Cum a ajuns Brncoveanu n faa
clului?http://www.historia.ro/exclusiv_we/portret/articol/cum!ajuns!r!ncoveanu!n!fa!c!l!uluiAutor
Niculae LIXANDRU 16.12.2010 "nsuccesul militar al armatei turce
con#use #e marele vi$ir %ara!&ustafa' pasa n fata(ienei )*+,-.'
a/eneratnspatiul su#!esteuropeanorivalitatetenacentreputerilevremii
pentru stapnirea teritoriilor aflate su he/emonia
otomana.0eca#erea1emilunii' afirmarea noilor puteri europene
2ustria si 3usia si amitiile meschine ale4olonieiauoferit 5arilor
3omneilu$iaotineriiin#epen#enteipolitice. 4entru 5ara3omneasca'
seprefi/uraoperioa#aconfu$a' iarcel
careseaflanfrunteastatuluitreuia sa manifeste pru#enta si
ntelepciune n le/aturile politice cu imperiile vecine. 6ncepe cu o
tempori$are a politicii externeSecretarul cancelariei domnesti,
florentinul Anton Maria del !iaro, a facut o reala sicu"rin#atoare
caracteri#are a momentului$ %&ala!ia este ase#ata 'ntre doua
'm"aratii. Acesteaformea#a o (alanta$ cel care e "rinci"e tre(uie
sa)si 'ndre"te toata "olitica sa s"re a o tine 'ntr)un ec!ili(ru
"erfect. Daca (alanta se a"leaca mai mult dec*t tre(uie 'n "artea
turcilor, a"are"ericolul sa)si "iarda "rinci"atul si li(ertatea din
"artea nemtilor +...,. Daca dim"otri-a, +sea"leaca, de "artea
nemtilor +..., acest fa"t le e de a.uns turcilor, si ca fals
"rete/t, "entru a)lli"si de "rinci"at, de a-ere si 'n cele din urma
de -iata%.Moarteaneaste"tataadomnitorului
Ser(anantacu#ino+20octom(rie1611,si "reluareatronului 2arii
Rom*nesti de catre onstantin 3r*nco-eanu +1611)1415, a determinat
omodificare a "lanurilor "redecesorului sau. 6ro7ramul am(itios al
antacu#inului de refacerea -ec!iului Im"eriu (i#antin care sa ai(a
'n com"onenta si cele trei tari rom*nesti "area o!imera "entru
sf*rsitul secolului al X&II)lea.onstantin 3r*nco-eanu a
"referat o tem"ori#are a actiunilor "oliticii e/terne, fiind
constientde fra7ilitatearelatiilorinternationalede"e -ec!iul
continent. Solia trimisaaustriecilor defostul domnitor "entru
'nc!eierea unui tratat de alianta antiotomana si)a do-edit
inutilitatea"olitica, com"lic*nd situatia "rin 'ntele7erile secrete
"e care marele a7a onstantin3alaceanu +7inerele lui Ser(an
antacu#ino care dorea domnia tarii sau calitatea de re7ent,le)a
tesut 'n afara tarii.3efu$a pre$enta trupelor austriece6entru
marele nostru istoric Nicolae Ior7a era e-ident ca domnitorul
muntean %nu "utea sa"rimeasca, desi7ur, cu dra7a inima aceasta
costisitoare onoare%, a "re#entei tru"elor im"eriale"e teritoriul
tarii, fara 'nde"linirea idealului "olitic.8nsa,
3r*nco-eanueraconstient defortamilitaramodestaa!a(s(ur7ilor si
une-entualconflict cu otomanii ar fi a-ut consecinte 7ra-e "entru
tara. Nicolae Ior7a caracteri#a armataim"eriala ca %(una, -ec!e si
comoda% si care %a-ea modul de -iata 'ndatinat si nu se
"uteamultumi cu+os"uneauei, unmi#era(il (ordei si
cumamali7adin2araRom*neasca%.Di"lomatia munteana a cerut
'm"aratului Leo"old I sa res"ecte autonomia si traditiile tarii,
iarre7imul sa fie mai (l*nd dec*t cel otoman. 6retentiile
&ienei 'ndemnau la un 7est nec!i(#uital 2arii Rom*nesti si
anume o actiune militara +cu doar 12 tunuri si 5.000 de osteni,, ca
a"oisa inter-ina "entru a se %milosti-i sa ia sta"*nire acest
"rinci"at9 iar celelalte amanunte +..., safie discutate ulterior%.
