proiectul Regional pentru Dunare (DRP) al cărui titlu oficial este “Intarirea capacitatii de implementare in vederea reducerii nutrientilor si cooperarea transfrontaliera in cadrul bazinului hidrografic al Dunarii” a fost lansat la 1 decembrie 2001, ca urmare a angajamentului pe termen lung al UNDP - GEF pentru imbunatatirea factorilor de mediu in Bazinul Hidrografic al Dunarii. Scopul principal al DRP este de a intari cea mai mare parte a structurilor si activitatilor ce deja au loc la nivelul bazinului hidrografic, construind pe structurile existente si pe lectiile invatate si facilitand abordarea regionala. Tinta cheie este intarirea capacitatii ICPDR si tarilor dunarene pentru indeplinirea angajamentului de implementare a Conventiei pentru Dunare. Proiectul include si dezvoltarea Planurilor de management de bazin in linie cu Directiva Cadru pentru Apa a Uniunii Europene. De fapt, Dunarea va fi un studiu de caz pentru implementarea noii directive in Europa.

DRP stabileste conexiuni la nivel local, incluzand activitatile privind participarea publicului, comunicarea, activitatile pilot demonstrative la nivel local si programul de granturi pentru organizatiile non-guvernamentale.

- Programul de cooperare transfrontalieră în perioada 2007 - 20013. Programul Phare 2005 de cooperare transfrontaliera (CBC) va contribui cu fonduri nerambursabile de finanŃare a 5 măsuri pentru România şi Ńările cu care se învecinează. JudeŃul Teleorman este parte din Programul Phare 2005 CBC dintre Romania si Bulgaria în valoare de 8 milioane de Euro . Aceste măsuri vor sprijini dezvoltarea economica durabila a zonelor de granita ale Romaniei, in stransa cooperare cu regiunile de granita ale celor cinci tari vecine, pentru a le reduce caracterul periferic prin intensificarea cooperarii transfrontaliere intre sectoarele publice si private, precum si intre indivizi.

Alocarea Phare va fi completata de o cofinantare nationala de 10,77 milioane Euro de la bugetul de stat, iar beneficiarii finali ai fondurilor nerambursabile vor trebui sa contribuie cu o suma totala de 4,79 milioane de Euro (la nivelul intregului program).

In contextul cooperării transfrontaliere, Consiliul JudeŃean Teleorman derulează în intervalul 2007 – 2013 un portofoliu de idei de cooperare transfrontalieră, inclusiv pe problematică de mediu, care implică şi comuna Islaz, riverană Dunării, prezentat în Tabelul

1.1. PORTOFOLIU DE IDEI DE PROIECTE DE COOPERARE TERITORIALA EUROPEANA TRANSFRONTALIERA ROMANIA – BULGARIA 2007-2013, in domeniul protectiei mediului natural. Proiectele sunt parte dintr-un proiect mai amplu din cadrul Planului NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului (PNAPM) cu numărul de cod G6CS03P008 .


Tabel 1.1. Portofoliu de proiecte de cooperare teritorială europeană transfrontalieră – România - Bulgaria in domeniul protectiei mediului natural

Valoarea estimata a interventiei (eur), din

care:

Nr. Crt.

Institutia care a facut propunerea

Prioritatea si domeniul de interventie

Descrierea ideii de proiect (problema la care raspunde proiectul, obiectiv, rezultate,

activitati) din

fonduri program

din surse proprii

Descrierea oportunitatii interventiei si corelarea acesteia

cu programele operationale sectoriale / regionale din domeniul in care se poate

incadra interventia

Partenerii externi

interesati

1 Consiliul Judetean

Teleorman

Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor comune de prevenire a riscurilor naturale si

tehnologice, inclusiv activitati

comune de raspuns la situatii de urgenta

CENTRUL DE MEDIU ROMAN – BULGAR PENTRU GESTIONAREA SITUATIILOR DE

URGENTA - crearea unui centru comun romano-bulgar de

ajutor reciproc in vederea prevenirii dezastrelor naturale, la Alexandria

- schimburi reciproce de bune practici pentru reducerea riscurilor inundatiilor

- intocmirea hartilor de risc privind dezastrele naturale (inundatii, alunecari de teren, seism)

- diseminarea rezultatelor catre beneficiari - constienrizarea publicului privind posibilitatea

de evitare a ireversibilitatii proceselor economice si biologice prin: strategii orientate catre prevenirea riscurilor

- crearea uneei strategii de risc la nivelul judetului

2.125.000 375.000 POS MEDIU Axa prioritara 5 - implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniu major de interventie 5.1 protectia impotriva inundatiilor

- PLEVEN - VELIKO TARNOVO - RUSE


Tabel 1.1. Portofoliu de proiecte de cooperare teritorială europeană transfrontalieră – România - Bulgaria in domeniul protectiei mediului natural (urmare)


care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman in parteneriat

cu consiliile locale,

beneficiari ai suprafetelor

care fac obiectul

proiectului

Dezvoltarea de sisteme de

management comun pentru

protectia mediului

RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A MALURILOR SI IMPADURIREA TERENURILOR DEGRADATE

IN LUNCA DUNARII - actiuni comune de refacere a malurilor raurilor,

de reducere a eroziunii malurilor, imbunatatirea calitatii apelor si a aerului

- pregatirea terenurilor pentru impadurirea malurilor si a versantilor

- refacerea si mentinerea echilibrului ecologic in bazinul Lunca Dunarii

- mentinerea echilibrului ecologic pe mari suprafete

- impadurirea cu diverse specii forestiere de foioase

2.550.000 450.000 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene.


3 Consiliul Local Turnu - Magurele



protectia mediului

CREAREA UNUI CENTRU INTERNATIONAL AL APEI

- monitorizarea calitatii apei din bazinul Dunarii - mentinerea identitatii regionale - La terminare proiectului autoritatile locale si

regionale din Teleorman vor avea la dispozitie un nou instrument pentru managementul intern numit Centrul de Management al Apei;

- Acest centru va fi gata sa lucreze si sa ofere Consiliilor locale o noua oportunitate privind coordonarea proiectelor din domeniul managementului de apa.

850.000 150.000 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene.





care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului

RECONSTUCTIA ECOLOGICA SI IMPADURIREA MALURILOR DEGRADATE A CURSURILOR DE APA SÂI, OLT, VEDEA

DIN JUDETUL TELEORMAN Activitati: -reducerea eroziunii malurilor -reducerea riscurilor provocate de inundatii -imbunatatirea calitatii apei -mentinerea echilibrului ecologic pe mari suprafete -refacerea potentialului piscicol - crearea de zone de agrement

3.400.000 600.000 Refacerea si mentinerea echilibrului ecologic in bazinele hidrografice din judet. Proiectul se incadreaza in obiectivele POS Mediu este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul UE



Teleorman



protectia mediului

CREAREA UNUI CENTRU Cresterea conştientizarii populaŃiei privind gestionare problematicii de mediu la nivelul judetului si a riscurilor de mediu - Un mediu mai sanatos pentru fiecare! Activitati: - identificarea unui grup de lucru la nivelul

judetului si deasemenea din regiunea bulgara cu implicarea factorilor responsabili

- identificarea problemelor de mediu de la nivelul judetului si a regiunii bulgare

- implicarea cetatenilor in luarea deciziilor cu privire la problemele de mediu.

- realizarea unor activitati de educatie ecologica in domeniul protejarii mediului pentru toate categoriile de varsta

- crearea unui centru de mediu

1.700.000 300.000 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. OBIECTIVUL PROIECTULUI: - promovarea constientizarii publicului si implicarea acestuia in in problemele de mediu prioritare





care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman CONSILIILE LOCALE

situate de a lungul

regiunii riverane Dunarii Institutia

Pefectului ISU




COOPERARE INTRE SERVICIILE PUBLICE DIN JUDETUL TELEORMAN SI CELE DIN

BULGARIA PENTRU STABILIREA CADRULUI REGIONAL SI

TRANSFRONTALIER COMUN DE PREVENIRE SI INTERVENTIE IN CAZ DE

INUNDATIE Tipul proiectului : - Institutional mediu

297.500 52.500 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul proiectului. - gestionarea comuna a situatiilor

de de urgenta - crearea de legaturi intre

serviciile publice de la nivelul judetului Teleorman si serviciile publice din Pleven, Veliko Turnovo, Ruse.





care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului

COOPERARE EUROREGIONALA PENTRU INTARIREA CAPACITATIILOR DE

IMPLEMENTARE A TEHNOLOGIILOR DE ENERGIE REGENERABILA

Tipul proiectului : Infrastructura institutionala si ferme eoliene si solare pilot - accesul fizic la diverse resurse de energie - crearea de centre pilot pentru energii alternative - accesul la resursele alternative de energie

(biomasa, hidro, eoliana, solara, geotermala) - posibilitatea de evitare a ireversibilitatii

consumului de energie - informare si educatie in mediul urban despre

existenta mai multor surse de energie si utilizarea acestora in folosul pastrarii echilibrului ecologic

10.200.000 1.800.000 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul proiectului. Programul ROMANIA – BULGARIA Axa prioritara: “Mediu” prin exploatarea prudenta si protejarea calitatii intrinseci si a valorii resurselor naturale ale regiunii transfrontaliere





care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman Consiliile

locale Oficiul de Cadastru si publicitate imobiliara Teleorman

Arhitect Sef al judetului Teleorman



protectia mediului

Designul urban durabil (utilizarea corespunzătoare a terenurilor) Descrierea proiectului : va contribui la reducerea răsfirării urbane şi la reducerea pierderii de habitate naturale şi a biodiversităŃii. Managementul integrat al mediului urban ar trebui să întărească politicile de dezvoltare durabilă a terenurilor, care să evite răsfirarea urbană şi să reducă proporŃia terenurilor scoase din circuitul agricol, şi să includă pastrarea si dezvoltarea biodiversităŃii urbane şi să mărească nivelul de conştientizare în rândul locuitorilor din oraşe cu privire la biodiversitate.

850.000 150.000 Proiectul se incadreaza in obiectivele Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naŃionale strategice prevăzute în Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) şi Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă (CNSR), care se bazează pe principiile şi practicile dezvoltate la nivelul Uniunii Europene. Obiectivul proiectului : reabilitarea şi refolosirea siturilor industriale dezafectate, contaminate sau nu, şi planificării spaŃiale în domeniul economisirii spaŃiului, în scopul reducerii fenomenului de scoatere a terenurilor din circuitul agricol şi a utilizării raŃionale a solului.



Obiectivele PUG respectă urmatoarele Planuri si Programe nationale:

- Planulul National de Dezvoltare 2007 – 2013. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acŃiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităŃi naŃionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităŃii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere,

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport,

3. Protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului,

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităŃii administrative,

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol,

6. Diminuarea disparităŃilor de dezvoltare între regiunile Ńării.

Prioritatea nationala „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport” este aceea de a genera o dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport prin asigurarea infrastructurilor de transport moderne şi durabile împreună cu o creştere a calităŃii serviciilor şi realizarea unui sistem funcŃional de ”unitate în diversitate”.

Planul de Amenajarea Teritoriului NaŃional secŃiunea I „Căi de comunicaŃie” defineşte bazele reŃelei naŃionale de căi de comunicaŃie, identificând proiectele prioritare şi măsurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu şi lung, propune soluŃii care au în vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate în teritoriu urmărindu-se obiectivele însuşite la nivel european şi racordează reŃeaua naŃională majoră de căi de comunicaŃie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene şi pan-europene IV, VII şi IX care traversează teritoriul României, convenite în cadrul conferinŃelor pan-europene de transporturi de la Helsinki :

- CORIDORUL IV: Berlin – Nurnberg – Praga – Budapesta – Bucureşti – ConstanŃa – Salonic – Istanbul;

- CORIDORUL IX: Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Liubashevska – Chişinau – Bucureşti – Dimitrovgrad – Alexandropolis;

- CORIDORUL VII : Dunărea, inclusiv legătura pe Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Cele trei coridoare asigură legătura Europei Centrale şi de Est cu nordul şi vestul Europei.

Comunei îi corespunde CORIDORUL VII : Dunărea, inclusiv legătura pe Canalul Dunăre -Marea Neagră.

- Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG nr. 1 854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor.

- Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare (REELD) program aprobat prin HG 786/18.09.2006.

Programul are ca scop fundamentarea ştiinŃifică şi tehnică a priorităŃilor din planul de management al riscului la inundaŃii pe sectorul românesc al luncii Dunării şi are ca obiective prioritare:

- Reconsidererarea liniilor de apărare a localităŃilor împortiva inundaŃiilor. SoluŃiile adoptate vor apăra atât localităŃile cât şi obiectivele economice limitrofe, zonele de păşunat;

- Renaturarea unor incinte îndiguite în vederea creării de zone umede de interes conservativ de importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, SCI / SPA, prin care se urmăreşte:


- Reintegrarea în circuitul hidrologic natural,

- Restaurarea funcŃiilor naturale specifice zonelor umede – hidrologică, biogeochimică şi ecologică,

- Restaurarea echilibrului hidrologic şi economic,

- Refacerea unor noi habitate pentru peşti şi păsări,

- Dezvoltarea activităŃilor tradiŃionale de pescuit, păşunat, recoltat resurse vegetale, ecoturism;

- Evaluarea pretabilităŃii incintelor amenajate pentru activităŃi economice în vederea redimensionări acestora ca incinte mixte agricole / poldere pentru stocare apă, avându-se în vedere:

- Reconsiderarea activităŃilor economice din incintele îndiguite în funcŃie de raportul cost / beneficiu pentru investiŃii şi întreŃinerea digurilor de apărare şi a celorlalte construcŃii hidrotehnice existente,

- Stabilirea regimului de inundare dirijată la ape mari care pun în pericol sistemele de apărare.

Conform proiectului sunt propuse pentru reamenajarea Luncii Dunării pe sectorul romanesc următoarele scenarii hidrologice:

- inundarea în regim natural a tuturor incintelor agricole din Lunca Dunării (vezi Fig. 1.2.), - renaturarea unor incinte agricole combinat cu stocarea de apa în alte incinte agricole (vezi Fig. 1.3.).

În zona comunei sunt vizate incintele:

- (8) Balta Geraiului, S = 1 818 ha, inclusă în teritoriul administrativ Islaz,

- (9) Islaz - Moldoveni, S = 2 957 ha, inclusă în teritoriul administrativ Islaz,

- (10) LiŃa – Olt – Flămânda - Seaca, S = 6 211 ha.

Fig. 1.2. Scenariu hidrologic considerând toate incintele agricole din Lunca Dunării inundate în

regim natural („floodplains”)


Fig. 1.3. Scenariu hidrologic combinat („renaturare + stocare”) pe baza indicatorilor de eficienŃă

şi a raportului cost / beneficiu pentru toate incintele agricole din Lunca Dunării

- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a II-a Apa, modificată de Legea nr. 20/2006, stabileşte listele de priorităŃi în realizarea lucrărilor care privesc resursele de apă. Din acest punct de vedere comuna este amplasată în următoarele zone:

- Bazine hidrografice cu resurse interioare specifice mai mari decât resursa interioară medie pe Ńară. Zone cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată care necesită măsuri prioritare de protecŃie la poluare,

- SuprafeŃe existente amenajate cu lucrări irigaŃii şi desecări în sisteme de peste 1 000 ha, suprafeŃe propuse pentru reabilitare prioritară pe termen scurt şi mediu, din care face parte amenajarea Terasa Corabia 2 666 ha.

- POS Mediu - Planul Operational Sectorial de Mediu - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013” Protejarea si imbunătăŃirea calităŃii mediului”. Obiectivele POS sunt:

- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;

- Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;

- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implementarii retelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare:

- Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată;

- Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate;


- Axa prioritară 3 – ÎmbunătăŃirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate;

- Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii;

- Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;

- Axa prioritară 6 – AsistenŃa Tehnică.

- PDR - Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Sud Muntenia 2007 – 2013 din care fac parte judeŃele Giurgiu, Teleorman, Calarasi, IalomiŃa, Prahova, DâmboviŃa si Argeş are ca scop regenerarea economică şi socială a regiunii.

Obiectivele strategice pentru implementarea PRD sunt:

1. Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii,

2. Creşterea capacităŃii inovatoare şi competitivităŃii mediului de afaceri al regiunii,

3. Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităŃilor rurale,

4. Creşterea stabilităŃii sociale şi eficientizarea potenŃialului forŃei de muncă al regiunii.

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităŃi cheie, care constituie „conducătorii schimbării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

- Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. Având ca obiectiv asigurarea conditiilor fizice pentru o economie şi un mod de viaŃă modern stabileşte următoarele măsuri:

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităŃile de suport a acesteia,

- Dezvoltarea utilităŃilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale,

- Dezvoltarea infrastructurii informaŃionale şi de telecomunicaŃii şi facilitarea accesului la serviciile IT,

- Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului,

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice,

- Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane,

- ReconstrucŃia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

- Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăŃirii performanŃelor economice ale regiunii. Stabileşte următoarele măsuri:

- Dezvoltarea infrastructurii de afaceri,

- Stimularea înfiinŃării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităŃii celor existente,

- Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice,

- Stimularea investiŃiilor sectorului privat în economia regiunii,

- Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităŃilor de sprijin pentru turism,

- Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanŃă pentru IMM-uri,

- Promovarea cooperării interne şi internaŃionale.

- Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv creşterea gradului de participare al comunităŃilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii;

- Dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităŃilor rurale,


- Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităŃii acesteia,

- Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar,

- Dezvoltarea şi îmbunătăŃirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii,

- ÎmbunătăŃirea procesării şi marketingului produselor agricole,

- Conservarea şi îmbunătăŃirea mediului înconjurător al comunităŃilor rurale şi protejarea moştenirii culturale,

- Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural;

- Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare susŃinerii dezvoltării economice şi sociale durabile.

- Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaŃional şi de pregătire profesională în conformitate cu cerinŃele pieŃei muncii,

- Adaptabilitatea forŃei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului,

- Politici active pentru angajare,

- Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.

- PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti este parte a „Programului

de AcŃiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est” adoptat în cadrul ConferinŃei Ministeriale „Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, ElveŃia, document cadru care constituie “o bază pentru acŃiunea guvernelor şi administraŃiilor locale, a Comisiei ComunităŃilor Europene şi a organizaŃiilor internaŃionale, instituŃiilor financiare şi a investitorilor privaŃi în regiune” care stabileşte următoarele obiective:

- ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu în cadrul comunităŃii prin implementarea strategiilor de acŃiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor,

- Promovarea conştientizării publice a responsabilităŃilor în domeniul protecŃiei mediului şi creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiŃiile necesare acŃiunii,

- Întărirea capacităŃii autorităŃilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea programelor pentru protecŃia mediului, incluzând abilitatea acestora în obŃinerea finanŃărilor din partea instituŃiilor naŃionale şi internaŃionale, precum şi din partea sponsorilor,

- Promovarea parteneriatului între cetăŃeni, autorităŃile locale, ONG-uri, oameni de ştiiŃă şi oameni de afaceri, precum şi învăŃarea modului de a conlucra în soluŃionarea problemelor comunităŃii,

- Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităŃilor de mediu pentru care este necesar a se acŃiona, pe baza valorilor comunităŃii şi a datelor ştiinŃifice,

- Elaborarea unui Plan Regional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului care să identifice acŃiunile specifice necesare soluŃionării problemelor şi promovării viziunii comunităŃii,

- Satisfacerea cerinŃelor ce decurg din legislaŃia şi reglementările naŃionale în elaborarea Planului Regionale de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului. Scopul PRAM este evaluarea clară a problemelor de mediu, stabilirea priorităŃilor de acŃiune pe

termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltării economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională cu aspectele de protecŃia mediului. Problemele de mediu care sunt soluŃionate în cadrul Regiunii Sud-Muntenia se identifică după următoarele aspecte:

- au cel mai mare impact – influenŃează un număr cât mai mare de persoane, în cele mai importante direcŃii;

- sunt cele mai centrale – influenŃează cât mai multe probleme;


- sunt cele mai urgente – pot cauza probleme suplimentare dacă nu sunt rezolvate;

- corespund în cel mai înalt grad valorilor comune ale comunităŃii.

Principalele deziderate ale PRAM sunt:

- Identificarea şi stabilirea priorităŃilor problemelor/aspectelor de mediu în funcŃie de efectele pe care le au asupra mediului,

- Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acŃiuni care trebuie întreprinse de părŃile implicate.

- Optimizarea accesului la Fondurile Structurale.

- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Teleorman prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.

Programul Local de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului pentru judeŃul Teleorman (PLAM - TR) a fost iniŃiat şi implementat prin Programul PHARE RO 006.14.03. «AsistenŃa tehnică pentru întărirea AgenŃiilor Locale de ProtecŃie a Mediului şi înfiinŃarea AgenŃiilor Regionale de ProtecŃie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Programul Local de AcŃiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluŃionarea problemelor de mediu din judeŃ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităŃilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acŃiuni de implementare care să conducă la obŃinerea unor îmbunătăŃiri reale ale mediului şi ale sănătăŃii publice.

PLAM cuprinde, printre altele, următoarele obiective :

- ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu în cadrul comunităŃii prin implementarea strategiilor de acŃiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ;

- Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităŃilor de acŃiune ;

- Promovarea conştientizării publicului şi responsabilizarea acestuia ;

- Promovarea parteneriatului dintre cetăŃeni, reprezentanŃii autorităŃilor locale, ONG-uri, oameni de ştiinŃă, agenŃi economici ;

- Întărirea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor locale şi a ONG-urilor de a coordona şi realiza programe de mediu.

- Respectarea cerinŃelor legislative naŃionale.

PLAM oferă un punct de pornire în dezvoltarea unei comunităŃi durabile şi oferă garanŃia faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului.

Au fost selectate următoarele categorii de probleme/aspecte de mediu:

1. Calitatea necorespunzătoare şi cantitatea insuficientă a apei potabile,

2. Poluarea apei de suprafaŃă,

3. Poluarea solului şi apelor subterane,

4. Ape uzate menajere şi industriale,

5. Probleme/aspecte generate de activităŃile agricole (cresterea animalelor şi culturi de vegetale),

6. Poluarea atmosferei,


7. Degradarea mediului natural şi construit: păduri, habitate naturale, floră şi faună salbatică, situri arheologice, monumente naturale şi construite, etc,

8. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice,

9. Problematica stării de sănătate a populaŃiei în relaŃie cu poluarea mediului,

10. Probleme/aspecte generate de urbanizarea mediului,

11. Probleme generate de gestiunea necorespunzatoare a deşeurilor,

12. Aspecte privind educarea ecologică a publicului,

13. Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman.

Obiectivele specifice stabilite în cadrul PLAM sunt specificate în cadrul fiecărei matrici plan.

Pentru implementarea acŃiunilor de mediu specifice comunei din PLAM s-au extras matricele – plan de implementare, prezentate în Tabelele 1.2, ...1.14. în care au fost identificate obiectivele specifice, acŃiunile, responsabilii pentru realizarea acestor acŃiuni, instituŃiile desemnate pentru supravegherea acŃiunilor desfăşurate şi cooperarea cu responsabilii de acŃiuni. De asemenea, au fost stabilite sursele potenŃiale de finanŃare interne şi externe şi termenele propuse pentru realizarea acŃiunilor.

- Planul Operational Regional al judetului Teleorman pentru perioada 2007 - 2013 (POR-TR) care cuprinde o serie de masuri de reabiliare a unor obiective de sanatate publica si drumuri interjudetene, intrajudetene – comunale. POR-TR a fost aprobat prin Hotărârile de Consiliu JudeŃean nr. 30/2006 şi nr. 41/2006 şi prevede pentru comuna ideile de proiecte din Tabelul 1.15.

- MASTER PLAN - Proiectul EuropeAid / 119083 / D / SV / RO – 2003 / RO / 16 / P / PPA / 013 - 04 intitulat "Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor din domeniul apei potabile si a apei uzate din Romania".

Obiectivul general al proiectului este de a realiza o strategie a dezvoltarii sectoarelor de apa si apa uzata astfel incat sa se atinga tintele generale negociate de Romania in perioadele de aderare si post-aderare.

- PROGRAMUL de reabilitare a drumurilor judetene din care face parte DJ 642 Islaz – jud. Olt.

- Din Fondurile Uniunii Europene de preaderare următoarele proiecte vizează zona de cooperarare transfrontieră:

- AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Teleorman este partener asociat în cadrul Proiectului LIFE07 NAT/RO/000681 “Conservarea transfrontalieră a speciilor Phalacrocorax pygmaeus (Cormoranul pitic) şi Aythya nyroca (RaŃa roşie) în siturile cheie din România şi Bulgaria” (GREEN BORDERS). Proiectul se află în perioada de implementare (01.01.2009 – 30.12.2012). Bugetul maxim eligibil de 1 318 765 € din care 75 % (maxim 979 042 €) este finanŃat de Uniunea Europeană.

- Programul ISPA (Instrument of Structural Policies for Pre-Accesion), se derulează în baza reglementării nr. 1267/21.06.1999 a consiliului UE şi finanŃează proiecte în domeniul transportului şi mediului până la aderarea fiecărui stat candidat.

Obiectivele ISPA sunt:

- alinierea standardelor de infrastructură din statele candidate la cele comunitare, oferind o contribuŃie financiară substanŃială pentru îmbunătăŃirea infrastructurii de mediu şi celei de transport;

- ajustarea Ńărilor beneficiare ale programului pentru alinierea la standardele UE în privinŃa mediului înconjurător;


- extinderea şi conectarea sistemului de transporturi ale Ńărilor candidate la reŃelele de transporturi europene;

- familiarizarea Ńărilor beneficiare cu politicile şi procedurile Fondurilor Structurale şi de Coeziune.

În judeŃul Teleorman, Consiliul JudeŃean beneficiază de FinanŃare din Fonduri ISPA pentru implementarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Teleorman” prin care se au în vedere următoarele obiectivă şi măsuri:

- construirea unui depozit ecologic la Mavrodin, cu o capacitate de 90 000 t/an;

- construirea unui sistem de compostare la Mavrodin cu o capacitate de 5 000 t/an;

- utilizarea în siguranŃă a nămolurilor de la staŃiile de epurare în agricultură.

Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. Faza proiectului: Memoriu Tehnic necesar emiterii Acordului de Mediu – Administratia Nationala pentru Protectia Mediului - Beneficiar Agentia de implementare ISPA – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Romania .Proiectul face parte din programul de imbunatatire a navigatiei pe Dunare Coridorul Pan European VII si este necesar pentru a asigura în continuare conditiile de navigatie adecvate pe acest sector de Dunare si accesul între tarile riverane Dunarii si Marea Neagra si contribuie la stabilitatea fluviului pe unele portiuni, importante data de asigurarea accesului navelor în porturi precum si pentru alte folosinte.

- Strategia energetica prin care se incearca sa se identifice proiectele necesare dezvoltarii infrastructurii energetice a judetului Teleorman pentru urmatorii 15 ani. Obiectivul principal il constituie promovarea unor proiecte de investitie prin care o parte din energia necesara sa fie produsa in judet. Resursele energetice principale sunt: productia agricola (din care se poate produce biodisel si bioetanol), biomasa (care poate produce curent electric si energie termica) si energia solara.

Proiectul tehnic pentru obiectivul ″Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz″, este întocmit de către INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI HIDROENERGETICE – S.C. I.S.P.H.-S.A. BUCUREŞTI. În luna noiembrie 2004 s-a emis H.G nr. 1929/10.11.2004, prin care s-au aprobat noii indicatori tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiŃii.

Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre.C.H.E ISLAZ face parte din proiectul de amenajare hidroenergetică şi complexă a râului Olt fiind a 31-a amenajare la 3,5 km, înainte de confluenŃa cu fluviul Dunărea. Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE ISLAZ a fost aprobată într-o primă etapă prin H.G. nr. 9 / 9.01.2003, urmată de intocmirea Proiectului Tehnic in luna aprilie 2003.

Prin execuŃia amenajării hidroenergetice complexe Islaz se face racordul cu fluviul Dunărea din punct de vedere energetic, asigurăndu-se pompajul din Dunăre, înspre amonte, prin cele 5 centrale hidroenergetice aflate în prezent în curs de Retehnologizare.

- PATJ Teleorman.

- Strategia de dezvoltare a comunei Islaz.


Tabel 1.2. MATRICE–PLAN pentru PROBLEMA - CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere cooperare

Termen Surse de finanŃare

Actualizarea resurselor de apa potabila din subteran şi calitatea acestora pentru zonele rurale

Consiliile Locale SGA

Consiliile Locale

2007 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

Realizarea staŃiilor de captare şi de tratare a apei potabile în localităŃile rurale; identificarea localităŃilor rurale ce pot fi deservite de aceleaşi staŃii de captare şi tratare a apei potabile în funcŃie de resursele de apă existente şi cerinŃele de apă

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2012 (57 localitati)

FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

Asigurarea capacităŃii de captare şi tratare a apei potabile în localităŃile rurale

Implementarea unui sistem de monitorizare intensiv privind calitatea apei potabile la producător şi consumator

Operatorii sistemelor de

alimentare cu apă potabilă

Consilii Locale

DSP 2004-2012 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

Realizarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile în 75 de localităŃi rurale

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean

2004-2012 FinanŃare UE, Buget de stat, Buget local,

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuŃie a apei potabile existente în 9 localităŃi rurale; utilizarea de conducte rezistente la coroziune şi inerte din punct de vedere chimic în raport cu apa.

Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean


Asigurarea capacităŃii de distribuŃie a apei potabile în localităŃile rurale

Identificarea mecanismelor economice pentru încurajarea investiŃiilor publice si/sau private în sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă

Consiliile Locale Consiliul JudeŃean



Tabel 1.3. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR Obiectiv specific AcŃiune Responsabili Supraveghere

cooperare Termen Surse de

finanŃare Finalizarea proiectului Consiliul Judetean

Teleorman Consiliul

JudeŃean, APM 2008 FinanŃare UE,

Buget de stat, Buget local

DesfiinŃarea depozitelor de deşeuri rurale existente. 83 Consilii locale Consiliul

JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2007 Buget local, FinanŃare UE

Realizarea proiectului ,,Sistem integrat de management al deşeurilor in judeŃul Teleorman”.

Monitorizarea post închidere a depozitelor de deşeuri Consiliile locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2037 Buget local, Surse externe

Gestionarea (fabricare, recuperare, reutilizare, reciclare) ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje de către agenŃii economici şi autorităŃile locale conform HG 349/2002 şi Ordinului MAPM 1190/2003

Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale

2010 Buget de stat, Buget local, Surse Externe

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje .

Stimularea agenŃilor economici, persoanelor fizice şi persoanelor juridice care colectează selectiv.

AgenŃii economici

producători de ambalaje,

Consiliile locale Consiliul JudeŃean, APM, Consiliile Locale


Colectarea selectivă, reciclarea, compostarea şi recuperarea energiei (ex. valorificare în agricultură, producere biogaz)


2009 Surse proprii, Surse externe, Buget local

Reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate.

Stimularea economică a persoanelor fizice şi juridice pentru colectarea şi valorificarea selectivă

Consiliile locale şi

producătorii deşeuri Consiliul


2009 Surse externe, Buget local, Buget de stat

Valorificarea deseurilor de la statiile de epurare

Utilizarea in siguranta a namolurilor de la statiile de epurare in agricultura.

Detinatorii de statii de epurare si detinatorii de

terenuri

Consiliul Judetean,

Consiliile locale, APM

permanent Surse externe, Buget local, Buget de stat

Reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice si electronice

Colectarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.

Producatorii si importatorii de echipamente

electrice, electonice

Consiliul Judetean,


2006 – 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat


Tabel 1.3. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME GENERATE DE GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR (urmare)




Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de echipamente electrice, electronice.


electrice, electronice

Consiliul Judetean

2006 - 2008 Surse externe, Buget local, Buget de stat

Tabel 1.4. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – APE UZATE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

Nu sunt prevăzute acŃiuni în cadrul consiliilor locale comunale.

Tabel 1.5. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Nu sunt prevăzute acŃiuni pentru consiliul local Islaz.

Tabel 1.6. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT: PĂDURI, HABITATE NATURALE, FLORA ŞI FAUNA SALBATICĂ



IniŃierea unui studiu ştiinŃific privind identificarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din arealele inventariate.

APM

MMGA 2007 Buget de stat Surse externe

IniŃierea şi implementarea unor programe de instruire specifică pentru persoanele implicate în activitatea de inventariere.

APM Consiliul JudeŃean

Consilii locale


IniŃierea şi implementarea programului de inventariere a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific din judeŃul Teleorman, pe baza parteneriatului între autorităŃile locale, medii ştiinŃifice, ONG-uri, cetăŃeni şi alte entităŃi interesate.


Consilii locale, ONG-uri


Inventarierea riguroasă a speciilor de floră spontană şi faună sălbatică de interes ştiinŃific în judeŃul Teleorman

Initierea şi implementarea unor programe specifice pentru constientizarea publicului privind necesitatea protejării şi conservării biodiversităŃii prin crearea ariilor protejate.

Consiliile Locale Inspectoratul Şcolar

Custozii ariilor protejate APM

MMGA permanent Buget de stat, Surse externe


Tabel 1.7. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – POLUAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE



Împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman

ReconstrucŃia ecologică şi împădurirea malurilor degradate a cursurilor de apă din judeŃul Teleorman.

Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate


cu maluri degradate

2010 Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

ObŃinerea unor beneficii din expolatarea raŃională a plantaŃiilor

Împădurirea terenurilor degradate în judeŃul Teleorman Consiliile locale ale localităŃilor situate în zonele

cu maluri degradate


cu maluri degradate


Proiectarea staŃiilor de epuare şi a reŃelelor de canalizare Realizarea şi punerea în funcŃiune a staŃiilor de epurare mecano-biologice în localităŃile rurale

Realizarea retelelor de canalizare în localităŃile rurale

Realizarea staŃiilor de epurare mecano-biologice şi a reŃelelor de canalizare în localităŃile rurale

Implementarea unui sistem de monitorizare a emisiilor de poluanŃi din apele uzate în vederea respectării valorilor limită admise de legislaŃia de mediu

Consiliile Locale rurale

Consiliul JudeŃean

2022 – 44 localitati

rurale

Buget local, Buget de stat, FinanŃare UE

Tabel 1.8. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – POLUAREA ATMOSFEREI

Nu este cazul consiliilor locale din mediul rural.


Tabel 1.9. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME/ASPECTE GENERATE DE ACTIVITĂłILE AGRICOLE (CREŞTEREA ANIMALELOR ŞI CULTURI DE VEGETALE)



Utilizarea cu precădere a pesticidelor din clasele de toxicitate III şi IV, cu remanenŃă şi efect rezidual scăzut.

AgenŃii economici

DADR Incepând cu 2004.

Buget de stat, Buget local, FinanŃare UE

Aplicarea dozelor optime cu ajutorul unor utilaje care să asigure o împrăştiere uniformă a pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole.

AgenŃii economici



Elaborarea şi implementarea unui plan de monitorizare a calităŃii apelor subterane pentru zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile

AgenŃii economici, DSP, SGA



Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorită utilizării pesticidelor în agricultură

Incurajarea aplicării tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile

DADR, ProtecŃia Plantelor, AgenŃii

economici .

DADR

2007 Surse externe, Buget de stat, Buget local

Tabel 1.10. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – PROBLEME/ASPECTE GENERATE DE URBANIZAREA MEDIULUI



Amenajarea peisagistică de-a lungul arterelor transeuropene şi a celor de acces în oraş cu rol de plantaŃii de protecŃie

Consiliul JudeŃean C L

APM 2008 Buget local, Buget de stat

Mărirea spaŃiilor verzi în localităŃi

Realizarea de suprafeŃe verzi în interiorul oraşelor şi îmbunătăŃirea celor existente

C L APM Consiliul JudeŃean

2008 Buget local, Buget de stat

Reamenajarea zonelor de agrement din localităŃi

Salubrizarea plantaŃiilor îmbătrânite şi refacerea lor cu puiet în zonele de agrement din localităŃile urbane





Tabel 1.11. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ASPECTE PRIVIND EDUCAREA ECOLOGICĂ A PUBLICULUI



Realizarea de materiale informative şi educaŃionale APM CJ CL

Inspectoratul Şcolar, ONG

APM 2004 şi permanent

Buget de stat

IniŃierea de acŃiuni cu asigurarea participării comunităŃii APM Consiliile Locale

Inspectoratul Şcolar, ONG-uri

Consiliul JudeŃean

APM

2004 şi permanent

Buget de stat, Surse externe

Informarea populaŃiei cu privire la starea calităŃii mediului APM


Buget de stat

Organizarea de seminarii, cursuri de instruire pentru cadrele didactice care vor fi formate pentru predarea educaŃiei ecologice

Inspectoratul Şcolar

Consiliul JudeŃean

APM permanent Buget de stat, Surse externe

Crearea unui sistem eficient de informare şi constientizare a publicului

Realizarea unor materiale de sinteză şi aplicaŃii în domeniul ecologiei, protecŃiei mediului şi sănătate umană.

APM, DSP

APM, DSP permanent Buget de stat, Surse externe

ÎmbunătăŃirea calităŃii şi conŃinutului informational al bazei de date, permiŃând accesul tuturor categoriilor de populaŃie la informaŃia de mediu

APM InstituŃiile publice

care deŃin informaŃii de

mediu

APM permanent Buget de stat Creşterea nivelului de educaŃie ecologică prin crearea grupurilor expert în domeniul protecŃiei mediului

Acordarea de consultanŃă şi asistenŃă tehnică în domeniul implementării legislaŃiei armonizate pentru protecŃia mediului

APM


Buget de stat, Buget local,

FinanŃare UE Instruirea reprezentanŃilor mass-media, în vederea creşterii nivelului de obiectivitate ce trebuie să se regăsească în informaŃiile de mediu furnizate populaŃiei

APM APM 2004 şi permanent


ÎmbunătăŃirea implicării mass-media în informarea corectă şi constientizarea populaŃiei asupra problemelor de mediu Creşterea numărului de informaŃii de mediu furnizate prin

intermediul mass-media APM APM 2004 şi

permanent Buget de stat, Buget local,

FinanŃare UE,


Tabel 1.12. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ZGOMOT ŞI VIBRAłII ÎN AGLOMERĂRI URBANE



Monitorizarea zgomotului şi vibraŃiilor APM Teleorman AutorităŃile administraŃiei publice locale

AutorităŃile administraŃiei publice locale

APM

permanent Buget de stat, Buget local

Punerea la dispoziŃia publicului a informaŃiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale



Autoritatea pentru Transporturi


Realizarea rutelor ocolitoare în aglomerări urbane AdministraŃia naŃională a Drumurilor

APM AdministraŃia

naŃională a Drumurilor

2015 Buget de stat, Buget local

Realizarea sistemului de monitoring al zgomotului şi al vibraŃiilor

Realizarea perdelelor de protecŃie (căi de transport şi zone industriale)

Consiliile locale AdministraŃia NaŃională a Drumurilor

APM Consiliile locale

AdministraŃia naŃională a Drumurilor


Tabel 1.13. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA – ÎNTĂRIREA CAPACITĂłII INSTITUłIONALE A APM TELEORMAN



Realizarea unei structuri organizatorice adaptata cerinŃelor şi compatibile cu celelalte autorităŃi de mediu

ANPM APM 2007 Buget de stat, Surse externe

Întărirea capacităŃii instituŃionale a APM Teleorman

Crearea de sistem de management de mediu la nivelul agenŃilor economici ale căror activităŃi au impact semnificativ asupra mediului

APM 2007 Buget de stat, Surse externe

Întărirea capacităŃii instituŃionale a agenŃilor economici în abordarea problemelor de mediu

Realizarea sistemului de automonitoring

AgenŃii economici ale

căror activităŃi au impact

semnificativ asupra mediului



Tabel 1.14. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 0– PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE / FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE



Reducerea suprafeŃelor afectate de fenomenul de inundare şi de băltire

Decolmatarea lacurilor de acumulare, amenajarea cursurilor de apă din avalul barajului de 500 m lungime şi îndepărtarea gunoaielor din albia barajelor şi a malurilor.

Consiliile locale din judeŃ ce deŃin

în proprietate baraje de pământ,

Consiliul JudeŃean


Tabel 1.14. POR – Teleorman. Propuneri de proiecte pentru comuna Islaz

Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare

Valoare proiect (Euro)

Stadiu

364 Alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare in 32 de localitati din sudul judetului Teleorman

Consortiu de comune, inclusiv Islaz,

Prioritatea 4/ masura 4.2/4.2.2.

- realizarea de captari de apa ; - gospodarii de apa in fiecare localitate; - rezervoare de inmagazinare; - statii de tratare a apei; - statii de pompare; - retea de distributie - statii de epurare;

- cresterea starii de sanatate a popu-latiei din zona; - realizarea de noi locuri de munca ; - cresterea potentia-lului economic al zonei;

Sudul judetului Teleorman

96.000 mii idée de proiect

366 Impadurirea terenurilor degradate in judetul Teleorman

Consiliile locale din judet ce detin in proprietate terenuri degradate

Prioritatea 3/ masura 3.1

- eliminarea procesului de eroziune si degradare a solului - reducerea gradului de poluare si imbunatatire a conditiilor de viata a locuitorilor din judet; - crearea de locuri de munca pe termen scurt; - obtinerea unor beneficii din exploatarea rationala a plantatiilor; - crearea unui cadru adecvat pentru practicarea activitatilor in aer liber; - armonizarea peisajului natural cu cel artificial.

- ameliorarea con-ditiilor de mediu prin exploatarea eficienta a terenu-rilor degradate, neproductive si crearea de perdele de protectie climatica a terenurilor agricole

Judetul Teleorman

1.250 mii -idee de proiect


Tabel 1.14. POR – Teleorman. Propuneri de proiecte pentru comuna Islaz (urmare)

Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu

367 Reconstructia ecologica si impadurirea malurilor degradate a cursurilor de apa din judetul Teleorman

Consiliile locale ale localitatilor situate in zonele cu maluri degradate


- reducerea eroziunii malurilor; - reducerea riscurilor de inundatii; - imbunatatirea calitatii apei; - mentinerea echilibrului ecologic pe mari suprafete; - refacerea potentialului piscicol; - crearea de zone de agrement

- echilibrului ecologic in bazinele hidrografice din judet

Judetul Teleorman


392. Reabilitare DJ 642, lim. jud Olt – Islaz (9,55 km)

Consiliul Judetean Teleorman

Prioritatea 1/ masura 1.1/1.1.1

- consolidarea drumului judetean pe lungimea de 9,55 km

- asigura legatura intre jud. Teleorman si jud. Olt; - nivel de trai ridicat al oamenilor din zona; - reducerea consumului de carburant

Judetul Teleorman, pe traseul actual al DJ

1.200.000 SPF

403. ***

Reabilitare 54 de poduri pe drumurile judetene



- accesul deplasarii pe drumurile judetene

- drumurile judetene din judetul Teleorman

-consolidare poduri

3.750.585 11-Expertiza Tehnica 1-SF+PT 52 - SPF


SuprafaŃa de teren ce face obiectul documentaŃiei de faŃă este situată în teritoriul administrativ al comunei Islaz, care are în componenŃă satele:

- satul Islaz- sat resedinta de comuna

- satul Moldoveni - sat apartinator.

Comuna se invecineaza cu urmatoarele teritorii administrative:

- la nord – comuna Giuvărăşti, judeŃul Olt,

- la nord - est – comuna Segarcea Vale,

- la est – municipiul Turnu Măgurele, comuna LiŃa,

- la sud – Fluviul Dunărea, Republica Bulgaria,

- la vest – comuna Garcov, judeŃul Olt.

Teritoriul administrativ insumeaza o suprafata de 9 318,64 ha (intravilan + extravilan), din care intravilan suprafata de 613,46 ha.

Datorită unei dezvoltări istorice tipice dezvoltarea spaŃială a satelor comunei prezintă caracteristici generale specifice satelor din zona de câmpie din judeŃul Teleorman şi anume:

- aşezarea pe terenuri degradate sau în pantă, mai puŃin propice practicării agriculturii,

- structuri neraŃionale, cu forme alungite, de-a lungul drumurilor sau pe firul apelor, pentru un acces lesnicios la terenurile de producŃie,

- densitate scăzută în vatra satelor datorită alternanŃei zonelor de locuit cu terenurile de cultură.

La data de 1 iulie 2007 comuna avea o populaŃie stabilă de 5 857 de locuitori.

Pentru derularea procedurii de obtinere a avizului de mediu Primaria Islaz a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Teleorman privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinŃa, procesul verbal incheiat in urma sedintei fiind anexat prezentului raport de mediu (vezi Anexa 1). În procesul verbal se regasesc punctele de vedere exprimate de reprezentanti, puncte de vedere ce au fost retinute si de elaboratorul Raportului de mediu.

La baza prezentei lucrari au stat Planul Urbanistic General si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul general SC MODUL PROIECT SA Alexandria, proiectant de specialitate S.C. AREAL DESIGN SRL, completat, astfel incat in raportul de mediu este preluată ultima varianta care a fost prezentata grupului de lucru.

EvoluŃia comunei după 1990

După anul 1990 comuna a intrat într-o perioadă de declin economic şi social.

Cooperative agricole de producŃie, întreprinderile agricole de stat şi fermele zootehnice au fost desfiinŃate, ceea ce a condus, pe de o parte, în lipsa utilajelor tehnologice şi mijloacelor de producŃie, la diminuarea recoltelor agricole, şi, pe de altă parte, la creşterea animalelor exclusiv în gospodării.

Structura demografică a populaŃiei are o tendinŃă de îmbătrânire datorată sporului natural şi migraŃiei forŃei de muncă.

Comuna şi-a păstrat suprafaŃa şi limitele teritoriului administrativ şi nu s-a confruntat cu fenomenul de divizare şi creare de noi comune. Intravilanul satelor nu a fost modificat semnificativ iar terenurile fostelor unităŃi agricole nu au fost parcelate în vederea construirii de locuinŃe.


2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITIATIA NEIMPLEMENTARII PUG

Scurt istoric În Dacia romană pe locul Islazului de azi exista o aşezare rurală şi un tezaur de denari republicani

romani. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră şi unul de pământ, amplasate în punctul "RacoviŃa" şi pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut şi sub numele de "Cetatea Verdea".

Prima menŃiune documentară este un hrisov din 9 iulie 1569 al domnitorului Alexandru Mircea.

La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat ProclamaŃia de la Islaz - programul RevoluŃiei de la 1848.

Până în 1950 localitatea a făcut parte din judeŃul RomanaŃi

Asezare geografica

Comuna este aşezată în extremitatea sud-vestică a judeŃului Teleorman (vezi Fig. 2.1.) în apropierea confluenŃei Olt – Dunăre şi municipiului Turnu Măgurele. S-a dezvoltat în Luncile Dunării şi Oltului, între limita judeŃului, Dunăre şi Tr. Măgurele. Unitatea teritorial-administrativă este riverană fluviului Dunarea şi râului Olt şi include confluenŃa celor două cursuri de apă. Comuna Islaz este traversata de DN 54 Turnu Magurele – Corabia.

Satul Islaz s-a dezvoltat pe malul stâng al fluviului şi pe malul drept al râului Olt. Satul Moldoveni s-a dezvoltat pe malul drept al râului Olt şi de-a lungul drumului judetean DJ 642 Islaz – jud. Olt.

Coordonatele geografice de identificare sunt:

latitudine longitudine Altitudine [m] Comuna Islaz 43° 44’ 11” 24° 45’ 51” 24 – 47

Comuna reprezinta un punct de convergenta a directiilor rutiere vest-est (dinspre Oltenia spre Muntenia prin Teleorman) si sud-nord, de-a lungul văii Oltului (Transilvania, dinspre valea Muresului şi muntii Apuseni, spre Regat).

Relieful

Teritoriul administrativ cuprinde două unitati de relief care aparŃin Câmpiei Române şi anume: relieful de luncă şi relieful de câmpie.

Relieful de luncă este reprezentat de Lunca Dunării şi Lunca Oltului.

Lunca Dunării se detaşează ca o unitate aparte prin peisajul deosebit, asimetric datorat versantului drept al Podişului Prebalcanic, înalt si abrupt, care domină şesul coborât al Dunării cu terase întinse, de pe malul românesc. Are o orientare vest – est cu altitudinile sale mai coborâte (19 - 24 m) si o latime variabila, de 1-1,5 km, care se ingusteaza in dreptul localitatii Islaz. In acest sector s-au format o asociere de grinduri, braŃe parasite, depresiuni putin adâncite ocupate de apa permanent sau temporar, cunoscute sub numele de balti (Balta Gâldău, Balta Geraiului, Balta Dunărica). In cadrul albiei, prin depuneri mai insemnate de aluviuni, se formeaza ostroave cu lungimi de pana la 6 km si latimi de cateva sute de metri, care alipindu-se de mal alcatuiesc mici depresiuni alungite, numite japse sau listeve. BraŃele fluviului cuprind Ostrovul CanovăŃ, Ostrovul Mare şi Ostrovul Mic (Cormoran). Cel mai mic dintre braŃe este părăsit, fiind obturat de un grind care uneşte Ostrovul Mic de terasa inferioară a fluviului. Lunca Dunării reprezinta astazi cea mai antropizata unitate a judeŃului


Teleorman, datorita marilor lucrări de indiguiri, desecari si irigari. Spre nord, şesul aluvial al Dunării se continuă în lungul Oltului prin lunca joasă şi întinsă a acestuia.

Fig. 2. 1. Harta fizico – geografică a judetului Teleorman. Asezarea geografică a comunei Islaz

Valea Oltului inferior cuprinde numeroase cursuri parasite, lacuri, balti care se desfăşoară la altitudini de (19 - 30 m). Din Lunca Oltului inferior, care ocupă o lăŃime de circa 6 km, teritoriul comunei nu ocupă decât pe anumite porŃiuni întreg luciu de apă al râului Olt şi nu include râul Sâi. In acest sector Oltul isi largeste albia, isi despleteste apele in prundisuri si isi schimba firul principal dupa fiecare viitura. Cursul Oltului se desfasoara preponderent pe partea stânga a luncii, exceptând zona de confluenta. Pe valea Oltului inferior s-au amenajat lucrări hidrotehnice, de indiguiri, desecări si irigari.

Câmpia Caracalului este parte a câmpiei RomanaŃiului care se desfăşoară pe interfluviul Jiul - Olt. Se caracterizeaza printr-o fragmentare redusa a reliefului. Aspectul major al zonei este acela al unei câmpii cu suprafata valurita ce se înclina usor atat de la vest la est cat si pe directia nord-sud. Altitudinile se înscriu într-un interval cu valori cuprinse între 57,7 m (Magura Strâmba) şi 24,2 m în lunca Dunării (altitudinea medie este de 29,50 m). Panta sa generala este de 1,8%.

Lunca Dunarii, lunca Oltului, terasa joasa a Dunarii (terasa Corabia) si terasa Oltului (terasa Stoienesti) inscriu in arealul lor o câmpie suspendata cu altitudini medii de 33 - 34 m.

Toate terasele au înclinări sud – estice, iar înălŃimea lor este de 15 -18 m.

Racordarea luncii Dunarii cu terasa joasa a fluviului, se face printr-un mal abrupt de 80o, la o altitudine de 21,4 – 24 mNM, la marginea de sud a comunei, printr-o sudura perfecta cu terasa inferioara a Oltului (terasa Stoenesti), formand un semicerc spre unghiul de confluenta al celor doua ape, pe dreapta Oltului.

Clima Aşezarea în cadrul României a comunei face ca influenŃa circulaŃiei maselor de aer puse în mişcare

de principalii centri barici ai continentului (Anticiclonul Azoric, Anticiclonul Siberian, Ciclonul


Islandez şi Depresiunea Mediteranei) să influenŃeze la scară generală şi climatul. Climatul este de tipul continental, cu veri foarte calde cu precipitaŃii moderate ce cad adesea sub formă de averse şi cu ierni foarte reci, cu rareori cu viscole şi cu frecvente intervale de încălzire, care provoacă topirea stratului de zăpadă şi, implicit, discontinuitatea lui.

CirculaŃia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenŃa mare a advecŃiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV mai ales în semestrul cald şi frecvenŃa advecŃiilor de aer temperat-continental din NE şi E, mai ales în semestrul rece. La acestea se adaugă pătrunderile mai puŃin frecvente de aer arctic din N, de aer tropical-maritim din SV şi S şi ale aerului continental din SE şi S.

Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Tr. Măgurele, cea mai apropiata localitate unde se inregistraza masuratori ale acestora, sunt prezentate în Tabelul 2.1.

Tabel 2.1.

- Regimul temperaturilor: o temperatura medie anuală 11,5 °C o media lunii ianuarie - 2,3 °C o media lunii iulie 23,4 °C o temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942) - 30,0 °C o temperatura maximă absolută (17 august 1952) 41,4 °C

o numărul mediu anual al zilelor cu temperaturi sub 0 °C 89,83

- RadiaŃia solară anuală 127,5 kcal/cm2*an

- Regimul precipitaŃiilor: o medie anuală 567,9 mm o media lunii februarie 30,8 mm o media lunii iunie 73,5 mm o cantitatea maximă de precipitaŃii în 24 ore (5 septembrie 1904) 105,0 mm o durata medie anuală a stratului de zăpadă 36,3 zile

- Nebulozitatea o media anuală luncă/terasă 5,0 / 5,5 o decembrie 7,7 o iunie 3,5 - Umiditatea relativă o media anuală în lungul Dunării şi Oltului 76 % o media anuală în câmp 72 - 76 %

- Adâncimea maxima de inghet 0,8 – 0,9 m - Regimul vânturilor: o Viteza medie multianuală la 10 m înălŃime 1,3 – 5,2 m/s

- N 1,3 % 1,1 m/s

- NE 2,2 % 1,8 m/s

- E 17,5 % 2,6 m/s

- SE 1,2 % 1,0 m/s

- S 0,8 % 0,9 m/s

- SV 1,4 % 1,5 m/s

- V 20,9 % 2,7 m/s

- NV 1,5 % 1,6 m/s

o FrecvenŃa anuală a calmului atmosferic

51,8 % < 0,5 m/s


Parametrii meteorologici înregistraŃi în perioada 2005 - 2008 la staŃia automată Turnu Măgurele, cea mai apropiata statie de teritoriul comunei, sunt prezentaŃi în Tabelul 2.2.

