TESTUL I

1. În cuvintele: axiomă, cercei, ghiveci, apar în ordine:

a. 6 litere, 6 sunete ; 6 litere, 6, sunete ; 6 litere, 6 sunete;b. 6 litere, 7 sunete ; 6 litere, 5 sunete ; 7 litere, 6 sunete;c. 6 litere, 7 sunete ; 6 litere 6 sunete, 7 litere, 5 sunete;

2. Litere i notează numai vocală în toate cuvintele din seria: a. minge, Giurgiu, piatră, cine, ciorbă;b. istorie, cinegetic, cinema, chip. alchimie;c. ghiozdan, pâine, pinion, cercei, bine;

3. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a. bridge, marijjoana, lobby, kitsch, striptiz;b. living-room, kitsch, pizzicato, striptease, charter;c. strip-tease, kitch, diessel, randezvous, brige;

4. În cuvântul ghionoaie există:

a. 2 consoane, 4 vocale, 2 semivocale;b. 3 consoane, 4 vocale, 2 semivocale;c. 2 consoane, 2 vocale, 3 semivocale;

5. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:

a. peh-li –van, de-linc-vent, dez-gro-pa, ling-vist, vârst-nic;b. pe-hli-van, de-lin-cvent, de-zgro-pa, ling-vist, vâr-stnic;c. pe-hli-van, de-lin-cvent, dez-gro-pa, lin-gvist, vârst-nic;

6. Primul termen este corect despărţit în silabe în seria:

a. som-ptu-os / somp-tu-os;b. vârst-nic / vârs-tnic;c. sub-iect / su-biect;

7. Sunt corecte toate formele de G / D din seria:

a. maicii, sorei, mămicăi, bunică-mii, Floarei;b. maichii, surorii, mămichii, bunică-mii, Florii;c. maicei, sorei, mămicii, bunicei, Floarei;

8. Seria în care toate cuvintele sunt accentuate corect este următoarea:

a. adică, aripă, avarie, carater, regizor ;b. adică, aripă, avarie, caracter, regizor ; c. adică, ripă, avarie, caracter, regizor ;

9. Există variante duble de cuvinte cu accent corect în seria:

a. picnic / picnic, candid / candid, regizor / regizor, aripă / aripă;b. picnic / picnic, candid / candid, jilav / jilav, halteră / halteră;c. halteră / halteră, candid / candid, editor / editor, butelie / butelie;

10. Conţin sufixe de agent toate cuvintele din seria:

a. pistolar, polar, mijlocaş, căruţaş, lunar;b. căruţaş, fochist, oinist, lăptar, iaurgiu;c. comunist, fotbalist, gândirist, arivist, chist;

11. Rădăcina cuvântului însoţitor este:

a. însoţi-; b. soţi- ; c. -soţ- ;

12. Există numai derivate cu prefix în seria:

a. străinătate, strămoş, prefaţă, premoniţie, antagonism;b. ex-soţ, răzgândi, răscroială, redimensiona, înnorare;c. expat, concurs, conlucrare, concetăţean, bianual;

13. Sunt scrise corect toate cuvintele compuse din seria:

a. Tatăl nostru, N. B., bună-creştere(educaţie), bună-cuviinţă, bun-plac;b. Soldatul necunoscut, nota bene, bună-creştere(educaţie), bună-cuviinţă, bun-

platnic;c. Soldatul Necunoscut, N. B., bună-creştere, bună-cuvinţă, bun platnic;

14. Sinonimul cuvântului acribie este:

a. exactitate, seriozitate, conştiinciozitate;b. nescriere, nescris;c. neştiinţă, necunoaştere;

15. Antonimul substantivului acrimonie este:

a. sarcasm; b. ironie; c. bunăvoinţă;

16. Valorile morfologice ale cuv\ntului ce din enunţurile

Am învăţat ce-am învăţat şi m-am plictisit. Ce bine ai lucrat.

2

A răspuns din ce în ce mai bine. Avea un ce care impresiona. Ce-ai citit în ultima vreme? N-am aflat ce s-a întâmplat cu ea. Ce carte a publicat, nimeni nu ştia. sunt urmatoarele:

a. adv. rel. de timp, c. c. t. ; adv. de mod fară f.s.; loc. adv. de mod; subst.; pron. interog.; pron. rel. adj. pron rel..

b. pron.rel ; adv. de mod ; loc. adv. de mod caz Ac; subst.; pron. interog.; pron. rel.; adj. pron.rel..

c. adv. rel. de mod ; adv. rel. de mod ; loc. adv. ; subst. ; pron. rel. ; adj. pron. rel. .

17. Analiza corectă a cuvintelor subliniatemai jos este următoarea:

“ Iat-o pe nebuna de mătuşa Mărioara c-o jordie-n mână…”..

a. adj.Ac. atr.adj.; subst. Ac. atr. subst. prep.; subst. Ac. c. dir..b. subst. Ac. c dir.; subst. Ac. atr. subst. prep. ; subst. N, atr. subst. Apoziţional.c. subst. Ac. c. dir. ; subst. Ac. atr.subst.prep.; subst. N sub. .

18. Precizează valoarea morfologică şi funcşia sintactică a cuvintelor subliniate în versurile de mai jos: “ Pe când nu era moarte, nimic nemuritor….

Nu era azi, nici mâne, nici ieri, nici totdeuna,. Căci unul erau toate şi toate erau una.”( Mihai Eminescu) adv. de timp, c.c.de timp.subst. Ac., c. c. de timp.subst. provenite din adv.,N, sub. .

19. Funcţiile sintactice ale cuvintelor scrise cursiv , Mă bazez doar pe mine. Mă supăr pe tine. Am dat bani mulţi pe ea. Întotdeauna pun mare preţ pe adevăr. Pentru bani de vacanţă contez pe bunici. sunt următoarele:

a. c. ind. , b. c. dir., c. ind., c. c. dir., c. ind., c. circ. de loc.

20. Sunt numai adjective cu trei forme flexionare toate cuvintele din seria:

a. secerător(om), câinesc, întreg, mic, tuciuriu;b. secerătoare(maşină), câinesc, plin, larg, ciocănitor;c. larg, câinesc, precoce, haiducesc, retro;

21. Există numai substantive mobile în seria:

a. doctoriţă, găină, vulpoi, fetiţă, puică;b. doctoriţă, femeie, răţoi, leoaică, profesoară;c. doctoriţă, iepuroaică, argeşeancă, munteancă, vorniceasă;

3

22. Formele corecte de imperativ, forma negativă apar în seria:

a. nu fă!, nu citi!, nu fii!, nu te du!, nu zi!;b. Nu face!, nu citi!, nu fi!, nut e duce!, nu zice!;c. Nu fă!, nu citi!, nu fi!, nu tze du!, nu zice!;

23. Propoziţiile subordonate din fraza: „ Adevărul e că dacă se hotărăşte cinevasă asiste la o sărbătoare aşa de importantă, trebuie s-o ia de dimineaţă. “( I. L.Caragiale) sunt următoarele ( numerotarea se face în ordinea predicatelor):

a. PR, CDŢ, CI, SB.b. CDŢ, SB, CD, SB.c. CDŢ, CI, PR, SB.

24. În fraza de mai jos: „ E rău destul că ne-am născut /. Dar cui i-e frică de război / E liber de-a pleca napoi, / Iar cine-i vânyător vândut / Să iasă dintre noi. ( G. Coşbuc) există propoziţii subordonate subiective:

a. 2, b. 3, c. 4.

25. În aceleaşi versuri, predicatele sunt:

a. 2 PV şi 4 PN ;b. 3 PV şi 4 PN;c. 3 PV şi 3 PN;

26. Prin extensia formei subliniate la itemul 24, se obţine o propoziţie subordonată:

a. CS, b AT, c CI .

27. Elementul de relaţie „cum” introduce în frazele de mai jos:

Fata preotului, cum era mai năzdrăvană, izbucni în incuri. A plecat de-acolo, cum a terminat sarcina încredinţată. Rău, cum era, nu suporta pe nimeni în preajmă. Habar n.avea cum se va descurca la examen. Cum i-ar fi explicat, tot n-ar fi înţeles.

a. AT, CM, CZ, CI, CV.b. AT, CT, CZ, CI, CV.c. CZ, CT, CM, CI, CV.

28. Propoziţia principală din fraza : „De teamă ca liniştea ce domnea în cuibul nostru să nu fi fost câtuşi de puţin tulburată, tata nu lua nicio hotărâre fără s-o întrebe pe mama, lucru care-şi avea şi neajunsurile lui şi pe care noi, copiii îl condamnam.” ( Mateiu Caregiale) este:

4

a. De teama.........tata nu lua nicio hotărâre;b. De teama.......tata nu lua nicio hotărâre...lucru;c. Tata nu lua nicio hotărâ

29. În textul dat la nr. 28, există, indiferent de ordine, următoarele propoziţii:

d. 1 –PP, 4-AT, 1-CM.e. 2-PP, 3-AT, 1-CV.f. 1-PP, 4-AT, 1-CV.

30. Se dă enunţul : ” Încredinţat că nimic din ce a făcut în anii pe care i-a petrecut în şcoală nu a fost de prisos, dar convins că mai are multe de învăţat, chiar dacă rezultatele par să fie destul de bune, tânărul doritor, cum era, să se afirmecât mai repede, s-a prezentat la uzină, sigur fiind că ceea ce si-a propus, fără îndoială se va realiza.”

( Marin Preda) În interiorul propoziţiei principale se află intercalate:

a. 5 propoziţii subordonate.b. 7 propoziţii subordonate.c. 8 propozitii subordonate.

TESTUL 2

1. Rădăcina cuvantului împietrit este:

a. –pietr- , b. –pietri- , c. împietri- ;

2. Rădăcina verbului împrospăta este:

a. –proaspăt-, b. - prospăt-, c. împrospăta.

3. Este omogenă din punctul de vedere al sufixului folosit, seria:

a.pietriş, brădet, puştime, aluniş, tineret;b. omuleţ, drumeţ, cântăreţ, glumeţ, coşuleţ;c.fruntaş, codaş, mijlocaş, căruţaş, pantalonaş;

4. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria:

1. turtă dulce, telecomandă, floare-de-colţ, rozalb, scurtcircuit;2. prim-plan, prim ajutor, prim-solist, prim-ministru, triplu-casetofon;3. prim-ministru, primă-balerină, scurtmetraj, untdelemn, CFR;

5

5. Sunt corect scrise toate substantivele proprii compuse din seria:

a. Târgul Jiu, Piatra Neamţ, Curtea de Argeş, Guineea Bissau, Academia de Poliţie;b. Târgu-Jiu, Piatra-Neamţ, Curtea de Argeş, Guineea Bissau, Academia de Poliţie;c. Târgu-Jiu, Piatra-Neamţ, Curtea de Argeş, Guineea-Bissau, Academia de Poliţie;

6. Prima formă este corectă în:

1. sandală / sanda, b. caramelă / caramea, c. ziler / zilier .

7. Prima formă greşită apare în:

a. afrodiziac / afrodisiac, b. paradiziac / paradisiac, c. dizertaţie / disertaţie.

8. Au forme duble de persoana aIIIa sg., la indicativ prezent, toate verbele din seria:

a. a anticipa, a biciui, a cheltui, a birui, a chinui;b. a anticipa, a biciui, a dăinui, a birui, a chinui;c. a anticipa, a evapora, a ignora, a biriu, a chinui;

9. Sunt scrise corect toate numele de personalităţi din seria:

a. Tristan Tzara, Eugeniu Sperantia, Matei Millo, C. A. Rosetti, K. Zambaccian;b. Tristan Ţara, Eugen Speranţa, Matei Millo, C. A. Rossetti, K. Zambacian;c. C. A. Rossetti, Eugeniu Speranţa, Matei Milo. Krikor Zanbaccian;

10. Numărul de litere este egal cu numărul de litere în toate cuvintele din seria:

a. chipeş, coarne, floare, istorie, coif;b. ginere, cepe, cercei, geme, cercevea;c. ciudă. foaie, carte, merge, hoardă;

11. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele în:

a. ex-tin-ctor, fe-bru-a-ri-e, fii-că, ga-i-ţă, gla-u-com.b. ex-tinc-tor, fe-brua-ri-e, fi-i-că, ga-i-ţă, glau-com.c. Ex-tinc-tor, fe-bru-a-ri-e, fii-că, ga-i-ţă, glau-com.

12. Există hiat în toate cuvintele de la punctul:

a. păianjen, social, femeie, curier, coafor. b. soia, coerent, citaţie, areal, cheie. c. fie, social, coerent, citaţie, areal.

6

13. Numarul expresiilor sinonime cu verbul a fugi: a-şi lua picioarele la spinare, a da bir cu fugiţii, a lua câmpii, a o lua la fugă, a o lua pe arătură, a o lua la sănătoasa, a spăla putina ; este egal cu:

a. 4 , b. 5, c. 6 .

14. Sinonimul cuvântului incognito este:

a. celebru, b. necunoscut, c. ilustru.

15. În enunţurile de mai jos, analiza corectă a substantivelorsubliniate este următoarea:

Probabil că acesta este Alexandru, nepot de soră lui Popescu.Alexandru este nepotul lui Popescu.Alexandru îi este nepot profesorului Popescu

a. D, atr.subst., G, atr. subst.genit., N, atr.subst.apoz.b. G, atr. subst. genit., G, atr,subst. genit., N, atr. subst. apoz.c. D, atr. subst., D, c.ind.,N, atr. subst. apoz..

16. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor precedate de prepoziţia

împotriva, în enunţurile:

a. Împotriva celor trei studenţi s-a emis un mandat de arestare.b. Întreaga comunitate s-a ridicat împotriva noastră.c. Toţi erau împotriva-ţi.

a. G, c.ind., G, c.ind., G, NP.b. G, c.ind., Ac., atr. adj., D, c.ind..c. G, c.ind., Ac., c.ind., D posesiv, NP.

17. Recunoaşte seria în care există doar locuţiuni adjectivale:

a. de toate zilele, din zi în zi, cu ziua, de toată frumuseţea, cu dare de mână.b. negru în cerul gurii, cu capul în nori, slab de înger, fără prihană, cine ştie ce.c. a o lua la fugă, punct de vedere, pestriţ la maţe, te miri ce, luare de contact.

18. Precizează vloarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate mai jos:

a. Din pricina nenorocitei intâmplări m pierdut examenul.b. Din pricina nenorocitei de întâmplări, am pierdut examenul.

adj., G, atr. adj., subst., G, c,circ,de cauză. adj., G. , c.circ.de cauză. subst., G, c. circ.de cauză, subst., G, c.cic.de cauză.

7

19. Substantivul întâmplări de la exerciţiul anteriorare cazul şi funcţia sintactică:

a. G, atr, subst. genit., Ac., atr. subst. prep..b. G, c.circ. de cauză, Ac., c.circ.de cauză.c. G, c.circ.de cauză, Ac., atr.subst.prep..

20. Se dau substantivele: farmacii, lalele, pomii,halva, cazma, funii, basma, poezii;Sunt articulate cu articol hotărât:

a. 4, b. 1, c.toate .

21. Sunt elemente de relaţie subordonatoare toate cuvintele din seria:

a. în dosul, fiindcă, cu toate că, nici..,nici, ci.b. în dosul, fiindcă, cu toate că, încât,, ca şi când.c. deci, deşi, fără să, când...când, de.

22. În fraza: „ Îi era frică să-şi aducă aminte de cele întâmplate, dar nu putea să treacă cu vederea faptul că este nevoie să-ţi înfrunţitemerile dacă vrea să se bucure din nou de viaţă.”, există:

a. 8 PV, b. 6 PV şi 2 PN, c. 4 PV şi 4 PN.

23.Alege varianta corecta a structurii frazei: “ Ceea ce îl uimise însă pe Ţugurlan ere faptul că ei naivi cum erau, pluteau pe apa aceasta a lor cu atâta seninătate, încât era cu neputinţă să nu-ţi dai seama că acest fel de a fi era, de fapt, bucuria şi libertatea lor.”(Marin Preda)

SB. PP. AT. AT, CNS, SB. CI. SB, PP, AT, CM, CNS, SB, CD. SB, PP, AT, CM, CNS, SB, CI.

24. În fraza : Era prea inteligent şi bine pregătit să nu ia examenul cu notă maximă., propoziţia subordonată este:

a. CS, b CZ, c. CNS. 25. Prin contragerea primelor două propoziţii (numerotarea se face în ordinea apariţiei predicatelor) din fraza :

„ O constatare ce se impune oricui lucrează cu manuscrisele este nevoia de a-şi asimila grafia respectivă a manuscrisului.”, se obţin următoarele părţi de propoziţie:

a. subiect, c.ind., b. atr., c.ind., c. NP, c.ind.. 26 .Prin extensia cuvintelor subliniate în fraza de mai jos, se obţin următoarele tipuri de propoziţii:

8

a. SB, AT; b. PR, AT; c. PR, CD;

27.Alege enunţul corect:

a. Cincizeci de milioane este o sumă prea mare pentru omul sărac. b. Mi se iau în calcul toate posibilităţile pentru a studia într-o facultate bună. c. Mă doare ca niciodată ochii datorită efortului facut in condiţii improprii.

