adjud.ro · 1 Cuprins 1. Metodologie ............................................................................................................. 3 1.1 Lista documentelor

M U N I C I P I U L

A D J U D

Strategia de dezvoltare durabilă 2014 - 2020


Capitolul I:

Analiza - diagnosticDocument supus consultării

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D


Capitolul I:

Analiza - diagnosticDocument supus consultării

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

Document supus consultării

1

Cuprins 1. Metodologie ............................................................................................................. 3

1.1 Lista documentelor folosite .............................................................................. 3 2. Prezentarea generală ................................................................................................ 4

2.1. Aşezare, suprafaţă ............................................................................................. 4 2.2. Cadrul natural şi resursele naturale .................................................................. 4 2.3. Demografia ....................................................................................................... 6 2.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei .............................................. 6 2.3.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei ................................................. 9 2.4. Evoluţia municipiului în contextul dezvoltării teritoriale............................... 11

3. Economia municipiului Adjud ............................................................................... 14 3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei ............................................................ 14 3.2. PIB .................................................................................................................. 17 3.3. Exporturi/Importuri ........................................................................................ 18 3.4. Investiţii străine directe .................................................................................. 18 3.5. Sectorul primar – agricultura .......................................................................... 19 3.5.1. Producţia agricolă ....................................................................................... 20 3.5.2. Sectorul vitivinicol ...................................................................................... 22 3.5.3. Sectorul legumicol ...................................................................................... 22 3.5.4. Sectorul zootehnic ....................................................................................... 23 3.5.5. Produsele tradiţionale .................................................................................. 23 3.6. Sectorul secundar – industrii şi construcţii ..................................................... 23 3.7. Sectorul terţiar – servicii ................................................................................. 24 3.8. Forţa de muncă ............................................................................................... 25

4. Potenţialul turistic al municipiului Adjud .............................................................. 28 4.1. Patrimoniul natural protejat ............................................................................ 28 4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial ....................................................... 29 4.3. Infrastructura şi serviciile turistice ................................................................. 31

5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale .............................................................. 33 5.1. Reţeaua de sănătate ......................................................................................... 33 5.2. Sistemul de asistenţă socială ........................................................................... 36 5.3. Sistemul educaţional ....................................................................................... 42 5.4. Sărăcia ............................................................................................................ 46

6. Infrastructura şi echiparea teritoriului .................................................................... 51 6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport ....................................................... 51

M U N I C I P I U L

A D J U D

1

Cuprins 1. Metodologie ............................................................................................................. 3

1.1 Lista documentelor folosite .............................................................................. 3 2. Prezentarea generală ................................................................................................ 4

2.1. Aşezare, suprafaţă ............................................................................................. 4 2.2. Cadrul natural şi resursele naturale .................................................................. 4 2.3. Demografia ....................................................................................................... 6 2.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei .............................................. 6 2.3.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei ................................................. 9 2.4. Evoluţia municipiului în contextul dezvoltării teritoriale............................... 11

3. Economia municipiului Adjud ............................................................................... 14 3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei ............................................................ 14 3.2. PIB .................................................................................................................. 17 3.3. Exporturi/Importuri ........................................................................................ 18 3.4. Investiţii străine directe .................................................................................. 18 3.5. Sectorul primar – agricultura .......................................................................... 19 3.5.1. Producţia agricolă ....................................................................................... 20 3.5.2. Sectorul vitivinicol ...................................................................................... 22 3.5.3. Sectorul legumicol ...................................................................................... 22 3.5.4. Sectorul zootehnic ....................................................................................... 23 3.5.5. Produsele tradiţionale .................................................................................. 23 3.6. Sectorul secundar – industrii şi construcţii ..................................................... 23 3.7. Sectorul terţiar – servicii ................................................................................. 24 3.8. Forţa de muncă ............................................................................................... 25

4. Potenţialul turistic al municipiului Adjud .............................................................. 28 4.1. Patrimoniul natural protejat ............................................................................ 28 4.2. Patrimoniul cultural material şi imaterial ....................................................... 29 4.3. Infrastructura şi serviciile turistice ................................................................. 31

5. Aspecte sociale, educaţionale şi culturale .............................................................. 33 5.1. Reţeaua de sănătate ......................................................................................... 33 5.2. Sistemul de asistenţă socială ........................................................................... 36 5.3. Sistemul educaţional ....................................................................................... 42 5.4. Sărăcia ............................................................................................................ 46

6. Infrastructura şi echiparea teritoriului .................................................................... 51 6.1. Infrastructura de comunicaţii şi transport ....................................................... 51

M U N I C I P I U L

A D J U D


1

2

6.2. Capacitatea administrativă .............................................................................. 57 6.3. Infrastructura de utilităţi publice .................................................................... 57 6.3.1. Reţeaua de apă potabilă şi sistemul de canalizare ...................................... 57 6.3.2. Reţeaua de termoficare ............................................................................... 59 6.3.3. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale ...................................................... 60 6.3.4. Reţeaua de alimentare cu energie electrică ................................................. 61 6.4. Zonificarea ...................................................................................................... 61

7. Mediul şi infrastructura de mediu .......................................................................... 62 7.1. Resursele de apă ............................................................................................. 62 7.2. Calitatea apei .................................................................................................. 62 7.3. Calitatea solului .............................................................................................. 64 7.4. Calitatea aerului .............................................................................................. 65 7.5. Managementul deşeurilor ............................................................................... 65 7.6. Biodiversitate .................................................................................................. 66 7.7. Riscuri de mediu ............................................................................................. 67

8. Analiza SWOT ....................................................................................................... 69

3

1. Metodologie

1.1 Lista documentelor folosite

Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 – 2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013

Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012 Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012 Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din România Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. Site: http://www.adjud.ro Site: cjvrancea.ro Site - uri: www.vrancea.anofm.ro, www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro,

www.dspvn.ro etc. Lista Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea – anul 2012 Lista Top 10.000 de întreprinderi din municipiul Adjud 2012 Raport de mediu pentru Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea, 2011 Ordin privind aprobarea metodologiei şi criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea

spitalelor în funcţie de competenta din aprilie 2013 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul

Vrancea 2013 – 2020 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul

Vrancea 2009 – 2013 Evoluţia tuberculozei în anii 1999 - 2012 în România – Institutul Naţional de Sănătate Publică,

Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică – Ministerul Sănătăţii, 2013. Buletin Informativ boli infecţioase şi parazitare, an 2012 comparativ cu an 2011. Institutul

Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică – Ministerul Sănătăţii, 2012.

Serii de timp, Institutul Naţional de Statistică Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică, 2011 Anuarul Statisitic publicat în 2012 Regulamentul UE 1303 / 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele cinci fonduri Regulamentul UE 1301 / 3013 privind FEDR ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de programare

2014 – 2020 , februarie 2014 Raport comisie – forţa de muncă Raport privind starea învățământului, anul școlar 2011 – 2012, Inspectoratul Județean Vrancea Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013 Enciclopedia Română 1936 Macrozonarea teritoriului României – Harta de zonare a intensităţii seismice

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

2


3

1. Metodologie

1.1 Lista documentelor folosite

Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014 – 2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, 2013

Anuarul Statistic al României, INS ediţia 2012 Anuarul Statistic al Vrancei, INS ediţia 2012 Transelectrica – Reţeaua Electrică de Transport din România Planul de amenajare a teritoriului naţional. Secţiunea I – Reţele de transport. Site: http://www.adjud.ro Site: cjvrancea.ro Site - uri: www.vrancea.anofm.ro, www.asistentasocialavn.ro, www.isjvn.vn.edu.ro,

www.dspvn.ro etc. Lista Top 10.000 de întreprinderi din judeţul Vrancea – anul 2012 Lista Top 10.000 de întreprinderi din municipiul Adjud 2012 Raport de mediu pentru Planul de amenajare al teritoriului judeţean Vrancea, 2011 Ordin privind aprobarea metodologiei şi criteriilor minime obligatorii pentru clasificarea

spitalelor în funcţie de competenta din aprilie 2013 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul

Vrancea 2013 – 2020 Plan local de acţiune pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic (PLAI) judeţul

Vrancea 2009 – 2013 Evoluţia tuberculozei în anii 1999 - 2012 în România – Institutul Naţional de Sănătate Publică,

Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică – Ministerul Sănătăţii, 2013. Buletin Informativ boli infecţioase şi parazitare, an 2012 comparativ cu an 2011. Institutul

Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică – Ministerul Sănătăţii, 2012.

Serii de timp, Institutul Naţional de Statistică Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică, 2011 Anuarul Statisitic publicat în 2012 Regulamentul UE 1303 / 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind cele cinci fonduri Regulamentul UE 1301 / 3013 privind FEDR ACORDUL DE PARTENERIAT PROPUS DE ROMÂNIA pentru perioada de programare

2014 – 2020 , februarie 2014 Raport comisie – forţa de muncă Raport privind starea învățământului, anul școlar 2011 – 2012, Inspectoratul Județean Vrancea Raport de mediu, realizat de UTCB la comanda ISG, 2013 Enciclopedia Română 1936 Macrozonarea teritoriului României – Harta de zonare a intensităţii seismice

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

3


4

2. Prezentarea generală

2.1. Aşezare, suprafaţă Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de 4.857 km2

(2,04% din suprafaţa ţării) are următorii vecini: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la vest judeţul Covasna. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legătură între marile zone ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării, precum şi între provinciile istorice locuite de români: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, iar ca vad al transhumanţei, dinspre Ţara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea.

Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a judeţului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, ce fac legătură între partea de sud a ţării şi partea de nord a Moldovei. Municipiul Adjud este localizat în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret-Trotuş, la 46 km nord de municipiul Focşani. Vecinătăţile teritoriului administrativ ale municipiului Adjud sunt următoarele:

La nord: com. Săscut jud. Bacău; La est : com. Homocea jud. Vrancea; La sud: com Pufeşti jud. Vrancea; La vest: com. Rugineşti jud. Vrancea şi com. Urecheşti jud. Bacău;

Din componența administrativă a Adjudului fac parte: Burcioaia (la 5 km sud de Adjud), Adjudul-Vechi şi Șișcani (la 5 km, respectiv 7 km nord faţă de Adjud).

Municipiul Adjud are o suprafaţă de 58,19 km2, din care 7,59 km2 intravilan şi 50,59 km2 extravilan.

Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier.

2.2. Cadrul natural şi resursele naturale Prin trăsăturile sale fizico-geografice teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai

multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv:

Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut.

Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea şi se caracterizează prin alunecări de teren fracvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Această zona prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje:

alimentare cu apă a populaţiei în sistem centralizat; acces direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea comunelor; asistenţă sanitară precară şi un nivel ridicat al mortalităţii infantile. 1

Zona Subcarpaţilor de Curbură, ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se regăsesc numeroase rezervaţii, monumente şi resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin existenţa

1 PDR SE 2014-2020

5

pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere.

Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării.

Suprafaţa de teren ce aparţine localităţii este brăzdată în partea de est de apele Siretului (cel mai mare bazin hidrografic din ţară), iar în vest de cele ale Trotuşului. Predominarea alimentării pluviale a acestor două râuri mari imprimă un caracter torenţial al regimului acestora în zonă. Categoria resurselor naturale include parcurile naţionale sau regionale, pădurile, grădinile, râurile, cascadele şi munţii din apropierea municipiului Adjud. Acestea sunt descrise mai jos:

Parcul Municipal Adjud este principalul loc de recreere din municipiu, având o suprafaţă de 3,5 ha. Acest parc aparţine domeniului Lahovary, ca parte a reşedinţei nobilimii. Cuprinde diferite specii de copaci, bănci, table de şah, este luminat adecvat, dar necesită rearanjare, ceea ce presupune consolidarea aleilor, plantarea de copaci şi arbuşti şi reamenajarea fântânii arteziene. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra mediului.

Lacul de Argint (zona Bucșani) este situat la est de Adjud, aproape de lunca Siretului, într-o zona naturală, cu multă vegetaţie în jur. Oferă diverse facilităţi pentru activităţi de agrement, dar drumul de acces spre zona lacului necesită reabilitare, la fel cum întreaga zonă necesită a fi curăţată; este necesară dezvoltarea de servicii pentru oferirea de mâncare şi băuturi, toalete publice, zone de joacă pentru copii, zone pentru activităţi sportive, pentru plimbat şi mers cu bicicleta. Heleşteul public (mlaştina Tăbăcari) se află în apropierea râului Trotuş, la vest de Adjud. A fost iniţial un iaz de peste, preferat de locuitorii municipiului Adjud pentru pescuit. Acesta necesită reabilitare, mai ales datorită inundaţiilor din primăvara anului 2005, pentru a putea fi dezvoltată o zona atractivă pentru pescuit sportiv. De asemenea, este necesară îndiguirea râului Trotuş, pentru a preveni revărsările viitoare.

Zona Podului Trotuş (lângă „Colţ de Răi”) se află în apropierea drumului european E85, pe ambele maluri ale râului Trotuş, într-o pitorească zonă riverană. Sunt desfăşurate diverse activităţi de petrecere a timpului liber. Este necesară amenajarea unei zone de plajă pe malurile râului şi reabilitarea terenurilor de sport, inclusiv crearea de servicii suport şi facilităţi pentru pescuit.

Zona de agrement Burcioaia este la 5 km sud de Adjud, situată în lunca Siretului, dar aproape de confluenţa cu Râul Trotuş, caracterizată ca fiind o importantă zona rustică.

Lunca Siretului şi Trotuşului - Faptul că Adjudul este situat la confluenţa celor două râuri, Trotuş şi Siret, transformă această zonă într-una cu un mediu natural de importanţă turistică. Vegetaţia din jur cuprinde un crâng de sălcii, plopi stejari; iarba este formată din multe plante medicinale, cum ar fi ciuboţica-cucului, lumânărică, păpădie. Fauna este compusă din importante specii: mistreţi, căprioare, vulpi, veveriţe, iepuri de câmp şi păsări: ciocănitoare, cuc, mierla, ciocârlie şi barza. Aici ar putea fi organizate activităţi de vânătoare. Şi această zonă necesită o reabilitare pentru a atrage cetăţenii şi turiştii, pentru organizare de picnicuri tradiţionale, fără a distruge totuşi mediul înconjurător.

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

4


4

2. Prezentarea generală

2.1. Aşezare, suprafaţă Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de 4.857 km2

(2,04% din suprafaţa ţării) are următorii vecini: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la vest judeţul Covasna. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legătură între marile zone ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării, precum şi între provinciile istorice locuite de români: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, iar ca vad al transhumanţei, dinspre Ţara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea.

Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a judeţului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, ce fac legătură între partea de sud a ţării şi partea de nord a Moldovei. Municipiul Adjud este localizat în Câmpia Siretului Inferior, pe interfluviul Siret-Trotuş, la 46 km nord de municipiul Focşani. Vecinătăţile teritoriului administrativ ale municipiului Adjud sunt următoarele:

La nord: com. Săscut jud. Bacău; La est : com. Homocea jud. Vrancea; La sud: com Pufeşti jud. Vrancea; La vest: com. Rugineşti jud. Vrancea şi com. Urecheşti jud. Bacău;

Din componența administrativă a Adjudului fac parte: Burcioaia (la 5 km sud de Adjud), Adjudul-Vechi şi Șișcani (la 5 km, respectiv 7 km nord faţă de Adjud).

Municipiul Adjud are o suprafaţă de 58,19 km2, din care 7,59 km2 intravilan şi 50,59 km2 extravilan.

Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier.

2.2. Cadrul natural şi resursele naturale Prin trăsăturile sale fizico-geografice teritoriile judeţului Vrancea se identifică cu mai

multe zone ale Regiunii Sud-Est, respectiv:

Zona Câmpiei Bărăganului, în care se includ suprafeţe din judeţele Vrancea, Buzău şi Brăila, este caracterizată din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut.

Zona Moldovei de Sud, care cuprinde părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea şi se caracterizează prin alunecări de teren fracvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Această zona prezintă multiple lipsuri şi dezavantaje:

alimentare cu apă a populaţiei în sistem centralizat; acces direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară în majoritatea comunelor; asistenţă sanitară precară şi un nivel ridicat al mortalităţii infantile. 1

Zona Subcarpaţilor de Curbură, ce cuprinde arii din judeţele Vrancea şi Buzău este o zonă montană cu seismicitate ridicată şi alunecări de teren. În cadrul acestei zone se regăsesc numeroase rezervaţii, monumente şi resurse ale naturii. Zona este caracterizată prin existenţa

1 PDR SE 2014-2020

5

pădurilor pe suprafeţe întinse, ceea ce contribuie la menţinerea unui echilibru pe termen lung, condiţionat de altfel de exploatarea raţională a resurselor forestiere.

Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării.

Suprafaţa de teren ce aparţine localităţii este brăzdată în partea de est de apele Siretului (cel mai mare bazin hidrografic din ţară), iar în vest de cele ale Trotuşului. Predominarea alimentării pluviale a acestor două râuri mari imprimă un caracter torenţial al regimului acestora în zonă. Categoria resurselor naturale include parcurile naţionale sau regionale, pădurile, grădinile, râurile, cascadele şi munţii din apropierea municipiului Adjud. Acestea sunt descrise mai jos:

Parcul Municipal Adjud este principalul loc de recreere din municipiu, având o suprafaţă de 3,5 ha. Acest parc aparţine domeniului Lahovary, ca parte a reşedinţei nobilimii. Cuprinde diferite specii de copaci, bănci, table de şah, este luminat adecvat, dar necesită rearanjare, ceea ce presupune consolidarea aleilor, plantarea de copaci şi arbuşti şi reamenajarea fântânii arteziene. Toate acestea vor avea un impact pozitiv asupra mediului.

Lacul de Argint (zona Bucșani) este situat la est de Adjud, aproape de lunca Siretului, într-o zona naturală, cu multă vegetaţie în jur. Oferă diverse facilităţi pentru activităţi de agrement, dar drumul de acces spre zona lacului necesită reabilitare, la fel cum întreaga zonă necesită a fi curăţată; este necesară dezvoltarea de servicii pentru oferirea de mâncare şi băuturi, toalete publice, zone de joacă pentru copii, zone pentru activităţi sportive, pentru plimbat şi mers cu bicicleta. Heleşteul public (mlaştina Tăbăcari) se află în apropierea râului Trotuş, la vest de Adjud. A fost iniţial un iaz de peste, preferat de locuitorii municipiului Adjud pentru pescuit. Acesta necesită reabilitare, mai ales datorită inundaţiilor din primăvara anului 2005, pentru a putea fi dezvoltată o zona atractivă pentru pescuit sportiv. De asemenea, este necesară îndiguirea râului Trotuş, pentru a preveni revărsările viitoare.

Zona Podului Trotuş (lângă „Colţ de Răi”) se află în apropierea drumului european E85, pe ambele maluri ale râului Trotuş, într-o pitorească zonă riverană. Sunt desfăşurate diverse activităţi de petrecere a timpului liber. Este necesară amenajarea unei zone de plajă pe malurile râului şi reabilitarea terenurilor de sport, inclusiv crearea de servicii suport şi facilităţi pentru pescuit.

Zona de agrement Burcioaia este la 5 km sud de Adjud, situată în lunca Siretului, dar aproape de confluenţa cu Râul Trotuş, caracterizată ca fiind o importantă zona rustică.