Tabel 2.2.

Temperatură medie anuală Temperatura maximă Temperatura minimă An [0C] [0C] [0C]

2005 11,16 34,98 - 22,39 2006 12,51 36,02 - 17,56 2007 16,27 33,50 - 10,58 2008 14,92 36,30 - 15,92

Conform Anexei 4 din Legea nr. 575 / 2001 - SecŃiunea a V-a - Zone de risc natural, SecŃiunea InundaŃii, comuna face parte din categoria unităŃilor administrativ teritoriale în care, în perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaŃii a fost de 150 ...200 mm în interval de 24 ore .

Regimul termic mai ridicat din lunca Dunării faŃă de restul teritoriului judeŃean, se datorează nu numai latitudinilor şi altitudinilor ceva mai mici decât în jumătatea nordică a judeŃului ci şi influenŃei apelor de suprafaŃă, care contribuie în mod hotărâtor la crearea unui topoclimat specific.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarnă:

- fenomenele de îngheŃ a apei râurilor care se manifestă sub forma de curgeri de sloiuri sau pod de gheaŃă. DezgheŃul determină apariŃia de zăpoare pe râuri şi fluviu.

- fenomenele de îngheŃ care au efecte negative asupra solului. Culturile agricole sunt afectate de îngheŃ îndeosebi dacă nu sunt acoperite cu un strat de zăpadă.

- chiciura şi poleiul, care produc pagube vegetaŃiei arboricole,

- viscolul, care întrerupe circulaŃia fluvială, rutieră şi feroviară,

- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, număr anual de 15 –40, care produce importante pagube culturilor agricole,

- ceaŃa, care perturbează circulaŃia fluvială şi rutieră . DistribuŃia zilelor cu ceaŃă, în număr anual de 50 – 60, este în general neuniformă, având o frecvenŃă mai mare în sezonul rece,

- pe perioada de vară:

- evapotranspiratia potentiala (E=700 mm) se manifesta in raport cu precipitatiile medii multianuale (X=500mm). Sunt elemente determinante in formarea scurgerii lichide superficiale si a raurilor, în raport cu energia de relief redusă, prezenta depozitelor loessoide cu coeficient de infiltratie mai ridicat si a interfluviilor sub forma de câmpuri netede. Scurgerea lichida in văile autohtone are caracter temporar, iar o buna parte din suprafata teritoriului nu participa la acest proces hidrologic, delimitându-se numeroase văi endoreice,

- seceta prelungită, care poate produce uscarea vegetaŃiei şi scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra traficului fluvial şi consumului,

- ploile torenŃiale care provoacă inundaŃii în luncă,

- grindina care produce pagube vegetaŃiei.

Riscuri naturale Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei

este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice din tara noastra - Vrancea.


Riscul major în caz de cutremure de pământ este accentuat de existenŃa unei situaŃii economice care nu permite luarea unor măsuri eficiente de consolidare a clădirilor cu probleme structurale.

Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona câmpului interfluviatil, împreuna cu malurile văilor si fruntile teraselor, pe de o parte, si luncile impreuna cu baltile si albiile minore, pe de o alta parte.

Degradarea terenurilor este legată pe de o parte de excesul de apă şi eroziunile de mal, iar pe de altă parte de acŃiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaŃie.

Fragmentarea reliefului este de 0-2km/km², iar adâncimea fragmentarii este cuprinsa intre 0 – 20 m. Microrelieful este alcatuit din crovuri, microrelieful versantilor cu surpari de teren, torenti, ogase, ravene, bazine de receptie de tipul hârtoapelor.

Tasarea este favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata luncii şi câmpurilor si de lipsa drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor si este reprezentata prin crovuri, a caror frecventa este în medie de 4 – 5 pe km2. Modelarea fluviatila si cea eoliana au determinat aparitia de popine sau măguri, ce au inaltimi de 14 - 16 metri deasupra nivelului câmpiei: Magura Strâmbă (57,7m ), Magura Islaz (51,1m).

Sufuziunea care, se asociaza in moduri variate cu tasarea si este mai bine reprezentata in partile mai bine drenate ale câmpurilor cu loess gros si acolo unde existenta unui strat mai compact si inclinat, situat sub loess, face ca apa de infiltratie să circule activ si sa antreneze particule de materiale, lasand in urma goluri. Acest proces este relativ redus deasupra malurilor; se remarca pâlnii de sufuziune, dand loc si unor usoare surpări.

Pluviodenudarea, spalarea în suprafata, se manifesta pe suprafete restrânse datorita reliefului usor valurit de pe raza comunei. Se pot observa totusi în sectoarele putin înclinate si luate în cultura. Pantele au favorizat procesele de panta tipice: siroirea sau ravenarea.

Dragarea terenurilor este legata de excesul de apa care creaza fenomene de ridicare a nivelului pânzei de apa freatica ce favorizeaza băltirea şi înmlăştinirea. Sunt frecvent întâlnite în zona de luncii Dunării şi la confluenŃă a cursurilor de apă.

Eroziunea in suprafata apare pe versanti şi pe frunŃile teraselor văii Dunării, procesul fiind mai accelerat în locurile în care fruntea terasei superioare prezintă înclinări mai mari de 40o – 45o. Local pantele au înclinări de 70o – 80o. Materialele desprinse si transportate de apele meteorice sunt imprastiate pe suprafata luncii, contribuind astfel la colmatarea acesteia.

Depozitele deluvial-pluviatile ocupa circa 60 % din totalul suprafetei teraselor joase ale Dunarii, în zona BălŃii Geraiului şi Prundul Lung, si a Oltului, în partea de sud si de est a unitatii de câmpie.

Ravenările sunt frecvente pe aceleasi areale ca si eroziunea de suprafata din Lunca Dunării.

Eroziunea laterală de mal apare numai in timpul viiturilor şi în timpul scurgerii sloiurilor de gheaŃă in concavitatile de meandru ale fluviului şi râului Olt. Materialele desprinse sunt antrenate de ape şi depuse în albie. Partea SE a satului Islaz, fiind limitata de confluenta Oltului cu Dunarea, exista

problema malului Dunarii, care este considerat inundabil si este supus unei puternice actiuni de erodare. In ultimii ani malul Dunarii a format o adevarata faleza, surpandu-se pe o adancime de cateva zeci de metri. Este prezentă şi în lungul parcelelor 74C, 75A, 75B din Ostrovul Mare. Eroziunea din anii anteriori a distrus biotopul pentru o colonie de stârci, care nu a mai revenit în ostrov.

Alunecările de teren nu este cazul. Comuna nu este inclusă în Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a V-a - UnităŃi administrativ - teritoriale afectate de alunecări de teren. De asemenea nu figurează în lista unităŃilor administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren din Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2008


publicat de APM Teleorman.

Procese aluvionare, innisipari si colmatari. Aceste fenomene apar în luncile Dunării şi Oltului şi se produc ca urmare a decantării de sedimente aduse de ape. Procesele sunt favorizate de pantele reduse ale albiei cursurilor de apă. Depozitele fluviatile au grosimi de pâna la 10-12 m în lunca Dunării, de pâna la 5 m în lunca Oltului, iar in zona de confluienta pot ajunge pana la grosimea de 15 - 20 m.

Procese eoliene sunt favorizate de existenŃa nisipurilor fine. Aceste fenomene sunt întâlnite în partea de nord-vest a câmpiei, fiind dispuse sub forma unei benzi alungite pe directia nord–vest-sud-est şi est – vest, mai late în partea sa de vest (pâna la 18 km) si tot mai înguste la est, unde se continua pâna în dreptul localitatii. ÎnăŃimea maximă a acestor benzi este de 14 – 16 m.

Inundatiile reprezinta riscuri naturale care se manifesta pe teritoriul comunei, în zona de luncă neîndiguită şi afectează numai biodiversitatea. Comuna, pe teritoriul căreai se află lucrări de regularizare pe Dunăre şi Olt, nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 care stabileşte unităŃile administrative teritoriale din judeŃul Teleorman care sunt afectate de inundaŃii datorită revărsării unui curs de apă sau torenŃilor.

In anii 1970 si 1972 s-au produs inundatii pe raza comunei Islaz, Oltul a iesit din matca si a provocat inundatii in partea de est a satelor Islaz si Moldoveni. Au fost afectate terenuri agricole, gospodarii si locuinte. După aceste viituri a fost indiguita zona celor doua sate de-a lungul râului Olt in totalitate si de-a lungul cursului Dunarii pe zona de confluienta. Terasa inalta (12-14 m) constituie o aparare naturala impotriva inundatiilor, cu toate ca se accentueaza eroziunea de mal prin spalarea rocilor friabile din baza ei.

Serviciul voluntar pentru situaŃii de urgenŃă al comunei are în dotare următoarele echipamente: maşină de pompieri, buldoexcavator, tractor cu remorcă, autoutilitară.

Riscuri antropice

Zone de risc la accidente nucleare. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei Islaz, se află în zona de risc nuclear a centralei nucleare de la Kozlodui, Republica Bulgaria, raza zonei fiind de 100 km cu o intensitate de 5 remi.

Zone de risc la accidente chimice. Comuna Islaz, care se află la circa 15 km de Turnu Măgurele, nu intră în zona de risc chimic a combinatului de îngrăşăminte chimice DONAU CHEM, raza zonei letale fiind de 4 km, iar raza zonei periculoase de 6,5 km în jurul combinatului, pe o perioadă de 15 minute.

Zone de risc la electrocutare. Comuna Islaz este traversată de reŃele electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune şi reŃele de telefonie.

Resursele naturale ale judetului Teleorman - zona Islaz

Resursele naturale sunt resurse neregenerabile - minerale şi combustibili fosili şi resurse regenerabile - apă, aer, sol, floră şi faună sălbatică, inclusiv cele inepuizabile: energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor si reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană.

Conform distribuŃiei teritoriale a energiilor regenerabile în România, care se poate urmări în Figura 2.2, comuna se află în zona VIII – Câmpia de Sud, cu un potenŃial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, geotermică şi solară.


Fig. 2.2. Harta repartizării potenŃialului de resurse regenerabile pe teritoriul României Sursa: MMDD

Resurse minerale

In zona comunei există depozite de nisipuri, argile şi pietrişuri.

Resurse umane - Populatia Structura socio - demografică

Conform datelor statisticii judetene la 1 iulie 2007 populatia comunei este de 5 857 persoane, din care 2 936 femei si 2 921 barbati. Structura etnică şi confesională a populaŃiei comunei la nivelul anului 2002 este prezentată în Tabelul 2.3.

Tabel 2.3.

[locuitori] [locuitori] - populaŃia 6 203

Structura etnică: Structura după religie: - români 6 187 - ortodoxă 6 188 - maghiari 1 - romano-catolică 4 - rommi 13 - reformată 3 - italieni 2 - penticostală 5 - Adventistă după ziua a Şaptea 3

Comuna nu este inclusă în Lista cuprinzând comunele, pe judeŃe, în care s-au produs scăderi accentuate de populaŃie în perioada 1966-1998 care face obiectul Anexei V din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a IV-a - ReŃeaua de localităŃi.

Densitatea populaŃiei în comuna a scazut de la 70 locuitori/kmp in anul 1998 la 62 locuitori/kmp in 2007, sub media pe judeŃ, care este de 72,9 loc/km2.

Memoriul General estimează o stabilizare a numarului de locuitori datorita aparitiei si dezvoltarii unitatilor de productie şi prestari de servicii. Conditiile modeste de existenta si lipsa unui real dinamism economic, constituie un handicap.

Locuirea Starea generala a locuirii este buna. În anul 2007 erau 2 068 gospodarii şi 2 061 locuinŃe.


Echiparea tehnică a teritoriului Reteaua de comunicatii

Principalele căi de comunicaŃie sunt drumul naŃional DN 54 şi drumul judeŃean DJ 642.

Comuna nu are infrastructura necesară pentru accesul direct la Dunăre, care este principală arteră de navigaŃie transeuropeană - CORIDORUL VII, cu şenal navigabil fluvial pe toată lungimea ei.

Sistemele de telecomunciaŃii sunt îmbunătăŃite, iar telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul administrativ al comunei.

ReŃeaua de căi rutiere

Localitatea Islaz este traversată de la est la vest de drumul naŃional DN 54 Turnu Măgurele – Corabia judeŃul Olt. Prin intermediul DN 54 se face legatura cu municipiul Turnu Magurele, care este centrul polarizator în zonă, dar şi cu comunele limitrofe din judeŃul Olt.

Satele Islaz şi Moldoveni comunică între ele, de la nord la sud şi paralel cu valea Oltului, prin DJ 642 Islaz – Stoieneşti, judeŃul Olt, având o distanŃă între ele de 2 km.

Pe aceste două artere se desfăşoară aproape întreaga circulaŃie rutieră, inclusiv transportul în comun.

DistanŃele şi căile rutiere care leagă comuna de principalele localităŃi urbane:

- Turnu Magurele – 15 km pe DN 54,

- Turnu Magurele - Alexandria – 70 km pe DN 54 şi DN 52,

- Corabia – 20 km pe DN 54.

În prezent situaŃia drumurilor este următoarea:

- 7,9 km de drum este asfaltat,

- 45,4 km sunt pietruite.

Drumul naŃional nu este în întregime modernizat pe întregul traseu pe care il parcurge pe teritoriul judetului Teleorman. Este administrat de Compania NaŃională de Autostrăzi şi Drumuri NaŃionale.

Drumul judeŃean este modernizat pe întregul traseu pe care il parcurge pe teritoriul judetului Teleorman. Se află în administraŃia CJ Teleorman prin Serviciul de Drumuri şi Poduri din cadrul DirecŃie Tehnice.

Străzile principale din cele două sate nu sunt modernizate şi asfaltate, nu au amenajate şanŃuri şi trotuare dalate. Trupurile izolate din intravilan sunt accesibile prin intermediul mai multor drumuri de exploatare.

Drumurile din interiorul societăŃilor agricole şi societăŃilor comerciale sunt de utilitate privată şi sunt administrate de persoanele juridice şi fizice care le deŃin.

Transportul in comun se realizeaza cu mijloace de transport auto, puse la dispozitie de societatile de transport autorizate.

Lucrări de artă pe arterele rutiere

În extravilanul satului Islaz se află podul rutier pe DN 54 peste râul Olt.

ReŃeaua de căi ferate. Lucrări de artă pe artera feroviară

Nu este cazul.

Cea mai apropiată gară feroviară se află la Turnu Măgurele.


ReŃeaua de căi navigabile

Comuna nu are amenajat port si nu are infrastructura necesară pentru a deveni port la Dunăre sau Olt.

Cele mai apropiat porturi fluviale sunt la Dunăre, la kilometrul 597, la Turnu Măgurele, şi kilometrul 629, la Corabia.

Puncte de control şi trecere a frontierei Nu este cazul.

ReŃeaua de căi aeriene Nu este cazul.

Zone libere Nu este cazul.

Alimentarea cu energie electrică Surse de producere a energiei electrice

Pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt amplasate surse de producere a energiei electrice, hidro- sau termo-electrice.

ReŃele electrice de transport Linii de transport

Teritoriul administrativ este traversat de linia electrică aeriană LEA 220 kV Craiova – Tn. Măgurele care face parte din ReŃeaua Electrică de Transport RET, parte a Sistemului Electroenergetic NaŃional SEN. RET este administrată de operatorul de sistem Compania NaŃională de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA SA.

Terenuri agricole, DJ 642, canale ANIF şi râul Olt sunt traversate de LEA 220 kV.

ReŃele de distribuŃie

Activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice in judet este asigurata de Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Teleorman (CEZ).

Linii de distribuŃie de înaltă tensiune - 110 kV

Teritoriul administrativ Islaz nu este traversat de linie electrică aeriană de 110 kV.

Linii de distribuŃie de medie tensiune

Alimentarea cu energie electrica a comunei se realizeaza din reteaua de 20 kV care se alimentează din statia de transformare 110/20 kV Turnu Magurele 3.

Zone de locuinŃe, terenuri agricole, DJ 642, canale ANIF şi râul Olt sunt traversate de LEA 20 kV.


StaŃii de transformare

Pe teritoriul administrativ nu se află staŃie electrică de transformare.

Posturi de transformare:

La LEA 20 kV sunt racordate posturile de transformare 20/0,4 kV montate pe stalpi din beton si lemn.

StaŃiile GSM Vodafone, Cosmote şi Orange au posturi proprii de transformatoare amplasate în cabine metalice PCM.

ReŃele de distribuŃie de joasă tensiune. Iluminat public DistribuŃia energiei electrice la consumatori se realizează prin reŃea de tip aerian (LEA 0,4 kV), pe

stâlpi din beton armat, amplasată pe domeniul public.

Consumatorii casnici, social-culturale, unităŃile economice sunt alimentate din reŃeaua de joasă tensiune, care parcurge trama stradală a fiecărui sat.

Lungimea liniilor de distribuŃie de joasă tensiune din intravilanul comunei acoperă 99 % din trama stradală.

Iluminatul public este realizat tot printr-o reŃea de joasă tesiune în traseu comun cu cea care alimentează direct consumatorii şi de multe ori reŃelele telefonice. Acestea sunt în cea mai mare parte aeriene. Corpurile de iluminat public sunt parte cu lămpi cu vapori de sodiu, parte cu lămpi fluorescente.

DistribuŃia energiei electrice este asigurată de către CEZ DistribuŃie Craiova, prin sucursala CEZ DistribuŃei Alexandria (fostă SDFEE), iar furnizarea energiei electrice este asigurată de societatea CEZ Vânzare Craiova.

Poştă şi TelecomunicaŃii

Din acest punct de vedere comuna este dotată cu:

- un oficiu postal, în satul Islaz şi o agenŃie, în satul Moldoveni;

- serviciu de telefonie fixă, operator fiind SC ROMTELECOM SA, care a realizat extinderea reŃelei de telefonie prin proiectul prin realizarea a 500 linii în plus pentru Islaz şi 50 linii pentru sat Moldoveni.

- o staŃie de amplificare;

- servicii de telefonie mobilă, operatori fiind SC VODAFONE ROMÂNIA SA, SC ORANGE ROMÂNIA SA ŞI SC COSMOTE ROMANIA MOBILE TELECOMUNICATIONS SA.

- cablu TV şi internet, operatori fiind General TVK şi Undernet.

ReŃelele principale de cabluri telefonice, amplasate aerian pe stâlpi din lemn, urmează traseul DN 54 şi DJ 642.

În satul Islaz se află antena COSMOTE, în extravilan şi antena ORANGE în intravilan.

Energia termică

Alimentarea cu energie termica in comuna se face individual, in sistem clasic in principal, cu sobe cu funcŃionare pe combustibili solizi la majoritatea gospodariilor.


Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale.

In comună există câteva centrale termice pe combustibil solid, lichid sau GPL la unele clădiri de utilitate publică şi sedii de firme.

ReŃele de transport ŃiŃei. Conducte de transport produse petroliere

Teritoriul administrativ nu este strabatut de retele de transport titei sau retele de transport produse petroliere.

ReŃele de transport gaze naturale

Teritoriul administrativ nu este strabatut de reŃele de transport gaze .

ReŃele de utilităŃi ReŃele de alimentare cu apă potabilă

Comuna nu dispune de instalaŃii centralizate de alimentare cu apă potabilă.

ReŃele de canalizare

In prezent comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare.

În comună nu sunt retele de ape meteorice. Canalizarea pluvială este compusă din şanŃuri de pământ, parte din acestea dalate, amplasate de ambele părŃi ale străzilor principale din comună. Accesul în gospodăriile arondate acestor străzi se face prin podeŃe din tuburi din beton armat.

Dezvoltarea economica. Structura activităŃilor

In cadrul comunei sunt angajati un numar de 124 persoane, care prestează activităŃi în diverse domenii, conform graficului din Figura 2.3. Domeniile de activitate şi numărul de prestatori sunt ilustrate în graficul din Figura 2.4.

In raport direct cu posibilităŃile naturale ale zonei potenŃialul economic al comunei se bazează pe agricultură în principal, urmând viticultura, legumicultura şi creşterea animalelor. Pescuitul a rămas ramură de activitate puŃin dezvoltata deşi apele şi bălŃile Dunării sunt populate cu o mare varietate de peşte. Se menŃin activităŃile meşteşugăreşti tradiŃionale: dogarii, împletituri din papură şi răchită, croitorie.

Agricultura

UnităŃile prestatoare de servicii de cultură a terenurilor agricole sunt societăŃile agricole:

- SC REFDAN SRL,

- SC MATOI SRL,

- SC ECOAGRO SRL,

- SC RAAM COM SRL.


Magazii de cereale sunt 2 în satul Islaz

Intre localitati a existat o veche orazarie care astazi nu mai functioneaza.

Zootehnia se practica in sector particular, in gospodariile cetatenilor, unde se realizeaza productia de porcine, bovine, cabaline, caprine, ovine si pasari pentru consumul casnic si pentru comercializarea acestora la târgul saptamanal sau prin abatoare. Efectivele de animale din comună face obiectul graficului din Figura 2.5. La sfârşitul anului 2008 erau 53 600 păsări în gospodăriile localnicilor.

Principala societate cu profil zootehnic SC ZOOCOM SRL (cu activitate de creştere a vacilor) şi-a întrerupt activitatea.

În comuna nu funcŃionează nici un operator economic în domeniul zootehniei care să aibe un impact semnificativ asupra factorilor de mediu sau a cărui activitate să fie sub incidenŃa Directivei 96/61/CE – IPPC.

Piscicultura. Pe raza administrativa a comunei Islaz exista trei helestee / balti: “Balta Dunarica” cu o suprafata de 10 ha, aflata in sudul localitatii Islaz, “Balta Galdau” situata la confluenta dintre Olt si Dunare, in suprafata de 5 ha si “Balta Gerai” aflata in sud-vestul localitatii Islaz, in Lunca Dunarii. Nu sunt administratori care să activeze în acest domeniu.

Fig. 2.3. Piata muncii în comuna Islaz.

Fig. 2.4. Întreprinzători locali în comuna Islaz.


Fig. 2.5. Efectivele de animale în comuna Islaz.

Industria

Pe teritoriul administrativ al comunei nu sunt amplasate unitati de tip industrial cu caracter national sau judetean.

La nivelul comunei activitatile de tip industrial detin o pondere redusă. Mica industrie este reprezentata în satul Islaz:

- fabrică cherestea – 1

- vinalcool – 1

- producător alcool - 1

- moară cereale – 3, reprezentanŃi nominalizaŃi în Memoriul General: S.C.Marcelino SRL, PFA Fiscuci Dumitru,

- exploatarea la suprafaŃă a resurselor naturale din lunca Oltului – balastiere - 1.

Comert si servicii

Pe teritoriul comunei exista unitati comerciale şi de prestari servicii:

- alimentatie publica şi comercializare produse nealimentare – 26 unităŃi,

- la Islaz functioneaza piata agroalimentara, o zi pe saptamana intre orele 6 si 12.

- poştă şi telecomunicaŃii – 2 unităŃi,

- unităŃi medicale – 2 dispensare uman cu 3 cabinete,

- farmacie – 1 unitate,

- unităŃi sanitar-veterinare – 1 dispensar veterinar,

- de educaŃie – 3 şcoli, 3 grădiniŃe, 2 cămine culturale, 1 bibliotecă,

- sport – două terenuri de sport şi 1 echipa de fotbal “Dunarea”,

- bancă – 1 CEC,

- de culte – 4 Biserici de rit ortodox,

- de transport rutier – 3. Operatorii autorizati să presteze activităŃi de transport rutier de mărfuri sunt: SC VELAS SRL, SC GEOVLAD SRL, SC MATEI SRL,

- distribuŃie butelii de aragaz – 1 S.C. AmaliTrans SRL.


ComerŃ şi utilizare de substanŃe si preparate chimice periculoase. Servicii de import - export de substanŃe şi preparate chimice periculoase

In judeŃul Teleorman, în anul 2008, nu au fost inregistrati agenŃi economici importatori şi/sau exportatori de substanŃe chimice periculoase care fac obiectul procedurii PIC (substanŃe chimice periculoase reglementate prin HG 697/2004 privind aprobarea procedurii PIC cu modificarile şi completarile ulterioare).

Turismul

Nu există obiective turistice amenajate.

Cultura. Monumente istorice. Dintre dotările social-culturale enumerăm: o bibliotecă, două cămine culturale, patru biserici de rit

ortodox.

Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din zona etnografică Teleorman, subzona RomanaŃi de la care au fost preluate piese de port, motive ornamentale şi tehnici de lucru la care s-au adăugat influenŃa oltenească sub toate aspectele sale definitorii: specificul mediului geografic, particularităŃile etnice ale Ńinutului, particularităŃile de limbă, de port, de ocupaŃii principale şi secundare, particularităŃile arhitecturii populare. Această comună s-a remarcat prin elemente ce privesc portul popular şi ocupaŃiile tradiŃionale.

In Tabelul 2.4. sunt prezentate monumentele istorice din comuna Islaz, asa cum sunt acestea prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, ediŃia 2004.

Tabel 2.4.

Nr. poz.

Cod LMI 2004 Localitatea Denumire obiectiv; adresă Datare

34 TR-I-s-B-14206 Castru; “RacoviŃă” 35 TR-I-s-B-14451 Castru; “Verdea”

sec. II-III p. Crh. Epoca romană

202 TR-II-m-B-14345 Biserica “ Sf. Trei Ierarhi” 1848 203 TR-II-m-B-14346 Casa Toma Ghigeanu; spre Dunăre, la marginea satului sf. sec XIX 204 TR-II-m-B-14347 Casa Dumitru Găvănescu mijl. mec XIX 386 TR-III-m-B-14518

Islaz

Monumentul comemorativ al Adunării de la Islaz - 1848 1969 219 TR-II-m-A-14362 Moldoveni Biserica “Sf. Nicolae”; lângă bieserica nouă 1830-1837

Sănătate În anul 2008 asistenŃa sanitară a populaŃiei este asigurată de două dispensare medicale, câte unul

pentru fiecare sat.

În satul Islaz se află un punct farmaceutic al SC Hermes Floricus SRL.

AsistenŃa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar în satul Islaz.

Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor. Deşeurile menajere rezultate din locuinte, institutii si entitati economice diverse (comert, mica

industrie) nu sunt colectate in recipienti de diferite capacitati, amplasati in spatii special amenajate in


acest scop.

In prezent, depozitarea deşeurilor menajere se face întâmplător, nerespectâdu-se locul de depozitare stabilit de primărie. Pe platformele existente, neamenajate conform HG 349/2005, se depozitează următoarele tipuri de deşeuri:

- menajere, cu conŃinut de materiale biodegradabile, ambalaje, produse şi materiale recuperabile: baterii şi acumulatori, deşeuri electronice şi electrotehnice, metale, sticlă, materiale plastice, hârtie şi carton, textile, cauciuc,

- zootehnice, din gospodării proprii cu un conŃinut ridicat de materiale vegetale şi compuşi de carbon, azot, fosfor şi potasiu, cadavre de animale,

- de construcŃii, cu conŃinut de material ceramic, beton, materiale plastice şi metale.

Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deseuri sunt:

- modificări de peisaj şi disconfort vizual afectând estetica urbană/rurală;

- constituie zone insalubre fiind adevărate focare generatoare de boli;

- poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane;

- modificări ale calităŃii solurilor;

- disconfort olfactiv. Poluarea aerului cu mirosuri dezagreabile şi suspensii antrenate de vânt este evidentă în zona depozitelor actuale, care nu sunt amenajate corespunzător;

- atrag animale sălbatice sau domestice;

- participarea la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice,

- scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri.

Un alt aspect negativ este acela, că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor fiind dificila.

Cele mai apropiate puncte de colectare centralizată a deşeurilor reciclabile se află în municipiul Tn. Măgurele.

Sisteme private de returnare Pentru anumite deşeuri - baterii auto uzate, uleiurile uzate, medicamente expirate - au fost insituite

sisteme de returnare, activităŃile fiind reglementate la nivel naŃional şi european. În comuna principalii generatori potentiali de asemenea deşeuri sunt:

- DeŃinătorii de autovehicule, utilaje agricole motorizate şi instalaŃii hidraulice de ridicat,

- DeŃinătorii de echipamente electrice de putere,

- Dispensarele prin generarea de medicamente expirate.

La nivelul comunei nu există o evidenŃă a tipurilor şi cantităŃilor de asemenea deşeuri.

Deseuri periculoase

In prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică. În cadrul gospodăriilor sau a firmelor mici se foloseşte un număr destul de mare de materiale periculoase, care sunt, în final, eliminate împreună cu deşeurile municipale. De exemplu, activitatea de renovare a


caselor necesită multe din aceste chimicale. În prezent nu se realizează colectarea separată a deşeurilor periculoase din gospodării prin sistemul de colectare existent.

Deşeuri menajere periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri, sunt prezentate în Tabelul 2.5.

Tabel 2.5. ReferinŃă UE Categorie

20 01 13* SolvenŃi 20 01 14* Acizi 20 01 15* Alcali 20 01 17* Fotochimice 20 01 19* Pesticide 20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conŃin mercur 20 01 23* Echipamente scoase din funcŃiune, care conŃin clorofluorcarburi 20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menŃionate în 20 01 25 20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conŃin substanŃe periculoase 20 01 29* DetergenŃi care conŃin substanŃe periculoase 20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice 20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcŃiune, altele decât cele

menŃionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conŃinând componente periculoase 20 01 37* Lemn conŃinând substanŃe periculoase

În comuna principalii generatori potentiali de deşeuri periculoase sunt :

- Dispensarele prin generarea deşeurilor spitaliceşti;

- DeŃinătorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje şi deşeuri de pesticide (produse de uz fitosanitar expirate) ;

- DeŃinătorii de substanŃe chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat,

- DeŃinătorii de vopseluri, detergenŃi, echipament electric, etc.

APM Teleorman deŃine o evidenŃă a deşeurilor periculoase tip acumulatori uzaŃi, PCB/PCT, uleiuri uzate, deşeuri medicale şi a modului de gestionare a acestora – colectare, valorificare, eliminare. Comuna nu figurează în lista cu depozite de pesticide exitente la nivelul judeŃului. MenŃionăm că pesticidele, deşeurile şi ambalajele provenite de la acestea trebuie depozitate în condiŃii de siguranŃă pentru mediu şi sănătatea populaŃiei APM verifică modul de depozitare a produselor şi de gestionare a deşeurilor şi ambalajelor – colectare, valorificare, eliminare.

Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraŃi şi ale altor compuşi similari

Inventarul agenŃilor economici deŃinători de echipamente cu conŃinut de PBC/PCT se regăseşte la APM Teleorman şi A.R.P.M. Piteşti.

În cadrul comunei echipamente electrice cu conŃinut de PBC sunt deŃinute de distribuitorul de energie electrică CEZ DistribuŃie – Sucursala Turnu Măgurele şi se află amplasate în locaŃii din ambele sate, Islaz şi Moldoveni.

La acestea se adaugă staŃiile GSM care au posturi proprii de transformatoare amplasate în cabine metalice.


Deşeuri din construcŃii şi desfiinŃări

Tipurile de deşeuri din construcŃii şi demolări sunt prezentate în Tabelul 2.6. Tabel 2.6.

Cod deşeu (conform HG 856/2002)

Tip deşeu

17 01 01 Beton 17 01 02 Caramizi 17 01 03 Tigle si materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06*

17 02 01 Lemn 17 02 02 Sticla 17 02 03 Materale plastice

17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate cu substante chimice periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alama 17 04 02 Aluminiu 17 04 03 Plumb 17 04 04 Zinc 17 04 05 Fier si otel 17 04 06 Staniu 17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase 17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10*

In general, deşeurile de ConstrucŃii&Demolări erau eliminate la depozitele vechi fără cântărire, şi nu de puŃine ori erau aruncate pe locuri virane, necontrolat.

Sursele de generare a deşeurilor C&D sunt:

- Activitatea de construcŃii şi demolări;

- ConstrucŃii şi demolări neautorizate;

- ActivităŃi de renovare domestică efectuate pe cont propriu;

- Alte activităŃi (construcŃii drumuri, asfaltare, scarificare stradală);

- ActivităŃi de reabilitare, consolidare;

- Dezastre naturale;

- ActivităŃi de dragare, decolmatare.

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Pentru comuna cel mai apropiat punct de colectare care recicleaza echipamente si tipuri de deseuri procesate este în municipiul Turnu Măgurele.


Vehicule scoase din uz

Cele mai apropiate puncte de colectare şi tratare, respectiv numai de colectare a vehiculelor scoase din uz se află în municipiul Tn. Măgurele.

Nămoluri. Reziduuri zootehnice

Nu există nămoluri biologice care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate în staŃii de epurare de tip municipal.

Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai apropiată staŃie de epurare orăşenescă.

Comuna nu deŃine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduurilor zootehnice în vederea refolosirii acestora ca îngrăŃământ natural în agricultură.

Reziduurile de tip zootehnic se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale.

Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

APM Teleorman a adoptat următoarele iniŃiative:

- Acordarea de asistenŃă tehnică agenŃilor economici implicaŃi în gestionarea deşeurilor,

- Promovarea de planuri şi programe integrate de gestionare a deşeurilor, fie finanŃate din surse financiare comunitare, fie finanŃate din surse naŃionale, locale sau proprii,

- Organizarea de acŃiuni mediatice menite să promoveze sisteme eficiente de colectare selectivă a deşeurilor de la populaŃie,

- Implementarea sistemelor de avantajare a consumatorilor de produse dacă se predau la schimb produsele uzate rezultate (sistemul depozit la bateriile şi acumulatorii uzaŃi, DEEE-uri, ambalaje reutilizabile, vehicule uzate, etc),

- Monitorizarea permanentă a agenŃilor economici generatori de deşeuri în scopul realizării obiectivelor naŃionale şi locale, potrivit legislaŃiei specifice privind deşeurile.

În judeŃul Teleorman, Consiliul JudeŃean Teleorman beneficiază de FinanŃare din Fonduri ISPA pentru implementarea proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Teleorman” care va deveni operabil începand din anul 2009, ca alternativă finanŃată prin programul ISPA al Uniunii Europene, la aceste închideri de depozite.

Scopul strategiei judeŃene este de a se elimina poluarea mediului înconjurător cu deşeuri, asigurând o structură organizatorică eficientă şi funcŃională prin implementarea unui flux ecologic al deşeurilor, pornind de la producător până la valorificarea ori eliminarea finală a acestora.

Proiectul iniŃiat de Consiliul JudeŃean Teleorman are următoarele obiective principale:

- menŃinerea şi îmbunatatirea sănătăŃii populaŃiei şi a calităŃii vieŃii;

- dezvoltarea durabilă prin menŃinerea şi îmbunătăŃirea capacităŃii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;

- evitarea polării prin măsuri preventive;

- conservarea diversităŃii biologice şi reconstrucŃia ecologică a sistemelor deteriorate;

- principiul ,,poluatorul plăteşte“;

- stimularea activităŃii de redresare a mediului.


Sistemul de gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde următoarele operaŃiuni:

- precolectare selectivă;

- colectare;

- transport;

- sortarea materialelor reciclabile colectate;

- tratarea şi valorificarea;

- depozitarea finală.

Depozitul este amplasat în centrul judeŃului, fiind situat în extravilanul comunei Mavrodin, aproximativ egal depărtat de toate zonele limitrofe judeŃului.

Cimitire

Pe teritoriul administrativ se află trei cimitire, 2 în Islaz si 1 în Moldoveni, fiecare ocupă o suprafaŃă totală de 2,00 ha. Toate cimitirile sunt împrejmuite şi se află în partea de vest a satelor.

Disfunctionalitati şi priorităŃi în dezvoltarea comunei

Cadrul natural a. puncte tari:

- diversitatea reliefului si peisajului, asezarile sunt strabatute de linia de contact dintre campie si apa, perspective lungi spre diferite zone interesate

- elemente de spectaculozitate ale mediului natural (pante abrupte ce conduc spre apa )

- clima blanda si lipsa de excese, precipitatii in regim ponderat

- apropierea de doua cursuri de apa importante

b. puncte slabe:

- reteaua bine dezvoltata a apelor de suprafata care afecteaza localitatile in mod direct in caz de inundatii):

- zone in care se pot produce eroziuni de mal.

- panza freatica este foarte inalta in zona de lunca

- eroziuni ale solului datorate activitatilor umane

- despaduriri accentuate

- deteriorarea unor situri naturale valoroase prin depozitarea gunoaielor

c. oportunitati:

- atractivitate pentru locuirea stabile (cu valoare istorica) si turism

- diversitate a culturilor agricole

- potential privind activitatea economica variata

d. amenintari:

- edificarea in zonele cele mai interesate si fragile ca echilibru scapa de sub control

- continuarea defrisarilor abusive cu diferite scopuri


- o dezvoltare “liberala” care (fara masuri speciale) sa contribuie la deteriorarea si poluarea mediului

e. concluzii:

- lucrari asupra retelei apelor de suprafata

- masuri de protectie a aspectelor naturale favorabile in paralel cu remedierea aspectelor negative

- controlul edificarilor si amenajarilor

Resurse ale solului si subsolului: a. puncte tari:

- vegetatia si fauna diversa

b. puncte slabe:

- existenta unor balastiere care degradeaza mediul

- defrisare abuziva

- apa care stagneaza

c. oportunitati:

- dezvoltarea turismului

d. amenintari:

- extinderea necontrolata a balastierelor

e. concluzii:

- masuri de protectie ale mediului (inclusive pentru cel artificial) in perspective activarii exploatarii resurselor

- sprijinirea activitatilor dezvoltate asezarilor

Functii economice: a. puncte tari:

- potential privind turismul (de tranzit si local – agroturism, apoi catre monumentele din zona) - zona de contact intre doua economii diferite (cultivarea cerealelor si viticultura)

- potentialul piscicol

- un potential deosebit privind exploatarile de materii prime

- un sistem de comunicatii bine pus la punct

- o administratie locala dinamica

b. puncte slabe:

- numeroase neclaritati privind sistemul de propietati

- imbatranirea populatiei (nu exista deocamdata potential uman)

- abandonarea si distrugerea platformelor agroindustriale amintite

- lipsa de dotare

c. oportunitati:

- asezarile pot fi centre al unor zone turistice

- Islazul, in mod special, poate deveni centru al unei industrii zonale adaptate economiei specifice (agrara si piscicola)

d. amenintari:

- continuarea depopularii si imbatranirii populatiei


- existenta unor mentalitati nefavorabile actiunii in domeniul economic

- disfunctiuni sociale

- lipsa de initiative

- legislatie greoaie

- inexistenta unor beneficiari cu investitii clare

e. concluzii:

- este necesara activitatea pisciculturii, viticulturii, a functiilor comerciale si a celor turistice

- este necesara clarificarea sistemului de propietati, in special ale Primariei si ale unor ministere, in raport cu cele particulare

- actiuni de atragere a investitorilor particulari

- actiuni de asezare a populatiei, in special tinere

- marirea intravilanelor, necesare lotizarii, caselor de vacanta, unor functii economice, dotari

Resurse umane:

a. puncte tari:

- mobilitatea populatiei (dinspre si inspre localitatile comunei)

b. puncte slabe:

- declin demografic

- se mentine imbatranirea populatiei

- atractivitatea oraselor sau unor zone active

- lipsa unei dotari corespunzatoare

c. oportunitati:

- conditii locale multumitoare

d. amenintari:

- incetinirea programelor de activare economica

- inexistenta unor programe de fixare a populatiei tinere

- lipsa unei cooperari din partea romilor (chiar agresivitate)

- scaparea de sub orice control a activitatilor si actiunilor romilor

e. concluzii:

- necesitatea unor programe speciale de fixare a populatiei tinere,

- integrarea romilor in comunitatea locala

- sprijinirea reconversiei turistice a fondului construit traditional, inclusiv pentru loisir

Urbanistica, arhitectura:

a. puncte tari:

- o zonificare teritoriala optima

- o relatie favorabila intre asezare si mediul natural

- antecedente istorice manifestate prin existenta unor situri arheologice si monumente istorice

- dotare de moment in limite acceptabile (pentru necesitati medii)

- un sistem de comunicatii zonal optim

- terenuri libere intravilane


- capacitate deosebite de reconversie functionala a constructiilor existente (in special pentru activitati economice de nivel familiar sau pentru firme mici)

b. puncte slabe:

- o calitate medie a fondului contruit (conceptual si fizic)

- tendinta de abandonare a locuirii traditionale (ca urmare a aparitiei “vilei” de inspiratie straina si a caselor tiganesti)

- carente in dotarea localitatilor (la nivelul cerut de o dezvoltare dinamica)

- situri arheologice, ansambluri urbanistice istorice si monumente nevalorificate

- lipsa de informare privind procedurile de reconversie si rezultatele potentiale

c. oportunitati:

- disponibilitati din partea administratiei locale: Primaria intentioneaza sa extinda intravilanele in scopuri diverse (locuire, loisir, dotari etc) si sa introduca unele trupuri izolate in intravilane

- disponibiliati privind protectia unor situri si arhitecturi

- potential turistic care poate fi valorificat in relatie cu alte programe de activare economica

d. amenintari:

- lipsa de mijloace financiare (publice si particulare)

- eludarea legilor edificarii de catre unele categorii de investitori (indiscipline in constructii)

e. concluzii:

- se impune o politica de mentinere a entitatii fiecarei localitati

- masuri de protectie a fondului traditional si caracteristicilor sale care sa fie transmise noilor edificari

- programe de dotare

- protectie a siturilor arheologice si monumentelor

- completarea listelor obiectelor arhitecturale si urbanistice protejate

- operatiuni specifice cadastrale si asupra fondului funciar de reglementare a regimului propietatilor

Circulatii a. puncte tari:

- traversarea localitatii median de DN 54

b. puncte slabe:

- calitatea proasta a drumurilor

- retea slaba a cailor rutiere pe directia sud ( turism etc)

c. oportunitati:

- existenta unor programe ale Primariei privind modernizarea cailor rutiere

- finantare “Phare” potentiala

d. amenintari:

- lipsa de mijloace financiare pentru definitivarea programului

- lipsa de intgere in situatia unor activitati economice timide

e. concluzii:

- necesitatea derularii programelor de mineralizare


Dotare tehnico-edilitara a. puncte tari:

- proiect al unei retele de aductiune a apei in lucru

b. puncte slabe:

- lipsa unei statii de epurare si canalizare

- lipsa unei surse de racordare la gaz in zona

c. oportunitati:

- activitate sustinuta a Primariei pentru dotarea progresiva a asezarilor

d. amenintari:

- depozitarile abusive ale gunoaielor pot provoca poluarea panzei de apa freatica

- lipsa de fonduri pentru continuarea programelor

e. concluzii:

- toate datele converg catre concluzia ca Islazul, in primul rand, si progresivsi Moldoveni, au nevoie de dotare

Conservarea, protectia si reabilitarea mediului natural si artificial Toate componentele acestei sectiuni fac parte in egala masura din analizele precedente, astfel incat

nu este necesara reluarea lor. Ele se insereaza acestor analize.

Acest tablou furnizeaza reperele medii, nediferentiate, ale dezvoltarii viitoare a Islazului si Moldoveni. Intre aceasta, exista o serie de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar sa se concentreze in viitorul apropiat:

- reconversia unor unitati economice abandonate

- concesiunea unor terenuri in scopuri diferite

- marirea intravilanelor

- reglementarea problemelor propietatii asupra terenurilor

- facilitate pentru investitori

- activarea turismului

- fixarea populatiei tinere

- socializarea romilor

- disciplina in constructii

- dotarea tehnico-edilitara

- imbunatatirea calitatii sistemului de transporturi

- protectia monumentelor

- protectia relatiei intre mediul natural si cel construit traditional

- protectia mediului natural

Propunerile Memoriului General privind evolutia posibila a localitatii:

- potentialul turistic


- potentialul agricol al localitatii cu conditii favorabile dezvoltarii zootehniei

- ridicarea nivelului urban al localitatii prin finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa, realizarea retelelor de canalizare, statie de epurare,


- aparitia unor oportunitati datorita relatiei de vecinatate cu granita.

2.1. Apa Ape de suprafaŃă

Teritoriul administrativ este strabatut de fluviul Dunărea şi râul Olt.

Reteaua hidrografica apartine sistemului hidrografic Dunarea, cod cadastral XIV.1, al cărei afluent principal este râul Olt, cod cadastral VIII.1.

In zona comunei Islaz, Dunarea uda teritoriul pe o lungime de 15,54 km, are un grad de meandrare de 1,1 constituind limita sudica a comunei si in acelasi timp un sector al granitei de stat cu Bulgaria. In aceasta zona fluviul isi despleteste apele in amonte de Ostrovul Calnovat in doua brate ce se unesc amonte de confluienta cu râul Olt, aval de Ostrovul Mare. Latimea albiei minore este pe bratul principal, in general, 9de 750 m la nivelurile minime si de 950 m la nivelurile medii multianuale.

Principale caracteristici hidrologice ale fluviului sunt prezentate în Tabelul 2.1.1.

Tabel 2.1.1.

Fluviul Dunărea – cod cadastral: XIV-1 Ostrov CalnovăŃ

s.h. Găujani

- suprafaŃa bazinului hidrografic [km2] 621 900 665 000

- debitul mediu multianual [m3/s] 5 640 5 880 - debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 1 % (o dată la 100 ani) [m3/s] 16 745 17 260 - volumele maxime se înregistrează în intervalul aprilie – iunie (34 % din anual) - volumul maxim se înregistrează în luna mai (12 % din volumul anual) - volumele minime se înregistrează în perioadele august – octombrie (18 % din anual) - debitul minim cu probabilitatea de 80 % (o dată la 5 ani) [m3/s] 1 880 1 920 - debitul minim se înregistrează în intervalul august - octombrie (18 % din volumul anual) - debitul minim se înregistrează în luna septembrie sau octombrie (5-6 % din volumul anual) - debitul mediu multianual de aluviuni [kg/s] 1 400 1 700

In zona de campie râul Olt traverseaza terase bine conturate până la varsarea in Dunare. Albia majora este foarte larga cu un curs meandrat care isi schimba forma dupa fiecare viitura. Panta scazuta in zona de campie favorizeaza depunerea de aluviuni si formarea de grinduri ce isi schimba configuratia in functie de vaiatia debitului in cursul anului iar eroziunea laterala a favorizat un grad de meandrare foarte ridicat.

Sub regim hidrologic, râul Olt prezinta un regim modificat de scurgere datorat amenajarilor hidrotehnice complexe, baraje si lacuri de acumulare pe tronsonul amonte. Râul Olt are ca principale caracteristici hidrologice la vărsarea în Dunăre (Islaz):

Tabel 2.1.2. Principale caracteristici hidrologice ale râului Olt - suprafaŃa bazinului hidrografic [km2] 24 010 - lungimea [km] 640 - debitul mediu multianual [m3/s] 190 - debitul maxim înregistrat la Izbiceni, amonte de intrarea în judeŃ [m3/s] 2 900 - debitul mediu multianual de aluviuni [kg/s] 250

Emisarul staŃiei de epurare ce se propune va fi râul Olt.

Oscilatiile de debit sunt insemnate, astfel ca in verile secetoase debitele cursurilor de apă scad, iar


la viituri mari sunt inundate mari suprafete de lunca. Datorita revarsarilor frecvente, cauzate de cresterile mari ale debitelor si de panta mica de scurgere cursurile de apă au fost indiguite.

In Raportul privind starea factorilor de mediu în judeŃul Olt şi Raportul privind starea factorilor de

mediu în judeŃul Teleorman în anul 2008 exista urmatoarele precizari privind calitatea apei râurilor din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă:

- Dunărea, cu indicatorii prezentaŃi sintetizat în Tabelul 2.1.3:

- în secŃiunea Corabia - monitoring de supraveghere:

- indicatori fizico-chimici:

- indicatori fizici, regim termic şi acidifiere se încadrează în clasa I de calitate,

- grupele Regimul Oxigenului se încadrează în clasa a II-a de calitate,

- NutrienŃi se încadrează în clasa a II-a de calitate,

- Salinitate se încadrează în clasa a I de calitate,

- poluanŃi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa a II-a de calitate,

- alŃi indicatori chimici relevanŃi se încadrează în clasa I;

- indicatori biologici:

- fitoplanctonul se încadrează în clasa a I-a de calitate,

- macrozoobentosul se încadrează în clasa a II-a de calitate.

În secŃiunea Dunăre la Corabia - fitoplanctonul, un indice saprob între 1,46-1,85 şi o valoare medie de 1,65 se încadrează în clasa I, stare ecologică foarte bună. Macrozoobentosul cu o valoare cuprinsă între 1,90-2,02 şi o medie de 1,96 se încadrează în clasa a II-a de calitate, stare ecologică bună.

- în secŃiunea de ordinul II Tn. Măgurele:

- indicatori fizico-chimici: clasa a II a de calitate

- indicatori biologici: Indice saprob MZB -, clasa de calitate -.

Nu sunt date cu indicatorii fizico-chimici şi biologici în secŃiunea de ordinul I Islaz.

Fluviul Dunarea este sursa de apă utilizată în scop potabil pentru municipiul Tn. Măgurele. Tabel 2.1.3.

Indicatori SecŃiunea Corabia SecŃiunea Tn Magurele - fizico-chimici clasa a II a de calitate clasa a II a de calitate - biologici clasa a II a de calitate clasa de calitate -

- râul Olt - monitoring de tip operaŃional O (N, SP, SO), cu indicatorii prezentaŃi sintetizat în Tabelul 2.1.4:

- în secŃiunea Izbiceni :





- Salinitate se încadrează în clasa a II-a,

- poluanŃi toxici specifici de origine naturală se încadrează în clasa I-a de calitate,




- fitoplanctonul se încadrează în clasa a II-a de calitate,


- în secŃiunea Islaz :










- macrozoobentosul se încadrează în clasa a II-a de calitate. Tabel 2.1.4.

Indicatori SecŃiunea Izbiceni SecŃiunea Islaz - fizico-chimici clasa a II a de calitate clasa a II a de calitate - biologici clasa a II a de calitate clasa a II a de calitate

Chimismul apelor variază în funcŃie de anotimp şi de debit, fiind mai ridicat iarna şi în timpul scurgerii minime de toamnă (peste 700 mg/l) şi mai scăzut primăvara (300-500 mg/l). Duritatea apei este cuprinsă între 8 -16 grade germane.

În lunca Dunării şi lunca Oltului, la limita terasei şi paralel cu aceasta, se află corpuri de apă, parte din acestea fiind nepermanente, care se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime prin izvoare de coastă.

Lucrări hidrotehnice.

Pe raza administrativa a comunei Islaz exista:

- dig protecŃie:

- pe terasa inferioară a fluviului Dunărea, de la extremitatea de sud-est a satului Izlaz până la confluenŃa cu râul Olt. Lungimea digului din intravilanul satului Islaz este de 3,7 km.

- pe terasa inferioară a râului Olt de la vărsarea în Dunăre şi până la limita unităŃii administrativ-teritoriale. În extremitatea de nord-est delimitează intravilanul satului Moldoveni. Lungimea digului din intravilanul satului Moldoveni este de 750 m.

- taluz în extremitatea de nord-est a intravilanului satului Islaz, la limita terasei superioare, de-a lungul corpului de apă existent de la limita DN 54.

Caracteristicile digului sunt L*h*lc = 13 [km] * 4 [m] * 4 [m], Qc [2 %] = 3 800 mc/s.

Cota 0 de citire a mirei este 21,80 mMN. Fazele de apărare în raport cu citirea mirei la podul Islaz sunt prezentate în Tabelul 2.1.5.

Conform Planului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la

construcŃiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeŃului Teleorman, ediŃia 2006 – 2009,

obiectivele care se află în zone de risc la inundaŃii sunt:


- 115 gospodării din care 115 case,

- 550 ha de păşune,

- 160 ha teren neproductiv. Tabel 2.1.5.

Mărimi de apărare Faza I (CA) Faza II (CI) Faza III (CP) Locale 420 cm 520 cm 620 cm

Olt 220 cm 350 cm 400 cm Avertizoare Dunăre 500 cm 550 cm 650 cm

Pentru inundaŃii produse de râul Olt staŃia hidrometrică avertizoare este p.h. Izbiceni.

Pentru inundaŃii produse de Dunăre staŃia hidrometrică avertizoare este p.h. Turnu Măgurele.

In conformitate cu Planul de aparare lista cu obiectivele potential afectabile pe raza comunei Islaz pe fluviul Dunarea, aflate in incinte indiguite, intocmita de Centrul Operativ pentru situatii de Urgenta la data de 14.04.2006, este prezentată în Tabelul 2.1.6.

Tabelul 2.1.6.

Nr. Crt.

Cursul de apă

Localitate

Obiective potenŃial afectabile pentru un debit maxim la intrarea în Ńară de 16 000 m3/s

ObservaŃii / Măsuri propuse

1. Dunărea Islaz - ConfluenŃa Oltului cu Dunărea 13 km dig - zonă îndiguită, mai rămân 0,1m până la coronament - la punctul critic de la km 1+400 digul poate fi deversat - 700 ha teren agricol - 50 case

- Consolidarea digului de la confluenŃă în zonele cu eroziuni de mal - Evacuare de persoane

Lacurile.

Pe raza administrativa a comunei Islaz exista trei balti:

- “Dunarica”cu o suprafata de 10 ha, aflata in sudul localitatii Islaz,

- “Galdau”, situata la confluenta dintre Olt si Dunare, in suprafata de 5 ha,

- “Gerai” aflata in sud-vestul localitatii Islaz, in Lunca Dunarii.

Resursele de apă subterană

Apele subterane sunt cantonate în stratele poroase permeabile de granulaŃie mijlocie şi grosieră de diferite origini geologice şi întinderi. Specific zonei sunt strate acvifere întinse în roci de granulaŃie grosieră reprezentate de:

- qp12 - Pleistocen inferior, denumite „Stratele de Frăteşti”, alcătuite din pietrişuri şi nisipuri; se

întâlnesc pe câmpul înalt,

- qh – Holocen - Pietrisuri din alcatuirea sesurilor aluvionare; se întâlnesc în Luncile Dunării şi Oltului.