28.Câte greşeli (de orice natură)există în textul de mai jos: Amândoi fii noştrii ne-au făcut de ruşine în faţa prietenei cea mai bună, venită de curând de la Bistriţa Năsăud.

a. 6, b. 5, c. 4.

29. Se dau sintagmele: cartografierea hărţilor, tot mapamondul, studiu exhaustiv total, glicemia sângelui, iese afară ; Câte dintre ele sunt pleonasme?

a. toate, b. 3, c. 4. 3o.Identifică şi numeşte greşeala existentă în construcţiile de mai jos: Faptul că am pierdut examenul, m-am supărat foarte mult. Dar eu,care văzusem nedreptatea, nu-mi venea să cred. Temele care le avem de lucru sunt prea numeroase şi prea greu de rezolvat.

a.acord după înţeles; b.tautologie;c.anacolut;

TESTUL 3

1. Există doar sinonome neologie ale cuvintelor: obosit, frică, nebunie, statornic, potrivit, în seria:

a. istovit, teamă, elucubraţie, credincios, sobru; b. extenuat, angoasă, alienaţie, loial, pertinent; c. surmenat, angoasă, folie, nestrămutat, convenabil;

2. Identifică numărul perechilor de sinonime: pur, sărac, însemnat, suflet, confuz, niciodată, bun de sămânţă, fără prihană, rămas pe drumuri, copil din flori, cu stea în frunte, la Paştele cailor, for interior, dus cu pluta, negru în cerul gurii, cu dare de mână.

a. 6, b 7, c. 4.

9

3. Antonimele cuvintelor: potolit, duşman, paşnic, eşec, sărăcie, sunt corecte în seria:

a. aşezat, prieten, liniştit, reuşită, paupertate.b. zbuciumat, inamic, războinic, succes, bogăţie.c. Înverşunat, amic, agresiv, succes, opulenţă.

4.Sunt polisemantice toate cuvintele existente în seria:

a. ban, floare, pol, pul, a da. b. floare, a da, picior, mână, limbă. c. corvetă, covertă, avar, inimă,a lua.

5, Sunt paronime toate cuvintele de la punctul:

a. colinar / culinar, genuncher / genuncheră, imigrant / emigraţie, panel / paner b. inept inepţie, avers / aversă, campanie / companie, pluvial / fluvial. c. inept / inapt, plonjon / plonjor, , detraca / detracta, bolero / bolerou.

6. În enunţurile: De mâncat, am mâncat; „scoboară-te-jos, talharule,..”; „merse el ce merse până ce ajunse la o încrucişare de uliţi..”; „Frate, frate, dar brânza-i pe bani, bărbate”; Dune uriaşe de nisip acopereau privirii depărtările; există tautologii:

a. 5; b. 3; c. 4;.

7. Alege derivatele formate cu ajutorul sufixelor care denumesc noţiuni abstracte:

1. alfabetar, 2.umbrar, 3. bostănărie, 4. tineret, 5. studenţime, 6. speranţă, 7. botniţă, 8. bunătate, 9. dormitor, 10. civilizaţie.

a. 1,2,6; b. 1,6,10; c. 6,8,10.

8. Din exemplele de mai sus, sunt derivate colective:

a. 1,3,4,7; b. 3,4,5; c. 1,2,4,5,10.

9. Valorile morfologice ale cuvintelor subliniate mai jos,

Îmi place vara.Vara merg la munte sau la mare. Vara trecută a fost foarte călduroasă. S-a auzit un vaiet lung. Privea lung la mine. Nu-şi cunoştea lungul nasului. A străbătut ţara în lung şi-n lat.; sunt în ordine:

a. subst., subst., adv., adj., adv. ,prep., loc.,adv.; b. subst., adv., subst., adj., adv., subst., loc.adv.; c. subst., adv., adv., adj., adv., prep., loc.adv.;

10. Conţine doar cuvinte corecte din punctul de vedere al normelor actuale, toate cuvintele din seria:

10

a. scotch, shetland, team, beckand, speech;b. scoch, şetland, team, bekand, spich;c. scotch, shetland, tim, bekand, speech.

11Corespund grafiei actuale toate cuvintele din seria:

a.dumineca, dumerire, claun, cvartal, sandală.b.duminică, dumirire, clovn, aconto, sanda.c.duminecă, dumirire, claun, acont, piepten.

12.Sunt scrise corect toate cuvintele compuse:

a. trei fraţi pătaţi, sud-coreean, drege-strică,tra-la-la, Statu Palmă Barbă Cot,Bistriţa-Năsăud.

b. trei-fraţi-pătaţi, sud-coreean, drege-strică, tralala, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Bistriţa-Năsăud.

c...trei-fraşi.pătaţi, sud coreean, drege strică, tralala, statu-palmă.barbă-cot, Bistriţa Năsăud.

13.Respectă grafiile normelor actuale cuvintele:

a. service-ul, site-uri, watt-oră, RATB-ist, pre-text.b.serviceul, siteuri, wat-oră, reatebist, pretext.

c.service-ul, saituri, watt-oră, RATB-ist, pre-text.

14. I are trei valori diferite în seria:

a. Propriii ochi ne trădează uneori.b. Atunci ai adunat ghindăşi te.ai distrat de minune în pădure.c. Nu ştiam cine se teme de viitormmmmai mult decât mine.

15.Sunt corect despărţite în silabe, cuvintele:

a. di-ftong, sub-iec-ti-vă, fi-i-ce-le, sin-o-nim.b. dif-tong, su.bi-ec-ti-vă, fii-ce-le.c. di-ftong, su-biec-ti.vă, fii-ce-le, si-no-nim.16. Sunt greşit despărţite în silabe cuvintele:

a. non.-a-ge-nar, boj-deu-că, chin-te-sen-ţă, di-sti-le-ri-e, pot-a-vi-on;b. no-na-ge-nar, boj-deu-că, chint-e-sen-ţp, dis-ti-le-ri-e, port-a-vi-on;c. non-a.ge-nar, boj-de-u-că, chint-e-sen-ţă, di-stil-e-ri-e, por-ta-vi-on.

17. Substantivul agheasmă conţine:

a. 4 consoane, 3 vocale, 1 semivocală:b. 3 consoane, 3 vocale;

11

c. 3 consoane, 3 vocale, 1 semivocală.

18. Verbele aflare la modul infinitiv în enunţul:

„A refuza unei naţii recunoaşterea drepturilor sale e a o sili să-şi facă un alt viitor întemeiat pe aceste drepturi.”, au funcţia sintactică:

a. sub., NP.; b. NP, sub.; c. c.dir., sub.;

19. Cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos:

Lui nu-i ajunge o singură oră de odihnă. Şi-a pierdut vremea cu fel de fel de tâmpenii. Din cauza voastră am pierdut atâtea oportunităţi. Din galbenă, s-a făcut roşie la faţă. Fata părea a fi fericită.

a.subst.N,NP;loc.adj.Ac.atr.adj.;pron.pos.G,c.circ.decauză;adj.Ac.c.ind;vb.cop..inf.+adj.N,NP:b. subst.N, sub.; loc.adj.Ac.atr.adj.; adj.pron.pos.Ac.c.circ.de cauză; adj.Ac.c.ind.; vb cop. inf.+adj.N, NP;c.subst.N,sub.; loc.adj.Ac.,atr.adj.;adj.pron.pos.G,c.circ.de cauză,vb inf.+adj.N,c.circ.de mod.

20. În ce enunţ, substantivul în cazul D are funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc?

a. Seara, am acordat sprijin oamenilor care au mas la Amara. b. Îi era nepoată vecinei lui Alexandru. c. Îndemnul lui era: Asterne-te drumului!

21. Cuvântul şi are următoarele valori în enunţurile:Şi-a făcut numeroase reproşuri. Copiii-si du ghionturi la auzul veştii. A chiulit şi astăzi. Avea gura ca fraga şi ochii ca murele. A doua zi a făcut o plăcintă şi mai şi. Şi-a uitat să vină.

a. pron.refl.D fără f.sint.; pron.refl.D,c.ind.; pron.refl.Dpos.,atr.pron.; adv. fără f.sint.; conj.coord.; loc.adj.,Ac.atr.adj..b. pron.refl.D,c.ind.; pron.refl.D,c.ind.; pron.refl.Dpos.,atr.pron.; adv.fără f.sint.; conj.coord.; loc.adj.Ac,,atr.adj.; pron.refl.D, fără f.sint.;c. pron.refl.D,c.ind.; pron.refl.D, fără f.sint.; pron.refl.D,c.ind.; adv. fără f.sint.; conj.coord.; loc.adj.N,atr.adj.; pron.refl.,D, c.ind.;

22. În enunţurile:

Reuşita graţie muncii aduce bucurii. Ştefan, domn Moldovei, a ctitorit multe mânăstiri. Colegii erau împotriva plecării la munte.

12

În vederea admiterii la facultate, muncise ani întregi., analiza substantivelor subliniate este următoarea:

a. G,atr,subst.prep.; D,atr.subst.; D,c.circ.de mod; G.c.circ.de scop;b. D,c.ind.; G,atr.subst.gen.;G,NP; G,c.circ.de scop;c. D,atr.subst.prep.;D,atr.subst.; G,NP; G, c.circ.de scop.

23. Sunt corecte formele de G,D la toate cuvintele din seria:

a. surorii norei, cameei, moscheii, încălţămintei;b. sorei, nurorii, cameei, moscheii, încălţămintei;c. surorii, nurorii, cameii, moscheei, încălţăminţii.

24. Există o propoziţie subordontă subiectivă în fraza:

a. Hotărându-se să plece, directorul a verificat seiful.b. Hotărând să plece, omul a salutat cuviincios.c. Hotărându-se de către adunare să terminăm lucrul mai devreme, am fost foarte bucuros.

25. Există propoziţie completivă circumstanţială concesivă în enunţul:

1. Îl cerţi şi tot nu învaţă. 2. Să fi ştiut din timp, tot ar fi întârziat. 3. Mama, că e mama, şi tot mă mai ceartă. 4. Oricine i-ar fi spus, nu l-ar fi crezut.5. Este atât de distrat, că, şi dacă e atent, tot greşeşte.

a. 1,2,3,4,5; b. 2,4,5; c. 2,3,5.

26.Stabileşte numărul de propozitii subiective existente în textul:

“Se poate spune că mitul demonicului e regretul lui Goethe de a fi prea măsurat şi de a fi trebuit dintr-o firească şi necesară înţelepciunesă.şi zăgăzuiască ceea ce în el însuşi era demonic.” a. 3; b. 2; c. 4;

27. Prin extensia verbelor subliniate mai sus, se obţin propoziţiile:

a. PR, AT; b. AT, AT; c. PR, PR.

28.În fraza:

„ Chiar basme de-ar fi câte povesteşte vânătorul şi câte zugrăveşte artistul, tot pare că te scuturi la ideea că omul se joacă aşa lesne cu viaţa sa, pentru un simplu gust de vânător.” (Al. Odobescu), există, indiferent de ordine:

a. 1PP, 1CV, 3SB, 1AT.b. 1PP, 1CV, 2SB, 1PR, 1AT.

13

c. 1PP, 1CDŢ, 3SB, 1AT.

29.În versurile de mai jos:

„EI sunt cuminţi.../ Eu sunt nebun... / Dar, cum Eu sunt ce-am fost mereu, - / Poate că cel cuminte-s Eu- /Deşi, de câte ori le-o spun, / Eu pentru E isunt...tot nebun.”(I. Minulescu), apar următoarele propoziţii:

a. PP, PP, PP, CZ, SB, SB, CV; CT.b. PP, PP, CZ. PP, CD; PR, CV, CT.c. PP, PP, CZ, PR, PP, SB, CT, CV.

30.În versurile citate mai sus există:

A. 6PN; b. 5PN, 1PN incomplet; c. 6PN ţi 1PN incomplet.

TESTUL 4

1. Sensul adjectivului detracat este:

a. bârfit, calomniat; b. ţicnit, dezechilibrat; c. insensibil, imperturbabil.

2.Antonimul verbului a detracta este:

a. a elogia; b. a ponegri; c. a decădea.

3. Conţine sinonime neologice ale cuvintelor: dibăcie, dezamăgit, ceartă, a ecarisa, obicei , seria:

a. îndemânare, supărat, dispută, a tăia, deprindere.b. abilitate, disperat, conflict, a tăi, obişnuinţă.c. dexteritate, decepţionat, discordie, a secţiona, habitudine.

4.Găseşte antonimele cu rădăcini diferite potrivite pentru cuvintele: agresiv, belşug, efemer, grosolan;

a. paşnic, paupertate, continuu, cizelat, eroism;b. neagresiv, sărăcie, pasager, fin, bravură;c. violent, bogăţie, etern, rudimentar, vitejie.

5.Precizează seria în care sunt corecte toate antonimele formate prin derivare , ale cuvintelor: agreabil, a îmbina, a branşa, eficace, a fereca:

a. neplăcut, a uni, a lega, nefolositor, a defereca;b. dezagreabil, a dezbina, a debranşa, ineficace, a desfereca;

14

c. neagreabil, a desbina, a debranşa, neeficace, a defereca.

6. Există numai pleonasme în seria :

a. altercaţie verbală, a rezuma textul, a fructifica o experienţă, acelaşi numitor comum, reclama produsului;b. altercaţie violentă, a rezuma opera, a fructifica situaţia, acelaşi numitor, reclamă de efect;c. altercaţie verbală, a rezuma pe scurt, a fructifica rodul, acelaşi numitor comun, reclamă publicitară.

7. Precizează câte cuvinte din cele citate: raţă, înspre, ciurdă, ploaie, codicil, optim, curtoazie, limbă, opt, noi, contact, funcţie, invizibil, neologism; fac parte din vocabularul fundamental:

a. 14; b, 6; c. 8;

8. Conţine doar arhaisme, seria:

a. imineu, şcoale, meterez, pre, diată;b. palaturi, lubeniţă, coleaşă, duvar;c. ai, straie, ilechi, s-au dusără, suliman.

9. Apar numai adverbe formate prin derivare în grupul:

a. câineşte, împrejur, acasă, alaltăieri, făţiş;b. tocmai, nicicând, deseori, asemenea, româneşte;c. pieptiş, târâş, omeneşte, realmente, fiziceşte.

10. Varianta care conţine doar derivate dimnutivale, este:

a. aluniţă, doctoriţă, poieniţă, gingaş, barmaniţă;b. ciobănaş, copilaş, aluniţă, bolnăvior, grăsuţă;c. păuniţă, păunaş, crâşmăriţă, firav, notiţă.

11. Cuvintele chiar, ghinion conţin:

a. 5 litere, 4 sunete; 7 litere, 5 sunete;b. 5 litere, 3 sunete; 7 litere, 7 sunete;c. 5 litere, 3 sunete; 7 litere, 6 sunete.

12. Sunetul e din cuvintele merg, ceară, citea, are următoarele valori:

a. vocală, semivocală, semivocală;b. vocală, semn grafic, semivocală;c. vocală, semn grafic, vocală.

15

13. Litera i redă semivocală în toate cuvintele din seria:

a. mâine, iubire,tainic, biet, coif;b. chior, chimen, directir, pioneză, dihor;c. trăiau, ghiozdan, ghiveci, cinste, foaie.

14. Sunt corect scrise numele locuitorilor din Monaco, Peru; Israel, Roman, Cluj, în:

a. monacan, peruvian, israelian, romanot, clujan;b. monegasc, peruvian, israelit, romanot, clujean;c. monegasc, peruan, israelian, romaşcan, clujean.

15. Formele care corespund normelor limbii române actuale se află în seriaŞ

a. percheziţie, ziler, pocker, poliloghie, fierăstrău;b. pirchiziţie, zilier, pocher, polologhie, ferăstrău;c. pirchiziţie, ziler, poker, poliloghie, ferăstrău.

16. Sunt variante libere(corecte) de plural în seria:

a. coarde - corzi, chibrituri - chibrite, parbrizuri - parbrize, jersee jerseuri;papare papări;b. parbrize - parbrizuri, topogane - topoganuri, cicatrice - cicatrici, moschee - moschei;c, cicatrice - cicatrici, coarde - corzi, jersee - jerseuri, nivele -niveluri, matinee – matineuri.

