Msurile de prevenie
24
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 NOTIUNEA, NATURA JURIDICA SI CARACTERIZAREA
ARESTARII PREVENTIVE
1.1 Conceptul de arestare preventiva
1.2 Natura juridica a arestarii preventive...
1.3 Reglementarile nationale privind arestarea preventiva versus
reglementarile internationale privind arestarea preventive/
Caracterizarea arestrii preventive
CAPITOLUL 2 ARESTAREA PREVENTIVA A INCULPATULUI IN CURSUL
URMARIRII PENALE
2.1 Arestarea invinuitului...
2.1.1 Conditiile necesare pentru dispunerea arestarii preventive
a inculpatului...
2.1.2 Organul judiciar competent si actul prin care se dispune
arestarea preventiva a inculpatului
2.1.3 Procedura lurii msurii arestrii.
2.1.4 Durata arestarii preventive a inculpatului n cursul
urmririi penale
2.1.5 Prelungirea duratei arestarii preventive...
2.1.6 Calea de atac mpotriva ncheierii privind luarea msurii
arestrii preventive a inculpatului
2.2 Inlocuirea, revocarea i ncetarea de drept a msurii arestrii
preventive n cursul urmririi penale
2.2.1 Inlocuirea arestarii preventive..
2.2.2 Revocarea arestarii preventive
2.2.3 Incetarea de drept a arestarii preventive .
2.2.4 Calea de atac mpotriva ncheierii instanei de judecat
privind revocarea, nlocuirea, ncetarea msurii arestrii preventive n
cursul urmririi penale .
CAPITOLUL 3 ARESTAREA PREVENTIV A INCULPATULUI N CURSUL
JUDECII
3.1 Luarea, revocarea, nlocuirea i ncetarea de drept a msurii
arestrii preventive n cursul judecii
3.1.1 Luarea msurii arestrii preventive n cursul judecii
3.1.2 Revocarea i nlocuirea msurii arestrii preventive n cursul
judecii
3.1.3 ncetarea de drept a msurii arestrii preventive
3.2 Meninerea arestrii inculpatului
3.3 Calea de atac mpotriva ncheierii pronunate de instan n
cursul judecii privind msura arestrii preventive
CAPITOLUL 4 - DISPOZIII SPECIALE PENTRU MINORI
4.1 Scopul dispoziiilor speciale pentru minori
4.2 Regimul special pentru minori
4.3 Durata arestrii preventive a inculpatului minor
CONCLUZII.
BIBLIOGRAFIE...
INTRODUCERELibertatea este o valoare moral specific fiecrui
individ afirmandu-se ca un drept fundamental nc din cele mai vechi
timpuri si constituie coninutul esenial al declaraiilor,
documentelor politico-juridice i ale actelor vechii Rome i al celor
din timpul feudalismului, formnd mai trziu coninutul fundamental al
tuturor "Bill of Rights" i al "declaraiei drepturilor" adoptate din
secolul XVII i pn astzi. Ea semnific puterea de a face sau a nu
face ceva. Libertatea este i o valoare juridica caracteristic
persoanei aparinnd unei societi determinante i semnific puterea
consacrat i garantat juridic de a face ceva, avnd ca i condiie
evitarea lezrii drepturilor i intereselor altora, precum i a
intereselor generale, comune ale societii.Afectarea libertii
persoanei, ca drept fundamental, trebuie circumscris unor condiii
restrictive i excepionale, care sunt private ca garanii credibile i
eficiente reglementate att la nivel national, ct i international.n
ceea ce privete procesul penal, garaniile care privesc libertatea
persoanei sunt prevzute n reglementrile privind cazurile n care pot
fi dispuse msurile de prevenie, durata msurilor de prevenie,
verificarea legalitii msurilor de prevenie[footnoteRef:1].
Principiului respectrii dreptului la libertate prevede ca daca
masura privrii de libertate s-a dispus legal trebuie, autoritiile
competente trebuie s pun de ndat n aplicare aceast decizie, fr
ntrziere. . [1: Grigore Gr. Theodoru Drept procesual penal, partea
general, Ed. Cugetarea, Iai, 1996, pag. 40.]
Instituia msurilor procesuale a fost reglementat Pentru
asigurarea derulrii normale a procesului penal i a realizrii
scopului acestuia prin care se previn sau se nltura anumite situaii
care ar putea mpiedica buna desfurare a activitiilor judiciare.
Msurile procesuale sunt considerate mijloace de constrngere prin
care organele judiciare asigur ndeplinirea de ctre pri i celelalte
persoane care particip la proces a obligaiilor lor procesuale i
garanteaz executarea pedepsei i repararea pagubei produse prin
infraciune[footnoteRef:2]. Altfel spus msurile procesuale sunt
mijloacele legale prin care organele judiciare ale statului
descoper infraciunile, i indentific i i prind pe fptuitori, strng i
administreaz probele n funcie de care se aplic pedepsele lundu-se n
considerare vinovia ori nevinovia acestora. [2: Grigore Gr.
Theodoru Drept Procesual Penal, partea general, Ed. Hamangiu, 2011,
pag. 60.]
Msurile preventive au scopul de a asigura buna desfasurare a
procesului penal, msuri de constrngere(msuri preventive,
asiguratorii), msuri de ocrotire i siguran ce au rolul de a
restabili situaia anterioar svririi infraciunii. Msurile procesuale
sunt mijloacele prevzute de lege, de privare sau limitare a unor
drepturi fundamentale ale cetenilor, prin care organele judiciare
asigur desfurarea normal a procesului penal, executarea sanciunilor
aplicate i repararea pagubei produse prin infraciune ori previn
svrirea de alte fapte antisociale[footnoteRef:3]. Acestea au
caracter un facultativ intrucat luarea lor este lsat la aprecierea
organului judiciar, desfurarea procesului penal fiind posibila fr a
fi necesar s se dispun anumite msuri procesuale. Sunt instituii de
drept penal folosite de organele judiciare n vederea desfurrii
normale i eficace a urmririi penale i judecii. Sunt instituii de
constrngere ce pot fi dispuse de organele judiciare pentru buna
desfurare a procesului penal i asigurarea realizrii obiectului
aciunilor exercitate n procesul penal, sunt mijloace de privare sau
limitare a unor drepturi fundamentale ale cetenilor, astfel
asigurndu-se de ctre organele judiciare desfurarea normal a
procesului penal i executarea sanciunilor aplicate precum i
recuperarea pagubei provocate pin infraciune i corectarea,
prevenirea svririi de noi fapte antisociale. [3: Grigore Gr.
Theodoru Drept Procesual Penal, partea general, Ed. Hamangiu, 2011,
pag. 55.]
Msurile procesuale nu pot fi luate nainte de nceperea procesului
penal, nici n cadrul actelor premergtoare i nici dup terminarea
acestuia, deoarece acestea privesc doar activitatea judiciar.