Comuna Islaz se afla deasupra corpului de apa subterana :

- Lunca Dunarii (Bechet-Tr.Magurele) Cod: O2

- Lunca si terasele Oltului inferior Cod: O1

La nivelul câmpurilor stratul acvifer se află la adâncimi cuprinse între 28 m şi 55 m, nivelul suprafeŃei piezometrice variind între 17 şi 30 m, iar debitele extrase fiind cuprinse între 1 şi 9 l/s,


corespunzător unor denivelări de 2 - 4 m.

În dreptul crovurilor şi versanŃii văilor stratul acvifer se află la adâncimi sub valoarea de 20 m.

Directia generala de curgere a curentului subteran in zona este NNV - SSE cu o valoare medie a pantei hidraulice de 4 %. Hidrochimic, apele din stratele de FrăŃeşti şi din depozitele de terasă au mineralizări între 0,5 - 1,5 g/l, având calităŃi potabile, dar cele din depozitele de luncă între 1 - 3 g/l.

Analizele fizico-chimice incadreaza apa in domeniul potabil, cu treceri in mediocru, prin valorile atinse de pH, fier si sodiu.

Nivelul apei freatice este influenŃat regimul pluviometric. Valoarea amplitudinii variaŃiei nivelului freatic este maximă în zona de luncă, scăzând la valori de circa 1 m pe terase. Apele subterane sunt cantonate la 1 – 3 m în zona de luncă, iar în zona de câmp de la 4,5 m, la Moldoveni, la 5 – 6 m, la Islaz, conform datelor tehnice furnizate de proiectant. Stratul acvifer freatic ce poate fi captat prin foraje cu adâncimi cuprinse între 2 -12 m au debitat 1,2 - 7,8 l/s corespuzător unor denivelări de 1 - 4 m.

Apa corespuzătoare acviferului freatic este de tipul bicarbonatat magnezian şi prezintă mineralizaŃii totale de peste 300 mg/l.

Problemele mai importante ridicate de conditiile de cadru natural sunt următoarele:

- fenomenul de eroziune de mal in perimetrul construibil;

- ridicarea nivelului panzei de apa freatica, care favorizeaza fenomenul de instabilitate a terenului din zona versantilor şi degradare a clădirilor;.

- apariŃia mai multor izvoare la baza versantului.

Sursa de apă pentru locuitorii comunei este pânza freatică de mică adâncime.

Sursele potenŃiale care conduc la încărcarea apei de suprafaŃă cu diferiŃi poluanŃi sunt:

- surse punctiforme - cota cea mai mare din potenŃialul de poluare în cazul acestora aparŃinând unităŃilor din domeniile gospodăriei comunale, platformelor de deşeuri neautorizate, balastierelor, industriei alimentare şi zootehniei care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, prin antrenare de apele meteorice de şiroire. Deversările de ape uzate, neepurate reprezintă o sursă potenŃială de poluare a apelor de suprafaŃă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice;

- surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori şi de pesticide pe terenurile agricole, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă; includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie sau populaŃie. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică, conŃin germeni patogeni şi poluează şi pânza freatică.

Apele uzate menajere nu sunt colectate prin sistem unitar de canalizare. Apele menajere se infiltrează local in sol/subsol prin puŃuri absorbante sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staŃia de epurare municipală Tn. Măgurele. Deversarea în continuare de ape uzate neepurate în apele de suprafaŃă sau pe sol va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata sau poluarea apelor freatice de mica adancime.

Platformele de deşeuri menajere, precum şi creşterea animalelor reprezintă importante surse potenŃiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Apele meteorice se infiltrează în sol/subsol sau şiroiesc spre apele de suprafaŃă. În contact cu solul se impurifică cu germeni patogeni şi diverşi poluanŃi chimici de la deşeurile pe care le spală.

Receptorii de ape uzate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Olt.


Monitorizarea calităŃii apelor Calitatea apei fluviului este supravegheată de AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin

DirecŃia Apelor Argeş-Vedea, Serviciul de Gospodărire a Apelor Teleorman în secŃiunea Tn. Măgurele.

Râul Olt se afla sub jurisdicŃia Sistemului de Gospodărire a Apelor Olt - Slatina. Sistemul de Gospodărire a Apelor Olt - Slatina administreaza bazinul hidrografic Inferior al Oltului si are un punct de lucru in comuna Islaz. Acesta are rolul de intretinere a sistemului de diguri de pe teritoriul comunei si de gestionare a situatiilor de urgenta in cazul inundatiilor iminente.

Calitatea apei din bălŃile existente pe teritoriul comunei nu este monitorizată de APM Olt.

Poluări accidentale ale corpurilor de apă.

În anul 2008 nu au fost înregistrate poluări accidentale cu impact major asupra mediului la nivelul judeŃului Teleorman.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane

Luncile Dunării şi Oltului constituie zone expuse poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabile prin percolare pentru acvifere libere.

Poluări cu efect transfrontalier

Nu au fost înregistrate poluări cu efect transfrontalier în judeŃul Teleorman, în anul 2008.

Mecanismul economic în domeniul apelor Mecanismul economic in domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC,

avand la baza urmatoarele principii:

- apa este un patrimoniu natural ce trebuie aparat, protejat si tratat ca atare;

- drepturi egale de acces la sursele de apa pentru toate folosintele;

- beneficiarul plateste pentru serviciul de asigurare cerinta / preluarea de ape uzate;

- poluatorul plateste pentru pagubele produse prin deteriorarea calităŃii surselor de apa;

- acordarea de bonificatii pentru utilizatorii de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si protectia calităŃii apei

Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi calitative si cantitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale “Apele Romane“. Contributiile specifice de gospodarire a apelor sunt conform Anexei 5 la OUG nr. 107 / 2002 privind înfiinŃarea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române":

- contributia pentru utilizarea resurselor de apa (bruta) pe categorii de resurse si utilizatori;

- contributia pentru primirea apelor uzate in resursele de apa (suprafata sau subteran).

Administratia Nationala “Apele Romane” aplica sistemul de contributii, plati, bonificatii, tarife si penalitati specifice de gospodarire a resurselor de apă, tuturor utilizatorilor de apă, indiferent de detinatorii cu orice titlu ai amenajarilor si instalatiilor.

Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apă la care se constata abateri de la prevederile reglementate, atat pentru depasirea cantitatilor de apă utilizate, cat si pentru concentratiile de substanŃe


impurificatoare evacuate în resursele de apă.

Penalitatile pentru depasirea valorii concentratiilor indicatorilor de calitate reglementati pentru evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor se aplica de catre unitatile de gospodarire comunala.

Finantarea investitiilor privind lucrarile, constructiile sau instalatiile de gospodarire a apelor se asigura, dupa caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrarile de utilitate publica, fondurile utilizatorilor de apa, fonduri obtinute prin credite garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale.

De la bugetul de stat, in baza programelor anuale se asigura cheltuieli pentru :

- conservarea ecosistemelor si delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public;

- intretinerea, repararea lucrărilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de aparare impotriva inundatiilor si activitatile operative de aparare impotriva inundatiilor;

- refacerea si repunerea in functiune a lucrarilor de gospodarire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamitati naturale sau alte evenimente deosebite;

- activitatea de cunoastere a resurselor de apa, de hidrologie operativa si prognoza hidrologica.

Aspectele relatate cu privire la starea factorului de mediu Apa pot avea o evolutie negativă, in sensul accentuarii impactului negativ in lipsa implementarii PUG care cuprinde o serie de masuri de protectie pe care le vom descrie la capitolul 5 al Raportului de mediu.

2.2. Aerul

Nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in comuna, neexistand date privind starea acestui factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2008 din judetul Teleorman.

Surse de poluare a aerului Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultati ai activităŃilor umane din ce în ce mai

extinse şi răspândite în ultima perioada de timp, altele datorându-se unor condiŃii naturale de loc şi de climă.

În comuna sursele de poluare a atmosferei sunt:

- naturale: solul lipsit de vegetaŃie, reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substanŃe gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care să influenŃeze negativ sănătatea populaŃiei umane;

- antropice:

- instalaŃiile de ardere de tip industrial, neindustriale sau casnic, cu emisii de poluanŃi SOx, NOx, NMVOC, CH4, CO, CO2, PM(10). De exemplu:

- instalaŃii de încălzire,

- instalaŃii de preparare a hranei,

- procesele tehnologice industriale cu emisii de poluanŃi PM(10) sau NMVOC. De exemplu:

- transferarea şi depozitarea cerealelor în magazii,

- instalaŃii de morărit,

- rezervoare de înmagazinare vin;


- depozit de butelii;

- platformele de materii prime şi materiale cu emisii de poluanŃi PM(10) de la instalaŃiile de morărit, societăŃile agricole,

- traficul rutier şi naval cu emisii de poluanŃi SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele, PM(10),

- platformele de deşeuri menajere şi zootehnice, cu emisii de poluanŃi SOx, NOx, CH4, CO, CO2, metale grele, DIOX, PCBs, NMVOC, PM(10),

- creşterea animalelor şi managementul dejecŃiilor rezultate cu emisii de poluanŃi NH3, CH4, NMVOC,

- procesele tehnologice agricole cu emisii de poluanŃi NH3, CH4, PM(10),

- activităŃile de ardere a miriştilor cu emisii de poluanŃi NH3, CH4, SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, PM(10),

- şantierele de construcŃie cu emisii de poluanŃi PM(10).

Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3)

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG nu se produc poluanti cu efect acidifiant asupra factorilor de mediu din surse industriale.

Emisii de poluanŃi organici persistenŃi (POP’s)

Principalele tipuri de POP’s sunt :

- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen, DDT, etc.,

- substanŃe sintetice: bifenili policloruraŃi (aproximativ 129 compusi),

- produse secundare: dioxine şi furani.

În zona PUG sursele de POP’s sunt reprezentate de:

- traficul rutier,

- activităŃile agricole şi de creştere a animalelor,

- depozitele de deşeuri menajere prin poluantii caracteristici din arderea deşeurilor (provocată ori prin autoaprindere), germenii patogeni şi mirosurile dezagreabile,

- arderea combustibililor.

Nu se poate aprecia, neexistand monitorizarea poluantilor caracteristici, nivelul de influenta asupra starii factorului de mediu aer din zona PUG.

Deprecierea stratului de ozon stratosferic. SubstanŃe reglementate de Protocolul de la Montreal – ODS

În comuna nu sunt înregistraŃi importatori sau exportatori de ODS-uri, dar sunt operatori economici (comercianŃi) care utilizează instalaŃii cu agenti frigorifici.

Calitatea aerului ambiental Având în vedere că în comuna nu s-a realizat monitorizarea poluantilor nu se poate aprecia nivelul

de influenta asupra calitatii aerului ambiental din zona PUG.

Cea mai apropiată localitate în care se realizează monitorizarea calităŃii aerului este municipiul Tn. Măgurele.


În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2008 din judetul Teleorman se precizează că măsurătorile efectuate la staŃiile automate Turnu 1, Turnu 2 în perioada în care acestea au funcŃionat, ianuarie – februarie 2008, nu au pus în evidenŃă depăşirea valorii limită orare pentru protecŃia sănătăŃii umane pentru poluanŃii monitorizaŃi, conform Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător şi STAS 12574/1987.

În municipiul Tn Măgurele s-a înregistrat o depăşire a concentraŃiei maxime admisibile pe timp de mediere de o lună (17 g/m2*lună) de pulberi sedimentabile în punctul de control Port - 20,08 g/m2*lună.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

In anul 2008 nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluarii atmosferei. Pe teritoriul comunei nu exista astfel de zone critice.

Cele mai apropiate instalaŃiile care prezintă un potenŃial impact asupra mediului din zona în care se află comuna se află în municipiul Tn. Măgurele şi aparŃin SC DONAU CHEM SRL din domeniul industriei chimice a cărei activităŃi se află sub incidenŃa IPPC, SEVESO, GES.

În comuna nu se află sursele de poluare care să fie sub incidenŃa OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi nici instalaŃii cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Cele mai apropiate instalaŃii IPPC se află în municipiul Tn. Măgurele :

- cu activitate în domeniul energetic – instalaŃii de ardere cu o putere nominală >50 MW:

- SC DONAU CHEM SRL,

- SC CALOR SERV SRL,

- cu activitate în domeniul de producŃie şi prelucrare de metalele feroase :

- SC UVCP SA Turnu Măgurele – care a încetat activitatea din anul 2007. Este putin probabil ca prin dispersia poluantilor produsi de sursele aflate in Tn. Magurele sa existe

posibilitatea unui impact semnificativ asupra factorului de mediu aer in zona PUG.

Poluări accidentale ale atmosferei Nu au fost înregistrate poluări accidentale.



2.3. Solul

Solul este în esenŃă o resursă neregenerabilă.

De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa.

Fondul funciar Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.


BilanŃul teritorial BilanŃul teritorial al comunei care cuprinde repartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃe,

incluzand terenurile intravilan si extravilan, se prezintă în Tabelul 2.3.1.

Totalul suprafeŃelor din intravilan cuprinde atât suprafeŃele din intravilanul satelor cât şi suprafeŃele din intravilanul trupurilor existente. Suprafata totala a intravilanului (curti-constructii si strazi) a celor 2 asezari si trupurile apartinatoare este de 524,08 ha - 5,62 % - din totalul suprafetei comunei. Intravilanul existent al comunei cuprinde satele şi trupurile din Tabelul 2.3.2.

Bilanturile suprafetelor zonelor functionale pe sate componente sunt prezentate în Tabelul 2.3.3.

Zona funcŃională pentru locuinŃe şi funcŃiuni complementare cuprinde terenuri şi terenuri libere având categoriile de folosinŃă din Tabelul 2.3.4. Zona destinată locuinŃelor şi funcŃiunilor complementare ocupă cea mai mare parte a suprafeŃelor cuprinse în intravilanul comunei – 417,66 ha, ceea ce reprezintă 68,08 %.

Calitatea solurilor

Pe terasele Dunarii, aproape sub forma unor fasii regulate, se succed cernoziomuri, cernoziomuri cambice (levigate), cernoziomuri argilo-iluviale.Toate aceste soluri s-au format pe depozite locssoide. O mare raspandire o au aluviunile si solurile aluviale care se intalnesc de-a lungul Dunarii si in lunca Oltului.

Din datele puse la dispozitie de proiectant solurile agricole caracteristice zonei comunei sunt cu fertilitate naturala ridicata, usor mecanizabile, datorita nivelului neted, care se preteaza foarte bine la sistemele de irigatii.

Pe cernoziomuri se dezvolta in conditii foarte bune culturile cerealiere si leguminoase rezistente la seceta (grau, orz, floarea-soarelui, porumb, sorg, lucerna, mazare, etc). Pe terenurile in panta solurile respective sunt propice plantatiilor de de vita de vie (struguri de masa) si pomi (cais, piersic, cires, prun, par, gutui, nuc, migdal, visin, măr, corcoduş).

Amenajări în sisteme Comuna dispune de amenajări de îmbunătăŃiri funciare care fac parte din sisteme care se întind pe

suprafeŃele mai multor comune. Administrarea lor, întreŃinerea, repararea şl exploatarea intră în sarcina Regiei Autonome a îmbunătăŃirilor Funciare, înfiinŃată prin Legea 50/1994 şi HG 636/1994 cu sucursala RAIF Teleorman, aflată în structura Ministerului Agriculturii şi AlimentaŃiei.

Amenajările hidroameliorative existente în sisteme şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 2.3.4.

ReŃeaua de canale din lunca râului Olt, folosită înainte de anul 1990 pentru cultivarea orezului, nu funcŃionează.


Tabel 2.3.1. Bilantul teritorial al folosinŃei suprafeŃelor din teritoriul administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha]

AGRICOL = 5 579,23 NEAGRICOL = 3 739,41

Teritoriul ad-strativ al unitatii de baza arabil fâneŃe păşuni vii păduri ape drumuri curti-constructii neproductiv

Total

extravilan 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,06 162,12 2,91 341,19 8 794,56 intravilan 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,19 66,34 453,05 4,5 524,08

total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 100

% din total 59,87 40,13 100

Tabel 2.3.2.

Nr. Crt. Denumire SuprafaŃă [ha] A Sat de reşedinŃă Islaz 387,63

A1 Trup CAP 3,05 A2 Trup canton “Apele Române” 0,70 A3 Trup Cimitir 2,03 A4 Trup Front captare şi înmagazinare 1,35 A5 Trup Platformă gunoi 1,56 A6 Trup StaŃie de epurare 1,27

TOTAL I 397,59 B Sat Moldoveni 124,23

B1 Trup Front captare şi înmagazinare 0,68 B2 Trup Platformă gunoi 0,44 B2 Trup StaŃie de epurare 1,14

TOTAL 2 126,49 TOTAL GENERAL 524,08


Tabel 2.3.3. Bilantul teritorial al folosinŃei suprafeŃelor din intravilanul existent

SuprafaŃa [ha] Nr. Crt.

ZONE FUNCTIONALE Satul Islaz Satul Moldoveni Trupuri izolate TOTAL

Pondere [%] din total intravilan

1 Locuinte si functiuni complementare 311,49 106,08 4,50 422,07 80,54 2 Unitati industriale si depozite 6,72 0,00 0,00 6,72 1,28 3 Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00 2,84 2,84 0,54 4 Institutii si servicii de interes public 7,16 1,14 0,70 9,00 1,72 5 Căi de comunicatii si transport rutiere 51,79 14,10 0,45 66,34 12,66 6 Spatii verzi, sport, agrement, protectie 2,62 0,56 0,00 3,18 0,61 7 Zona echipare tehnico-edilitară 0,00 0,08 0,00 0,08 0,02 8 Gospodarie comunala, cimitire 4,67 1,50 3,00 9,17 1,75 9 DestinaŃie specială (turism) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 10 Ape 0,17 0,00 0,02 0,19 0,04 11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 12 Teren neproductiv 3,01 0,77 0,71 4,49 0,86 13 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 387,63 124,23 12,22 524,08 100,00


Poluarea solurilor

Principalele surse de poluare a solului în comună sunt:

- agricultura. Utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati şi nitriŃi.

Comuna Islaz se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. În Tabelul 2.3.5. sunt trecute şi cele mai apropiate localităŃi aflate pe acestă listă. Luncile Dunării şi Oltului constituie zone expuse poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

- exploatarea balastului din albia râului Olt,

- depozitele neamenajate de materii prime şi materiale, - depozitele neamenajate de deşeuri menajere, de construcŃii şi demolări, de reziduuri zootehnice.

Alte surse de poluare a solului sunt reprezentate de depozitele care nu sunt amenajate corespunzător de pe platformele agro-zootehnice şi industriale, care permit antrenarea particulelor de materii prime şi deşeuri de curenŃii de aer şi precipitaŃii. Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătate.

Poluarea cu deponii, halde, depozite de deşeuri.

Comuna nu dispune de un depozit ecologic de deşeuri menajere.

Depozitarea deşeurilor se realizează pe cinci spaŃii neamenajate corespunzător legislaŃiei în vigoare, cu o suprafaŃă totală de circa 3,60 ha, din care două trupuri care însumează 2,00 ha. Platformele de deşeuri au fost propuse in P.U.G ediŃia 2000 şi aprobată prin Hotărârea Consiliului JudeŃean Teleorman nr.10/08.02.2003, sunt controlate de autorităŃi. Platformele sunt amplasate pe terasa râului Olt. Caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 2.3.6.

Monitorizarea calităŃii solurilor

Terenul care face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Teleorman, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări.

Poluări accidentale

Nu s-au înregistrat cazuri de poluări accidentale în comuna.


Tabel 2.3.4.

Amenajări pentru desecări – drenaj Amenajări pentru irigaŃii C.E.S*)

SuprafaŃa Lungime canale SuprafaŃa Lungime canale Debit

instalat

Nr. Crt. Denumirea amenajării

[ha] [ha] [km] [ha] [km] [m3/s]

ObservaŃii

1 Terasa Corabia - - - 2 666 11,400 Prize în jud. Olt

2 Islaz - Molodoveni - 1 134 30,110 1 060 0,500 Prize în jud. Olt *) Combaterea eroziunii solului

Tabel 2.3.5.

Nr. Crt. SIRSUP Localitatea ObservaŃii 1 691 151 736 Islaz 1 398 125 588 Garcov, OT FaŃă de direcŃia de scurgere a apei freatice comuna Islaz nu poate fi afectată de sursa de poluare Garcov 1 400 127 126 Giuvărăşti, OT FaŃă de direcŃia de scurgere a apelor comuna Islaz se află în aval de sursa de poluare Giuvăreşti 1 694 151 763 LiŃa, TR Sursa de poluare LiŃa nu influenŃează freaticul din comuna Islaz

Tabel 2.3.6. Depozite municipale/ urbane/comunale

A) DEPOZITE STABILITE PRIN PUG (HCJ TELEORMAN NR.10/08.02.2003) Distanta fata de zonele locuite

Autorizatie de mediu

Suprafata depozitului

Capacitatea proiectata

a depozitului

Capacitate ocupata

Cantitate deseuri depozitata anual

Nr. Crt.

Proprietar/ /Operator

Localitatea unde este amplasat

[m]

Tipul de

depozit

Amenajari ale

depozitului DA/NU [ha] [mc] [mc] [mc]

118. Islaz 100 DUM* N NU 1,00 15 000 700 450 119. Islaz 500 DUM* N NU 1,25 18 750 600 350 120. Islaz 1500 DUM* N NU 0,75 11 250 500 400 121. Islaz 100 DUM* N NU 0,25 3 750 300 100 122.

CL

Moldoveni 1000 DUM* N NU 0,35 5250 400 50 TOTAL depozite stabilite prin PUG: 3,60 54 020 2 500 1 350

* - depozit urban/municipal/comunal (DUM)


Zone critice sub aspectul degradării solurilor

În comuna nu se află situri cu soluri contaminate.

Degradarea solului in comuna este produsă de:

- scoaterea din circuitul agricol;

- compactarea / tasarea produsă de construcŃii;

- pierderea biodiversităŃii solului;

- folosirea iraŃională a fertilizatorilor şi a substanŃelor fitosanitare,

- depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice,

- depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere,

- expolatarea balastului din albia râului Olt.

- poluări de tip accidental ,

- de fenomenele naturale datorate asezarii geografice la confluenŃa Oltului cu care conduc la existenta unei zone cu risc natural, fenomene care constau in:

- seceta sau excesul de umiditate;

- inundaŃii în luncă produse de cursurile de apă urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. Sunt inundate Balta Geraiului, Ostrovul CalnovăŃ, Ostrovul Mare, Ostrovul Mic şi Lunca Oltului;

- eroziunea de mal:

- în lunca Dunării:

- în zona de sudul localitatii Islaz urmată de surpări din terasa de 20 - 50 m,

- la confluenta cu Oltul, exista problema malului Dunarii, care este considerat inundabil si este supus unei puternice actiuni de erodare. In ultimii ani malul Dunarii a format o adevarata faleza, surpându-se pe o adâncime de câteva zeci de metri,

- în zona bălŃii Geraiului urmate de depunerea de aluviuni,

- în lungul parcelelor 74C, 75A, 75B din Ostrovul Mare, eroziunea din anii anteriori a distrus biotopul pentru o colonie de stârci, care nu a mai revenit în ostrov;

- produsa de râul Olt în concavităŃile de meandru,

- eroziunea de sol produse apele de şiroire în zonele cu ravene urmate de depunerea de aluviuni în lunca Dunării,

- eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaŃie şi depunerea eoliană a particulelor de praf şi nisip sub forma unor valuri de dune,

- variaŃia nivelului freatic de mică adâncime care determină modificări în calitatea solului. Se manifestă în zona de luncă şi de terasă joasă şi determină apariŃia de izvoare de coastă şi băltirea apei.

AcŃiuni întreprinse pentru reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Nu a fost cazul de reconstrucŃie ecologică de terenuri poluate, cu exceptia platformelor neconforme care au avut termen de inchidere.

La data elaborării documentaŃiei de mediu nu se demarase acŃiunea de închidere a platformelor de deşeuri.


Pentru limitarea dezastrelor produse de fenomenele naturale pe teritoriul comunei au fost realizate de-a lungul timpului diguri de apărare la inundaŃii şi canale de desecare.

Nu au fost întreprinse acŃiuni pentru limitarea fenomenelor de eroziune de mal din zona de terasă înalta (12-14 m) care se accentueaza datorită rocilor friabile din baza ei.

2.4. Geologia subsolului Date geologice

Din punct de vedere geologic partea sud-vestică a Câmpiei Române face parte din unitatea tectono-structurală cunoscută sub denumirea de Platforma Moessică. Depozitele sedimentare pe grosimi de 1600 – 3000 m ale platformei aparŃin mai multor cicluri de sedimentare, determinate de transgresiunile şi regresiunile marine:

- paleozoic (ordovician-carbonifer) alcătuit din argilite, gresii, calcare, gipsuri,

- mezozoic (permian-triasic şi jurasic-cretacic) format din conglomerate, gresii, argile, calcare, dolomite,

- neozoic (tortonian-cuaternar) alcătuit din marne, argile, nisipuri, gresii calcaroase, nisipuri şi pietrişuri fluvio-torenŃiale, depozite loessoide.

Din această cuvertură sedimentară la suprafaŃă apar doar depozitele cuaternare ce alcătuiesc unităŃile de câmpie, formate din pietrişuri şi nisipuri fluvio-lacustre şi fluviatile, nisipuri eoliene, loess. Dimensiunile pietrisurilor depasesc foarte rar 2-3 cm. Textura aluviunilor luncii prezintă o stratificare ritmica datorită factorilor climatici. Orizonturile aluvionare încep în baza prin elemente grosiere (pietrisuri cu nisipuri) si trec gradat spre partea superioara în nisipuri si nisipuri argiloase.

Depozitele fluviatile sunt de vârsta holocen superior, sunt întâlnite în luncile Dunarii si Oltului. Daca în lunca Dunarii au grosimi de pâna la 10-12 m iar în lunca Oltului au grosimi de pâna la 5 m, in zona de confluienta pot ajunge pana la grosimea de 15-20 m. In cadrul vailor interioare tinere, aceste depozite sunt foarte rar întâlnite.

Depozitele deluvial-pluviatile ocupa circa 60 % din totalul suprafetei şi constituie depozitele terasei joase. Sunt alcătuite predominant din depozite nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri nisipoase gălbui. Vârsta acestor depozite este cuprinsa în intervalul pleistocen mediu – holocen inferior. Începând la un aliniament ce trece spre vest de cele doua localitati, pe teritoriul care face obiectul PUG, întâlnim un areal extins, sub forma unei benzi late, ocupat cu depozite superficiale de vârsta pleistocen mediu. Depozite deluvial-pluviatile de vârsta holocen inferior se gasesc pe suprafata teraselor Dunarii si a Oltului, în partea de sud si de est a unitatii de câmpie studiate.

Depozitele eoliene, sunt întâlnite în partea de nord-vest a câmpiei, fiind dispuse sub forma unei benzi alungite pe directia nord –vest-sud-est est – vest, mai late în partea sa de vest (pâna la 18 km) si tot mai înguste la est, unde se continua pâna în dreptul localitatii. Vârsta acestor depozite este holocen superior. Aceste depozite sunt constituite din nisip fin, loees si alte particule foarte fine.

Depozitele de mlastina pot fi întâlnite în lunca joasă a Dunarii, in zona baltilor. Sunt constitute din depozite de sedimente fine, de tipul solurilor îngropate, nisip, argila, pietrisuri cu granulatie medie si fina.

Conditii geotehnice Aspectul general al terenului pe intregul teritoriu al comunei Islaz este plan si stabil, specific

reliefului de campie, cu denivelari mici in zonele de eroziune a retelei hidrografice.


Succesiunea litostratigrafica generala a zonei, conform Memoriului General, care a fost evidentiata in forajele geotehnice executate, este urmatoarea:

- Pamanturi de umplutura sau sol vegetal cu grosimi diferite de la punct la punct (in general variaza de la 0,50 la 0,80 m);

- Prafuri nisipoase argiloase, argile prafoase nisipoase, nisipuri argiloase cafenii-galbui cu grosimi variabile;

- Pietrisuri, cu grosimi de metrii continând mai putin de 20 % nisip cu un grad de compactare suficient.

Complexul argilos prafos nisipos prezinta o consistenta variabila in functie de zone si de adancimea la care apare stratul acvifer freatic, cu un grad de consolidare medie si compresibilitate medie, cu stratificatie uniforma si orizontala si este incadrat la terenuri medii de fundare.

Orizontul de pietrisuri si bolovanisuri cu un continut mic de nisip si cu stratificatie practic uniforma si orizontala (inclinarea este mai mica de 4º) constituie un teren bun de fundare.

În conformitate cu punctajul realizat de memoriul general se apreciazã cã terenurile destinate amplasamentelor viitoarelor construcŃii prezintã un nivel de “risc geotehnic redus”, conform Tabelului

2.4.1. Categoria geotehnica pe baza acestor elemente este de risc redus dar la limita maxima. In cazul constructiilor de importanta normala sau deosebita sau in cazul in care sunt necesare epuismente la saparea gropilor pentru fundatii categoria geotehnica va trece in una superioara, respectiv de risc moderat.

Tabel 2.4.1.

Factori SituaŃie punctaj CondiŃii de teren mediu 3 Apã subteranã Fără epuismente 1

Categoria de importanŃă a lucrării ImportanŃă normală 3 VecinãtãŃi Riscuri redus 1

Zona seismicã 0,16 g 1 RISC GEOTEHNIC Redus 9

Nivelul hidrostatic se afla in cea mai mare parte a teritoriului sub adancimea de 2 m si de aceea la executarea sapaturilor nu vor fi necesare epuismente.

PotenŃialul seismic al zonei: (Normativ P100-1/2006):

- caracteristici seismice: Ks = 0,16 g, Tc= 1,0 sec,

- gradul de echivalenŃă seismică: 71 avand intervalul mediu de recurenta IMR 50 de ani.

2.5. Biodiversitatea Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comuna se află:

- în regiunea bio-geografică de tip continental, - în ecoregiunea Lunca Dunării, - ocupă Regiunea Central Europeană şi în cadrul acesteia provincia floristică Danubiano-Getică, cu

influenŃe sudice, mediteraneene şi sub mediteraneene,

- în regiunea ornitogeografică specifică avifaunei stepelor şi agrobiocenozelor. Biocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de specii (plante de cultură, viŃă de

vie, plante ornamentale, pomi fructiferi, animale, păsări şi albine) – cu diferite grade de rezistenŃă la


invazia daunătorilor.

VegetaŃia Zona silvostepei este alcătuită din păduri de stejar brumăriu (Quercus pedunculifora) şi arŃar

tătăresc (Acer tataricum). Pe alocuri apar insule de stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus

cerris) şi gârniŃă (Quercus frainetto). Se adaugă alte foioase ca teiul argintiu (Tilia Tomentosa), mojdreanul (Fraxinus ornus), frasin (Frasinus pallisae), cărpiniŃa (Carpinus orientalis), jugastru (Acer

campestre) sau şleauri de de păr (Pyrus piraster) şi măr pădureŃ (Malus sylvestris).

InfluenŃa antropică s-a exercitat puternic prin defrişări şi înlocuirea stejarului brumăriu cu plantaŃii de salcâm (Robinia pseudacacia).

Stratul de arbuşti este reprezentat de stejăret pufos (Quercus Virgiliana), porumbar (Prunus

spinosa), sânger (Cornus sanguina), gherghinar/păducel (Crataegus monogyna), salbă moale/voniceriu (Euonymus europaea), corn (Cornus mas), cruşin (Frangula alnus), soc negru (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), scumpia (Cotinus coggygria), alun (Corylus avellana), migdal pitic (Amygdalus nana), spânz (Heleborus Odorus), călin (Viburnum opulus), salbă râioasă (Euonymus

verrucosus), mălin (Prunus padus), cătină (Hippophae rhamnoides). În stratul ierburilor şi subarbuştilor sunt prezente măceş (Rosa canina), murul de mirişte (Rubus

caesius), măturile (Kochia scoparia), răsura (Rosa gallica), turita/lipicioasa (Galium aparine), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), drobiŃa (Genista tinctoria), iedera (Glechoma hirsuta, Glechoma

hederacea).

Pe alocuri apar pajişti secundare stepizate alcătuite din păiuş (Festuca valensiaca), pir târâtor (Agropyron repens), firuŃă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuŃă cu bulb (Poa bulbosa), năgară (Stipa capillata), peliniŃă (Astemisia austriaca), colilie (Stipa sp.), costrei (Echinochloa crusgalli), mohor (Setaria verticillata), urzică (Urtica dioica), masalarita (Hyoschyamus niger), volbura (Convolvulus arvensis), hrişcă (Polygenius arvensis), bujor (Paeonia peregrina), mac (Papaver

rhoeas), şofran (Crocus sativus), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense), măzăriche (Vicia

villosa, Vicia sativa L.), laptele cainelui (Euphorbia stepposa), laptele cucului (Euphorbia

amigdaloides), păştiŃă (Anemone nemorosa), mierea ursului (Pulmonaria officinalis), umbra iepurelui (Asparagus densiflorus sprengeri).

ComunităŃile ruderale sunt alcătuite din troscotel (Polygonum aviculare ), zâzanie (Lolium

perenne ), iarba tare (Sclerochloa dura), patlagina (Plantago major), traista ciobanului, musetel, coada soricelului (Plantago lanceolata), pelin (Artemisia absinthium), papadie, urzica moarta, cucuta, scaietele, ciulin, dracila, coltii babei.

InfluenŃa antropică se exercită prin culturile agricole de cereale, porumb, floarea soarelui, rapita, mustar, lucernă, coriandru, pepeni, soia, cartofi, fasole, sfecta de zahar, leguminoase, vita de vie si pomi fructiferi.

VegetaŃia azonală şi intrazonală, specifică luncilor, este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie (Salix alba, Salix fragilis) şi plop (Plopulus alba, Plopulus nigra, Plopulus

canescens), şleauri de luncă cu brumăriu (Quercus pedunculifora), frasin (Fraxinus excelsior,

Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), jugastru (Acer campestre), carpen (Carpinus betulus), cărpiniŃa (Carpinus orientalis), vişin turcesc (Prunus mahaleb).

Subarboretul acestor păduri este alcătuit din sânger, călin (Viburnum opulus ), lemn cainesc, cruşin, soc negru, măceş, salbe, cătine. Frecvent apar plante agăŃoare: curpen (Clematis vitalba), hamei (Humulus lupulus), viŃa salbatică (Vitis silvestris).

Vegetatia ierboasă este reprezentata de culturi agricole cu trifoi şi iuncus, pajisti secundare asociate cu vegetatia de lunca formată din Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agropyron repens.


La acestea se mai adaugă vegetaŃia higrofilă specifica luncii. Caracteristice sunt stuful (Phragmites

australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), trestie (Phragmites communis), pipirig (Scirpus maritimus), diferite tipuri de rogoz, stânjenelul de balta (Iris pseudacorus), piciorul cocosului târâtor (Ranunculus repens).

Vegetatia acvatica este alcatuita din plante cu adaptari speciale, care plutesc la suprafata apei, cum sunt limba broastei (Alisma plantago), speciile de lintita (Lemna minor, Lemna trisulca), pestisoara (Salvina nantus), nufar alb (Nymphaea alba), nufar galben (Nuphar lutem), s.a. Vegetatia palustra se dezvolta pe terenuri şi canale acoperite de un strat de apa putin adânc sau cu apa freatica la mica adâncime, pe maluri organo-minerale sau pe soluri gleice. Apare în zona marginala a lacurilor, baltilor sau iazurilor. Este alcatuita din specii de lintita (Lemna minor, Lemna trisulca), sârmuliŃă de apă (Vallisneria americana), pestisoara (Salvina nantus), alge (Cyanophyte (Oscillatoria limosa, O.

subtilissima), Bacillariophyte (Cymbella affinis, Surirella ovata, Synedra ulna, Nitzschia palea)), s.a.

Fauna

Zona constituie arealul următoarelor specii:

- mamifere – şoarece (Mus musculus, Apodemus sylvaticus, Rattus rattus), şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), şacal (Canis aureus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna (Legea 13/1993 pentru aderarea României la ConvenŃia privind conservarea vieŃii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa): arici (Erinaceus

europaeus), veveriŃă (Sciurus vulgaris), iepure (Lepus europaeus), dihor de stepă (Mustela

eversmanni), popândău (Citellus (Spermophilus) citellus), hârcog (Cricetus cricetus), nevăstuică (Mustela nivalis), căprioara (Caprealus capreolus), mistreŃ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), lup (Canis lupus), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola);

- păsări - vrabie (Passer domesticus) şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna: bufniŃa (Bubo bubo), cucuvea (Athene noctua), şorecar (Buteo buteo), uliul porumbar (Accipiter

gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cuc (Cuculus canorus), ciocanitoare (Picus canus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), rândunică (Hirundo rustica), lăstun (Delichon urbica), graur (Sturnus vulgaris), coŃofana (Pica pica), privighetoare (Luscinia

megarhynchos), piŃigoi (Parus major), pitulice (Phylloscopus collybita), gaiŃa (Garrulus

glandarius), porumbel (Columba palumbus), turturica (Streptopelia turtur), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncuŃa (Corvus monedula ), mierla (Turdus merula), dropie (Otis tarda), prepeliŃa/pitpalacul (Coturnix coturnix), fazan (Phasianus colchiaus), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), codobatura (Motacilla alba ), sitar (Scolopax rusticola), cioara (Corvus

frugilegus, Corvus corone cornix), grangur (Oriolus oriolus), cârsteiul de câmp (Crex crex),

ciocârlia (Calandrella brachydactyla), fâsa de câmp (Anthus campestris), barza/cocostârc (Ciconia

ciconia), barza neagră (Ciconia nigra), lebada (Cygnus atratus), cormoran (Phalacrocorax carbo, Phalacrocorax pygmeus), sitar (Scolopax rusticola), pescăruş albastru (Alcedo atthis), cocor (Grus

grus), stârc cenusiu/bâtlan (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), ciocârlan (Galerida

cristat), nagâŃ (Vanellus vanellus), fluierar (Tringa totanus), fluierar de mlaştină (Tringa glareola), tiganuş (Plegadis falcinellus), lopatar (Platalea leucordia), gainusa de balta (Galinula chloropus), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), corcodel mic/pitic (Tachybaptus ruficollis), diferite specii de corcodei (Podiceps sp.), diferite specii de rate (Anas sp.) si gâste salbatice (Anser sp.),

- peşti - crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), clean (Leuciscus Leuciscus, Squalius

cephalus L.), caracuda (Carassius carassius), caras (Carassius auratus), lin (Tinca Tinca), biban (Perca Fluviatilis), babuşca (Rutilus rutilus), oblete (Alburus alburus), morunaş (Vimba vimba), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), şi următoarele specii protejate de Conventia de la Berna:


porcuşor (Gobio obtusirostris), ghiborŃ (Acerina cernua), şalău (Stizostedion Lucioperca), ştiuca (Esos lucius), ghiborŃ (Acerina cernua), avat (Aspius Aspius), cteno (Ctenopharyngodon idella), fusar (Aspro streber), somn (Silurus glanis) scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), scobar (Chondrostoma nasus), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), morun (Huso huso), viză (Ascipenser Nudiventris), cegă (Ascipenser ruthenus), rezeafcă de Dunăre (Alosa tanaica), mreană (Barbus barbus), mihalŃ (Lotta lotta), săbiŃă (Pelecus cultratus);

- reptile – specii protejate de Conventia de la Berna: şarpele de casă (Natrix natrix), şopârle (Lacerta agilis), guşter (Lacerta viridis),

- amfibieni - specii protejate de Conventia de la Berna: broasca roşie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă (Bufo bufo).

- insecte, crustacei, fluturi, moluste – Orthoptere (greieri (de casa (Gryllus domesticus, de camp

Liogryllus campestris), cosaşi, lăcuste (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişniŃa (Gryllotalpa gryllotalpa),) călugăriŃa (Mantis religiosa), Coleopere (calosoma, rădaşca (Lucanus

cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgăriŃe/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa

decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazarei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola, Dryocetes villossus, Scolytus

scolytus, Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa decemlineata), ploşniŃe (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), Eurigaster maura (ploşniŃa cerealelor), Aelia acuminata, Palomena

praxina (ploşniŃă de câmp), Cimex lectularius (stelniŃa), Cercopis sanguinolenta, Cicadella

viridis), Miriapode (urechelniŃa (Lithobius forficatus), scolopandra / cârcâiac (Scolopendra

cingulata), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte, ŃânŃari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albiniŃa Pieris brassicae, coada randunicii (Papilio machaon), fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria dispar,

Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, acarieni, viermi, râme, melci (Helix pomatia,

limax), lipitoare (Hirudo medicinalis), scoica de lac, scoica de râu, racul de râu.

Insectele care vieŃuiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera (rusalii Baetis

vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris, Cricotopus

triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tânŃar (Culex

pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-de-apă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lăŃăuş (Gammarus), Daphia,

Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris lacustris, Noctoneca

glauca, Ranata linearis, Nepa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris) şi larve, protozoare.

In gospodăriile rurale se cresc păsări şi animale domestice (oi, capre, porci, bovine, cabaline, câini, pisici, etc), familii de albine.

Listele de specii de plante şi de animale care fac obiectul OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice modificata si completata cu OUG 184/2008.

Habitatele naturale de interes comunitar şi naŃional

Pe o parte din teritoriul administrativ se suprapune situl ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele


în cadrul căreia se află următoarele habitate de inters comunitar:

- pajişti aluviale din Cnidion dubii - cod Natura 2000 - 6440,

- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - cod Natura 2000 - 91E0,

- păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii - Ulmenion minoris) - cod Natura 2000 - 91F0,

- galerii cu Salix alba şi Populus alba - cod Natura 2000 - 92A0.

Pe teritoriul administrativ Islaz se află habitatul natural de interes naŃional Populetum nigra din cadrul rezervaŃiei Ostrovul Mare, ecosistem forestier cu suprafaŃa de 140 ha.

Situri Natura 2000. Arii naturale protejate Pe teritoriul administrativ Islaz se află:

1. aria naturală de interes naŃional RezervaŃia naturală Ostrovul Mare, 2. aria de inters comunitar Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele, 3. aria de protecŃie specială avifaunistică Natura 2000 ROSPA0024 ConfluenŃă Olt – Dunăre,

RezervaŃia naturală Ostrovul Mare

Pe teritoriul comunei se află rezervaŃia naturală Ostrovul Mare (poziŃia B10 din HG nr. 1143 din 18/09/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate). Tipul ariei naturale protejate (conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG nr. 57/2007) - rezervaŃie naturală.

Obiectivul rezervatiei este protejarea şi conservarea coloniei speciei de cormoran mic, specie inclusă în anexa 2 a ConvenŃiei de la Berna pentru conservarea vieŃii sălbatice din Europa şi în anexa 3 a OUG. nr. 57/2007. Arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o înălŃime în prezent de circa 30 metri şi o acoperire medie de 75 %. Aceste arborete dezvoltă în sinuzia ierboasă unele liane ca: Vitis sylvestris şi Humulus lupulus şi multe specii ierboase precum: Rubus caesius, ce formează vetre compacte în multe suprafeŃe, Anthriscus trichosperma (in sezonul vernal), Agrostis stolonifera şi Agropyron repens.

Descrierea suprafeŃei. RezervaŃia naturală Ostrovul Mare cuprinde grindul Ostrovul Mare şi are parcelele şi subparcelele forestiere 68A-D, 69A-F, 70A-F, 70N, 71A-D, 71N, 72A-D, 72N, 73A-H, 73N, 74A-G, 75A-B, 104N, 105N, 106N din UP VI CalnovăŃ a OS Corabia (judeŃul Olt) şi luciul de apă al Dunării, limitrof grindului.

Are ca limite:

- Limita nordică reprezentată de limita grindului ce porneşte din borna silvică 131 şi continuă prin bornele silvice 133, 135, 137, 139, 141, până la borna silvică 143.

- Limita nord-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, până la borna silvică 143.

- Limita estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B.

- Limita sud-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, până la borna silvică 144.

- Limita sudică este reprezentată de limita grindului ce porneşte din borna silvică 144 şi continuă prin bornele silvice 142, 136, 134, până la borna silvică 132.

- Limita sud-vestică este reprezentată de limita subparcelelor forestiere 68A, 68C, 68D, până la borna silvică 132.

- Limita vestică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B.


- Limita nord-vestică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B, până la borna silvică 131.

Parcelele şi subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP VI CalnovăŃ a Ocolului Silvic Corabia din cadrul DirecŃiei Silvice Slatina întocmit în anul 2001.

În suprafaŃă de 140 ha este preluată în custodie de către AsociaŃia Echilibru.

Aria de inters comunitar Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele Situl de interes comunitar ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, instituit prin Ordinul

nr. 1 964/2007 include lunca Dunării şi gurile de vărsare a râurilor Olt şi Sâi (vezi Figura 2.5.1.). În judeŃul Teleorman ocupă o suprafaŃă de 4 706,08 ha, din următoarele unităŃile teritorial-administrative: Islaz (38 %) şi Tn Măgurele (10 %).

Are legătură cu situl ROSPA0024 ConfluenŃă Olt – Dunăre.

Fig. 2.5.1. Aria de protecŃie de interes comunitar ROSCI 0044 Corabia - Turnu Măgurele

Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 2.5.1. Tabel 2.5.1. Coordonatele sitului

SuprafaŃă Altitudine [m] Latitudine Longitudine [ha] Minim maxim mediu

Regiune biogeografică

N 43o43’49” E 24o40’51” 7 024 3 47 25 Continentală

Situl este parte din PUG. Limita teritoriala a sitului în zona comunei se poate urmări în Figura 2.5.1. Corespunzator cotei procentuale comunei Islaz sunt localizate 3 541 ha care cuprind lunca Dunării, inclusiv fruntea terasei fluviului, ostroavele, bălŃile, lunca Oltului, inclusiv confluenŃa şi luciile de apă, trupurile de pădure existente la limita de sud şi est a satului Islaz, terasa inferioară şi canalele ANIF din lunca râului Olt aflate în jumătatea nordică a satului Islaz, până la DN 54.

Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea sitului in planul de urbanism general al comunei; acest lucru se va realiza, prin intermediul proiectanŃilor si pentru PUZ-uri, PUD-uri, prin reprezentarea la scara pe planuri pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea (conform Ordinului MMDD nr. 1 964/2007).

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte se pot urmări în Tabelul

2.5.2.


Tabel 2.5.2. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv. Global 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae)

0,1 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

1 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 1 B C B B

Cod 6440 Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii Pajişti aluviale cu regim natural de inundare aparŃinând alianŃei Cnidion dubii, în condiŃii

climatice continentale până la subcontinentale.

ComunităŃile de plante apraŃin alianŃei Cnidium dubii.

Acesta este un habitat de tranziŃie între pajiştile higrofile şi cele xerofile, ce acoperă arii restrânse.

Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium

angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.

Literatura de specialitate din Ńara noastră nu consemnează nici o asociaŃie din alianŃa Cnidion

dubii (în sens strict) şi nici una dintre asociaŃiile descrise în Europa centrală nu se regăsesc în România (şi de altfel, nici în Ungaria). Totuşi, este posibil ca pajiştile umede cu Cnidium să fi dispărut ca urmare a îndiguirilor, regularizărilor cursurilor de apă, eutrofizării, etc. Pe de altă parte, o serie de autori consideră – din raŃiuni nomenclaturale - pe Agrostion stoloniferae ca sinonim cu Cnidion dubii sau Deschampsion caespitosae. De fapt, acelaşi habitat, în sens strict ecologic, este prezent şi la noi, şi în Europa centrală, existenŃa habitatelor de pajişti aluviale în România şi importanŃa conservării lor fiind de necontestat. De aceea, habitatul 6440 a fost luat în considerare, ca tip de staŃiune, dar cu asociaŃiile prezente la noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.

Reprezentativitate: Bună,

SuprafaŃa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Cod 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae) Habitat conservativ prioritar reprezentat de păduri ripariene (riverane) cu Fraxinus excelsior

(frasin)şi Alnus glutinosa (arin negru) din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale; galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba (salcie), S. fragilis (răchită) şi Populus nigra (plop) de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puŃin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine

spp., Rumex sanguineus (dragavei), rogozurile Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conŃine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria (untişor), Anemone nemorosa, A.

ranunculoides, Corydalis solida.


Subtipurile acestui habitat sunt următoarele: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi râurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum); păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion

albae).

AsociaŃii vegetale: Stellario nemori - Alnetum glutinosae

Valoare conservativă : foarte mare

Specia caracteristică: Alnus glutinosa

Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana, Fraxinus excelsior;Populus nigra,

Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica sylvestris, Cardamine amara, C.

pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium oleraceum,

Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale,

Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria nemorum, Urtica dioica.

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-

Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Salicetum albae

înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporŃii diferite cu Salix fragilis

şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaŃie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.





Cod 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

Habitat reprezentat de păduri din specii cu lemn de esenŃă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaŃiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaŃiilor provocate de înălŃarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaŃii sau poate rămâne umed. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparŃin genurilor Fraxinus (frasin), Ulmus (ulm), sau Quercus

(stajar). Subarboretul şi stratul ierbos sunt bine dezvoltate.

AsociaŃii vegetale: Fraxino danubialis-Ulmetum

Valoare conservativă : moderată

Specia edificatoare: Quercus robur, Fraxinus angustifolia, Ulmus laevis (Populus alba),

Plante caracteristice: Quercus robur, Ulmus laevis (velniş), U. minor (ulm de munte), U.

glabra (ulm de câmp), Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P.

tremula, Alnus glutinosa (arin negru), Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix (iederă), Phalaris arundinacea, Corydalis solida,

Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenŃă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenŃă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncŃie cu păduri de anin şi frasin (44.3).






Cod 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix

alba (salcie), S. fragilis (răchită) sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F.

pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălŃimea lor; aceştia pot fi absenŃi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

Speciile caracteristice habitatului: Salix alba, Populus alba





Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE şi Anexa 3 a OUG 57/2007: Tabel 2.5.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE

Cod Specie PopulaŃie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1335 Spermophilus

citellus (Popândău ) P C B C B

Sit populaŃie: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Conservare: Bună,

Izolare: C: populaŃie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă,

Global: valoare Bună

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE şi Anexa 3 a OUG 57/2007:

Tabel 2.5.4. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE



1188 Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

P C B C B

1993 Triturus dobrogicus

P C B B B


Conservare: Bună,


Izolare: B: populaŃie ne-izolată dar la limita ariei de distribuŃie,



Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE şi Anexa 3 a OUG 57/2007: Tabel 2.5.5. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE



1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)

P C B C B

1160 Zingel streber (Fusar)

P B B C B

2522 Pelecus cultratus (SabiŃă)

P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boare)

P C B C B

1145 Misgurnus fossilis (łipar)

P C B C B

1149 Cobitis taenia (Zvârlugă)

P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)

P C B B B

1159 Zingel zingel (Pietrar)

P B B C B

2491 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)

R C B B B

1130 Aspius aspius (Avat)

P B B C B

2511 Gobio kessleri (Petroc)

P?

2555 Gymnocephalus baloni (GhiborŃ de râu)

P C B B B

Sit populaŃie: B: 15 % ≥ p > 2 %,


Conservare: Bună,




Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE şi Anexa 3 a OUG 57/2007: Tabel 2.5.6. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE



4064 - Theodoxus

transversalis (Melc) p R B B B B


Conservare: Bună,




Descrierea sitului: Tabel 2.5.7. Caracteristicile generale ale sitului

Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate 1. N04 7 331 Plaje de nisip 2. N06 32 511, 512 Râuri, lacuri 3. N07 2 411, 412 Mlaştini, turbării 4. N12 3 211, 212, 213 Culturi (teren arabil) 5. N14 19 231 Păşuni 6. N16 27 311 Păduri foioase 7. N26 10 324 Habitate de pădure (păduri de tranziŃie)

Alte caracteristici ale sitului: Sectorul Corabia – Turnu Măgurele se situează în Lunca Dunării inferioare şi prezintă o valoare ecologică deosebită datorită prezenŃei unor tipuri de habitate de inters comunitar, precum: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (cod Natura 2000-92E0), păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia (cod Natura 2000-91F0), cu multă viŃă sălbatică (Vitis sylvestris), dar şi cu multe zăvoaie de Salix alba şi Populus alba (cod Natura 2000-92A0). Din punct de vedere geologic, zona se caracterizează ca o zonă unde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere , pietrişuri mărunte, mari şi foarte mari, adevărate bolovănişuri, mâluri şi argile cu grosimi variabile, bine reprezentate.

Calitate şi importanŃă: În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală şi seminaturală în urma transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în Lunca Dunării sunt pădurile de esenŃă moale, aceste zăvoaie de salcie şi plop, cu o importanŃă ecologică deosebită, reprezentând totodată habitate de interes comunitar (cod Natura 2000-92A0). Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului şi îşi păstrează funcŃiile bio-geochimice şi ecologice, totodată prezentând o importanŃă din punct de vedere al biodiversităŃii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibărit a multor specii de păsări de interes comunitar, ce se regăsesc în anexa I a Directivei Păsări: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de baltă (Sterna hirundo), chira mică (Sterna albifrons), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia).

Vulnerabilitate: Nu este descrisă în actul normativ.

Desemnarea sitului: În urma propunerii de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării acest sit a obŃinut avizul favorabil al Academiei Române – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii nr. 1114/CJ/02.05.2006 privind declararea sa ca rezervaŃie naturală.

Tip proprietate: Nu este descrisă în actul normativ.

Statutul de protecŃie al sitului şi legătura cu siturile CORINE BIOTOPE: Nu este descrisă în actul normativ.

Managementul sitului: Nu este descris în actul normativ. Planul de management este în curs de elaborare - avizare.


Aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃă Olt – Dunăre

Aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0024ConfluenŃă Olt – Dunăre (vezi Figura 2.5.2.), instituită prin HG nr. 1 284/2007, se întinde în judeŃul Teleorman pe o suprafaŃa de 14 984,92 ha şi ocupă suprafeŃe din următoarele unităŃile teritorial-administrative: Islaz (99 %), LiŃa (25 %), Saelele (5 %), Segarcea Vale (24 %) şi Turnu Măgurele (19 %). Are legătură cu următoarele situri :

- ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele,

- ROSPA0108 Vedea – Dunăre.




N 43o45’43” E 24o43’53” 21 285,40 3 53 29 Continentală

Fig. 2.5.2. Aria de protectie avifaunistica ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre.

Situl este parte din PUG. Limita teritoriala a sitului cuprinde 99 % din teritoriul administrativ, circa 9 225 ha. Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea sitului in planul de urbanism general al comunei; acest lucru se va realiza, prin intermediul proiectanŃilor si pentru PUZ-uri, PUD-uri, prin reprezentarea la scara pe planuri pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea (conform HG nr. 1 284/2007).

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.5.9, în care semnificaŃia abrevierilor este următoarea:

- Sit populaŃie: D: nesemnificativă,

- Sit populaŃie: B: 15 % ≥ p > 2 %,

- Conservare: C – medie sau redusă,

- Conservare: Bună,

- Izolare: C: populaŃie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă,

- Global: valoare Considerabilă.


Tabel 2.5.9. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

A229 Alcedo atthis 4-6 p D C C C

A133 Burhinus oedicnemus

4-10 p D C C C

A196 Chlidonias hybridus

80-150 i D C C C

A197 Chlidonias niger 50-100 i D C C C A231 Coracias garrulus 16-20 p D C C C

A038 Cygnus cygnus 1-5 i D C C C A238 Dendrocopos medius

6-10 p D C C C

A131 Himantopus himantopus

2-10 i D C C C

A023 Nycticorax nycticorax

12-20 p D C C C

A393 Phalacrocorax pygmeus

350-450 p B B C C

A234 Picus canus 6-10 p D C C C

A034 Platalea leucorodia

30-60 i D C C C

A195 Sterna albifrons 70-140 i D C C C

A193 Sterna hirundo 200-400 i D C C C A166 Tringa glareola 500-1000 i D C C C

Descrierea sitului. Situl este alcătuit din categoriile de habitate din Tabelul 2.5.10.

Alte caracteristici ale sitului: Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puŃin influenŃat de prezenŃa umană. Oltul se varsă în Dunăre la km 604 între localităŃile Turnu Magurele şi Islaz pe teritoriul judeŃului Teleorman. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc şi formează o suprafaŃă mai joasă şi mai întinsă. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porŃiune ce păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenŃi, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, şi tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluenŃa cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie iar pe malul drept se extind pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecŃie (alcătuită din plop).

Tabel 2.5.10. Caracteristica generală a sitului Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate

8. N04 5 331 Plaje de nisip 9. N06 12 511, 512 Râuri, lacuri 10. N12 39 211, 212, 213 Culturi (teren arabil) 11. N14 13 231 Păşuni 12. N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile 13. N16 15 311 Păduri foioase 14. N21 3 221, 222 Vii şi livezi 15. N23 3 1xx Alte terenuri artificiale (localităŃi, mine...) 16. N26 5 324 Habitate de pădure (păduri de tranziŃie)


Calitate şi importanŃă. Situl ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate din urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66

c) numar de specii periclitate la nivel global: 3

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

- Phalacrocorax pygmaeus,

- Coracias garrulus.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, pelicani, lebede.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani, lebede.

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta.

Vulnerabilitate: 1. Chiar la confluenŃa râului Olt cu fluviul Dunărea pe malul drept se extind pajişti şi culturi agricole

unde a fost constatată practicarea păşunatului. 2. Incendierea ilegală a stufărişului şi în general a vegetaŃiei uscate, se produce anual pe suprafeŃe

variabile, intensitatea actuală fiind slabă. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaŃiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la

perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora.

Desemnarea sitului. SuprafaŃa aferentă judeŃului Teleorman din situl numit ConfluenŃă Olt - Dunăre nu are statut legal de constituire ca arie naturală protejată printr-un act normativ.

1. Pentru Ostrovul Mare care face parte din acest sit, a fost obŃinut avizul favorabil cu nr. 1677/16.02.2006 al Academiei Române - Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia ca arie de protecŃie specială avifaunistică.

2. Prin HG 2151/2004 a fost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de acumulare Izbiceni, aflat în apropierea comunei, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sit.

Tip de proprietate: Forma de proprietate a sitului este în proporŃie de 65 % - proprietate privată şi 35 % - proprietate publică.


Managementul sitului. Nu există structură de administrare legal constituită, responsabil pentru managementul sitului.

Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management.

Prin râul Olt comuna se învecinează cu aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: AyŃya nyroca, Ciconia

ciconia, Ixobrichus minutus, Burhinus oedicnemus, Coracias garrulous, Mergus albellus, Cygnus

Cygnus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax.. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus, Mergus albellus, Cygnus Cygnus, Phalacrocorax pygmeus,

Anser albifrons, toate speciile de raŃe. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de pasari de balta.


Cea mai apropiată arie naturală protejată din cadrul acestui acestui sit este Lacul Izbiceni, judeŃul Olt, declarat prin HG nr. 2 151/2004. Aria de protecŃie specială avifaunistică Izbiceni cuprinde luciul de apă al lacului Izbiceni.

Monumente ale naturii

Pe teritoriul comunei nu se află monumente ale naturii.

Parcuri naŃionale, parcuri naturale, şi rezervaŃii ale biosferei Nu este cazul judetului Teleorman, prin urmare nici al comunei.

Situri Ramsar În judeŃul Teleorman nu au fost declarate situri Ramsar.

Siturile ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior sunt posibile canditate ca situri RAMSAR.

Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversităŃii

Starea factorilor de mediu, in special apa si aerul, inflenteaza impactul asupra biodiversitatii, inclusiv asupra factorului uman.

Atât în ariile naturale protejate cât şi în celelalte ecosisteme naturale au fost impuse măsuri de conservare a florei şi faunei sălbatice, a ecosistemelor, în scopul păstrării capitalului natural şi a unei diversităŃi biologice (menŃinerea integrităŃii vegetaŃiei stuficole, protejarea florei şi faunei sălbatice, interzicerea păşunatului, interzicerea depozitării deşeurilor etc.)

Impactul asupra biodversitatii se datorează:

- activităŃilor antropice,

- situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni de mal, inundatii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători.

Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice:

- tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora, afectează populatiile de pasari, peşti şi mamifere,

- utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali,

- impurificarea apei, solului si panzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător. Impactul activitatilor antropice asupra biodiversitatii este determinat de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităŃilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaŃii asupra dezvoltării turismului local,

- eutrofizarea apelor de suprafaŃă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi staŃiile de epurare,

- activităŃile de transport fluvial,

- poluări ale apei râurilor, îndeosebi cu hidrocarburi sau substanŃe toxice,

- incendierea ilegală a vegetaŃiei palustre (stufăriş, păpuriş) şi în general a vegetaŃiei uscate, care se produce anual pe suprafeŃe variabile, ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariŃia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate,


- perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar, cauzată de braconajul cinegetic,

- pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetaŃiei şi realizarea unor cărări în stuf conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora,

- piscicultura intensivă; introducerea voită sau accidentală de specii de peşti alohtoni în iazurile naturale,

- pescuitul industrial,

- păşunatul excesiv ,

- exploatările de balast duc la distrugerea locurilor de depunere a pontelor atât pentru avifaună cât şi pentru fauna acvatică,

- pierderea de zone umede prin lucrări de desecare în zona luncii, iazurilor şi bălŃilor în vederea practicării agriculturii,

- îndiguirea cursurilor de apă care restrânge habitatul faunei acvatice,

- crearea de lacuri de acumulare,

- construirea de obiective urbaneşi industriale în zone cu o mare valoare ecologică,

- defrişările necontrolate,

- tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecŃie avifaunistică,

- recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea acestora de a se regenera,

- plantarea de specii invasive sau greu de eliminat (ex. Amorpha fruticosa, care modifică adesea structura asociaŃiilor vegetale de pe marginea cursurilor de apă, înlocuind chiar unele plante, Robinia pseudacacia, Fraxinus pennsylvanica, Acer negundo, Eleagnus angustifolia, Robinia

pseudacacia, Heracleum mantegazzianum),

- utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reŃele de transport a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor petroliere, etc.),

- turismul haotic,

- practicarea de sporturi în afara spaŃiilor amenajate.

În Raportul privind starea factorilor de mediu în judeŃul Teleorman în anul 2008 nu sunt consemnate prezenta activităŃilor cu impact negativ asupra sit-urilor.

ActivităŃile şi consecinŃele potentiale ale acestora asupra siturilor sunt grupate în două categorii, astfel:

1. pentru ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele:

- activităŃi în interiorul sitului şi influenŃa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.11. Tabel 2.5.11.

Cod Activitate Intensitate [%] InfluenŃă 140 Păşunat C 5 - 220 Pescuit sportiv C 10 0 230 Vânătoare C 10 - 243 Braconaj, otrăvire, capcane C 20 - 941 InundaŃii C 30 +

- activităŃi în jurul sitului şi influenŃa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.12.


Tabel 2.5.12.

Cod Activitate Intensitate [%] InfluenŃă 100 Cultivare C 20 0 140 Păşunat C 20 - 230 Vânătoare C 50 0 400 Zone urbanizate, habitare umană C 30 0 502 Drumuri, drumuri auto A 30 - 504 Porturi C 1 - 520 NavigaŃia C 10 -

2. pentru ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre :


Cod Activitate Intensitate [%] InfluenŃă 100 Cultivare A 10 0 140 Păşunat C 5 - 160 Management forestier general C 5 0 170 Creşterea animalelor B 10 0 210 Pescuit profesionist (industrial) A 30 - 230 Vânătoare A 30 - 300 Extragere de nisip şi pietriş B 10 - 511 Linii electrice B 5 0 941 InundaŃii C 2 +

- activităŃi în jurul sitului şi influenŃa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.14. Tabel 2.5.14.

Cod Activitate Intensitate [%] InfluenŃă 110 Cultivare C 70 0 210 Pescuit profesionist (industrial) A 30 0 230 Vânătoare B 50 0 520 NavigaŃia B 50 0

3. pentru ROSPA0106 Valea Oltului Inferior:


Cod Activitate Intensitate [%] InfluenŃă 100 Cultivare C 80 0 140 Păşunat C 30 0 160 Management forestier general B 2 0 411 Fabrici A 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 1 0

Starea pădurilor

În cadrul unităŃii administrative comunale exista 1 439,05 ha de pădure.

Suprafata impadurita reprezintă 15,44 % din unitatea administrativ - teritorială, peste media pe


întreg judeŃul Teleorman (circa 4,70 %).

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Presiunile antropice asupra padurilor sunt reprezentate de: pasunat, turism necontrolat, utilizarea

fertilizantilor chimici si a combaterii daunatorilor forestieri, taierile ilegale de arbori, poluarea exercitata de emisiile din industrie si agricultura prin dispersare si antrenarea prin precipitatii.

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a fost necesară luarea unor măsuri de conservare în ecosistemele forestiere:

- interzicerea păşunatului în unele locaŃii pe anumite perioade de timp;

- supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;

- eradicarea utilizării fertilizanŃilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;

- interzicerea tăierilor ilegale de arbori;

- monitorizarea recoltărilor/capturilor de specii de plante/animale;

- continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a prevederilor amenajamentelor;

- extinderea suprafeŃelor împădurite, bazate pe studii amănunŃite legate de categoria (zona) în care se impun aceste lucrări;

- asigurarea unei paze permanente a fondului forestier.

Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bună nefiind semnalate aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.

Biosecuritatea

În anul 2008, în judeŃul Teleorman nu există suprafeŃe cultivate cu soia modificată genetic.

În anul 2008, în judeŃul Teleorman au fost autorizaŃi trei agenŃi economici cultivatori de porumb modificat genetic pe o suprafaŃă totală de 5 ha. CTS Troianu, cu o suprafaŃă cultivată de 1 ha, a distrus în totalitate producŃia obŃinută. La SC Refdan din comuna Islaz şi AF Dobre din Dobroteşti, care au cultivat fiecare câte 2 ha de teren, cultura de porumb a fost întoarsă în primele faze de vegetaŃie. La Islaz au fost utilizate soiurile DKC3964YG – 0,04 kg şi DKC4442YG – 0,04 kg.

2.6. Radioactivitatea ReŃeaua naŃională de supraveghere a radiocvtivităŃii mediului

În comuna nu sunt surse radioactive şi nu se desfăşoară activităŃi cu asemenea surse.

Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei .

Cea mai apropiată localitate în care se realizează supravegherea radioactivităŃii este oraşul Zimnicea. StaŃia de Radioactivitatea Mediului Zimnicea face parte din RNSRM (ReŃeaua NaŃională de Supravegherea RadioactivităŃii Mediului). Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei. Organizarea si functionarea R.N.S.R.M. se realizeaza in baza Legii protectiei mediului 137/1995, republicata in 2000, si a Ordinului nr.338/2002 a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului.


2.7. Zgomotul Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt: traficul rutier, santierele de construcŃii, obiectivele

comerciale şi cele industriale şi în anumite cazuri unele zone de agrement. În privinta gradului de deranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe, arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează populaŃia.

Ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deŃine transportul rutier.

În cursul anului 2008 APM Teleorman a determinat nivelul de zgomot în cele cinci localităŃi urbane din judeŃ. Nu a fost determinat nivelul de zgomot in comuna Islaz, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice, comuna nefiind inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Teleorman.

2.8. Sănătate umană

Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanŃi şi declanşatori şi nu pot fi incriminaŃi numai factorii de mediu (aer, apă, sol) şi nici nu se poate determina în ce masură aceştia sunt responsabili de producerea şi agravarea bolilor.

Evaluarea stării de sănătate a populaŃiei constă în identificarea factorilor de risc, care Ńin de :

- calitatea aerului,

- alimentarea cu apă potabilă,

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură,

- zgomot,

- habitatul – condiŃii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaŃională etc.),

- calitatea serviciilor oferite populaŃiei.

În anul 2008 nu au fost înregistate îmbolnăviri/decese ce ar putea fi asociate cu fenomene de poluare.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.

Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluanŃii iritanŃi sunt diferite funcŃie de perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice, după expunere de scurtă durată până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată.

În funcŃie de impactul asupra sănătăŃii umane, se disting următoarele tipuri de poluanŃii: iritanŃi, asfixianŃi toxici specifici, alergizanŃi, cancerigeni chimici şi fibrozonanŃi.

- poluanŃii iritanŃi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substanŃe oxidante etc. Bolile provocate de aceşti poluanŃi sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreŃie de mucus şi alterarea activităŃii cililor vibranŃi, precum şi afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bronşita, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, infecŃii respiratorii acute.

- poluanŃii asfixianŃi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este monoxidul de carbon,


rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburanŃilor folosiŃi în sursele staŃionare (ca de exemplu : sobe) şi mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.

- poluanŃi toxici specifici – aceşti poluanŃi acŃionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlniŃi sunt plumbul, fluorul, mercurul şi cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.

PoluanŃii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acŃiunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanŃei în cauză.

PoluanŃii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acŃiune insuficient descifrat. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substanŃe cu pericol mare pentru sănătate, substanŃe fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).

- poluanŃii alergizanŃi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaŃi din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industriile textilă şi chimică. Impactul acestor poluanŃi este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de menŃionat faptul că morbiditatea prin afecŃiuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinŃe importante asupra capacităŃii lor biologice. PopulaŃia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularităŃilor biologice (organism în creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeŃul Teleorman în anul 2008 nu sunt deŃinute date referitoare la efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaŃiei.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

În funcŃie de impactul asupra sănătăŃii umane, se disting următoarele tipuri de poluanŃii:

- compuşi organohalogenaŃi şi substanŃe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic,

- compuşi organofosforici,

- compuşi organostanici,

- substanŃe şi preparate sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăŃi cancerigene sau mutagene sau proprietăŃi care pot afecta tiroida, reproducŃia sau alte funcŃii endocrine în sau prin mediu acvatic,

- hidrocarburi persistente şi substanŃe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula,

- cianuri,

- metale şi compuşii lor,

- arsenic şi compuşii lor,

- biocide şi produse de protecŃia plantelor,

- materii în suspensie,

- substanŃe care contribuie la eutrofizare (nitraŃi şi fosfaŃi),

- substanŃe care au o influenŃa nefavorabilă asupra bilanŃului de oxigen (care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr ).

Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecŃioase şi maladii neinfecŃioase datorită prezenŃei în apă a unor poluanŃi biologici, respectiv poluanŃi chimici:

- maladiile infecŃioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera, febra tifoidă, dizenteria,


- maladii infecŃioase transmise de viruşi: poliomielita, hepatita virală, conjunctivita de bazine de îmbăiere,

- paraziŃi care generează amibiaza, cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică, lambliaza, tricomoniaza.

Maladiile care se datorează unor substanŃe chimice existente în apă (minerale, toxice, radioactive) pot fi:

- guşa endemică, întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complicaŃii nervoase şi endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă;

- intoxicarea cu nitraŃi şi nitriŃi prezenŃi în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii; nitriŃii pătrund în sânge şi în combinaŃie cu hemoglobina formează methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii.

- alte substanŃe toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sănătăŃii umane.

DirecŃia de Sănătate Publică Teleorman monitorizează calitatea apei la captările prin puŃuri forate care au asigurate zone de protecŃie cu regim sever, în punctele reprezentative ale reŃelei de distribuŃie, atât pentru parametri chimici cât şi microbiologici şi la fântânile publice din mediul rural.

Nu este cunoscută calitatea apei din fântâni. La nivelul judeŃului situaŃia privind calitatea apei din fântânile săteşti este prezentată în Tabelul 2.1.7.

Tabel 2.1.7. Calitatea apei din sursă de mică adâncime în judeŃul Teleorman

Indicatori fizico-chimici Indicatori bacteriologici Nr. total

probe recoltate Nr. probe

necorespunzătoare % probe

necorespunzătoare Nr. total



necorespunzătoare 211 106 50,24 211 158 74,88

In cazul probelor necorespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic, au fost înregistrate depăşiri la următorii indicatori: amoniu, nitraŃi, nitriŃi, oxidabilitate şi clor rezidual.

In cazul probelor necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic, au fost depistaŃi următorii agenŃi patogeni: bacterii coliforme, e. coli, enterococi, germeni.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeŃul Teleorman în anul 2008 nu sunt deŃinute date referitoare la cazuri de îmbolnăviri provocate de consumul de ape necorespunzătoare din punct de vederea chimic sau bacteriologic.

Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaŃi fiind solul, aerul, apele (de suprafaŃã şi subterane). Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor.

Deşeurile constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conŃinutului lor în substanŃe toxice care contribuie la eutroficare (în special nitraŃi şi fosfaŃi) şi au o influenŃă nefavorabilă asupra bilanŃului de oxigen, precum şi metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solvenŃi, uleiuri uzate, PBC. Deşeurile de tip sanitar şi veterinar au conŃinut de agenŃi patogeni.

Deşeurile pot fi vectori importanŃi în răspândirea infecŃiilor. Deşeurile provenite din diferite surse conŃin foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agenŃi patogeni răspânditori de boli infecŃioase (viruşi, bacterii, ouăle diverşilor helminŃi etc.). În condiŃii prielnice, agenŃii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile, luni) de unde pătrund în sol, apă, putând provoca astfel infecŃii şi prin contact direct.


În condiŃii naturale, fără o neutralizare, unii agenŃi patogeni din deşeuri rămân în viaŃă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helminŃi şi sporozoare. AgenŃii patogeni semnalează în deşeuri numai posibilitatea infecŃiilor, iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infecŃiilor. Pentru apariŃia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor, în afara pătrunderii în organismului uman a agenŃilor patogeni, sunt necesari şi alŃi factori cum ar fi receptivitatea organismului, numărul suficient al agenŃilor patogeni.

Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conŃinutului lor în substanŃe toxice precum şi metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenŃi, uleiuri uzate.

Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaŃiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăŃi în respiraŃie.

Gospodărirea deşeurilor în general şi a deşeurilor menajere în special, este una din problemele majore de mediu cu care se confruntă autorităŃile locale.

Se consideră că impactul asupra sănătăŃii umane este semnificativ datorită pericolului de producere a unor boli infecŃioase prin consumul de apă potabilă provenită din stratul freatic afectat de infiltrări ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă, aer, sol în zona depozitelor de deşeuri genereazo riscuri pentru sănătatea umană, cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localităŃilor şi cursurilor de apă.

ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii presupune şi o strategie de gestionare a deşeurilor conform normelor europene, care să presupună un grad ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor.

Efectele gestionării de substanŃe chimice periculoase. Riscului utilizarii de substanŃe chimice periculoase asupra sănătăŃii umane şi mediului

Scopul principal al evaluării riscului este acela de diagnozare a realităŃilor curente şi de a stabili strategiile care să permită diminuarea pierderilor de vieŃi omeneşti şi bunuri materiale, în cazul producerii unui eveniment nedorit.

Toate activităŃile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului, cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele :

- emisii în aer, apă şi pe sol provenite de la industrii şi activităŃile asociate;

- evacuări accidentale de substanŃe periculoase provenite din diferite industrii;

- sisteme de transport a substanŃelor periculoase;

- surse naturale care pot provoca accidente : cutremure, furtuni, inundaŃii, temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute, erupŃii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om;

- activităŃi agricole care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte, insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul, apele subterane şi de suprafaŃă ;

- urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare.

ComercianŃii, distribuitorii şi utilizatorii de biocide care desfăşoară activităŃi cu produse de uz fitosanitar din grupele I-IV de toxicitate, sunt persoane autorizate şi dispun de mijloace necesare depozitării, manipulării şi utilizării în siguranŃă a acestor produse, fără a pune în pericol sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Trasatura caracteristica este afinitatea pentru tesutul adipos si o mare stabilitate. Pătrund în organismul uman prin piele, tub digestiv si căi respiratorii. Ele sunt influentate greu de transformarile


metabolice si sunt eliminate încet. Aceste substante se acumuleaza în special în tesutul adipos, ficat, creier, muschi, rinichi, inima.

Actiunea toxica în intoxicatiile acute consta într-o excitare initiala puternica si apoi paralizarea sistemului nervos central. Moartea poate surveni ca o consecinta a paraliziei centrului respirator si edemului pulmonar.

In intoxicatiile subacute, apar perturbari ale auzului, o dereglare a coordonarii miscarilor, atrofia tesutului muscular, simptome insotite adesea de leziuni ale ficatului si rinichilor.

Intoxicatiile care dureaza mult evolueaza spre tulburari ale sistemului nervos central. Initial se observa o slabire generala, epuizare, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap, iritabilitate.

O expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp, până este vaporizat şi inhalat poate cauza efecte dăunătoare, ca nervozitate, afecŃiuni ale creierului şi rinichilor, iritaŃii la plămâni, iritaŃii la ochi, mâncărimi ale pielii.

Mici cantităŃi de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. Acestea se elimină încet, în decurs de un an, cu condiŃia stopării inhalării unor noi cantităŃi de mercur. În mod normal aceste cantităŃi de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare.

In cadrul comunei nu exista agenti economici care sa necesite studii de evaluare al riscului pentru activitatile desfasurate.

Efectele radiaŃiilor electromagnetice de tip hertzian asupra stării de sănătate Acestea sunt generate de antenele de tip GSM. StaŃiile de bază pentru telefonia mobila sunt de tip macrocelular, fiind plasate la o înălŃime între 15

şi 50 m faŃă de sol şi sunt destinate comunicaŃiilor pe distanŃe de câŃiva km.

Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condiŃii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senzaŃie de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii şi pierderea parŃială a memoriei şi, cum este cazul frecvenŃelor de la 100 kHz până la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesiva a Ńesuturilor aflate în lângă staŃie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata.

Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m in cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).

Studiile indică o distanŃă minimă de 2 m faŃă de staŃiile de bază.

Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman şi fauna. Este produs de surse naturale, dar

mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu usoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică, finalizat în 2000, semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de vârstă de 15 - 64 de ani, pentru tulburările de somn (maxim 49 %), cefalee (maxim 56 %), ameŃeli (maxim 25 %), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială, care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort.

Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o actiune complexă asupra organismului în functie de frecventă, tărie si pozitia surselor. Contributia cea


mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensitătii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum si în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circulatia rutieră si implicit amplifică solicitarea motoarelor.

Pentru diminuarea impactului sonor generat de traficul urban se pot lua o serie de măsuri ca de exemplu:

- plantarea în aliniamentele stradale de arbori adecvati pentru conditiile pedoclimatice din zonă;

- asfaltarea drumurilor şi utilizarea de materiale speciale care pot să absoarbă zgomotul;

- montarea panouri protectoare care să asigure antifonarea, atât la constructiile noi, în care se doreste să fie liniste, cât mai ales în jurul surselor de zgomot (diverse echipamente industriale);

- reorganizarea traseelor functie de categoriile mijloacelor de transport si de străzi astfel încât să se asigure o fluidizare a traficului autovehiculelor cu satisfacerea necesitătilor populatiei si a agentilor economici.

Animale abandonate şi influenŃa asupra stării de sănătate a populaŃiei

ÎnmulŃirea excesivă a numărului de animale fără stăpân, îndeosebi câini şi pisici în zonele urbane, poate reprezenta un risc pentru sănătatea populaŃiei.

Animalele abandonate au putut influenŃa starea de sănătate a populaŃiei prin agresarea fizică a oamenilor. Nu sunt date referitoare la numărul persoanelor vaccinate antirabic .

Pe raza comunei se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact.

Câinii pot fi o sursă de infecŃie şi de infestaŃie parazitară pentru om. Există peste 100 de boli infecŃioase şi parazitare care sunt comune omului şi câinelui. Dintre toate bolile, cea mai periculoasă pentru condiŃiile din Ńara noastră este turbarea, numită şi rabie. Se caracterizează clinic prin simptome nervoase extrem de grave (tulburări senzoriale, furie, tendinŃa de a muşca, paralizii etc.). Este produsă de către virusul rabic, care se găseşte în cantitate mare în creier şi în saliva animalelor turbate. Saliva acestor animale poate conŃine virusul turbării chiar cu 10 zile înainte de apariŃia primelor semne clinice de boală.

Prinderea şi transportul câinilor fără stăpân de pe străzile, din pieŃele şi parcurile din judeŃul Teleorman, sancŃionarea proprietarilor de câini care circulă cu aceştia pe domeniul public fără botniŃă şi lesă costituie o necesitate.

Pentru aplicarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân consiliul local are obligaŃia de a asigura personal de specialitate pentru evidenŃa, supravegherea, asistenŃa medicală veterinară şi efectuarea unor acŃiuni sanitare veterinare prevazute de legislaŃia sanitara veterinară.

Cel mai apropiat adăpost special este în curs de amenajare în municipiul Turnu Măgurele unde va fi asigurată încadrarea cu personal sanitar veterinar şi se aplică un program de gestionare a câinilor fără stăpân, cu respectarea normelor legale.

2.9. Peisajul Comuna Islaz se află în Lunca Dunării, la confluenŃa fluviului Dunărea cu râul Olt, pe malul drept

al acestui râu, şi pe terasa înaltă a câmpiei RomanaŃi.


Din acest punct de vedere, se disting:

- peisajul natural:

- de câmpie,

- de luncă, inclusiv fruntea terasei Dunării cu pante abrupte şi ravene;

- peisajul antropic:

- rural,

- agricol şi mică industie.

Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a - Zone protejate- evidenŃiazã zonele naturale protejate de interes naŃional în care se află alături de numeroasele rezervaŃii naturale şi monumente ale naturii, situri de importanŃă comunitară şi arii speciale de conservare avifaunistică.

Comuna se situează în zona de complexitate mare de resurse naturale. Lunca Dunării, inclusiv confluenŃa cu râul Olt care curge pe teritoriul administrativ al comunei, este zona protejată cu rezervaŃii şi monumente ale naturii (punctul 13.2 al Legii nr. 5 /2000), fiind de interes pentru conservarea patrimoniului natural aflat pe teritoriul comunei Islaz, cu situl de importanŃă comunitară Cod ROSCI 0044 Corabia – Turnu Măgurele şi aria de protecŃie avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre, care au fost prezentate pe larg, anterior, la capitolul 2.5. al lucrarii prezente.

Peisajul de câmpie plană este fragmentat de pâlcuri de copaci, arbuşti, pajişti şi dune. Izolat apar eroziuni pe fruntea terasei Dunării. În cadrul câmpiei se semnalează intervenŃia antropică: parcele cu plantaŃii agricole, viticole, sere, ferme agricole cu depozite de produse şi materiale şi platforme anexe, utilaje agricole, lucrări de îmbunătăŃiri funciare, de infrastructură rutieră şi energetice.

Peisajul de luncă este marcat de pajişti şi trupuri de pădure, ostroave, bălŃi, cursuri părăsite de apă, depuneri aluvionare şi eroziune de mal, cursurile de apă Dunăre şi Olt şi confluenŃa acestora. La baza terasei apar izvoare de coastă şi corpuri de apă care se echilibrează prin alimentarea subterană. În cadrul luncii se semnalează intervenŃia antropică: gospodărie comunală, platforme anexe, lucrări de irigaŃii şi canale de desecare, parcele cu plantaŃii agricole şi forestiere, lucrări de infrastructură rutieră şi energetice.

Comuna Islaz este nominalizată în Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a – Zone protejate unităŃile administrativ-teritoriale cu o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naŃional din judeŃul Teleorman.

Din punct de vedere cultural comuna se situează în zona în care concentraŃia în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naŃional este “foarte mare”.

Peisajul rural este alcătuit din clădiri cu regim de construcŃie P ... P+2 realizate din şi materiale locale în diferite stiluri arhitecturale potrivit utilizării acestora, cu învelitori din tablă zincată, împâslitură bituminoasă sau Ńiglă, având ca destinaŃie locuinŃe individuale şi colective, spaŃii comerciale, spaŃii de producŃie şi prestări servicii nepoluante. Se disting fântâni, lucrări de infrastructură energetice, de comunicaŃii, lucrări de infrastructură rutieră, şcoli, grădiniŃe, locaşe de cult, de înhumare, monumente istorice şi de arhitectură, spaŃii verzi, spaŃii de recreere şi agrement, platforme de deşeuri.

Comuna Islaz beneficiază de spaŃii verzi şi de agrement după cum urmează:

- satul Islaz:

- 2 parcuri cu suprafeŃe de 3 467 mp si 3 108 mp,


- teren de sport în suprafaŃă de 5 000 mp

- satul Moldoveni:

- 1 parc cu suprafata de 3 108 mp.

- teren de sport în suprafaŃă de 5 000 mp.

SpaŃiile de recreere şi sport totalizează o suprafaŃă de 3,18 ha şi reprezintă circa 5,42 mp/locuitor.

Peisajul agro-industrial este alcătuit din clădiri cu regim de construcŃie P realizate din zidărie şi materiale locale, cu învelitori din tablă zincată, împâslitură bituminoasă sau Ńiglă, lucrări de infrastructură energetice, de alimentare cu apă potabilă, lucrări de infrastructură rutieră, utilaje agricole şi mijloace de transport, depozite de materii prime şi materiale şi platforme de deşeuri.

Pitorescul natural poate fi compromis de:

- poluarea atmosferei ,

- pana de disperie a poluanŃilor gazoşi ,

- petele de hidrocarburi de pe luciul apei,

- starea malurilor şi digurilor,

- gradul de salubritate a malurilor,

- starea rampelor şi containerelor de deşeuri municipale şi starea de salubritate din locurile publice,

- platformele neamenajate de deşeuri,

- construcŃiile neterminate, dezafectate sau în stadiu avansat de degradare,

- vehiculele auto scoase din uz,

- intensitatea traficului rutier,

- circulaŃia autovehiculelor cu defecŃiuni la sistemul de combustie,

- depozitele de materiale de pe locurile publice,

- accidentele terestre de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea,

- construcŃiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural,

- lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate,

- cablurile aeriene electrice sau de comunicaŃie,

- starea precară a spaŃiilor verzi şi elementelor de vegetaŃie de pe acestea,

- arborii tăiaŃi sau rupŃi de pe marginea drumurilor sau pădurilor,

- parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat,

- locurile virane neamenajate,

- animalele fără stăpân,

- mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de complexele zootehnice, la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate, de depozitele de deşeuri menajere, zootehnice, industriale.

PUG cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiŃiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

Starea actuala a mediului prezentata la acest capitol constituie „alternativa zero”, si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona in lipsa implementarii PUG. Evolutia acestei stari de mediu, in lipsa implementarii planului este similara cu starea actuala.


3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV Zonele din intravilanul comunei afectate de PUG sunt sintetizate in Tabelul 3.1.

Tabel 3.1.

Zone functionale înainte de

implementarea PUG

Obiective PUG Zonificare functionala

Starea actuala a mediului in zonele functionale - “alternativa zero” *)

1. Locuinte si functiuni complementare: 422,07 ha (80,54 %) din care:

- sat Islaz: 311,49 ha, - sat Moldoveni : 106,08 ha, - trupuri : 4,50 ha.

Ocupa cea mai mare parte a suprafetei din intravilanul comunei. Este bine dimensionata si slab populata.

Se caracterizeaza printr-o lotizatie individuala, cu case perpendicular pe axul strazii (in lungul lotului) si cu anexele insiruite spre gradina.

In zonele centrale exista tendinta de continuitate a fronturilor, realizata in decursul timpului, prin extinderea partii dinspre strada a locuintei.

Starea generala a locuirii este buna. Materialele utilizate traditional sunt caramida, lemnul, pamantul in sistem mixt. Acoperirea este cu sarpante cu doua sau mai multe ape, invelitoarea fiind ceramica. Locuintele noi

1. Locuinte si functiuni complementare: se va mari cu 9,87 ha. Se va dezvolta pe 431,91 ha (81,67%) din supafata PUG din care:


In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit si o mica zona de servicii.

Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit s-a facut in 2 scopuri- regularizarea intravilanului pe limite de proprietati actiune ce a dus la mici diferente si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta fara sa se propuna noi zone care trebuiau rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice.

Noile constructii de locuit, social culturale, comerciale si industriale vor respecta prevederile regulamentului de urbanism, dupa aprobarea acestuia.

Functie de posibilitatile populatiei vor continua imbunatatirea nivelului de confort a locuintelor, prin : - repararea, consolidarea si modernizarea constructiilor existente;

Terenurile pe care sunt amplasate dotarile majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privata a unitatii administrativ teritoriale sau terenuri proprietatea statului.

Reteaua de drumuri face parte din domeniul public.

Starea factorilor de mediu pentru

zona PUG 1. Stare factorului de mediu APA:

apele râului Olt, emisarul efluentului unei viitoare staŃii de epurare.

În secŃiunea Islaz apa se incadreaza in clasa II de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa II de calitate pentru indicatorii biologici - stare ecologică bună, indicatorii având valori medii din următoarele clase:

- “indicatori fizici, regim termic şi acidifiere” - clasa I de calitate,

- “regimul oxigenului” – clasa a II-a de calitate,

- “nutrienŃi” - clasa a II-a de calitate,

- “salinitate” - clasa a II-a de calitate,

- ”poluanŃi toxici specifici de origine naturală” - clasa I-a de calitate,

- “alŃi indicatori chimici relevanŃi” - clasa I de calitate,

- ”fitoplancton” – clasa a II-a de calitate,

- ”macrozoobentos” – clasa a II-a de calitate.


abandoneaza materialele traditionale in favoarea betonului armat si mai rar a metalului, dar pastreaza acoperirea in panta.

In ultimul deceniu, in nordul Islazului a inceput sa se edifice de catre tigani o locuire straina locului. Constructiile, in general P+1, nu respecta regimul de aliniere si coeficientii urbanistici.

Tipologia locuirii reprezinta partea cea mai importanta a tipologiei generale de organizare a asezarilor. Lotizarea ordonata, uniforma, este cea integrate unei retele stradale de asemenea ordonate, rectangular.

Zona de S a Islazului ce se deschide spre Dunare are virtuti peisagistice deosebite, care nu sunt puse in relatie cu cele urbanistice, cladirile de locuit fiind indreptate spre localitate nu spre zona cu valoare peisagera.

2. Unitati industriale si depozite: 6,72 ha (1,28%) din care:

- sat Islaz: 6,72 ha, - sat Moldoveni : 0 ha, - trupuri : 0 ha.

Zona industriala si depozite nu exista in Moldoveni. In Islaz ea se grupeaza in partea de N a localitatii datorita

- extinderea cu dependinte si anexe gospodarestri ;

Pana la elaborarea studiilor de specialitate (geo-hidrotehnice, topografice) se introduce interdictie temporara de construire in zonele cu riscuri naturale.

Pentru eliminarea alunecarilor de teren se are in vedere:

- consolidarea versantilor prin plantari,

- la proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. Se va institui o zona de protectie fata de versant de cca 50-80 m

2. Unitati industriale si depozite: nu se va extinde, dimpotriva, se va restrange cu 0,17. Se va dezvolta pe 6,55 ha (1,24%) din supafata PUG din care:

- sat Islaz: 6,55 ha, - sat Moldoveni : 0 ha, - trupuri : 0,0 ha.

In perspectiva se urmareste dezvoltarea prin reorganizare, retehnologizare si rentabilizare a unitatilor existente sau infiintarea

SGA Olt efectuează monitoring de supraveghere în secŃiunea Islaz.

apele fluviului Dunărea În secŃiunea Corabia apa se

incadreaza in clasa II de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa II de calitate pentru indicatorii biologici - stare ecologică bună, indicatorii având valori medii din următoarele clase:


- “regimul oxigenului” – clasa II de calitate,

- “nutrienŃi” - clasa II de calitate,

- “salinitate” - clasa I de calitate,

- ”poluanŃi toxici specifici de origine naturală” - clasa II de calitate,


- ”fitoplancton” – clasa I de calitate,

- ”macrozoobentos” – clasa II de calitate.

În secŃiunea Dunăre la Corabia - fitoplanctonul, un indice saprob între 1,46-1,85 şi o valoare medie de 1,65 se încadrează în clasa I, stare ecologică foarte bună. Macrozoobentosul cu o valoare cuprinsă între 1,90-2,02 şi o medie de 1,96, încadrându-se în clasa a II-a de calitate, stare ecologică bună.

SGA Olt efectuează monitoring de supraveghere în secŃiunea Corabia. Nu sunt date referitoare la calitatea apelor Dunării în secŃiunea Islaz.

lacuri. Pe raza administrativa a comunei

exista trei balti:

- “Dunarica”cu o suprafata de 10 ha,

- “Galdau”, in suprafata de 5 ha,

- “Gerai” .

Calitatea apei din bălŃi nu este monitorizată de APM Teleorman.


accesibilitatii din DN 54. Industria usoara se

rezuma la 3 unitati de transport marfa, o fabrica de cherestea, doua mori de cereale, balastiere.

In sfera depozitarii, combinate cu alte activitati, se poate mentiona magazie care activeaza in domeniul depozitarii si comertului cu cereale.

Mai exista o unitate de depozitare si distributie butelii .

3. Unitati agro-zootehnice: 2,84 ha (0,54%) din care:

- sat Islaz: 0 ha, - sat Moldoveni : 0 ha, - trupuri : 2,84 ha. Trupurile cuprind:

- S.C.Refdan SRL-societate agricola;

- S.C.Matoi SRL- societate agricola;

- S.C. Ecoagro SRL- societate agricola,

- S.C.Raam Com SRL- societate agricola

Suprafetele cultivate scad de la an la an; Apele pluviale sunt evacuate la

nivelul solului, infiltrand panza freatica; Exista terenuri agricole afectate

puternic de procesele de eroziune hidrica;

Intre problemele functionale, principala este dezafectarea

altora in cladiri existente- numai cu PUZ.

De asemenea, se urmareste atragerea investitorilor carora li se vor asigura terenuri (prin concesionare) pentru dezvoltarea si a altor unitati de mica industrie care sa preia o parte din forta de munca navetista.

Se va descuraja amplasarea si functionarea unitatilor de mica industrie in zonele functionale pentru locuinte; acestea pot fi amplasate in zonele unitatilor agricole.

3. Zona unitati agro-zootehnice: se va restrange ajungand la 0,00 ha (0%) din supafata PUG.

alte corpuri de apă În lunca Dunării şi lunca Oltului, la

limita terasei şi paralel cu aceasta, se află corpuri nepermanente de apă care se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime prin izvoare de coastă.

În lunca Oltului şi zona de terasă se află canale de irigaŃii şi canale de desecare-drenaj ale ANIF.

apele subterane Sursa de apă pentru locuitorii

comunei este pânza freatică de mică adâncime. Nu este cunoscută calitatea apei din fântâni.


Hidrochimic, apele din stratele de FrăŃeşti şi din depozitele de terasă au mineralizări între 0,5 - 1,5 g/l, având calităŃi potabile, dar cele din depozitele de luncă între 1 - 3 g/l.

Nu este cunoscută calitatea apei din fântâni.

Lucrări hidrotehnice. Pe raza administrativa a comunei

Islaz exista:

- dig protecŃie:



- taluz în extremitatea de nord-est a


unitatilor agro-industriale si slaba lor reconversie sau revitalizare. Prin dotarea lor (inclusive infrastructurala) ele au un potential deosebit de dezvoltare in beneficiul comunei.

4. Institutii publice si servicii de interes public: 9,00 ha (1,72%) din care:

- sat Islaz: 7,16 ha, -sat Moldoveni : 1,14 ha, - trupuri : 0,70 ha. Sunt bine reprezentate in general dar necesita reabilitari.

4. Institutii publice si servicii de interes public: se va extinde dezvoltandu-se pe 11,94 ha (2,26%) din supafata PUG si se afla amplasata conform detaliilor din Plansele nr.2.

Se introduce in intravilan suprafata de teren de 2,94 ha

Zonele funntionale pentru institutii si servicii se intrepatrunde cu zonele pentru locuinte si functiuni complementare.

Indicii urbanistici sunt identici cu cei pentru locuinte; pentru interventii urbanistice in zona centrala este necesara intocmirea unui plan urbanistic zonal.

Se va urmari:

- reabilitare cladirilor institutiilor publice (Primarie, camin cultural, scoli);

- reabilitarea si modernizarea cladirilor in care functioneaza cabinetele medicale;

- infiintarea unei farmacii umane si a unei farmacii veterninare in satul Izlaz;

- reabilitarea farmaciei din satul Moldoveni;

- infiintarea serviciului umanitar de urgente;

- dezvoltarea serviciilor comerciale si sociale,

- amenajarea pietei agroalimentare la Moldoveni si Islaz

- infiintarea serviciului de salubritate, dotarea cu remorca, pubele PVC si saci menajeri pentru populatie;

intravilanului satului Islaz, la limita terasei superioare, de-a lungul corpului de apă existent de la limita DN 54.

Conform Planului de apărare

împotriva inundaŃiilor, fenomenelor

periculoase, accidentelor la

construcŃiile hidrotehnice şi

poluărilor accidentale al judeŃului

Teleorman, ediŃia 2006 – 2009,




- 160 ha teren neproductiv.

Surse de poluare a apelor Principale cauze ale poluării apelor

subterane şi de suprafaŃă sunt:

- gospodăriile individuale, instituŃii, agenŃi economici care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, pe sol, prin antrenare de apele meteorice de şiroire,

- platformele de deşeuri menajere şi platformele de deşeuri industriale care nu respecta normele privind protectia mediului,

- agricultura intensivă prin utilizarea excesivă de îngrăşăminte chimice şi pesticide pe terenurile agricole,

- fermele zootehnice şi gospodăriile rurale care nu gestionează corespunzător normelor reziduurile zootehnice,

- balastierele.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane.

Luncile Dunării şi Oltului constituie zone expuse constituie o zonă expusă poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

Poluări accidentale ale corpurilor


5. Cai de comunicatie si transport, strazi: 66,34 ha (12,66%), din care:

căi rutiere: 66,34 ha (12,66%) din care:

- sat Islaz: 51,79 ha, -sat Moldoveni : 14,10 ha, - trupuri : 0,45 ha.

Doar 14,2% din drumurile comunei sunt asfaltate;

85,18% din totalul drumurilor comunei

sunt drumuri pietruite

cai ferarate: 0 ha (%) Disfunctionalitati: Principalele probleme

constatate in acest domeniu se refera la calitatea imbracamintilor drumurilor si la faptul ca toate strazile din intravilan exteptand cele

Este necesara dezvoltarea in localitate a serviciilor :

- reparatii aparatura casnica;

- reparatii radio – TV;

- reparatii incaltaminte ;

- croitorie , etc.

De asemenea, pot fi valorificate resursele locale de tipul : colectarea si valorificarea plantelor medicinale.

Avand in vedere lucrarile importante de constructii aferente hidrocentralei, largirea Dn 54 vor aparea o serie de servicii legate de aceasta activitate – de la ateliere de reparatii de utilaje terasiere si de turnat asfalt pana la cantine pentru asigurarea mesei muncitorilor din constructii.

5. Cai de comunicatie: 63,86 ha (12,08%), din care: căi rutiere: 63,86 ha (12,08%) din care:


Propunerile PUG sunt:

- modernizarea si reabilitarea strazilor secundare din localitate; prin propunerile PUG organizarea existenta a circulatiei se pastreaza, traseele drumurilor din afara localitatilor si a strazilor din cadrul localitatilor.

- Spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general de urbanism, pentru unitati de utlitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. \de-a lungul strazilor se va asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana.

de apă. În anul 2008 nu au fost înregistrate

poluări accidentale cu impact major asupra mediului la nivelul judeŃului Teleorman.

Poluări cu efect transfrontalier Nu au fost înregistrate poluări cu

efect transfrontalier în judeŃul Teleorman, în anul 2008.

2. Factorul de mediu AER:

Starea factorului de mediu aer in comuna nu este cunoscuta.

Sursele de poluare Nu sunt surse de tip industrial.

Principale surse de poluare a aerului sunt: activităŃile agricole, traficul rutier, activităŃile tipice gospodăriilor rurale, depozitele neamenajate de deseuri, activităŃile de ardere a miriştilor şi deşeurilor, şantierele de construcŃie, activităŃile de mică industrie: instalaŃii de morărit, înmagazinarea vinului, depozit de butelii.

Calitatea aerului ambiental poate fi influentata doar de sursele de poluare semnificative de tip industrial de pe platforma municipiului Turnu Magurele, aflată la sud faŃă de comuna.

Emisiile in atmosfera si circulaŃia generală a atmosferei fiind caracterizată prin frecvenŃa mare a advecŃiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV mai ales în semestrul cald şi frecvenŃa advecŃiilor de aer temperat-continental din NE şi E, mai ales în semestrul rece, este de presupus ca nu pot genera poluarea indirecta semnificativa a aerului, cu elementele evidentiate de monitorizarea APM Teleorman, in zona ce face obiectul PUG. Pătrunderile mai puŃin frecvente de aer tropical-maritim din SV şi S şi ale aerului continental din SE şi S nu pot


2 axe principale sunt greu practicabile pe timp de iarnă sau ploios.

- Străzile laterale sunt nemodernizate, fără rigole şi şanturi trapezoidale pentru combaterea fenomenelor de inundare in timpul viiturilor şi fara semne de circulaŃie;

- Traficul existent si prevezibil in comuna va fi satisfacut prin realizarea a doua benzi de circulatie, cate una pentru fiecare sens.

- Odata cu realizarea proiectelor pentru traseele strazilor, se va asigura vizibilitatea in intersectii si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicole, inclusiv transport de tonaj mare, pentru evitarea oricaror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se vizibilitatea, situatie ce se va mentine si intretine in viitorul previzibil, la calitatea necesara desfasurarii traficului.

- Santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata periodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice.

- Odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse ( in baza proiectelor tehnice de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament, spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice, razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea infrastructurii pentru traficul din zona.

- imbunatatirea si modernizarea transportului in comun prin amenajarea si semnalizarea statiilor de autobuz.

- Circulatia navala: - Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre. C.H.E ISLAZ face parte din proiectul de amenajare hidroenergetică şi complexă a râului Olt fiind a 31 amenajare la 3,5 km, înainte de confluenŃa cu

crea, prin dispersie, o poluare semnificativa a solului in zona ce a generat PUG cu elementele evidentiate de monitorizarea APM Teleorman în municipiul Tn. Măgurele aflat la circa 15 km est.

În municipiul Tn Măgurele, localitatea cea mai apropiata de la care prin dispersie s-ar putea inregistra influente, s-a înregistrat o depăşire a concentraŃiei maxime admisibile de pulberi sedimentabile pe timp de mediere de o lună (17 g/m2*lună) în punctul de control Port - 20,08 g/m2*lună.

CurenŃii de aer de la NE, E şi SE au frecvenŃe de 2,2 %, 17,5 %, respectiv 1,4 %.

Poluări accidentale ale atmosferei

Nu au fost înregistrate poluări accidentale.

Poluări cu efect transfrontier In anul 2008 nu au fost poluari cu

efecte transfrontiera.


Pe teritoriul administrativ al comunei nu exista astfel de zone critice.

3. Factorul de mediu SOL. Nu exista expertize asupra stării de

calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei analizate şi, implicit, în zona ce a generat PUG.

Amenajări în sisteme În zona sunt amenajările de

îmbunătăŃiri funciare Terasa Corabia şi Islaz-Moldoveni cu prize în judeŃul Olt.

Sursele de poluare a solului sunt:

- agricultura, prin utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor chimice, substanŃelor fito-sanitare şi reziduurilor zootehnice,


fluviul Dunărea. Prin execuŃia amenajării C.H.E Islaz se face racordul cu fluviul Dunărea din punct de vedere energetic, asigurăndu-se pompajul din Dunăre, în spre amonte, prin cele 5 centrale hidroenergetice aflate în prezent în curs de retehnologizare. Acest racord face posibilă punerea în practică a scopurilor complexe pentru care au fost concepute şi realizate amenajările sectorului Slatina –Dunăre:

- navigabilizarea cursului inferior al râului Olt între Dunăre şi oraşul Slatina.

- asigurarea unei treceri, peste nodul hidrotehnic Islaz, asigurându-se astfel o bună contnuitate a căilor rutiere din lungul Dunării şi oferindu-se oportuniŃăŃi pentru modernizarea acestora.

- Desvoltarea proiectului Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO. Implementarea proiectului vizeaza asigurarea parametrii de navigatie, asa cum au fost acestia stabiliti prin Conventia Dunarii deoarece in prezent, conditiile de navigatie sunt nesatisfacatoare pe acest sector, in special in lunile de vara si toamna cand debitul fluviului este redus, conditia de adancime minima pentru navigatie stabilita de Comisia Dunarii nefiind respectata pentru perioadele medii de cca 160 de zile pe an, perioada in care adancimea de navigatie scade la valori de 1,4 m in unele puncte critice pentru navigatie. Analiza adancimilor existente ale apei si

- depozitele neamenajate de deşeuri,

- depozitele neamenajate de materii prime şi materiale.

O poluare potentiala a solului amplasamentului PUG ar fi posibila indirect, prin antrenarea cu curentii de aer, cu precipitatii, si dispersia poluantilor caracteristici activitatiilor care se desfăşoară pe platforma industrială a municipiului Tn. Măgurele, în principal de SC CALOR SERV, SC UVCP SA si SC DONAU CHEM SRL. Acest lucru este posibil cu totul accidental.

Nu exista determinări de metale grele.

Terenuri neproductive Ocupă o suprafaŃă de 319,00 ha din

extravilan. RepartiŃia acestora este următoarea:

- terenurile în pantă ocupate de ravene din fruntea terasei Dunării,

- terenurile în pantă ocupate de eroziunea de mal din fruntea terasei Dunării, - terenurile în pantă ocupate de eroziunea de mal din fruntea terasei Oltului, - terenurile mocirloase din terenurile mocirloase din Luncile Dunării şi Oltului.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor.

Degradarea solului este produsă de:





- depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in


curburii senalului navigabil au aratat o serie de zone critice pentru navigatie.

Zonele critice de pe teritoriul comunei Islaz sunt :

o Km 615-610

o Km 610-605

Lucrarile hidrotehnic propuse sunt doua praguri submersibile de inchidere brat si consolidare cap ostrov si amplasarea a trei epiuri.

Proiectul va incerca sa aiba ca rezultat o combinatie rezonabila intre conditii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului, incercand sa fie un exemplu pentru o utilizare rationala a unui fluviu natural prin realizarea de interventii antropice minime.

Principiile care s-au avut in vedere la stabilirea lucrarilor de imbunatatire a navigatiei pe Dunare pe sectorul aferent Romaniei decurg din folosintele pe care le are Dunarea pe acest sector, din conditiile de protectie si conservare a mediului, din interesele pe care le are Romania de valorificare a apelor fluviului si din obligatiile de dezvoltare a navigatiei cu caracter national si international cele mai importante fiind:

- Lucrarile trebuie sa mentina un senal navigabil, in special la ape mici cand au loc depuneri de aluviuni si cand adancimea senalului navigabil pe anumite sectoare scade sub 2,5 m;

- La debite de ape mari, Q >6 000 m3/s, interventia acestor lucrari in reducerea capacitatii de debit a fluviului trebuie sa fie minima;

- Dragajele de intretinere a senalului navigabil sa se reduca la un volum minim, insa cat mai

Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole. Pe malul drept al Oltului, în vecinătatea comunei Islaz, alte unităŃi administrative sunt nominalizate: Garcov şi Giuvărăşti. - depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi industriale. Depozitarea deşeurilor se realizează pe 5 platforme neamenajate corespunzător legislaŃiei în vigoare, care însumează o suprafaŃă de 3,60 ha, au fost stabilite prin HGJ 10/08.02.2003. Conform HG nr. 349/2005 spaŃiile de depozitare din zona rurală se închid şi se reabilitează, până la data de 16 iulie 2009. - expolatarea balastului din albia râului Olt.

- fenomenele naturale cum ar fi:

- seceta. Există sistemele hidro-ameliorative Terasa Corabia şi Islaz – Moldoveni. Nu sunt date referitoare la cantităŃile prelevate. ReŃeaua de canale din lunca râului Olt, folosită înainte de anul 1990 pentru cultivarea orezului, nu funcŃionează.

