Gur,onGHE SAsenueN

CUNOASTERESI CREDINTAt,TECTURI PARATELE

NEMIRA

CUPRINS

2. PRTVTRE iX URUA..... 23

2.1. Ce a fost mai int6i?.............. 23

2.2. O lume plin6 de vio1eo1i.......... 29

2.3.De laAvicenna la Giordano Bruno............. 35

Z. .,,Eptn si muove" 43

2.5. De tribus impostoribus.............. 52

2.6. ,,Rationalizarea" religiei 55

2.7. Testamentul abatelui Meslier.......... 59

2.8.YeaslEnciclopediei..... 64

2.9. Iluminismul gi oedinta.. 67

2.10. Idealurile Revoluliei Franceze........ 76

2.12. ,,Moartea lui Dumne2eu"..................... 87

2.13. Sfiirqitul certitudinilor? 97

2.14. O situalie de pat............. 108

t3

3.ARGUMENTE PUSE FATA-N FATA............ 11s

3.1. Ca sunetul qi lumina 118

3.2. Felurite credinfe.......... 125

3.3. Limitele cunoa.qterii ra{ionale......... 130

3.4. Facerea 1umii.............. 137

3.5. Principiul antropic 150

3.6. Evolufionismul versus ,,Intelligent Desigt".........,............... 161

3.7. Enigmele vie1ii............... 170

3.8. ,,Jocul Viefii" ............ 179

3.9. Omul ca incununare a Crealiei 186

3.10. Teodiceea - perpetua dilemd ........... 208

3.11. Liberul-arbitru.................. 215

3.12. Simlul moral ............. 226

3.13. Care eticl este... cea mai moral6?.......... 233

3.14. Teoria qi practica....... 245

3.15. Religiile, intre iubire gi uri.............. 255

3.16.Fanatism,fundamentalism,nazism,comunism...... 270

3.17. Biblia filologia gi arheologia...... 282

3.l8.AvatarurileNoului Testament...... 312

4. INCIilTERE 333

ANEXE

Indice de persoane (cu date biogra/ice) .................... 357

BibliograJie... 401

Sursa citatelor Si alte referinle bibliogra/ice..- 4ll

1

TERMINOLOGIE

Sunt precizali unii termeni mai importanli din cuprinsul cdrlii.

De ce e greu de definit noliunea de religie Si care sunt ipostazele ei.

Despre animism, politeism Si monoteism, dar mai ales despre diferi-

tele raportdri la credinld - teism, deism, panteism, agnosticim, ate-

ism; de cdtefeluri poatefi ateismul Si de ce agnosticismul este repudiat

atdt de cdtre teisti, cdt Si de cdtre atei.

intruc6t se intAmpl5 ca unele neinfelegeri sau chiar controverse sIaib[ ca punct de plecare sensurile diferite atribuite acelora$i cuvinte,

dar qi pentru a restr6nge pe cdt posibil confuziile sau interpretlrile di-vergente - fiind totodatii congtienti de imposibilitatea de a le exclude

pe deplin- s[incepem cuincercarca de aprecizatermenii mai importanf,

pe care ii vom int6lni in paginile urmltoare; desigur, nu invent6nd ceva

cu totul nou, ci preludnd, fard a cita de fiecare dat[ sursele, in{elesuri

asupra c5rora pare sI se fi ajuns la un anume consens. Poate cel maigreu de definit in aceastii accepfie este insdqinoltneade religie: existiaborddri nenumdrate, s-au scris chiar tomuri intregi, fbrl sI se fi c5zut

de acord asupra unei definilii unice qi atotcuprinzitoare, $i nici m[caretimologia cuv6nhrlui nu este intru totul elucidati- Dficultatea principald

Terminologie I 13

decurge din marea diversitate a fenomenelor subsumate acestei nofiuni,

din variabilitatea in timp a acestor4 dar qi din multitudinea abordErilor,

de pe pozilii diferite, nu o datii diametral opuse, unele concentrdndu-gi

atenfia asupra confinuhrlui, iar altele interesdndu-se mai ales de rolulreligiei. Este sernnificativ, de pild6, c[ intr-un diclionar specializatt8l,

in paginile cdruia sunt prezentate religiile mai importante ale lumii,religia ca atare nu este definit[, nici mlcar in cele douL Introduceri,

purtdnd am6ndoul titlul Religia ca sistem. Citez drn cea de a doua

Introducere:a ,,Ce este religia? De ce oamenii ralionali, practici, o

adoptl inc[? De ce toate religiile umanit6]ii, din toate timpurile,prezintii asemdnlri frapante intre ele? De ce mituri qi ritualwi neinru-

dite genetic au intrigi narative qi succesiuni rituale similare? Toate

acestea par nigte intrebtrri naive qi prin urmare nicilrn savant serios,

dupd o indelungat6 pregltire filologic[ gi in istoria religiilor, nu ar

indr5zni si gi le punl vreodatA."tel Fie-ne aqadar inglduit (chiar dac6

eu nu fac parte din categoria menfionatd) sd renunttrm la a spune aici

,,ce este religia", consolAndu-ne tottryi cu definifia ei drnwikipediab:

,,credinla in supranatural, sacru sau divin, gi codul moral, practicile de

ordin ritual, dogmele, valorile qi institufiile asociate cu aceast2i cre-

dinp"ttol. Evident cd urmdtorul pas logic ar fi sI definim ce este su-

pranaturalul, sacrul, divinul etc.; intrucdt existii riscul equfuii in weuncerc vicios, sau al unei reaclii in lant frrA sfhr$it, eu zic sd ne mullumim

cu observalia de bun-simj cd supranaturalul este ceea ce se situeazi

in afara naturii aqa cum o percepan prin simfuri, in afara fenomenelor

gi legilor ei aga cum le descriu qtiinlele naturii.