Acestea se dispun doar dup nceperea urmririi penale i pn la
pronunarea unei hotrri judectoreti definitive. Principalele msuri
privative de libertate, definitorii pentru genul instituional de
care aparin, cu un caracter personal, sunt arestarea preventiv,
reinerea si internarea medical.Masurile care vizeaza patrimoniul
avand ca obiect limitarea dreptului fptuitorului sau al prii
responsabile civilmente de a dispune de bunurile pe care le dein n
baza dreptului de proprietate ori a titlului sunt sechestrul,
poprirea si restituirea lucrurilor.Din punct de vedere al perioadei
in care pot fi dispuse masurile preventive acestea sunt impartite
in masuri care sunt dispuse in faza de urmrire penal (reinerea) si
msuri care sunt dispuse att n faza de urmrire penal, ct i n faza de
judecat (obligarea de a nu prsi localitatea, internarea medical,
arestarea preventiv). In functie de persoana impotriva creia se
ndreapt masura putem distinge msuri care vizeaz numai persoana
nvinuitului sau a inculpatului si msuri care pot fi ndreptate i
asupra altor persoane (sechestrul pentru repararea pagubei care
poate fi instituit pe bunurile nvinuitului, inculpatului sau a prii
responsabile civilmente).Avand in vedere scopul urmarit sau
actiunea lor , masurile preventive au fie un caracter de
constrngere (arestarea preventiv, poprirea, obligarea de a nu prasi
localitatea sau ara) fie un caracter de ocrotire (obligarea la
tratament medical, msuri de ocrotire, restituirea lucrurilor).Daca
ne raportam la organul judiciar care dispune masurile acestea pot
fi dispuse de instan, dispuse de procuror, dispuse de judector, dar
si msuri dispuse de organele de cercetare penal sau de procuror.
Forma provizorie a privrii de libertate n cursul procesului penal
este ilustrat de instituia arestrii preventive. O veritabil
constant a sistemului judiciar penal, arestarea preventiv a existat
din cele mai vechi timpuri, fiid cunoscut, dup spusele lui Herodot,
de vechii egipteni i evrei, ct i de Roma i Grecia
antic[footnoteRef:4]. [4: Gh. Radu Msurile de prevenie i
reglementarea procesual penal romn, lucrare de doctorat, Bucureti,
2005.]
Dreptul roman cunotea aazisa custodie liber, care consta n
punerea sub paz, ntr-o cas privat, a celui acuzat (mult timp
nchisoarea nu a fost socotit o pedeaps, ci mai mult un mijloc de
a-l mpiedica pe acuzat s fug).Prezena constant a acestei instituii
importante n evoluia sistemelor juridice, n ciuda unor critici
virulente[footnoteRef:5], vine s sublinieze o desfurare corect a
activitii judiciare, fiind cunoscut, sub forme relativ asemntoare,
de cele dou mari tipuri de proceduri pe care s-au dezvoltat
sistemele procesual penale europene actuale, respectiv att de
procedura acuzatorial, ct i de procedura
inchizitorial[footnoteRef:6]. [5: I. Neagu Tratat de procedur
penal, Partea General, Ed. All Beck, 2004, pag. 88.] [6: F. Tulkens
- La procedure penale: grandes lignes de comparaison entre systemes
nationaux, Culegerea Proces penal et droits de lhomme, Ed. Presses
Universitaires de France, Paris, 1992, Pag. 37-42.]
Msurile de prevenie sunt privite ca msuri de drept procesual
penal cu caracter de constrngere, prin care nvinuitul sau
inculpatul este mpiedicat s ntreprind anumite activiti care s-ar
rsfrnge negativ asupra desfurrii proecsului penal sau asupra
atingerii scopului acestuia[footnoteRef:7]. [7: I. Neagu Tratat de
procedur penal, partea general, pag. 398; A. Criu Procedur penal,
partea general, Ed. All Beck, Bucureti, 2004, pag. 209.]
Msurile preventive, precum i modalitile judiciare de
individualizare a arestrii preventive, afecteaz prin coninutul lor
constrngtor una din valorile umane fundamentale, respectiv
libertatea persoanei. Ea semnific puterea consacrat i garantat
juridic de a face sau a nu face ceva, cu condiia de a nu leza
drepturile sau interesele altora, precum i interesele generale,
comune, ale colectivitii[footnoteRef:8]. [8: I. Deleanu Drept
constituional i instituii politice, Teoria general, vol. I,
Bucureti, 1991, pag. 75.]
Msurile preventive pot fi dispuse doar dac exist probe sau
indicii temeinice din care s rezulte suspiciunea rezonabil c o
persoan a svrit o infraciune i dac sunt necesare n scopul asigurrii
unei bune desfurri a procesului penal, al mpiedicrii sustragerii
suspectului ori a inculpatului de la urmrirea penal sau de la
judecat ori al prevenirii svririi unei alte infraciuni. n
concluzie, prelund din natura juridic a genului proxim, respectiv a
msurilor procesuale[footnoteRef:9], msurile de prevenie au un
caracter adiacent i provizoriu, i n mod esenial o justificare
excepional. [9: Ibidem 1 pag. 443-445.]
Lucrarea de fata este constituita din patru capitole, incepand
cu notiuni generale despre arestarea preventiva si continuand cu
analizarea fiecarei ramuri principale. Astfel, in primul capitol am
vorbit despre conceptul de arestare preventiva si de corelarea
legislaiei procesuale cu reglementrile constituionale i cu cele ale
Conveniei Europene a Drepturilor Omului.In cel de-al doilea capitol
am dezbatut tema arestarii preventiva a inculpatului in faza de
urmarire penala, incepand cu conditiile necesare pentru dispunerea
masurii de arestare preventiva, persoana competenta care poate
dispune masura, durata arestarii preventive cat si despre
revocarea, inlocuirea sau incetarea masurii.Daca in capitolul 2 am
vorbit despre arestarea preventiva a inculpatului in faza de
urmarire penala, in capitolul 3 am analizat arestarea preventiva a
inculpatului in faza de judecata, punctand aici aceleasi subiecte
ca si in capitolul 2, cu deosebirea ca aceste situatii sunt in faza
de judecata.Un subiect important in cadrul acestei lucrari o
reprezinta dispozitiile speciale pentru minori, prezentate in
ultimul capitol. In cadrul acestuia am vorbit despre scopul acestor
dispozitii speciale, durata arestarii preventive in cazul
minorului, dar si despre regimul aplicat minorilor.CAPITOLUL
1NOTIUNEA, NATURA JURIDICA SI CARACTERIZAREA ARESTARII
PREVENTIVE1.1 Conceptul de arestare preventiv Cunoscut i sub
denumirea de deinere preventiv sau arest preventiv, luarea acestei
msuri implic privarea de libertate a unei persoane, fr a contraveni
principiului constituional al libertii individuale i nici
principiului de drept penal, dup care nu poi pedepsi pe cineva
nainte de a-l judeca i a-l gsi vinovat, ntruct nu are caracterul,
regimul i efectele unei pedepse, ci este o msur pus la dispoziia
justiiei, a organelor judiciare penale n general, pentru a preveni
neajunsurile generate de tendina nvinuitului sau inculpatului de a
se sustrage de la urmrirea penal ori de la judecat i, pentru a
asigura o desfurare netulburat i n ritm normal a procesului
penal[footnoteRef:10]. [10: D. Andrie, D. Mate Msura arestrii
preventive, n R.D.P, nr. 2/2011, pag. 88.]
Arestarea preventiv pe de-o parte nu are caracter infamant, ci
este custodia honesta, iar pe de alt parte nu are un caracter
propiu-zis jurisdicional, ci o natur esenial administrativ
procesual, chiar i atunci cnd este ordonat jurisdicional.Privarea
de libertate poate intervenii n primul rnd ca o msur preventiv,
avnd un caracter adiacent i provizoriu, luat n cursul procesului
penal i circumstaniat principiilor fundamentale ale prezumiei de
nevinovie, dar i ale garantrii libertii persoanei. Aceasta mai
poate interveni i la terminarea instruciei penale, cu un caracter
sancionator i educativ, sub forma unei pedepse privative de
libertate dispuse printr-o hotrre definitiv a instanei de judecat.
Arestarea preventiv are un caracter excepional fiind permis numai n
cazuri i cu procedura prevzut de lege. Arestarea preventiva, din
punctul de vedere al naturii juridice, este o masura preventiv
privativ de libertate si poate fi luata nainte de soluionarea
cauzei printr-o hotrre definitiv. Aceasta masura preventiva este
facultativa fiind lsata la aprecierea organelor judiciare.