- exces de umiditate. VariaŃia nivelului freatic de mică adâncime care determină modificări în calitatea solului pentru care s-a realizat amenajarea Islaz – Moldoveni pentru desecări - drenaj.

- inundaŃii în luncă produse de cursurile de apă urmate de baltirea apei şi depunerea de aluviuni. Sunt inundate Balta Geraiului, Ostrovul CalnovăŃ, Ostrovul Mare, Ostrovul Mic şi Lunca Oltului. Stagnarea îndelungată a apei determină apariŃia fenomenului de gleizare şi scoaterea terenurilor existente în luncă din circuitul agricol.

- eroziunea de mal. Zonele cu risc


6.Spatii verzi, sport, agrement, protectie : 3,18 ha (0,61%) din care:

- sat Islaz: 2,62 ha, -sat Moldoveni : 0,56 ha, - trupuri : 0,00 ha. SpaŃiile verzi, spaŃiile de recreere, sport şi agrement totalizează o suprafaŃă de 3,18 ha şi reprezintă circa 5,42 mp / locuitor .

Spatiile verzi amenajate, considerate parcuri sunt: - 2 parcuri sat Islaz suprafate: 3467 mp si 3108 mp

- 1 parc Moldoveni cu suprafata de 3108 mp.

In Islaz si Moldoveni

apropiat de un optim economic pe ansamblul amenajarii;

- Solutiile constructive adoptate sa fie flexibile, sa asigure pe termen cat mai lung stabilitatea lucrarilor si a senalului navigabil; sa reziste timp indelungat la actiunea curentilor, valurilor produse de vant si de circulatia navelor, precum si la actiunea gheturilor;

- Sa fie astfel concepute, incat sa permita completarea si extinderea lor in timp, in functie de evolutia morfologica a albiei Dunarii;

- Sa corespunda cerintelor ecologice, in masura maxima posibila, de mentinere si dezvoltare a habitatului natural al fluviului privind flora si fauna, a conditiilor de viata a oamenilor, sa permita dezvoltarea durabila a zonei si tarilor interesate in navigatia pe Dunare.

6. Zona Spatii verzi, sport, agrement, protectie: 3,60 ha (0,68%) din care:


Se va extinde cu 0,12 ha care cuprinde si o zona turistica in zona de S a localitatii Islaz , pe malul fluviului Dunare cu interdictie de econstruire pana la elaborare PUZ.

Spatiile verzi vor ajunge la cca 6,14 mp/loc, sub valoarile indicate de OUG 14 cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru incadrarea in prevederile legislative se va avea in vedere pentru a ajunge la, in perspectiva la 26 mp/locuitor: - plantatii de aliniament in lungul drumurilor, inclusiv a celor de exploatare (aceste plantatii vor

sunt următoarele:


- zona de sud a localităŃii Islaz,



- în lungul parcelelor 74C, 75A, 75B din Ostrovul Mare, eroziunea din anii anteriori a distrus biotopul pentru o colonie de stârci, care nu a mai revenit în ostrov

- în lunca Oltului: concavităŃile de meandru ale râului,


- eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaŃie şi depunerea eoliană a particulelor de praf şi nisip sub forma unor valuri de dune; eroziunea de suprafata sau adâncime, in stadiul incipient de degradare.,


Poluări accidentale. Nu au fost înregistrate cazuri în

anul 2008.


AcŃiuni întreprinse pentru


exista cate un teren de sport .

In ceea ce priveste protectia:

- gropile ecologice sunt neamenajate si amplasate necorespunzator;

- lipsesc perdelele de protectie plantate;

- nu sunt luate masuri pentru combaterea eroziunii solului;

- inexistenta zonelor de protectie sanitara;

- nu sunt respectate zonele de protectie a monumentelor si ansamblurilor de arhitectura.

7. Zona echipare tehnico-edilitara: 0,08 ha (0,02%) din care:


Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Este in curs de realizare investitia “Alimentarea cu apa in comuna Islaz, satele Islaz si Moldoveni” .

In prezent alimentarea cu apa se face prin fantani de tip rural, insa orizontul acvifer freatic contine in general apa improprie consumului casnic.

Comuna nu are sistem centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere.

avea latimi ce vor permite sadirea a trei randuri de arbori pe fiecare parte a drumului); Se vor planta cu precadere pe drumurile care sunt perpendiculare pe directia vanturilor dominante;

- plantatii de zone verzi si impadurirea zonelor de coasta supuse eroziunii;

- organizarea sistemelor de spatii verzi in zona centrala, de agrement si sport;

- oferirea unor oportunităŃi de dezvoltare a bazelor turistice şi de agrement din vecinătatea amenajării CHE Islaz şi a fluviului Dunărea.

7. Constructii tehnico-edilitare: Suprafata acestei zone va fi de 0,66 ha (0,12%) si se compune din: din care:

- sat Islaz: 0,00 ha, -sat Moldoveni : 0,08 ha, - trupuri : 0,58 ha. Sunt justificate introducerile trupurilor izolate, in vederea echiparii edilitare a localitatii.

PUG propune:

- Finalizarea investitiei in curs de executie “Alimentarea cu apa in comuna Islaz, satele Islaz si Moldoveni”(lucrarile prevazute fiind realizate in proportie de 50%).

- Se propun următoarele lucrări principale:

Pentru localitatea Islaz:

- Executarea a 4 foraje având o adâncime de 40 m, inclusiv cabină puŃ şi lucrări de alimentare cu energie electrică aferente, precum şi echipare cu pompe fiabile;

Forajele nou proiectate vor avea

reconstrucŃia ecologică a terenurilor degradate.

Nu a fost cazul de reconstrucŃie ecologică de terenuri poluate.

Comuna beneficiază de:

- diguri de apărare la inundaŃii,

- canale de irigaŃii,

- canale de desecare-drenaj.

Nu au fost întreprinse acŃiuni pentru limitarea fenomenelor de eroziune de mal.


4. BIODIVERSITATEA. Este descrisă la paragraful 2.5.

Este corespunzătoare regiunii biogeografice de tip continental, ecoregiunea Lunca Dunării din Câmpia Română.

VegetaŃia este corespunzătoare provinciei floristice Danubiano-Getică, cu influenŃe sudice, mediteraneene şi sub mediteraneene. Se disting zonele de silvostepă şi de luncă.

Zona silvostepei, care se suprapune suprafeŃelor care constituie obiectul PUG, este alcătuită din păduri de stejar brumăriu (Quercus

pedunculifora) şi arŃar tătăresc (Acer

tataricum). Pe alocuri apar insule de stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris) şi gârniŃă (Quercus

frainetto).

Fauna şi avifauna este specifică stepelor şi agro-biocenozelor.

VegetaŃia specifică luncilor este caracterizată prin zăvoaie alcătuite din salcie (Salix alba, Salix fragilis) şi plop (Plopulus alba, Plopulus nigra,

Plopulus canescens).

Caracteristice sunt stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), trestie


Apele uzate menajere provenite de la gospodarii, institutiile publice si societati comerciale sunt colectate individual in fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.

Consumatorii de enrgie electrica din comuna Islaz se alimenteaza in prezent printr-o linie aeriana de 20 kv racordata la statia de transformare numarul 3 Turnu Magurele 110/20 Kv. Gradul de acoperire a retelei de energie electrica 99 %;

In interiorul localitatilor consumatorii de energie electrica sunt alimentati prin posturi de transformare aeriene pozate pe stalpi din beton si lemn. Toate posturile de transformare sunt de utlitate publica.

In comună funcŃionează doua puncte PTTR, o centrală telefonică automatizata, o reŃea de TV prin cablu, o staŃie de radioamplificare.

In localitatile componente ale comunei Islaz nu exista sisteme centralizate de incalzire, unitatile economice si gospodariile populatiei folosind sisteme locale de incalzire prin centrale proprii si sobe cu combustibili solizi: lemne si carbuni.

Pe raza comunei Islaz

următorii parametrii hidrogeologici:

- grosime orizonturi captate

M ≈ 10,0 m,

- debit de exploatare qexp ≈ 2,5 l/s ; În fiecare cabină se va monta şi instalaŃia de dezinfecŃie cu hipoclorit de sodiu, care vor introduce soluŃia de hipoclorit de sodiu cu concentraŃia de 0,5% direct în puŃ .

InstalaŃia hidraulică aferentă fiecărui foraj va cuprinde:

- Conductă de refulare până la cabina puŃului, De = 90 mm, PN 6, L=35 m;

-Robinet de reŃinere cu clapă, apometru Dn = 80 mm;

- Racord pentru prelevare probe Dn = 15 mm;

- Racord cu robinet pentru manometru Dn = 15 mm.

- Conducta de aductiune executată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, L = 830 m,

- StaŃie de pompare + 2 rezervoare de înmagazinare, semiingropate (V=200 m3) , amplasate la cca. 20 m, respectiv 10 m de forajul P4; Rezervoarele prevăzute (V=200 m3) pentru localitatea Islaz asigură înmagazinarea rezervei de apă pentru combaterea incendiului şi rezerva de apă pentru compensarea variaŃiei orare a consumului de apă.

Cele două rezervoare vor fi amplasate împreună cu puŃul P4 în cadrul gospodăriei de apă.

Rezerva de incendiu se pastreaza in rezervorul 1.

-ReŃea de distribuŃie executată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, L = 40700 m. Traseul reŃelei de distribuŃie începe de la

(Phragmites communis), pipirig (Scirpus maritimus), diferite tipuri de rogoz, stânjenelul de balta (Iris

pseudacorus), piciorul cocosului târâtor (Ranunculus repens).

Vegetatia acvatica este alcatuita din plante cu adaptari speciale, care plutesc la suprafata apei, cum sunt limba broastei (Alisma plantago), speciile de lintita (Lemna minor, Lemna trisulca), pestisoara (Salvina

nantus), nufar alb (Nymphaea alba), nufar galben (Nuphar lutem), s.a. Vegetatia palustra se dezvolta pe terenuri şi canale acoperite de un strat de apa putin adânc sau cu apa freatica la mica adâncime, pe maluri organo-minerale sau pe soluri gleice. Apare în zona marginala a lacurilor, baltilor sau iazurilor. Este alcatuita din specii de lintita (Lemna minor, Lemna trisulca), sârmuliŃă de apă (Vallisneria

americana), pestisoara (Salvina

nantus), alge (Cyanophyte

(Oscillatoria limosa, O. subtilissima),

Bacillariophyte (Cymbella affinis,

Surirella ovata, Synedra ulna,

Nitzschia palea)), s.a.

Fauna, avifauna şi ihtiofauna este specifică luncilor şi bălŃilor din cursul inferior al Luncii Dunării.

Biocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de specii (plante de cultură, vită de vie, plante ornamentale, pomi fructiferi, animale, păsări şi şi albine) – cu diferite grade de rezistenŃă la invazia daunătorilor.


Parte din teritoriul administrativ se suprapune ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele în cadrul căreia se află următoarele habitate de inters comunitar:

- pajişti aluviale din Cnidion dubii -


nu exista sistem de alimentare cu gaze naturale

limita gospodăriei de apă şi prezintă ramificaŃii pe străzile laterale astfel încât să acopere toŃi consumatorii.

UnităŃile social – culturale şi societăŃile comerciale au fost considerate cu debitele proprii drept consumuri concentrate în amplasamentele acestora.Traseul conductelor a fost stabilit pe una din laturile străzilor, la limita zonei carosabile sau de circulaŃie a acestora, cu respectarea condiŃiilor necesare pentru accesul utilajelor de execuŃie.

- InstalaŃie de dezinfectare cu hipoclorit de sodiu

În cabina putului P1 pentru sistemul de alimentare cu apă a localităŃii Islaz, se prevede instalaŃia de dezinfectare a apei cu hipoclorit de sodiu. Pentru dezinfectarea apei se injectează o soluŃie de hipoclorit de sodiu, cu rol de dezinfectant, asigurându-se un timp de contact cu clorul suficient unei bune dezinfecŃii. Această operaŃie se realizează cu ajutorul unei instalaŃii de măsurare şi reglare a concentraŃiei de clor în apă.

- Împrejmuiri pentru zona de protectie sanitara la sursa de apă şi la gospodăria de apă (L=370 m). S-au prevăzut o împrejmuire pentru zona de protecŃie sanitară în regim sever pentru puŃul forat şi rezervor.

Pentru localitatea Moldoveni:


Forajele nou proiectate vor avea adâncimea de circa 40 m, pentru care se apreciază următorii

cod Natura 2000 - 6440,

- păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) - cod Natura 2000 - 91E0,

- păduri mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii - Ulmenion minoris) - cod Natura 2000 - 91F0,


Pe teritoriul administrativ Islaz se află habitatul natural de interes naŃional Populetum nigra din cadrul rezervaŃiei naturale Ostrovul Mare.

Arii naturale protejate Pe teritoriul administrativ Islaz se

află:

1. aria naturală de interes naŃional RezervaŃia naturală Ostrovul Mare (poziŃia B10 din HG nr. 1143 din 18/09/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate).


Obiectivul sitului este protejarea şi conservarea coloniei speciei de cormoran mic, specie inclusă în anexa 2 a ConvenŃiei de la Berna pentru conservarea vieŃii sălbatice din Europa şi în anexa 3 a OUG. nr. 57/2007. Arboretele naturale aproape virgine de Populus nigra, care s-au dezvoltat viguros, au o înălŃime în prezent de circa 30 metri şi o acoperire medie de 75 %. Aceste arborete dezvoltă în sinuzia ierboasă unele liane ca: Vitis

sylvestris şi Humulus lupulus şi multe specii ierboase precum: Rubus caesius, ce formează vetre compacte în multe suprafeŃe, Anthriscus trichosperma (in sezonul vernal), Agrostis stolonifera şi


parametrii hidrogeologici:


M ≈ cca. 4,2

- debit de exploatare qexp ≈ 2,5 l/s ; Particularitatile constructive ale forajelor proiectate in satul Moldoveni vor fi similare celor prevazute a se executa in satul Islaz.


- StaŃie de pompare + un rezervor de înmagazinare, semiingropat, (V=100 m3) , amplasate la cca. 10 m de putul P2; Rezervorul prevăzut asigură înmagazinarea rezervei de apă pentru combaterea incendiului şi rezerva de apă pentru compensarea variaŃiei orare a consumului de apă. Rezervorul va fi amplasat împreună cu puŃul P2 în cadrul gospodăriei de apă. De la rezervorul nou, cu un grup de pompare cu 1+1 pompe cu turaŃie variabilă, apa se trimite în reŃeaua de distribuŃie. Această staŃie de pompare va fi amplasată în camera vanelor a noului rezervor şi va avea q=12 l/s, H=25 m şi N=2 x 3 kW.

- ReŃea de distribuŃie executată din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, L = 12600 m. Pentru deservirea consumatorilor, pe traseu, pe reateaua de distributie in localitatea Islaz au fost prevăzute cişmele stradale.

Pentru deservirea consumatorilor, pe traseu, pe reateaua de distributie in localitatea Moldoveni au fost prevăzute un număr de 46 cişmele stradale. Cişmele stradale sunt de tip automat cu dispozitiv de golire a coloanei de apă după oprirea acesteia.

Agropyron repens.


2. aria de inters comunitar Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele (instituită prin Ordinul nr. 1 964/2007).

Ocupă 38 % - 3 541 ha - din suprafaŃa unităŃii teritorial-administrative Islaz include lunca Dunării, inclusiv fruntea terasei fluviului, rezervaŃia naturală Ostrovul Mare, ostroavele, bălŃile, lunca Oltului, inclusiv confluenŃa şi luciile de apă, trupurile de pădure existente la limita de sud şi est a satului Islaz, terasa inferioară şi canalele ANIF din lunca râului Olt aflate în jumătatea nordică a satului Islaz, până la DN 54.

Sectorul Corabia – Tn. Măgurele se situează în Lunca Dunării inferioare şi prezintă o valoare ecologică deosebită datorită prezenŃei unor tipuri de habitate de inters comunitar, precum: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (cod Natura 2000-92E0), păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia (cod Natura 2000-91F0), cu multă viŃă sălbatică (Vitis

sylvestris), dar şi cu multe zăvoaie de Salix alba şi Populus alba (cod Natura 2000-92A0). Din punct de vedere geologic, zona se caracterizează ca o zonă unde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri fine sau grosiere, pietrişuri mărunte, mari şi foarte mari, adevărate bolovănişuri, mâluri şi argile cu grosimi


În conformitate cu prevederile P66/2001 s-au prevăzut 3 hidranŃi exteriori de incendiu cu debitul de 3 l/s în Moldoveni şi 5 hidranŃi exteriori de incendiu cu debitul de 10 l/s în Islaz, amplasaŃi pe porŃiuni de reŃea având diametre de minim 100 mm; hidranŃii au fost amplasaŃi în dreptul obiectivelor social – culturale mai importante, în conformitate cu planul de situaŃie anexat proiectului.


În cabina putului P1 pentru sistemul de alimentare cu apă a localităŃii Moldoveni, se prevede instalaŃia de dezinfectare a apei cu hipoclorit de sodiu.Procesul de dezinfectie este asemanator cu cel pentru sistemul Islaz.

- Împrejmuiri pentru zona de protectie sanitara la sursa de apă şi la gospodăria de apă (L=170 m). S-a prevăzut o împrejmuire pentru zona de protecŃie sanitară în regim sever pentru puŃul forat şi rezervor.

Dupa extinderea sistemului de alimentare cu apa potabila urmeaza racordarea individuala a consumatorilor la reteaua de distributie.

- Realizarea unui sistem de canalizare + statii de epurare. Sistemul de canalizare va fi compus din:

- colectoare de canalizare ape uzate menajere,

- staŃii de pompare intermediare pentru asigurarea cotei de amplasament sub 5m adâncime (funcŃie de natura terenului);

-staŃii de epurare modulate cu treapta

mecano-biologica automatizata

variabile, bine reprezentate.

În acest sector inferior al Dunării, habitatele rămase în stare naturală şi seminaturală în urma transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în Lunca Dunării sunt pădurile de esenŃă moale, aceste zăvoaie de salcie şi plop, cu o importanŃă ecologică deosebită, reprezentând totodată habitate de interes comunitar (cod Natura 2000-92A0) zăvoaie de Salix alba

şi Populus alba. Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului şi îşi păstrează funcŃiile bio-geochimice şi ecologice, totodată prezentând o importanŃă din punct de vedere al biodiversităŃii, mai ales avifaunistic fiind zona de cuibărit a multor specii de păsări de interes comunitar, ce se regăsesc în anexa I a Directivei Păsări: ciocântors (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de baltă (Sterna

hirundo), chira mică (Sterna

albifrons), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mică (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia).

Situl include rezervaŃia naturală Ostrovul Mare.

3. aria de protecŃie specială avifaunistică Natura 2000 ROSPA0024 ConfluenŃă Olt – Dunăre (instituită prin HG nr. 1 284/2007).

Se suprapune peste luncile Dunării şi Oltului, rezervaŃia naturală Ostrovul Mare şi ocupă o suprafaŃă de 99 % din teritoriul administrativ.

ConfluenŃa Olt – Dunăre este un vestigiu al luncii naturale a Oltului inferior, puŃin influenŃat de prezenŃa


pentru fiecare sat.

Statia de epurare proiectata pentru

localitatea Moldoveni va avea

capacitatea de 200 mc./zi, iar cea

proiectata pentru localitatea Islaz va

avea capacitatea de 800 mc/zi

ReŃeaua de canalizare menajera va urmări aceleaşi zone ca şi cea de alimentare, va avea acelaşi ax central DJ 642 şi se va descarca la statiile de epurare propuse a se realiza in:

-satul Islaz in sud – estul localitatii, in apropierea zonei turistice propuse,

-satul Moldoveni in sud-estul localitatii la cca 500 m de DJ 642

Emisarul pentru apele epurate il reprezinta raul Olt.

Apa epurată va fi evacuată prin conducte din PVC SN8, Dn.400 mm în raul Olt, deasupra nivelului maxim de asigurare de 5%. Conducta se va poza subteran sub adâncimea maximă de îngheŃ (0,80 m). Conducta va fi prevăzută cu clapetă unisens pentru evitarea inundării staŃiei de epurare în perioadele de ape mari.

Evacuarea apelor în emisar se va realiza prin intermediul unei guri de vărsare construită din beton.

Pe malul raului Olt se vor executa cate un cămin pentru gura de vărsare, malul fiind pereat de-o parte si alta a acestuia. Căminul are trei laturi din beton cu pereŃi de 20 cm şi o latură liberă pentru deversare.

Se menŃionează faptul ca pentru drumurile asfaltate, s-a considerat amplasarea reŃelelor de canalizare pe ambele laturi pentru a nu periclita sistemul rutier existent, iar in restul

umană. La est de localitatea Islaz, luncile celor două ape se unesc şi formează o suprafaŃă mai joasă şi mai întinsă. Ultimii kilometri pe care îi parcurge Oltul până la vărsarea sa în Dunăre reprezintă singura porŃiune ce păstrează aspectul natural al râului, cu maluri neconsolidate de beton, abrupte, spălate de curenŃi, mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini, şi tot în acest sector se formează insule de nisip. Chiar la confluenŃa cu Dunărea pe malul stâng, există zăvoaie iar pe malul drept se extind pajişti, culturi agricole şi o perdea forestieră de protecŃie (alcătuită din plop).

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor:







În vecinătatea nordică a comunei Islaz se află aria de ProtecŃie Specială Avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: AyŃya

nyroca, Ciconia ciconia, Ixobrichus

minutus, Burhinus oedicnemus,

Coracias garrulous, Mergus albellus,

Cygnus Cygnus, Phalacrocorax

pygmeus, Philomachus pugnax..


8.Gospodarie comunala, cimitire: 9,17 ha (1,75 %) din care:

- sat Islaz: 4,67 ha, -sat Moldoveni : 1,50 ha, - trupuri : 3,00 ha. In cadrul Islazului exista 6 platforme pentru precolecatarea si depozitarea gunoaielor . In comuna exista 3 cimitire, 2 in Islaz si unul in Moldoveni fiecare dintre ele avand 2 ha. Disfunctionalitati:

- Platformele de gunoi neamenajate si neconforme, evidentiate si in Raportul privind

străzilor, pe axul acestora.

SoluŃiile tehnice definitive pentru sistemul de canalizare vor fi stabilite prin proiecte de specialitate.

- Pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice in bune conditiuni se vor prevede amenajarea de santuri pereeate si podete la intersectiile de drumuri

- Extinderea retelelor electrice de joasa tensiune si realizarea unor posturi noi de transformare in zonele de extindere a extravilanului;

- In etapa de perspectiva ce face obiectul prezentului PUG nu este cuprinsa alimentarea cu gaze naturale, datorita inexistentei a magistralelor de gaze care ar servi ca sursa de alimentare.

- modernizarea si echiparea tehnico-edilitara la unitatile de utilitate publica;

- reabilitarea si modernizarea retelei de iluminat public;

8. Zona gospodarie comunala, cimitire: 10,27 ha (1,94 %) din care:


Suprafata acestei zone se mareste cu 1,1 ha.

Pentru comuna suprafetele actuale ale celor 3 cimitire, 2 in Islaz si 1 in Moldoveni, in partea de vest, sunt suficiente. Se propune plantarea de perdele de protectie pe perimetru.

Propunem sa se aiba in vedere la implementarea PUG identificarea unor terenuri din intravilanul

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus

crispus, Mergus albellus, Cygnus

Cygnus, Phalacrocorax pygmeus,

Anser albifrons, toate speciile de raŃe.


Siturile ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior sunt posibile canditate ca situri RAMSAR

Presiunile antropice asupra biodiversităŃii sunt determinate de:

- tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare,


- depozitarea necontrolata a deşeurilor care constituie zone insalubre, adevărate focare generatoare de boli,

- evacuarea de ape neepurate sau incomplete epurate,


- incendierea ilegală a vegetaŃiei palustre,


- tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate,



- exploatările de balast,

- construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică,


starea mediului pe 2008 al APM Teleorman;

Cimitirele celor două sate aparŃinătoare comunei sunt amplasate în trup separat sau la limita zonei construite a satului. Nu exista zone de protecŃie cu arbori şi arbuşti.

9. Ape : 0,19 ha (0,04 %)

Din care:


existent pentru:

-compostarea locala a deseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, cat mai departe de zona locuibila(asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale(in cazul curtilor mari).

- amenajarea a 6 puncte de colectare a deseurilor, in suprafata de 20 mp deseuri menajere si depozitare temporara a deseurilor reciclabile in containere cu capac, incriptionate. Deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la Mavrodin, comuna Islaz facand parte din Proiectul de gestionare integrata a deseurilor.

9. Ape: Suprafata acestei zone se reduce la 0,05 ha (0,01%) din care:

- sat Islaz: 0,05 ha, -sat Moldoveni : 0,0 ha, - trupuri : 0,0 ha. Lucrarile hidrotehnice propuse:

- doua praguri submersibile de inchidere brat si consolidare cap ostrov si amplasarea a trei epiuri in cadrul proiectului “Asistenta tehnica pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul comun romano-bulgar al Dunarii si studii complementare EUROPEAID/122137/D/SV/RO.”

Proiectul va trebui sa aiba ca rezultat o combinatie rezonabila intre conditii corecte de navigatie pe sectorul de Dunare in discutie si conservarea starii naturale a fluviului, a biodiversitatii, prin studii de evaluare a impactului si masuri compensatorii, avand in vedere ca zona vizată se suprapune

- reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării,

- recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică,

- păşunatul intensiv,

- piscicultura intensivă,


- piscicultura intensivă ; introducerea voită sau accidentală de specii de peşti alohtoni în iazurile naturale,

- pescuitul comercial,

- lucrări de desecare în zona luncii,

- lucrările de îndiguire a cursurilor de apă,


- plantarea de specii invasive sau greu de eliminat,

- utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură

- turismul haotic.

Starea pădurilor În cadrul unităŃii administrative

comunale exista 1 439,05 ha de pădure. Suprafata impadurita reprezintă 15,44 % din unitatea administrativ - teritorială, peste media pe întreg judeŃul Teleorman (circa 4,70 %).

Biosecuritatea În anul 2008 SC Refdan din comuna

Islaz a cultivat 2 ha de teren cu soiurile DKC3964YG – 0,04 kg şi DKC4442YG – 0,04 kg. Cultura de porumb din soiuri modificate genetic a fost întoarsă în primele faze de vegetaŃie.

5. RADIOACTIVITATEA. În comuna nu sunt surse radioactive

atomo-nucleare şi nu se desfăşoară activităŃi cu asemenea surse.

Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei.


cu două situri Natura 2000.

- amenajare diguri si lac de acumulare in cadrul proiectului

” Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre.C.H.E ISLAZ”.

Traseele digurilor au fost stabilite astfel încât să urmărească traseul natural al cursului râului Olt cu o distanŃă între axele coronamentelor de cca. 450 m, fiind amplasate efectiv în lunca râului.

Lungimea totală a digurilor este de 12.204 m pe malul stâng şi de 11.452 m pe malul drept.

Prin crearea acumulării Islaz se obŃine o reducere a suprafeŃelor inundate de către râul Olt cu cca 4.000 ha.

Se recomandă ca realizarea acestui proiect sa se faca in corelare cu proiectul “Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare (REELD)” program aprobat prin HG 786/18.09.2006.

Este necesara corelarea deoarece proiectul sus-amintit are ca scop, dimpotriva, restaurarea functiilor naturale specifice a zonelor umede, fundamentarea prioritatilor din planul de management al riscului la inundatii pe sectorul romanesc prin renaturarea unor incinte indiguite in vederea creerii de zone umede de interes conservativ de importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, SCI / SPA.

De asemenea, acest proiect are in vedere evaluarea pretabilităŃii incintelor amenajate pentru activităŃi economice în vederea redimensionări acestora ca incinte mixte agricole / poldere pentru

6. ZGOMOT. În cursul anului 2008 nu a fost

determinat nivelul de zgomot, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice, iar comuna nu este inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Teleorman.

7. SĂNĂTATE UMANĂ Conform datelor existente în

Raportul privind starea factorilor de

mediu în anul 2008 care prelucrează date transmise de DirecŃia de Sănătate Publică Teleorman:

- poluantii monitorizati în sistem automat - SO2, NO, NO2, CO, O3, PM(10) - nu au avut depaşiri care să influenteze starea de sănătate a populaŃiei;

- nu s-au inregistrat cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator datorate poluarii aerului. Majoritatea bolilor respiratorii nu au etiologie cunoscuta, neputandu–se astfel realiza o legatura intre calitatea aerului si boala si cauza acesteia,

- din fântânile publice de pe raza judeŃului au fost recoltate 211 probe, din care 158 au fost necorespunzătoare din punct de vedere bacteriologic şi 106 au fost necorespunzătoare din punct de vedere fizico-chimic, raportul starii mediului pe 2008 al APM Teleorman nespecificand si comuna Islaz in mod expres;

- nu s-au inregistrat epidemii hidrice, endemii sau cazuri sporadice de boli cu transmisie hidrica,

- zgomotul generat de traficul rutier, santierele de construcŃii, obiectivele comerciale şi cele industriale şi zonele de agrement nu a produs disconfort care să afecteze populaŃia,


stocare apă, avându-se în vedere:


- Stabilirea regimului de inundare dirijată la ape mari care pun în pericol sistemele de apărare,

- Reconsidererarea liniilor de apărare a localităŃilor împortiva inundaŃiilor.


- inundarea în regim natural a tuturor incintelor agricole din Lunca Dunării (vezi Fig. 1.2. prezentata anterior),

- renaturarea unor incinte agricole combinat cu stocarea de apa în alte incinte agricole (vezi Fig. 1.3.).


- (8) Balta Geraiului,

- (9) Islaz - Moldoveni. Lucrari de regularizare in aval de

lacul de acumulare, pe lungimea de 3 km prin realizarea unui canal cu secŃiunea transversală trapezoidală, cu lăŃimea variabilă de 161,50 m în zona imediat în aval de nodul hidrotehnic. Pe restul lungimii lăŃimea va fi de 140 m. Regularizarea aval va putea tranzita debite de 3.480 mc/s cu asigurarea de până la 1%, iar debitele mai mari vor inunda zonele adiacente ale râului Olt.

Aceasta lucrare ,o data realizata, va rezolva disfunctionalitatile de pe teritorul comunei Islaz, respectiv riscul la inundatii, inclusiv zona de

- pe raza comunei se pot identifica câini fără stăpân care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. Cel mai apropiat adăpost special este în curs de amenajare în municipiul Turnu Măgurele unde va fi asigurată încadrarea cu personal sanitar veterinar şi se aplică un program de gestionare a câinilor fără stăpân, cu respectarea normelor legale.

- impactul activitatilor antropice asupra biodiversitatii şi sănătăŃii umane este determinat si de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităŃii care constituie zone insalubre, afectând nu numai estetica urbană şi sănătatea, dar fiind adevărate focare generatoare de boli.

RadiaŃii electromagnetice de tip hertzian sunt generate de antenele de tip GSM. Nu au fost înregistrate reclamaŃii referitoare la influenŃa funcŃionării acestora asupra factorului uman din vecinătate.

8. PEISAJUL Pădurile ocupă o suprafata de teren

de 1439,05 ha (15,44 %), numai în extravilanul comunei, în Lunca Dunării şi Lunca Oltului.

Comuna se situează în zona de complexitate mare de resurse naturale. Lunca Dunării, inclusiv confluenŃa cu râul Olt, este zona protejată cu rezervaŃii şi monumente ale naturii (punctul 13.2 al Legii nr. 5 /2000), fiind de interes pentru conservarea patrimoniului natural aflate pe teritoriul comunei Islaz, situl de importanŃă comunitară Cod ROSCI 0044 Corabia – Turnu Măgurele, aria de protecŃie avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre şi rezervaŃia naturală Ostrovul Mare care au fost prezentate anterior la


10. Paduri : 0,0 Ha (0,0%).

11. Terenuri neproductive: 4,49 ha (0,86%) din care:


TOTAL intravilan existent: 524,08 ha (100%) din care:


inundabilitate ce degradeaza periodic DN 54 (de pe teritoriul municipiului Turnu Magurele) ingreunand accesul in zona si a riscului poluarilor accidentale, amonte de localitate, pe raul Olt.

- Amenajarea unui iaz piscicol in zona de S a localitatii Islaz , pe malul fluviului Dunare, cu interdictie de construire pana la elaborare PUZ.

10. Paduri: 0,0 Ha (0,0%). 11. Terenuri neproductive: 0,0 Ha (0,0%).

TOTAL intravilan propus: 528,84 ha (100%) din care:

- sat Islaz: 403,00 ha, -sat Moldoveni : 124,55 ha, - trupuri : 1,29 ha

paragraful 2.5.


Comuna beneficiază de spaŃii verzi şi de agrement:

- satul Islaz:

- 2 parcuri cu suprafeŃe de 3 467 mp si 3 108 mp


- satul Moldoveni:



SpaŃiile de recreere şi sport totalizează o suprafaŃă de 3,18 ha şi reprezintă circa 5,42 mp din totalul locuitor comunei, sub valoarea de 20 mp/locuitor recomandată pentru data de 31.12.2010.

Caracteristica peisajului şi factorii care influenteaza pitorescul natural au fost prezentati pe larg in capitolul 2.9.

*„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG si a fost prezentata pe larg in capitolul

2 a Raportului de mediu. In Tabelul 3.1. coloana 3este prezentata concis „alternativa zero”- evolutia fara implementarea PUG.

BilanŃul teritorial al comunei care cuprinde repartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃe, incluzand terenurile intravilan si extravilan, a fost prezintat în Tabelul 2.3.1.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutatiile de suprafete intre zonele functionale, conform studiu topografic. BilanŃul teritorial propus pentru comuna cuprinde noua repartiŃe a terenurilor pe categorii de folosinŃe din Tabelul 3.2.

Totalul suprafeŃelor din intravilan cuprinde atât suprafeŃele din intravilanul satelor cât şi suprafeŃele din intravilanul trupurilor existente şi propuse. Intravilanul existent al comunei, care cuprinde în prezent 2 sate şi 9 trupuri, a fost prezentat în Tabelul 2.3.2. Suprafata totala a intravilanului (curti-constructii si strazi) a celor 2 asezari si trupurile apartinatoare este de 524,08 ha, deci 5,62 % din totalul suprafetei comunei. Aspectele caracteristice ale principalelor zone functionale din teritoriul intravilan existent au fost prezentate în Tabelul 2.3.3.


Aspectele caracteristice ale principalelor zone functionale din teritoriul intravilan propus se pot urmări în Tabelul 3.3.

Tabel 3.2. Bilantul teritorial propus al folosinŃei suprafeŃelor din teritoriul administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINTA [ha] AGRICOL = 5 572,34 NEAGRICOL = 3 746,30

Teritoriul ad-strativ al unitatii de

baza arabil fanete pasuni vii paduri ape drumuri curti-

constructii neproductiv

Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80

intravilan 0,00 - 0,00 0,00 0,00 0,05 63,86 464,93 0,00 528,84 total 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,25 228,47 464,93 343,60 9318,64

% 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100

Tabel 3.3. Bilantul teritorial al folosinŃei suprafeŃelor din intravilanul propus


ZONE FUNCTIONALE Satul Islaz Satul

Moldoveni Trupuri izolate

TOTAL Pondere [%] din

total intravilan

1 Locuinte si functiuni complementare

323,75 108,16 0,00 431,91 81,67

2 Unitati industriale si depozite

6,55 0,00 0,00 6,55 1,24

3 Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4 Institutii si servicii de

interes public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26

5 Căi de comunicatii si transport rutiere

51,34 12,52 0,00 63,86 12,08

6 Spatii verzi, sport, agrement, protectie

3,06 0,54 0,00 3,60 0,68

7 Zona echipare tehnico-edilitară

0,00 0,08 0,58 0,66 0,12

8 Gospodarie comunala, cimitire

8,16 2,11 0,00 10,27 1,94

9 DestinaŃie specială (turism)

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

10 Ape 0,05 0,00 0,00 0,05 0,01 11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 12 Teren neproductiv 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 13 TOTAL INTRAVILAN

EXISTENT 403,00 124,55 1,29 528,84 100,00

Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit si o mica zona de servicii. Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit s-a facut in 2 scopuri- regularizarea intravilanului pe limite de proprietati actiune ce a dus la mici diferente


si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta fara sa se propuna noi zone care trebuiau rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice.

Ca functiuni propuse pentru o crestere economica necesara a localitatii s-a propus o zona turistica si un iaz piscicol in zona de sud a localitatii Islaz, pe malul fluviului Dunare cu interdictie de construire pana la elaborare PUZ.

Pentru a completa infrastructura tehnica s-au propus mai multe trupuri in extravilan necesare pentru a finaliza proiectul de racordare la apa si demararea proiectului de canalizare prin propunerea unei statii de epurare.

Zone protejate, zone de protecŃie, zone sensibile, Zona protejată poate fi o zonă naturală protejată - care cuprinde valori de patrimoniu natural, specii

rare de plante sau animale, formaŃiuni geologice rare sau forme de relief deosebite - sau zonă construită protejată - care cuprinde o suprafaŃă de teren cu o anume densitate de construcŃii de interes, fie că acestea se află subteran, cum este cazul cu rezervaŃia sau situl arheologic, sau vizibile la suprafaŃa solului, cum sunt centrul istoric sau zona istorică a unor localităŃi, ansamblul urban. Delimitarea zonei protejate se face de către Consiliul Local şi urmăreşte păstrarea acesteia cât mai mult şi cât mai bine posibil, controlul intervenŃiilor de orice fel - defrişări, distrugeri, reparaŃii, modificări, demolări, construcŃii noi, săpături care să afecteze subsolul, etc. - şi punerea în valoare a zonei protejate pentru înbunătăŃirea calităŃii mediului şi a vieŃii locuitorilor pentru turism nedistructiv.

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului precizează că folosinŃa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenŃiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricŃii precum şi suprafeŃele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor.

Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecŃie pe suprafata ce constituie obiectul PUG au fost identificate:

- zonele rezidenŃiale. DistanŃele între amplasamentele zonei de locuinte ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 (vezi Anexa 2), care stabileşte distanŃele minime de protecŃie sanitară. In zona ce a generat PUG sunt reglementate:

- staŃia de epurare – 300 m,

- cimitire – 50 m.

In zona ce a generat PUG suprafata împădurita este de 0,00 ha (0,00 %), situaŃie care rămâne neschimbată.

Zona spatii verzi (plantate), sport, agrement, protectie este la acest moment 3,18 ha, ceea ce reprezinta 0,61 % din suprafaŃa de intravilan. Prin implementarea PUG zona spatii verzi, sport, agrement, protectie se va extinde la 3,60 ha, reprezentând un procent de 0,68 % din suprafaŃa de intravilan, adică 6,14 m2/locuitor. Conform OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecŃia mediului autorităŃile administraŃiei publice locale au obligaŃia de a asigura din terenul intravilan o suprafaŃă de spaŃiu verde de:

- minim 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010,

- minim 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013.

- zonele destinate pentru protecŃia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ariile protejate - prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de

mediu.


Pe teritoriul administrativ exista siturile Natura 2000:

- aria de inters comunitar ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele care se întinde pe o suprafaŃă de 38 % şi include si rezervaŃia naturală Ostrovul Mare.

Din suprafaŃa PUG existentă situl ocupă colŃul de sud-est al satului Islaz în care se află suprafeŃe din categoria funcŃională curŃi – construcŃii şi drumuri.

Prin implementarea PUG propus situl va ocupa colŃul de sud-est al satului Islaz în care se află suprafeŃe din categoria funcŃională curŃi – construcŃii şi drumuri, la care se adaugă:

- în Lunca Dunării:

- ponton,

- în Lunca Oltului:

- iaz piscicol,

- dig şi lac de acumulare pentru „Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre. C.H.E ISLAZ”.

- regularizare aval de acumulare a râului Olt până la confluenŃa cu Dunărea.

- conducta de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staŃiei de epurare a satului Islaz.

- devierea DN 54.

- aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre, care se întinde pe o suprafaŃă de 99 % şi include rezervaŃia naturală Ostrovul Mare si se suprapune cu zonele functionale existente şi propuse ale PUG.

Prin implementarea PUG peste POSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre se suprapun:

- toate celelalte obiective din cadrul sitului ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele,

- instalaŃiile de alimentare cu apă pentru cele două sate: puŃuri, aducŃiuni, gospodării de apă, reŃele de distribuŃie,

- instalaŃiile sistemului de canalizare pentru cele două sate: colectoare, staŃie de pompare, staŃie de epurare, conducte de evacuare şi guri de vărsare a efluenŃilor celor două staŃii de epurare.

- extinderea zonei de locuinŃe,

- constructiile existente pentru care se propun lucrările de întreŃinere, consolidare şi modernizare,

- drumurilor, podurile şi podeŃele, pentru care se propun lucrări de extindere, întreŃinere şi modernizare

- spatiile in care se desfasoara activităŃi sportive, culturale şi educative.

Comuna se învecinează cu:

- aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, care include Lacul Izbiceni din judeŃul Olt, declarat prin HG nr. 2 151/2004 ca arie de protecŃie specială avifaunistică Izbiceni. Comuna Islaz se află la circa 1 km aval de acest sit.

- zonele umede. Pe teritoriul administrativ se află :

- lunca Dunării,

- lunca Oltului

- balta “Dunarica”, cu o suprafata de 10 ha, aflata in sudul localitatii Islaz,

- balta “Galdau”, situata la confluenta dintre Olt si Dunare, in suprafata de 5 ha,


- balta “Gerai” aflata in sud-vestul localitatii Islaz, in Lunca Dunarii,

- corpuri de apă, parte din acestea fiind nepermanente, care se alimentează din precipitatii şi din freaticul de mică adâncime prin izvoare de coastă, la limita teraselor din lunca Dunării şi lunca Oltului şi paralel cu aceastea,



Posibile candidate ca situri Ramsar sunt siturile ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

- rezervaŃii naturale. RezervaŃia naturală Ostrovul Mare ocupă o suprafaŃă de 140 ha.

- Pe teritoriul comunei nu se află monumente ale naturii, parcuri naŃionale, parcuri naturale sau rezervaŃii ale biosferei.

Conform Legii Mediului aprobată prin OUG nr. 195/2005 cu modificări pentru conservarea biodiversităŃii şi arii naturale protejate se prevăd următoarele:

- La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluŃiilor tehnice de menŃinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcŃiilor ecosistemelor şi de protecŃie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiŃiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până la îndeplinirea acestora;

- DeŃinătorii cu orice titlu de suprafeŃe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaŃia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

- Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie; Mentionam ca este in curs de avizare Planul de management al Rezervatiei Naturale Ostrovul Mare inaintat de Asociatia Echilibru Bucuresti. Administratia locala va trebui sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG care se suprapun cu aria protejata, avizul custodelui prin care se vor impune obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

- În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora conform OU 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 sunt interzise activitatile care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ; in situatii in careaceste activitati implementate prin planuri si programe trebuie totusi realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite avizul de mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a a retelei Natura 2000.

In cazul PUG, avand in vedere ca proiectele propuse (alimentare cu apa, realizare sistem de canalizare, statie de epurare, amenajari hidrotehnice) sunt de interes public major si asigura sanatatea si siguranta publica, efectul acestora este nesemnificativ daca se vor lua masurile compensatori ce se vor regasi in capitolul 8 al Raportului de mediu, astfel ca autoritatea competenta poate emite avizul de mediu, urmand ca ulterior, cand se vor cunoaste solutiile tehnice de realizare ale acesor proiecte sa se realizeze obigatoriu evaluarea adecvata a acestora.

- Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicŃiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, sunt interzise:

a. distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcŃiile,


împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate;

b. aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;

c. abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există;

d. accesul pe suprafaŃa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanŃi fosili;

e. exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naŃionale, rezervaŃiile naturale, rezervaŃiile ştiinŃifice, monumentele naturii şi din zonele de conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile naturale în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de management şi regulamentele acestora.

- Pentru orice proiect finanŃat din fonduri comunitare este necesară obŃinerea avizului Natura 2000. CompetenŃele şi procedura de emitere a avizului Natura 2000 se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităŃii publice centrale pentru protecŃia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanŃe de urgenŃă.

- Orice activitate de cultivare sau testare a plantelor superioare modificate genetic în ariile naturale protejate, legal constituite, precum şi la o distanŃă mai mică de 15 km faŃa de limita acestora, este strict interzisă.

- zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate de Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicării ingrasamintelor pe terenurile agricole.

Luncile Dunării şi Oltului constituie zone expuse poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

In zona ce a generat PUG a funcŃionat o fermă de creştere a animalelor, în prezent dezafectată.

În extremitatea sud-estică a suprafatei ce constituie obiectul PUG se propune a se amenaja un iaz piscicol în Lunca Dunării.

Memoriul General nu prevede măsuri pentru gestionarea reziduurilor zootehnice care provin din gospodăriile sătenilor care sunt importante surse de nitraŃi, de aceea in Raportul de mediu am propus solutia de compostare locala a deseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, cât mai departe de zona locuibila (asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale (in cazul curtilor mari).

- zonele de amplasare a surselor de apă. Conform Ordinului MSP nr. 1 028/2004 fântânile trebuie să fie protejate de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea. CondiŃiile de funcŃionare a alimentării cu apă din fântâni care exploatează stratul freatic de mică adâncime sunt:

- adâncimea stratului acvifer să fie mai mare de 4 m;

- pereŃii fântânii să fi fost construiŃi din material rezistent şi impermeabil - ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton, şi să aibe ghizduri, de asemenea din materiale rezistente şi impermeabile; articularea cu pereŃii fântânii să fie etanşă;

- fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaŃiilor atmosferice;


- modul de scoatere a apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă;

- în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de protecŃie, amenajat în pantă, cimentat sau pavat;

- dezinfecŃia fântânii se face cu substanŃe clorigene sau orice altă substanŃă dezinfectantă care are aviz sanitar de folosire în acest scop;

- calitatea apei din fântâni este reglementată de Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune sa fie amplasate:

- în satul Islaz:

- 4 puturi pentru captarea apei subterane din stratele de FrăŃeşti forate, având qexp ≈ 2,5 l/s, situate la adâncimi de circa 40 m. Aceste puŃuri vor fi executate pe terenuri situate în vestul satului Islaz, fiecare urmând a fi dotată cu:

- pompe hidraulice,

- conductă de refulare până la cabina puŃului, De 90 mm, p = 6 barr, L=35 m,

- armături;

- instalaŃie de dezinfecŃie cu hipoclorit de sodiu la puŃul P1,

- conducta de aductiune L = 830 m ;

- staŃie de pompare şi rezervoare de înmagazinare 2 * 200 mc, în construcŃie betonată şi cilindrică; caracteristicile grupurilor de pompare Q = 26 l/s (1 600 l/min), h = 30 mCA, Dn aspiraŃie/refulare 125/100, P = 2 * 7,5 kW;

- reŃele de distribuŃie a apei potabile L = 40 700 m, p = 6 barr, care vor urmări trama stradală şi vor fi prevăzute cu 141 cişmele stradale şi 5 hidranŃi de incendiu;

- rezerva intangibilă în caz de incendiu de 100 m3 (10 l/s * 3 ore ).

- în satul Moldoveni:

- 2 puturi pentru captarea apei subterane din stratele de FrăŃeşti forate, având qexp ≈ 2,5 l/s, situate la adâncimi de circa 40 m.



- staŃie de pompare şi rezervor de înmagazinare de 100 mc, în construcŃie betonată şi cilindrică; caracteristicile grupurilor de pompare Q = 12 l/s (720 l/min), h = 25 mCA, P = 2 * 3 kW. Gospodăria de apă, pe lângă rezervor şi staŃia de pompare, va fi amplasată în vecinătatea puŃului P2

- reŃele de distribuŃie a apei potabile L = 12 600 m, p = 6 barr, care vor urmări trama stradală şi vor fi prevăzute cu prevăzute cu 46 cişmele stradale şi 3 hidranŃi de incendiu.

Necesarul de apă mediu zilnic maxim zilnic şi maxim orar pentru cele două localităŃi este: Tabel 3.5.

Qzi med Qzi max. Qo max. Sat [m3/zi] [l/s] [m3/zi] [l/s] [m3/h] [l/s]

Islaz 618,6 7,15 791 9,15 86,12 23,9 Moldoveni 131,15 1,52 168,46 1,95 31,10 8,63


HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonele de protecŃie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricŃie şi perimetrul de protecŃie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcŃiune a captărilor, construcŃiilor şi instalaŃiilor respective. HG 930/2005 reglementează dimensiunile acestor zone şi măsurile referitoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaŃiile şi lucrările de construcŃii – montaj aferente sunt amplasate.

Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaŃiilor

Mărimea zonei de protecŃie sanitară cu regim sever pe foraje hidrogeologice se determină astfel încât să fie asigurat un timp de tranzit în subteran de 20 de zile pentru orice particule de apă presupuse contaminate care s-ar infiltra la limita acestei zone şi ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captărilor care exploatează acvifere freatice la care nu există suficiente date dimensiunile zonei de protecŃie sanitară cu regim sever vor fi de minim 50 m amonte, 20 m aval de captare şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captării, pe direcŃia de curgere a apelor subterane, în cazul forajelor şi drenurilor, iar în cazul captărilor de izvoare de minimum 50 m amonte şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captării.

Mărimea zonei de protecŃie cu regim de restricŃie se determină pentru un timp de tranzit în subteran de minim 50 de zile de la punctul de infiltrare până la locul captării.Dimensionarea perimetrului de protecŃie hidrogeologică se face pentru captările de izvoare, pentru drenuri şi pentru forajele la freatic având în vedere aria de regenerare a resurselor de apă exploatate.

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiŃiile de izolare a stratului captat faŃă de suprafaŃa ternului şi faŃă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecŃie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziŃia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecŃie hidrogeologică.

Dimensionarea zonei de protecŃie sanitară cu regim sever pentru staŃii de pompare, instalaŃii de îmbunătăŃire a calităŃii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reŃele de distribuŃie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică este prezentată în Tabelul 3.6.

Tabel 3.6.

DistanŃa [m] Amplasarea lucrărilor de construcŃii-montaj HG 930/2005

- staŃii de pompare, faŃă de zidurile exterioare ale clădirilor 10 - instalaŃii de tratare, faŃă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - rezervoare îngropate, faŃă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - aducŃiuni, faŃă de generatoarele exterioare ale acestora 10 - alte conducte din reŃele de distribuŃie 3 - intersecŃii cu alte conducte, prin poziŃionarea deasupra a conductei de apă 0,4 pe verticală

În zonele de traversare a conductelor de canalizare, aducŃiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecŃie.

În cazul în care reŃelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puŃin de 3 m de acestea, reŃeaua de apă potabilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiŃia de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea îngheŃului.


Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile are ca obiectiv protecŃia sănătăŃii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităŃii ei de apă curată şi sanogenă (vezi Anexa 3).

- zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă se datorează evacuărilor de ape neepurate/insuficient epurate şi apelor meteorice impurificate care determină încadrarea apelor de suprafaŃă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Conform Legii Apelor izvoarele cu curgere semipermanentă ale căror lungime de albie sunt mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaŃa de 10 km2 aparŃin deŃinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanŃă cu condiŃiile generale de folosire a apei din bazin.

În anul 2008 apa râului Olt, emisarul viitoarelor staŃii de epurare, s-a încadrat la p.h. Islaz, în următoarele clase de calitate:

- clasa II de calitate la indicatorii fizico-chimici,

- clasa II de calitate biologic, la indicatorii biologici – fitoplancton şi macrozoobentos.

Pentru obiectivele PUG, pentru protecŃia resurselor de apă, legislaŃia în vigoare interzice:

- punerea în funcŃiune de obiective noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcŃiune de noi ansambluri de locuinŃe, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcŃiune a reŃelelor de canalizare şi a instalaŃiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaŃia de gospodărire a apelor;

- realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reŃelelor de canalizare şi a instalaŃiilor de epurare necesare.

Pentru apele uzate care sunt evacuate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 4.

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune a fi amplasate:

- instalaŃii de colectare ape menajere, care vor fi alcătuite din:

- reŃele de colectare având colectoare Dn 250 * 7,3 mm. si Dn 315 * 9,2 mm,

- conducte de deversare din PVC SN8, Dn.400 mm în raul Olt, deasupra nivelului maxim de asigurare de 5% prevăzută cu clapetă unisens pentru evitarea inundării staŃiilor de epurare în perioadele de ape mari,

- cămin pentru gura de vărsare din beton, malul fiind pereat de-o parte si alta a acestuia

- staŃieide epurare care va avea o capacitate de prelucrare de 1 000 m3/zi.

- santuri pereiate/dalate/înierbate pe ambele părŃi ale drumurilor si podete la intersectiile de drumuri pentru scurgerea si evacuarea apelor meteorice cu evacuare în canalele de desecare din lunca Oltului,

Memoriul General ia în calcul două variante:

1. realizarea unei staŃii de epurare mecano-biologică compusă din:

- treaptă de epurare mecanică cu instalaŃie de sitare,

- treaptă de epurare biologică,

- treaptă pentru tratarea nămolului cu instalaŃie de deshidratare şi polielectroliŃi,


- dezinfecŃie apă epurată cu instalaŃie de raze UV,

- staŃie de măsură parametrii de apă epurată,

- modul de comandă şi automatizare staŃei de epurare,

- conductă evacuare efluent şi gură de vărsare;

2. realizarea unei staŃii compacte de epurare mecano-chimică-biologică compusă din:

- treaptă de epurare mecanică,


- treaptă de epurare chimică,

- unitate de deshidratare nămol,



- conductă evacuare efluent şi gură de vărsare.

- valorile-limită de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul Anexei 5;

- zonele de amplasare a lucrărilor hidrotehnice.

În cadrul comunei se află corpuri, cursuri de apă şi lucrări de apărare la inundaŃii, diguri şi taluzuri care au fost descrise la paragraful 2.1. Parte din acestea se află în cadrul suprafeŃei ce a generat PUG.