Lunca Siretului şi Trotuşului - Faptul că Adjudul este situat la confluenţa celor două râuri, Trotuş şi Siret, transformă această zonă într-una cu un mediu natural de importanţă turistică. Vegetaţia din jur cuprinde un crâng de sălcii, plopi stejari; iarba este formată din multe plante medicinale, cum ar fi ciuboţica-cucului, lumânărică, păpădie. Fauna este compusă din importante specii: mistreţi, căprioare, vulpi, veveriţe, iepuri de câmp şi păsări: ciocănitoare, cuc, mierla, ciocârlie şi barza. Aici ar putea fi organizate activităţi de vânătoare. Şi această zonă necesită o reabilitare pentru a atrage cetăţenii şi turiştii, pentru organizare de picnicuri tradiţionale, fără a distruge totuşi mediul înconjurător.

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

5


6

2.3. Demografia

2.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel

cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor.

În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori, reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu date din Recnesământul anterior din 2002, se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei fiind mai mic cu 47.322 de locuitori.

Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 4.857 km2.

Din punctul de vedere al populaţiei stabile, municipiul Adjud se situa pe a doua poziţie între cele 5 localităţi urbane, reprezentând 13% din populaţia urbană a judeţului, respectiv 16.045 de locuitori, valoare în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.585 de locuitori. Densitatea populaţiei în municipiul Adjud este de 351 loc/km2 calculată la o suprafaţă de 59,1 km2.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază ponderi echilibrate ale populaţiei feminine şi

masculine. Structura pe sexe a populaţiei

Sexul Judeţul Vrancea Municipiul Adjud

Feminin 52,1% (174.158) 50,9% (8.170)

Masculin 47,9% (166.152) 49,1% (7.875) Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Organizarea pe grupe de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate

deţinute de populaţia vârstnică (24,7%) atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est (23,0%), cât şi faţă de cea la nivelul ţării (22,3%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populaţia adultă reprezintă 61,8% din totalul populaţiei, pondere care se aproprie de cea înregistrată la nivelul ţării (61,0%).

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA – MEDIU URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ

Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

7

S-au înregistrat valori marginal mai mari în mediul rural faţă de media judeţeană pentru populaţia vârstnică (+4%) şi pentru populaţia tânără (1%).

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA – MEDIU RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ


Structura populaţiei municipiului Adjud pe grupe de vârstă relevă ponderea cea mai ridicată deţinută de populaţia adultă (64,0%), fiind urmată de cea vârstnică (18,9%), populaţia tânără având cel mai mic procent: 17,1%.

Ponderile populaţiei tinere şi cea vârstnică ale municipiului Adjud au valori mai mari faţă de cele înregistrate la nivelul judeţului pentru mediul urban. Populaţia adultă este mai puţin numeroasă prin comparaţie cu media consemnată pentru zonele urbane din judeţul Vrancea.

STRUCTURA POPULAŢIEI MUNICIPIULUI ADJUD PE GRUPE DE VÂRSTĂ


18,2%

53,1%

28,7%Populatia tanara (0 - 14 ani)

Populatia adulta (15 -59 ani)

Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

17,1%

64,0%

18,9%

Populatia tanara (0 - 14 ani)

Populatia adulta (15 - 59 ani)

Populatia varstnica (60 ani si peste)

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

6


6

2.3. Demografia

2.3.1. Indicatori ai numărului şi structurii populaţiei Populaţia reprezintă elementul de bază al potenţialului economic al unui teritoriu, astfel

cunoaşterea aspectelor privind numărul, structura şi evoluţia acesteia în timp reprezintă punctul de pornire al tuturor analizelor.

În 2011, judeţul Vrancea avea o populaţie stabilă totală de 340.310 de locuitori, reprezentând aproximativ 1,7% din populaţia totală a României. Prin comparaţie cu date din Recnesământul anterior din 2002, se observă o dinamică negativă, în 2011 numărul populaţiei fiind mai mic cu 47.322 de locuitori.

Densitatea populaţiei în judeţ este de 70 loc./km2, calculată la o suprafaţă de 4.857 km2.

Din punctul de vedere al populaţiei stabile, municipiul Adjud se situa pe a doua poziţie între cele 5 localităţi urbane, reprezentând 13% din populaţia urbană a judeţului, respectiv 16.045 de locuitori, valoare în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 17.585 de locuitori. Densitatea populaţiei în municipiul Adjud este de 351 loc/km2 calculată la o suprafaţă de 59,1 km2.

STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE Structura pe sexe a populaţiei evidenţiază ponderi echilibrate ale populaţiei feminine şi

masculine. Structura pe sexe a populaţiei

Sexul Judeţul Vrancea Municipiul Adjud

Feminin 52,1% (174.158) 50,9% (8.170)

Masculin 47,9% (166.152) 49,1% (7.875) Sursă: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 – Institutul Naţional de Statistică

STRUCTURA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ Organizarea pe grupe de vârstă a judeţului Vrancea evidenţiază ponderi mai ridicate

deţinute de populaţia vârstnică (24,7%) atât faţă de situaţia la nivelul Regiunii Sud-Est (23,0%), cât şi faţă de cea la nivelul ţării (22,3%). Se înregistrează ponderi mai ridicate faţă de Regiunea Sud-Est (16,0%) şi România (15,9%) şi în cazul populaţiei tinere (17,2%).

Populaţia adultă reprezintă 61,8% din totalul populaţiei, pondere care se aproprie de cea înregistrată la nivelul ţării (61,0%).

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA – MEDIU URBAN PE GRUPE DE VÂRSTĂ


7

S-au înregistrat valori marginal mai mari în mediul rural faţă de media judeţeană pentru populaţia vârstnică (+4%) şi pentru populaţia tânără (1%).

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDEŢULUI VRANCEA – MEDIU RURAL PE GRUPE DE VÂRSTĂ


Structura populaţiei municipiului Adjud pe grupe de vârstă relevă ponderea cea mai ridicată deţinută de populaţia adultă (64,0%), fiind urmată de cea vârstnică (18,9%), populaţia tânără având cel mai mic procent: 17,1%.

Ponderile populaţiei tinere şi cea vârstnică ale municipiului Adjud au valori mai mari faţă de cele înregistrate la nivelul judeţului pentru mediul urban. Populaţia adultă este mai puţin numeroasă prin comparaţie cu media consemnată pentru zonele urbane din judeţul Vrancea.

STRUCTURA POPULAŢIEI MUNICIPIULUI ADJUD PE GRUPE DE VÂRSTĂ


18,2%

53,1%

28,7%Populatia tanara (0 - 14 ani)

Populatia adulta (15 -59 ani)

Populatia varstanica ( 60 ani si peste)

17,1%

64,0%

18,9%

Populatia tanara (0 - 14 ani)

Populatia adulta (15 - 59 ani)

Populatia varstnica (60 ani si peste)

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

7


8

Sructura pe vârste şi sexe a populaţiei municipiului Adjud în 2011


Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul municipiului Adjud. Astfel, la nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al municipiului este

de 1,1% calculat conform formulei: . Datorită faptului că indicele de îmbătrânire al municipiului Adjud este supraunitar,

adică populaţia tânără nu depăşeşte populaţia vârstnică, municipiul are capacitate limitată de regenerare. În cazul muncipiului Adjud, populaţia vârstnică reprezintă 18,9% din totalul populaţiei, iar în mod convenţional, se apreciază că o pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic. Astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice datorită numărului ridicat al persoanelor adulte în municipiu (aprox 64%), crescând şi indicele de îmbătrânire, cu numeroase implicaţii în toate sferele activităţii umane.

Prognoza demografică realizată (în 2005) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul 2025 indică o scădere continuă atât pentru întreaga Regiune Sud-Est, cât şi pentru judeţul Vrancea. Conform acestor estimări, populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinţei denscendente, însă la un ritm mult mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 ( cu 5% mai puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea.

În ceea ce priveşte municipiul Adjud în 2011 se intregistrau cu aprox. 8,75% mai puţin locuitori faţă de anul 2002.

STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ ETNIE Pentru judeţul Vrancea, datele înregistrate la recensământul populaţiei din 2011, releva

preponderenţa persoanelor de etnie română (91%) şi existenţa unei comunităţi mai importante de persoane de etnie rromă (3,5%).

9

La nivelul municipiului Adjud se regăsesc aceleaşi grupuri etnice, românii sunt majoritari însumând 85%, iar populaţia rromă reprezintă 6%.

2.3.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanenţă schimbărilor ca

urmare a influenţei mişcării naturale ( naşteri şi decese) şi a mişcării migratorii (imigrări şi emigrări).

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI Situaţia născuţilor vii în ultimii 5 ani în municipiul Adjud

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 211 203 199 173 190

Sursă: INS

Situaţia deceselor în ultimii 5 ani în municipiul Adjud

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

113 182 180 163 164 Sursă: INS

Populaţia municipiului Adjud înregistrează un spor natural pozitiv precum situaţia judeţeană din mediul urban.

Sporul natural al populaţiei


98 21 19 10 26 Sursă: INS

Scăderea valorilor natalităţii, împreună cu creşterea constantă a speranţei de viaţă au un impact direct asupra încetinirii creşterii populaţiei şi îmbătrânirea acesteia.