Avantajele si dezavantajele acestei masuri sunt analizate in
functie de gravitatea faptei comise i periculozitatea fptuitorului
astfel nct s i pstreze natura procesual i s nu se transforme ntr-o
msure antecondamnatorie[footnoteRef:11]. [11: N.Volonciu
pg.404]
Cnd se constat pe baza actelor medicale c persoana arestata
preventiv sufer de o boal care nu poate fi tratat n reeaua medical
a Administraiei Naionale a Penitenciarelor, administraia locului de
deinere trebuie sa dispuna efectuarea tratamentului sub paz
permanent n reeaua medical a Ministerului Sntii, iar motivele care
au determinat luarea acestei msuri trebuie comunicate de ndat
procurorului, in cursul urmririi penale, sau instanei de judecat, n
cursul judecii.1.2
1.3 Corelarea legislaiei procesuale cu reglementrile
constituionale i cu cele ale Conveniei Europene a Drepturilor
OmuluiRomnia, membr cu drepturi depline a Consiliului Europei din
anul 1993, a ratificat n anul urmtor Convenia European a
Drepturilor Omului i protocoalele sale adiionale, crora li s-au
adugat n ultimii ani unele noi, ratificate sau n curs de
ratificare. Conform art. 11 din Constituie, tratatele ratificate
fac parte din dreptul intern, iar drepturile i libertile
fundamentale nscrise vor fi interpretate n concordan cu dispoziiile
n materie pe care le conin.Stabilind la nivel principial proeminena
legislaiei internaionale ratificate de Romnia[footnoteRef:12],
legea fundamental arat c n caz de neconcordan cu legislaia intern,
aceasta are ntietate, cu excepia cazului n care reglementrile
naionale conin dispoziii mai favorabile[footnoteRef:13]. [12: M.
Constantinescu, I. Muraru, A. Iorgovan, E.S. Tnsescu Constituia
Romniei, revizuit, comentarii i explicaii, Ed. All Beck, 2004.]
[13: Art. 20, alin. (2) din Constituia Romniei.]
Anticipnd aderarea Romniei la Uniunea European, legislaia
procesual penal a cunoscut n ultimii ani o permanent evoluie, n
ncercarea corelrii reglementrilor naionale cu cerinele
europene.Astfel, potrivit art. 5, parag. 1, lit. c) din Convenia
European a Drepturilor Omului, orice persoan are dreptul la
libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa,
cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale: (...) dac a
fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii
judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui
c a svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice de a crede n
necesitatea de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup
svrirea acesteia.Termenii de arestare sau deinere prevzui n art. 5
au acelai neles i cuprind orice msur, oricare ar fi denumirea ei n
dreptul intern, ce are ca efect privarea de libertate a unei
persoane[footnoteRef:14]. [14: A. Criu Drept procesual penal,
partea general, Ed. All Beck, pag. 279. ]
Sensul acestor noiuni, domeniul lor de aplicare sunt date de
calificarea lor n sistemul naional intern, dar potrivit practicii
Curii Europene privind aplicarea dispoziiilor art. 5 din Convenie,
trebuie s respecte obiectivul esenial i anume, lipsirea de
libertate a unei persoane s nu fie arbitrar[footnoteRef:15]. [15:
C. Brsan Convenia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe
articole, Vol. I, Ed. All Beck, 2005, Pag. 288.]
Orice privare de libertate trebuie s respecte normele de fond i
procedur prevzute de legislaia intern, ns n acelai timp trebuie s
respecte i scopul esenial al art.5 care prevede protecia
individului mpotriva arbitrarului autoritilor
statale[footnoteRef:16]. [16: CEDO, 15.11.1996, Chabal C. Regatul
Unit, Apud C. Brsan, pag. 277.]
n aceste coordonate se impun cteva observaii privind organul
judiciar competent, n acord cu reglementrile conveniei, s dispun
msura arestrii preventive. Legislaia procesual penal anterioar
anului 2004, prevede c majoritatea covritoare a mandatelor de
arestare preventiv erau emise de procurori, n virtutea competenelor
legale.Literatura de specialitate n consonan cu art. 5, parag. 3
ale CEDO, critica dreptul procurorului de a se pronuna asupra strii
de arest preventiv, considerndu-l incompatibil cu jurisprudena
Curii Europene a Drepturilor Omului. Incompatibilitatea aceasta a
fost pus n lumin i de CEDO odat cu soluia pronunat n cauza Pantea
mpotriva Romniei[footnoteRef:17], cauz n care s-a invocat nclcarea
art.5, parag. 3 din CEDO datorit dreptului oferit procurorului, n
legislaia intern, pentru dispunerea arestrii preventive. [17: CEDO,
culegere editat de Institutul Naional pentru Drepturile Omului,
tiprit de R.A., publicat n monitorul oficial, pag. 195-251.]
n observaiile iniiale asupra admisibilitii i temeiniciei
plngerii, s-a admis de ctre Guvern c legislaia romn n vigoare la
data evenimentelor nu corespundea exigenelor art. 5, parag. 3 din
Convenie, ntruct competena de a dispune arestarea preventiv era
atribuit unui magistrat, procurorului, ce nu oferea garaniile de
independen i imparialitate cerute de reglementarea european.
Controlul judiciar al actelor executivului, conform principiilor
stabilite de jurispruden, aduce atingere dreptului de libertate a
persoanelor i constituie un element esenial al garantiei oferite de
art. 5, parag. 3.Magistratul trebuie s ndeplineasc anumite condiii
pentru a fi considerat c exercit funcii judiciare, ce reprezint
pentru persoana atestat garanii mpotriva arbitrarului i a privrii
nejustificate de libertate. Magistratul trebuie s fie independent n
raport de executiv i pri, iar dac acesta intervine n procedura
penal anterioar momentului lurii msurii, ca i organ de urmrire,
independena sa, dar i imparialitatea pot fi puse la ndoial. Acest
hotrre se referea la examinarea faptului c, n circumstanele speei,
procurorul oferea garaniile de independen i imparialitate pe care
le presupune noiunea de magistrat, n sensul art. 5, parag. 3 din
Convenie.Curtea a statuat c n Romnia, procurorii, acioneaz n
calitate de reprezentant al Ministerulu Public i sunt subordonai, n
primul rnd, procurorului general, i apoi Ministerului Justiiei, nu
ndeplinesc condiia de independen n raport cu puterea executiv.CEDO
a concluzionat c procurorul care a dispus arestarea preventiv a
reclamantului nu este un magistrat n sensul art. 5, parag. 3 din
Convenie.Hotrrea Curii de la Strasbourg a generat, n contextul
inteniei Romniei de a deveni membr a Uniunii Europene, o serie de
modificri legislative ce au culminat cu revizuirea Constituiei n
acest sens.Astfel art. 5 din CEDO a dus la anumite modificri asupra
coninutului art. 23, care reglementeaz libertatea individual.n
art.23, alin. (4) se arat c arestarea preventiv se poate dispune
numai de ctre judector i numai n cursul procesului penal, astfel
singurul organ judiciar care corespunde cerinelor noiunii de
magistrat, n sensul CEDO, este doar judectorul. El este cel care
dispune de cea mai puternic garanie de independen i imparialitate,
inamovibilitate[footnoteRef:18]. [18: I. Neagu Tratat de procedur
penal, partea general, pag. 146.]
2.1 Arestarea invinuitului2.1.1 Conditiile necesare pentru
dispunerea arestarii preventive a inculpatuluiArestarea
invinuitului se circumscrie conditiilor generale stabilite de art.