In anul 2006 luna iulie nivelul viiturii nu a depasit digurile dar s-a produs o bresa in dig la cca 780 m de la confluienta, disfunctionalitate ce a fost remediata.



- ponton,


- iaz piscicol,

- dig şi lac de acumulare pentru „Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre. C.H.E ISLAZ”. A fost propusă prin H.G nr. 1929/10.11.2004 la 3,5 km înainte de confluenŃa cu fluviul Dunărea;

Traseele digurilor au fost stabilite astfel încât să urmărească traseul natural al cursului râului Olt cu o distanŃă între axele coronamentelor de circa 450 m, fiind amplasate efectiv în lunca râului.

Lungimea totală a digurilor este de 12 204 m pe malul stâng şi de 11 452 m pe malul drept.


Principalele caracteristici ale lacului de acumulare vor fi: Tabel 3.7.

Caracteristici Lac de acumulare

Nivel normal de retenŃie NNR 30,75 mdMB SuprafaŃa lacului la NNR 469,36 ha Volum total la NNR 18,44 mil. mc


Volum util (între cotele 30,75 mdMB şi 28,75 mdMB) 8,53 mil. mc Cotă talveg în dreptul stăvilarului 19,75 mdMB Cotă creastă deversor 21,75 mdMB Cotă creastă stavilă 30,75 mdM

- regularizarea râului Olt aval de acumulare până la confluenŃa cu Dunărea.

Evacuarea apelor mari, a debitelor uzinate şi tranzitarea debitelor pentru pompaj din fluviul Dunărea, se face prin intermediul regularizării aval. Această regularizare aval cu lungimea de circa 3 km este un canal cu secŃiunea transversală trapezoidală, cu lăŃimea variabilă de 161,50 m în zona imediat în aval de nodul hidrotehnic. Pe restul lungimii lăŃimea va fi de 140 m.

Regularizarea aval va putea tranzita debite de 3.480 mc/s cu asigurarea de până la 1 %, iar debitele mai mari vor inunda zonele adiacente ale râului Olt.

Taluzele sunt prevăzute a fi realizate cu panta 1:2,5 şi vor fi protejate cu peree de beton cu grosimea 0,20 m, pe o lungime de circa 555 m.

Aceasta lucrare va rezolva disfunctionalitatile de pe teritorul comunei Islaz, respectiv riscul la inundatii, inclusiv zona de inundabilitate ce degradeaza periodic DN 54 (de pe teritoriul municipiului Turnu Magurele) ingreunand accesul in zona si a riscului poluarilor accidentale, amonte de localitate, pe râul Olt.

- conducta de evacuare şi gura de vărsare a efluentului staŃiei de epurare a satului Islaz. Amplasarea gurii de vărsare a efluentului staŃei de epurare în interiorul zonei de protecŃie a digului existent de apărare la inundaŃii produse de râul Olt. Pe malul râului Olt se va executa un cămin pentru gura de vărsare, malul fiind pereat de-o parte si alta a acestuia. Căminul va avea trei laturi din beton cu pereŃi de 20 cm şi o latură liberă pentru deversare. Conducta va fi prevăzută cu clapetă unisens pentru evitarea inundării staŃiei de epurare în perioadele de ape mari;

- supratraversarea râului Olt de DN 54 şi devierea circulaŃiei rutiere existente,

Legea Apelor instituie ca zonă de protecŃie zona adiacentă cursului de apă, inclusiv izvoarelor, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcŃiilor şi instalaŃiilor aferente în care se introduc interdicŃii sau restricŃii privind regimul construcŃiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcŃiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. În Anexa 6 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecŃie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor.

- zonele de amplasare a lucrărilor de imbunatatiri funciare existente, în funcŃiune sau în conservare. Este cazul sistemelor de desecare – drenaj şi a sistemelor de irigaŃii din lunca Oltului şi câmpia Caracalului de la amenajările Islaz – Moldoveni şi Terasa Corabia; nu sunt cunoscute lungimile acestor canale pe teritoriul administrativ al comunei. Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare instituie zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare care se regasesc in Anexa 7.

- zonele afectate de procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare. Apar pe cursurile fluviului Dunarea şi râului Olt şi în luncile acestora şi sunt legate de materialele aluvionare transportate de apele de şiroire de pe versantii care nu sunt acoperiŃi de vegetaŃie.

Extinderea intravilanului în zona cu versanŃi necesită păstrarea unei distante de protecŃie 50 - 80 m fata de versant, conform Memoriului General.

Pentru combaterea eroziunii PUG recomanda:

- terasarea versanŃilor şi sprijinirea acestora cu structuri specifice (gabioane, casoaie, ziduri de


sprijin de greutate sau pământ armat),

- metode agrotehnice - însamantari, plantari, inierbari şi împăduriri - care vor diminua procesele de eroziune şi de transport de material,

- regularizarea, captarea si dirijarea apelor meteorice spre colectorul de suprafata – râul Olt,

- pavarea drumurilor şi realizarea de rigole pentru scurgerea apelor meteorice, dalarea/înierbarea taluzurilor.

- zone afectate de inundatii. Conform Planului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor

periculoase, accidentelor la construcŃiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeŃului

Teleorman, ediŃia 2006 – 2009, obiectivele care se află în zone de risc la inundaŃii sunt:




Legea Apelor interzice amplasarea a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie.

Legea Apelor interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora dacă:

- nu s-a obŃinut acordul AN „Apele Române”,

- nu s-a obŃinut acordul riveranilor,

- nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor, în zona de luncă fiind mai multe izvoare.

PUG propune, alături de realizarea măsurilor prevăzute în Strategia nationala de management al riscului la inundatii şi Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare, următoarele lucrări specifice:

- Se vor lua masuri de expertizare a digurilor din zona si refacere in zonele degradate ,

- Se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate,

- Se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime,

- retele de canalizare pluviala pe tot teritoriul, de retinere a apelor pluviale si de intarziere a curgerii acestora.

- zone de protecŃie pentru infrastructura rutieră. Pentru siguranŃa circulaŃiei generale OrdonanŃa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevăd:

- echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaŃiei după caz prin marcaje, indicatoare şi semafoare;

- întreŃinerea operativă a calităŃii îmbrăcămintelor rutiere;

- asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaŃie.

Zonele de siguranŃă şi de protecŃie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaŃie şi prin documentaŃii de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Zonele de siguranŃă sunt situate pe părŃile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni:

- 1,5 m de la marginea exterioară a şanŃurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului,

- 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu,


- 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălŃime de până la 5,00 m inclusiv,

- 5,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălŃimea mai mare de 5,00 m.

Zonele de protecŃie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei de siguranŃă şi marginile drumului şi au următoarele dimensiuni:

- 22 m pentru drumurile naŃionale,

- 20 m pentru drumurile judeŃene,

- 18 m pentru drumurile comunale.

- zonele de protecŃie pentru infrastructura feroviara - nu este cazul.

- zone de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere. Memoriul General nu prevede noi amenajări sau reamenajarea lucrărilor de artă de pe arterele rutiere. Pentru lucrările existente zonele de siguranŃă şi de protecŃie sunt stabilite de OrdonanŃa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane.

Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăŃiri funciare este reglementat de Legea Apelor (vezi Anexa 6), respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/2006 (vezi Anexa 7).

Exploatarea balastului în albia râului se va face cu respectarea prevederilor din avizul de exploatare şi a pilierului de siguranŃă faŃă de poduri de 1,5 ... 2,0 km, faŃă de maluri – 10 m, fără a se depăşi cota de talveg a albiei.

- platformele neconforme de deşeuri. Conform HG nr. 349/2005 spaŃiile de depozitare din zona rurală se închid şi se reabilitează,

până la data de 16 iulie 2009, prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform "Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase", care face parte integrantă din procedura de încetare a activităŃii de depozitare.

Poluatorul are obligaŃia de a suporta costurile măsurilor de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate şi a ecosistemelor terestre, ce fac obiectul unui studiu de fezabilitate şi al unui proiect tehnic, elaborate după realizarea investigării şi evaluării poluării solului şi subsolului. Costurile măsurilor de refacere include şi costurile monitorizării de după refacere, care se suportă de administratorul terenului.

- siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI 2004 - prezentate anterior in Tabelul 2.4. pentru care se instituie zonele de protectie în funcŃie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport..

Zona de protecŃie din jurul unui monument este o porŃiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcŃii, plantaŃii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau înimediata vecinătate a monumentului. Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecŃie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice:

- 100 de metri în localităŃile urbane,

- 200 de metri în localităŃile rurale,

- 500 de metri în exteriorul localităŃilor.

Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcŃia propriu-zisă, şi


drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcŃii sau amenajări care formează ansamblul monumentului.

- zonele cu lucrări electrice – LEA. Pentru instalatiile electrice LEA 1 – 220 kV se instituie zonele de protectie şi distanŃe de siguranŃă prezentate in Anexa 2. PUG nu propune alte instalaŃii electrice.

- zonele infrastructura gaze naturale – nu este cazul .

- zonele cu infrastructura transport produse petroliere – nu este cazul comunei.

Efectele implementarii PUG asupra zonei de studiu, inclusiv asupra zonelor vulnerabile din vecinatate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu.

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, au fost introduse in Raportul de mediu, fiind

identificate si in cadrul sedintele grupului de lucru şi menŃionate in Procesul Verbal intocmit (vezi Anexa 1). În sinteză, au fost semnalate următoarele aspecte care trebuie sa se regaseasca in Raportul de mediu :

- mentionarea zonelor care fac parte din siturile Natura 2000,

- caracterul cumulat al efectelor generate de promovarea proiectelor,

- identifcarea, descrierea , evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului ale PUG in raport cu Alternativa 0,

- vulnerabilitatea teritoriului potential afectat datorata PUG,

- efectele potentiale asupra zonelor integrate in zonele cu satut de sit Natura 2000,

- dimensiunea si aria geografica a potentialelor efecte asupra populatiei,

- expunerea unei prognoze a starii mediului si a sanatatii populatiei ca efecte ale implementarii PUG,

- Raportul de mediu va respecta cerintele HG 1076/2004.

Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, inclusiv cele identificate si in cadrul sedinta grupului de lucru şi menŃionate in Procesul Verbal intocmit, au fost introduse in Raportul de mediu, la capitolele conforme cerintelor HG 1076/2004.

Recomandarile facute in cadrul grupului de lucru au fost luate in considerare Raportul de mediu, acesta raspunzand aspectelor relevate, in capitolul 2, pe facori de mediu, precum si in capitolul 3, Tabelul 3.1. in care au fost prezentate zonele existente in care, prin monitorizarea APM Teleorman au fost identificate zone cu impact semnificativ al activitatilor antropice.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004.

Raportul de mediu a fost structurat astfel incat:

- sa realizeze identificarea, descrierea si evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului;

- sa contina informatiile cerute de procedura HG 1076/2004;

- sa contina un rezumat netehnic;

- sa contina punctul de vedere al reprezentantilor institutiilor din grupul de lucru legate de zonele inundabile, cu risc de alunecari de teren, zone care necesita impaduriri, zone cu interdictii de


construire.

Pentru PUG-ul comunei Islaz sunt relevante urmatoarele aspecte :

Factorul de mediu AER: Comuna nu este o zona cu risc de poluare atmosferica, neînregistrându-se ca zona critică sau zona

fierbinte (definita ca zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, faŃă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu o serie de consecinŃe asupra sănătăŃii oamenilor).

Un impact negativ asupra atmosferei putem afirma ca este produs de depozitele de deseuri de tip menajer neconforme existente şi consta in disconfortul creat prin mirosurile dezagreabile rezultate ca urmare a fermentarii acestora, in mod special a acelora care sunt depozitate necontrolat.

Factorul de mediu Sol / Subsol Desi terenul ce face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Teleorman, neregasindu-se

aprecieri in documentatiile studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări, putem presupune ca degradarea solului in comună este produsă de:

- folosirea iraŃională a reziduurilor zootehnice.

- existenta unor depozite neconforme si depozitarea necontrolată a deşeurilor de tip menajer;

- inexistenta unor retele de canalizare care face posibila infiltrarea apelor uzate in sol, fenomen ce conduce la degradarea solului/subsolului;

- fenomenele naturale datorate asezarii geografice a comunei, care conduc la existenta unor zone cu risc natural:

- seceta,

- excesul de umiditate;

- tasarea terenului favorizata de prezenta depozitelor loessoide,

- curentii eolieni favorizati de existenŃa nisipurilor fine care produc eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaŃie şi favorizeaza depunerea eoliană a particulelor de praf şi nisip sub forma unor valuri de dune,

- inundaŃiile ;

- variaŃia nivelului freatic de mică adâncime care determină degradarea terenului prin baltiri ceea ce produce modificări în calitatea solului;

- procese aluvionare, innisipari colmatari,

Zone critice sub aspectul degradării solurilor:

- depozitele neconforme de reziduuri zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- depozitele neconforme de deşeuri menajere. Depozitarea deşeurilor s-a realizat pe platforme neamenajate corespunzător legislaŃiei în vigoare. Conform HG nr. 349/2005 spaŃiile de depozitare din zona rurală se închid şi se reabilitează, până la data de 16 iulie 2009.

- existenŃa unor zone din intravilan cu risc la inundatii, partea de SE a satului Islaz, Conform Planului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la construcŃiile

hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeŃului Teleorman, ediŃia 2006 – 2009, in care se afla

obiectivele:



- existenta unor zone supuse riscului la erodare: Partea SE a satului Islaz, fiind limitata de confluenta Oltului cu Dunarea, unde exista problema malului Dunarii, care este considerat inundabil si este supus unei puternice actiuni de erodare. In ultimii ani malul Dunarii a format o adevarata faleza, surpandu-se pe o adancime de cateva zeci de metri.

Factorul de mediu APA: Sursele potenŃiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaŃă cu diferiŃi poluanŃi pot fi:

- surse punctiforme - cota cea mai mare din potenŃialul de poluare în cazul acestora aparŃinand unităŃilor din domeniile gospodăriei comunale şi zootehniei, urmata apoi de agenŃii economici;

- surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă;

Deversările de ape uzate, neepurate reprezintă o sursă potenŃială de poluare a apelor de suprafaŃă contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Platformele de deşeuri menajere din comunei (neconforme), precum şi activitatile zootehnice reprezintă importante surse potenŃiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Planul prevede racordarea locuintelor/obiectivelor din zonele functionale prin înfiinŃarea sistemului de alimentare cu apa a comunei inclusiv in zonele functionale noi introduse in intravilanul comunei. Forajele si gospodaria comunala se vor afla chiar pe terenul ce constituie obiectul de analiza al PUG.

Evacuarea apelor uzate de tip menajer se va realiza intr-un sistem de retele de canalizare urmata de epurarea acestora in statie de epurare si/sau in bazine betonate etanse, vidanjabile. Aceasta solutie exclude ca sursele punctiforme apartinand locuintelor si unitatilor de gospodarie comunala sa reprezinte un potential de poluare semnificativ al raului Sâi sau a apelor freatice.

Realizarea de locuinte pe amplasamentul PUG cu colectarea deseurilor menajere in sistem individual, pentru fiecare locuinta in interiorul parcelei, in saci din polietilena, fiind ridicati ritmic de catre serviciul de salubritate si gestionarea ulterioara a deseurilor conform „Sistem integrat de management al deşeurilor în judeŃul Teleorman” - proiect la care comuna este parte va conduce la eliminarea surselor difuze de poluare a apelor de suprafata si subterane identificate in memoriul general al PUG ( prezenta depozitelor neconforme de deseuri pe terenul PUG);

În Anexa 6 la raportul de mediu sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecŃie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor.

Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei sunt precizate in HG 930/2005. Zonele de protecŃie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricŃie şi perimetrul de protecŃie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcŃiune a captărilor, construcŃiilor şi instalaŃiilor respective.



Dimensionarea zonei de protecŃie sanitară cu regim sever pentru staŃii de pompare, instalaŃii de îmbunătăŃire a calităŃii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reŃele de distribuŃie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică au fost prezentate în Tabelul 3.6. al Raportului de mediu.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane. Comuna nu este inregistrata ca Zona critica sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor

subterane.

Lunca Oltului constituie o zonă expusă poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

Platformele de deşeuri menajere, precum şi reziduurile zootehnice reprezintă importante surse potenŃiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

Se poate preciza ca zonele care prezinta riscuri la inundaŃii, aşa cum au fost prezentate in capitolul

2 al Raportului de mediu, precum si zonele protejate, si zonele de protecŃie care au fost enumerate mai anterir, constitue zone interzise construirii de locuinte sau alte obiective. Legea Apelor interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora dacă:




Pentru comuna nu au fost identificate probleme de mediu de catre APM Teleorman in Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2008.

Se poate concluziona insa ca deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de suprafaŃă are consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare.

Biodiversitate Presiunile antropice ce se exercita asupra biodiversitatii, pe langa fenomenele naturale (tornade,

inundatii, seceta, trăsnete, cutremure, e.t.c.), se datoreaza :

- activitatilor umane ce duc la distrugerea habitatelor populatiilor de flora si fauna salbatica,

- administrarea de ierbicide in vederea distrugerii vegetatiei, eliminand in felul acesta multe din speciile de flora salbatica (sunatoarea, musetelul, etc),

- arderea stufului din locurile cu exces de umiditate, duce la distrugerea habitatului la numeroase specii de animale,

- braconajul – se vaneaza noaptea, se aplica diverse metode interzise (capcane cu insecticide, electrice, explozibil, etc.);.

Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi menajere în interiorul sau la periferia localităŃilor constituie zone insalubre, afectând estetica urbană şi sănătatea, fiind adevărate focare generatoare de boli.

Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator în anul 2007 datorate poluarii aerului.


Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate este indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol asupra carora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este semnificativ.

Zona PUG se invecineaza si se suprapune cu ariile de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃă Olt – Dunăre ConfluenŃă Olt - Dunăre, de inters comunitar ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele care cuprind si Rezervatia naturala Ostrovul Mare.

Prin implementarea PUG propus situl ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele va ocupa colŃul de sud-est al satului Islaz în care se află suprafeŃe din categoria funcŃională curŃi – construcŃii şi drumuri, la care se adaugă:


- ponton,


- iaz piscicol,


- Traseele digurilor au fost stabilite astfel încât să urmărească traseul natural al cursului râului Olt cu o distanŃă între axele coronamentelor de circa 450 m, fiind amplasate efectiv în lunca râului.



- devierea DN 54.

Prin implementarea PUG cu POSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre se suprapun:

- obiectivele care se suprapun cu situl ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele, evidentiate mai sus,


- instalaŃiile sistemului de canalizare pentru cele două sate: colectoare, staŃie de pompare, staŃie de epurare sat Moldoveni, conducte de evacuare şi guri de vărsare a efluenŃilor celor două staŃii de epurare.



- drumurile, podurile şi podeŃele, pentru care se propun lucrări de extindere, întreŃinere şi modernizare

- spatiile in care se desfasoara activităŃi sportive, culturale şi educative,

Comuna se învecinează cu aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, care include Lacul Izbiceni din judeŃul Olt, declarat prin HG nr. 2 151/2004 ca arie de protecŃie specială avifaunistică Izbiceni. Comuna Islaz se află la circa 1 km aval de acest sit.

Zgomotul Nu au fost înregistrate reclamaŃii pentru depăşirea nivelului de zgomot. Ponderea cea mai mare în

zgomot o deŃine transportul rutier.

Actiunea de monitorizare a poluării sonore, desfăşurata de către AgenŃia de ProtecŃie a Mediului in principalele puncte de trafic din zonele similare zonei de amplasament a comunei a evidenŃiat incadrari ale nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009-1981.


5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUG sunt reprezentate

de angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu.

Obiectivele PUG includ obiectivele stabilite la nivel national, regional si local, care includ la randul lor obiectivele internationale si comunitare, si se refera la:

1. Respectarea reglementarilor cuprinse in Legislatia orizontala si anume: a. Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea

efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului:

a. evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private;

b. participarea publicului la luarea deciziei.

b. Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu :

- garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile publice si stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ;

- asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu in scopul atingerii celei mai largi posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice.


2. Calitatea aerului. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si

directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon):

- evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE;

- obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta informatie a fost pusa la dispozitia publicului;

- mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare.

Decizia 93/389/CEE si Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea si raportarea emisiilor de CO2 si alte gaze cu efect de sera:

- Obiectivul Deciziei este de a monitoriza si raporta emisiile de gaze cu efect de sera in vederea indeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conventia -cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice si de realizare de planuri si programe nationale si regionale in domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si pentru realizarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor climatice.

Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot,


pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător stabileşte următoarele:

- Pentru indicatorul dioxid de sulf Ordinul 592/2002:

- valoarea pragului de alertă - 500 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată timp de 3 ore consecutiv pentru întreaga zonă,

- valoarea limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane (350 µg/m3),

- valoarea limită pe 24 de ore pentru protecŃia sănătăŃii umane (125 µg/m3),

- valoarea limită pentru protecŃia vegetaŃiei pe an calendaristic şi iarnă (20 µg/m3);

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare începând cu data de 1.01.2010. aşa cum aceste valori se pot urmări în Tabelul 5.2.1.

Tabel 5.2.1.

ProtecŃia sănătăŃii umane ProtecŃia ecosistemelor Pragul superior de evaluare 75 µg/m3; a nu se depăşi de peste

3 ori într-un an calendaristic 12 µg/m3

Pragul inferior de evaluare 50 µg/m3; a nu se depăşi de peste 3 ori într-un an calendaristic

8 µg/m3

- Pentru indicatorii dioxid de azot şi oxizi de azot:



- valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane (40 µg/m3),

- valoarea limită pentru protecŃia vegetaŃiei pe an calendaristic (30 µg/m3),

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare începând cu data de 1.01.2010. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 5..2.2.

Tabel 5.2.2.

Valoare limită orară pentru protecŃia sănătăŃii umane

(NO2)

Valoare limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane

(NO2)

Valoare limită orară pentru protecŃia vegetaŃiei

(NOX) Pragul superior de evaluare

140 µg/m3; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic

32 µg/m3; 24 µg/m3;

Pragul inferior de evaluare


26 µg/m3; 19,5 µg/m3;

- Pentru indicatorul plumb:

- valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane (0,5 µg/m3),

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare (0,35 µg/m3) şi de prag inferior de evaluare (0,25 µg/m3) pentru orice investiŃie care se va face în zonă.

- Pentru indicatorul benzen:



- Pentru indicatorul monoxid de carbon:

- valoarea limită pentru protecŃia sănătăŃii umane (10 mg/m3) prin mediere la 8 ore,


- obligativitatea respectării valorii medii de prag superior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore (7 mg/m3) şi de valorii medii de prag inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore (5 mg/m3) pentru orice investiŃie care se va face în zonă.

- Pentru indicatorul ozon troposferic:

- pentru protecŃia sănătăŃii umane - 120 µg/mc, reprezentând valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore calculată din medii orare,

- pentru protecŃia vegetaŃiei - 6 000 µg/mc, reprezentând suma diferenŃelor dintre concentraŃiile orare ce depăşesc 80 µg/mc şi 80 µg/mc pe o perioadă dată, folosind valori pe 1 h măsurate zilnic între 8 a.m. şi 8 p.m în perioada 1 mai – 31 iulie ale anului,

- obligativitatea respectării valorilor de prag de alertă - 240 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată sau prognozată timp de 3 ore consecutiv şi de prag de informare - 180 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată.

- Pentru indicatorul pulberi în suspensie fracŃiunea PM10:

- valoarea pragului de alertă – nu este stabilită,

- valoarea limită zilnică pentru protecŃia sănătăŃii umane - 50 µg/m3. MenŃionăm că de la 1.01.2010 Ordinul 592/2002 stabileşte la 7 numărul de depăşiri admise,

- valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane - 40 µg/m3. Cu data de 1.01.2010 Ordinul 592/2002 stabileşte la 20 µg/m3 valoarea limită anuală pentru protecŃia sănătăŃii umane,

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare începând cu data de 1.01.2010. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 5.2.3.

Tabel 5.2.3.

Media pe 24 h Media anuală Pragul superior de evaluare 30 µg/m3; a nu se depăşi de peste 7 ori

într-un an calendaristic 14 µg/m3



10 µg/m3

STAS 12574/1987 - „Aer din zonele protejate” reglementează:

- Pentru indicatorul amoniac:

- concentraŃia maximă admisibilă pentru timp de mediere de 24 de ore - 0,100 mg/m3, - Pentru indicatorul pulberi sedimentabile :

- concentraŃia maximă admisibilă - 17 g/m2*lună, Implementarea PUG nu perturba calitatea aerului inconjurator, asigurarea energiei termice prin

solutia data in memoriul general neavand ca rezultat perturbarea starii factorului de mediu aer si implicit a efectelor asupra celorlalti factori de mediu.

PUG este elaborat cu respectarea programului de gestionare astfel incat concentratiile in aerul inconjurator pentru unul sau mai multi poluanti sa nu depaseasca valoarea limita stabilita de legislatia in vigoare.

3. Managementul deseurilor si substante chimice: a. Realizarea de depozite conforme noi stabilite prin Planul National de Gestionare a Deseurilor:

- Pana la 16.07.2010 cantitatea de biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta),


- Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor de tip municipal),

- Practicarea colectarii selective,

- Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la 16.07.2009, conform HG 349/2005 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiilor de transfer,

- Campanii de informare si constientizare / educare. b. Directiva privind gestionarea ambalajelor si deseurilor din ambalaje.

implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu : hartie, sticla, plastic, biodegradabile. Implementarea colectarii selective se preconizeaza sa fie aIordata pe trei perioade:

o 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;

o 2007 – 2017: extinderea colectarii selective la nivel national;

o 2017 – 2022: implementarea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

c. Directiva 2002/96/CE Parlamentului European si a Consiliului/2003 peivind deseurile provenite de la echipamente electrice si electronice (DEEE):

- Colectare o 4 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2008.

- Reutilizare, reciclare si valorificare

o cel putin 50% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2006;

o reutilizarea/reciclarea si valorificarea totala pana la 31.12.2008

d. Directiva privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 200/96/CE a Parlamentului European si Consiliului din 18 sept. 2000. Obiective:

- realizarea unui proiect pilot la nivel national, in cursul anului 2005, pentru identificarea agentilor economici care au capacitate de a desfasura activitati de colectare, depoluare, dezmembrare si tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU),

- constituirea unei retele la nivel national de colectare pana la 31.12.2006,

- cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii energetice a componentelor din VSU pentru atingerea obiectivului de 85 % pana la 31.12.2006,

- promovarea de solutii de reciclare pentru plastic, sticla, fluide cu exceptia uleiului uzat, provenit de la VSU,

- codificarea, marcarea si etichetarea componentelor din material plastic pana la data de 31.12.2006;

e. Directiva privind gestionarea uleiurilor uzate. Infiintarea de centre de colectare a uleiului uzat in statiile de distributie a carburantilor, precum si in incintele unitatilor care asigura service-ul auto. Continuarea activitatii de colectare si recuperare a uleiurilor uzate.

f. Directiva 2000/76/CE şi Planul de Implementare rezultat din semnarea Capitolului 22 - Mediu, au fost transpuse în legislaŃia românească prin HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată de HG nr. 268/2005.

Obiective ce trebuie atinse:


- definirea modalităŃilor de supraveghere şi control a crematoriilor existente, propuse pentru închidere;

- reglementarea funcŃionării crematoriilor pe perioada de tranziŃie;

- elaborarea criteriilor de selecŃie a instalaŃiilor de sterilizare pentru a asigura inertizarea completă a deşeurilor medicale periculoase tratate. Alternativa pentru inchiderea crematoriilor: sterilizare termica, incineratoarele existente autorizate si incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi ce se vor realiza pana la 31.12.2008;

- conformarea incineratoarelor industriale pana la 31.12.2006;

- prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului.

CerinŃe de implementare:

- urmărirea introducerii infrastructurii de colectare separată a deşeurilor în toate unităŃile sanitare;

- promovarea etapizată a procesului de sterilizare termică concomitent cu utilizarea capacităŃilor de incinerare autorizate existente, pentru eliminarea deşeurilor medicale periculoase în condiŃiile reducerii riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului.

g. Regulamentul privind supravegherea si controlul transportului deseurilor:

- supravegherea si controlul de catre autoritatea competenta (MMDD), pe baza notificarii a transporturilor de deseuri in vederea eliminarii si valorificarii;

- implementarea procedurii de supraveghere si control a transporturilor de deseuri in functia de categoria de deseuri. Regulamentul clasifica deseurile in trei categorii: deseuri de pe lista verde (deseuri nepericuloase), de pe lista galbena si de pe lista rosie (deseuri periculoase) si de destinatia a deseurilor - pentru eliminare sau valorificare;

- Romania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31.12.2015, pentru notificarea catre autoritatile competente a tuturor transporturilor catre Romania, de deseuri destinate valorificarii, listate in lista verde a Regulamentului 93/259/CEE si pana la 31.12.2011 a negociat si a obtinut posibilitatea de a ridica obiectii, prin autoritatile competenete, la transporturile catre Romania, pentru valorificare, a unor categorii de deseuri din lista galbena - anexa la regulament.

Prin implementarea PUG se realizeaza gestionarea deseurilor rezultate, atat pe perioada de executie cat si de functionare, comuna fiind beneficiarul unui proiect care a prevazut realizarea unui depozit ecologic la nivel de judet si a şase platforme de transfer în suprafaŃă de 20 m2, amenajate pentru amplasarea containerelor specializate pentru depozitarea provizorie si selectiva a desurilor - deseuri care vor preluate ulterior spre descarcare la depozitul autorizat prin contract de prestari servicii sau reciclate. Este vorba de ,,Sistem integrat de management al deşeurilor jud Teleorman “ - proiect la care comuna este parte - care va conduce la eliminarea surselor de poluare a solului/subsolului si apelor de suprafata si subterane.

4. Calitatea apei: a. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in

legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005.

Obiectivul Directivei:


- protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara).

Cerintele Directivei:

- Prevede colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentara);

- Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limita pentru implementarea Directivei variaza in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali.

Romania declara intregul sau teritoriu drept arie sensibila, acest aspect presupunand obligatia ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivalenti sa fie prevazute cu statii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta tertiara (HG 352/2005).

Principalele tinte ce trebuie atinse de Romania dupa aderarea la UE, asa cum s-au negociat in Tratatul de Aderare, sunt:

o Conformarea cu Directiva de Apa Uzata 91/271/EEC:

- Extinderea sistemelor de colectare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire:

- 61% pana la 31 Decembrie 2010;



- Extinderea statiilor de tratare a apei uzate la urmatoarele rate de acoperire:




Prin Legea 157/2005 pentru Ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana si a legislatiei nationale subsecvente:

- extinderea retelelor de canalizare si statie de epurare cu trapta secundara pana in 2015;

- in zonele lipsite de retele de canalizare toate constructiile noi sa fie proiectate cu bazine betonate etanse vidanjabile pentru colectarea apelor uzate.

Pentru zona PUG este obligatorie realizarea de retele de canalizare care vor prelua apele uzate de la locuintele si obiectivele industriale, comerciale, depozitare, ce se vor construi pana in 2015 si statii de epurare cu treapta secundara, pana in anul 2015; in zonele lipsite de retele de canalizare (in momentul de fata toata zona ce face obiectul PUG, iar dupa 2015 zonele neracordate) pentru colectarea apelor uzate se vor realiza bazine betonate etanse, vidanjabile.

b. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC Obiectivul Directivei:

- Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

- Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.

Transpunere:


- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile,

- Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002.


- Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru parametrii relevanti,

- Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite in Directiva,

- Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate consumului,

- Asigurarea ca toate masurile necesare de remediere sa fie luate pentru a se restabili calitatea apei care nu este corespunzatoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potential pentru sanatate,

- Asigurarea ca substantele sau materialele folosite la tratarea sau distributia apei destinate consumului uman nu vor diminua protectia sanatatii publice.

Romania nu se poate conforma prevederilor Directivei referitoare la apa curata si

sanogena, din cauza schemelor de tratare aplicate (care in majoritatea localitatilor urbane si/sau rurale nu sunt corespunzatoare calitatii sursei de alimentare cu apa), din cauza intreruperilor frecvente in furnizarea apei potabile, din cauza vechimii retelelor de distributie, care nu permit apa sigura la consumator, 24 ore din 24.

Domeniile si costurile necesare implementarii Directivei vor viza:

- Monitorizarea calitatii apei potabile in intreaga tara de catre Ministerul Sanatatii si producatorii si distribuitorii de apa potabila ; In prezent, evaluarea capacitatii de auto-monitorizarea a calitatii apei produse este redusa, fiind limitata la aproximativ 45% din totalul producatorilor ;

- Reabilitarea tehnologiilor de tratare;

- Reabilitarea retelelor de apa existente ;

- Schimbarea instalatiilor interioare.

Localitatile mici sunt lipsite in prezent de capacitatea de a proiecta, finanta si executa proiecte de investitii ample. Utilitatile care trebuie retehnologizate sunt complexe si multifunctionale si este necesara investitia simultana in statii de tratare, retele de distributie si statii de epurare, ceea ce va suprasolicita capacitatea de generare si utilizare a fondurilor la nivel local. Perioada de tranzitie obtinuta:

- pana la 31 decembrie 2010:

- pentru oxidabilitate pentru localitatile sub 10.000 locuitori;


- pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub 10.000 locuitori.

În comuna se desfăşoară investiŃia privind înfiinŃarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, prezentată la capitolul 3. Apa potabila se va incadra in indicatorii prevazuti de Legea nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002.

c. Directiva 76/464/CEE “Directivele fiice” referitoare la poluarea cauzata de anumite substante periculoase evacuate in mediul acvatic.

Transpunere:


- Legea apelor nr 107/107 art.35(2) modificata prin Legea nr. 310/2004; - HG 351/2005 modificata si completata de HG 783/2006 privind aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate,

- Ordinul nr. 44/2004 privind aprobarea regulementului pentru realizarea monitoringului calitatii apelor pentru substante prioritare/prioritar periculoase,

- Ordinul nr. 31/2005 manualul pentru modernizarea si dezvoltarea sistemelor de monitorizare integrata a apelor din Romania,

- Ordinul 245/2005 Metodologie de evaluare a riscului substantelor periculoase/prioritar periculoase din Listele I si II prin modelare matematica si metodologie de evaluare a acestor ape prin ecotoxicologice.


- eliminarea poluarii cu substante periculoase/substante prioritar periculoase in mediul acvatic/ecosisteme acvatice;

- controlul emisiilor de substante periculoase prin sistemul de autorizare,

- stabilirea listelor de substante periculoase:

- Lista I (lista neagra) continand familii si grupe de substante selectate pe baza toxicitatii, persistentei si bioacumularii,

- Lista II (lista Gri).

Obiectivul acestei Directive este reducerea poluarii cu substante din Lista II in toata Uniunea Europeana si eliminarea poluarii cu cele mai periculoase substante (prevazute pe Lista I a Directivei). Directiva aceasta este asimilata acum cu Directiva Cadru privind Apa, dar majoritatea prevederilor, cu exceptia Listei I si Listei II inlocuite de Lista de substante prioritare/prioritar periculoase, raman in vigoare pana in 2013.

Unitatile industriale care evacueaza ape uzate in resursele de apa receptoare sunt obligate sa isi monitorizeze efluentii (monitorizare proprie), sa tina un registru al rezultatelor automonitoringului, sa raporteze catre birourile autoritatilor locale pentru gospodarirea apelor informatiile referitoare la concentratia, cantitatea de ape uzate si tehnologia utilizata si sa accepte o monitorizare de verificare din partea autoritatilor de apa mentionate.

Unitatile industriale care evacueaza apa uzata in sistemele de canalizare sunt obligate sa negocieze conditiile si tehnologiile de pre-tratare, de evacuare, pretul apei uzate evacuate cu regia locala de apa sau cu administratorul retelei de canalizare.

d. Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Transpunere:

- Ordinul nr. 740/2001 pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole,

- Ordinul comun al MAPM si MAAP nr. 452/2001 si 105951/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionarea a Comisiei si a grupului de sprijin pentru aplicarea acestui plan,

- Ordinul MAPM nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor,

- HG 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole,

- Ordinul 1072/2003 privind aprobarea organizarii sistemului de monitorizare suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea poluarii cu nitrati proveniti din


surse agricole in apele subterane si de suprafata si pentru aprobarea Programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor din apele de suprafata si apele subterane,

- Ordinul nr. 241/2005 al ministrului mediului si gospodararii apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru aprobarea Listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a Listei localitatilor si bazinelo/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabil).


- reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

- prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

- rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice.

Fermele si complexele zootehnice existente au spatii de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide, dar in mare parte este necesara reabilitarea si reconstructia acestora; este necesara reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; de asemenea este necesara reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale.

Asa cum am mai aratat la capitolul 2 si 3 ale raportului de mediu pentru comuna nu se află în lista localităŃilor unde există zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi.

e. Directiva nr. 86/278/EC privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se folosesc namoluri de la statiile de epurare.

Transpunere:

- Ordin nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor,cand se folosesc namoluri de la statiile de epurare.


- valorificarea potentialului agrochimic al namolurilor de epurare, prevenirea si reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei, animalelor si omului, astfel incat sa se asigure utilizarea corecta a acestor namoluri.

Principalele cerinte ale Directivei:

- Elaborarea planurilor de imbunatatire a activitatii statiilor de epurare.

- Identificarea utilizatorului de namol si a suprafetelor agricole;

- Anuntarea autoritatii teritoriale de mediu si a utilizatorului de namol in cazul aparitiei unor poluanti in namol;

- Contactarea utilizatorului de namol pentru stabilirea posibilitatilor de utilizare a namolului;

- Obtinerea permisului de aplicare a namolului, permis eliberat de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului.

5. Zgomot. Directiva 2002/49/EC, transpusa in - HG 321/14.04.2005 – privind evaluarea şi managenentul zgomotului ambiental reactualizata si publicata in MO din 10 ianuarie 2008. Scopul acestei Directive este acela de a defini o abordare comuna pentru a evita, preveni sau reduce, cu prioritate, efectele daunatoare, inclusiv disconfortul, provocate de expunerea la zgomotul ambiental.

Comuna unde se implementeaza PUG nu intra in categoria zonelor urbane construite pe verticala, parcurilor si gradinilor publice sau zonelor linistite din aglomerari, zonelor linistite din spatiile deschise, din apropierea scolilor, spitalelor si altor cladiri si zone sensibile la zgomot. De


aceea obiectivele acestei directive nu sunt obligatorii in cazul PUG.

Obligatorie pentru PUG este respectarea si incadrarea in obiectivele legislatiei nationale.

Astfel, STAS 10 009 – 1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediu, diferenŃiate pe zone şi dotări funcŃionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecŃia mediului înconjurător. Prevederile standardului se aplică la:

- sistematizarea zonelor funcŃionale protejate din mediul urban – locuinŃe, dotări socio-culturale, zone de recreere, odihnă şi sport, zone de producŃie, zone de transporturi, etc,

- amplasarea de surse de zgomot în cadrul sau în vecinătatea zonelor urbane protejate,

- restructurări în zone urbane existente.

În capitolul 2 din STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului care mărgineşte partea carosabilă stabilite în funcŃie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului) care sunt prezentate în Tabelul 5.5.1.

Tabel 5.5.1.

Nivelul de zgomot echivalent Lech*)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

**) Nivelul de zgomot

de vârf L10

Nr. crt.

Tipul de stradă

(conf. STAS 10 144/1 – 1980) [dB(A)] [dB(A)] [dB(A)] 1. Strada de categoria tehnică

IV, de deservire locală 60 55 70

2. Strada de categoria tehnică III, de colectare

65 60 75

3. Strada de categoria tehnică II, de legătură

70 65 80

4. Strada de categoria tehnică I, magistrală

75…85***) 70…80***) 85…95***)

NotaŃiile din tabelul de mai sus au următoarele specificaŃii: *) Nivelul de zgomot se calculează diferenŃiat pentru perioadele de zi şi noapte, conform STAS 6161/1-1979. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunŃat caracter staŃionar. ***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obŃinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.

Pentru diferitele zone ale pasajelor rutiere subterane STAS 10 009-1998 prevede valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior conform Tabelului 5.5.2.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcŃionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul5.5.3

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot în interiorul zonelor funcŃionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul 5.5.4.

Tabel 5.5.2.

Tipul de stradă Nivelul de zgomot echivalent Lech*)



de vârf L10


Nr. crt.

(conf. STAS 10 144/1 – 1980) [dB(A)] [dB(A)] [dB(A)]

1. Peroane din staŃii de autobuz

Aceleaşi valori admisibile de pe străzile pe care sunt amplasate

2. PărŃi carosabile la pasaje cu lungimea de 200 m

- - 80

3. PărŃi carosabile la pasaje pe străzi de categoria tehnică III

- - 80

4. Pasaje pietonale - 60 -

Tabel 5.5.3.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat

[dB(A)] [dB(A)] 1. Parcuri, zone de recreere şi de odihnă 45 40 2. Incinte de şcoli, creşe, grădiniŃe, spaŃii de joacă

pentru copii 75 70

3. Stadioane, cinematografe, restaurante în aer liber 90 85 4. PieŃe, spaŃii comerciale, restaurante în aer liber 65 60 5. Incintă industrială 65 60 6. Parcaje auto 90 85 7. Parcaje auto cu staŃii service subterane 90 85 8. Zone feroviare 70 65 9. Aeroporturi 90 85

Tabel 5.5.4.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat

[dB(A)] [dB(A)] 1. Parcuri 60 55 2. Zone de recreere şi de odihnă 45 40 3. Incinte de şcoli, creşe, grădiniŃe, spaŃii de joacă

pentru copii 85 80

4. PieŃe, spaŃii comerciale, restaurante 70 65 5. Parcaje auto 90 85

STAS 10 009-1998 precizează că amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 2 m de faŃada clădirii de locuit la 1,5 m înaltime de sol, să nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot Cz 45. În timpul noptii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

Obiectivele de gospodarie comunala si servicii care se vor realiza dupa implementarea PUG vor trebui sa asigure conditiile din STAS 10 009/1988 care se refera la limitele nivelului de zgomot


la limita zonelor functionale.

Deoarece pentru realizarea lucrărilor propuse activitatea de transport a materialelor de constructii se va desfăşura în zonele locuite ale localitaŃilor este necesară respectarea programului de odihnă pentru intervalul orar 14 – 17. După caz punctele de lucru vor fi împrejmuite cu panouri care vor avea şi rol reflectorizant pentru zgomot, iar utilajele tehnologice vor acŃiona prin alternanŃă.

Realizarea drumurilor de acces şi platformelor de amplasare a echipamentelor din zona de gospodarie comunala, constructii tehnico-edilitare, se vor face pe timp de zi.

6. Protectia naturii si organisme modificate genetic. a. Directiva 18/2001/CE CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaŃă a organismelor modificate genetic - transpunerea prevederilor comunitare a fost realizată prin adoptarea Legii 214/2002 pentru aprobarea OrdonanŃa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obŃinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

Obiectivul acestei directive este reglementarea introducerii deliberate în mediu şi plasarea pe piaŃă a organismelor modificate genetic şi a produselor rezultate din acestea, astfel încât aceste activităŃi să se desfăşoare în deplină siguranŃă pentru sănătatea umană şi pentru mediu.

b. Directiva 86/609/CEE privind protecŃia animalelor folosite în scopuri ştiinŃifice sau în alte scopuri experimentale- Transpunerea Directivei in legislatia nationala s-a realizat prin Legea 471/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului 37/2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.

Scopul directivei îl constituie reglementarea utilizării animalelor în scop experimental sau în alte scopuri ştiinŃifice, astfel încât să se evite afectarea stabilirii şi funcŃionării pieŃei commune, în special prin dereglări ale concurenŃei sau bariere privind comerŃul.

Introducerea deliberată în mediu şi pe piaŃă a organismelor modificate genetic este reglementată prin Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000 privind regimul de obŃinere, testare, utilizare şi comercializare a O.M.G prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea.

Trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic este reglementată prin HG nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obŃinute din organisme modificate genetic.

Alte reglementări în domeniul biosecurităŃii:

- OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic,

- Ordin nr.1829/2007 pentru aprobarea Îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăŃii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaŃă a organismelor modificate genetic

- HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor ce conŃin aditivi şi arome modificate genetic, produse alimentare obŃinute din organisme modificate genetic,

- HG nr. 28/2006 privind transportul transfrontier al organismelor modificate genetic,

- Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităŃii, comercializarea seminŃelor şi a materialului săditor precum şi înregistrarea soiurilor de plante,

- Ordinul M.A.P.M nr. 684/2002 privind aprobarea componenŃei Comisiei pentru Securitatea Biologică şi a Regulamentului de Organizare şi FuncŃionare a acesteia,


- Ordinul MAPM nr. 462/2003 privind evidenŃa agenŃilor economici care cultivă plante modificate genetic,

- Ordinul nr. 923/2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaŃă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse,

- Ordinul nr. 606/2005 privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă,

- Ordinul nr. 1 295/2005 pentru aprobarea Formularului pentru prezentarea a rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaŃă,

- Ordinul nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic,

- Ordinul nr. 471/2006 pentru modificarea OM MAPDR nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic,

- Ordinul nr. 730/2006 pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificată genetic din Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.

Zona PUG se afla mentionata printre zonele unde s-au cultivat plante modificate genetic, APM Teleorman avand o evidenta anuala a modificarilor intervenite ulterior situatie de la un moment-dat.

7. Biodiversitate. ReŃea ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menŃinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor.

ReŃeaua Europeană de arii protejate NATURA 2000. ReŃea ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menŃinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor.

ReŃeaua ecologică de arii speciale de conservare are drept scop menŃinerea sau restaurarea stării de conservare favorabilă a anumitor specii si tipuri de habitate naturale in arealul lor.

Directivele UE si conventiile internationale transpuse in legislatia nationala:

- Directiva “Habitate” 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor (mediul definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice.

Situri de Interes Comunitar propuse prin listele nationale printr-un proces de selectie la nivel european devin Arii Speciale de Conservare.

ObligaŃiile României:

- Transpunerea Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice in legislatia nationala – transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

- Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat,

- Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – la data aderarii,

- Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii,

- Procesul Biogeografic (coordonat de Comisia Europeana si Centrul Topic Focal pentru Conservarea Biodiversitatii) – alcatuirea listei comunitare a Siturilor de Importanta Comunitara.

- Conventia de la Berna, 1979 - ConvenŃia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa.


- Directiva “Păsări”. Se vor proteja 181 specii de păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU 15 + 10) in special păsări migratoare.

- Conventia de la Bonn, 1979 - ConvenŃia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice,

- Acordul de la Haga, la 16 iunie 1995 privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice.

H.G. nr. 1 284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania a instituit regimul de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrata a retelei Natura 2000 .

Ordinul 1 964/2007 privind instituirea regimului de aria naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integrata a retelei Natura 2000 precizeaza Ariile Speciale de Protectie Avifaunistica (Special Protection Areas - SPA).


- Transpunerea Directivei „Pasari” (79/409/CEE) in legislatia nationala – realizat,

- Propunerea unei liste de specii pentru Amendarea Anexei I si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat,

- Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica – pana la data aderarii,

- Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana – la data aderarii,

- Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ – dupa desemnare si aderare. Permanent se va avea in vedere de APM si ARPM:

- Asigurarea unui sistem de protectie a siturilor si pregatirea planurilor de management relevante si a planurilor pentru evitarea poluarii sau deteriorarii ariilor naturale protejate posibil de a fi declarate ca APSA-uri sau a arealelor inconjuratoare.

- Instruirea si constientizarea publicului.

Siturile Natura 2000 si ariile protejate – au fost prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de mediu. Prin grija administratiei locale se va avea in vedere incadrarea ulterioara a ariilor de protecŃie avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre şi ROSCI0044 Corabia – Tn. Măgurele in planul de urbanism general; acest lucru se va realiza, prin intermediul proiectantului PUG, prin reprezentarea la scara pe planurile ce insotesc memoriul general pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea obiectivelor propuse.

8. Controlul poluarii industriale şi managementul riscului.

Directiva Consiliului 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii

Transpunere:

- Hotărârea de Guvern nr. 699/2003 (M.Of. nr. 489/08.07.2003) privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite activităŃi şi instalaŃii (modificată de Hotărârea de Guvern nr.

1902/04.11.2004 - M.Of. nr. 1102/25.11.2004 şi de Hotărârea de Guvern nr.

1339/27.09.2006 - M.Of. nr. 821/05.10.2006),


- Hotărârea de Guvern nr. 735/2006 (M.Of. nr. 521/16.06.2006) privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeŃelor vehiculelor

9. ProtecŃie Civilă. a. Decizia Consiliului 99/847/CE privind stabilirea Programului de acŃiune comunitar în domeniul

ProtecŃiei Civile amendată de Decizia 2005/12/CE. Stabileşte masurile tehnice si organizatorice, precum si de actiunile specifice planificate si realizate în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specific.

Transpunere:

- Legea nr. 481/2004 (M.Of. nr. 1094/24.11.2004) privind protecŃia civilă,

- Legea nr. 160/2000 (M.Of. nr. 486/05.10.2000) privind aprobarea OrdonanŃei Guvernului nr. 14/27.01.2000 pentru aderarea României la ConvenŃia internaŃională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptată la Londra la 30.11.1990,

- Hotărârea de Guvern nr. 222/1997 (M.Of. nr. 109/02.06.1997) privind organizarea şi conducerea acŃiunilor de evacuare în cadrul protecŃiei civile,

- Hotărârea de Guvern nr. 1 489/2004 (M.Of. nr. 884/28.09.2004) privind organizarea şi funcŃionarea Comitetului NaŃional pentru SituaŃii de UrgenŃă (modificată de Hotărârea de

Guvern nr. 386/22.03.2006 - M.Of. nr. 314/07.04.2006),

- Hotărârea de Guvern nr. 1 491/2004 (M.Of. nr. 885/28.09.2004) pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuŃiile, funcŃionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaŃii de urgenŃă,

- Hotărârea de Guvern nr. 2 288/2004 (M.Of. nr. 9/04.01.2005) pentru aprobarea repartizării principalelor funcŃii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaŃii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaŃiilor de urgenŃă,

- Ordinul MAI nr. 370/2004 (M.Of. nr. 960/20.10.2004) pentru aprobarea structurii cadru a Regulamentului privind organizarea şi funcŃionarea inspectoratelor judeŃene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaŃii de urgenŃă,

- Ordinul MAI nr. 1 474/2006 (M.Of. nr. 885/31.10.2006) pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităŃii de prevenire a situaŃiilor de urgenŃă,

- Ordinul MIRA nr. 217/2007 (M.Of. nr. 382/06.06.2007) privind modificarea Ordinului Ministrului AdministraŃiei şi Internelor nr. 1474/12.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităŃii de prevenire a situaŃiilor de urgenŃă,

- Ordinul MAI nr. 712/2005 (M.Of. nr. 599/12.07.2005) pentru aprobarea DispoziŃiilor generale privind instruirea salariaŃilor în domeniul situaŃiilor de urgenŃă (modificat de Ordinul MAI nr.

786/02.09.2005 - M.Of. nr. 844/19.09.2005),

- Ordinul MAI nr. 736/2005 (M.Of. nr. 671/27.07.2005) privind instituirea serviciului de permanenŃă la toate primăriile din zona de risc în caz de iminenŃă a producerii unor situaŃii de urgenŃă,

- Ordinul MAI nr. 886/2005 (M.Of. nr. 899/07.10.2005) pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naŃional integrat de înştiinŃare, avertizare şi alarmare a populaŃiei,

- Ordinul MAI nr. 1 184/2006 (M.Of. nr. 161/21.02.2006) pentru aprobarea Normelor privind


organizarea şi asigurarea activităŃii de evacuare în situaŃii de urgenŃă,

- Ordinul MAI nr. 1 259/2006 (M.Of. nr. 349/18.04.2006) pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităŃii de înştiinŃare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaŃii de protecŃie civilă,

- Hotărârea de Guvern nr. 762/16.07.2008 (M.Of. nr. 566/28.07.2008) pentru aprobarea Strategiei naŃionale de prevenire a situaŃiilor de urgenŃă

b. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundaŃii are ca termen de transpunere 26/11/2009.

Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că “Apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare”.

Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la InundaŃii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având printre obiectivele principale reducerea riscului la inundaŃii şi conservarea biodiversităŃii mediului acvatic.

Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente, flora şi fauna şi cursurile de apă. Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele, transportul sedimentelor, temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. În cazul producerii unor modificări ale acestor variabile faŃă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. Este motivul pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menŃinerea în timp şi spaŃiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă.

Îndiguirile cursurilor de apă pe sectoare lungi de râu au condus nu numai la reducerea biodiversităŃii mediului acvatic dar şi la dezatenuarea debitelor maxime.

“Mai mult spaŃiu pentru râuri” sunt cuvinte cheie, care ilustrează ideea politică ce domină în prezent vestul Europei, prin care se susŃine necesitatea redării râurilor a ceea ce “le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător viiturile, în locul încorsetării râurilor între diguri. Pentru realizarea acestui deziderat, în unele Ńări din vestulul Europei, statul achiziŃionează terenurile din lunca inundabilă, prin cumpărare sau prin compensare cu alte terenuri. Acest nou concept, “Mai mult spaŃiu pentru râuri”, presupune armonizarea cerinŃelor sociale şi economice precum alimentarea cu apă, apărarea împotriva inundaŃiilor şi altele cu cerinŃele ecologice. Pentru aceasta trebuie asigurată continuitatea râului şi a legăturii sale cu lunca inundabilă prin realizarea unor habitate (zone umede) pentru conservarea florei şi faunei acvatice, atenuarea viiturilor şi reŃinerea nutrienŃilor.

În acest mod râul poate să-şi manifeste mobilitatea şi să se adapteze la presiunile externe perturbatoare şi să-şi menŃină condiŃiile de autofuncŃionare.