Durata medie a vieţii în judeţul Vrancea

Mediu de rezidenţa Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Urban 74,76 74,52 75,36 75,91 75,98 Rural 73,23 73,39 73,44 73,71 74,36 Total 73,87 73,89 74,26 74,67 75,1

Sursă: INS

Rata de fetilitate pe grupe de vârste ale mamei în judeţul Vrancea (născuţi vii la 1000 de femei)

Mediu de rezidenţa

Vârsta mamei 15-

19 ani

Vârsta mamei 20-

24 ani

Vârsta mamei 25-

29 ani

Vârsta mamei 30-

34 ani

Vârsta mamei 35-

39 ani

Vârsta mamei 40-

44 ani

Vârsta mamei 45-

49 ani

Urban 26,1 40,8 60,4 47,6 22,7 4,1 0,4 Rural 53,2 81,9 71,1 51,6 25,3 7,4 1 Total 44,5 64,4 66,1 49,8 24,2 5,9 0,7

Sursă: INS, anul 2011

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

8


8

Sructura pe vârste şi sexe a populaţiei municipiului Adjud în 2011


Piramida vârstelor evidenţiază creşterea efectivelor de persoane vârstnice în cadrul municipiului Adjud. Astfel, la nivelul anului 2011, indicele de îmbătrânire al municipiului este

de 1,1% calculat conform formulei: . Datorită faptului că indicele de îmbătrânire al municipiului Adjud este supraunitar,

adică populaţia tânără nu depăşeşte populaţia vârstnică, municipiul are capacitate limitată de regenerare. În cazul muncipiului Adjud, populaţia vârstnică reprezintă 18,9% din totalul populaţiei, iar în mod convenţional, se apreciază că o pondere a populaţiei vârstnice mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic. Astfel există riscul de creştere a populaţiei vârstnice datorită numărului ridicat al persoanelor adulte în municipiu (aprox 64%), crescând şi indicele de îmbătrânire, cu numeroase implicaţii în toate sferele activităţii umane.

Prognoza demografică realizată (în 2005) pe baza datelor furnizate de INS pentru anul 2025 indică o scădere continuă atât pentru întreaga Regiune Sud-Est, cât şi pentru judeţul Vrancea. Conform acestor estimări, populaţia judeţului în anul 2025 va fi de 358.100 de locuitori. Situaţia actuală subliniază menţinerea tendinţei denscendente, însă la un ritm mult mai alert decât cel estimat, în 2011 populaţia numărând 340.310 ( cu 5% mai puţin faţă de estimarea pentru 2025). Reducerea populaţiei va impune pe termen lung provocări pentru dezvoltarea sustenabilă a judeţului Vrancea.

În ceea ce priveşte municipiul Adjud în 2011 se intregistrau cu aprox. 8,75% mai puţin locuitori faţă de anul 2002.

STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ ETNIE Pentru judeţul Vrancea, datele înregistrate la recensământul populaţiei din 2011, releva

preponderenţa persoanelor de etnie română (91%) şi existenţa unei comunităţi mai importante de persoane de etnie rromă (3,5%).

9

La nivelul municipiului Adjud se regăsesc aceleaşi grupuri etnice, românii sunt majoritari însumând 85%, iar populaţia rromă reprezintă 6%.

2.3.2. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei Populaţia umană reprezintă un sistem dinamic supus în permanenţă schimbărilor ca

urmare a influenţei mişcării naturale ( naşteri şi decese) şi a mişcării migratorii (imigrări şi emigrări).

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI Situaţia născuţilor vii în ultimii 5 ani în municipiul Adjud

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 211 203 199 173 190

Sursă: INS

Situaţia deceselor în ultimii 5 ani în municipiul Adjud


113 182 180 163 164 Sursă: INS

Populaţia municipiului Adjud înregistrează un spor natural pozitiv precum situaţia judeţeană din mediul urban.

Sporul natural al populaţiei


98 21 19 10 26 Sursă: INS

Scăderea valorilor natalităţii, împreună cu creşterea constantă a speranţei de viaţă au un impact direct asupra încetinirii creşterii populaţiei şi îmbătrânirea acesteia.

Durata medie a vieţii în judeţul Vrancea

Mediu de rezidenţa Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Urban 74,76 74,52 75,36 75,91 75,98 Rural 73,23 73,39 73,44 73,71 74,36 Total 73,87 73,89 74,26 74,67 75,1

Sursă: INS

Rata de fetilitate pe grupe de vârste ale mamei în judeţul Vrancea (născuţi vii la 1000 de femei)

Mediu de rezidenţa

Vârsta mamei 15-

19 ani

Vârsta mamei 20-

24 ani

Vârsta mamei 25-

29 ani

Vârsta mamei 30-

34 ani

Vârsta mamei 35-

39 ani

Vârsta mamei 40-

44 ani

Vârsta mamei 45-

49 ani

Urban 26,1 40,8 60,4 47,6 22,7 4,1 0,4 Rural 53,2 81,9 71,1 51,6 25,3 7,4 1 Total 44,5 64,4 66,1 49,8 24,2 5,9 0,7

Sursă: INS, anul 2011

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

9


10

MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării migratorii.

Mişcarea migratorie desemnează formă de mobilitate geografică, care constă în schimbarea statului rezidențial.

Soldul schimbărilor de reşedinţă este negativ, plecările cu reşedinţa fiind mult mai mari, existând tendinţa de a părăsi municipiul.

Municipiul Adjud Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Număr persoane Stabiliri de reşedinţă 75 120 135 92 60 105 43 Plecări cu reşedinţa 233 291 326 308 245 285 261 Soldul schimbărilor

de reşedinţă -191 -216 -185 -180 -218 -191 -216 Sursă: INS

FONDUL DE LOCUINŢE La nivelul întregului judeţ se înregistrează o uşoară creştere a numărului de locuinţe în

ultimii 5 ani, de la 6.889 în anul 2008 la 7.113 de locuinţe în anul 2012. Deşi nu există statistici oficiale privind numărul navetiştilor şi traseelor navetiştilor, interviurile şi chestionarele realizate în mai multe localităţi din judeţul Vrancea au confirmat dispoziţia populaţiei din localităţile din imediata apropriere a limitei administrative a municipiului Adjud de a lucra în municipiu şi de a locui în oraşul sau comuna de domiciliu.

Locuinţe existente la sfârşitul anului pe forme de proprietate

Forme de proprietate Localităţi Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011 Anul 2012

Număr

Total VRANCEA 151242 152455 153598 154531 155316

MUNICIPIUL ADJUD 6889 6999 7058 7105 7113

Proprietate publică VRANCEA 3311 3491 3568 3656 3702


Proprietate privată VRANCEA 147931 148964 150030 150875 151614

MUNICIPIUL ADJUD 6707 6764 6828 6877 6889 Sursă: INS, 2012

Localităţile urbane din judeţul Vrancea sunt încă departe de a susţine o ofertă de servicii diversificată. Unii rezidenţi, deşi preferă condiţiile de locuire din oraşele mici, fac naveta către locul de muncă din municipiu, iar alţii aleg să îşi mute domiciliul lângă zonele economice care le asigură un loc de muncă. Din sondajele effectuate reiese că mai mult de jumătate din locuitorii municipiului Adjud nu sunt dispuşi să îşi schimbe actualul loc de muncă cu unul în alt judeţ.

Sunteţi dispus să schimbaţi actualul loc de muncă cu un loc de muncă într-un alt judeţ?

Întrebări adresate locuitorilor din Adjud, sondaj

oct 2013

NU56%DA

23%

NR21%

11

2.4. Evoluţia municipiului în contextul dezvoltării teritoriale Judeţul Vrancea face parte din Regiunea Sud-Est, alături de judeţele: Brăila, Buzău,

Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Judeţul Vrancea ocupă locul al IV lea în ierarhia Regiunii Sud-Est în funcţie de suprafaţa totală şi se remarcă cu ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale – 63,8%.

Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Est – 31.12.2011

Regiune de dezvoltare/ Judeţ

Suprafaţa totală (km2)

% din teritoiu regional

Nr. oraşe şi municipii

Din care municipii Nr. comune Nr. sate

Sud-Est 35762 100 35 11 355 1447 Vrancea 4857 14 5 2 68 331

Brăila 4766 17 4 1 40 140 Buzău 6103 20 12 2 82 475

Constanţa 7071 12 12 3 58 188 Galaţi 4466 24 4 2 61 180 Tulcea 8499 14 5 1 46 133 Sursă: Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti – ediţia 2012

Regiunea Sud-Est are în componenţă 3 dintre cele 10 mari oraşe din România: Constanța, Brăila şi Galaţi.

Municipiul Adjud se constituie într-un cadru complex de planificare integrată în care converg sectoare şi priorităţi multiple, identificate drept relevante şi semnificative pentru direcţiile viitoare ale dezvoltării municipiului. Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară.

În urma procesului de analiză a datelor statistice, privind principiul dezvoltării locale integrate, se creează viziunea de dezvoltare a municipiului Adjud, respectiv dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi gestionarea echilibrată a resurselor şi mediului natural.

După cum indică Agenda Teritorială a Uniunii Europene pentru anul 2020, se impune sprijinirea legăturilor echilibrate de natură socio-culturală, economică şi teritorială dintre polii urbani şi zonele rurale, astfel încȃt potenţialul ruralului de a contribui la procesul de dezvoltare durabilă să poată fi valorificat.

Municipiul Adjud poate avea un rol esenţial în asigurarea legăturii urban-rural. Această legătură creează oportunităţi egale pentru cetăţeni şi întreprinderi, indiferent de locul unde se găsesc, permiţându-le să-şi exploateze la maximum potenţialul teritorial, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020.

Cooperarea este esenţială pentru încurajarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Mai buna utilizare a teritoriului poate contribui în mod pozitiv la dezvoltarea economiilor, la accesul echitabil, la serviciile de interes general, infrastructura şi bunuri publice şi la gestionarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural. Excluziunea din

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

10


10

MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI Evoluţia în timp a numărului şi structurii populaţiei este şi rezultatul mişcării migratorii.

Mişcarea migratorie desemnează formă de mobilitate geografică, care constă în schimbarea statului rezidențial.

Soldul schimbărilor de reşedinţă este negativ, plecările cu reşedinţa fiind mult mai mari, existând tendinţa de a părăsi municipiul.