Du"a cum sesi#a Nicolae Ior7a, austriecii urmau sa culea7a
roadele-ictoriei cu s*n7ele rom*nilor %cre*ndu)ne noua toate
riscurile si re#er-*ndu)si ei totc*sti7ul%.Batalia #e la
5ohanu!7arnestiam"aniamilitara din-ara anului 1600adomnitorului
onstantin3r*nco-eanu, a-*ndalaturi"eturcisi "e
curutii+termenma7!iar su( careeraucunoscuti
cruciatii,lui:meric2!;rantei, 'nc!eiata cu 'nfr*n7erea armatei
austriececondusa de 7eneralul ?eissler la @arnesti +11 au7ust
1600,, a rele-at du(lul sco" al actiunii$consolidarea domniei si
eliminarea unui "retendent la tron +onstantin 3alaceanu,. Lu"ta
dela2o!anu)@arnesti neeste"re#entataderonica Anonima3r*nco-eneasca$
%Si 'ntr)acestra#(oi au "ierit si 2elerantei care nu acce"ta o
acalmie 'ntre (eli7eranti. a urmare a acestor ser-iciiaduse
&ienei, onstantin 3r*nco-eanu a "rimit titlul de %"rinci"e al
im"eriului% +D0 ianuarie160E,.3e$ervat fata #e rascoala
antihasur/icaSituatia2ransil-aniei,
aflatasu(dominatiaaustriaca+1600,, nuafost indiferentaurtiidomnesti
de la 3ucuresti. Unirea unei "arti a rom*nilor cu 3iserica Romei
+1401, adeterminat un efort constant din "artea domnitorului "entru
s"ri.inirea rom*nilor transil-aneniamenintati cu e/"ansiunea acer(a
a catolicismului +scrisori si memorii adresate 'm"aratului dela
&iena,, fara a "ericlita relatiile cu 7u-ernul austriac si a
'ncercat sa o(tina 7arantii +fara unecou fa-ora(il, ca "o"ulatia
ortodo/a sa nu fie o(li7ata sa acce"te ritul unit
+7reco)catolic,.Declansarea rascoalei anti!a(s(ur7ice 'n Un7aria si
2ransil-ania +140D, condusa de >ranciscRaranta, arestat de
austrieci si a.utat sa e-ade#e, refu7iat o -reme 'n 6olonia si a"oi
'n Un7ariasi 2ransil-ania,, nusc!im(a"oliticadomnitorului
2ariiRom*nesti. Indiferenta manifestatafata de actiunea
racotienilor care dadea nastere unor numeroase incertitudini
"oliticeconstituie si un ras"uns trimis >rantei "entru
inter-entiile deni7ratoare 'm"otri-a luionstantin 3r*nco-eanu la
8nalta 6oarta. 8nfr*n7erea rascoalei +1411, a confirmate/ce"tionala
ca"acitate di"lomatica a domniei, deoarece "rin s"ri.inul acordat
unei ta(ere ar fiatras acu#ele celeilalte.6ntr$ie tratatul
antiotoman cu 4olonia:/"erienta acumulata 'n ra"orturile "olitice
cu Austria l)a 'ndemnat "e domnitor sado-edeasca fermitate 'n
tratati-ele cu 6olonia. Re7ele Au7ust al II)lea era ade"tul unui
"lan"e c*t de am(itios, "e at*t de fante#ist, de e/tindere a
7ranitelor "olone %"*na la Dunare% si"entru a eli(era de su(
sta"*nirea otomana Moldo-a si 2ara Rom*neasca. Strate7ia
6oloniei,asemanatoare celei austriece l)a 'ndemnat "e 3r*nco-eanu
sa ter7i-erse#e ne7ocierile
"entrusemnareaunuitratatdealiantaantiotoman.