Mai util[ pentru demersul de fap pare o categorisire a religiilordupd obiectul credinlei. Se vorbegte astfel despre animism, politeism,

monoteism -uneori in sensul fazelor unei evolufii istorice, concept

" Conform notei editurii, este vorba despre Intro&rcerea la ediliile americane aleDiclionarului.

b $tiu: cit6nd o enciclopedie contoversati, mtrresc vulnerabilitatea prezentei ctrrgi

fa{6 de critica academicl; acceptend riscul, voi recurge totugi ftr mod repetat la informali4accesibild in intemet, oferitii de aceast5 operi de inteligenla qi revnl colectivtr.

I

I CuNoegrERE $r cREDTNTA

nu unanim acceptat astdzi. Daclin qnimism chiar obiectelor gi feno-

metrelor naturii li se atribuie un ,,suflet'., frr[ sI fie vorba de zeitblipopriu-zise, politeismul inaugureazl credinla intr-o multitudine de

zei, fiecare cu atribuliile lui, grupa{i ierarhic qi asociali nu o datd inrabere potrirmice; cu un pas mai departe, monoteismul se rezumi inprincipiu la cultul unei divinitili unice. Religii politeiste tipice au fost

cele din Vechiul Egipt, Mesopotamia, antichitatea greco-roman6; unii

identificl in hinduism o treaptl intermediarl intre politeism qi mono-

reism, zisl henoteism satt monolatrze, unde pe l6ng[ un zeu suprem

sunt tolerate qi zeit[{i de ordin secund. Apar(ie incl efemeri sub

domnia faraonuluiAmenhotep al IV-leau, monoteismul s-a impus abia

prin religia mozaicdb, iar apoi prin creqtinism" qi islamd; toate trei iqi

au rldicinile in Yechiul Testament gi se numesc religii avraamice/

abrahamice, dupl patriarhul biblic Awaam/Abraham", pe care toate

trei il venereazi.

Existi pentru unii temeiuri de a pune la indoial[ autenticitatea

monoteistil a creqtinismului, fie dinpricina dogmei referitoare la Sfhnta

Treime, fie datoriti pleiadei de sfinfi care - in cultul ortodox qi mai ales

in cel catolic, cu un loc aparte acordat vener5rii Fecioarei Maria -alcStuiesc un veritabil panteon: ,,$i tocmai ramura romano-catolic[ a

a Cultul unicului zeu Aton, introdus de acest faraoq prilej cu care el gi-a schim-bat numele inAkhenaton, nu i-a supravieluit: urma.qul stru, Tutankhamon, a revenit lavechea religie politeistd.

b intemeiatli conform traditiei biblice de citre profetul Moise, care i-ar fi eliberatpe ewei din robia egiptean[ gi, ln drum spre Canaan, ar fi primit pe muntele Sinai,direct de la Dumnezeq Tablele Legii:,,$i Domnul a scris pe table cuvintele leg6m6n-tnlui, cele zece porunci." (Exodul, )O(XIV 28)

" Religie reunind catolicii, ortodocgii gi protestantii, intemeiatl pe inv{itura pre-

dicatorului lisus din Nazaret a$a cum este aceasta redatli in canonul Noului Tbstament;

e religia cu cel mai mare numfu de credinciogi.d Religie intemeiatii de cltre Mahomed (57M32), fiul unui negustor arab din

Mecca, cdruia ingerul Gabriel i-ar fr dictat Coranal, cartea sacrd a musuknanilor; este

a doua religie, dup6 numlrul credinciogilor.

" Conform tradiliei biblice, adorarea lui YHWH (Iahwe, Iehova) ca unicE divi-nitate ar fi inceput prin leglmtntul incheiat de acesta cu Abraam/Avraam/Abraham(Geneza,Xv[ l-8).