Municipiul Adjud Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Număr persoane Stabiliri de reşedinţă 75 120 135 92 60 105 43 Plecări cu reşedinţa 233 291 326 308 245 285 261 Soldul schimbărilor

de reşedinţă -191 -216 -185 -180 -218 -191 -216 Sursă: INS

FONDUL DE LOCUINŢE La nivelul întregului judeţ se înregistrează o uşoară creştere a numărului de locuinţe în

ultimii 5 ani, de la 6.889 în anul 2008 la 7.113 de locuinţe în anul 2012. Deşi nu există statistici oficiale privind numărul navetiştilor şi traseelor navetiştilor, interviurile şi chestionarele realizate în mai multe localităţi din judeţul Vrancea au confirmat dispoziţia populaţiei din localităţile din imediata apropriere a limitei administrative a municipiului Adjud de a lucra în municipiu şi de a locui în oraşul sau comuna de domiciliu.

Locuinţe existente la sfârşitul anului pe forme de proprietate

Forme de proprietate Localităţi Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011 Anul 2012

Număr

Total VRANCEA 151242 152455 153598 154531 155316


Proprietate publică VRANCEA 3311 3491 3568 3656 3702


Proprietate privată VRANCEA 147931 148964 150030 150875 151614

MUNICIPIUL ADJUD 6707 6764 6828 6877 6889 Sursă: INS, 2012

Localităţile urbane din judeţul Vrancea sunt încă departe de a susţine o ofertă de servicii diversificată. Unii rezidenţi, deşi preferă condiţiile de locuire din oraşele mici, fac naveta către locul de muncă din municipiu, iar alţii aleg să îşi mute domiciliul lângă zonele economice care le asigură un loc de muncă. Din sondajele effectuate reiese că mai mult de jumătate din locuitorii municipiului Adjud nu sunt dispuşi să îşi schimbe actualul loc de muncă cu unul în alt judeţ.

Sunteţi dispus să schimbaţi actualul loc de muncă cu un loc de muncă într-un alt judeţ?

Întrebări adresate locuitorilor din Adjud, sondaj

oct 2013

NU56%DA

23%

NR21%

11

2.4. Evoluţia municipiului în contextul dezvoltării teritoriale Judeţul Vrancea face parte din Regiunea Sud-Est, alături de judeţele: Brăila, Buzău,

Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafaţa totală a ţării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României.

Judeţul Vrancea ocupă locul al IV lea în ierarhia Regiunii Sud-Est în funcţie de suprafaţa totală şi se remarcă cu ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale – 63,8%.

Organizarea administrativă a teritoriului Regiunii Sud Est – 31.12.2011

Regiune de dezvoltare/ Judeţ

Suprafaţa totală (km2)

% din teritoiu regional

Nr. oraşe şi municipii

Din care municipii Nr. comune Nr. sate

Sud-Est 35762 100 35 11 355 1447 Vrancea 4857 14 5 2 68 331

Brăila 4766 17 4 1 40 140 Buzău 6103 20 12 2 82 475

Constanţa 7071 12 12 3 58 188 Galaţi 4466 24 4 2 61 180 Tulcea 8499 14 5 1 46 133 Sursă: Anuarul statistic al României, INS, Bucureşti – ediţia 2012

Regiunea Sud-Est are în componenţă 3 dintre cele 10 mari oraşe din România: Constanța, Brăila şi Galaţi.

Municipiul Adjud se constituie într-un cadru complex de planificare integrată în care converg sectoare şi priorităţi multiple, identificate drept relevante şi semnificative pentru direcţiile viitoare ale dezvoltării municipiului. Dezvoltarea unei aşezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară.

În urma procesului de analiză a datelor statistice, privind principiul dezvoltării locale integrate, se creează viziunea de dezvoltare a municipiului Adjud, respectiv dezvoltarea economică, dezvoltarea socială şi gestionarea echilibrată a resurselor şi mediului natural.

După cum indică Agenda Teritorială a Uniunii Europene pentru anul 2020, se impune sprijinirea legăturilor echilibrate de natură socio-culturală, economică şi teritorială dintre polii urbani şi zonele rurale, astfel încȃt potenţialul ruralului de a contribui la procesul de dezvoltare durabilă să poată fi valorificat.

Municipiul Adjud poate avea un rol esenţial în asigurarea legăturii urban-rural. Această legătură creează oportunităţi egale pentru cetăţeni şi întreprinderi, indiferent de locul unde se găsesc, permiţându-le să-şi exploateze la maximum potenţialul teritorial, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020.

Cooperarea este esenţială pentru încurajarea unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Mai buna utilizare a teritoriului poate contribui în mod pozitiv la dezvoltarea economiilor, la accesul echitabil, la serviciile de interes general, infrastructura şi bunuri publice şi la gestionarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural. Excluziunea din

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

11


12

circuitul socio-economic are un pronunţat caracter teritorial. Riscul excluziunii este mai ridicat în zonele cu grad redus de accesibilitate, performanţă economică slabă, lipsite de oportunităţi sociale.

Municipiul întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi au posibilitatea de a promova o dezvoltare urbană prin îmbunătăţirea serviciilor de interes general. Furnizarea de servicii şi reducerea obstacolelor legate de infrastructură pot îmbunătăţi dezvoltarea teritorială durabilă. Acest centru urban este mult mai vulnerabil la schimbările economice decât mările oraşe, fiind extrem de dependent de economia naţională sau regională.

Aşadar, echivalentul strategiei de dezvoltare poate fi dat de o strategie de redresare şi reechilibrare locală, fundamentată pe o analiză riguroasă, pe baza căreia să fie trasate ulterior principalele direcţii de dezvoltare şi o serie de obiective realiste care să constituie soluţii la problemele existente. Unul dintre obiectivele majore al viitoarei strategii este dezvoltarea economiei locale şi creşterea gradului de atractivitate/competitivitate, activitatea economică fiind principalul motor care ar putea asigura revitalizarea acestor spaţii, prin atragerea unei populaţii tinere în zonă.

Regiunile metropolitane sunt responsabile pentru dezvoltarea împrejurimilor lor mai largi. Într-adevăr, în zonele rurale care se află la depărtare de oraşele de orice dimensiuni, oraşele mici sau medii joacă adesea un rol mai important decât o sugerează dimensiunea lor. Rolul pe care aceste oraşe îl joacă în furnizarea de acces la servicii, inclusiv la infrastructuranecesară pentru a investi în adaptabilitatea persoanelor şi firmelor reprezintă cheia evitării depopulării rurale şi a asigurării că aceste zone rămân locuri de trăit atractive.

Identificarea şi cooperarea între politicile publice, sectoriale sau teritoriale este astfel vitală pentru creşterea viabilităţii economice şi sociale a oraşelor.

Într-un studiu referitor la factorii care determină creşterea şi dezvoltarea economică a oraşelor mici (UNCRD, 1983) autorii, analizând un număr limitat de oraşe mici din diferite regiuni ale lumii, au enumerat factorii şi forţele responsabile pentru creşterea economică a oraşelor mici, după cum urmează: localizarea, tipul şi resursele din zona de influenţă a acestora, dotarea cu infrastructură şi calitatea resursei forţei de muncă, evoluţia istorică şi statutul administrativ.

În perioada comunistă, judeţul Vrancea era inclus în unul din cele mai importante proiecte de infrastructură agricolă din România – Canalul Siret-Bărăgan.

Conform hărţilor şi planurilor de proiectare, canalul ar trebui să aibă 198 km, o lăţime de 20 metri şi o adâncime de 7 metri. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. Canalul presupune legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitate aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).

Suma necesară terminării canalului este foarte mare, neputând fi asigurată decât prin atragerea unor parteneri privaţi şi stabilirea unor parteneriate între aceştia şi autoritatea publică centrală şi locală. Cel puţin 50% din valoarea investiţiei reprezintă amenajarea reţelei de irigaţii.

13

Conform studiilor realizate, construirea canalului de irigaţii ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10%, ar împiedica inundaţiile, dar şi seceta din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă. MUNICIPIUL ADJUD se află pe traseul său, zona căii navigabile a canalului între Adjud şi Dridu.

!!! Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul Strategiei Europa 2020 plasează municipiul Adjud la nivelul de pol regional, poziţie inferioară în ansamblul zonei de Sud-Est, unde se regăsesc municipii pol naţional cu potenţial metropolitan şi influenţă transnaţională precum Constanța sau Tulcea. Strategia urmăreşte trei direcţii: conectivitate, concentrare şi cooperare în atingerea coeziunii teritoriale. Indicatorii analizaţi în acest scop (competivitatea economiei locale, accesul la servicii de interes general, informaţii, cunoaştere, mobilitate etc.) sugerează gradul insuficient de dezvoltare al municipiului Adjud.

Sursa: MDTR, Direcţia de dezvoltare teritorială

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

12


Canalul Navigabil Bărăgan - Călimănești

Dridu

Buzău

Focșani

12

circuitul socio-economic are un pronunţat caracter teritorial. Riscul excluziunii este mai ridicat în zonele cu grad redus de accesibilitate, performanţă economică slabă, lipsite de oportunităţi sociale.

Municipiul întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi au posibilitatea de a promova o dezvoltare urbană prin îmbunătăţirea serviciilor de interes general. Furnizarea de servicii şi reducerea obstacolelor legate de infrastructură pot îmbunătăţi dezvoltarea teritorială durabilă. Acest centru urban este mult mai vulnerabil la schimbările economice decât mările oraşe, fiind extrem de dependent de economia naţională sau regională.