17. Alege varianta greşită:

a. El îşi cheltuieşte averea prin cârciumile pariziene. b. Se destăinuie doar preotului. c. Un grup gălăgios perturbeazăbuna desfăşurare a spectacolului

18.Se află numai substantive scrise corect în seria:

a. Bordeaux, Haendel, Mickiewicz, Shakespeare, Wall Street,Iale, Racine;b. Bordeau, Handel, Mikiewicz, Shakespeare, Wal Street, Yale, Racine;c. Bordeaux, Haendel, Mickiewich, Shackespeare, Wall-Street, Yale, Racinne.

19. Sunt accentuate greşit toate cuvintele din seria:

a. anost, antic, taxi, trafic, penurie,intim;b. anost, antic, aripă, taxi, penurie, intim;c. anost, antic, taxi, aripă, penurie, intim.

20. Conţine doar cuvinte greşit despărţite în silabe, seria:

a. ab-stract, pa-pa-ra-zzi, al-le-gret-to, fii-că, le-u-ce-mi-e, sang-vin;

16

b. ab-stract, pa-na-me-ri-can, cer-no-ziom,par-o-nim, un-gu-ent;c. abs-tract, ad-op-ta, ab-o-ri-gen, un-guent, cer-no-zi-om.

21. În enunţul: „Fătul meu, fă-ţi inima vitează!”, cuvintele subliniatesunt în ordine:

a. subst.V fără f.sint.; adj.pron.pos.V, atr.adj.; pron.refl.Dpos.atr.pron.;b. subst.V fără f.sint.; adj.pron.pos,fără f.sint.; pron.pers.,D c.ind.;c. subst.N,sub.; adj.pron.pos.N, atr.adj.; pron.pers.,Dpos.,atr.pron..

22. „Plecarea lor neanunţată din tabără a creat nelinişte tuturor celor implicaţi în conducerea acestora.” - Textul de mai sus conţine, indiferent de felul lor:

a. 3 atribute; b. 4 atribute; c. 5 atribute.

23.Precizează valorile morfologice, arătând cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: lucrarea lui; lucrarea lui Ion; lucrarea sa; lucrarea-i; lucrarea ei;

a. pron.pers.G, atr.pron.genit.; art.hot.; pron.pos.G, atr.pron.; pron.pers.Dpos., atr.pron.; pron.pers.G, atr.pron.genit.,b. pron.pers.G, atr.pron.genit., art.hot.; adj.pron.pos.,atr.adj.;pron.pers.Dpos.,atr.pron; pron.pers.G,atr.pron.genit.;c. pron.pers.D,c.ind.; pron.pers.G,atr.pron.genit.; adj.pron.pos.Ac., atr.adj.;pron.pers.D, c.ind.;pron.pers,G,atr.pron.genit..

24.Cuvintele subliniate: Unde mi-ai fost când trebuia să-mi fii alături?, au cazul şi funcţia sintactică :a. Detic, fără f.sint.; D,c.ind.;b. Dpos.,atr.pron.;D, c.ind.;c, D,c.ind.;Dpos.,atr.pron..

25. Este corectă analiza cuvintelor subliniate: Cărei fete i-am dat cartea? Mă întreb cărei fete i-am dat cartea. Dau cartea căreia dintre fete are nevoie de ea. ,

a. pron.interog.D,c.ind.;adj.pron.rel.D,atr.adj.;pron.rel.D,c.ind.;b. adj.pron.interog.D,atr.adj.; adj.pron.interog.D,atr.adj.; pron.rel.G, atr.pron.genit.;c. adj.pron.interog.D,atr.adj.; adj.pron.relD,atr.adj.; pron.rel.D, sub..

26.În fraza: Mă temeam că, unde n-a studiat suficient,e posibil să nu acceadă la facultatea dorită., există următoarele propoziţii:

a. PP, CD, CV, SB,b. PP, CZ, CI, SB;c. PP, CI, CV, SB.

27. Elementul de relaţie de introduce în frazele: Nu s-a ştiut de va mai ăncerca o nouă admitere la ASE.

17

Nu ştiu de va mai încerca la ASE: Nu si-a dat seama de a greşit sau nu. De nu vii înseamnă că nu eşti interesat. De n-ai învăţat, de aceea nu ştii. De te-ai scuza în genunchi şi nu te iert

a. SB, CD, CD, PR, CZ, CV; b. SB, CD, CI; PR, CDŢ, CV; c. SB, CD,CV. CI, SB, CZ,

28. Alege interpretarea corectă a propoziţiilor din fraza: Dându-şi seama că lor li se parea imposibil să reuşească, gândul lui era să plece din oraş, cu toate că era pregătit şi apreciat de toată lumea.

a. CI; SB, PP, PR, CV, CV; b. PP, SB, PR, CI, PR, CV; c. Ci, SB, PP, PR, CV.

29.În fraza: Mă emoţionează că a reacţionat aşa de correct, cu atât mai mult, cu cât, noi fiind în conflict, am fost sigură că are să plece fără să mă salute., ordinea propozitiilor este următoarea (numerotarea în ordine predicatelor):

a. PP, CD, CM, CD, CM; b. PP, SB, CV, CI, CV; c. PP, SB, CM, CI, CM.

30.În fraza: Iată ce n-a trebuit să accepte: că nu era atât de avut să-şi permităo astfel de maşină, ziceau toţi plini de invidie., propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, DC, SB, Apoz., CNS, PPIncidentă;b. PP, SB, SB, CD, CNS, PP;c. PP, CD, SB, CD, CS, PPIncidentă.

TESTUL 5

1. Alege sinonimul potrivit pentru adjectivul avar:

a. zgârcit; b, avid; c. lacom.

2. Precizează numărul perechilor sinonimice de mai jos:aramă, exil, solitar, iscoadă, surghiun, varză, singur, spion, caraghios, temerar, acribie, inexpugnabil.

a. 2; b. 3; c. 5.

3. Identifică numărul de sinonime totale: prescurtare-abreviere; absurd-ilogic; drept-cinstit; apus-declin; cifru-cod; citeţ-lizibil; făptură-neam.

18

a. 3; b, 4; c. 5.

4. Scrie numărul perechilor de sinonime existente: corespunzător-adecvat; forţă-forţare; ignorant-neinstruit;cioban-păcurar;a emite-a omite;a egala-a echivala; a contacta a- contracta; a ezita-a oscila.

a. 3; b. 4; c. 5.

5. Găseşte numărul cuvintelor care au sinonime neologice: a mări-a amplifica; a micşora-a simplifica; săracie-paupertata; greşeală-culpă; duşmănos-ostil; neobişnuit-insolit.

a. 3; b. 4; c. toate.

6. În cuvântul ghiozdan există:

a. 4 consoane, 2 vocale;b. 3 consoane, 3 vocale,1 semivocală;c. 3 consoane, 2 semivocale.

7. Cuvântul ghiurghiuliu conţine:

a. 4 consoane, 3 vocale, 1 semivocală;b. 6 consoane, 4 vocale. 2 semivocale;c. 4 consoane, 3 vocale; 3 semivocale.

8. Există diftongi în toate cuvintele din seria:

a. teamă, ceartă, iubire, geam, Giurgiu;b. mi-a, uite-i, obicei, oare, ploua;c. cui, temei, mâine, iliac, toamnă.

9.Sunt corecte toate cuvintele din seria:a. magaziner, cireşi(fructe), polologhie, coperţi, tobogan;b. magaziner, cireşe, poliloghie, coperte, topogan;c. magazioner, cireşi(fructe), poliloghie, coperţi, topogan.

10. Ambele forme de plural sunt corecte în seria:

a. căpşune-căpşuni, găluşte-găluşti, miezi-mieji, parbrize-parbrizuri, aragaze-aragazuri;b. coarde-corzi, evi-evuri, cicatrice-cicatrici, tunele-tuneluri, itemi-itemuri;c. ţumburuşe-ţumburuşuri, canale-canaluri, itemi-iteme, cili-coale, seminarii-seminare.

11. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a. U-NES-CO, a-stu-pa, dez-a-sam-bla, in-es-te-tic, a-bo-ri-gen;

19

b. UNESCO, as-tu-pa, de-za-sam-bla, i-nes-te.tic, a-bo-ri-gen;c. UNESCO, as-tu-pa, de-za-sam-bla, i-nes-te-tic, ab-o-ri-gen,

12. Au marcat accentul corect cuvintele:

a. Bogota, Bosfor, Budapesta, Govora, Haţeg;b. Bogota, Bosfor, Budapesta, Govora, Haţeg;c. Bogota, Bosfor, Budapesta, Govora, Haţeg.

13. Sunt scrise conform normelor limbii ctuale:

a. apartheid, basse-ball, bawling, chardonay, chewing-gum;b. apartheid, basse-bal, chewinggum, chardonnay,ciunga;c. aparthaid, basse-ball, bouling, chardoney, chewing-gum.

14.Accentele cuvintelor: duşman, doctoriţă, fenomen, caracter, călugăriţă sunt:

a. greşite; b. corecte; c. tolerate.

15. Au origine turcă toate cuvintele din seria:

a. cafea, peltea, rahat, sarailie, apostol, potcoavă;b. cafea, peltea, rahat, sarailie, chior, ciomag;c. cafea, peltea, rahat, sarailie, chipeş, gingaş,

16. Sunt invariabile toate adjectivele din seria:

a. bleu, gri, sadea, video, tenace;b. bleu, gri, tenace, propice, rapace;c. bleu, gri, propice, perspicace, latino.

17. În enunţul: Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale. , există:

a. 2 subiecte subînţelese şi 2 propoziţii subiective;b. 2 propoziţii subiective şi 2 subiecte exprimate prin pron.rel.;c. 1 propoziţie subiectivp şi 2 subiecte exprimate.

18. Verbul a fi din enunţurile: 1 ţi-era frig; 2 a fost influenţat; 3 era să te loveşti; 4 era vizibil; 5 ar fi plecat:are următoarele valori:

a. 1,3 predicativ, 2,5 auxiliar, 4 copulativ;b. 1,2,3 predicativ, 5 auxiliar, 4 copulativ;c. 1,4 copulativ, 2,5 auxiliar, 3 predicativ.

19. În enunţurile: Află a cui carte s-a pierdut. Nu ştiam al cui s-a pierdut.

20

Nu ştiu de cine ai fost jignit. Am aflat care era prietenul tău. Mi-a arătat care tablou a impresionat-o.- cuvintele subliniate sunt în ordine:

a. pron.interog.D,c.ind.; pron.rel.G, atr..pron.genit.; pron.rel.Ac.,c.Ag.; pron.rel.N, NP;pron.rel.N,sub;b. pron.rel.G, atr.pron.genit.; pron.rel.G,sub.; pron.rel.Ac.,c.Ag.; pron.rel.N, NP; adj.pron.rel.N.atr.adj..c. pron.rel.G,atr.pron.prep.; Pron.rel.G, sub.; pron.rel.Ac.,c.ind.; pron.rel.N,sub.; adj.pron.rel.Ac.,atr.adj..

20. Precizează valorile morfologice ale cuvântului i în enunţurile: Ni-i mai pasă de nimeni. I-au sosit copiii din vacanţă. Hainele-i i-au rămas mici. Nu-i vedem dacât la ţară. Zi-i lăutare!

a. pron.pers.D, c.ind.;pron.pers.Dpos.,atr.pron.; pron.pers.Dpos.atr.pron.; pron.pers.Ac., c.dir.; pron.pers.Detic,fără f.sint.;b. pron.pers.D, c.ind.; pron.pers.D, c.ind.; pron.pers.Dpos.,atr.pron.; pron.pers.Ac.,c.dir.; pron.pers,D,c.ind.; c. pron.pers.D,c.ind.; pron.pers.G,atr.pron.genit.; pron.pers.G, atr.pron.; pron.pers.Detic, fără f.sint.; pron.pers.Ac.,c.dir..

21. Recunoaşte seria în care nu există decât locuţiuni prepoziţionale cu regim de Ac.:

a. În faţă, în dpate, faţă de, la mijloc de, de faţă;b. in faţă, faţă de, spate.n spate, cu spatele, alătiri de;c împreună cu, odată cu, alături de, faţă de, dincoace de.

22. În enunţul: Măi oameni buni, veniţi mai aproape! , au funcţie sintactică:

a. 5 cuvinte; b. 4 vuvinte; c. 3 cuvinte.

23. Prepoziţia contra cere cuvintelor precedate în construcţiile: Vina plana asupra colegului meu. Vina plana asupra-mi. Vina plana asupra mea., cazurile:

a. G(în toate exemplele); b. 1,3 G-3 D; c. G, D,Ac..

24. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate este:

a. c.ind.; b, c.circ.de loc; c. 1,2 c.ind; 3 atr.adj.:

25. Alege varianta corectă de analiză a cuvintelor marcate grafic mai jos: Eforturile pentru protejarea mediului ambiant trebuie intensificate. Maşinile de dinainte de apariţia Daciei Logan erau nefiabile.

21

Recucerirea de către om a simplităţii lipsite de prejudecăţi se impune cu necesitate.

a. subst.Ac,atr,subst.prep.(toate);b. subst.Ac.,c.circ.de scop; subst.Ac.,c.circ.de timp;subst.Ac.,atr.subst.prep.;c. subst,Ac,c.circ.de scop; subst.Ac., atr.subst.prep.; subst.Ac., c.Ag..

26. Există doar elemente de relaţie subordonatoare în seria:

a. cum, când, dar, ca şi cum, încăt;b. cum, ca şi cum, deşi, chiar de, aşadar;c. cum, dacă, pentru că, deşi, căci.

27. Extrage propoziţia principală din fraza: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii’(M.Eminescu)

a. Şi se cutremur plopii;b. Şi-ncet să te apropii;c. Şi e.

28. În fraza de mai sus există, indiferent de ordine:

a. 2 PP, 2 SB, 2 PR;b. 1 PP, 2 SB, 2 PR;c. 1 PP, 2 SB, 2 CS.

29. Propoziţiile subordonate din frazele de mai jos : Mi-era teamă să nu greşesc. Mi-a adus aminte să plec mai devreme. Teama liu era să nu pierd trenul. Se uita la mine ca şi cum nu m-ar fi cunpscut. El părea ca şi cum nu m-ar fi cunoscut.

a. AT, CD, PR, CM, PR;b. CI, CI, PR, CM, PR; c. CI, CD, PR, CM, PR.

30. Prin contragerea propoziţiei subordonate din fraza: Ar fi fost nevoie să muncească mai mult; se obţine:

a. atribut; b. c.ind.; c. sub..

TESTUL 6

1. Adjectivul agrest este sinonim cu:

22

a.câmpenesc, rustic, grosolan; b.lovit, jignit, ofensat; c.provocator, certăreţ, turbulent.

2. Sensurile cuvintelor: afagie, afazie, afereză, aferat, afif, sunt în ordine:

a. lipsa unui sunet, pierderea capacităţii de a vorbi, fără sunete, sunet căzut, fără niciun ban;b. incapacitatea de a înghiţi, pierderea facultăţii de a înţelege limbajul articulat, căderea unui sunet sau a unui grup de sunete de la începutul unui cuvânt, foarte ocupat, cu uşurinţă;c. incapacitatea de a înghiţi, pierderea capacităţii de a vorbi, căderea unui sunet –sunete de la începutul unui vuvânt, cel ce pare foarte ocupat, sprinten.

3. Conţine doar paronime seria:

a. afazie-afagie, aferent-eferent, aida-aide, anaforă-anafură, cambie-cambiu;b. calificare-calificaţie, dicţie-dicţiune, caic-caiac, elocvenţă-elocinţă, calotă-carotă;c. campanilă-campanelă, campos-campus, capichehaie-capuchehaie, capitel-capitol.

4. Există numai cuvinte care pot avea omonime în seria:

a. lumină, floare, calofil, hipodrom, tort;b. capsă, capital, a curăţa, box, carapace;c. canadiană, canon, calce, carioca, cartelă.

5. Sinonimul expresiei grosso modo este:

a. în mod grosolan;b. în linii generale;c. într-un mod ciudat.6. Conţine doar regionalisme seria de cuvinte:a. odor, cosor, medean, condicar, logofăt;b. boştină, buhai, siteav, jugăr, bolând;c. curechi, trin, a o lua la sănîtoasa, deşte, mişto.

7. Paronimul corect apare în:

a. S-a dat sfoară-n ţară că fata a fost răpită de un zmeu.b. Viaţa de monarh se petrece în mânăstire.c. Viaţa, prin experienţă, te învaţă să-ţi emendezi greşelile.

8. Antonimele cuvintelor emfatic, emersiune, emiţător, emigraţie, ezoteric, sunt:

a. bombastic, scufundare, receptor, imigrare, deschis;b. simplu, imersiune, receptor, imigraţie, exoteric;

23

c. fals, plutire, transmiţător, imigraţie, abscons.

9. Sunt formate prin derivare parasintetică toate cuvintele din seria:

a. încrâncena, însoţit, învederat, învenina, învins;b. învinui, încrâncenat, cooperant, disculpat, înveşmânta;c. învăţătură, învăţăcel, cordial, învineţit, înviorător.