136-140 din Codul de procedura penala, particularizate insa
datorita caracterului ei excesiv de sever, ce implica o privare
totala de libertate.In ceea ce priveste luarea masurii arestarii
preventive a invinuitului, art. 146 din Codul de procedura penala
impune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: Existenta
unor probe sau indicii temeinice din care sa rezulte ca invinuitul
a savarsit o fapta prevazuta de legea penala. Art. 5, alin. (1),
lit. c) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede ca
arestarea preventive este luata atunci cand exista motive
verosimile de a banui ca o persoana a savarsit o infractiune sau
cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l
impiedica pe invinuit sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa
savarsirea acesteia. De aceea organele judiciare au obligatia sa
detina sis a incerce o explicatie credibila si intemeiata, pentru a
dispune masura, iar datele care constituie temeiul masurii
preventive trebuie sa conduca la banuiala sau presupunerea ca
invinuitul sau inculpatul a savarsit o infractiune[footnoteRef:19].
Aceste conditii presupun existenta unor fapte sau a unor informatii
de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana in cauza a
putut comite infractiunea pentru care a fost
arestat[footnoteRef:20]. [19: A. Crisu Drept procesual penal,
partea generala, editia a II-a, Ed. All Beck, pag. 281. ] [20: C.
Birsan Convenia European a Drepturilor Omului, Comentariu pe
articole, Vol. I, Ed. All Beck, 2005, Pag. 31-313.]
Pentru fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe
viata sau pedeapsa inchisorii. Astfel, art. 136 prevede ca
arestarea preventiva nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor
pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii. Legea a
impus, pentru eliminarea posibilitatii emiterii mandatelor de
arestare in cauze privitoare la infractiuni cu un grad redus de
pericol, o limita de pedeapsa, de 4 ani, sub care masura arestarii
preventive nu poate fi dispusa. Existenta unuia din urmatoarele
cazuri prevazute de art. 148, lit a)-f): n cazul n careinculpatul a
fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea
penala sau de la judecata, ori exist date c va ncerca s fug sau s
se sustrag de la urmrirea penal, de la judecat ori de la executarea
pedepsei. n situaia n care inculpatul a nclcat cu rea-credin msura
obligrii de a nu prsi localitatea sau ara ori obligaiile care i
revin pe durata acestor msuri. Dac exist date c inculpatul ncearc s
zdrniceasc direct sau indirect aflarea adevrului prin influentarea
unui alt participant, unui martor ori a unui expert sau sa
distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloacele
materiale de proba. Dac exista suspiciunea rezonabila ca, dupa
punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, inculpatul a
savarsit cu intentie o noua infractiune sau pregateste savarsirea
unei noi infractiuni. n cazul n care inculpatul exercita presiuni
asupra persoanei vatamate sau incearca sa realizeze o intelegere
frauduloasa cu aceasta. n situaia n care inculpatul a svrit o
infraciune pentru care se prevede pedeapsa deteniunii pe via sau
pedeapsa nchisorii mai mare de 4 ani i exist probe c acesta
reprezint un pericol concret pentru ordinea public ct este n
libertate.Existena pericolului nu se prezum ci trebuie dovedit,
demonstrat prin raionamente logico-juridice. Ascultarea nvinuitului
n prezena aprtorului este o cerin imperativ i o garanie a dreptului
de aprare i trebuie s precead obligatoriu luarea msurii. Ascultarea
prealabil a nvinuitului nu mai este necesar n cazul n care acesta
este disprut, se afl n strintate sau se sustrage de la urmrirea
penal ori este reinut sau este arestat provizoriu, alt cauz mai
fiind starea sntii ori din cauz de for major sau stare de
necessitate acesta nu poate fi adus n faa instanei. Emiterea
mandatului de arestare fr ascultarea nvinuitului disprut sau care
locuiete n strintate ori se sustrage de la activitatea judiciar,
acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins sau s-a predat
voluntar.Art. 7 din Constituie prevede c deputaii i senatorii nu
pot fi arestai dect cu ncuviinarea Camerei din care fac parte doar
dup ascultarea lor. 2.1.2 Organul judiciar competent si actul prin
care se dispune arestarea preventiva a inculpatuluiActivitatea
judiciar aferent luri arestrii preventive are un caracter adiacent
care este pstrat att n faza de urmrire penal, ct i n faza de
judecat numai c, datorit exigenelor de ordin procesual, n faza de
urmrire penal, caracterul adiacent este specializat prin
instituirea unei proceduri particulare, diferite de cea obinuit i
mbrac o configuraie juridic de sine stttoare.n faza de urmrire
penal, organul judiciar principal ce exercit funcia procesual de
desfurare a urmririi penale, conform procedurii comune, este
procurorul, n timp ce pentru activitatea adiacent, competena de a
dispune arestarea preventiv, este judectorul[footnoteRef:21]. [21:
M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E.S. Tnsescu Constituia
Romniei revizuit, Ed. All Beck, Bucureti, 2004, pag. 264-267.]
Aceast msur independent[footnoteRef:22], poate fi dispus de
procuror numai n cursul urmririi penale, pentru o durat de cel mult
3 zile, att fa de nvinuit, ct i fa de inculpat. De regul, acest
msur preceda luarea msurii arestrii de ctre instan, la care nu se
putea ajunge dect prin parcurgerea ei. Indiferent c se propunea
arestarea nvinuitului sau inculpatului, procurorul avea obligaia
ca, n termen de 24 de ore de la emiterea mandatului de arestare, s
prezinte dosarul instanei, fie pentru a soluiona propunerea de
arestare, fie pentru a verifica legalitatea i temeinicia arestrii.
[22: N. Volonciu, Conotaii din perspectiva european la ultimele
moficri ale Codului de procedur penal. n R.D.P. nr. 1/2004, pag.
103.]
Prezena judectorului n faza de urmrire penal are un caracter
excepional, acesta exercitnd, n mod normal, o alt funcie procesual
care este incompatibil cu faza de urmrire penal, adic aceea de
desfurare a judecii. Din aceast cauz legiuitorul i-a oferit i o
procedur dup care s rezolve activitatea adiacent de luare a
arestrii preventive, procedur special care este derogatorie att de
la procedura de desfurare a urmririi penale, ct i de la regulile
generale privind judecata.n faza de judecat, instituirea procedurii
speciale dup care s se desfoare activitatea adiacent din materia
privrii provizorii de libertate nu a mai fost necesar deoarece
exista identitate ntre organul judiciar care desfoar activitatea
principal de judecat i organul judiciar care dispune arestarea
preventiv. n raport cu procedura de desfurare a activitii judiciare
principale din procesul penal procedura provizorie de privare de
libertate are un caracter special n faza de urmrire penal i un
caracter subsidiar n faza de judecat.Activitatea judectorului este
mprit n dou categorii. Astfel pe de-o parte, instanele judectoreti
desfoar o activitate de judecat, ce are ca obiect rezolvarea
fondului cauzei, iar pe de alt parte, acesta desfoar i o activitate
de soluionare a altor probleme dect rezolvarea raportului juridic
de conflict dedus judecii.Rezolvarea de ctre judector , n faza de
urmrire penal, a propunerii de luare a arestrii preventive a
inculpatului se circumscrie activitii de soluionare, activitate
care este fr ndoial o activitate jurisdicional, contencioas i
semipublic.n cadrul activitii de soluionare a propunerii de
arestare preventiv judectorul nu intr n analiza mprejurrilor n care
a fost svrit fapta i a formei de vinovie cu care a acionat
inculpatul. Judectorul responsabil cu soluionarea propunerii
arestrii preventive nu prejudec fondul, nu intr n analiza probelor
doar dac este necesar constatarea unor indicii c a svrit o fapt
prevzut de legea penal fr a trage concluzii despre vinovia celui
arestat. Acesta trebuie doar s constate c sunt asemenea indicii i s
verifice necesitatea meninerii n continuare a inculpatului n stare
de arest fa de motivul sau motivele care au determinat arestarea
preventiv[footnoteRef:23]. [23: V. Papadopol Culegere de practic
judiciar penal a Curii de Apel Bucureti, 1998, Ed. All Beck, pag.