Aşadar, echivalentul strategiei de dezvoltare poate fi dat de o strategie de redresare şi reechilibrare locală, fundamentată pe o analiză riguroasă, pe baza căreia să fie trasate ulterior principalele direcţii de dezvoltare şi o serie de obiective realiste care să constituie soluţii la problemele existente. Unul dintre obiectivele majore al viitoarei strategii este dezvoltarea economiei locale şi creşterea gradului de atractivitate/competitivitate, activitatea economică fiind principalul motor care ar putea asigura revitalizarea acestor spaţii, prin atragerea unei populaţii tinere în zonă.

Regiunile metropolitane sunt responsabile pentru dezvoltarea împrejurimilor lor mai largi. Într-adevăr, în zonele rurale care se află la depărtare de oraşele de orice dimensiuni, oraşele mici sau medii joacă adesea un rol mai important decât o sugerează dimensiunea lor. Rolul pe care aceste oraşe îl joacă în furnizarea de acces la servicii, inclusiv la infrastructuranecesară pentru a investi în adaptabilitatea persoanelor şi firmelor reprezintă cheia evitării depopulării rurale şi a asigurării că aceste zone rămân locuri de trăit atractive.

Identificarea şi cooperarea între politicile publice, sectoriale sau teritoriale este astfel vitală pentru creşterea viabilităţii economice şi sociale a oraşelor.

Într-un studiu referitor la factorii care determină creşterea şi dezvoltarea economică a oraşelor mici (UNCRD, 1983) autorii, analizând un număr limitat de oraşe mici din diferite regiuni ale lumii, au enumerat factorii şi forţele responsabile pentru creşterea economică a oraşelor mici, după cum urmează: localizarea, tipul şi resursele din zona de influenţă a acestora, dotarea cu infrastructură şi calitatea resursei forţei de muncă, evoluţia istorică şi statutul administrativ.

În perioada comunistă, judeţul Vrancea era inclus în unul din cele mai importante proiecte de infrastructură agricolă din România – Canalul Siret-Bărăgan.

Conform hărţilor şi planurilor de proiectare, canalul ar trebui să aibă 198 km, o lăţime de 20 metri şi o adâncime de 7 metri. Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. Canalul presupune legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitate aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).

Suma necesară terminării canalului este foarte mare, neputând fi asigurată decât prin atragerea unor parteneri privaţi şi stabilirea unor parteneriate între aceştia şi autoritatea publică centrală şi locală. Cel puţin 50% din valoarea investiţiei reprezintă amenajarea reţelei de irigaţii.

13

Conform studiilor realizate, construirea canalului de irigaţii ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10%, ar împiedica inundaţiile, dar şi seceta din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă. MUNICIPIUL ADJUD se află pe traseul său, zona căii navigabile a canalului între Adjud şi Dridu.

!!! Opţiunile strategice privind structurarea şi dezvoltarea reţelelor teritoriale în contextul Strategiei Europa 2020 plasează municipiul Adjud la nivelul de pol regional, poziţie inferioară în ansamblul zonei de Sud-Est, unde se regăsesc municipii pol naţional cu potenţial metropolitan şi influenţă transnaţională precum Constanța sau Tulcea. Strategia urmăreşte trei direcţii: conectivitate, concentrare şi cooperare în atingerea coeziunii teritoriale. Indicatorii analizaţi în acest scop (competivitatea economiei locale, accesul la servicii de interes general, informaţii, cunoaştere, mobilitate etc.) sugerează gradul insuficient de dezvoltare al municipiului Adjud.

Sursa: MDTR, Direcţia de dezvoltare teritorială

In�uență Transnațională

In�uență Națională

In�uență Regională

Potențial Metropolitan

peste 1.000.000 POL Metropolitan

peste 250.000 - 1.000.000 POL Național

50.000 - 249,999 -POL Supraregional

POL Regional

POL Subregional

20.000 - 49,999 POL Local

sub 20.000 POL Local

POL Regional cu speci�citate funcțională(culturală sau centru al unei zone turistice)