10. Există doar împrumuturi lexicale greceşti în:

a. cărămidă, condei, cais, folos, ieftin, zahăr;b. carne, pâine, femeie, mama, floare;c. afiş, tutun, magiun, desen, coafor.

11. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria:

a. pseudokinegeticos, concetăţean, bun-simţ, bun-rămas, dezafectare;b. astronomie, TERRA, antiotoman, sus-menţionat, prim ajutor;c. meloman, cosmodrom, bine-venit, astfel, dreptunghi.

12. Respectă normele grafiei actuale cuvintele:

a. cocktail, şarşaf, filosof, loes, businesman;b. cocteil, cearşaf, filozof, loes, bussinesman;c. cocktail, cearceaf, filosof, loess, businessman.

13. Sunt accentuate corect cuvintele:

a. taceţi bateţi, suntem, caracter, simbol;b. tăceţi, bateţi, suntem, caracter, simbol;c. taceţi, bateţi, suntem, caracter, simbol.

14. Au o grafie adecvată numele proprii din seria:a. Gabriele D’ Annunzio, Vittorio De Sica, Luca Della Robbia, Jean de La Fontaine, Le Corbusier;b. Gabriel d’ Annunţio, Vitorio de Sica, Luca De la Robbia, Jean de la Fontaine, Le Courbusier;c. Gabriel D’ Annunzio, Vittorio de Sica, Luca De La Robbia, Jean De La Fontaine; le Corbusier.

15. Sunt diferenţiate semantic toate dubletele din seria:

a. extensie-extensiune, prospecţie-prospecţiune, reconversie-reconversiune, a cementa-a cimenta;b. extensie-extensiune, ocluzie-ocluziune, posesie-posesiune, prospecţie-prospecţiune, radioemisie-radioemisiune;

24

c. dicţie-dicţiune, a datora-a datori, regaluri-regale, extensie-extensiune, reconversie-reconversiune.

16. Nu corespunde normelor DOOM 2005, enunţul:

a. Natura întreagă se înveşmântă în straie de sărbătoare.b. Atmosfera multicoloră, animată se evaporează ca prin farmec.c. Natura întreagă se înveşmântează sărbătoreşte de Crăciun.

17. În cuvintele gherghină, ghiudem, ochean există:

a. 4 consoane, 3 vocale, 2 semivocale; 3 consoane, 2 vocale; 2 consoane, 2 vocale;b. 6 consoane, 3 vocale; 4 consoane, 2 vocale; 2 vocale, 2 consoane;c. 4 consoane, 3 vocale; 3 consoane, 2 vocale;2 consoane, 2 vocale.

18. Identifică seria în care toate cuvintele conţin triftong:

a. Miau, leoarcă, şi-au, creioane, zmeoaicp;b. ploaie, mergeau, suiau, chinezoaicp, piei:c. piei, şleau, miei, curgeau, cioară.

19. E notează vocală în toate cuvintele din seria:

a. eu, ea, chef, temerar, concluzie;b. cernit, ceartă, cercei, meniu, gherghef;c. obicei, cercei, cetate, acetonă, ceramică.

20. Este corectă varianta:

a. Tipicul colegului meu era să doarmă toată ziua în ultima bancă.b. Tipicul colegului meu era să doarmă în clasă.c. Un afin de-al meu mi-a adus trista veste.

21. Existănumai locuţiuni prepoziţionale în seria:a. în dosul, în sus, alături de, în veci, la calendele greceşti;b. în susul, în jurul, în jur de, alături de, din cauza;c. aproape de, zi de zi, în preajma, pestriţ la maţe,odată ce.

22. Cer cazul Ac. locuţiunile prepoziţionale:

a. ân faţa, faţă de, în curmrzişul, la margine de, la mijloc de;b. în interiorul, la dreapta, la stânga de, în josul, în jur de;c. împreună cu, la un loc cu, odată cu, cu... cu tot, potrivit cu.

23. În textul:

25

„ Şi când gândesc la viaţa-mi, îmi pare că ea cură / Încet repovestită de o străină gură / Ca şi când n-ar fi viaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost”(M. Eminescu), analiza cuvintelor subliniate este:

a. subst.Ac.,c.ind.; pron.pers.Dpos..atr.pron; pron.pers.D, c.ind.; subst.Ac., c.Ag., vb.pred.cond.opt.perf., PV;b. subst.Ac.,c.ind.; pron.pers.D,c.ind.; pron.pers.D, c.ind.; subst.Ac.,c.ind.; vb.cop.cond,.opt.perf. PN.c. subst.Ac,,c.ind., pron.pers.G,atr.pron.; pron.pers.D,c.ind.; subst.Ac.,c.Ag.

25. În textul: „ Se afirmă, pe bună dreptate, că dintre numeroşii munţi a căror înălţime este exagerat de mare, Everestul e cel mai greu de urcat, nu numai din cauza altitudinii lui uriaşe, ci şi din pricina versanţilor care au contribuit din plin la moartea a zeci de alpinişti celebri şi, în egală măsură, a şerpaşilor însoţitori.”., se află:

a. 4 loc.prep. şi 3 loc.adv.;b. 3 loc.prep. şi 4 loc.adv.;c. 3 loc.prep şi 3 loc.adv..

26. În fraza: „ A scrie istoria e o datorie pentru omenire; a o adăugi cu ce ai aflat e o obligaţie pentru fiecare rămânând ca acei care pot scrie să adune ce au aflat de la cine poate numai vorbi.”(N.Iorga)se află:

a. 2PP, 2SB, 1AT, 1CD, 1CI;b. 2PP, 1SB, 1AT, 1CD, 2CI;c. 2PP, 2SB, 1AT, 3CD.

27. În fraza: „Dar ceea ce-i părea ciudat era că, de câte ori îi trecea prin minte ca îngerii să meargă după voia lui, ei, într-adevăr, îi împlineau alintând gândurile.”(M. Eminescu), succesiunea propoziţiilor este următoarea (numerotarea se face în ordinea apariţiei predicatelor):a. SB, PP, CT, SB, PR; b. PP, SB, PR,CT, CD;c. SB, PP, CT,CD, PR.

28. Se dă fraza: „Interesaţi să găsească intelectuali ataşaţi, apţi să ocupe posturi de conducere, guvernanţii programau întâlniri între patru ochi, încercând să-i aleagă după necesităţi şi opinii şi să-i convingă pe cei aleşi să accepte.”, cuvintele scrise ingroşat se analizează:

a. adjective,N, Ac., f.sint. atr.adj;b. adjective N, f.sint. NP;c. adjective,Ac., f.sint. el.pred.supl..

26

29. Prin contragerea propoziţiilor sublinaite mai sus,se obţin următoarele părţi de propoziţie:

a. c.circ.de scop, c.ind., c.dir.;b. c.ind., c.circ.de cauză, c.dir.;c. c.ind., c.ind., c.ind..

30. În fraza: „Nu s-a aflat când şi cum s-a hotărât că, decât să participe toţi, mai bine să se preuinte unul singur aşa de bine pregătit, ca să câştige.”. propoziţiile sunt:

a. PP, SB, SB, CM, SB, CNS;b. PP, SB, SB, CM, SB, CN;c. PP, SB, SB, SB, CM, CS..

TESTUL 7

1. Sensul substantivului empatie este:

a. capacitatea omului de a simpatiza pe cineva:b. suferinţă fizică, chin, patimă;c. tendinţă a receptorului de a trăi afectiv viaţa personajelorunei opere literare sau ale unui film.

2. Sinonimul cuvântului peremţiune este:

a. stingere, perimare;b. evidenţă, claritate;c. dăinuire, permanenţă.

3. Se dau următoarele perechi de cuvinte: atriu-atrium, elucubraţie-divagaţie, iuxtă-justă, a decava-a ruina, decăzut-decadent, a decela-a distinge;Câte dintre ele sunt sinonime?

a. toate; b. 5 perechi; c. 4 perechi.

4. Antonimul verbului a decava este:

a. a se ruina; b. a decupa; c. a se îmbogăţi.

5. În perechile date: decrepit-decrepită, a concilia-a consilia, degringoladă-prăbuşire, degreva-degresa, degivra-dejivra, detraca-detracta; există paronome:

a. 3 perechi; b. 4 perechi, c. 6 perechi.

6. Găseşte seria în care toate cuvintele au perechi omonime:

27

a. ochi, izvor, delfin, deservi, diateză;b. disc, divan, trac, dietă, dominicanc. dormeză, divan, doctoroaie, carou.

7. Identifică cuvintele în care toate cuvintele sunt polisemantice:

a. oxigen, cupru, neoxazol, alb, ochi;b. neoplasm, la, hrană, exaltat, acneic;c. lumină, carte, a face, a găti, haină.

8. Sunt corect folosite sufixele care indică originea la toate cuvintele din seria:

a. albanez, australian, neozeelandez, norvegian, sofian;b. praghez, londonez, cipriot, milezian, baiamărean;c. andin, venezuelean, budapestan, mangaliot, sinaiot.

9. Există doar cuvinte compuse prin abreviere în seria:

a. NAVROM, ROMARTA, TAROM, orelist, penelist, aragaz;b. penelist, peneţecedist, verde-închis, nu-mă-uita, deodată;c. UNESCO, aprozar, aragaz, Piatra-Neamţ, bun-rămas.

10. Cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos: Un buştean a obturat gura podului. Dormea buştean. În jur totul era încărcat de miresmele dulci ale primăverii. În jurul nostru, teii îşi răspândeau aromele florilor. Veciniul meu a fost ales jur într-un proces. ,au următoarele valori morfologice:

a. subst., adv.de mod, loc.adv., loc.prep., subst.b. subst., subst., loc.prep., loc.prep., subst.;c. subst., adv., loc.adv., loc.subst., loc.prep+Ac.,subst..

11. Selectează grupa în care cuvintele compuse sunt scrise corect:

a. Delta Dunării, Bolintin-Deal, Govora-Băi, Bucureşti-Nord, Administraţia Prezidenţială;b. delta Dunării, Bolintinul din Deal, Govora Băi, Bucureşti Nord, administraţia prezidenţială;c. Delta-Dunării, Bolintin-deal, Govorabăi, Bucureşti Nord, administraţia Prezidenţială.

12. Care dintre următoarele serii conţine doar forme literare:

a. dicotomie, pauperitate, mauzoleu, paradontoză, pantheon;b. dihotomie, paupertate, mausoleu, parodontoză, panteon;c. dicotomie, paupertate, mausoleu, paradontoză, pantheon.

13. Apar doar forme corecte conform DOOM 2005, în seria:

28

a. dizident, dezăpezi, dizertaţie, dezinenţă, escava;b. disident, dezzăpezi, dizertaţie, desinenţă, escava;c. disident, deszăpezi, disertaţie, desinenţă, excava.

14. Se dau perechile de verbe: îndrumă-îndrumează, înseamnă-însemnează, toarnă-turnează, molfăie-molfăieşte, evaporă-evaporează,absolvă-absolveşte; câte dintre ele sunt corecte:

a. toate; b. 2; c. 4.

15. Sunt corecte toate formele verbale din seria:

a. îngaim, deşeală, aşează, înşeală, deşartă:b. îngăim, deşală, aşază, înşeală, deşartă;c. îngaim, deşală, aşază, înşală, deşartă.

16. Conţin prefixoide toate cuvintele din seria;

a. xilofon, hidrocentrală, străbunic, meloman, astrolog;b. fonetică, bibliotecă, sinonim, dermatolog, democrat;c, insecticid, astrogramă, ortogramă, bibliotecă, pinacotecă.

17. Respectă normele actuale ale despărţirii în silabe, cuvintele:

a. a-bo-ri-gen, ag-nos-ti-cism, a-u-to-stop, bin-o-clu, bi-o-sfe-ră;b. ab-o-ri-gen, a-gnos-ti-cism, au-to-stop, bi-no-clu, bi-os-fe-ră;c. a-bo-ri-gen, ag-nos-ti-cism, a-u-tos-top, bin-o-clu, bio-psi-e.

18. Sunt accentuate corect cuvintele:

a. calcar, candid, bebe, austru, sinecdocă;b. calcar, candid, bebe, austru, sinecdocă;c, calcar, candid, bebe, austru, sinecdocă.

19. În perechile de cuvinte cu accent diferit, corespund normelor limbii actuale:a. satiră-satiră, precaut-precaut, alo-alo, halteră-halteră, intim-intim;b. agrişă-agrişă, furie-furie, taxi-taxi, puber-puber, prematur-prematur;c. agriş-agriş, puber-puber, taxi-taxi, trafic-trafic, alo-alo.

20. Nu există niciun hiat în seria:

a. iluzie, cariocă, licean, anion, alineat;b. fotometrie, alveolă, dimpreună, afectuos, maestru;c. maistru, bojdeucă, fiică, păianjen, caiet.

21. Fie enunţurile:

29

Ai realizat ce-ai dorit. Nu ştiu ce-a devenit după terminarea şcolii. Ai dobândit ce funcţie ai visat. Ce e cu tine? Ce urât ai vorbit!, cuvântul subliniat este:

a. pron.rel.N,f.sint.NP şi c.dir. în toate enunţurile;b. pron.rel.Ac., c.dir.; pron.rel.N, NP; adj.pron.rel.Ac.,atr.adj.;pron.interog.N,sub.; adv.fără f.sint.;c. pron.rel.Ac.,c.dir.; pron.rel.Ac., c.dir.; adj.pron.rel.N, atr.adj.; pron.interog.N, NP; adb.de mod, fără f.sint..

22. În propoziţiile: 1 Am ajutat-o pe mama. 2 Mă bazez pe mama. 3 Un fluture s-a aşezat pe mama. 4 Fluturele de pe mama este multicolor. 5 Sunt supărată pe mama., cuvântul subliniat are funcţia sintactică:

a. 1,2,5,c.dir.; 3c.circ.de loc; 4atr.subst.prep.;b. 1,2c.dir.; 3,4c.circ.de loc; 5c.ind.;c. 1c.dir.; 2,5c.ind.; 3c.circ.de loc; 4atr.subst.prep..

23. Cuvintele subliniate mai jos: 1 Am rămas profesor. 2 Mi-au rămas bani. 3 Rămâne de văzut ce vom face. 4. El rămâne la spital mai mult timp pentru analize. 5 A rămas pe drumuri din cauza prostiei lui. , sunt:

a. copulativ în toate enunţurile;b. 1.3.5 copulativ şi 2,4 predicativ;c. 1,5 copulativşi 2,3,4 predicativ.

24. În enunţul: Ciudat cum era, îl ocoleau toţi., cuvântul cum este:

a. adv.rel.de mod,Ac.,f.sint.c.circ.de mod;b. pron.rel.Ac., f.sint.NP;c. adv.rel.de mod, f.sint.NP.

25.. Ne întâlnim la ora zece. Cuvântul subliniat este:a. numer.card.cu val.adj.Ac., f.sint.atr.adj.;b. numer.card.cu val.subst.N, atr.subst.apoziţ.;c. numer.card. cu val.subst.Ac.,c.circ.de timp..

26. N-avea unde dormi din cauza ruinării casei în perioada inundaţiilor. , analiza cuvântukui marcat este următoarea:

a. verb, inf.prez., f.sint.c.dir.;b. verb, ind.prez., f.sint.PV;c. verb, conj.prez.,f.sint.PV.

27. Se dau frazele:

30

Mă bucură grozav să-l văd lăudându-se că va intra printre primii la facultate,când văd că nu-i arde să înveţe. Propotiţiile sunt:

a. PP, SB, CI, CZ, CD, CI;b. PP, SB, CD, CT, CD, SB;c. PP, CD; CI, CV, CD, CD.

28. Plăcându-i să prezică viitorul amicilor, colegul meu, era imposibil să nu dea de vreun necaz cu cei care păreau nemulţumiţi de predicţii.

a. PP, SB, SB, AT;b. PP, CD, SB, AT;c. SB, PP, SB, AT.

29. Ideea că e posibil să nu intre la locurile fără taxă, fapt care, credea ea, i se cuvenea,a făcut-o să ajungă să nu mai înveţe.

a. PP, AT, SB, AT; PP, CD, PR;b. PP, AT, SB, AT, PPInc., CD, PR;c. AT, SB, PPInc., AT, PP, CI, PR.

30. Fără să mă gândesc, cum eram supărat de propria-mi supărare şi de tot ce plănuisem împotriva lor, zâmbesc totuşi acestui ultim prieten, care, după ce s-a lămurit că la mijloc erau furii inăbuşite de multă vreme, mă linişteşte resemnat.

a. CM, CZ, AT, PP, CT, CI, AT;b. CV, CZ, AT, PP, AT, CT, CI;c. CM, CZ, CI, PP, AT, CT, CI.