Domnitorulaceruto"eratiimilitaream"lealealiatilor +'n sc!im(ul
'nc!eierii tratatului,, dar li"sa de reactie a do-edit "olitica
mua(ila a&arso-iei.8u reuseste sa se apropie #e
&ol#ovaUnca"itol interesant al relatiilor (r*nco-enesti 'l
constituieMoldo-a. &ra.(acufamiliaantemirestilor a rele-at
sla(iciunile celor doua tari, inca"a(ile de o actiune con-er7enta
"e"lan e/tern. 6olitica nestatornica a familiei moldo-ene +le7aturi
c*nd cu "olonii c*nd cu turciisi, la un moment dat, cu austriecii,
'ncura.area unor "retendenti la tronul 2arii Rom*nesti,
l)adeterminat "e 3r*nco-eanu sa com"lote#e 'm"otri-a acesteia, "rin
sustinerea candidaturii latrona7inerelui
sauonstantinDuca+160D)160E9 1400)140D,, un"ersona. anost
acaruidomnie a esuat lamenta(il.Ra"orturile"olitice cuim"eriul
otomanaudecurs normal at*ta tim"c*t domnitorul 'sires"ecta
o(li7atiile +"ro-i#ii, care cu (oi "entru trans"ort, !araciul,.
Sus"iciunile cola(orariicu statele crestine erau risi"ite "rin
"olitica %"un7ilor de aur%.Acordarea domniei "e -iata 'n 1600
re"re#enta un miracol "entru acele -remuri nesi7ure. Aue/istat si
momente de an/ietate datorita uneltirilor marelui dra7oman
Ale/andru Ma-rocordat:/a"oritul +urmarea tronul "entruunul dinfiii
sai,, ale(oierilor Staicu 3ucsan, 6reda6roroceanul,
6redaMilco-eanusi Radu?ata7!i +a.utati dedomnul Moldo-ei,
onstantinantemir, si 'n-inuirile >rantei de tainice le7aturi cu
Austria.2olerantaonstantino"oluluialuatsf*rsitodatacunumireaunuinou-i#irGin)Ali)6asa,%"ersonalitateanormala%,
ade"tul unei teorii e/tremdedure+sal-areaim"eriului
tre(uiareali#ata "rin teroare si intoleranta fata de dusmani,
caruia 'i -a cadea -ictima si 3r*nco-eanu.6ncepe o colaorare strnsa
cu 3usiaA"aritiaRusiei "escenaeuro"eanaadat s"erantedomnitorului.
:misarii sai +G!eor7!eastriotul, Da-id or(ea, tre(uia sa furni#e#e
informatii e/acte asu"ra "otentialului rus si sa'ndre"te atentia
Mosco-ei +im"licata 'n conflictul cu Suedia, s"re Dunare.
Ima7ineaunei Rusii "uternice, ca"a(ilasalu"te'm"otri-ainamicilor
crestinatatii, afost"re#entata e/a7erat de catre ne7ustorii muscali
"ri-ind ca"acitatea militara %care are at*teacora(ii, c*t
flotatuturor celorlaltenatii%. onsec-ent "lanurilor sale,
domnitorul acerut"re#enta tru"elor rusesti 'ntara si a"oi
declansarea rascoalei antiotomane la care ar fi"artici"at si
"o"oarele asu"rite de otomani +s*r(i, 7reci, (ul7ari,
al(ane#i,.4rimele conflicte cu Constantin Cantacu$inoRelatiile
secrete au cunoscut o defectiune "rin tradarea !atmanului I-an
Ma#e"a, intermediaral cores"ondentei ruso)muntene din "artea
Suediei, +aflata 'n relatii (une cu im"eriul otoman,,contri(uind la
tensionarea situatiei.8n anul 1404, 'ntre stolnicul onstantin
antacu#ino si domnitor au a"arut "rimele semne deconflict, din
cau#a unor deose(iri cu "ri-ire la "olitica fata de Rusia.
Stolnicul a sustinut
ointensificareale7aturilorcu6etrucelMare"entrudeclansareaconflictuluiantiotoman,
'nsc!im(domnitorul
a"referatdiscretia"entruae-itadesco"erireacores"ondenteidecatreotomani.
Un alt moti- al diferendului 'l constituie dorinta stolnicului de a
sustine candidaturafiului sau, Stefanantacu#ino, la tronul tarii,
iar atasamentul acestuia fata de Rusia are"re#entat un ar7ument 'n
fa-oarea "lanului sau.Situatiasecom"licaodatacutrecereanoului
!atmanal ca#acilor, >ili"Crli