45-46. ]
n activitatea de soluionare a propunerii de arestare preventiv
judectorul nu administreaz probe doar apreciaz probele administrate
n dosarul de urmrire penal (chiar i nregistrri audio-video) pentru
a construi raionamente logico-juridice. Excepia de la regul o
constituie proba cu nscrisuri, a crei administrare nu provoac
ntrzieri.Putem spune c judectorul care a soluionat propunerea de
luare a arestrii preventive n cursul urmririi penale, indiferent de
modul de rezolvare, este incompatibil de a mai judeca pe fond cauza
respectiv.Msura arestrii se dispune de ctre judector prin ncheiere,
iar n cursul urmririi penale printr-o ncheiere motivat. n faza de
judecat (n prim instan, n apel sau n recurs), arestarea
inculpatului se dispune de ctre instan prin ncheiere, dac msura se
ia n cursul judecii, sau prin sentin ori decizie.Arestarea
preventiv se ia printr-o hotrre care constituie actul procesual, ca
manifestare de voin a organului judiciar, i trebuie s conin
meniunile prevzute de lege pentru actul respective iar ntocmirea
minutei este obligatorie n toate cazurile n care judectorul sau
instana dispune asupra msurilor preventive.Aplicarea hotrrii de
arestare se realizeaz prin intermediul mandatului de arestare, care
constituie actul procedural i care trebuie s conin date ca instana
care a dispus luarea msurii, data i locul emiterii, numele,
prenumele i calitatea persoanei care a emis mandatul datele
privitoare la persoana nvinuitului sau inculpatului i codul numeric
personal, artarea faptei ce formez obiectul nvinuirii sau inculprii
i denumirea infraciunii, ncadrarea juridic a faptei i pedeapsa
prevzut de lege, temeiurile concrete care determin arestarea,
ordinul de a fi arestat, indicarea locului unde urmeaz a fi deinut
cel arestat, semntura judectorului. n cursul urmririi penale se
trec numele i prenumele judectorului de la prima instan sau, dup
caz, al preedintelui completului de la instana de recurs, iar n
cursul judecii numele i prenumele preedintelui completului de
judecat.n cazul n care n cadrul aceleiai hotrri s-a dispus
arestarea mai multor nvinuii sau inculpai, pentru fiecare persoan n
parte trebuie s se emit cte un mandat de arestare, deoarece cu
ajutorul acestui act locul de deinere l primete i deine pe cel
arestat.Emiterea mandatului de arestare apare ca o obligaie
imperativ n situaia n care s-a dispus arestarea preventive ca i act
procesual pozitiv. Aceast obligaie incumb fie judectorului care a
analizat n prim instant propunerea de arestare preventive, fie
preedintelui completului de la instana de recurs. Aceast obligaie
se face de urgen dup ntocmirea hotrrii prin care s-a dispus
arestarea preventive, respectiv a suportului material care atest
existent actului procesual de dispoziie. Mandatul de arestare are
un caracter personal deoarece este emis att n considerarea
calitilor personale ale unui anumit nvinuit sau inculpat, ct i
pentru justificarea sau legitimrii ncarcerrii acestuia, operaiune
juridica intuituu personae. n cazul n care mandatul de arestare a
fost emis dup ascultarea persoanei arestate, acesta din urm va
primi un exemplar al mandatului de arestare. Exemplarul original al
mandatului de arestare se va preda de ctre organul de poliie
administraiei locului de deinere, iar dac persoana vtmat dorete s
fie ntiinata cu privire la eliberarea n orice mod a persoanei
arestate, acest lucru se va consemna de ctre judector ntr-un proces
verbal care va fi predat tot de organul de poliie administraiei
locului de deinere.Mandatul de arestare se ntocmete n 4 exemplare n
faza de urmrire penal dintre care un exemplar este predate
persoanei arestate, unul este predate administraiei locului de
deinere, unul este ataat n dosarul de urmrire penal, iar ultimul
exemplar rmne la dosarul constituit separate la instant, exclusive
pentru activiatea jurisdicional de soluionare a propunerii de
arestare preventiv. n faza de judecat, mandatul de arestare se
ntocmete n 3 exemplare neexistnd dosare separate pentru activitatea
principal i activitatea adiacent. Din punct de vedere al timpului i
al locului mandatul de arestare se ntocmete la sediul organului
judiciar care a dispus msura (sediul instanei) fr s fie condiionat
de vreun interval orar sau de o anumit zi luctoare sau
nelucrtoare.Pentru aceeai fapt a aceluiai nvinuit sau inculpate, se
emite un singur mandat de arestare. Excepia de la regul fiind aceea
c n caz de revocare a liberrii provizorii, instana poate dispune
arestarea preventive a nvinuitului sau inculpatului emind un nou
mandate de arestare. Nerespectarea dispoziiilor legale care
stabilesc condiiile formale ale mandatului de arestare, privind
coninutul su, precum i a celor care stabilesc condiiile substaniale
ale privrii de libertate, legalitatea msurii, atrage nulitatea
acestuia.
2.1.3 Procedura lurii msurii arestrii
2.1.3 Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in cursul
urmaririi penale
Art. 224.-(1)Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege, intocmeste o propunere motivata de
luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea
temeiului de drept.(2)Propunerea prevazuta la alin. (1), impreuna
cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si
libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece
cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad
acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de retinere, locul
unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului
din care face parte procurorul care a intocmit
propunerea.Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in
cursul urmaririi penale
Art. 224.-(1)Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege, intocmeste o propunere motivata de
luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea
temeiului de drept.(2)Propunerea prevazuta la alin. (1), impreuna
cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si
libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece
cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad
acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de retinere, locul
unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului
din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
Solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul
urmaririi penale
Art. 225.-(1)Judecatorul de drepturi si libertati sesizat
conform art. 224 alin. (2) stabileste termenul de solutionare a
propunerii de arestare preventiva, fixand data si ora la care
solutionarea va avea loc.(2)In cazul inculpatului aflat in stare de
retinere, termenul de solutionare a propunerii de arestare
preventiva trebuie fixat inainte de expirarea duratei retinerii.
Ziua si ora se comunica procurorului, care are obligatia de a
asigura prezenta inculpatului in fata judecatorului de drepturi si
libertati. De asemenea, ziua si ora se aduc la cunostinta
avocatului inculpatului, caruia, la cerere, i se pune la dispozitie
dosarul cauzei pentru studiu.(3)Inculpatul aflat in stare de
libertate se citeaza pentru termenul fixat. Termenul se aduce la
cunostinta procurorului si avocatului inculpatului, acestuia din
urma acordandu-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul
cauzei.(4)Solutionarea propunerii de arestare preventiva se face
numai in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta
lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza
starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate
nu se prezinta sau nu poate fi adus in fata judecatorului.(5)In
toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a inculpatului
de catre un avocat, ales sau numit din oficiu. (6)Participarea
procurorului este obligatorie.(7)Judecatorul de drepturi si
libertati il audiaza pe inculpatul prezent despre fapta de care
este acuzat si despre motivele pe care se intemeiaza propunerea de
arestare preventiva formulata de procuror.(8)Inainte de a proceda
la ascultarea inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati ii
aduce la cunostinta infractiunea de care este acuzat si dreptul de
a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara
poate fi folosit impotriva sa.