SATU MAREBAIA MARE

SUCEAVA

BOTOȘANI

IAȘI

VASLUI

PIATRA NEAMȚZALAU

ORADEA

CLUJ-NAPOCATÂRGU MUREȘ

ARAD

DEVA

REȘIȚA

TIMIȘOARA

ALBA IULIA

SIBIU

TÂRGUJIU RÂMNICU

VÂLCEA

PITEȘTI

TÂRGOVIȘTE PLOIEȘTI

BRAȘOVFOCȘANI

BUZĂU

BRĂILA TULCEA

SLOBOZIA

CĂLĂRAȘI CONSTANȚA

GIURGIU

SLATINA

CRAIOVA

DROBETATURNU-SEVERIN

ALEXANDRIA

GALAȚI

BACĂU

MIERCUREA- CIUC

SFÂNTUGHEORGHE

BISTRITA

HUNEDOARALUGOJ

CARANSEBEȘ LUPENI

ORȘOVA

PETROȘANI

CURTEA DE ARGEȘ

CALAFAT

TURNU MĂGURELE

BĂILEȘTI

DRĂGĂȘANI

ROȘIORIIDE VEDE

CÂMPULUNG

SĂCELE

CÂMPINA

OLTENIȚA

URZICENI

MEDGIDIA

TECHIRGHIOLBĂNEASA

BASARAB

CERNAVODĂ

FETEȘTI

NEGRU VODĂ

EFORIE

EFORIE

CÂMPINA

RÂMNICUSĂRAT

TECUCI

CUGIR

ORĂȘTIECĂLAN

MIERCUREASIBIULUI

SĂLIȘTECISNĂDIE

TĂLMACIU

AVRIG

BREZOI

BERBEȘTIBĂILE

GOVORA

BĂBENITÂRGU

CĂRBUNEȘTI

SIMERIAZLATNA

ABRUD

BAIA DEARIEȘ

NUCET

VĂȘCĂU

BEIUȘ

SALONTA

CHIȘINEU CRIȘ

SEBIȘ

PÂNCOTASÂNTANA

CURTICI

SÂNNICOLAUMARE

JIMBOLIA

BUZIAȘ

CIACOVA

PEȚA

ANINA

ORAVIȚA

ORAVIȚA

MOLDOVA NOUĂ

BĂILE HERCULANE

RECAȘ

BRAD

AIUD

TURDA

TÂRNĂVENI

SIGHIȘOARAMEDIAȘBLAJ

SEBEȘ

ODORHEIUSECUIESC

ONEȘTI

BÂRLAD

HUȘI

ROMAN

PAȘCANI

DOROHOI

VATRA DORNEI

REGHINSĂRMAȘU

GHERLA

FĂGĂRAȘ

OCNELEMARI

FĂLTICENI

RĂDĂUȚI

CÂMPULUNGMOLDOVENESC

SIGHETU MARMAȚIEI

BORSA

DEJ

CÂMPIATURZII

CAREI

BAIADE ARAMĂ

TISMANA

ȚICLENI

TURCENI

FILIAȘI

VÂNJU MARE

STREHAIA

SEGARCEA

BECHET

DĂBULENI

CORABIA

ZIMNICEA

POTCOAVA

BĂLCEȘTI

PIATRA OLT

PIATRA OLTTOPOLOVENI

COSTEȘTI

GĂIEȘTI

PUCIOASA

ȘTEFĂNEȘTI

MIOVENI

CRISTURUSECUIESC

SÂNGEORGIUDE PĂDURE

MIERCUREANIHAJULUI

FIENI

SINAIABUȘTENI

AZUGA

RÂJNOV

PREDEAL

GHIMBAVCOVASNA

VICTORIA

AGNIȚA

CODLEA

ZĂRNEȘTI

CĂLIMĂNEȘTI

BĂILE OLĂNEȘTI

BALȘ

VLĂHIȚA

SOVATA

BROȘTENITÂRGUNEAMȚ

DOLHASCAFRASIN

SOLCA

VICOVU DE SUS

SIRET

DĂRĂBANI

SĂVENI

ȘTEFĂNEȘTI

FLĂMÂNZISALCEA

BUCECEA

SIMINICEA

LITENI

HÂRLĂU

TÂRGU FRUMOS

GURAHUMORULUI

CAJVANA

MILIȘĂUȚI

LUDUȘ

IERNUTUNGHENI

BORSEC

TOPLIȚA

GHEORGHIENI

BĂLAN

TÂRGU BUJOR

FĂUREIIANCA

ÎNSURĂÎȚEI

ȚĂNDĂREI

HÂRȘOVA

OVIDIU

NĂVODARI

BICAZ

MOINEȘTI

COMĂNEȘTIDĂRMĂNEȘTI

TÂRGU OCNA

SLĂNICMOLDOVA

ADJUD

PANCIU

MĂRĂȘEȘTI

ODOBEȘTI

BEREȘTI

MURGENI

NEGREȘTIROZNOV

PĂTÂRLAGELE

POGOANELE

AMARA

CĂZĂNEȘTI

BUDEȘTI

NEHOIU

SLĂNICCOMARNIC

BREAZAVĂLENII DE MUNTE

TÂRGUSECUIESC

BĂILETUȘNAD

BARAOLT

LUPEA

ÎNTORSURABUZĂULUI

RĂCARI

BOLINTINVALE

MIHĂILEȘTI

CHITILA

BUFTEA

OTOPENI

VOLUNTARI

BRAGADIRU

PANTELIMON

POPEȘTILEORDENI

TITU SCORNICEȘTI

BUMBEȘTIJIU

NOVACIHOREZU

PETRILA

VULCAN

URICANI

ANINOASAOȚELU ROȘU

FĂGET

TÂRGU LĂPUȘ

ȘOMCUTAMARE DRAGOMIREȘTIULMENI

VALEALUI MIHAI

MARGHITA

NEGREȘTI-OAȘ

HUEDIN

ALESU

CÂMPENI

TEIUȘ

OCNAMUREȘ

COPȘAMICĂ

OCNA SIBIULUI

ȘIMLEUSILVANEI

ARDUD

CAVNIC

BAIA SPRIE

VIȘEU DE SUS

SĂLIȘTEADE SUS

SÂNGEORZ-BĂI

NĂDLAC

PECICA

SATU MAREBAIA MARE

SUCEAVA

BOTOȘANI

IAȘI

VASLUI

PIATRA NEAMȚZALAU

ORADEA


ARAD

DEVA

REȘIȚA

TIMIȘOARA

ALBA IULIA

SIBIU

TÂRGUJIU RÂMNICU

VÂLCEA

PITEȘTI


BRAȘOVFOCȘANI

BUZĂU

BRĂILA TULCEA

SLOBOZIA


GIURGIU

SLATINA

CRAIOVA


ALEXANDRIA

GALAȚI

BACĂU

MIERCUREA- CIUC

SFÂNTUGHEORGHE

BISTRITA

HUNEDOARALUGOJ

CARANSEBEȘ LUPENI

ORȘOVA

PETROȘANI

CURTEA DE ARGEȘ

CALAFAT

TURNU MĂGURELE

BĂILEȘTI

DRĂGĂȘANI

ROȘIORIIDE VEDE

CÂMPULUNG

SĂCELE

CÂMPINA

OLTENIȚA

URZICENI

MEDGIDIA

TECHIRGHIOLBĂNEASA

BASARAB

CERNAVODĂ

FETEȘTI

NEGRU VODĂ

EFORIE

EFORIE

CÂMPINA

RÂMNICUSĂRAT

TECUCI

CUGIR

ORĂȘTIECĂLAN

MIERCUREASIBIULUI

SĂLIȘTECISNĂDIE

TĂLMACIU

AVRIG

BREZOI

BERBEȘTIBĂILE

GOVORA

BĂBENITÂRGU

CĂRBUNEȘTI

SIMERIAZLATNA

ABRUD

BAIA DEARIEȘ

NUCET

VĂȘCĂU

BEIUȘ

SALONTA

CHIȘINEU CRIȘ

SEBIȘ

PÂNCOTASÂNTANA

CURTICI

SÂNNICOLAUMARE

JIMBOLIA

BUZIAȘ

CIACOVA

PEȚA

ANINA

ORAVIȚA

ORAVIȚA

MOLDOVA NOUĂ

BĂILE HERCULANE

RECAȘ

BRAD

AIUD

TURDA

TÂRNĂVENI


SEBEȘ

ODORHEIUSECUIESC

ONEȘTI

BÂRLAD

HUȘI

ROMAN

PAȘCANI

DOROHOI

VATRA DORNEI

REGHINSĂRMAȘU

GHERLA

FĂGĂRAȘ

OCNELEMARI

FĂLTICENI

RĂDĂUȚI


SIGHETU MARMAȚIEI

BORSA

DEJ

CÂMPIATURZII

CAREI

BAIADE ARAMĂ

TISMANA

ȚICLENI

TURCENI

FILIAȘI

VÂNJU MARE

STREHAIA

SEGARCEA

BECHET

DĂBULENI

CORABIA

ZIMNICEA

POTCOAVA

BĂLCEȘTI

PIATRA OLT


COSTEȘTI

GĂIEȘTI

PUCIOASA

ȘTEFĂNEȘTI

MIOVENI

CRISTURUSECUIESC


MIERCUREANIHAJULUI

FIENI

SINAIABUȘTENI

AZUGA

RÂJNOV

PREDEAL

GHIMBAVCOVASNA

VICTORIA

AGNIȚA

CODLEA

ZĂRNEȘTI

CĂLIMĂNEȘTI

BĂILE OLĂNEȘTI

BALȘ

VLĂHIȚA

SOVATA


DOLHASCAFRASIN

SOLCA

VICOVU DE SUS

SIRET

DĂRĂBANI

SĂVENI

ȘTEFĂNEȘTI

FLĂMÂNZISALCEA

BUCECEA

SIMINICEA

LITENI

HÂRLĂU

TÂRGU FRUMOS

GURAHUMORULUI

CAJVANA

MILIȘĂUȚI

LUDUȘ

IERNUTUNGHENI

BORSEC

TOPLIȚA

GHEORGHIENI

BĂLAN

TÂRGU BUJOR

FĂUREIIANCA

ÎNSURĂÎȚEI

ȚĂNDĂREI

HÂRȘOVA

OVIDIU

NĂVODARI

BICAZ

MOINEȘTI


TÂRGU OCNA

SLĂNICMOLDOVA

ADJUD

PANCIU

MĂRĂȘEȘTI

ODOBEȘTI

BEREȘTI

MURGENI

NEGREȘTIROZNOV

PĂTÂRLAGELE

POGOANELE

AMARA

CĂZĂNEȘTI

BUDEȘTI

NEHOIU

SLĂNICCOMARNIC


TÂRGUSECUIESC

BĂILETUȘNAD

BARAOLT

LUPEA

ÎNTORSURABUZĂULUI

RĂCARI

BOLINTINVALE

MIHĂILEȘTI

CHITILA

BUFTEA

OTOPENI

VOLUNTARI

BRAGADIRU

PANTELIMON

POPEȘTILEORDENI

TITU SCORNICEȘTI

BUMBEȘTIJIU

NOVACIHOREZU

PETRILA

VULCAN

URICANI


FĂGET

TÂRGU LĂPUȘ


VALEALUI MIHAI

MARGHITA

NEGREȘTI-OAȘ

HUEDIN

ALESU

CÂMPENI

TEIUȘ

OCNAMUREȘ

COPȘAMICĂ

OCNA SIBIULUI

ȘIMLEUSILVANEI

ARDUD

CAVNIC

BAIA SPRIE

VIȘEU DE SUS

SĂLIȘTEADE SUS

SÂNGEORZ-BĂI

NĂDLAC

PECICA

SATU MAREBAIA MARE

SUCEAVA

BOTOȘANI

IAȘI

VASLUI

PIATRA NEAMȚZALAU

ORADEA


ARAD

DEVA

REȘIȚA

TIMIȘOARA

ALBA IULIA

SIBIU

TÂRGUJIU RÂMNICU

VÂLCEA

PITEȘTI


BRAȘOVFOCȘANI

BUZĂU

BRĂILA TULCEA

SLOBOZIA


GIURGIU

SLATINA

CRAIOVA


ALEXANDRIA

GALAȚI

BACĂU

MIERCUREA- CIUC

SFÂNTUGHEORGHE

BISTRITA

HUNEDOARALUGOJ

CARANSEBEȘ LUPENI

ORȘOVA

PETROȘANI

CURTEA DE ARGEȘ

CALAFAT

TURNU MĂGURELE

BĂILEȘTI

DRĂGĂȘANI

ROȘIORIIDE VEDE

CÂMPULUNG

SĂCELE

CÂMPINA

OLTENIȚA

URZICENI

MEDGIDIA

TECHIRGHIOLBĂNEASA

BASARAB

CERNAVODĂ

FETEȘTI

NEGRU VODĂ

EFORIE

EFORIE

CÂMPINA

RÂMNICUSĂRAT

TECUCI

CUGIR

ORĂȘTIECĂLAN

MIERCUREASIBIULUI

SĂLIȘTECISNĂDIE

TĂLMACIU

AVRIG

BREZOI

BERBEȘTIBĂILE

GOVORA

BĂBENITÂRGU

CĂRBUNEȘTI

SIMERIAZLATNA

ABRUD

BAIA DEARIEȘ

NUCET

VĂȘCĂU

BEIUȘ

SALONTA

CHIȘINEU CRIȘ

SEBIȘ

PÂNCOTASÂNTANA

CURTICI

SÂNNICOLAUMARE

JIMBOLIA

BUZIAȘ

CIACOVA

PEȚA

ANINA

ORAVIȚA

ORAVIȚA

MOLDOVA NOUĂ

BĂILE HERCULANE

RECAȘ

BRAD

AIUD

TURDA

TÂRNĂVENI


SEBEȘ

ODORHEIUSECUIESC

ONEȘTI

BÂRLAD

HUȘI

ROMAN

PAȘCANI

DOROHOI

VATRA DORNEI

REGHINSĂRMAȘU

GHERLA

FĂGĂRAȘ

OCNELEMARI

FĂLTICENI

RĂDĂUȚI


SIGHETU MARMAȚIEI

BORSA

DEJ

CÂMPIATURZII

CAREI

BAIADE ARAMĂ

TISMANA

ȚICLENI

TURCENI

FILIAȘI

VÂNJU MARE

STREHAIA

SEGARCEA

BECHET

DĂBULENI

CORABIA

ZIMNICEA

POTCOAVA

BĂLCEȘTI

PIATRA OLT


COSTEȘTI

GĂIEȘTI