TESTUL 8

1. rădăcina cuvântului neprevăzător este:

a. –prevăz-; b. –văz-; c. –văzător.

2. Sunt derivate cu sufix diminutival cuvintele din seria:

a. mănuşă, nuieluşă, găinuşă, mătuşă, urechiuşă;b. lăptic, scumpic, dulcic, calic, eroic;c. fetiţă, bundiţă, coroniţă, scumpiţă, şunculiţă.

3.Sinonimul adjectivului dexter este:

a.abil, îndemânatic, b. cinstit; drept c.culant, generos;

31

4. Stabileşte seria în care toate cuvintele fac parte din vocabularul fundamental:

a. frăţesc, fratern, fraternitate, fraternal, frăţie;b. doi, spre, lapte, of, negru;c. secundă, imobil, ciur, leah.

5. Precizează seria în care apar sinonimele unităţilor frazeologice:a o lua înainte, a da afară, a se da de-a dura;

a. a o lua pe arătură; a-şi vărsa năduful; a se rostogoli;b. a o lua în faţă, a lăsa pe drumuri; a face un ocol; c. a da clasă, a da afară; a se da de-a rostogolul.

6. În enunţurile următoare: Pe neaşteptate, copilul plecat la studii peste mări şi ţări, i-a apărut în prag. În pragul iernii, oamenii din zonele inundate, nu au un acoperiş deasupra capului. Pragul învechit al uşiimasive de stejar s-a deteriorat şi trebuie reparat.,

substantivul prag este folosit(în ordinea apariţiei) cu sensurile:

a. propriu, figurat,propriu;b. secundar, figurat, propriu;c. propriu, secundar, propriu.

7. Alege seria în care apar paronime:

a. dicotomie-dihotomie, digresie-digresiune, dijurstvă-dejurstvă, diseca-deseca, dragon-dragor;b. dezarma-dezarima, disimila-disimula, dicotomie-dihotomie, dezinfesta-dezinfecta;c. a diseca-a deseca, dragon-dragor, dezinfecta-dezinfesta, duză-doză.

8. Sinonimele cuvintelor: a dezavua, a desfide, doleanţă sunt:

a. a refuza, a sfida, dorinţă;b. a dezaproba, a brava, plângere;c. a mărturisi, a se sfii, doleanţă.

9. Fac parte din familia lexicală a verbului a descrie: descriere, descris, nedescris, descripţie, descriptiv, descriptivism, descriptibil, descriptivist;

a. 3 cuvinte; b. 4 cuvinte; c. toate.

10. Apar numai pleonasme în seria:

a. decolteu decultat, iarba gazonului, estet calofil, a comemora memoria, dar însă;b. decolteu în formă de inimă, minipăturică, en coeur în v, structura cuvântului, etnogeneza poporului român;

32

c. a-şi epila părul, pătură mică, fustiţă mică, ghiveci eterogen, gamă variată de prodise.

11. Au omonime toate cuvintele:

a. patron, dolman, dolmen; top, box;b. disfazie, tobă, dren, piesă, legat;c. patron, top, box, legat, racilă.

12. Sunt pleonasme toate cuvintele din:

a. dren-drenă, devinaţie-divinaţie, dicţie-dicţiune, drug-drugă, dumeri-dumiri;b. devinaţie-divinaţie, dispensa-dispersa, dolman-dolmen, antinomic-antonimic, consignatar-consignator;c. toboşar-doboşar, dren-drenă, echimoză-eschimoză, alienat-aliniat,dispensa-dispersa.

13.În cuvintele ea şi eu există:

a. diftongul ia şi triftongul ieu;b. diftongii ea, eu:c. hiatul ea şi triftongul ieu.

14. Este folosit omograful potrivit in seria:

a. George Pruteanu a fost un corector al limbii române.b. Dresorul şi-a îmbrăcat domonoul pentru spectacol.c. Episcopul s-a defectat.

15. Sunt redactate corect toate formele de plural ale cuvintelor:

a. ţărănci, amaneturi, găluşti, ţumburuşe, aragazuri;b. ţărance, amanete, găluşte, ţumburuşuri, aragazuri;c. ţărănci, amanete, găluşti, ţumburuşe, aragaze.

16.Existe variante libere de plural (corecte conform DOOM 2005):a. betoane-betonuri, canale-canaluri, fundale-fundaluri, pardesie-pardesiuri;b. tunele-tuneluri, iteme-itemuri, debuşee-debuşeuri, scovergi-scoverzi, viruşi-virusuri;c. tunele-tuneluri, itemi-iteme, betoane-betonuri, canale-canaluri, regicide-regiciduri.

17. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice(acolo unde este cazul) ale cuvântului o din enunţurile: Am stat o lună în Franţa. Am citit despre comete într-o carte de astronomie. Într-o.carte am găsit o variantă şi în a doua altă variantă. Miroase a flori de tei în parc. Am dat-o-bară cu subiectul acesta.

a. numer.card.atr.adj.; art.nehot.; adj.pron.nehot.atr.adj; prep.; pron.pers.Ac.val.neutră;b. numer.card.c.circ.de timp; art.neh.; adj.pron.nehot.atr.adj.; prep.; pron.pers.Ac., c.dir.;

33

c. numer.card.atr.adj.; art.hot.; prep.; pron.pers.Ac., c.dir..

18. Verbele: o fi citind, are să plece, du-te, plecaşi, de refăcut, se află la modul şi timpul:

a. ind.viit., conj.prez., imper.afirm., ind.m.m.c.p., supin;b. prezumtiv prez., ind.viit., imper.afirm., ind.perf.simplu, supin;c. ger., ind.viit., imper.afirm., ind.m.m.c.p., supin.

19. În enunţul: Copilul era fericit şi apreciat de toţi., există:

a. PN alcătuit din vb.cop+NP multiplu;b. 2 PN: era fericit şi era apreciat;c. 1 PN era fericit şi 1 PV exprimat prin participiul vb. la diat.pasivă”apreciat”.

20. Substantivele aflate în cazul D: 1 Stai locului! 2 Acordarea de burse elevilor se face în funcţie de medie. 3 Îi era devotat fiului său. 4 Era sărac lipit pământului. 5 Îi era nepot de soră lui Popescu. ,au funcţia sintactică de:

a. 1,4 c.circ.de loc; 2,5 atr.subst.; 3 c.ind.; b. 1,3 c.ind.; 2,5 atr.subst.; 3 c.ind.;c. 1 c.circ.de loc; 2,5 atr.subst.; 3,4 c.circ.de mod.

21. Subordonata cauzală poate fi introdusă prin:

a. căci, dacă, de, să, deşi;b. că, dacă, de, fiindcă, întrucât;c. să, încât, dacă, de, că. 22.Au funcţie sintactică în enunţul: „Bătrâne Olt, cu buza arsă / Îţi sărutăm tâmpla căruntă” (O.Goga)

a. 6 cuvinte; b. 5 cuvinte; c. 9 cuvinte.

23. Cuvântul îi din propoziţia: Fruntea îi era plină de îngrijorare., este:

a. pron.pers.G ,f.sint.atr.pron.;b. vb.auxiliar;c. pron.pers.Dpos.,f.sint. atr.pron..

24. În fraza: „ Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi/ Şi ţi-aş săruta talpa piciorului,/nu-i aşa că ai şchiopăta puţin după aceea/ de teamă să nu-mi striveşti sărutul?(N. Stănescu), există:

a. PP, CT, CT, CD,CD, AT; b. PP, CDŢ, CDŢ, PP, SB, AT;c. PP, CD, CD; PP, SB, AT

34

25. Cuvintele subliniate mai sus aşa, după aceea, de teamă se analizeată astfel:

a. adv.de mod,NP; loc.adv.c.circ.de timp; subst.Ac,c.circ.de cauză;b. adj.N, NP, loc.adv.de timp,c.circ.de timp, subst.Ac,,c,ind.;c. adv.de mod,c.circ.de mod, pron.dem.Ac,,c.circ.de timp, subst.Ac, c.circ.de cauză.

26. Pronumele personale din text au cazul şi funcţia sintactică:

a. D, c.ind.; Ac.,c.dir.; D,c.ind.; D, c.ind.;b. D;c.ind.; Ac.,c.ind.; D,atr.pron.; D,c.ind.;c. D,c.ind.; Ac.,c.dir.; Dpos.,atr.pron.;Dpos.atr.pron..

27. Se dă fraza: „ În ziua când am aflat ce părere au ei despre mine, îţi spun că m-am înfuriat aşa de rău, că am vrut să le iau pământul pe care i-l dăruisem-nu era mult, două pogoane, dar aşa m-am înfuriat că în noaptea aia nici n-am putut dormi.”, propoziţiile introduse prin că sunt (în ordinea în care apar) sunt:

a. CD, CNS, CV;b. CD, CNS, CNS;c. SB, CNS, CNS.

28.Prin contragerea propoziţiilor subordonate introduse prin conjuncţia de în fraza de mai jos, „ Şi cum iese Sfânta Duminică afară, odată şi porneşte desculţă prin rouă, de culege o poală de somnoroasă pe care o fierbe la un loc cu o vadră de lapte dulce şi cu una de miere şi apoi iute se duce de o toarnă în fântâna din Grădina Ursului,. care fântână era plină cu apă până la gură.” (I. Creangă), se obţin:

a. c.circ.de scop; b. c.circ.cond.; c. c.circ.de loc.

29. În fraza: Cum nimeni nu-i oferise vreodată ajutorul, a avut grijă să verifice atât de minuţios totul, ca mai târziu nimeni să nu-i poată reproşa ceva., există următoarele propoziţii:

a. CM, PP, AT, CNS;b. CZ, PP, CI, CNS;c. CZ, PP, AT, CS.

31. Propoziţiile din fraza: A rămas să se hotărască rapid ce vom face in eventualitatea că cererea nu va fi aprobată, ceea ce am şi făcut., sunt:

a. PP, CS, SB, CDŢ, atr.apozit.;b. PP, SB, CD, CT, atr.apozit.;c. PP, SB, SB, AT, atr.apozit..

35

TESTUL 9

1. Sensul neologismului dumping este:

a. capacitatea earului de a împinge un obiect;b. vânzare cu amănuntul;c. vânzarea produsului la un preţ mai mc decât preţul pieţei.

2. Sinonimele cuvintelor disolut, diseminat, dolhan, dolmen, dragoman sunt:

a. corupt, răspândit, haină, monument funerar, traducător;b. decăzut, risipit, grăsan, cioban, conducător ddragă;c. frânt, resemănat, grăsan, haină, tălmaci.

3. Antonimele cuvintelor anomie, autocrat, calofil, claustrofobie, a concede sunt:

a. ordine, democrat, anticalofil, agorafobie, a interzice;b. haos, tehnocrat, iubitor de cai, iubitor de spaţiiînchise, a tolera;c. dezordine, democrat, necalofil, înăuntru, tabu.

4. Se dau perechile de cuvinte: donjon-donjuan, amidon-amidol, bund-bundă, locaţie-locaţiune, lobdă-lodbă. Sunt paronome:

a. 2 perechi; b. 3 perechi; c. 5 perechi;

5: Din cuvintele mobilă, opta, godin, folie, comedie, adună, repezi, rata, operă, miopii, pot avea perechi omografe:

a. 5; b. 8; c. 10.

6. Recunoşte seria în care toate cuvinele au omonime:a. cabală, capital, condur, emisar, judeţ;b. jenă, jep, joc, mână, rădăcină, fruct;c. abataj, strop, penteleu, perlă, constituţie.

7. Antonimul expresiei con brio este:

a. puternic; b. cu forţă; c. uşor.

8. În dubletele: radioemisie-radioemisiune, reconversie-reconversiune, fabulaţie-fabulaţiune, donjon-donjuan, variaţie-variaţiune, funcţie-funcţiune; sunt diferenţiate semantic:

36

a. toate; b. 5 perechi; 3 perechi.

9. Sensul adjectivului luctuos este:

a. lucios, strălucitor;b. lugubru, trist;c. respiraţie uşoară în somn.

1o .Numele locuitorilor din Afganistan, Alba-Iulia, Anzi, Baia de Aramă, Birmania, sunt următoarele:

a. afgan, alba-iulian, andin, baiaş, birman;b. afganistanez, albaiulian, andez, băiaş, birman;c. afghan, albaiulian, andin, băiaş, birman;

11.Corespund normelor limbii literare toate cuvintele din seria:

a. bleu, be-he-he, stat de plată, magaziner, foarfece;b. bleau(interj), behehe, stat de plată, magazioner, foarfecă;c. bleo, be he he, ştat de plată, magazioner, foarfecă.

12. Sunt corecte ambele forme în enunţul:

a. El anticipă-anticipează finalul filmului.b. În urma exploziei aparatul se dezagregă-dezagreghează în mici fărâme.c. Bătrânul molfăie-molfăieşte încet o bucăţică de pâine uscată şi priveşte pierdut în zare.

13. Conţine doar forme corecte de plural seria:

a. algoritme, aragaze, arborete, feşi, luntre;b. algoritmuri, aragazuri, arboreţi, feşe, luntri;c. algoritmuri, aragaze, arboreturi, feşe, luntri.

14. Contravin normelor limbii române literare cuvintele accentuate din seria:a. bravo, calcar, cerber, cobai, copulă, episcop;b. diaspora, eden, egumen, frânghie, epifanie;c. diaspora, eden, egumen, frânghie, episcop.

15. În cuvintele frânghie, mozzarella, exhaustiv, dugheană, conchistador există în ordine:

a. 8 litere, 7 sunete; 10 litere, 9 sunete; 9 litere, 10 sunete; 8 litere, 6 sunete; 12 litere, 11 sunete;b. 8 litere, 6 sunete,; 10 litere, 9 sunete; 9 litere, 10 sunete; 10 litere, 10 sunete; 12 litere, 10 sunete;

37

c. 8 litere, 8 sunete; 10 litere, 10 sunete; 9 litere, 9 sunete; 8 litere, 6 sunete; 12 litere, 10 sunete.

16. Există un număr egal de litere şi de sunete la toate cuvintele din seria:

a. letopiseţ, excursie, cuconaş, foaie, cinci;b. conăcar, bocanci, ghioagă, licean, Coreea;c. letopiseţ, foaie, conăcar, pomi, coasă.

17. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a. gau-de-a-mus, gen-til-om, pi-o-ni-er, tro-tu-ar;b. gau-de-a-mus, gen-ti-lom, pi-o-ni-er, tro-tuar;c. ga-u-de-a-mus, gen-til-om, pi-o-nier, tro-tu-ar.

18. Sunetul i este redat prin trei litere diferite în seria:

a. mâine, ea, New-York, iarbă, haide;b. cinci, haide, iată, poiană, reni;c. New-York, iarbă, haide, mâine, poiană.

19. Există diftongi ascendenţi în cuvintele:

a. aerodrom, boreal, searbad, amiază, rouă;b. amiază, rouă, ploaie, piuă, foaie;c. coerent, asiduă, ceartă, piuă, ploaie.

20. Fie enunţurile: Ioana, vino acasă că se face întuneric. E duminică şi toată lumea este la biserică. Duminica nu rămâne nimeni acasă. Iarna trecută am fost la munte în Austria. Cuvintele subliniate sunt în ordine:

a. subst.,sub.; subst., sub.; adv.,c.circ.de timp; subst.,c.circ.de timp;b. subst., NP; subst., c.circ.de timp; adv.,c.circ.de timp; subst.,c.circ.de timp;c. subst.,sub.; adv., c.circ.de timp; adv., c.circ.de timp; subst., c.circ. de timp.

21. Precizează varianta corectă de analită a cuvintelor: Plecarea de la bunicii din Tuşnad a cauzat prietenilor mei o adevărată aventură.

a. subst.Ac., c.circ.de loc; subst., Ac., c.circ.de loc; adj.pron.pos.D,atr.pron.;b. subst.Ac.,c.circ.de loc; subst,Ac., atr.subst.genit.; pron.pos.D, c.ind.;c. subst.Ac.,atr,subst.prep.; subst.Ac., atr.subst.prep.; adj.pron.pos.,G, atr.adj..

22. Cum nu i-a plăcut niciodată şcoala, n-avea nicio bază în cunoştinţele lui. Cuvintele marcate mai sus, se analizează coract:

a. adv. de mod, c.circ.de mod; adj.pron.neg., Ac., atr.adj.; pron.pos.G, atr.adj.;

38

b. conj.subord.; adj.pron.neg.Ac., atr.adj.; pron.pers.G, atr.pron.genit.;c. adv.rel.de mod,c.circ.de mod; pron.neg. N,atr.adj.; pron.pers.G, atr.pron,genit..