Admiterea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi
penale
Art. 226.-(1)Judecatorul de drepturi si libertati, daca
apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite
propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a
inculpatului, prin incheiere motivata.(2)Arestarea preventiva a
inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile. Durata
retinerii nu se deduce din durata arestarii preventive.(3)Dupa
luarea masurii, inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in
limba pe care o intelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea
preventiva.
Respingerea propunerii de arestare preventiva in cursul
urmaririi penale
Art. 227.-(1)Judecatorul de drepturi si libertati, daca
apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru
arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin incheiere
motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a
inculpatului retinut.(2)Daca sunt intrunite conditiile prevazute de
lege, judecatorul de drepturi si libertati poate dispune aplicarea
uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4)
lit. b)-d).
Incunostintarea despre arestarea preventiva si locul de detinere
a inculpatului arestat preventiv
Art. 228.-(1)Imediat dupa luarea masurii arestarii preventive,
judecatorul de drepturi si libertati de la prima instanta sau de la
instanta ierarhic superioara, care a dispus masura, incunostinteaza
despre aceasta un membru al familiei inculpatului ori o alta
persoana desemnata de acesta. Dispozitiile art. 210 alin. (2) se
aplica in mod corespunzator. Efectuarea incunostintarii se
consemneaza intr-un proces-verbal.(2)Indata dupa introducerea sa
intr-un loc de detinere, inculpatul are dreptul de a incunostinta
personal sau de a solicita administratiei locului respectiv sa
incunostinteze persoanele prevazute la alin. (1) despre locul unde
este detinut.(3)Dispozitiile alin. (2) se aplica in mod
corespunzator si in cazul schimbarii ulterioare a locului de
detinere, imediat dupa producerea schimbarii.(4)Administratia
locului de detinere are obligatia de a aduce la cunostinta
inculpatului arestat preventiv dispozitiile alin. (2) si (3),
precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a
realizat incunostintarea.(5)Inculpatului arestat preventiv nu i se
poate refuza exercitarea dreptului de a face personal
incunostintarea decat pentru motive temeinice, care se consemneaza
in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (4).
Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in
cursul urmaririi penale
Art. 229.-(1)Cand masura arestarii preventive a fost luata fata
de un inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana
pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit tutela sau
curatela ori o persoana care, datorita varstei, bolii sau altei
cauze, are nevoie de ajutor, autoritatea competenta este
incunostintata, de indata, in vederea luarii masurilor legale de
ocrotire pentru persoana respectiva.(2)Obligatia de incunostintare
revine judecatorului de drepturi si libertati de la prima instanta
sau de la instanta ierarhic superioara, care a luat masura
arestarii preventive, modul de indeplinire a acestei obligatii
fiind consemnat intr-un proces- verbal.Executarea mandatului de
arestare preventiva emis in lipsa inculpatului
Art. 231.-(1)Cand masura arestarii preventive a fost dispusa in
lipsa inculpatului, doua exemplare originale ale mandatului emis se
inainteaza organului de politie, in vederea executarii.(2)Organul
de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat,
careia ii preda un exemplar al acestuia, dupa care o conduce in cel
mult 24 de ore la judecatorul de drepturi si libertati care a
dispus masura arestarii preventive sau, dupa caz, la judecatorul de
camera preliminara ori completul la care se afla spre solutionare
dosarul cauzei.(3)In vederea executarii mandatului de arestare
preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau
resedinta oricarei persoane fizice, fara invoirea acesteia, precum
si in sediul oricarei persoane juridice, fara invoirea
reprezentantului legal al acesteia, daca exista indicii temeinice
din care sa rezulte banuiala rezonabila ca persoana din mandat se
afla in domiciliul sau resedinta respectiva.(4)In cazul in care
arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa in lipsa din
cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de
necesitate, inculpatul este prezentat, la incetarea acestor motive,
judecatorului de drepturi si libertati care a luat masura ori, dupa
caz, judecatorului de camera preliminara sau completului la care se
afla spre solutionare dosarul cauzei.(5)Judecatorul de drepturi si
libertati procedeaza la audierea inculpatului conform art. 225
alin. (7) si (8), in prezenta avocatului acestuia, si, evaluand
declaratia inculpatului in contextul probelor administrate si al
motivelor avute in vedere la luarea masurii, dispune prin
incheiere, dupa audierea concluziilor procurorului, confirmarea
arestarii preventive si a executarii mandatului ori, dupa caz, in
conditiile prevazute de lege, revocarea arestarii preventive sau
inlocuirea acesteia cu una dintre masurile preventive prevazute la
art. 202 alin. (4) lit. b)-d) si punerea in libertate a
inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
Negasirea persoanei prevazute in mandatul de arestare
preventiva
Art. 232.-Cand persoana mentionata in mandatul de arestare
preventiva nu a fost gasita, organul de politie insarcinat cu
executarea mandatului incheie un proces- verbal prin care constata
aceasta si instiinteaza judecatorul de drepturi si libertati care a
dispus masura arestarii preventive, precum si organele competente
pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a
frontierei.2.1.4 Durata arestarii preventive a inculpatului in
cursul urmaririi penale
Art. 233.-(1)In cursul urmaririi penale, durata arestarii
preventive a inculpatului nu poate depasi 30 de zile, in afara de
cazul cand este prelungita in conditiile legii.(2)Termenul prevazut
la alin. (1) curge de la data punerii in executare a masurii fata
de inculpatul arestat preventiv.(3)Cand o cauza este trecuta pentru
continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul,
arestarea preventiva dispusa sau prelungita anterior ramane
valabila. Durata arestarii preventive se calculeaza potrivit
dispozitiilor alin. (1) si (2).Durata maxima a arestarii preventive
a inculpatului in cursul judecatii in prima instanta
Art. 239.-(1)In cursul judecatii in prima instanta, durata
totala a arestarii preventive a inculpatului nu poate depasi un
termen rezonabil si nu poate fi mai mare de jumatatea maximului
special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul
sesizarii instantei de judecata. In toate cazurile, durata
arestarii preventive in prima instanta nu poate depasi 5
ani.(2)Termenele prevazute la alin. (1) curg de la data sesizarii
instantei de judecata, in cazul cand inculpatul se afla in stare de
arest preventiv, sau de la data punerii in executare a masurii dupa
sesizarea instantei de judecata, cand fata de acesta s-a dispus
arestarea preventiva in procedura de camera preliminara, in cursul
judecatii sau in lipsa.(3)La expirarea termenelor prevazute la
alin. (1), instanta de judecata poate dispune luarea unei alte
masuri preventive, in conditiile legii.
Tratamentul medical sub paza permanenta
Art. 240.-(1)In cazul in care, pe baza actelor medicale, se
constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate
fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune
efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a
Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei
masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi
penale, sau instantei de judecata, in cursul judecatii.(2)Timpul in
care inculpatul este internat sub paza permanenta, conform alin.
(1), intra in durata arestarii preventive.
2.1.5 Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi
penale
Art. 234.-(1)Arestarea preventiva a inculpatului poate fi
prelungita, in cursul urmaririi penale, daca temeiurile care au
determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de
libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica
prelungirea masurii.(2)Prelungirea arestarii preventive se poate
dispune numai la propunerea motivata a procurorului care efectueaza
sau supravegheaza urmarirea penala.(3)In cazul prevazut la alin.