PUCIOASA

ȘTEFĂNEȘTI

MIOVENI

CRISTURUSECUIESC


MIERCUREANIHAJULUI

FIENI

SINAIABUȘTENI

AZUGA

RÂJNOV

PREDEAL

GHIMBAVCOVASNA

VICTORIA

AGNIȚA

CODLEA

ZĂRNEȘTI

CĂLIMĂNEȘTI

BĂILE OLĂNEȘTI

BALȘ

VLĂHIȚA

SOVATA


DOLHASCAFRASIN

SOLCA

VICOVU DE SUS

SIRET

DĂRĂBANI

SĂVENI

ȘTEFĂNEȘTI

FLĂMÂNZISALCEA

BUCECEA

SIMINICEA

LITENI

HÂRLĂU

TÂRGU FRUMOS

GURAHUMORULUI

CAJVANA

MILIȘĂUȚI

LUDUȘ

IERNUTUNGHENI

BORSEC

TOPLIȚA

GHEORGHIENI

BĂLAN

TÂRGU BUJOR

FĂUREIIANCA

ÎNSURĂÎȚEI

ȚĂNDĂREI

HÂRȘOVA

OVIDIU

NĂVODARI

BICAZ

MOINEȘTI


TÂRGU OCNA

SLĂNICMOLDOVA

ADJUD

PANCIU

MĂRĂȘEȘTI

ODOBEȘTI

BEREȘTI

MURGENI

NEGREȘTIROZNOV

PĂTÂRLAGELE

POGOANELE

AMARA

CĂZĂNEȘTI

BUDEȘTI

NEHOIU

SLĂNICCOMARNIC


TÂRGUSECUIESC

BĂILETUȘNAD

BARAOLT

LUPEA

ÎNTORSURABUZĂULUI

RĂCARI

BOLINTINVALE

MIHĂILEȘTI

CHITILA

BUFTEA

OTOPENI

VOLUNTARI

BRAGADIRU

PANTELIMON

POPEȘTILEORDENI

TITU SCORNICEȘTI

BUMBEȘTIJIU

NOVACIHOREZU

PETRILA

VULCAN

URICANI


FĂGET

TÂRGU LĂPUȘ


VALEALUI MIHAI

MARGHITA

NEGREȘTI-OAȘ

HUEDIN

ALESU

CÂMPENI

TEIUȘ

OCNAMUREȘ

COPȘAMICĂ

OCNA SIBIULUI

ȘIMLEUSILVANEI

ARDUD

CAVNIC

BAIA SPRIE

VIȘEU DE SUS

SĂLIȘTEADE SUS

SÂNGEORZ-BĂI

NĂDLAC

PECICA

SATU MAREBAIA MARE

SUCEAVA

BOTOȘANI

IAȘI

VASLUI

PIATRA NEAMȚZALAU

ORADEA


ARAD

DEVA

REȘIȚA

TIMIȘOARA

ALBA IULIA

SIBIU

TÂRGUJIU RÂMNICU

VÂLCEA

PITEȘTI


BRAȘOVFOCȘANI

BUZĂU

BRĂILA TULCEA

SLOBOZIA


GIURGIU

SLATINA

CRAIOVA


ALEXANDRIA

GALAȚI

BACĂU

MIERCUREA- CIUC

SFÂNTUGHEORGHE

BISTRITA

HUNEDOARALUGOJ

CARANSEBEȘ LUPENI

ORȘOVA

PETROȘANI

CURTEA DE ARGEȘ

CALAFAT

TURNU MĂGURELE

BĂILEȘTI

DRĂGĂȘANI

ROȘIORIIDE VEDE

CÂMPULUNG

SĂCELE

CÂMPINA

OLTENIȚA

URZICENI

MEDGIDIA

TECHIRGHIOLBĂNEASA

BASARAB

CERNAVODĂ

FETEȘTI

NEGRU VODĂ

EFORIE

EFORIE

CÂMPINA

RÂMNICUSĂRAT

TECUCI

CUGIR

ORĂȘTIECĂLAN

MIERCUREASIBIULUI

SĂLIȘTECISNĂDIE

TĂLMACIU

AVRIG

BREZOI

BERBEȘTIBĂILE

GOVORA

BĂBENITÂRGU

CĂRBUNEȘTI

SIMERIAZLATNA

ABRUD

BAIA DEARIEȘ

NUCET

VĂȘCĂU

BEIUȘ

SALONTA

CHIȘINEU CRIȘ

SEBIȘ

PÂNCOTASÂNTANA

CURTICI

SÂNNICOLAUMARE

JIMBOLIA

BUZIAȘ

CIACOVA

PEȚA

ANINA

ORAVIȚA

ORAVIȚA

MOLDOVA NOUĂ

BĂILE HERCULANE

RECAȘ

BRAD

AIUD

TURDA

TÂRNĂVENI


SEBEȘ

ODORHEIUSECUIESC

ONEȘTI

BÂRLAD

HUȘI

ROMAN

PAȘCANI

DOROHOI

VATRA DORNEI

REGHINSĂRMAȘU

GHERLA

FĂGĂRAȘ

OCNELEMARI

FĂLTICENI

RĂDĂUȚI


SIGHETU MARMAȚIEI

BORSA

DEJ

CÂMPIATURZII

CAREI

BAIADE ARAMĂ

TISMANA

ȚICLENI

TURCENI

FILIAȘI

VÂNJU MARE

STREHAIA

SEGARCEA

BECHET

DĂBULENI

CORABIA

ZIMNICEA

POTCOAVA

BĂLCEȘTI

PIATRA OLT


COSTEȘTI

GĂIEȘTI

PUCIOASA

ȘTEFĂNEȘTI

MIOVENI

CRISTURUSECUIESC


MIERCUREANIHAJULUI

FIENI

SINAIABUȘTENI

AZUGA

RÂJNOV

PREDEAL

GHIMBAVCOVASNA

VICTORIA

AGNIȚA

CODLEA

ZĂRNEȘTI

CĂLIMĂNEȘTI

BĂILE OLĂNEȘTI

BALȘ

VLĂHIȚA

SOVATA


DOLHASCAFRASIN

SOLCA

VICOVU DE SUS

SIRET

DĂRĂBANI

SĂVENI

ȘTEFĂNEȘTI

FLĂMÂNZISALCEA

BUCECEA

SIMINICEA

LITENI

HÂRLĂU

TÂRGU FRUMOS

GURAHUMORULUI

CAJVANA

MILIȘĂUȚI

LUDUȘ

IERNUTUNGHENI

BORSEC

TOPLIȚA

GHEORGHIENI

BĂLAN

TÂRGU BUJOR

FĂUREIIANCA

ÎNSURĂÎȚEI

ȚĂNDĂREI

HÂRȘOVA

OVIDIU

NĂVODARI

BICAZ

MOINEȘTI


TÂRGU OCNA

SLĂNICMOLDOVA

ADJUD

PANCIU

MĂRĂȘEȘTI

ODOBEȘTI

BEREȘTI

MURGENI

NEGREȘTIROZNOV

PĂTÂRLAGELE

POGOANELE

AMARA

CĂZĂNEȘTI

BUDEȘTI

NEHOIU

SLĂNICCOMARNIC


TÂRGUSECUIESC

BĂILETUȘNAD

BARAOLT

LUPEA

ÎNTORSURABUZĂULUI

RĂCARI

BOLINTINVALE

MIHĂILEȘTI

CHITILA

BUFTEA

OTOPENI

VOLUNTARI

BRAGADIRU

PANTELIMON

POPEȘTILEORDENI

TITU SCORNICEȘTI

BUMBEȘTIJIU

NOVACIHOREZU

PETRILA

VULCAN

URICANI


FĂGET

TÂRGU LĂPUȘ


VALEALUI MIHAI

MARGHITA

NEGREȘTI-OAȘ

HUEDIN

ALESU

CÂMPENI

TEIUȘ

OCNAMUREȘ

COPȘAMICĂ

OCNA SIBIULUI

ȘIMLEUSILVANEI

ARDUD

CAVNIC

BAIA SPRIE

VIȘEU DE SUS

SĂLIȘTEADE SUS

SÂNGEORZ-BĂI

NĂDLAC

PECICA

Reţeaua POLICENTRICĂ NAŢIONALĂ - CADRUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI 2030

Sursa: MDTR, Direcția de dezvoltare teritorială

M U N I C I P I U L

A D J U D

M U N I C I P I U L

A D J U D

13


14

3. Economia municipiului Adjud

3.1. Perspectiva de ansamblu a economiei În anul 2012, economia judeţului era caracterizată de preponderenţa firmelor în sectorul

de servicii. Cu toate acestea, viticultura reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat în comparaţie cu importanţa acestuia, care poate conduce, cu accent pe exploatarea specificului regional, la obţinerea unor venituri substanţiale.

Deşi agricultura poate fi sector economic de bază, proprietatea în agricultură este fragmentată excesiv, iar majoritatea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector nu sunt şi angajaţi. Se practică agricultura de subzistenţă neputându-se asigura baza pentru procesul de standardizare a pieţei şi controlul de calitate al produselor.

În ultima perioadă s-a produs o industrializare a judeţului în scopul redresării situaţiei economice, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale mult prea diversificată, fără să se ţină cont de condiţiile specifice şi de resursele naturale şi de mediu existente în judeţ.

Repartiţia întreprinderilor din judeţul Vrancea pe sectoare ale economiei respectăurmătoarea distribuţie:

Sursă: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, 2012

Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale. Din punctul de vedere al numărului de salariaţi angajaţi în întreprinderile vrâncene, structuraeste uşor diferită, întreprinderile în domeniul industriei şi construcţiilor angajând o treime dintre salariaţii mediului de afaceri local, faţă de 42% la nivel naţional. 2

Mediul de afaceri din judeţul Vrancea este dominat de întreprinderile active în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 42,56% din întreprinderile din judeţul Vrancea activând în acest domeniu, faţă de 12,84% în sectorul de industriei prelucrătoare. Ponderea sectoarelor economice la nivelul judeţului este asemănătoare celei regionale, unde ponderea pentru aceleaşi sectoare este de 40,12%, respectiv 9,27%3.

La nivelul judeţului, numărul societăţilor intrate în insolvenţă în anul 2013 a crescut faţă de anul 2012, ajungând astfel la un număr de 511 de scoietăți.

2 INS, 2012 3 INS, 2012

6%

21%

73%

Agricultura, Silvicultura si Pescuit

Industrii si Constructii

Servicii

15

SOCIETĂŢI INTRATE ÎN INSOLVENŢĂ ÎN JUD. VRANCEA (NUMĂRUL SOCIETĂȚILOR)

Sursă: Societăţi intrate în insolventa, ONRC 2012

Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menţinere a investiţiilor, împreună cu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate al produselor.

În abordarea perspectivei economice, PACTUL TERITORIAL integrează problemele dezvoltării

Documents

adjud.ro · 1 Cuprins 1. Metodologie ............................................................................................................. 3 1.1 Lista documentelor