23. Cuvintele subliniate: Fiecare dintre noi ar trebui să citească măcar câteva pagini zilnic, dar iată că eu care vorbesc, am ajuns abia la pagina zece: , sunt analizate corect în seria:

a. pron.nehot.N, sub.; pron.pers.Ac., c.circ.de loc; pron.nenot.Ac., c.dir.; numer.card.Ac., atr.adj.;b. pron.nehot.N, sub.; pron.pers.Ac.,atr.pron.prep.;adj.pron.nehot.Ac., atr.adj.; numer.card.Ac., atr.adj.;c. pron.nehot.N, sub.; pron.pers.Ac.,atr.subst.prep.; adj.pron.nehot.Ac., atr.adj.; numer.card.N, atr.subst.prep..

24. Se dă fraza: „ Nu sunt ce par a fi / Nu sunt nimic din ce-aş fi vrut să fiu..”(I. Minulescu).Predicatele sunt în ordineŞ

a. nu sunt (PN incomplet); ce par (PN); aş fi vrut (PV); să fiu (PV);b. nu sunt( PN incomplet); ce par a fi (PN); nu sunt nimic (PN); aş fi vrut (PV); ce să fiu (PN);c. nu sunt (PNincomplet); par a fi (PN); nu sunt nimic (PN); aş fi vrut (PV); din ce să fiu(PN).

25. În frazele: Ca să fie sigur că vei schimba părerea părinţilor, nu există altă modalitate decât aceeaprin care să pari că eşti altfel decât ai fost până acum. , există următoarele propoziţii:

a. CZ, CI, PP, AT, CM, CM;b. CS, CI, PP, AT, PR, CM;c. CS, SB, PP, AT, PR, CM.

26. Tot ce s-a întâmplat, deşi probabil că fără vina ta, ar trebui să te facă să te gândeşti că nu e bine cum ai procedat.( numerotarea se face în ordinea apariţiei predicatelor)

a. AT, CV, SB, PP, SB, CI(PRS),CI, SB; b. PP, AT, CV, SB, SB, CD, CI, SB;c. AT, CV, SB, PP, SB, CD, CM.

27. Fiind convins că mai are de învăţat, cum era singur acasă, isteţ cum îl ştim, a închis televizorul şi s-a apucat să recitească nişte capitole ignorate pânp acum. Propoziţiile sunt:a. Cag, CZ, CZ, PP, PP, CI;b. CI, CZ, CM, PP, PP, CI;c. CI, CT, CM, PP, PP, CD.

39

28. Tonul dur se înteţeşte, dar nu intr-atât încât să-mi vină a crede că am minţit când am declarat că, orice ar fi, nu-mi vor da satisfacţia de a fi arestat. (N. Steinhardt); prin extensia părţilor de propoziţie subliniate, se obţin propoziţiile subordonate:

a. CD; CD;b. SB; CD;c. SB; AT.

29. În fraza: „ Fiind sigură că nu e o fiinţă crudă, îi convenea să se admită că în fiecare om există un atom în germen din fiece simţire” (Hortensia Papadat-Bengescu) , există:

a. CI, PP, SB, SB;b. PP, CI, SB, CD; c. CI, PP, SB, CD.

30. În fraza: „ Puse să se strige prin toată ţara că cine se va găsi să descopere pe nelegiuiţii cari îi tot stricau podul şi chipul cu care se va putea să-l înfiinţeze, va dobândi daruri împărăteşti” (Petre Ispirescu) , există următoarele propoziţii:

a. PP, CD, SB, CI, AT, AT, SB, CD.b. PP, CS, SB, CS, AT, AT, CD; CD.c. PP, CI, SB, CS, AT, AT, CD, CD.

TESTUL 10.

1. Sinonimul cuvântului fatuitate este:

a. întâmplare; b. îngâmfare; c. ipocrizie.

2. Antonimul verbului a dezarima este:

a. a încătca; b. a înarma; c. a dezarma.3. Sunt corecte toate sinonimele cuvintelor samsar, samavolnic, sagace, sacrament, scapel, în seria:

a. hoţ, bădăran, perspicace, împărtăşanie, cuţit;b. negustor necinstit, îndărătnic, isteţ, împărtăşanie, bisturiu;c. negustor, abuziv, ager, împărtăşanie, bisturiu.

4. Cuvântul cosmopolit este folosit correct în sintagma:

a. interpretare cosmopolită;b. oraş cosmopolit;

40

c. căldură cosmopolită.

5. Adjectivul cazon apare folosit corect în sintagma:

a. vegetaţie cazonă;b. soclu cazon;c. viaţă cazonă.

6. Apar pleonasme doar în seria:

a. atelier de croitorie, defect iremediabil, lipom de grăsime; poezioară mică;b. scurtă alocuţiune, şi-a vândut propriii pantofi, summit la vârf, sumă de bani;c. deznodământ final, argument irefutabil, debuşeu de desfacere, nume eponym.

7. Antonimele cuvintelor ager, insolit, obscur, modest, genuin, sunt:

a. inept, banal, exoteric, mândru, impur;b. agil, comun, încifrat, infatuare, nenatural;c. greoi, obişnuit, ezoteric, orgolios, murdar.

8. Sunt compuse toate cuvintele din seria:

a. dulce-acrişor, altcândva, prim ajutor. bine plasat;b. dulce-acrişor, deşi, cale ferată, vizavi, cancan;c. dacât, apă minerală, gândac, centru de greutate, hidrobicicletă.

9. Structura morfologică a cuvântului încetăţenire este:

a. încetăţenire (radical) +” a” (art.hot.);b. pref.”în-” + “-cetăţen-“+ suf.”-i “+ “a”(art.hot);c. pref.”în-“+”-cetăţen-“ + suf.-”i” +”-re”+ art.hot.”a”.

10. În limba română există:

a. 31 de sunete; b. 27 de sunete; c. 29 de sunete.

11. Sunt corecte toate formele din seria:

a. freşte, a frusta, delicvent, a extropia, a escalada;b. escroc, a escalada, a estropia, espresso, escadrilă;c. escroc, a excalada, a estropia, expresso, escadrilă.

12. Cuvintele castraveciori, ghiurghiuliu, reactopropulsor, machia, au în ordine:

a. 4 silabe, 3 silabe, 6 silabe, 2 silabe;b. 4 silabe, 3 silabe, 6 silabe, 3 silabe;c. 4 silabe, 3 silabe, 5 silabe, 2 silabe.

41

13..Cuvintele chiulangiu, agheasmă, conţin:

a. 5 consoane, 2 vocale, 2 semivocale; 3 consoane, 3 vocale; b. 5 consoane, 3 vocale, 1 semivocală; 3 consoane, 3 vocale; c. 5 consoane, 3 vocale, 1 semivocală; 3 consoane, 2 vocale, 1 semivocală.

14. Sunt corect despărţite in silabe cuvintele din seria:

a. de-li-ci-os, as-tăzi, spa-li-er, ma-chiaj, de-spre;b. de-li-cios, as-tă-zi, spa-li-er, ma-chiaj, des-pre;c. de-li-cios, da-u-năzi; ma-chi-aj, de-spre.

15.Semivocala i poate fi redată prin:

a. 2 litere; b. 3 litere; c. 4 litere.

16. În fraza de mai jos: “ I-a tot dat cu gura până când i-a enervat pe toţi şi i-am spus că nu-i frumos ce face în stilu-i caracteristic.”, i are următoarele valori:

a. pron.pers.val.neutrăD, fără f.sint.; pron.pers.Ac., c.dir.; pron.pers.D.,c.ind.; vb.cop.ind.prez.PN+NP “frumos”; pron.pers.Dpos.atr.pron.;b. pron.pers.D, c.ind.; pron.pers.Ac.,c.dir.; pron.pers.D, c.ind., vb.pred.imd.prez,PV; pron.pers.Dpos., atr.pron.;c. pron.pers.Ac.,c.dir.; pron.pers.Ac., c.dir.; pron.pers.Datr.pron; vb.cop.ind.prez., PV; pron.pers.Dpos, atr.pron..

17. În enunţul: “ O vedeam o clipă, două, apoi dispărea şi mă gândeam că n-o s-o mai întâlnesc decât într-o vacanţă ulterioară.”. o are următoarele valori:

a. pron.pers.Ac.,c.dir.; numer.card.Ac.,atr.adj.; pron.pers.Ac., c.dir.; vb.aux.; art.nehot.;b. pron.pers.Ac., c.dir.; art.nehot.; pron.pers.Ac., c.dir.; art.nehot;c. pron.pers.Ac., c.dir.; numer.card.Ac., c.circ.de timp; vb.aux.; art.nehot.; pron.pers.Ac., c.dir..

18. În enunţurile: A fost ucis de sete. A răvdat de sete. A murit de sete. , substantivul sete are funcţia sintactică de:

a. c.ind; c.ind.; c.ind.;b. c.Ag.; c.ind.; c.ind.; c. c.Ag.; c.ind.; c.circ.de cauză.

19. Toţi cei din jurul meu au fost de faţă la festivitate.Cuvintele marcate graphic se analizează:

a. adj.pron.pos.G, atr.adj.; loc.adj.N, NP;b. adj.pron.pos.Ac., atr.adj.; loc.adj.NP;

42

c. adj.pron.pos.Ac.,c.circ.de loc; loc.adj.Ac., c.circ.de mod.

20. Cartea nu fusese citită şi recenzată de nimeni.; cuvintele marcate au următoarele funcţii sintactice:

a. PV, PN, c.Ag.; b. PN alcătuit din vb.cop+NPmultiplu; c.Ag.; c. PV, PV(alcătuit din participiul verbului la diateza pasivă); c.Ag..

21. Colegii erau împotriva mea şi când vina plana asupra- mi, ce puteam face? Cuvintele subliniate se analizează corect:

a. Adj.pron.pos.Ac.,NP; pron.pers.Dpos.; c.ind.; b. adj.pron.pos.G, NP; pron.refl.Dpos.,atr.pron.;c. adj.pron.pos.Ac., c.ind.; pron.pers.D,c.circ.de loc.

22. Atitudinea lui împotriva noastră era deplasată. Sintagma subliniar este correct analizată în:

a. pron.pos.G, c.ind.;b. adj.pron,pos.G, atr.adj.;c. adj.pron.pos.Ac.,atr.adj.prep..

23.Reproşul lui contra-mi părea nejustificat.Cuvântul mi este:

a. pron.refl.Dpos., f.sint.atr.pron.;b. pron.pers.Dpos.,atr.pron.prep.;c. pron.pers.G, atr.pron.prep.

24.Copilul în faţa căruia ne-am oprit, părea dezorientat.Pronumele căruia este:

A pron.rel.,G,atr.pron.genit.;.b. adj.pron.pos.G, atr.adj.; c. pron.rel.G, c.circ. de loc.

25.Se dă fraza: Cei cu adevărat în stare să sufere sufleteşte, au şi orgoliul de a refula totul, au şi durerea inferiorităţii lor de o clipă, , şi poate că tocmai această comprimare mistuie şi doare mai mult, deci e de presupus că tocmai cei mândri, care îşi ascund simţirea, sunt cei care, şi mai ales prin asta, suferă cu adevărat.

Succesiunea propotiţiilor este următoarea:

a. CI, PP, PP, PP, SB, SB, SB, AT, PP, AT;b. PP, CI, PP, CI, SB, SB, SB, AT, AT, AT;c. CI, PP, PP, PP, SB, SB, CD; AT, PP, AT.26.În fraza:

43

“ Mi se părea că asta ar fi pentru mine însămi o dovadă că, într-adevăr, poate înceta cineva să mă iubească şi că ar putea veni o zi când pentru X aş fi o femeie ca oricare alta, pe care o laşi în stradă să treacă fără să o opreşti, fără să socoţi întâlnirea cu ea un eveniment.” (Camil Petrescu) Propoziţiile atributive sunt în număr de:

a. 3AT; b. 4AT; c. 5AT.

27. În fraza: “ Dacă n-ar fi fost miriştea locurilor sau urmele locurilor de căruţă, uscate adânc în pământul drumului, care arîtau că pe aici au fost oameni, s-ar fi zis că porumburile au crescut singure, că au fost părăsite, că nimeni n-o să mai calce vreodată pe aici.” (Marin Preda) ; există următoarele propoziţii:

a. CDŢ, AT, CD, PP, SB, SB, SB;b. CDŢ, AT, CD, PP, CD; cD, CD;c. CV, AT, CD, PP, SB, SB, SB.

28. Prin contragerea propoziţiilor din fraza de mai jos: “ Atunci I se păru că şi fata de lângă else ridica încet.., că trupul ei se risipea în are de nu mai rămâneau decât vasele, că, inundată de-o manta argintie, apucă şi ea calea luminoasă ce ducea în lună.” (N. Eminescu) ; se obţin părţile de propoziţie:

a. c.dir.; c.dir.; c.ind.; c.dir.; atr.;b. sub.; sub.; c.consec.; sub.; atr.;c. sub.; sub.; c.circ.de mod; c.dir.; atr..

29. În fraza: “ Ar fi trebuit să rog fetele să-l tie de vorbăpână plec, căci, dacă s-ar fi luat după mine, îl ştiam, nu mai scăpam de el.” , propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, SB, CD, CT, CDŢ, CZ, CZ.b. PP, SB, CD, CT, CDŢ, CZ, PP;c. PP, SB, CD, CT, CDŢ, CZ, PPInc..30. Se dă fraza:“ Sunt nerăbdător să iau alta, căci vreau să se ştie ce-i putea scrie Emiliei, dar nu trebuie să mă trădez, deci ocolind, mai fac gesturi gratuite.” (Camil Petrescu) Propoziţiile subordinate sunt în ordine:

a. CI, CZ, CD, SB, PP, SB, PP;b. CZ, CZ, CD, SB, PP, SB, PP;c. CI, CZ, CD, SB, PP, SB,SB.

TESTUL 11 (gen SNSPA)

44

1. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:

a. sub-li-ni-at, su-bor-di-ne, su-bre-tă, sub-sti-tut, sub-ur-bi-e;b. geo-me-tri-e, dez.in.for-ma, can-ta-u-tor, pa-ti-no-ar, co-a-for;c. ge-o-me-tri-e, de-zin-for-ma, cant-a-u-tor, pa-ti-noar, an-al-fa-bet.

2, Formele de plural: zbuciumuri, intermezzouri, poiene, raiaţi, râpi, piranha, ninja, feşi, prilixi, negatoscopuri , sunt:

a, toate corecte b. 4 corecte; c. 6 corecte.

3. Sunt formate din trei silabe toate cuvintele din seria:

a. machiaj, coafor, bojdeucă, haos, maistru:b. social, coafură, coafor, precaut, maestru;c. machiaj, coafură, precaut, bojdeucă,prematur.

4. Majuscula este corect folosită în toate cuvintele din seria:

a. Evenimentul zilei, Munţii Carpaţi, Capul-Bunei Speranţe, Majestatea Sa;b. strada Trandafirilor, Moş-Ajunul, Anul nou, Delta Dunării;c. Barbă-albastră, Craiul-de-rouă, Moş-ajunul, România Literară, Domneşti-sat.

5. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria;

a. trotuar, coafiură, te deum, eu cuntinuu, târgumreşean;b. trotoar, coafură, tedeum, eu cuntinuu, târgumureşan;c. trotuar, coafură, tedeum, eu continui, tâtgumureşean.

6. Au grafia corectă toate numele proprii din seria:

a. Hajdeu, Toniţa, Millo, Negruzzi, Pann;b. Hasdeu, Tonitza, Millo, Negruzzi, Pann;c. Hasdeu, Tonitza, Milo, Nrgruţi, Pan.

7. Recunoaşte varianta scrisă corect:

a. magna suma cum laulae;b. magna summa cum cum laude;c. magna suma cum laude.

8. Sunt corecte toate formele de plural:

a. sindromuri, radare, relantiuri, rabotoare, simptoame;b. sindroame, radare, ralantiuri, rabotori, simptome;c. sindroame, radaruri, relantiuri, rabotori, simptoame.

45

9. Recunoaşte seria care conţine doar neologisme scrise corect:

a. bodyguard, sandviş, cockteil, mezzo-forte, puzzle;b. bodigard, sendviş, cokteil, mezo-forte, piţa;c. bodyguard, sandvici, cocteil, mezzo-forte, puzzle.

10. Precizeată care seria conţine doar forme literare:

a. deleagă, grotescă, analogă, să invoce, vagaboandă;b. delegă, grotescă, analoagă, să invoce, vagabondă;c, deleagă, grotească, analoagă, să invoace, vagabondă.

11. Sunt compuse tote cuvintele din seria:

a. bunăvoie, bunătăţi, rău de gură, rău-platnic, însuşi;b. târâie-brâu, du-te-vino, punct de vedere, niciunul:c. dumnealui, însuşi, du-te-vino, dis-de-dimineaţă, zi-muncă.