(1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre
judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar
reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la
instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie
se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea
infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul
care a intocmit propunerea.(4)Daca arestarea preventiva a fost
dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati de
la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa
judece cauza in prima instanta, prelungirea acestei masuri se poate
dispune numai de un judecator de drepturi si libertati de la
instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de
prelungire sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a
carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a
constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care
face parte procurorul care a intocmit propunerea.(5)Cand, in
aceeasi cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care
durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul
poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati cu propunerea de
prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpatii.Procedura
prelungirii arestarii preventive in cursul urmaririi penale
Art. 235.-(1)Propunerea de prelungire a arestarii preventive
impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi si
libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei
arestarii preventive.(2)Judecatorul de drepturi si libertati
fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de prelungire a
arestarii preventive inainte de expirarea masurii. Ziua si ora
stabilite se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura
prezenta in fata judecatorului de drepturi si libertati a
inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este
incunostintat si i se acorda, la cerere, posibilitatea de a studia
dosarul cauzei.(3)Inculpatul este ascultat de judecatorul de
drepturi si libertati asupra tuturor motivelor pe care se
intemeiaza propunerea de prelungire a arestarii preventive, in
prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.(4)In cazul in care
inculpatul arestat preventiv se afla internat in spital si din
cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului de
drepturi si libertati sau cand, din cauza de forta majora ori stare
de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi
examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta avocatului
acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune
concluzii.(5)Participarea procurorului este
obligatorie.(6)Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta
asupra propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de
expirarea duratei acesteia.
Admiterea propunerii de prelungire a arestarii preventive in
cursul urmaririi penale
Art. 236.-(1)Judecatorul de drepturi si libertati, daca
apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite
propunerea procurorului si dispune prelungirea arestarii preventive
a inculpatului, prin incheiere motivata.(2)Prelungirea arestarii
preventive a inculpatului se poate dispune pentru o durata de cel
mult 30 de zile.(3)Judecatorul de drepturi si libertati poate
acorda in cursul urmaririi penale si alte prelungiri, fiecare
neputand depasi 30 de zile. Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod
corespunzator.(4)Durata totala a arestarii preventive a
inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen
rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.
Respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive in
cursul urmaririi penale
Art. 237.-(1)Judecatorul de drepturi si libertati, daca
apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru
prelungirea arestarii preventive a inculpatului, respinge, prin
incheiere motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in
libertate a inculpatului la expirarea duratei acesteia, daca nu
este arestat in alta cauza.(2)Daca sunt intrunite conditiile
prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate
dispune inlocuirea arestarii preventive cu una dintre masurile
preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d).
Arestarea preventiva a inculpatului in procedura de camera
preliminara si in cursul judecatii
Art. 238.-(1)Arestarea preventiva a inculpatului poate fi
dispusa in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii,
de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de
judecata in fata careia se afla cauza, din oficiu ori la propunerea
motivata a procurorului, pentru o perioada de cel mult 30 de zile,
pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea
preventiva dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati in
cursul urmaririi penale. Dispozitiile art. 225, 226 si 228-232 se
aplica in mod corespunzator.(2)In cursul judecatii, masura
prevazuta la alin. (1) se poate dispune de catre instanta de
judecata, in compunerea prevazuta de lege.(3)Fata de inculpatul
care a mai fost anterior arestat preventiv in aceeasi cauza, in
cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al
judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura numai daca au
intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de
libertate2.2 Incetarea de drept a masurilor preventive
Art. 241.-(1)Masurile preventive inceteaza de drept:a)la
expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele
judiciare;b)in cazurile in care procurorul dispune o solutie de
netrimitere in judecata ori instanta de judecata pronunta o
hotarare de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare
la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de
suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar
nedefinitiva;c)la data ramanerii definitive a hotararii prin care
s-a dispus condamnarea inculpatului;d)cand s-a implinit durata
maxima a arestarii preventive in cursul urmaririi penale, potrivit
art. 236 alin. (4), sau al judecatii in prima instanta, potrivit
art. 239 alin. (1);e)cand au expirat termenele prevazute de lege,
fara ca judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
sa fi dispus mentinerea arestarii preventive in acest termen;f)in
apel, daca s-a implinit durata pedepsei pronuntate in hotararea de
condamnare;g)in alte cazuri anume prevazute de lege.(2)Organul
judiciar care a dispus aceasta masura sau, dupa caz, procurorul,
judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara ori instanta de judecata in fata careia se afla cauza
constata, prin ordonanta sau incheiere, din oficiu, la cerere sau
la sesizarea administratiei locului de detinere, incetarea de drept
a masurii preventive, dispunand, in cazul celui retinut sau arestat
preventiv, punerea de indata in libertate, daca nu este retinut ori
arestat in alta cauza.(3)Judecatorul de drepturi si libertati,
judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata se
pronunta, prin incheiere motivata, asupra incetarii de drept a
masurii preventive chiar si in lipsa inculpatului. Asistenta
juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt
obligatorii.(4)Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva,
precum si tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii
li se comunica de indata cate o copie de pe ordonanta sau
incheierea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a
masurii preventive.
Revocarea masurilor preventive si inlocuirea unei masuri
preventive cu o alta masura preventiva
Art. 242.-(1)Masura preventiva se revoca, din oficiu sau la
cerere, in cazul in care au incetat temeiurile care au determinat-o
ori au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea
masurii, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive,
punerea in libertate a suspectului ori a inculpatului, daca nu este
arestat in alta cauza.(2)Masura preventiva se inlocuieste, din
oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt
indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si,
in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei
procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai
usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art.
202 alin. (1).(3)Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau
la cerere, cu o masura preventiva mai grea, daca sunt indeplinite
conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma
evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei
procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai
grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202
alin. (1).(4)In cazul in care masura preventiva a fost luata in
cursul urmaririi penale de catre procuror sau de catre judecatorul
de drepturi si libertati, organul de cercetare penala are obligatia
sa il informeze de indata, in scris, pe procuror despre orice
imprejurare care ar putea conduce la revocarea sau inlocuirea
masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate
justifica revocarea sau inlocuirea masurii preventive, procurorul
dispune aceasta sau, dupa caz, sesizeaza judecatorul de drepturi si
libertati care a luat masura, in termen de 24 de ore de la primirea
informarii. Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu
judecatorul de drepturi si libertati, cand constata el insusi
existenta vreunei imprejurari care justifica revocarea sau
inlocuirea masurii preventive luate de acesta.(5)Cererea de
revocare sau inlocuire a masurii preventive formulata de inculpat
se adreseaza, in scris, in cursul urmaririi penale, judecatorului
de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara,
iar in cursul judecatii, instantei de judecata si se solutioneaza
in termen de 3 zile de la data inregistrarii acesteia.(6)In cursul
urmaririi penale, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi
si libertati dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificata de
grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la solicitarea
acestuia de catre judecator.(7)In vederea solutionarii cererii de
inlocuire a masurii preventive, judecatorul de drepturi si
libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de
judecata fixeaza data de solutionare a acesteia si dispune citarea
inculpatului.(8)Cand inculpatul este prezent, solutionarea cererii
de inlocuire a masurii preventive se face numai dupa ascultarea
acestuia asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza cererea, in
prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se
solutioneaza si in lipsa inculpatului, atunci cand acesta nu se
prezinta, desi a fost legal citat, dar numai in prezenta
avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul
pentru a pune concluzii.(9)Participarea procurorului este
obligatorie.(10)Daca cererea are ca obiect inlocuirea masurii
arestarii preventive sau a masurii arestului la domiciliu cu masura
controlului judiciar pe cautiune, daca gaseste cererea intemeiata,
judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere, data in
camera de consiliu, admite in principiu cererea si stabileste
valoarea cautiunii, acordand inculpatului termen pentru depunerea
ei.(11)Daca se depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de
drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau
instanta de judecata, prin incheiere data in camera de consiliu,
admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu masura
controlului judiciar pe cautiune, stabileste obligatiile ce vor
reveni inculpatului pe durata masurii si dispune punerea de indata
in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta
cauza.(12)Daca nu se depune cautiunea in termenul fixat,
judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera
preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in camera
de consiliu, in lipsa inculpatului si a procurorului, respinge ca
neintemeiata cererea formulata de inculpat.(13)Termenul prevazut la
alin. (10) curge de la data ramanerii definitive a incheierii prin
care se stabileste valoarea cautiunii.4.2 Dispozitii speciale
privind masurile preventive aplicate minorilor
Conditii speciale de aplicare fata de minori a masurilor
preventive
Art. 243.-(1)Fata de suspectul si inculpatul minor se pot
dispune masuri preventive potrivit dispozitiilor prevazute in
sectiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogarile si completarile
prevazute in prezentul articol.(2)Retinerea si arestarea preventiva
pot fi dispuse si fata de un inculpat minor, in mod exceptional,
numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra
personalitatii si dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate
fata de scopul urmarit prin luarea masurii.(3)La stabilirea duratei
pentru care se ia masura arestarii preventive se are in vedere
varsta inculpatului de la data cand se dispune asupra luarii,
prelungirii sau mentinerii acestei masuri.(4)Cand s-a dispus
retinerea sau arestarea preventiva a unui minor, incunostintarea
prevazuta la art. 210 si 228 se face, in mod obligatoriu, si catre
reprezentantul legal al acestuia sau, dupa caz, catre persoana in
ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul. In cazul
luarii masurii arestarii preventive, despre aceasta si despre locul
de detinere a minorului este incunostintat si serviciul de
probatiune de pe langa instanta careia i-ar reveni competenta sa
judece cauza in prima instanta.