În noul concept de amenajare, măsurile structurale se vor limita la cele absolut necesare şi anume:

- realizarea de lacuri de acumulare strategice în zonele de formare a viiturilor, în vederea asigurării cu apă a folosinŃelor şi reducerii riscului producerii unor inundaŃii; Pentru lacurile de acumulare situate pe cursurile de apă cu specii migratoare se vor realiza pasaje de trecere pentru biotă;

- realizarea de poldere cu inundare dirijată, pe sectoarele mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă, în vederea atenuării debitelor maxime ale viiturilor;

- realizarea de îndiguiri pe sectoare scurte de râu pentru apărarea împotriva inundaŃiilor a localităŃilor şi a unor obiective economico-sociale foarte importante;


- renaturarea râurilor şi crearea unor habitate adecvate pentru conservarea şi dezvoltarea florei şi faunei acvatice.

La nivel naŃional s-au elaborat:

- Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG nr. 1 854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor,

- Manulalul Prefectului pentru managementul situaŃiilor de urgenŃă în caz de inundaŃii - Manulalul Primarului pentru managementul situaŃiilor de urgenŃă în caz de inundaŃii

Tipuri de risc generatoare de situaŃii de urgenŃă:

- inundaŃii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheŃuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanŃi;

- inundaŃii provocate de accidente sau avarii la construcŃiile hidrotehnice;

- fenomene meteorologice periculoase: ploi torenŃiale, ninsori abundente, furtuni şi viscole, depuneri de gheaŃă, chiciură, polei, îngheŃuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă (hidrologică).

Prin gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale se înŃelege: identificarea şi monitorizarea, înştiinŃarea factorilor interesaŃi, avertizarea populaŃiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.

Sunt necesare luarea următoarelor măsuri:

- de prevenire şi de pregătire pentru intervenŃii;

- operative urgente de intervenŃie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;

- de intervenŃie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

- populaŃia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

- obiectivele sociale;

- capacităŃile productive (societăŃi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);

- barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

- căile de comunicaŃii rutiere, feroviare şi navale, reŃelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staŃiile de tratare şi de epurare, reŃelele de telecomunicaŃii şi altele;

- mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităŃilor şi altele).

Obligativitatea autoritatilor publice locale cu competente in domeniul protectiei mediului si protectiei civile:

- Sa coordoneze activitatile autoritatilor publice locale responsabile pentru implementarea prevederilor legislatiei in vigoare.

- Sa inventarieze unitatile economice.

- Sa elaboreze procedurile specifice in domeniul managementului riscului si controlului activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase.


- Sa urmareasca modul de respectare a termenelor de transmitere de catre agentii economici a: notificarilor (identificare substante periculoase, mod de stocare, cantitate si stare fizica, activitati existente, riscul prezumtiv), politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenta interna, informatiilor necesare elaborarii planurilor de urgenta externa, informatiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore si informarilor pentru public.

- Sa intocmeasca planuri de inspectie si sa urmareasca modul de realizare a inspectiilor.

- Sa intocmeasca programe de instruire, inclusiv prin exercitii de simulare a unui accident.

- Sa furnizeze informatiile necesare intocmirii registrului cu: unitati tip SEVESO II, cauzele producerii accidentelor majore si masurile preventive.

- Sa identifice, pe baza informatiilor primite de la titularul activitatii, obiectivele sau grupurile de obiective la care exista probabilitatea si posibilitatea producerii unui accident major.

- Sa aduca la cunostinta publicului, tinând cont de opiniile exprimate de acesta, informatii referitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificarile aduse obiectivelor existente si dezvoltarile in jurul obiectivelor existente.

- Sa interzica utilizarea sau punerea in functiune a oricarui obiectiv, a oricarei instalatii sau unitati de stocare, ori a oricarei parti din acestea, daca titularul activitatii nu a inaintat in termenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgenta interna, informatiile necesare intocmirii planului de urgenta externa sau alte informatii solicitate, dupa caz.

Obligativitatea altor autoritati publice locale:

- Autoritatea publica locala responsabila cu amenajarea teritoriului trebuie sa ia in considerare, in cazul politicilor de dezvoltare si amenajare a teritoriului, obiectivele de prevenire a accidentelor majore si de limitare a consecintelor acestora. Procedurile de punere in aplicare a acestor politici vor tine cont, pe de o parte, de necesitatea mentinerii unor distante adecvate intre obiectivele carora le sunt aplicabile prevederile HG 804/2007 si zonele rezidentiale, zonele de utilitate publica, zonele sensibile sau zonele protejate de interes natural deosebit si, pe de alta parte, in cazul unor obiective existente, de necesitatea unor masuri tehnice suplimentare incât riscurile pentru sanatatea populatiei sa nu creasca.

- Autoritatile publice locale responsabile cu amenajarea teritoriului efectueaza controale cu privire la: amplasarea noilor obiective, modificarile aduse obiectivelor existente, noile dezvoltari de tipul legaturii de transport, locatii frecventate de public si zone rezidentiale aflate in vecinatatea obiectivelor existente, care maresc riscul sau agraveaza consecintele unui accident major.

- Autoritatea pentru protectie civila urmareste in cazul producerii unui accident major: organizarea si conducerea activitatilor de pregatire, prevenire si protectie a populatiei, bunurilor materiale si a valorilor culturale; participarea cu forte si mijloace la actiunile de limitare si inlaturare a efectelor, luarea masurilor de interventie si remediere necesare, urgente, pe termen mediu sau lung, de catre titularul activitatii, verificarea si colectarea, prin inspectie, a informatiilor necesare pentru analizarea completa a aspectelor tehnice, organizatorice si manageriale ale accidentului major, imbunatatirea masurilor preventive viitoare ce se impun, de catre titularul activitatii, anuntarea autoritatilor similare din tarile vecine, in caz de producere a unui accident major cu posibile efecte transfrontiere.


- Autoritatile pentru mediu, protectie civila si de interne consulta si informeaza periodic celelalte autoritati cu atributii in domeniu: sanatate, industrie, munca si amenajare teritoriu.

Sintetizand, obiectivele de protectie a mediului relevante pentru PUG sunt de doua categorii: - obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naŃional, comunitar sau

internaŃional- prezentate anterior;

- obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere ce trebuie avute în vedere în procesul de planificare a acŃiunilor pentru protecŃia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităŃi antropice, sunt următoarele:

- îmbunătăŃirea condiŃiilor sociale şi de viaŃă ale populaŃiei;

- respectarea legislaŃiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităŃii apelor (apa de suprafaŃă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităŃii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraŃii;

- limitarea impactului negativ asupra biodiversităŃii, florei şi faunei;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic;

- protecŃia sănătăŃii umane;

- îmbunătăŃirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor;

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

- maximizarea utilizării materialelor existente.

Obiectivele specifice de mediu, relevante pentru PUG, derivate din obiectivele strategice sunt:

A. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol: Obiectivele prevazute de PUG au in vedere gestionarea deseurilor (colectare, transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- includerea într-o reŃea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de catre Serviciul de salubritate ce se va infiinta; gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;

- realizarea a 6 platforme de colectare deseuri menajere, fiecare in suprafata de 20 mp dotată cu platformă betonată unde se vor depozita temporar si deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate;

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope, uleiuri uzate) mai puŃin solicitate,

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la Mavrodin;

- pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare propunem realizarea un centru pentru


colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice ;

- gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statiile de epurare se va folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic ;

Utilizarea ca fertilizanŃi a nămolurilor de la staŃiile de epurare se va face cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004. ConcentraŃiile maxime admisibile de metale grele din nămolurile destinate pentru utilizarea în agricultură sunt prezentate în Tabelul 5.5.5.

- închiderea platformelor de deşeuri menajere existente şi ecologizarea zonelor;

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- infiinŃarea unei instalaŃii de colectare şi tratare a apelor uzate; Tabel 5.5.5.

Ordinul 756/1997 ConcentraŃia de alertă (PA) ConcentraŃia de intervenŃie (PI)

Valori normale

Soluri de folosinŃă sensibile

Soluri de folosinŃă mai

putin sensibila



putin sensibila

Element

[mg/kg s.u.]*) [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] Cadmiu 1 3 5 5 10 Cupru 20 100 250 200 500 Plumb 20 50 250 100 1 000 Fluor - 150 500 300 1 000 Mercur 0,1 1 4 2 10 Arsen 5 15 25 25 50 Sulfuri - 200 400 1 000 2 000 SulfaŃi - 2 000 5 000 10 000 50 000 Organoclorurate < 0,2 1 2 2 5 Triazină < 0,1 1 2 2 5 THP**) < 100 200 1 000 500 2 000

NOTĂ: A se citi: *) mg/kg de substanŃă uscată , **) Total Hidrocarburi din petrol



- infiinŃarea unei instalaŃii de colectare şi tratare a apelor uzate;

Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului:

- repunerea in functiune si extinderea sistemului de irigatii;

- recuperarea terenurilor degradate, consolidari de maluri si taluzuri, plantatii de zone verzi si impadurirea zonelor de coasta supuse eroziunii;

- lucrari de stabilizare a terenurilor prin terasari, consolidarea pantelor si impaduriri ;

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari, plantari, înierbari;

- amenajări silvice noi pe terenurile din lunca râului Olt;

- amenajarea de zone de agrement pe terenuri neproductive;


Pe perioada efectuării lucrărilor de investiŃie pentru realizarea obiectivelor PUG se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor prevăzute a se executa, dar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de mediu, vor avea prevazute o serie de masuri compensatorii pentru protecŃia solului şi subsolului.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana: - ÎmbunătăŃirea calităŃii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele uzate

in vederea epurarii ulterioare,

- ÎmbunătăŃirea calităŃii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de forare puŃuri; imbunătăŃirea calităŃii şi cantităŃii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

- Reducerea poluării cu nutrienŃi proveniŃi din activităŃile agricole - dezvoltarea activitatilor agricole cu asociatii si societati agricole care realizeaza fertilizarea controlat,

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata: - ÎmbunătăŃirea calităŃii şi a cantităŃii apelor uzate menajere prin colectarea apelor uzate prin

sistemul de canalizare şi tratarea in statii de epurare ce se vor realiza in comună; pana la realizarea acestuia si ulterior, acolo unde nu se se pot extinde se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre fosele septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor).

- Statiile de epurare vor fi realizate conform proiectului de executie. Se vor amplasa la o distanta de 300 m de ultima locuinta, pe teren neinundabil. Statiile se va alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si va avea post trafo propriu. Pentru functionare in caz de avarie se va monta o sursa alternativa de alimentare grup electrogen.

- Pentru apele meteorice se propune realizarea de santuri si rigole pe toata trama stradala ce vor fi deversate direct in emisar.

- Închiderea platformelor de deşeuri existente şi ecologizarea zonelor;

D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer: - Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera,

- Închiderea platformelor de deşeuri existente şi ecologizarea zonelor,

- Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeŃelor nude de teren care vor fixa solul eliminand erodarea si antrenarea pulberilor in aer.

- Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, ocupate de statia de epurare, de platformele de transfer pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului.

- Extinderea suprafeŃelor ocupate de spaŃiile verzi.

E. Biodiversitate: - Imbunatatirea calitatii apei potabile prin realizarea de surse de apa de adancime si sistem de

alimentare cu apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate,

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera,

- Împadurirea terenurilor din lunca râului Olt;

- Amenajarea versanŃilor şi plantări pentru stabilizarea terenurilor afectate;

- Plantatii de aliniament in lungul drumurilor pentru retinerea pulberilor dispersate;


- Plantarea perdelelor de protectie pentru platformele de transfer, statia de epurare, zona de captare si inmagazinare a apei potabile si pentru toate terenurile erodate si foarte slab productive.

Amplasamentul PUG se afla si în imediata apropiere a apei de suprafaŃă – fluviu Dunarea si raul Olt. Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie astfel stabilite încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaŃă, prin producerea de zgomot şi vibraŃii. Trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă subterană – trebuie asigurată respectarea condiŃiilor de protecŃie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeŃe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeŃe prea mari de teren.

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată printr-un sistem de şanŃuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de descărcare.

Zona PUG se afla in vecinatatea imediata si suprapusa partial cu situri Natura 2000.

Efecte potenŃiale asupra biodiverstatii pe perioada de construcŃie a obiectivelor din vecinatate sau suprapuse peste situri ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin apariŃia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri).

Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuŃie, datorită activităŃii utilajelor de construcŃii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. PUG nu conduce la alterarea speciilor şi populaŃiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate daca se vor lua masurile compensatorii ce se vor regasi in capitolul 8 al raportului de mediu. Vor fi afectate populaŃii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeŃele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs în perioada de funcŃionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Pentru arealele celor două situri ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre singurul aspect de luat in considerare este că zona PUG este pe ruta de migrare a păsărilor denumită convenŃional „Drumul Oltului”.

Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare trece peste zona studiata lucrarile pentru implementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă:

- se vor realiza în afara perioadei de cuibărit,

- se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei freatice datorită menagementului defectuos al resurselor şi deşeurilor ,

- nu se vor incendia vegetaŃiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate,

- nu se vor executa defrişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecŃie avifaunistică.

F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelor si instalatiilor apartinand zonei de gospodarie comunala si servicii ce se vor edifica pe terenul intravilan, in zonele functionale ale PUG.


Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei perdele de protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.

G. Fauna, flora. Suprafata ce face obiectul PUG nu este o zona protejata sub aspect al faunei si florei. Fauna existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate, prin urmare efectul nu va fi semnificativ.

H. Populatie; sanatate umana. Realizarea de locuinte noi pentru populatie, regenerarea urbana a locuintelor individuale si colective existente si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive ale implementarii PUG.

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor

avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii pentru protejarea mediului, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu.

Inainte de a sintetiza problemele de mediu ce pot apare la implementarea propunerilor PUG este util sa fie făcute urmatoarele precizari:

- Proiectul pentru Sistemul centralizat de alimentare cu apă apă potabilă, instalaŃiile de canalizare şi staŃiile de epurare nu constituie obiectele de evaluare al Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic General (PUG). Nu este cunoscută calitatea apei subterane de la sursa de apă ;

- Apa râului Olt, emisarul prevăzut pentru efluentul staŃiei de epurare, corespunde clasei II de calitate pentru indicatorii fizico-chimici şi clasa II de calitate pentru indicatorii biologici - stare ecologică bună.

Pe perioada în care calitatea apei emisarului staŃiilor de epurare – râul Olt – s-ar putea sa nu corespunda claselor I şi II, pentru a nu se mări gradul de încărcare cu poluanŃi al acestuia, AN “Apele Române” poate solicita operatorului de servicii de canalizare condiŃii mai severe decât cele stabilite de HG 352/2005 pentru descărcarea efluentului.

În Tabelul 6.1. se poate urmări situaŃia comparativă a valorilor maxime ale unor indicatori de calitate care pot conduce la deteriorarea calităŃii apei emisarului, şi încadrarea acesteia în clase inferioare de calitate pentru mai multi indicatori, în cazul în care nu se vor prevedea măsuri suplimentare pentru efluentul viitoarelor staŃii de epurare. FluctuaŃiile de debit datorate amenajarilor hidroenergetice ce se prevad genereazã variaŃii-şoc de concentraŃie a poluanŃilor greu de suportat de către vieŃuitoarele acvatice. ConsecinŃele acŃiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic pot fi: dispariŃia multor specii care colonizează substratul şi supravieŃuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiŃii.

Restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior aprobarii PUG, prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, vor diminua potentialele efecte semnificative asupra mediului.


Tabel 6.1.

PrescripŃii tehnice Ordin 161/2006 HG 352/2005

Indicator de calitate

Clasa de

calitate II a apei emisarului

NTPA 001 Valori limită de încărcare pentru

efluentul staŃiei de epurare

NTPA 002 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reŃele de canalizare ale

localităŃilor

Randamentul de

funcŃionare a staŃiei de epurare

propuse

[%]

CBO5 5 [mg O2/dm3] 25 [mg O2/dm3] 300 [mg O2/dm3] 93,20 CCO-Cr 25 [mg O2/dm3] 125 [mg O2/dm3] 500 [mg O2/dm3] Amoniu 0,8 [mg/dm3] 3 [mg/dm3] 30 [mg/dm3] Azot total 7 [mg/dm3] 15 [mg/dm3] Nu prevede 79,50 AzotiŃi 0,03 [mg/dm3] 2 [mg/dm3] Nu prevede AzotaŃi 3 [mg/dm3] 37 [mg/dm3] Nu prevede Fostor total 0,4[mg/dm3] 2 [mg/dm3] 5 [mg/dm3] 81,80

- Este necesara corelarea proiectului ”Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni–Dunăre. C.H.E ISLAZ” care cuprinde amenajări de maluri si a unui lac de acumulare cu proiectul “Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare (REELD)” program aprobat prin HG 786/18.09.2006, deoarece proiectul sus-amintit are ca scop restaurarea functiilor naturale specifice a zonelor umede, fundamentarea prioritatilor din planul de management al riscului la inundatii pe sectorul romanesc prin renaturarea unor incinte indiguite in vederea creerii de zone umede de interes conservativ de importanta internationala conform Conventiei de la Ramsar, SCI / SPA.

De asemenea, acest proiect are in vedere evaluarea pretabilităŃii incintelor amenajate pentru activităŃi economice în vederea redimensionări acestora ca incinte mixte agricole / poldere pentru stocare apă, avându-se în vedere:




Conform proiectului sunt propuse pentru reamenajarea Luncii Dunării pe sectorul romanesc următoarele scenariile hidrologice:


- renaturarea unor incinte agricole combinat cu stocarea de apa în alte incinte agricole (vezi Fig. 1.3.). Pe teritoriul comunei sunt vizate incintele:


- (9) Islaz - Moldoveni. De asemenea este necesara corelarea celor doua proiecte datorita prevederii lucrarilor de

regularizare in aval de lacul de acumulare, pe lungimea de 3 km prin realizarea unui canal cu secŃiunea transversală trapezoidală, cu lăŃimea variabilă de 161,50 m în zona imediat în aval de nodul hidrotehnic. Pe restul lungimii lăŃimea va fi de 140 ml. Regularizarea aval va putea tranzita debite de 3.480 mc/s cu asigurarea de până la 1%, iar debitele mai mari vor inunda zonele adiacente ale râului Olt. Aceasta lucrare, o data realizata, va rezolva disfunctionalitatile de pe


teritorul comunei Islaz, respectiv riscul la inundatii, inclusiv zona de inundabilitate ce degradeaza periodic DN 54 (de pe teritoriul municipiului Turnu Magurele) ingreunand accesul in zona si a riscului poluarilor accidentale, amonte de localitate, pe raul Olt.

Factorul de mediu sol Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare

implementarii obiectivelor care au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiŃii care au generat PUG se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor, insa proiectantul va avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protecŃia solului şi subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:

- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiŃionărilor pentru drumurile noi de acces,

- utilizarea unor tehnologii avansate de construire,

- recuperarea stratului de sol cu calitati fertile prin decopertare in vederea refacerii vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier si prin acoperirea ulterioara cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolo unde va fi cazul sau imbunatatirea calitatii solului utilizat pentru agricultura in alte zone indicate de administratia locala cu acceptul proprietarilor;

Deşeurile care vor rezulta din activitatea de construcŃii pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUG sunt de tip:

- menajer,

- industrial (de producŃie):

- inerte şi nepericuloase - din constructii,

- cu conŃinut de substanŃe toxice şi periculoase (scapari accidentale de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport).

Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale, sunt deşeuri care vor proveni de la excavaŃiile necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcŃie şi amestecurile metalice sunt deşeuri provenite de la surplusul de materiale de construcŃii: construcŃiile vor fi realizate după normele de calitate în construcŃii astfel încât cantităŃile de deşeuri rezultate să fie limitate la minim.

De retinut sunt urmatoarele tipuri de deseuri:

- amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice: cod 17.01.07;

- lemn: cod 17.02.01;

- sticla: cod 17.02.02;

- resturi de balast: cod 17.05.08.

Deşeurile de materiale industriale – oŃel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din surplusul de materiale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile.

Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la produsele şi echipamentele care vor fi utilizate.

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaŃii special amenajate în incinta şantierelor, selectate şi evacuate periodic la depozitele de deşeuri menajere, cu acordul operatorului deservicii sau, cum este cazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, pe bază de contract, operatorilor specializati în colectarea acestora.


Constructorul are obligaŃia să menŃină evidenŃa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. CantităŃile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităŃilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaŃii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă a deşeurilor rezultate din activitatile de realizare a executiei investitiilor avute in vedere dupa implementarea PUG, tehnologiile adoptate de proiectant si constructor fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităŃii de deşeuri.

ActivităŃile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecŃiei mediului, monitorizare care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeurilor.

Lunca Oltului constituie o zonă expusă poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare datorită bilantului de nitrati (intrari provenite din gunoiul de grajd – export in culturile vegetale) care este superior valorii de prag de – 20 kg/ha. Comuna se află printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Aceste programe nu fac obiectul PUG, dar planul trebuie corelat cu ele.

Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii de deseuri:

- din agricultura: namoluri de la spalare si curatare, reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si agentii economici, cadavre de animale,

- deseuri din ambalaje (cod 15): ambalaje: hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice- inclusiv cele contaminate cu continut periculos,

- deseuri nespecificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de echipamente electrice, baterii si acumulatori,

- deseuri de la instalatiile de tratare a reziduurilor (cod 19): namoluri de la bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate de tip menajer,

- deseuri municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (20) - zona de gospodarie comunala, servicii.

Realizarea de platforme de colectare, staŃii de transfer deseuri menajere si a unui depozit ecologic la nivel de judet care va include comuna impreuna cu alte localităŃi într-o reŃea de colectare şi depozitare a deşeurilor conforme, a platformei pentru reziduuri zootehnice şi a centrului de colectare a cadavrelor precum si gestionarea deseurilor in conformitate cu legislatia in vigoare, ne determină să conchidem ca se va îmbunătăŃi calitatea actuală a mediului şi efectele în timp asupra factorului de mediu sol nu vor fi semnificative.

Închiderea depozitelor de deşeuri existente neconforme şi ecologizarea zonei va avea un impact pozitiv asupra mediului.

Factorul de mediu apa. Impactul asupra apelor se va datora activităŃilor care se vor desfăşura in cadrul obiectivelor ce se

vor realiza in zonele functionale.

In perioada de execuŃie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se poate produce pe următoarele căi:


- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuŃia lucrărilor care au caracter poluant, care provoacă creşterea conŃinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.

La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de mediu apa pe perioada executiei obiectvelor, acestea fiind specifice proiectului de executie ce constituie faza ulterioara aprobarii acestuia.

In capitolul 5 al Raportului de mediu pct. 3 si 4 au fost enumerate masurile prevazute pentru inregistrarea unui impact minim asupra factorului de mediu apa.

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un impact direct asupra apelor subterane, dar va conduce la un impact direct asupra apelor de suprafaŃă.

- Masurile de preluare a apelor menajere si a apelor meteorice, prevazute in memoriul general al proiectantului, diminueaza impactul asupra factorului de mediu apa prin preluarea de catre retele de canalizare, stocarea provizorie in bazine vidanjabile si epurarea ulterioara in statii de epurare inainte de deversarea in efluent, ne conduce la concluzia că se poate îmbunătăŃi calitatea actuală a factorului mediu apa cu conditia luarii unor masuri suplimentare de compensare a efectelor functionarii statie de epurare sub parametrii care sa asigure incadrarea in valorile limita stabilite de NTPA 001 din HG 352/2005.

Masurile de preluare a apelor menajere si a apelor meteorice, prevazute in memoriul general al proiectantului, diminueaza impactul asupra factorului de mediu apa prin preluarea de către retele de canalizare dar epurarea ulterioara in statie de epurare, inainte de deversarea in efluent, ne conduce la concluzia că:

- atâta timp cât apa emisarului, râul Olt, este incadrat în clasa II de calitate la indicatorul “regimul oxigenului”este suficient ca efluentul staŃiei de epurare să se încadreze în limitele stabilite de NTPA 001 din HG 352/2005 pentru a imbunatatii calitatea acestuia.

- pentru situatii in care efluentul, in perspectiva, se va incadra in clasa III de calitate la indicatorul “regimul oxigenului” un randamentul de funcŃionare al unei staŃii de epurare de – 90 % – este insuficient obŃinându-se valori mai mari decât valorile limită stabilite de NTPA 001 din HG 352/2005- aşa cum se poate observa din Tabelul 6.1. pentru unii poluanŃi ai apelor uzate – CBO5, amoniu, fosfor total,

Pentru încadrarea în prevederile legislaŃiei în vigoare sunt necesare următoarele măsuri suplimentare:

- pentru staŃiile de epurare:

- în cazul in care staŃia de epurare nu funcŃionează la parametrii prevăzuŃi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate,

- rezervor de stocare a apelor uzate în caz de avarii la staŃia de epurare;

- pentru corpurile de apă care sunt supuse riscului eutrofizării sunt necesare măsuri(pe care PUG le are in vedere cu obiectivele propuse) pentru eliminarea următoarelor cauze:

- platformele neautorizate de deşeuri;

- evacuările directe de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din zootehnie şi gospodării individuale;

- aplicarea de cantităŃi mari de îngrăşăminte chimice în agricultură ,


- aplicarea de cantităŃi mari de reziduuri zootehnice fără a fi gestionate corespunzător Ordinului nr. 1 182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole.

Factorul de mediu aer. Pe perioada de execuŃie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităŃile de şantier

au impact asupra calităŃii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. EvoluŃia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanŃilor specifici arderii carburanŃilor în motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente,

- funcŃionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcŃie,

- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenŃa organizărilor de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile care vor lucra simultan.

În cadrul unui şantier exista şi alte activităŃi potenŃial poluatoare pentru aer, de exemplu întreŃinere şi reparaŃii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaŃii. Aceste activităŃi constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp, fără a exista condiŃiile unei poluări semnificative a aerului.

Poluarea aerului, in general, se datorează în proporŃie de 50 % dioxidului de carbon. Se ştie că, în linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Aproximativ 75 % din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanŃilor fosili. Crescând concentraŃia de CO2 şi nereducându-se ceilalŃi factori care contribuie la producerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 – 5 oC. Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea alimentarilor cu gaze a localitatii, cu aplicarea de masuri compensatori pentru protejarea mediului, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrica si termica, emisii care au un rol important in aparitia efectului de sera.

APM Teleorman nu evidentiaza în Raportul asupra factorilor de mediu pe anul 2008 zone critice de poluare a atmosferei in comuna Segarcea Vale.

În genereal, pe perioada realizării programelor de investiŃii, cum este cazul şi programului propus de PUG, se estimează o creştere moderată a cantităŃilor de emisii de poluanŃi în atmosferă.

Masurile de îmbunătăŃire a traficului rutier prevazute in memoriul general al proiectantului, dublate amenajarile de spaŃii verzi, perdele de protectie, diminueaza impactul asupra factorului de mediu aer si ne conduce la concluzia că se va îmbunătăŃi calitatea actuală a mediului. Pentru dotarile investitionale ulterioare aprobarii PUG se vor obtine acordurile de mediu care vor conditiona functionarea cu :

- Eliminarea emisiilor şi a produşilor odoranŃi rezultaŃi din procesele de fermentaŃie ale apelor uzate prin preluarea si epurarea acestora in staŃii de epurare,

- Eliminarea emisiilor si produsilor odoranti rezultati din procesele de fermentatie de la dejectii de la investitiile cu profil agricol prin dotarea cu platforma de depozitare a acestora in vederea compostarii printr-un proces controlat; amplasarea acesteia la distanta apreciabila de zonele de locuinte, prezenta perdelelor forestiere de protectie, diminueaza efectul asupra factorilor de mediu, in special a factorului uman; in cazul deseurilor de tip menajer va exista un depozit conform la nivel de judet, iar in cadrul comunei platforme de colectare selectiva conforme,


- Retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera in zona locuibila, si a mirosurilor dezagrabile prin infiintarea unor perdele de protectie. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului.

In capitolul 8 al Raportului de mediu - Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers al implementarii PUG - se vor regasi recomandari pentru diminuarea potentialului impact asupra factorului de mediu aer.

Biodiversitate. Amplasamentul analizat de PUG este suprapus peste terenuri ce fac parte din arii de protecŃie

avifaunistică, sit Natura 2000.

Aria de protectie ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele ocupă o suprafaŃă de 99 % din teritoriul administrativ si doar o parte din intravilan pe care sunt propuse:


- ponton,


- iaz piscicol,





- devierea DN 54.

Aria de ProtecŃie Specială Avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃă Olt - Dunăre se suprapune peste lunca Oltului şi ocupă o suprafaŃă de 99 % din teritoriul administrativ si doar o parte din intravilan pe care sunt propuse:









Efecte potenŃiale asupra biodiverstatii pe perioada de construcŃie a obiectivelor ce se vor suprapune cu amplasamentele peste suprafetele acestor situri ar putea fi reprezentate de fragmentarea habitatelor


naturale prin apariŃia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate.

Fauna, în special avifauna din perimetre, în perioada de execuŃie, datorită activităŃii utilajelor de construcŃii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Realizarea obiectivelor in aceasta situatie nu conduce la alterarea speciilor şi populaŃiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. Vor fi afectate populaŃii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeŃele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, compensandu-se efectul fragmentarii habitatelor.

Zgomotul produs în perioada de funcŃionare a agregatelor de constructie si tehnologice ale obiectivelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Proiectele de executie trebuie sa evite diminuarea suprafetelor zonelor împădurite. Se va avea in vedere ca acestea sa produca dislocarea unor exemplare de vegetaŃie, care nu sunt protejate de legislaŃie, fără a avea efecte semnificative asupra speciei, şi acolo unde este strict necesar. Nu este cazul de exemplare de vegetaŃie protejată.

Prin implementarea PUG propus situl ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele va ocupa colŃul de sud-est al satului Islaz în care se află suprafeŃe din categoria funcŃională curŃi – construcŃii şi drumuri, la care se adaugă categoriile de terenuri necesare realizarii obiectivelor enumerate anterior.

Statia de epurare se va construi pe un teren aflat în interiorul sitului. Statie de epurare va avea un randament de funcŃionare de cca 90 %, astfel ca estimam ca efluentul se va incadra in limitele maxime admise de NTPA 001 din HG 352/2005 pentru indicatorii caracteristici. Cu total accidental, la o functionare sub parametrii datorită unor defecŃiuni, activitatea staŃiei de epurare va avea un impact semnificativ asupra efluentului, râul Olt, în condiŃii de secetă prelungită când debitul râului va atinge valori critice. Pentru a se evita evacuarea de ape uzate neepurate sau incomplet epurate, chiar pe perioade scurte de timp, Raportul de mediu recomanda sa se aiba in vedere in proiectul de realizare al acestui obiectiv:


- rezervor de stocare a apelor uzate în caz de avarii la staŃia de epurare.

Pentru obiectivele PUG care se afla pe terenul intravilan suprapus peste situl Natura 2000 regulamentul de urbanism va prevede inderdictia de construire pana la elaborarea unor PUZ-uri si PUD-uri pentru care se va solicita evaluarea impactului.

In concluzie lucrarile pentru implementarea obiectivelor in aceste unitati teritoriale nu vor avea efecte semnificative asupra biodiversitatii prim masurile compensatorii prevazute atat de proiectele de executie cat si impuse prin acordurile de mediu obtinute in urma evaluarilor de mediu.

Asa cum a fost precizat anterior, se poate produce dislocarea unor exemplare de floră care nu sunt protejate de legislaŃie, in perioada de realizare a constructiilor, dar si prin ocuparea de teren cu acestea, fără a avea efecte semnificative asupra speciei.

Fauna, în special avifauna din în perioada de execuŃie a obiectivelor ce au generat PUG, se va îndepărta la câteva sute de metri datorită activităŃii utilajelor de construcŃii şi a zgomotului, fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Vor fi afectate populaŃii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeŃele reduse, în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere.


Fauna acvatică. FluctuaŃiile de debit ale efluentului staŃiei de epurare poate genera variaŃii-şoc de concentraŃie a poluanŃilor greu de suportat de către vieŃuitoarele acvatice. ConsecinŃele acŃiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic pot fi: dispariŃia multor specii care colonizează substratul şi supravieŃuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiŃii, cu influenŃe negative asupra ihtiofaunei şi avifaune.

Lucrarile hidrotehnice pot aduce modificări asupra dinamicii curgerii apei raului Olt si fluviului Dunarea şi destinaŃiei unei părŃi din suprafeŃele de teren pe care le va ocupa. Este posibil sa aduca modificări asupra mlăştinirilor, plajelor, in masura in care aceste biotopuri se află în perimetrul studiat.

Prin lucrările de amenajare se vor diminua unele zone propice pentru reproducerea ihtiofaunei, dar acestea vor fi nesimnificative. Realizarea amenajării nu va conduce la o schimbare majoră şi rapidă a biotopului, speciile reofile îşi vor păstra habitatul, biocenoza cu rol esenŃial fiind zooplanctonul. Factorul care va determina schimbări în aspectul biologic este viteza de curgere a apei care va determina forma organismelor şi componenta biocenozelor.

Fauna existenta in zona se va retrage din zona ce se va construi spre zonele invecinate, prin urmare efectul nu va fi semnificativ. Pe perioada de execuŃie şi exploatare a obiectivului care au generat PUG, fauna se va îndepărta la câteva sute de metri datorită activităŃii utilajelor de construcŃii şi a zgomotului, fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Vor fi afectate populaŃii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeŃele reduse, în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere.

Zgomot Pe perioada realizării investiŃiilor, ulterior aprobarii PUG, sursele de zgomot şi vibraŃii vor fi

reprezentate de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport utilizate. AcŃionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se va realiza pe timp de zi. Deoarece unele din lucrările propuse se vor desfăşura în zonele de locuinte ale comunei este necesară respectarea programului de odihnă pentru intervalul orar 14 – 17. După caz, punctele de lucru vor fi împrejmuite cu panouri care vor avea şi rol reflectorizant pentru zgomot, iar utilajele tehnologice vor acŃiona prin alternanŃă.

Executarea lucrarilor la drumul de acces şi a platformelor de amplasare a echipamentelor se vor realiza pe timp de zi.

Modernizarea infrastructurii rutiere va diminua nivelul de zgomot, dar va determina o oarecare intensificare a traficului.

Factori climatici. Nu este cazul

Peisaj. Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor proiectate se vor aplica, înierbări, plantările cu elemente

de vegetaŃie din speciile existente. Se va mări suprafaŃa ocupată de spaŃii verzi şi se vor diminua suprafeŃele nude.

Patrimoniu cultural In zona ce a generat PUG exista monumente istorice. Obiectivele vor fi amplasate astfel incat prin

distanta fata de acestea va fi asigurata zona de protectie, inclusiv pe perioada realizării acestora, astfel incat impactul asupra lor sa fie nesemnificativ.


Sănătate umană Efectul asupra factorului uman al majoritatii obiectivelor cuprinse in PUG sunt cu impact pozitiv

avand in vedere ca sunt constituite din obiective ce au in vedere protectia factorilor de mediu apa, aer, sol cu influenta asupra celui uman.

Riscuri In cazul implementarii PUG este necesar sa luam in considerare riscurile ce pot apare, atat in faza

de executie cat si in cea de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale pe terenurile introduse in intravilan, riscuri care pot genera un impact asupra mediului.

Strict legat de implementarea PUG, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de construcŃii, fiind generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecŃia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecŃie, acestea fiind posibile în legătură cu următoarele activităŃi si evenimente:

- lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport,

- circulaŃia pe drumurile publice şi de acces,

- incendii din diferite cauze,

- electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură şi liniile de tensiune,

- inhalaŃii de praf sau de gaze,

- explozii ale buteliilor sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substanŃe inflamabile,

- striviri de elemente în cădere.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaŃiu, dar pot produce pierderi de vieŃi omeneşti sau pot conduce la invalidarea temporară sau definitivă. De asemenea, acestea pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor.

O categorie de accidente în perioada de executie a obiectivelor PUG are legătură cu populaŃia din zonele învecinate, datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrări neterminate sau în curs de realizare, nesemnalizate ori fără elemente de avertizare.

Avifauna din cadrul sitului Natura 2000 şi fauna locala pot fi influentate fie datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări, fie datorita acŃiunii utilajelor de ridicare. Se poate întâmpla să se înregistreze accidente care să aibă ca victime exemplare de avifauna, faună şi/sau din partea personalului de execuŃie a lucrărilor.

Securizarea spaŃiilor şantierelor este necesară pe toată perioada de construcŃie a obiectivelor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuŃie până la finalizarea acestora.

Riscuri pot să apară şi în activităŃile de construcŃii propriu-zise:

- deversări accidentale de substanŃe folosite pe şantier, deşeuri şi ape uzate rezultate;

- mobilizarea unor surse secundare, subterane, de poluare în perioada de excavaŃii, cu efecte negative asupra contaminării solului şi chiar apelor de suprafaŃă.

Factorii de risc cei mai importanŃi în faza de exploatare a investitiilor ce au generat PUG sunt:

- de origine naturală:

- cutremur- care poate afecta cladirile vulnerabile cu efecte dezastruoase datorita degradarilor nu numai asupra constructiilor dar si pericolului pentru om;


- inundatii- o parte din zona situata pe lunca este expusă pericolului la inundaŃii; Reteaua de aparare impotriva inundatiilor a fost prezentata anterior, in capitolul 1.

- agresivitatea apei din infiltraŃii care să afecteze fundaŃiile constructiilor,

- trăsnetele, ca şi fenomenul de secetă prelungită, pot produce incendii - mai ales in zona impadurita;

- de origine antropică. Riscurile tehnologice pot fi:

- Industriale - Acestea pot fi de natură:

- mecanică,

- electrică,

- chimică - provocate de substantele perculoase utilizate, produse sau stocate de operatori economici sau gospodării (cum ar fi gazul metan, GPL, produse petroliere).

- incendii, ale caror cauze pot fi:

- instalatii electrice defecte;

- echipamente electrice improvizate;

- aparate electrice sub tensiune;

- mijloace de incalzire improvizate; sau nesupravegheate;

- sudura;

- focul deschis nesupravegeat - incendierea terenurilor,

- trasnetele,

- actiune intentionata de incendiere.

- Transport si depozitare substante pericuoase de catre operatorii economici care utilizeaza frecvent reteaua rutiera;

- Nucleare;

- Munitie neexplodata - asanarea terenurilor si neutralizarea munitiei neexplodate;

- Biologice - epidemii, epizootii.

In capitolul 8 al Raportului de mediu - Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa orice

efect advers al implementarii PUG, se vor regasi recomandari pentru diminuarea potentialului impact asupra factorilor de mediu.

Obiectivele propuse de PUG vor avea următoarele efecte asupra comunităŃii:

- pozitive, prin utilizarea superioară a terenurilor, ocuparea forŃei de muncă şi efectul benefic asupra economiei comunităŃii, salubrizarea terenurilor, conservarea patrimoniului cultural, inclusiv cel arhitectonic si cel arheologic, confort şi siguranŃă sporită pentru că acŃionează asupra infrastructurii şi diminuarea riscului la factori naturali,

- neutre, pentru că nu acŃionează asupra pădurilor, climei,

- negative, datorate unor aspecte ascunse, insuficient cunoscute, cum ar fi descărcarea de ape cu totul accidental, tratate insuficient în staŃia de epurare în râul Olt ale cărui caracteristici hidrologice şi stări ale calităŃii apei au fost prezentate anterior.

Pentru a estima efectele semnificative ale implementarii PUG asupra mediului consideram ca referintă „alternativa zero”- care a fost prezentata la capitolul 2 si sintetic in Tabelul 3.1. din Raportul de mediu si care reprezinta evolutia starii actuale a mediului, daca nu se vor realiza obiectivele planului.

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea propunerilor PUG Islaz, inclusiv asupra tuturor


aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004, sunt prezentate sintetic în Tabelul 6.2. Tabel 6.2.

Faza de execuŃie Faza de exploatare Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel)

Nr. Crt.

Problema de mediu

S M R P NA S M R P NA 1. Calitatea apei * * 2. Geologie/sol * * 3. Faună * * 4. ViaŃa acvatică * * 5. Utilizarea terenului * * 6. Aspecte economice * * 7. Climat * * 8. VegetaŃie * * 9. Păduri * * 10. Peisaje (impact vizual) * * 11. Calitatea aerului * * 12. Zgomot * * 13. Arii protejate * * 14. Zone umede * * 15. PopulaŃie * * 16. Patrimoniu cultural,

arhitectonic & arheologic * *

Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri:

- S - Semnificativ

- M - Moderat (“mai puŃin important / mai puŃin însemnat”)

- R - Redus (“nu este important / neînsemnat”)

- P - Pozitiv – proiectul va îmbunătăŃi calitatea mediului / va avea efecte pozitive asupra societăŃii

- NA - Nu se aplică

După cum se poate observa impactul asupra mediului se va manifesta “moderat” în faza de execuŃie a lucrarilor pentru realizarea propunerilor PUG. Pentru faza de exploatare efectele reduse şi pozitive ale proiectului sunt predominante, avand in vedere luarea de măsuri compensatorii pentru pentru protejarea factorilor de mediu.

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA Dat fiind amplasamentul zonei ce a generat PUG si tipul de activitati ce se vor desfasura pe acest

amplasament (serviciile si activitatile permise în cadrul zonelor functionale sunt cele de mică anvergură, de importanŃă locală, comerciale, alimentare şi nealimentare, ateliere de reparaŃii, manufacturi, unităŃi de mică industrie, nepoluanta, care nu prezintă pericol de incendiu sau), acesta nu va avea un efect in context transfrontaliera.


8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG

Tablelul 8.1. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de execuŃiei a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG.

Tabel 8.1.

Responsabilitate instituŃională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuŃie Implementare Supraveghere

Zgomot de la echipamente şi vehicule

RestricŃii la orele de lucru, amortizoare pentru echipamente, furnizarea de informaŃii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998

Constructor

Investitor (dirigentie de

santier) Praf ExcavaŃii supravegheate, acoperirea camioanelor

care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenŃii de aer;

Constructor

Investitor

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport

Constructor

Investitor

Poluarea corpurilor de apă

Interzicerea descarcarii oricărui fel de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaŃii igienico-sanitare la organizarea de şantier. Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005

Constructor

Investitor

Impact asupra vegetaŃiei (flora protejata)

Exemplarele de vegetaŃie protejată din locaŃiile în care se vor executa lucrări de construcŃii vor fi identificate anterior realizarii lucrarilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul în care se regăsesc condiŃii identice de sol; limitarea perturbării produse de construcŃii acolo unde este posibil si reconstructie ecologica. Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstruc-tia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica .

Constructor

Investitor

Manevrarea materi-alelor excavate şi sedimentelor, inclusiv în zona adiacentă corpurilor de apă şi construc-Ńiilor hidrotehnice

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert escavat, in aceeasi zona, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaŃiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

Constructor

Investitor


Tabel 8.1. (urmare)


Acces blocat la proprietăŃi adiacente

Furnizarea de informaŃii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor Investitor

Impact vizual Specificarea amenajărilor arhitecturarle şi o bună proiectare; Finalizarea construcŃiei în timpul alocat prin proiect; păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinŃă

Constructor

Investitor

Securitate, sănătate şi siguranŃa lucrătorilor şi populatiei

Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie(pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene si nationale); asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaŃii de iluminat; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare. Elaborarea planului de interven-Ńie în caz de poluări accidentale

Constructor

Investitor

Impact asupra faunei si avifaunei(inclusiv celei protejate)

Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante;


Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor şi a calităŃii mediului Constructor Investitor

Tablelul 8.2. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de exploatare a lucrărilor.

Tabel 8.2.

Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare Implementare Supraveghere/

verificare Poluarea corpurilor de apă

Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenŃa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006. In cazul cand staŃia de epurare nu funcŃionează la parametrii prevăzuŃi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate sau bazin de stocare pana la remedierea defectiunii.

Investitor/

Operatorul de servicii

Autoritatea competenta

Controlul pierderilor de apă

Supravegherea instalaŃiilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Montarea de aparate de măsură şi control a debitelor de apă; Supravegherea stării suprafeŃelor ocupate definitiv; IntervenŃii în cazul constatării de neetanşeităŃi;

Investitor, Operator de

servicii



Tabel 8.2. (urmare)


verificare Impactul vizual al constructiilor

Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile; utilizarea de elemente naturale pentru ecranare, păstrarea construcŃiilor în stare bună de functionare şi organizare.

Proiectant Investitor

Autoritatea de

protectie a mediului

competenta Biodiversitate / VegetaŃie, peisaje.

Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor

Constructor/

Investitor


Fauna/avifauna Personalul care are ca atributii intretinerea va proteja fauna si avifauna intalnita local.

Investitor Autoritatea competenta

Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor; analize calitative ale namolului de la statia de epurare; asigurarea de servicii specializate;

Investitor Operator de

servicii


Mirosuri Identificarea surselor punctiforme, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri;

Investitor

Autoritatea locală pentru

potectia mediului Securitate, sănătate şi siguranŃa populatiei si angajatilor

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaŃii de iluminat; semne de avertizare. ÎntreŃinerea instalaŃiilor. Elaborarea planului de intervenŃie în caz de poluări accidentale şi a regulamentului de funcŃionare a serviciilor de apă şi de canalizare. Pentru siguranta, populaŃia trebuie avertizată şi anunŃată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental;

Proiectant, Investitor


Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităŃii mediului


Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact moderat în Tabelul 6.1. sunt scoase în evidenŃă prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor. O atenŃie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenŃie de urgenŃă în caz de poluări accidentale. Un plan de acŃiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentală - Plan de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului faza de construcŃie si faza de exploatare.

În Tabelul 8.3. este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcŃie.

In Tabelul 8.4. este prezentat Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG.


Tabel 8.3.

Nr. Crt.

AcŃiune InstituŃia responsabilă

Pregătire necesară / / Implementare

1. Utilizarea forŃei de muncă locală Investitor / Constructor /

Administratia locala

Informarea în legătură cu această cerinŃă

2. Limitarea orelor de muncă, amortizoare la echipamente / instalatii, informarea publicului in zonele organizarilor de santier

Investitor / Constructor /


Program de informare în faza de pregătire a şantierului

3. ExcavaŃii controlate, acoperirea camioanelor care transportă material solid pentru umplutură

Investitor / constructor Prin Contract / caiet de sarcini

4. Identificarea surselor punctiforme de emisii, solicitarea adoptării unor măsuri (inca din faza de proiectare) de reducere a acestora (containere acoperite pentru depozitare şi transport)

Investitor / Proiectant / Constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

5. Analiza si Supravegherea zonei de implementare a obiectivelor şi asigurarea protejării vegetaŃiei limitrofe importante; limitarea la maxim a perturbatorilor produse de construcŃii


Administratia locala responsabila

Identificare anterioara inceperii constructiei a vegetatiei protejate- Constructor/administrator rezervatie.

6. Colectarea corespunzătoare, transport şi depozitare a deseurilor; asigurarea unor servicii în paralel


Operator de servicii

Prin Contract; Pregătirea unor metode specifice de manipulare, colectare si descarcare a apelor uzate, dacă este nevoie chiar pe bază de proiect, in perioada de constructie.

7. Refolosirea materialelor locale, eliminarea excavaŃiilor în exces. Refolosirea materialului excavat cu precadere in aceeasi zona pentru refacerea habitatelor, dupa examinarea corespunzătoare;

Investitor / Constructor

Prin Contract

8. Furnizarea de informaŃii către public, asigurarea accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali de servicii; furnizarea de servicii paralele


Administratia locala / operatori de servicii

Publicitate/ Contracte

9. Finalizarea construcŃiilor în timpul specificat de către proiectant; păstrarea intr-un mod cât mai organizat a şantierelor

Constructor/ Investitor

Prin Contract

10. Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare dacă este cazul; împrejmuirea şi asigurarea pazei; semnalizarea lucrărilor în curs de execuŃie; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare


Administratie locala

Plan care va fi integrat planului general pentru managementul traficului existent in cadrul administratiei locale.

11. Interzicerea descărcării oricăror deşeuri de construcŃii sau menajere în corpurile de apă sau mediu


Prin Contract


Tabel 8.3. (continuare)

Nr. Crt.


Pregătire necesară / Implementare

12. Controlul volumelor de apă Investitor / Constructor /

Autoritatea Locala sau SGA

Prin Contract

13. Monitorizarea calităŃii lucrărilor şi a mediului

Constructor / Autoritatea Locala,

SGA, APM

Program de monitorizare

Tabel 8.4.

Nr. Crt.


1 Utilizarea forŃei de muncă locală Investitor - Informarea comunităŃii în legătură cu

această cerinŃă 2 Controlul şi verificarea stării echipamentelor Investitor - Cartea tehnică 3 Colectarea, depozitarea şi transportul corespunzător a deşeurilor;

gestionarea deseurilor Investitor

4 Colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate de pe amplasamente. Investitor 5 Elaborarea unui plan în caz de poluări accidentale. Elaborarea

regulamentelor de funcŃionare a serviciilor de apă potabilă şi de canalizare; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecŃie corespunzătoare

Investitor

6 Monitorizarea calităŃii mediului conform unui Program de monitorizare

Investitor

In capitolul 6 a Raportului de mediu a fost realizata evaluarea impactului asupra mediului (potentiale efecte semnificative) in urma implementarii propunerilor PUG, avand ca referinta „alternativa zero” - starea actuala a factorilor de mediu. Aceasta a fost sintetizata in Tabelul 6.2., concluzionandu-se ca implementarea PUG va avea un impact nesemnificativ prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor, masuri care au fost prezentate în Tablelul 8.1, pentru faza de execuŃie a obiectivelor care se vor implementa dupa aprobarea PUG, respectiv Tablelul 8.2., pentru faza de exploatare.

De asemenea, se vor respecta prevederile proiectelor de execuŃie, a legilor şi normativelor privind calitatea în construcŃii.

InfluenŃele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precadere asupra solurilor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcŃiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menŃionaŃi pot acŃiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităŃii solurilor şi chiar anularea funcŃiilor acestora.

Pentru perioada de execuŃie a propunerilor PUG constructorul are obligaŃia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecŃie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenŃial poluatoare, cum ar fi depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaŃia reconstrucŃiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii ProtecŃiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice:


a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauŃiei în luarea deciziei;

c) principiul acŃiunii preventive;

d) principiul reŃinerii poluanŃilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităŃii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiŃie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaŃionale pentru protecŃia mediului.

Monitorizarea lucrărilor de execuŃie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecŃie a mediului.

La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizările de şantier, locul şi numărul acestora urmând a fi stabilit de constructor

Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier să nu se afle în apropierea apei de suprafaŃă şi să fie în afara localităŃilor.

Pentru funcŃionarea acestor obiective şi a instalaŃiilor care le deservesc, trebuie solicitate şi obŃinute avize şi acorduri emise de organele abilitate.

Locurile unde vor fi construite organizările trebuie să fie astfel stabilite încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaŃă, prin producerea de zgomot şi vibraŃii. Trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă cursurile de apă care constituie surse de alimentare cu apă, lângă captările de apă subterană – si trebuie asigurată respectarea condiŃiilor de protecŃie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeŃe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeŃe prea mari de teren.

Avand in vedere faptul ca amenajarile ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (alimentari cu apa, depozite ecologice de deseuri, extindere canalizare si retehnologizare statie de epurare a apelor uzate) eficienta implementarii acestora este superioara efectului negativ asupra solului prin ocuparea cu constructii.

Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in:

- Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului;

- Protejarea şi îmbunătăŃirea mediului natural şi a moştenirii culturale;

- Limitarea consumului de energie şi utilizarea surselor noi de energie;

- Promovarea investiŃiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate;

- Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile;

- ÎmbunătăŃirea eficienŃei combustibililor în transportul public şi privat;

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie amplasamentele destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice zonale, sau Planuri urbanistice de detaliu, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcŃiilor şi la scoaterea terenurilor din producŃia agricolă pentru obiective de investiŃii mari se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiŃii, obŃinerea unui acord de principiu referitor la


amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producŃia agricolă.

Insistam asupra atentiei ce trebuie sa se acorde urmatoarelor aspecte:

- Exploatarea balastierelor sa se faca strict in perimetrele aprobate iar amplasarea in apropierea podurilor (amonte si aval) sa se faca cu aprobarea Companiei Apele Romane,

- Amplasarea statiilor de distribuŃi a produselor petroliere sa se faca cu aprobarea APM Teleorman si celorlalte institutii abilitate (ISU, etc), la distantele recomandate de normativele in vigoare, in urma unor proiecte de specialitate.

- Amplasarea platformelor pentru compostarea locala a deseurilor organice si a dejectiilor solide sa nu fie in zona inundabila a râului Olt şi văile torenŃilor, in conformitate cu Legea 310/2004 se interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie.

Scoaterea terenurilor din producŃia agricolă se face la solicitarea titularilor de investiŃii, pe baza unei documentaŃii.

Dezvoltarea de proiecte în zone protejate se va face cu respectarea următoarelor programe naŃionale care au fost prezentate la capitolul 1 al Raportului de mediu, inclusiv:


- Proiectul pilot în cadrul Programului PHARE CES 2004 „Controlul poluarii in agricultura” care prevede infiinŃarea de perdele de protecŃie în terasa şi în lunca, culturi perene, cu scopuri iniŃiale în combaterea secetei, deşertificării, îndepărtarea nutrienŃilor, etc.

Deoarece PUG este inclus in categoria de lucrari ce au legatura cu apele şi zonele de protejare a biodiversităŃii, propunerile cuprinse in acest plan vor fi promovate numai in baza avizului de gospodarire a apelor, respectiv a AdministraŃiei NaŃionale pentru Arii Naturale Protejate.

În conformitate cu Legea Apelor 310/2004 se interzice amplasarea in zonele inundabila si de protectie a cursului de apă a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe. Zonele de protectie pentru corpurile de apă de suprafaŃă sunt:

- albiile minora şi majoră a cursurilor de apa,

- suprafatele lacurilor naturale, baltilor ocupate de vegetatie acvatica,

- suprafetele ocupate cu lucrari de amenajare sau consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii si alte constructii hidrotehnice,

- lucrari de aparare impotriva inundatiilor,

- constructii si instalatii hidrometrice si instalatii de determinare a incarcarii apelor.

Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale.