12. Identific seria care conţine doar cuvinte compuse prin abreviere:

a. F. C. Steaua, miazăzi, B.N.S. , ASIROM, APTR;b. UNITRR;, ASIROM, ROMARTA, aprozar, aragaz;c. UNITER, ROMARTA, aprozar, dumneavoastră, TVR.

13. Care dintre cuvintele sinonime de mai jos este neologism?

a. blândeţe;b. îngăduinţă; c. mansuetudine;d. milă.

14. Conţine numai neologisme seria:a. a aprecia, a cântări, cam, aproximativ, a valoriza;b. a evalua, a aproxima, a valoriza, a estima, a evidenţia;c, vreo, cam, a măsura, a cântări, a evalua.

15. Cuvintele emigrant şi imigrant sunt:

a. sinonime; b. paronime; c. omonime.

16. Sinonimele cuvintelor mansuetudine, irefutabil, concesiune, inexpugnabil, solicitudine sunt cele din seria:

a. bunătate, convingător, drept de a folosi un bun al statului, iredutabil, atitudine plină de grijă faţă de cineva;b. milă, neconvingător, favoare, care nu poate fi împuşcat, cerere;

46

c. blândeţe, convingător, favor, de neexpus, atitudine prietenoasă,.

17. Sinonimele cuvintelor intrepid, cazual, persuasiv, sinergie, umil, sunt următoarele:

a. brav, întâmplător, personal, energie, plecat;b. tenace, accidental, convingător, asocierea mai multor ţrsuturi pentru îndeplinirea aceleiaşi funcţiuni, obedient;c. temerar, accidental, convingător, fără energie, modest.

18. Sinonimele cuvintelor pasager, insolit, salutar, oprobriu, mutual, sunt corecte în seria:

a. călător, însorit, de salutat, aprobare, simultan;b. trecător, originar, salvator, dezaprobare publică, tăcut.c. efemer, neobişniut, salvator, dezaprobare publică, reciproc.

19. Sensurile cuvintelor intrigă, implementare, imanent, imprecaţie, iminent, sunt:

a. uneltire, realizare, care cţionează prin sine însuşi, ocară, inevitabil;b. complot, a interpune, adecvat, blestem, genial;c. moment al subiectului care declanşează schimbarea cursului acţiunii, integrare, iminent, urare, fortuit.

20. Alege seria de adjective fără grade de comparaţie:

a. măreţ, fenomenal, curajos, supraponderal, ciudat;b. posterior, maxim, optim, întreg, arhaic;c. sublim, uriaş, alb, acvatic, micuţ.

21. Precizează care dintre cele trei construcţii este greşită:

a. Am numai zece zile pentru pregătirea examenului.b. Am cumpărat doar trei cărţi din banii avuţi.c. Am cumpărat decât trei cărţi din toţi banii.

22. Care sunt formele corecte de imperativ, negativ ale verbelor: a duce, a face a fi, a zice, a avea:

a. nu du, nu fă, nu fi, nu zice, nu ai;b. nu duce, nu face, nu fi, nu zice, nu avea;c. nu duce, nu face, nu fii, nu zii, nu avea.

23. Este corect enunţul din seria:

a. În timpul şedinţei a bătut câmpii numi cu elucubraţii;b. A primit diurnă pentru fiecare zi cât a fost în deplasare;

47

c. Acţiunea diurnă s-a finalizat cu prinderea infractorului.

24. Alege enunţul corect:

a. Am admirat personajul al cărui comportare mi-a servit de exemplu,b. Am admirat personajul a cărui comportare mi-a servit de exemplu.c. Am admirat personajeleale căror comportare mi-au servit de exemplu.

25. Indică fraza care nu conţine nicio greşeală de exprimare, de scriere sau de punctuaţie:

a. Grupa sanguină B3 este cea mai supusă îmbolnăvirilor.b. Când simpt că vor pierde meciul, fotbaliştii se forţionează şi în extremis reoşesc o victorie la limită.c. De multe ori, fortuit, câte un elev slab pregătit reuşeşte să înşele vigilenţa dascălilor, obţinând o notă bună, dar nemeritată.

26. În textul: Lui, ca şi camarad de-al său, i-ar place ca lucrarea ce va apare peste câteva luni sâ fie la fel de bine receptată ca şi cea ce s-a editat în ultimileluni şi să se vândă măcar intr-un procent de 60%. . există:

a. 3 greşeli; b. 5 greşeli; c. 6 greşeli.

27. Marchează seria în care sunt corecte toate formele de G/D:

a. maică-mi, mamă-mi, bunică.mii,soacrei-mari, tatei-mari;b. maică-mii, bunică-mii, lui tata-mare, relei-voinţe, nurorii, frumuseţii;c. tinereţei, încălţăminţii, norei, soacră.mi, feşei.

28. Construcţiile: 1 Muzeul de Istorie al Bucureştiului; 2 programele de dezvoltare ale Sibiului; 3 ghişeul de predare ale pensiilor; 4 modul de prezentere al candidatului; 5. în faţa generaţiilor ulterioare şi a istoriei; sunt:a. 1,2,3,4 greşite şi 5 corecte;b. 1,3,4 greşite şi 2,5 corecte;c. toate greşite.

29. Se dau construcţiile: 1 A avut loc o comemorare în amintirea scriitorului Dimitrie Bolintineanu. 2 Comemorarea memoriei lui Dimitrie Bolintineanu a avut loc la Bolintin-Deal, satul natal al scriitorului. 3. Împreună cu un grup de golegi am participat al comemorareade dicată scriitorului Dimitrie Bolintineanu. Acestea sunt:

a. corecte toate; b. greşite toate; c. 1,2 greşite şi 3 corect.

30. Se dau construcţiile:

48

1 În ciuda efortului asidu, viaţa lui a fost un eşec continu. 2 Dacă se simte un învins în proprii ochii, cum să suporte ochii asprii şi dojenitori ai mamei lui? 3 Zbuciumul fetei acesteia deznădăjduite m-a emoţionat profund. Acestea sunt:

a. 1,3 corecte şi 2 greşită;b. 1,2 greşite şi 3 corectă;c. toate greşite.

TESTUL 12

1. Sunt despărţite corect în silabe cuvintele:

a. ha-cker, he-li-os-cop, sub-li-ni-a, de-linc-vent, ga-lan-ton;b. hac-ker, he-li-o-scop, su-bli-ni-a, de-linc-vent, ga-lant-on;c. ha-cker, he-li-o-scop, sub-li-ni-a, de-linc-vent, ga-lan-ton.

2. Se dau formele de plural (masculin şi feminin): ortodocşi-ortodoxe; prolicşi-prolixe; convecşi-convexe, conecşi-conrxe; trezi-treze; basci-basce; ele sunt:a. corecte toate perechile;b. corecte perechile 1,2,3,4; greşite 5, 6;c. corecte perechile 1,2,3,4,6; greşită perechea 5.

3. Sunt formate din două silabe toate cunintele din seria:

a. neutru, gaică, gaiţă, coafa, unguent;b. ocean, coafa, amail, viking, troiţă;c. neutru, gaică, coafa, viking, troiţă.

4. Majuscula este corect folosită la toate cuvintele din seria:

a. Insula Sfânta Elena, intrarea Popa Nan, calea Floreasca, peninsula Florida, Vârful Ciucaş;b. Cancelaria primului-ministru, Facultatea de litere, parlamentul României, Sfântul scaun, duminica Tomei;c. Cancelaria Primului-Ministru, insula Sfânta Elena, Parlammmentul României, Sfântul Scaun.

5.. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a. pietrificaţie, şotron, acţibild, farine, a pelegrina;b. petrificaţie, şotron, farin, abţibild, a peregrina;c, pietrificaţir, ţodron, farine, apţipild, a peregrina.

49

6. Numele proprii sunt scrise corect în seria:

a. Peteofi, Beigin, Marakesh, Okinava, Côte d’ Ivoire;b. Petöfi; Beijing, Marrakesh, Okinawa, Côte d’ Ivoire;c. Petöfi, Beijing, Marrachech, Okinawa, Côte D’ Ivoire.

7. Recunoaşte varianta scrisă corect:

a. ad Kalendas graecas;b. ad calendas grecas;c. ad calendas graecas.

8. Sunt corecte toate formele de plural din seria:

a. seminare, glaspapire, glasvande, glaucomuri, onomatopee;b. seminare, glaspapiruri, glasvanduri, glaucoame, onomatopee;c. seminarii, glaspapiruri, glasvanduri, glaucomuri, onomatopei.

9. Toate neologismele sunt scrise corect în seria:

a. globe-trotter, lied, stewardesă, self-service, tutti-frutti, quiproquo, franch-cancan;b. charter, chewing-gum, hobby, pley-bak, flash, french-can-can, dizeuză.;c. flash, lied, tuti-fruti, french-cancan, stewardesă, cozeur, en coeur.

10. Precizează seria în care toare cuvintele respectă normele limbii literare:

a. burlescă, eu enumer, omologă, snoabă, psiholoagă;b. grotească, eu enumăr, omoloagă, snobă, psihologă;c. burlescă. eu enumăr, omologă, snoabă, psihologă.

11. Sunt compuse toate cuvintele din seria:

a. răuvoitor, răutate, rău-platnic, câine-lup, cal-putere;b. Poarta Albă, ca-la-Breaza, sud-european, pursânge, zigzag;c. dumneata, nicio, nici, deşi, decât.

12. Sunt formate numai prin abreviere toate cuvintele din seria:

a. devreme, de vreme rea, vorbă-lungă, I T.N.,.CENTROFARM; b. HCM, ONT, UFO, semeteul, gât-legău;c. PRONOSPORT, TAROM, ASIROM, ACIN, UNICEF.

13. Care dintre sinonimele cuvântului accidental nu este neologism:a. întâmplător;b. fortuit;c. incidental;

50

d. arbitrar.

14. Conţine numai neologisme seria:a. citeţ, lizibil, gândirism, vedere, viziune;b. plângere, doleanţă, dorinţă, favorabil, gingaş;c. anost, gândirism, lizibil, favorabil, poporanism.

15. Cuvintele godin-godin, sunt:

a. omonime; b. omofone; c. omografe.

16. Sinonimele cuvintelor gaj, nărav, fortuit, cimitir, nefast, sunt:

a. zălog, patimă, forţat, cavou, fără fast;b. amanet, viciu, întâmplător, necropolă, fatal;c. obicei, tumul, accidental, paj, extravagant.

17. Găseşte sinonimele cuvintelor movilă, ocult, obor, ofrandă, oneros:

a. tumul, tainic, piaţă, jertfă, dezavantajos;b. grămadă, misterios, impozit, necinstit, omagiu;c. cimitir, necunoscut, târg, dar, necinstit.

18. Sinonimele cuvintelor olograf, a ofensa, a oficializa, opac, a oripila sunt:

a. transcris, a jigni, a legaliza, obtuz, a orbi;b. autograf, a insulta, a instituţionaliza, limitat, a îngrozi;c. transcris, a jigni, a legaliza, mat, a oribila.

19. Sensurile cuvintelor cursă, candid, cant, fericire, carenţă, sunt următoarele:

a. tren, pur, cântec, lacună, bucurie;b. capcană, curat, margine, mulţumire, imperfecţiune;c. capcană, nevinovatm muchie, beatitudine, defect.

20. Alege seria în care apar numai adjective fără grade de comparaţie:

a. mare, măreţ, perfect, imens, anterior;b. strămoşesc, uriaş, îngrozitor, maxim, minor;c. minor, îngrozitor, puternic, arhiplin, posterior.

21. Specifică enunţul corect:

a. Graţie muncii şi a pregătirii suplimentare, a obţinut o medie foarte bună la admitere.b. I-am oferit sprijin unei colege ale mele.c. I-am oferit sprijin acestei colege a mele.

51

22. Formele de imperativ/afirmativ ale verbelor a zice, a face, a duce a trece a tăcea, sunt corecte în seria:

a. zi, fă, du, treci, taci;b. zii, fă, du, trece-l, taci;c. zii, face, duce, trece-l, face-l.

23. Este corect enunţul din seria:

a. A mai revăzut textul încă odată.b. A prezentat pe scurt rezumatul ştirii.c. În timpul discuţiei, din când în când divaga de la subiect.

24. Precizează enunţul corect:

a. V-am prezentat clasa al cărui elev problemă a fost trimis la psiholog.b. Aceasta este clasa al cărei elev problemă a fost trimis la psiholog.c. Aceasta este clasa a cărui elev problemă a fost trimis la psiholog.

25. Selectează enunţul în care nu există nicio greşeală:

a. Uneori părinţii vin fortuit la şcoală, fiindcă au fost chemaţi de diriginte.b. Lucrările elevilor cei mai buni vor fii publicate în volum.c. Tezele studenţilor acestora au fost apreciate cu note maxime.

26. În textul: „ Cărţile noi apărute depăşesc cu douăzeci de procente la sută preţul celor vechi şi observăm destui de mulţi tineri care preferă mai bine clubul în locul lecturii şi culturii, ăn general.” , există:

a. nicio greşeală:b. 2 greşeli:c. 4 greşeli.27. Sunt corecte formele de G-D din seria:

a. bunei-voinţe, reacredinţei, botgrosului, valvârtejului, liber-cugetătorilor, body-ului;b. bunăvoiei, relei-credinţe, body-ului, bunicii, bunului-simţ, site-urilor;c. liberi-cugetătorilor, bodyului, bunicăi, bunichii, bun-simţului, service-ului.

28. Construcţiile: 1 Din cauza miopiei, Andrei a fost aşezat în banca întâia. 2 Caietele a multor copii sunt pline de greşeli. 3 Fetei însăşi i s-a făcut o ofertă excepţională de lucru în străinătate.; sunt:

a. greşite toate;b. corecte toate;c. 1 corectă; 2,3 greşite.

52

29. Se dau construcţiile: 1 aniversarea a douăteci de ani de carieră; 2 a douăzecea aniversare; 3 aniversează împlinirea a douăzeci de ani de carieră; Sunt corecte:

a. 1 şi 3;b. 1şi 2;c. 2.

30. Între sintagmele: 1 să aibe motive; 2 zâmbet glaciar; 3 paleativ universal, 4 pact tripartid; sunt corecte:

a. prima corectă şi restul greşite;b. greşite toate;c. 1, 2, 3 greşite şi 4 corectă.

TESTIL 13

1. Absolvenţi Facultăţii de drept au hotătât să se întâlnească la Casa presei libere pentru a discuta cu ziariştii ăn vederea colaborării la proiectul Roşia montana. În textul de mai sus există :a. 3 greşeli de scriere;b. 2 greşeli de scriere;c. nicio greşeală.

2. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong:

a. coafor, deasă, noian, coagulat, ploios;b. iarbă, i-a; doare, deleagă, roi;c. articulaţie, obicei, i-o, mausoleu, ploi.

3. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect folosite:

a. I-am spus că ori pleacă la munte, ori se duce în străinătate, dar să aibă puţină răbdare, fiindcă nu ne-au intrat banii în cont.b. I-am spus că ori pleacă la munte ori pleacă la mare, dar să aibă puţină răbdare fiindcă nu ne-au intrat banii în cont.c. I-am spus că, ori pleacă la munte, ori pleacă la mare, dar să aibă puţină răbdare, fiindcă nu ne-au intrat banii în cont.

4. Identifică seria cre conţine doar cuvinte corecte:

a. apopeie, azaleie, femeie, tuleie, onomatopeie;b. epopee, azalee, femeie, tuleie, onomatopee;c. epopee, azaleie, femeie, tulee, onomatopee.

53

5. Alege seria în care toate cuvintele sunt sinonime:

a. a potoli, a calma, a linişti, a domoli, a diminua, a simplifica;b. sagace, ager, perspicace, isteţ, sârguincios, intrligent;c. somptuos, luxos, bogat, măreţ, fastuos, luxuriant.

6. Precitează seria în care substantivele perechi au forma de plural corectî:

a. hidrant-hidrante, site-site-uri, lobby-lobbyuri, lombard-lombarde, cvintiplu-cvintupli;b. hidrant-hidranţi, site- site-uri, lobby- lobby-uri, lombard-lombarduri, cvintuplu-cvintupli;c. hidrant-hidranţi, site-siteuri, lobby-lobbiuri, lombard-lombarde, cvintiplu-cvintuple.

7. „ Uită-te cu atenţie la soarele acesta minunat ce abia si-revărsat aurul razelor asupra pămîntului.” În frază eyistă:

a. 3 pronume;b. 4 pronume;c. 2 pronume.

8. În enunţul: „Mă temeam a telefona, fiind convins că voi pierde speranţa de a o recuceri sunând-o prea devreme, aşa că, mi-am zis, mai am de aşteptat un timp pentru a-şi mai potoli furia.” , verbele subliniate sunt în ordine:

a. inf., c.ind.; inf., atr,vb.; supin c.dir.; inf. c.circ.de scop;b. inf., c.dir., inf., c.dir.; supin c.dir.; inf., c.circ.de scop;c. inf., c.dir.; inf., atr.vb.; supin c.dir.; inf., atr.vb..