Conditii speciale de executare a retinerii si arestarii
preventive dispuse fata de minori
Art. 244.-Regimul special de detentie al minorilor, in raport cu
particularitatile varstei, astfel incat masurile preventive luate
fata de acestia sa nu prejudicieze dezvoltarea lor fizica, psihica
sau morala, va fi stabilit prin legea privind executarea pedepselor
si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului
penal.
CAPITOLUL 4Dispozitii speciale pentru minori
4.1 Scopul dispoziiilor speciale pentru minori
Art. 160e: Dispozitii generale
(1) Retinerea si arestarea preventiva a minorului se fac
potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunile I, II si IV, cu
derogarile si completarile din prezenta sectiune.(2) La stabilirea
dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si
arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau
inculpatului de la data la care se dispune asupra luarii,
prelungirii sau mentinerii masurii preventive.
Art. 160f: Drepturile proprii si regimul special pentru
minori(1) Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura,
pe langa drepturile prevazute de lege pentru detinutii preventiv ce
au depasit 18 ani, drepturi proprii si un regim special de detentie
preventiva, in raport cu particularitatile varstei lor, astfel
incat masurile privative de libertate, luate fata de minori in
scopul bunei desfasurari a procesului penal ori al impiedicarii
sustragerii lor de la urm arirea penala, judecata ori de la
executarea pedepsei, sa nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica
sau morala a minorului.(2) Invinuitilor sau inculpatilor minori,
retinuti ori arestati preventiv, li se asigura in toate cazurile
asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind obligate
sa ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca
minorul nu si-a ales unul si pentru ca acesta sa poata lua contact
direct cu minorul arestat si sa comunice cu el.(3) Atunci cand se
dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori
inculpat minor se incunostinteaza despre aceasta imediat, in cazul
retinerii, si in termen de 24 de ore, in cazul arestarii, parintii,
tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla
minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar in caz de
arestare, si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de
supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de
pe langa instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta
cauza, consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal.(4) In timpul
retinerii sau arestarii preventive, minorii se tin separat de
majori, in locuri anume destinate minorilor arestati preventiv.(5)
Respectarea drepturilor si a regimului special prevazute de lege
pentru minorii retinuti sau arestati preventiv este asigurata prin
controlul unui judecator anume desemnat de presedintele instantei,
prin vizitarea locurilor de detinere preventiva de catre procuror,
precum si prin controlul altor organisme abilitate de lege sa
viziteze detinutii preventiv.Art. 160g:Retinerea minorului la
dispozitia organului de cercetare penala sau a procurorului
(1) In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani,
care raspunde penal, poate fi retinut la dispozitia procurorului
sau a organului de cercetare penala, cu instiintarea si sub
controlul procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore,
daca exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita
de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai
mare.(2) Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin
ordonanta motivata, de procuror, pentru o durata de cel mult 10
ore.Art. 160h: Arestarea preventiva a minorului(1) Minorul intre 14
si 16 ani nu poate fi arestat preventiv decat daca pedeapsa
prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare si o
alta masura preventiva nu este suficienta.(2) Durata arestarii
inculpatului minor intre 14 si 16 ani este, in cursul urmaririi
penale, de cel mult 15 zile, iar verificarea legalitatii si
temeiniciei arestarii preventive se efectueaza in cursul judecatii
periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile. Prelungirea acestei
masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul
judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea
preventiva a minorului in cursul urmaririi penale nu poate sa
depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de
zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile.In mod
exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea
preventiva a inculpatului minor intre 14 si 16 ani in cursul
urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile.(3)
Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in
cursul urmaririi penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata
masurii preventive poate fi prelungit ain cursul urmaririi penale,
de fiecare dat a cu 20 de zile. Arestarea preventiva a inculpatului
minor in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total,
un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile.In mod
exceptional, cand pedeapsa prev azuta de lege este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea preventiva
a inculpatului minor in cursul urmaririi penale poate fi prelungit
a pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si temeiniciei
arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in
cursul judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de
zile.(4) Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3
zile.
BIBLIOGRAFIE
1. Zarafiu AndreiArestarea preventiva. Reglementare, doctrina,
jurisprudenta, Editura C.H. Beck, 2010
2. Matei Dorel George Masurile preventive. Practica judiciara,
Editura Hamangiu, 2006
3. Nicoleta CristusArestarea preventiva. Practica judiciara
2008-2010, Editura Hamangiu, August 2010
4. Laura Codruta Kovesi, Dana Titian, Daniela FrasieArestarea
preventiva. Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea
publica, Practica judiciara. Hotarari CEDO, Editura Hamangiu,
2009
5. Bogdan DragosArestarea preventiva si detentia in
jurisprudenta CEDO editia a 2-a revazuta, adaugita si actualizata,
Editura Hamangiu, 2011
6. Mihail UdroiuProcedura penala, editia a II-a, Editura C.H.
Beck, decembrie 2011
7. Dan LupascuNoul cod penal si noul cod de procedura penala,
actualizat 2012, Editura Universul Juridic, Februarie 2012
8. xxxLegea 135 din 1 iulie 2010 (Legea 135/2010) privind Codul
de procedura penala Publicat in Monitorul Oficial 486 din 15 iulie
2010 (M. Of. 486/2010)
9.
xxxhttp://www.ujmag.ro/drept/drept-penal/noul-cod-penal-si-noul-cod-de-procedura-penala-1
http://jurisprudentacedo.com/Avea-in-vedere-dispozitiile-art.27-din-Constitutie-pct.7-care-este-garantia-constitutionala-pentru-acest-drept-fundamental-reprezentat-de-libertatea-individuala.html