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaŃiilor de risc menŃionate anterior, se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente,

- exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaŃiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcŃiilor,

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreŃinere conform normelor specifice fiecărei construcii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienŃe apărute, remedierea operativă a acestora,


- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluŃiei tuturor construcŃiilor proiectate; semnalizarea situaŃiilor neprevăzute apărute; soluŃionarea şi remedierea operativă a acestora; responsabilizarea personalului desemnat să efectueze aceste controale.

Recomandăm realizarea regulamentului de exploatare, monitorizare, întreŃinere şi reparaŃii a fiecărui obiectiv care se va realiza.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARANTELOR ALESE

„Alternativa zero”, care a fost prezentata pe larg in capitolul 2 si sintetizatin capitolul 3, este reprezentata de evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUG si este similara cu starea actuala mediului datorata obiectivelor existente pe suprafata de intravilan cu zonificarea functionala actuala a PUG anterior aprobat.

„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

Pentru implementarea PUG proiectantul general a prezentat doua variante care au cumulat observatiile grupului de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fara a detalia toate tipurile de activitati ce se vor desfasura pe in aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.

In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu.

In cazul planului de fata s-au avut in vedere :

Criterii economice (respectiv eficienŃa). SoluŃia propusă a PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante avand in vedere obiectivele din strategia de dezvoltare a comunei; în mod similar costurile de întreŃinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). Propunerile PUG prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al protecŃiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localităŃilor este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUG prezintă efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluării aerului şi asupra patrimonului cultural, în special pe termen lung, respectiv în perioada de implementare si exploatare a obiectivelor ce se intentioneaza sa se dezvolte in zonele functionale.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul.

DiferenŃele în potenŃialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opŃiuni de proiectare, aferente propunerilor PUG ar putea fi legate de:

- fiabilitatea lucrărilor. PreferinŃa pentru rezistenŃe la solicitări, erori sau întreŃinere necorespunzătoare,


- calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerinŃele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte,

- complexitatea lucrărilor. PreferinŃa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, exploatat şi monitorizat.

Propunerile PUG satisfac normele tehnice în vigoare. Nici o altă variantă de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasă.

Materialele de construcŃie vor cuprinde materiale simple, în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcŃie tradiŃionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. SoluŃiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

- condiŃiile de mediu,

- tipul şi natura lucrărilor,

- posibilitatea utilizării materialelor locale,

- utilitatea tehnică, funcŃională şi securitatea dezvoltării propuse,

- dotările, caracteristicile funcŃionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituŃionale ale zonei,

- vecinătăŃile exisitente.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescripŃiilor tehnice, precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protecŃiei mediului.

Se va face recomandarea ca acolo unde spaŃiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuŃie.

Apele uzate care se vor descarca in râul Olt vor fi tratate în staŃia de epurare, astfel ca se poate estima ca acestea se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA001 din Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 pentru indicatorii caracteristici sau in parametrii de calitate ai apelor utilizate in irigatii in perioada de regim de curgere nepermanet al râului.

10. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG

Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA), adoptată în legislaŃia naŃională prin HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliŃi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităŃilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităŃii şi evoluŃiei factorilor/aspectelor de mediu.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM


Pitesti, A.P.M. Teleorman, S.G.A. Olt si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.

Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant este prezentat in Tabelul 10.1.

Tabel 10.1.

Factor/ /aspect de mediu


Indicatori OrganizaŃii responsabile

Populatia Program de monitorizare a impactului social

Număr şi tipuri dotări publice UtilităŃi aferente locuinŃelor Număr locuri de muncă create/angajări în cadrul localitatilor Responsabilitatea socială a CLM Nivelul impozitelor şi redevenŃelor plătite Număr unităŃi economice/comerciale nou apărute în zonă Noi iniŃiative: număr, sectoare, scop Modificări ale pieŃii imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate PreŃ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile FacilităŃi de învăŃământ post-liceal, solicitanŃi, cursuri, discipline de instruire Dotări mai bune în şcoli

Autoriatile administraŃiei publice locale

Managementul deşeurilor

Program de monitorizare a deşeurilor

CantităŃi de deşeuri pe tipuri CompoziŃie deşeuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expediŃie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate si depozitate

AutorităŃile administraŃiei publice locale Operator de servicii Investitori

Apa Program de monitorizare a apelor de suprafaŃă şi subterane

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiŃiile iniŃiale şi identificarea tendinŃelor de evoluŃie, monitorizarea performanŃelor proiectelor implementate, verificarea eficienŃei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ, îmbunătăŃirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităŃilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanŃi în apă; - EficienŃa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanŃi în

apă. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie.

AutorităŃile administraŃiei publice locale Investitori

Aerul Program de monitorizare a calităŃii aerului

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităŃilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea asupra urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului.



Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de poluanŃi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staŃionare şi

mobile care produc emisii atmosferice; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităŃii aerului: - ConcentraŃii de poluanŃi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanŃi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităŃii

aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare;

- ConcentraŃii de poluanŃi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate;

- Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - AutorităŃi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări de

mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.

Zgomotul şi vibraŃiile

Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraŃii



managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de

vibraŃii implementate. Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibraŃii la receptori


Biodiversitatea, flora şi fauna

Program de monitorizare a biodiversităŃii

Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiŃiile de referinŃă Modificări ale suprafeŃelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuŃia habitatelor, structura vegetaŃiei), monitorizarea speciilor faunei sălbatice Coridoare de vegetaŃie plantate Zone de protecŃie a mediului amenajate


Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic

Program de monitorizare a patrimoniului

AcŃiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate Starea clădirilor monument istoric în raport cu starea actuală a acestora şi cu prevederile specifice din planul de management Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala

AutorităŃile administraŃiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor

Sănătatea umană - Program de monitorizare a impactului social - Program de monitorizare a

Infrastructura comunităŃii Serviciile medicale: accesul populaŃiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităŃii/morbidităŃii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraŃii, sol)

AutorităŃi locale Structuri teritoriale ale SănătăŃii Publice


apelor de suprafaŃă şi subterane - Program de monitorizare a calităŃii aerului - Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraŃii - Program de monitorizare a solului

Amenajarea de spatii verzi conform cerinŃelor OUG 114/2007. Suprafata totala a spatiilor verzi va fi de min 20 m2/locuitor ca obligatie de a se asigura pana la sfarsitul anului 2010; se impune amenajarea de spatii verzi, perdele de protectie in zona - terenuri neproductive.

Infrastructura Rutieră / Transportul

Program de monitorizare a riscurilor potenŃiale legate de transport

ComponenŃa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenŃie referitoare la transportul de materiale şi deşeuri Livrări de carburanŃi şi de substanŃe chimice Trasee de transport al carburanŃilor, al substanŃelor chimice şi al deşeurilor periculoase Transportatori selectaŃi, clauze contractuale şi responsabilităŃi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu

SocietăŃi de transport AutorităŃi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor

Peisajul Program de monitorizare pentru etapele de construcŃie, operare, dezafectare, închidere, inclusiv refacerea mediului afectat

Tipuri şi număr de acŃiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcŃie, operare şi dezafectare Tipuri şi număr de acŃiuni pentru refacerea mediului în etapa de închidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUG Parametri specifici pentru etapa de închidere, cu privire la stabilitatea fizică, depozitelor de steril, precum şi cu privire la stabilitatea biologică a tuturor amplasamentelor

AutorităŃi locale Investitori / Constructor

Solul / Utilizarea terenului

Program de monitorizare sol

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului

AutorităŃi locale Investitori

Valorile materiale -

Procentul de recuperare a rezervelor naturale extrase Tipuri şi cantităŃi de materiale locale utilizate Tipuri şi număr acŃiuni de strămutare / relocare şi costuri asociate

AutorităŃi locale

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse


Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului si institutiilor abilitate. Acesta este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la A.R.P.M. Pitesti.


11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Planul Urbanistic General este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului

si de dezvoltare si cuprinde analize, reglementari si regulamentul de urbanism pentru intregul teritoriu unitatii de baza si, in acelasi timp, stabileste norme generale, pe baza carora se elibereaza mai apoi in detaliu, la scara mai mică, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), respectiv PUD-urile.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pitesti pentru PUG Islaz a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1 076/2004.

Raportul de Mediu pentru PUG a fost elaborat în conformitate cu cerinŃele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu AgenŃia NaŃională de ProtecŃia Mediului.

În conformitate cu cerinŃele HG nr. 1 076/2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

- notificarea de către titular a AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului şi informarea publicului;

- etapa de constituire a Comitetului special constituit format din reprezentanŃi ai autorităŃilor locale, societăŃilor miniere interesate, titularului, organizaŃiilor neguvernamentale, realizată de AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului;

- etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;

- etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanŃi ai titularul planului, reprezentanŃi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităŃilor/instituŃiilor/organizaŃiilor implicate în Comitetul special constituit, experŃi din cadrul societăŃilor atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

- etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de experŃii din cadrul societăŃilor de proiectare, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul unei întâlniri;

- supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităŃile competente de mediu şi de alte autorităŃi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităŃilor competente de mediu şi a altor autorităŃi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, sunt elaborate formele finale ale planului şi raportului de mediu.

De asemenea PUG contine propuneri in concordanta cu Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013, Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, Strategia de dezvoltare a comunei, POS - Planul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu si PLAM - Planul Local de Actiune pentru Mediu, alte planuri si programe.

SuprafaŃa de teren ce face obiectul documentaŃiei de faŃă este situată în teritoriul administrativ al comunei, in cadrul extravilanului localităŃii.

În relaŃia cu localitatea zona studiată ocupă o poziŃie adiacentă cu terenuri neocupate de constructii si fara utilitati, partial degradate, de categorie generala de folosinta de terenuri agricole.


Comuna Islaz cuprinde satele:

- Islaz- sat resedinta de comuna

- Moldoveni - sat apartinator.

Se învecinează cu următoarele teritorii administrative:






Elemente ale cadrului natural Comuna este aşezată în extremitatea sud-vestică a judeŃului Teleorman în apropierea confluenŃei

Olt – Dunăre şi municipiului Turnu Măgurele. S-a dezvoltat în Luncile Dunării şi Oltului, între limita judeŃului, Dunăre şi Tr. Măgurele. Unitatea teritorial-administrativă este riverană fluviului Dunarea şi râului Olt. Teritoriul administrativ include confluenŃa celor două cursuri de apă. Comuna Islaz este traversata de DN 54 Turnu Magurele – Corabia.


Teritoriul administrativ cuprinde două unitati de relief care aparŃin Câmpiei Române şi anume: relieful de luncă, reprezentat de Lunca Dunării şi Lunca Oltului, şi relieful de câmpie, reprezentat de câmpia Caracalului, care este parte a câmpiei RomanaŃiului care se desfăşoară pe interfluviul Jiul - Olt.

Lunca Dunarii, lunca Oltului, terasa joasa a Dunarii (terasa Corabia) si terasa Oltului (terasa Stoienesti), definitorii in conturarea reliefului zonei inscriu in arealul lor, la confluenta Oltului cu marelui fluviu, o câmpie suspendata cu altitudini medii de 33 - 34 m.







Climatul este de tipul continental, cu veri foarte calde cu precipitaŃii moderate ce cad adesea sub formă de averse şi cu ierni foarte reci, cu rareori cu viscole şi cu frecvente intervale de încălzire, care provoacă topirea stratului de zăpadă şi, implicit, discontinuitatea lui.

Riscuri antropice Zone de risc la accidente nucleare. Teritoriul judetului Teleorman, si implicit si al comunei Islaz,

se află în zona de risc nuclear a centralei nucleare de la Kozlodui, Republica Bulgaria, raza zonei fiind de 100 km cu o intensitate de 5 remi.




Lucrări hidrotehnice. Pe raza administrativa a comunei Islaz exista:

- dig protecŃie:




Amenajări în sisteme Comuna dispune de amenajări de îmbunătăŃiri funciare – canale de irigaŃii şi canale de desecări,

care fac parte din sisteme care se întind pe suprafeŃele mai multor comune: Terasa Corabia şi Islaz – Moldoveni cu prize de apă în judeŃul Olt.

Ocuparea terenurilor FuncŃiunea dominantă a zonei studiate este cea agricolă.

Zona care a generat PUG acoperă o suprafaŃă de 524,08 ha (100 %) .

RelaŃia interfuncŃională la nivelul zonei studiate este una dezechilibrată, zona dominant agricolă neputând relaŃiona cu subzonele învecinate, decât ca zonă verde, cu caracter nepoluant.

Mentionăm ca in zona studiată se află monumente de arhitectură, situri istorice sau arheologice.

Zona studiată se suprapune cu ariile speciale de protectie avifaunistică - Natura 2000 - ROSCI 0044 Corabia – Turnu Măgurele şi ROSPA0024 ConfluenŃă Olt - Dunăre.

În zona care a generat PUG spaŃiile verzi sunt reprezentate îndeosebi de culturile agricole, vegetaŃia de medie inalŃime - arbori, pomi fructiferi si plante perene, fara a exista spaŃii verzi sau zone plantate intenŃionat cu scop urbanistic decat in suprafata mica.

Următoarele zone prezintă riscuri naturale:

- la inundaŃii:




Sunt inundate Balta Geraiului, Ostrovul CalnovăŃ, Ostrovul Mare, Ostrovul Mic şi Lunca Oltului.

Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 stabileşte unităŃile administrative teritoriale din judeŃul Teleorman care sunt afectate de inundaŃii datorită revărsării unui curs de apă sau torenŃilor.


- la eroziunea de mal:






- în lunca Oltului în concavităŃile de meandru,


- eroziunea de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaŃie şi depunerea eoliană a particulelor de praf şi nisip sub forma unor valuri de dune;


DisfuncŃionalităŃile zonelor funcŃionale: - inexistenŃa instalaŃiilor de apă potabilă şi canalizare,

- insuficienta echipare cu dotari complementare: zone verzi, agrement si sport, spatii de joaca pentru copii,

- unitatile de mica industrie si prestari de servicii catre populatie sunt slab reprezentate pe teritoriul comunei;

- lipsesc unitatile de tip industrial;

- străzile laterale sunt nemodernizate, fără rigole şi şanturi trapezoidale pentru combaterea fenomenelor de inundare in timpul viiturilor şi semne de circulaŃie;

- lipsesc poduri si podete la intersectia strazilor cu DJ 546;

- eroziuni ale malurilor râului Sâi,

- existenta unor ravene şi eroziuni ale solului in mijlocul zonelor cu locuinte,

- platformele pentru reziduri menajere sunt neamenajate şi sunt amplasate necorespunzător,

- lipsa unei platforme pentru reziduuri zootehnice,

- lipsa unor zone de protectie cu plantatii în unele zone ale râului Sâi, in jurul cimitirelor.

BilanŃurile teritoriale, existent şi propus, care cuprind repartiŃia terenurilor pe categorii de folosinŃe, incluzand terenurile intravilan si extravilan, se prezintă în Tabelele 11.1. şi 11.2.

Intravilanul cuprinde satele şi trupurile din Tabelul 11.3.

BilanŃurile teritoriale, existent şi propus, al suprafeŃelor funcŃionale din cadrul comunei Islaz conform Memoriului General este prezentat în Tabelul 11.4.


Tabel 11.1. Bilantul teritorial existent al folosinŃei suprafeŃelor din teritoriul administrativ





Total

extravilan 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,06 162,12 2,91 341,19 8 794,56

intravilan 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,19 66,34 453,05 4,5 524,08

total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 8 794,56

% din total 59,87 40,13 100






Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80

intravilan 0,00 - 0,00 0,00 0,00 0,05 63,86 464,93 0,00 528,84

total 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,25 228,47 464,93 343,60 9318,64 % 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100

Tabel 11.3. Nr. Crt. Denumire SuprafaŃă [ha]

A Sat de reşedinŃă Islaz 387,63 A1 Trup CAP 3,05

A2 Trup canton “Apele Române” 0,70 A3 Trup Cimitir 2,03

A4 Trup Front captare şi înmagazinare 1,35 A5 Trup Platformă gunoi 1,56

A6 Trup StaŃie de epurare 1,27


B1 Trup Front captare şi înmagazinare 0,68 B2 Trup Platformă gunoi 0,44

B2 Trup StaŃie de epurare / staŃie de pompare 0,10



Tabel 11.4.

EXISTENT PROPUS Zone si subzone functionale Suprafata (ha) Procent

(%) Suprafata

(ha) Procent

(%) Zona locuinŃe şi funcŃiuni complementare 258,34 56,51

259,27

54,89

Zonă unităŃi industriale si depozite 2,63 0,58 2,63 0,56

Zonă terenuri unitati agrozootehnice 69,51 15,20 78,08 16,53 Zonă instituŃii publice şi servicii 4,39 0,96 5,90 1,25

Zona căi de comunicatii si transport: 42,7 9,20 42,29 8,95 - rutiere 42,7 9,20 42,10 8,91

- feroviare - - 0,19 0,04

Zona spatii verzi, sport, agrement, grădini, protectie 1,96 0,43

27,34

5,79

Zona aferenta constructiilor tehnico-edilitare

- - 2,81 0,60

Zona gospodarie comunala, cimitire 4,89 1,07 4,89 1,03

DestinaŃie specială - - - -

Terenuri libere 34,97 7,65 34,97 7,40 Ape 1,40 0,31 1,40 0,30

Păduri 2,36 0,52 2,36 0,50 Terenuri neproductive 34,59 7,57 10,21 2,16

Total intravilan 457,11 100,00 472,34 100,00

BilanŃurile teritoriale, existent şi propus, al suprafeŃelor funcŃionale pe cele două sate componente din cadrul comunei Islaz conform Memoriului General sunt prezentate în Tabelele 11.5. şi 11.6.

Tabel 11.5. Bilantul teritorial al folosinŃei suprafeŃelor din intravilanul existent

SuprafaŃa [ha] Nr. Crt. ZONE FUNCTIONALE

Satul Islaz Satul Moldoveni

Trupuri izolate

TOTAL

Pondere [%] din total

intravilan


311,58 106,08 4,50 422,07 80,54

2 Unitati industriale si depozite 6,72 0,00 0,00 6,72 1,28 3 Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00 2,84 2,84 0,54

4 Institutii si servicii de interes public

7,16 1,14 0,70 9,00 1,72


51,79 14,10 0,45 66,34 12,66


2,62 0,56 0,00 3,18 0,61

7 Zona echipare tehnico-edilitară 0,00 0,08 0,00 0,08 0,02

8 Gospodarie comunala, cimitire 4,67 1,50 3,00 9,17 1,75 9 DestinaŃie specială (turism) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

10 Ape 0,17 0,00 0,02 0,19 0,04 11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

12 Teren neproductiv 3,01 0,77 0,71 4,49 0,86

13 TOTAL INTRAVILAN 387,63 124,23 12,22 524,08 100,00





Trupuri izolate

TOTAL Pondere [%]

din total intravilan


323,75 108,16 0,00 431,91 81,67

2 Unitati industriale si depozite 6,55 0,00 0,00 6,55 1,24

3 Unitati agro-zootehnice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 4 Institutii si servicii de interes

public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26


51,34 12,52 0,00 63,86 12,08


3,06 0,54 0,00 3,60 0,68

7 Zona echipare tehnico-edilitară 0,00 0,08 0,58 0,66 0,12 8 Gospodarie comunala, cimitire 8,16 2,11 0,00 10,27 1,94

9 DestinaŃie specială (turism) 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 10 Ape 0,05 0,00 0,00 0,05 0,01

11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00



Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit si o mica zona de servicii. Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit s-a facut in 2 scopuri- regularizarea intravilanului pe limite de proprietati actiune ce a dus la mici diferente si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta fara sa se propuna noi zone care trebuiau rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice.



Realizarea PUG presupune utilizarea terenului intravilan pentru unitati de locuit, în scopuri agricole, constructii tehnico-edilitare, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricŃii cu respectarea Ordinului 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului care precizează folosintele sensibile.

Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecŃie pe suprafata ce constituie obiectul PUG s-au identificat:

- zona de locuinŃe. DistanŃele între amplasamentele obiectivelor ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 care stabileşte distanŃele minime de protecŃie sanitară. In zona ce a generat PUG sunt reglementate:









- zonele destinate pentru protecŃia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ariile. Pe teritoriul administrativ exista siturile Natura 2000:

- aria de inters comunitar ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, instituită prin Ordinul nr. 1 964/2007, care se întinde pe o suprafaŃă de 38 % şi include si rezervaŃia naturală Ostrovul Mare.




- ponton,


- iaz piscicol,




- devierea DN 54.

- aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre, instituită prin HG nr. 1 284/2007, care se întinde pe o suprafaŃă de 99 % şi include rezervaŃia naturală Ostrovul Mare si se suprapune cu zonele functionale existente şi propuse ale PUG..

Prin implementarea PUG suprapuse cu POSPA0024 ConfluenŃa Olt - Dunăre se suprapun:











- zonele umede. Posibile candidate ca situri Ramsar sunt siturile ROSPA0024 ConfluenŃa Olt – Dunăre, parte din teritoriul administrativ al comunei ce face obiectul PUG, şi ROSPA0106 Valea Oltului Inferior,

- rezervaŃii naturale. RezervaŃia naturală Ostrovul Mare ocupă o suprafaŃă de 140 ha (poziŃia B10 din HG nr. 1143 din 18/09/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate).

- Pe teritoriul comunei se află monumente ale naturii, parcuri naŃionale, parcuri naturale sau rezervaŃii ale biosferei.


Luncile Dunării şi Oltului constituie zone expuse poluării cu nitraŃi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere. Alte localităŃi în care există surse de nitraŃi din activităŃi agricole sunt: Garcov şi Giuvărşti din judeŃul Olt şi LiŃa, din judeŃul Teleorman.



Memoriul General nu prevede măsuri pentru gestionarea reziduurilor zootehnice care provin din gospodăriile sătenilor care sunt importante surse de nitraŃi, de aceea in Raportul de mediu am propus solutia de compostare locala a deseurilor in curtea proprie a fiecarei gospodarii, cat mai departe de zona locuibila (asa numitul back-yard composting) unde se vor composta deseurile verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale (in cazul curtilor mari).

- zonele de amplasare a surselor de apă. Pe suprafata ce constituie obiectul PUG se propune sa fie amplasate 6 puturi pentru captarea

apei subterane din stratele de FrăŃeşti situate la adâncimi de circa 40 m:

- în satul Islaz: 4 puturi ,

- în satul Moldoveni: 2 puturi .

HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile are ca ca obiectiv protecŃia sănătăŃii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităŃii ei de apă curată şi sanogenă.


- corpurile de apă de suprafaŃă - fluviul Dunărea, râul Olt, bălŃile “Dunarica”, “Galdau” şi “Gerai”, corpurile de apă şi izvoarele de coastă, calitatea apei acestora fiind reglementată de Ordinul MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă


Valorile-limită de încărcare cu poluanŃi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul HG 352/2005.

- zonele de amplasare a lucrărilor hidrotehnice. Este cazul lucrărilor de apărare la inundaŃii. Legea Apelor reglementează dimensiunile zonelor de protecŃie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor.

- zonele de amplasare a lucrărilor de imbunatatiri funciare. Este cazul sistemelor de desecare – drenaj şi a sistemelor de irigaŃii din lunca Oltului şi câmpia Caracalului de la amenajările Islaz – Moldoveni şi Terasa Corabia. Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare instituie zone de protectie pentru infrastructura de imbunatatiri funciare.



- terasarea versanŃilor şi sprijinirea acestora cu structuri specifice (gabioane, casoaie, ziduri de sprijin de greutate sau pământ armat),




- zonele expuse riscului la inundaŃii. Legea Apelor interzice amplasarea a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi

locuinte sau anexe ale acestora fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie.




- nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor.







- zonele afectate de alunecarile de teren – nu este cazul.

- zone de protecŃie pentru infrastructura rutieră, Pentru siguranŃa circulaŃiei generale au fost emise OrdonanŃa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane.


- zone de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere. Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăŃiri funciare este reglementat de Legea Apelor, respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/2006.




- monumentele istorice inscrise in LMI 2004 - pentru care se instituie zone de protectie în funcŃie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport,

- zonele cu lucrări electrice – LEA. Ordinul 4/2007 al ANRE, modificat prin Ordinul 49/2007 al ANRE stabileşte Normele tehnice

privind delimitarea zonelor de protecŃie şi de siguranŃă aferente capacităŃilor energetice.

PUG nu propune alte instalaŃii electrice. - zonele infrastructura gaze naturale- nu este cazul..

Problemele de mediu pentru zona ce a generat PUG, identificate in cadrul sedintelor grupului de lucru au fost cele retinute in Procesul Verbal intocmit (vezi Anexa 1), au fost retinute in Raportul de mediu, in capitolul 4.

In urma analizei situatiei create de problemele evidentiate de implementarea PUG se poate concluziona:



Un impact negativ asupra atmosferei putem afirma ca este produs de depozitele de deseuri de tip menajer neconforme existente şi consta in disconfortul creat prin mirosurile dezagreabile rezultate ca


urmare a fermentarii acestora si in mod special a acelora care sunt depozitate necontrolat.



- folosirea iraŃională a fertilizatorilor şi a substanŃelor fitosanitare-prin utilizarea excesiva a îngrăşămintelor chimice prin care se produce, din cauza fenomenului de spălare a componentelor nutritive din şi de pe sol de către apele de irigaŃie sau ploi, infiltrarea acestora în sol si in apele freatice; Comuna se afla printre localitatile din judetul Teleorman mentionate in Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- existenta unor depozite neconforme si depozitarea necontrolată a deşeurilor, inclusiv celor zootehnice; spatiile (platformele) neconforme trebuia sa fie inchise pana la 16.07.2009;



- seceta



- alunecări de teren - nu este cazul;


- inundaŃiile ;


- procese aluvionare, innisipari colmatari.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor: - depozitele neconforme de reziduuri zootehnice. Comuna se afla printre localitatile mentionate in

Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localităŃilor unde există surse de nitraŃi din activităŃi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.


- existenŃa unor zone cu risc la inundatii, partea de SE a satului Islaz, Conform Planului de apărare

împotriva inundaŃiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la construcŃiile hidrotehnice şi

poluărilor accidentale al judeŃului Teleorman, ediŃia 2006 – 2009, in care se afla obiectivele:


- existenta unor zone supuse riscului la erodare: Partea SE a satului Islaz, fiind limitata de confluenta Oltului cu Dunarea, unde exista problema malului Dunarii, care este considerat inundabil si este


supus unei puternice actiuni de erodare. In ultimii ani malul Dunarii a format o adevarata faleza, surpandu-se pe o adancime de cateva zeci de metri.

Sursele potenŃiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaŃă cu diferiŃi poluanŃi pot fi:



Agricultura, una din activităŃile economice importante ale comunei, reprezintă o sursă potanŃială de poluare a apelor de suprafaŃă şi subterane în situaŃia utilizării excesive de îngrăşăminte chimice şi pesticide pe terenurile agricole.






Legea Apelor regelementează dimensiunile zonelor de protecŃie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor.






subterane.


Platformele de deşeuri menajere, precum şi fermele zootehnice reprezintă importante surse potenŃiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaŃă cu substanŃe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.











- administrarea de ierbicide in vederea distrugerii vegetatiei , eliminand in felul acesta multe din speciile de flora salbatica (sunatoarea, musetelul, etc),


- braconajul – se vaneaza noaptea, se aplica diverse metode interzise (capcane cu insecticide, electrice, explozibil, etc.);

Depozitarea necontrolata a deşeurilor industriale şi menajere în interiorul sau la periferia localităŃii constituie zone insalubre, afectând estetica urbană şi sănătatea, fiind adevărate focare generatoare de boli.



Comuna Islaz se află la circa 1 km aval de aria de protecŃie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului Inferior, care include Lacul Izbiceni din judeŃul Olt, declarat prin HG nr. 2 151/2004 ca arie de


protecŃie specială avifaunistică Izbiceni.



Actiunea de monitorizare a poluării sonore, desfăşurata de către AgenŃia de ProtecŃie a Mediului in principalele puncte de trafic din zonele similare zonei de amplasament a comunei Segarcea Vale a evidenŃiat incadrari ale nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009-1981.








- pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare propunem realizarea un centru pentru colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice ;

- gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statia de epurare se va folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic ;

- închiderea platformelor neconforme de deşeuri menajere şi ecologizarea zonelor;

















sistemul de canalizare şi tratarea in statia de epurare ce se vor realiza in comună; pana la realizarea acestuia si ulterior, acolo unde nu se se pot extinde se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre fosele septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor).

- Statia de epurare va fi realizata conform proiectului de executie. Se va amplasa la o distanta de 300 m de ultima locuinta, pe teren neinundabil. Statia se va alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si va avea post trafo propriu. Pentru functionare in caz de avarie se va monta o sursa alternativa de alimentare grup electrogen.




























F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea ulterioara a locuintelor si instalatiilor apartinand zonei degospodarie comunala si servicii ce se vor edifica pe terenul intravilan, in zonele functionale ale PUG.

Prin obiectivele PUG de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar amplasarea obiectivelor de investitii si realizarea unei perdele de


protectie cu rol de ecranare vor asigura incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale ale PUG.



Potentialele efecte semnificative asupra mediului Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor

avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu.

Pentru a estima efectele semnificative ale PUG asupra mediului consideram ca referinta „alternativa zero” reprezinta starea actuala a mediului, prezentata la capitolul 2 si sintetic in Tabelul 3.1. din Raportul de mediu.

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie terenurile destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice zonale sau Planuri urbanistice de detaliu, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcŃiilor şi la scoaterea terenurilor din producŃia agricolă pentru obiective de investiŃii mari se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiŃii, obŃinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producŃia agricolă.

Scoaterea terenurilor din producŃia agricolă se va face la solicitarea titularilor de investiŃii, pe baza unei documentaŃii.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului (potentiale efecte semnificative) ca urmare a implementarii PUG, au fost incluse toate aspectele semnificative mentionate de HG 1 076/2004.


- S - Semnificativ





Conform Tabelului 6.2. impactul asupra mediului se va manifesta “moderat” în faza de execuŃie a lucrarilor de construcŃie pentru realizarea propunerilor PUG. Pentru faza de exploatare efectele reduse şi pozitive ale proiectului sunt predominante, avand in vedere luarea de măsuri compensatorii pentru pentru protejarea factorilor de mediu.


Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăŃii, în context transfrontalier

Nu este cazul.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuŃie a obiectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateŃe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuŃiei. Este necesar să se impună investitorului/constructorului întocmirea unui plan de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenŃial, se poate confrunta în perioada de execuŃie.

In Tabelul 8.1. au fost prezentate problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de execuŃiei a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG.

In Tabelul 8.2. au fost descrise problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza pe zonele functionale ale PUG.

În Tabelul 8.3. se regăseşte Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcŃie.

In Tabelul 8.4. se recomandă Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

“Alternativa zero”, care a fost prezentata pe larg in capitolul 2 si sintetizat in capitolul 3 si reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

In ceea ce priveste locatiile alese pentru obiectivele ce se vor realiza in zonele functionale din propunerile PUG, la aceasta faza a planului, nu se poate spune decât ca ele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.


In cazul PUG s-au avut in vedere criterii economice, sociale si de mediu.





complexitatea lucrărilor.


Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG


Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant a fost prezentat in Tabelul 10.1. la prezentul Raport de mediu.


Pentru perioada de execuŃie a propunerilor PUG constructorul are obligaŃia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecŃie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenŃial poluatoare, cum ar fi baza de producŃie, depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaŃia reconstrucŃiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii ProtecŃiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice:











Unele influente negative ale activităŃilor care se vor desfăşura sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in:







La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizarea de şantier urmând a fi stabilit de catre constructor. Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier să nu se afle în apropierea cursurilui de apă şi să fie în afara localităŃii.


Avand in vedere faptul ca amenajarile PUG ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (extinderea reŃelelor de apa, infiintarea de retele de gaze, canalizare, extinderea spaŃiilor verzi, epurarea apelor uzate, realizarea platformelor de colectare, selectare şi transfer de deşeuri, reabilitare drumuri,) eficienta implementarii acestora este superioara efectului negativ asupra solului prin ocuparea cu constructii.

Dupa implementarea PUG va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol care se va datora obiectivelor prevazute ca propuneri de dezvoltare urbanistica, in general obiective cu menirea pentru protectia mediului (alimentari cu apa, retele de canalizare si statii de epurare, perdele de protectie, spatii verzi). Impactul se va datora traficului rutier, sistemelor de încălzire adoptate, a evacuărilor de ape menajere/de tip menajer şi platformelor de deşeuri care se vor amenaja.

BIBLIOGRAFIE

1 Memoriu General PUG 2009 SC MODUL PROIECT SA

SC AREAL DESING SEL

2 Studiul geotehnic şi riscuri naturale ESE, 1982 SC MODUL PROIECT SA

3 Enciclopedia geografică a României ESE, 1982 Grigore Posea

4 Raportul despre starea mediului din anul 2008 TR www.apmtr.ro

5 Plan Local de AcŃiune pentru Mediu judeŃul Teleorman www.apmtr.ro

6 Raportul despre starea mediului din anul 2008 OT www.apmot.ro

7 Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 10009-1988 ***

8 Aer din zonele protejate – condiŃii de calitate STAS 12574-1987 ***


CUPRINS



30

2.1. Apa 54

2.2. Aerul 60

2.3. Solul 62




2.7. Zgomotul 88


2.9. Peisaj 93






166


167



175



















































































5. zone periferice.















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman

















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati





care fac obiectul

proiectului



protectia mediului













protectia mediului










care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului






Teleorman



protectia mediului












care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati



situate de a lungul


Pefectului ISU















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului












care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati







protectia mediului







































































































































































- PATJ Teleorman.








Consiliile Locale



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean







Consilii Locale



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean










Teleorman Consiliul














AgenŃii economici
















terenuri

Consiliul Judetean,







Consiliul Judetean,











Consiliul Judetean










APM




Consilii locale


















cu maluri degradate


cu maluri degradate




cu maluri degradate


cu maluri degradate







Consiliul JudeŃean


rurale









AgenŃii economici




AgenŃii economici










economici .

DADR
























Buget de stat



Consiliul JudeŃean

APM

2004 şi permanent




Buget de stat



Consiliul JudeŃean




APM, DSP





mediu



APM









FinanŃare UE,







APM








APM AdministraŃia































Consiliul JudeŃean



Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu













Judetul Teleorman




Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu






Judetul Teleorman








1.200.000 SPF

403. ***






-consolidare poduri
































Asezare geografica






Relieful


















Tabel 2.1.







- N 1,3 % 1,1 m/s

- NE 2,2 % 1,8 m/s

- E 17,5 % 2,6 m/s

- SE 1,2 % 1,0 m/s

- S 0,8 % 0,9 m/s

- SV 1,4 % 1,5 m/s

- V 20,9 % 2,7 m/s

- NV 1,5 % 1,6 m/s


51,8 % < 0,5 m/s



Tabel 2.2.


2005 11,16 34,98 - 22,39 2006 12,51 36,02 - 17,56 2007 16,27 33,50 - 10,58 2008 14,92 36,30 - 15,92









































Riscuri antropice









Resurse minerale




Tabel 2.3.































Nu este cazul.










































Energia termică

















Agricultura


- SC REFDAN SRL,

- SC MATOI SRL,

- SC ECOAGRO SRL,

- SC RAAM COM SRL.












Industria




- vinalcool – 1




Comert si servicii










- bancă – 1 CEC,







Turismul



ortodox.



Tabel 2.4.

Nr. poz.





Islaz



pentru fiecare sat.






acest scop.






















Deseuri periculoase






















Tip deşeu














































- colectare;

- transport;





Cimitire








b. puncte slabe:







c. oportunitati:




d. amenintari:





e. concluzii:






b. puncte slabe:


- defrisare abuziva


c. oportunitati:


d. amenintari:


e. concluzii:









b. puncte slabe:




- lipsa de dotare

c. oportunitati:



d. amenintari:








e. concluzii:






Resurse umane:

a. puncte tari:


b. puncte slabe:

- declin demografic




c. oportunitati:


d. amenintari:





e. concluzii:





a. puncte tari:









b. puncte slabe:






c. oportunitati:




d. amenintari:



e. concluzii:









b. puncte slabe:



c. oportunitati:



d. amenintari:



e. concluzii:





b. puncte slabe:



c. oportunitati:


d. amenintari:



e. concluzii:































Tabel 2.1.1.


s.h. Găujani




























































- dig protecŃie:


















Tabelul 2.1.6.

Nr. Crt.

Cursul de apă

Localitate





Lacurile.


































































2.2. Aerul






- antropice:

























- traficul rutier,


























2.3. Solul










Calitatea solurilor













Total


total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 100

% din total 59,87 40,13 100

Tabel 2.3.2.













Poluarea solurilor















Tabel 2.3.4.



instalat


[ha] [ha] [km] [ha] [km] [m3/s]

ObservaŃii



Tabel 2.3.5.







a depozitului

Capacitate ocupata


Nr. Crt.



[m]

Tipul de

depozit

Amenajari ale



CL


















- eroziunea de mal:





































Tabel 2.4.1.
























hederacea).


















Fauna





















































Are ca limite:























2.5.2.






albae)

0,1 B C B B



1 B C B B





















albae).













































1335 Spermophilus



Conservare: Bună,








P C B C B


P C B B B


Conservare: Bună,









P C B C B


P B B C B


P C B C B


P C B C B


P C B C B


P C B C B


P C B B B


P B B C B


R C B B B


P B B C B


P?


P C B B B



Conservare: Bună,







4064 - Theodoxus



Conservare: Bună,





































4-10 p D C C C


80-150 i D C C C



6-10 p D C C C


2-10 i D C C C


12-20 p D C C C


350-450 p B B C C



30-60 i D C C C







































































- turismul haotic,









Tabel 2.5.12.










Starea pădurilor

















Biosecuritatea


















- zgomot,
























- cianuri,























































































- peisajul natural:

- de câmpie,



- rural,










- satul Islaz:




- satul Moldoveni:

































Tabel 3.1.


implementarea PUG



























































exista trei balti:



- “Gerai” .






























Islaz exista:

- dig protecŃie:












Se va urmari:


























- balastierele.

















- croitorie , etc.

































































o Km 615-610

o Km 610-605



























sunt următoarele:











anul 2008.






















PUG propune:




















frainetto).














M ≈ 10,0 m,





































cod Natura 2000 - 6440,








află:








M ≈ cca. 4,2






Agropyron repens.





























pentru fiecare sat.



































































9. Ape : 0,19 ha (0,04 %)

Din care:


existent pentru:



















- turismul haotic.
















































10. Paduri : 0,0 Ha (0,0%).










paragraful 2.5.



- satul Islaz:



- satul Moldoveni:

















Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80


% 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100






total intravilan


323,75 108,16 0,00 431,91 81,67


6,55 0,00 0,00 6,55 1,24


interes public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26


51,34 12,52 0,00 63,86 12,08


3,06 0,54 0,00 3,60 0,68


0,00 0,08 0,58 0,66 0,12


8,16 2,11 0,00 10,27 1,94


0,00 0,00 0,00 0,00 0,00


EXISTENT 403,00 124,55 1,29 528,84 100,00


















mediu.







- ponton,


- iaz piscicol,




- devierea DN 54.













- lunca Dunării,

- lunca Oltului










































- în satul Islaz:


- pompe hidraulice,


- armături;














Islaz 618,6 7,15 791 9,15 86,12 23,9 Moldoveni 131,15 1,52 168,46 1,95 31,10 8,63








Tabel 3.6.















































- ponton,


- iaz piscicol,

































































































construire.











- seceta,




- inundaŃiile ;








obiectivele:


















subterane.























- ponton,


- iaz piscicol,





- devierea DN 54.









































Tabel 5.2.1.




8 µg/m3







Tabel 5.2.2.


(NO2)


(NO2)




32 µg/m3; 24 µg/m3;



26 µg/m3; 19,5 µg/m3;




















Tabel 5.2.3.





10 µg/m3









































































Transpunere:
























Transpunere:

















Transpunere:
















Transpunere:




















Tabel 5.5.1.




de vârf L10

Nr. crt.

Tipul de stradă




65 60 75


70 65 80


75…85***) 70…80***) 85…95***)





Tabel 5.5.2.




de vârf L10


Nr. crt.





- - 80


- - 80


Tabel 5.5.3.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat


pentru copii 75 70


Tabel 5.5.4.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat


pentru copii 85 80




























































Transpunere:



1339/27.09.2006 - M.Of. nr. 821/05.10.2006),





Transpunere:





Guvern nr. 386/22.03.2006 - M.Of. nr. 314/07.04.2006),







786/02.09.2005 - M.Of. nr. 844/19.09.2005),


























































































Valori normale



putin sensibila



putin sensibila

Element































































Tabel 6.1.



Clasa de





localităŃilor

Randamentul de


propuse

[%]






















- menajer,








- lemn: cod 17.02.01;

- sticla: cod 17.02.02;































































- ponton,


- iaz piscicol,





- devierea DN 54.



































































- mecanică,

- electrică,







- sudura;


- trasnetele,



- Nucleare;














Nr. Crt.

Problema de mediu




- S - Semnificativ












Tabel 8.1.




Constructor




Constructor

Investitor


Constructor

Investitor



Constructor

Investitor



Constructor

Investitor



Constructor

Investitor


Tabel 8.1. (urmare)






Constructor

Investitor



Constructor

Investitor






Tabel 8.2.




Investitor/






servicii



Tabel 8.2. (urmare)





Autoritatea de




Constructor/

Investitor






servicii



Investitor












Tabel 8.3.

Nr. Crt.

























Prin Contract







Prin Contract







Prin Contract



Nr. Crt.





Prin Contract



SGA, APM


Tabel 8.4.

Nr. Crt.







Investitor


Investitor

























































































Tabel 10.1.































































AutorităŃi locale


















































- dig protecŃie:













- la inundaŃii:





































Total

extravilan 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,06 162,12 2,91 341,19 8 794,56

intravilan 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,19 66,34 453,05 4,5 524,08

total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 8 794,56

% din total 59,87 40,13 100






Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80

intravilan 0,00 - 0,00 0,00 0,00 0,05 63,86 464,93 0,00 528,84

total 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,25 228,47 464,93 343,60 9318,64 % 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100











Tabel 11.4.


(%) Suprafata

(ha) Procent


259,27

54,89




- feroviare - - 0,19 0,04


27,34

5,79


- - 2,81 0,60










Trupuri izolate

TOTAL


intravilan


311,58 106,08 4,50 422,07 80,54



7,16 1,14 0,70 9,00 1,72


51,79 14,10 0,45 66,34 12,66


2,62 0,56 0,00 3,18 0,61



10 Ape 0,17 0,00 0,02 0,19 0,04 11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00







Trupuri izolate

TOTAL Pondere [%]



323,75 108,16 0,00 431,91 81,67



public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26


51,34 12,52 0,00 63,86 12,08


3,06 0,54 0,00 3,60 0,68



11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00






















- ponton,


- iaz piscicol,




- devierea DN 54.











































































- seceta





- inundaŃiile ;




























subterane.





























































































- S - Semnificativ








Nu este cazul.












































BIBLIOGRAFIE


SC AREAL DESING SEL









CUPRINS



30

2.1. Apa 54

2.2. Aerul 60

2.3. Solul 62




2.7. Zgomotul 88


2.9. Peisaj 93






166


167



175



















































































5. zone periferice.















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman

















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati





care fac obiectul

proiectului



protectia mediului













protectia mediului










care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului






Teleorman



protectia mediului












care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati



situate de a lungul


Pefectului ISU















care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati


Teleorman



protectia mediului












care:

Nr. Crt.




activitati) din

fonduri program

din surse proprii



incadra interventia

Partenerii externi

interesati







protectia mediului







































































































































































- PATJ Teleorman.








Consiliile Locale



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean







Consilii Locale



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean



Consiliile Locale

Consiliul JudeŃean










Teleorman Consiliul














AgenŃii economici
















terenuri

Consiliul Judetean,







Consiliul Judetean,











Consiliul Judetean










APM




Consilii locale


















cu maluri degradate


cu maluri degradate




cu maluri degradate


cu maluri degradate







Consiliul JudeŃean


rurale









AgenŃii economici




AgenŃii economici










economici .

DADR
























Buget de stat



Consiliul JudeŃean

APM

2004 şi permanent




Buget de stat



Consiliul JudeŃean




APM, DSP





mediu



APM









FinanŃare UE,







APM








APM AdministraŃia































Consiliul JudeŃean



Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu













Judetul Teleorman




Nr. crt.

Titlu proiect

Beneficiar

Domeniu/ /Masura

Obiective

Scop

Localizare


Stadiu






Judetul Teleorman








1.200.000 SPF

403. ***






-consolidare poduri
































Asezare geografica






Relieful


















Tabel 2.1.







- N 1,3 % 1,1 m/s

- NE 2,2 % 1,8 m/s

- E 17,5 % 2,6 m/s

- SE 1,2 % 1,0 m/s

- S 0,8 % 0,9 m/s

- SV 1,4 % 1,5 m/s

- V 20,9 % 2,7 m/s

- NV 1,5 % 1,6 m/s


51,8 % < 0,5 m/s



Tabel 2.2.


2005 11,16 34,98 - 22,39 2006 12,51 36,02 - 17,56 2007 16,27 33,50 - 10,58 2008 14,92 36,30 - 15,92









































Riscuri antropice









Resurse minerale




Tabel 2.3.































Nu este cazul.










































Energia termică

















Agricultura


- SC REFDAN SRL,

- SC MATOI SRL,

- SC ECOAGRO SRL,

- SC RAAM COM SRL.












Industria




- vinalcool – 1




Comert si servicii










- bancă – 1 CEC,







Turismul



ortodox.



Tabel 2.4.

Nr. poz.





Islaz



pentru fiecare sat.






acest scop.






















Deseuri periculoase






















Tip deşeu














































- colectare;

- transport;





Cimitire








b. puncte slabe:







c. oportunitati:




d. amenintari:





e. concluzii:






b. puncte slabe:


- defrisare abuziva


c. oportunitati:


d. amenintari:


e. concluzii:









b. puncte slabe:




- lipsa de dotare

c. oportunitati:



d. amenintari:








e. concluzii:






Resurse umane:

a. puncte tari:


b. puncte slabe:

- declin demografic




c. oportunitati:


d. amenintari:





e. concluzii:





a. puncte tari:









b. puncte slabe:






c. oportunitati:




d. amenintari:



e. concluzii:









b. puncte slabe:



c. oportunitati:



d. amenintari:



e. concluzii:





b. puncte slabe:



c. oportunitati:


d. amenintari:



e. concluzii:































Tabel 2.1.1.


s.h. Găujani




























































- dig protecŃie:


















Tabelul 2.1.6.

Nr. Crt.

Cursul de apă

Localitate





Lacurile.


































































2.2. Aerul






- antropice:

























- traficul rutier,


























2.3. Solul










Calitatea solurilor













Total


total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 100

% din total 59,87 40,13 100

Tabel 2.3.2.













Poluarea solurilor















Tabel 2.3.4.



instalat


[ha] [ha] [km] [ha] [km] [m3/s]

ObservaŃii



Tabel 2.3.5.







a depozitului

Capacitate ocupata


Nr. Crt.



[m]

Tipul de

depozit

Amenajari ale



CL


















- eroziunea de mal:





































Tabel 2.4.1.
























hederacea).


















Fauna





















































Are ca limite:























2.5.2.






albae)

0,1 B C B B



1 B C B B





















albae).













































1335 Spermophilus



Conservare: Bună,








P C B C B


P C B B B


Conservare: Bună,









P C B C B


P B B C B


P C B C B


P C B C B


P C B C B


P C B C B


P C B B B


P B B C B


R C B B B


P B B C B


P?


P C B B B



Conservare: Bună,







4064 - Theodoxus



Conservare: Bună,





































4-10 p D C C C


80-150 i D C C C



6-10 p D C C C


2-10 i D C C C


12-20 p D C C C


350-450 p B B C C



30-60 i D C C C







































































- turismul haotic,









Tabel 2.5.12.










Starea pădurilor

















Biosecuritatea


















- zgomot,
























- cianuri,























































































- peisajul natural:

- de câmpie,



- rural,










- satul Islaz:




- satul Moldoveni:

































Tabel 3.1.


implementarea PUG



























































exista trei balti:



- “Gerai” .






























Islaz exista:

- dig protecŃie:












Se va urmari:


























- balastierele.

















- croitorie , etc.

































































o Km 615-610

o Km 610-605



























sunt următoarele:











anul 2008.






















PUG propune:




















frainetto).














M ≈ 10,0 m,





































cod Natura 2000 - 6440,








află:








M ≈ cca. 4,2






Agropyron repens.





























pentru fiecare sat.



































































9. Ape : 0,19 ha (0,04 %)

Din care:


existent pentru:



















- turismul haotic.
















































10. Paduri : 0,0 Ha (0,0%).










paragraful 2.5.



- satul Islaz:



- satul Moldoveni:

















Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80


% 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100






total intravilan


323,75 108,16 0,00 431,91 81,67


6,55 0,00 0,00 6,55 1,24


interes public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26


51,34 12,52 0,00 63,86 12,08


3,06 0,54 0,00 3,60 0,68


0,00 0,08 0,58 0,66 0,12


8,16 2,11 0,00 10,27 1,94


0,00 0,00 0,00 0,00 0,00


EXISTENT 403,00 124,55 1,29 528,84 100,00


















mediu.







- ponton,


- iaz piscicol,




- devierea DN 54.













- lunca Dunării,

- lunca Oltului










































- în satul Islaz:


- pompe hidraulice,


- armături;














Islaz 618,6 7,15 791 9,15 86,12 23,9 Moldoveni 131,15 1,52 168,46 1,95 31,10 8,63








Tabel 3.6.















































- ponton,


- iaz piscicol,

































































































construire.











- seceta,




- inundaŃiile ;








obiectivele:


















subterane.























- ponton,


- iaz piscicol,





- devierea DN 54.









































Tabel 5.2.1.




8 µg/m3







Tabel 5.2.2.


(NO2)


(NO2)




32 µg/m3; 24 µg/m3;



26 µg/m3; 19,5 µg/m3;




















Tabel 5.2.3.





10 µg/m3









































































Transpunere:
























Transpunere:

















Transpunere:
















Transpunere:




















Tabel 5.5.1.




de vârf L10

Nr. crt.

Tipul de stradă




65 60 75


70 65 80


75…85***) 70…80***) 85…95***)





Tabel 5.5.2.




de vârf L10


Nr. crt.





- - 80


- - 80


Tabel 5.5.3.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat


pentru copii 75 70


Tabel 5.5.4.



**) Nr. crt.

SpaŃiul considerat


pentru copii 85 80




























































Transpunere:



1339/27.09.2006 - M.Of. nr. 821/05.10.2006),





Transpunere:





Guvern nr. 386/22.03.2006 - M.Of. nr. 314/07.04.2006),







786/02.09.2005 - M.Of. nr. 844/19.09.2005),


























































































Valori normale



putin sensibila



putin sensibila

Element































































Tabel 6.1.



Clasa de





localităŃilor

Randamentul de


propuse

[%]






















- menajer,








- lemn: cod 17.02.01;

- sticla: cod 17.02.02;































































- ponton,


- iaz piscicol,





- devierea DN 54.



































































- mecanică,

- electrică,







- sudura;


- trasnetele,



- Nucleare;














Nr. Crt.

Problema de mediu




- S - Semnificativ












Tabel 8.1.




Constructor




Constructor

Investitor


Constructor

Investitor



Constructor

Investitor



Constructor

Investitor



Constructor

Investitor


Tabel 8.1. (urmare)






Constructor

Investitor



Constructor

Investitor






Tabel 8.2.




Investitor/






servicii



Tabel 8.2. (urmare)





Autoritatea de




Constructor/

Investitor






servicii



Investitor












Tabel 8.3.

Nr. Crt.

























Prin Contract







Prin Contract







Prin Contract



Nr. Crt.





Prin Contract



SGA, APM


Tabel 8.4.

Nr. Crt.







Investitor


Investitor

























































































Tabel 10.1.































































AutorităŃi locale


















































- dig protecŃie:













- la inundaŃii:





































Total

extravilan 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,06 162,12 2,91 341,19 8 794,56

intravilan 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,19 66,34 453,05 4,5 524,08

total 4 589,69 7,85 939,44 42,25 1 439,05 1 270,25 228,46 455,96 345,69 9 318,64 % 49,25 0,08 10,08 0,45 15,44 13,63 2,45 4,89 3,71 8 794,56

% din total 59,87 40,13 100






Total

extravilan 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,20 164,61 - 343,60 8789,80

intravilan 0,00 - 0,00 0,00 0,00 0,05 63,86 464,93 0,00 528,84

total 4 582,81 7,35 939,44 42,74 1 439,05 1 270,25 228,47 464,93 343,60 9318,64 % 49,18 0,08 10,08 0,46 15,44 13,63 2,45 4,99 3,69 100

% din total 59,80 40,20 100











Tabel 11.4.


(%) Suprafata

(ha) Procent


259,27

54,89




- feroviare - - 0,19 0,04


27,34

5,79


- - 2,81 0,60










Trupuri izolate

TOTAL


intravilan


311,58 106,08 4,50 422,07 80,54



7,16 1,14 0,70 9,00 1,72


51,79 14,10 0,45 66,34 12,66


2,62 0,56 0,00 3,18 0,61



10 Ape 0,17 0,00 0,02 0,19 0,04 11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00







Trupuri izolate

TOTAL Pondere [%]



323,75 108,16 0,00 431,91 81,67



public 10,09 1,14 0,71 11,94 2,26


51,34 12,52 0,00 63,86 12,08


3,06 0,54 0,00 3,60 0,68



11 Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00






















- ponton,


- iaz piscicol,




- devierea DN 54.











































































- seceta





- inundaŃiile ;




























subterane.





























































































- S - Semnificativ








Nu este cazul.












































BIBLIOGRAFIE


SC AREAL DESING SEL








Documents

CUPRINS - ANPMarpmag.anpm.ro/upload/50640_raport de mediu primaria... · 2011. 11. 16. · ix. Promovarea turismului calitativ şi durabil, x. Limitarea preventivă a efectelor catastrofelor