Terminologie I ts

creqtinismului amplific[ flirhrl continuu cu politeismul in direclia unei

inflafii neinfianate. Sfhnta Treime este extinsl [...] prin Maria, <Regina

Cerului>>, care in toate afard, de nume e o zeitA qi, ca destinatard a ru-

g6cimilor, st6 indatl dupl Dumnezev, pe locul al doilea."tlll Pe de

alti parte, exist[ qi religii greu de incadrat in categoriile amintite, ne-

fiind dedicate unor zeitdli propriu-zise; este, printre altele, cazul bu-

dismuluiu qi al daoismuluib.

in general, credinta intr-o divinitate suprem6, atotputernic5, om-

niprezent[ qi omniscientS, creatoare a universului, dar care totodatl

pedepsegte pdcatul qi rispliteqte virhrtea, intervenind permanent in

mersul lumii qi eventual fbglduind mAntuirea sufletelor intr-o via[6

viitoare, credin!5 proprie mai ales religiilor monoteiste, e desem-

nati prin termenul de teism. Deismul postuleaz6 qi el existenla unui

demiurg transcendent, autor al Genezei, dar care, spre deosebire de

dumnezeul personal al teismului, odatd universul creat qi legile lui

stabilite, lasd lumea sd se desfbgoare in virtutea acestor legi qi nu

se mai intereseaz[ deloc de soarta celor care o populeaz[. Deismul

nu fundamenteazdvreo religie, ci e ,,doar" o conceptie despre lume;

l-au cultivat liber-cugetltori precum John Locke, Gottfried Wilhelm

l,cibniz., Vtrltaire, Jean-Jacques Rousseau sau, dintre pirin{ii fon-

datori ai Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin, Thomas

Paine, Thomas Jefferson. AtAt teismul, cdt qi deismul {in indeobgte

de dualism, viziune care face distinctie netd intre divinitate gi na-

turi, intre creator qi creat, intre suflet Si trup. Panteismul, concepfie

monistd, vede natura inslqi ca manifestare a divinitSjii, fbr[ a le

diferenfia: demiurgul qi lumea sunt unul qi acelaqi lucru, Dumnezeu

se regdseqte in fiecare grdunte de nisip qi in fiecare strop de ap6, qi

u Religie intemeiatl de Siddhartha Gautama (Buddha Shakyamuni) (563?483?i.e.n.), personaj cu o biografie in bunl mdsurd inv6luittr in legendS; a treia mare reli-gie, in ordinea num[rului de adep{i.

b Religie intemeiati pe invd{dturile a doi in{elep}i chinezi,Lao Zi (sec. VI i.e.n.)qi ZhttutgZi (sec. IV i.e.n.).

I

16 | CUNoA$rERE $r cREDTNTA

l

I!

I

II

I.tI1

in fiecare celul5 vie; Plotin, Giordano Brunou, Baruch Spinoza sunt

reprezentan{i de seaml ai panteismului - iar mai aproape de zilele

noastre, Albert Einstein, care scria: ,,Conceptul meu de Dumnezeu il

constituie convingerea, legatd de o simlire profundI, intr-o rafiune

superioari care se manifestI in lumea perceptibild; in exprimare cu-

rent6, el poate fi aqadar denumit <<panteist> (Spinoza)'"tt2l Pentru

Anhur Schopenhauer, totuqi, panteismul nu e decdt ,,forma nobild a

ateismului".

Unii cugetdtori sunt de plrere cI la intrebarea daci exist[ sau nu

Dumnezeu (sau, in general, un spirit superior, o entitate transcen-

dentl) nu se poate da un rlspuns; aceast[ pozilie poartd numele de

ognosticism gi este exprim aldfre caimposibilitate de principiu ("nu

vom qti niciodatS": agnosticism tare), fre ca limitare personalS sau

istorici (,,nu ;tiu", ,,nu se Etie deocamdat6": agnosticism slab' ctt o

variantl apaticd:,,mi-e totuna, nu-mi pasd"); ea a fost formulat[' re-

lbritor la zei,itcdde unii filosofi presocratici, ca Protagoras' dar pa-

tomitatea termenului ii apar{ine lui Thomas Henry Huxley qi se pare

c[ mul{i oameni de gtiin!6 se socotesc mai curdnd agnostici'

La extrema opusf, fa{i de teism se aflI ateismul, conceplia care

rcl'uz[ credin{a in Dumnezeu - fie limit6ndu-se la a nu crede (ateismul

s/ab sau negativ),fie afirmdnd inexisten{a divinitdlii in mod explicit

(ateismul tare savpozillv), sau chiar militant (antiteism)' Din alt[

perspectiv6, Joachim Kahl distinge ateismul nostalgic (care 'jeleqte

tlupl credin]a pierdutd"), de cel iconoclas t (cate,,vrea sd facd tabula

rusa" cvreligia, combdtdnd-o cu zelul unui ,,Mare Inchizitor") qi de

cel matur (situat ,jn relalie critic-productivl cu religia' componentd

principalI a moqtenirii culturale";t131; bineinleles cd Joachim Kahl se

plaseazi pe sine printre adepf,i variantei mature' Ar mai fi de menfionat

nici noul ateism (reprezentatde Richard Dawkins, Daniel C' Dennett'

Sam Harris, Christopher Hitchens, Victor J' Stenger, Michel Onfray'

^ Socotit eretic de citre Inchizilie, Giordano Bruno a fost condamnat la moarte

tri urs pe rug; in anul 2000, o comisie a Vaticanuiui a admis cI executarea lui a fost

rrcdrcaptd, dar nu l-a reabilitat.

I

Terminologie | 17