9. Cuvântul subliniat în enunţurile: Cartea este a lui Carmen. I-am dat dreptate lui Carmen, este:

a. pron.pers.G, atr.pron.genit.;b. pron.pos.G, atr.pron.;c. art.hot.proclitic, G, D, fără f.sint..

10. Identifică forma corectă a verbelor la ind.prez., pers.aIIIa sg.:

a. creează, rânduie, cotrobăie, absolveşte, crănţăne;b. rânduieşte, creează, cotrobăieşte, absolvă, crănţăneşte;c. creiază, rânduie, cotrobăie, absolvă, crănţăneşte.

11. Recunoaşte varianta în care toate formele inverse de cond.opt. sunt scrise corect:

a. închina-re-aş, vedea-l-ar, dar-ar, file-ar, duce-i-sar;b. Închinare-aş, duce-l-ar, veni-i-ar, fire-ar,duce-i-s-ar;

54

c. scrie-l-ar, venii-ar, dice-i-sar, luaşi-ar, file-ar.

12. Cuvintele marcate în enunşul: Ajunge la Bucureşti în două ore, dar nu ştie dacă îl va putea întâlni la ora două. , sunt:

a. numer.card.val.adj., Ac. atr.adj.; în ambele situaţii.;b. numer.card.val.subst.Ac., c.circ. de timp;c. numer.card.val.adj.Ac., atr.adj.; numer.card.val.subst.N, atr.subst.apoz..

13. Mersul cu trenul este mai rapid decât cel cu trăsura. Cuvintele subliniate sunt analizate corect în seria:

a. subst.Ac., atr.subst.prep; pron.dem.Ac., c.circ.de mod; subst.Ac.atr.subst.prep.;b. subst.Ac., atr.subst.prep.; art.dem.; subst.Ac.,atr.subst.prep.; c. subst.Ac., atr.subst.prep.; pron.dem.Ac., c.circ. de mod; subst.Ac., c.circ.de mod;

14. Identifică seria în care toate cuvintele sunt scrise corect:

a. inpune, desgoli, deslipi, desgropa, arhietip;b. impune, dezgoli, dezlipi, deszăpezi, arhetip;c. impune, dezgoli, dezlipi, dezăpezi, desgropa.

15. În fraza: „Cu totii ne gândim la anii de liceu, la concedii minunate în care să nu avem nevoie de medicamenteşi de farmacii şi la o viaţă de vis pe care ne-am dori-o.”există următoarele cuvinte articulate:

a. anii, concedii, farmacii;b. toţii, anii, farmacii;c. toţii, anii, o viaţă.

16. În fraza: „Vreme trece, vreme vine; / Toate-s vechi şi nouă toate; / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate; / Nu spera şi nu ai teamă, / Ce e val ca valul trece; / De te-ndeamnă de te cheamă, / Tu rămâi la toate rece” (M. Eminescu), există:a. 9 PV şi 5 PN; b. 8 PV şi 7 PN;c. 8 PV şi 6 PN.

17. Nu se desparte în niciun caz prin virgulă:

a. subiectul de predicat;b. atributul adjectival de substantivul regent;c. complementil de verb.

18. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:

55

a. radar, abulie, asfixie, corector, ferigă;b. radar, abulie, asfixie, corector, ferigă; c. radar, abulie, asfixie, corector, ferigă.

19. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele din seria:

a. reporter, hieroglifă, pauce, masă, deget;b. vacă, pat, popăspre, cinci;c. arhipelag, abulie, neant, spre.

20. Sunt adverbe formate prin derivare toate cuvintele din seria:

a. astfel, niciodată, bineînţeles, deloc, defel;b. haiducesc, câinos, prosteşte, copilăresc, este;c. haiduceşte, omeneşte, tâtâş, copilăreşte, realmente.

21. În fraza: „Ca să spui elevului tău că este liber să facă ce vrea în viaţă este ca şi când l-ai asigura că nu se poate să fie contrazis vreodată” ,există următoarele propoziţii:

a. SB, CD, CI, PP, PR, CI, SB.b. CS, CD, CI, PP, PR, CD, SB;c. CS, CD, CS, PP, CM, CI, SB.

22. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:

a. acvila, adică, anatema, anost, antum;b. acvila, adică, anatema, anost, antum;c. acvila, adică, anatema, anost, antum.

23. În textul: „În pacea iernii, codrul minunat dormita.După o tăcere lungă ascultam duruitul scurt de darabană al ciocănitorii celei mari.” , există:a. 4 articole;b. 6 articole;c. 8 articole.

24. În enunţul: „Mergeam pe drumul lung, mărginit de plopii foşnitori şi gândeam că ţinuturi ca ale noastre rar vezi pe pământ.”, cuvintele subliniate sunt:

a. subst.Ac., c.dir.; pron.pos.Ac., atr.pron.prep.;b. subst.Ac., c.Ag.; pron.pos.Ac.,atr.pron.prep.;c. subst.Ac., c.ind;pron.pos.Ac., c.circ.de mod.

25. În fraza: „Am fost pe la tine, şi nu te-am găsit acasă”, propoziţiile se află în raport de:

56

a. coordonare adversativă;b. coordonare prin juxtapunere;c. coordonare copulativă.

26. În textul de mai jos: „Sus în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se-ntindea de jur împrejur cu streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al răposatului, toate căpeteniile ţării.” (C. Negruzzi), apar:

a. 5 atribute adjectivale;b. 7 atribute adjectivale:c. 9 atribute adjectivale.

27. În fraza: „Că la bacalaureat au existat tentative de fraudă, o dovedeşte procentul mare de promovare din unele judeţe, cunoscute altfel anterior”., propoziţia subordonată este:

a. SB; b. CD; c. CZ.

28. În fraza: „Aşa e lunea asta şi de-ai face ce-ai face, rămîne cum este ea; nu poţi s-o întorci cu degetul, măcar să te pui în ruptul capului.” (I, Creangă), există în ordine:

a. PP, CV, CDŢ, PP, PR, CZ, CD, CV;b. PP, CV, CV, PP, CM, PP, CD, CV;c. PP, CV, CV, PP, PR, PP, CD, CV.

29. În fraza: „De fapt, ar fi trebuit ca în toamnă, cum era un an bun, să se însoare şi el ca orice flăcău şi să intre în rândul lumii, dar pesemne că nu găsea fata care să-i convie lui, adică una care să aibă pămănt mult şi de aceea era posomorăt” (M.Preda), există:

a. 2 SB; b. 3 SB; c. 4 SB.

30. Prin contragerea propoziţiei subliniate, se obţine:

a. complement circumstanţial de cauză;b. complement circumstanţial de timp;c. atribut.

TESTUL 14

1. Sensul cuvântului duumvir este:

57

a. magistrat; b. bărbat; c. dumnezeire.

2. Sinolog are sensul:

a. specialist în domeniul psihic;b. spacialist în domeniul limbii şi literaturii chineze;c. medic psihiatru.

3. Între cuvintele date: smarand smarald, smunceală, smuceală, sobol sobor, sofragiu sufragiu, degresiune digresiune, delegaţie deligaţie, soliflicţiune soliflucţiune; sunt paronime:

a. toate;b. 3 perechi;c. 5 perechi.

4. Marchează seria de cuvinte care au perechi omonime:

a. sinus, lampă, ac, smead, smirnă;b. sinus, ac, smead, sobă, pix;c. sinus, smead, smirnă, sobă, soft.

5. Antonimele cuvintelor: bastard, letal, letargic, litotă, locvace, sunt corecte în seria:

a. legal, ilegal, pătimaş, hiperbolă. Mut;b. legitim, ilicit, pasoonal, hiperbolă, tăcut;c. legal, nelegal, inept, literatură, morocănos.

6. Nu există nicio structură cacofonică în enunţul:

a. S-a folosit de destiu bani pentru a petrece un concediu reuşit.b. Sportivii români au câştigat prima manşă, iar acum se pregătesc pentru cea de-a doua.c. Pentru că eleva Corina nu a învăţat suficient,a pierdut locurile subvenţionate de buget.

7. Cuvântul soliloc nu înseamnă:

a. monolog;b. sinecdocă;c. operă scrisă sub forma unui monolog.

8. Sunt formate prin compunere cu cratimă toate adverbele din seria:

a. după-masă, astă-vară, dis-de-dimineaţă, mâine-seară, ieri-dimineaţă;b. pierde-vară, literar-artistic, socio-cultural, după-amiază;c. după-masă, tam-nisam, calea-valea, talmeş-balmeş, într-una.

58

9. Sunt derivate cu sufixe de agent, toate cuvintele în seria:

a. lăptar, dentar, gumar, glaciar, cămătar;b. maşinist, fochist, fotbalist, oinist, familist;c. curăţător, curăţătoare, ascuţitoare, mestecău, piperniţă.

10. E are patru valori diferite în seria:

a. epocă, teamă, cer, temere, iederă;b. epocă, ea, teamă, ceartă, temere;c. ceai, gheară, gene, erată, eufemism.

11. Se dau cuvintele: 1 exemplu, 2 axioma, 3 exasperant, 4 Alexandru, 5 expat, 6 exegeză, 7 extaziat, 8 excavator, 9 excogitaţie, 10 exclama, 11 exantematic, 12 examina. X se citeşte gz în:

a. 6 cuvinte;b. 4 cuvinte;c. 8 cuvinte.

12. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:

a. ex catedra, exit-pol, ex libris;b. ex cathedra, exit poll, ex libris;.c. ex cathedra, exit-poll, ex-ministru.

13. Recunoaşte seria în care apare un acord prin influenşă:

a. Frecvenţa cariilor dentare sunt provocate de abuzul de dulciuri.b. O mulţime de copii au ieşit gălăgioşi din curtea şcolii.c. Eu, tu şi mama tamergem la plimbare.

14. Recunoaşte greşeala de acord:

a. Jumătate dintre ei au plecat de la oră.b. Trei sute de milioane este o sumă importantă pentru oricine.c. Părul ei sunt văluri creţe.

15. Identifică enunţul în care apare un subiect nedeterminat:

a. Ai plecat fără să priveşti înapoi.b. Mă încântă că ai lucrat atât de bine.c. Unde dai şi unde crapă.

16. Cauzala nu se desparte prin virgulă de regentă când:

a. stă în faţa regentei;

59

b. este intercalată;c. exprimă singura cauză a acţiunii verbului din regentă.

17.În sintagmele: 1 mi-e sete, 2 mi-e cald, 3 mi-e dor, 4 mi-e lehamite, 5 mi-e frig; există:

a. 2,5 PN(vb,cop.+NP); 1,3,4 PV+sub.;b. 1,2,3,4,5 PV+sub.;c. 2,5 PN(vb.cop.+NP), 1,3,4 PV+c.dir..

18. „Deasupra-mi teiul sfânt să-şi scuture creanga”(M. Eminescu); Deasupra mea se oglindea un cer albastru, fără pată.Deasupra apartamentului meu avea loc o petrecere. Cuvintele subliniate se analizeată corect în seria:

a. pron.pers.D, c.circ.de.loc; adj.pron.pos.Ac.,c.circ.de loc; adj.pron.pos.G,atr.adj.;b. pron.refl.D,atr.pron.; adj.pron.pos.G, atradj.; pron.pos.G, atr.pron.cenit.;c. pron.pers.D, c.ind.; adj.pron.pos.Ac., atr.adj.; adj.pron.pos.D, atr.adj..

19. Există numai prepoziţii care cer cazul D, în seria:

a. asupra, conform, contrar, contra, aidoma;b. conform, contra, potrivit, asemenea, aidoma;c. conform, contrar, asemenea, graţie, mulţumită.

20. Enunţul: „Pe umerii stâncii celei mai înaltese vede imensul senin al cerului albastru, măreţul vestitor al zilei de vară.” Conţine:

a. 9 articole;b. 7 articole;c. 6 articole.

21. Cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos: „La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns / Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?” „ Ieşirea lui înainte-mi m-a bucurat nespus.”, au funcţia sintactică de:

a. c.circ.de loc; c.circ.de loc;b. c.circ.de loc; atr.pron.prep.;c. c.circ.de loc+c.ind.; c.circ.de timp+ c.ind..

22.În fraza: „Una e să mori la datorie şi alta e să mori în şanţ, lovit de o maşină.”, cuvintele subliniate au următoarele valori:

a. numer.N, sub.; pron.nehot.N, sub.;b. pron.nehot.N, sub.; pron.nehot.N, sub.;c. pron.nehot.N, NP; pron.nehot.N,NP.

60

23. Se dă fraza: „Ca scrii ce scrii nu mă interesează deloc, dar că scrii atât de prost, de asta char că îmi pare rău.” Propoziţiile sunt următoarele (numerotarea se face în ordinea predicatelor):

a. SB, CD, PP, CI, PP;b. SB, CD, PP, PP, CZ;c. SB, CD, PP, Aapoz., PP.

24. În versurile: „Aşa cântă de cu jele / Cât şi altele-n vâlcele / Prind a vărsa lăcrimele.” , propoziţia subordonată este:

a. circumstanţială de mod;b. circumstanţială concesivă;c. circumstanţială consecutivă.

25. În fraza: „Când e să-i meargă omului rău, orice-ar atinge, se sparge.” există în ordine:

a. CDŢ, PR, SB, PP;b. CDŢ; SB, CV, PP;c. CDŢ, SB, SB, PP.

26. În textul: „Nu-mi vine să cred c-a fost cu putinţă să se întâmple ce s-a intâmplat în ziua când a fost cutremur de pământ.” Există propoziţiile:

a. PP, SB, CD, CD, SB, AT;b. PP, SB, CD, SB, SB, AT;c. PP, SB, CD, SB, SB, CT.

27. În fraza: „Mi-a rămas să corectez textul, dar trebuind să primesc nişte oaspeţi, am fost nevoit să las totul pentru a doua zi.” Apar propoziţiile:

a. PP, SB, SB, PP, SB;b. PP, PR, PP, SB, CD;c. PP, SB, SB, PP, CI.

28. În fraza: „Vecina mea de vis-a-vis stă toată ziua la fereastrăşi îşi admiră vignietele, întru-cât nu are grija zilei de mâine, că are o rentă viajeră pe viaţă.”există greşeli, indiferent de felul lor:

a. 6 greşeli; b. 5 greşeli; c. 4 greşeli.

61

29. În enunţul: Uniunea artiştilor plastici a organuzat o expozişie la sala Polivalentă deşi conducerii acesteia nu-i priia s-o ia pe lângă Arcul-de-truumf unde circulaţia este ingrozitor de greoaie în continuu,” există:

a. 5 greşeli; b. 7 greşeli; c. 8 greşeli.

30. Alege enunţul corect construit:

a. Nu fii trist numai pentru acest motiv.b. Nu poţi să sti cum va reacţiona devreme ce este atât de iraşcibil.c. Nu poţi şti cum va reacţiona, întrucât este atât de irascibil.

TESTUL 15

1. Sunt dublete lexicale diferenţiate semantic toate cuvintele din seria:

a. neutru-neutru, haltere-haltere, godin-godin;b. afin-afin, corector-corector, tipic-tipic;c. vermut-vermut, director-director, pojghiţă-pojghiţă;d. jilav-jilav, mozaic-nozaic, companie-companie.

2. Precizează numărul diftongilor din versurile: „Văzduhu-n zdrenţe-atârnă pe câmpie, Se-ncruntă-n zări sprânceanaunui dâmb. Pe-aicea vântul suflă veşnicie...” (Al. Philippide)

a. 2 diftongi; b. 3 diftongi; c. 4 diftongi; d. 5 diftongi.

3. Se scriu obligatoriu cu iniţială majusculă:

a. substantivele care denumesc forme de relief;b. substantivele care denumesc punctele cardinale;c. numele instituţiilor de stat;d. primul cuvânt al fiecărui vers din poezia modernă.

4. Indică numărul neologismelor de mai jos care apar exclusiv în forme acceptate de lucrările normative în vigoare: aftershave, à giorno, airbag, Erbas, à la greque, à la longue, alla breve, gril, play-back, spici:

a. 4; b. 5; c. 6; d. 7.

5. Sunt despărţite corect ân silabe:

a. los-tri-ţă, peh-li-van, a-u-tum-na-lă, su-bor-do-na;b. de-linc-vent, au-tum-nal. trif-tong, tran-smi-te;

62

c. pos-tu-ni-ver-si-tar, ha-cker, fi-i-ce-le, ling-vist;d. post-u-ni-ver-si-tar, hac-ker, au-tum-na-lă, tri-ftong.

6. Sunt admise conform normelor limbii române literare următoarele cuvinte:

a. en gros, lieder, site, copyright;b. erbeg, spray, föhn, angro;c. foehn, destop, airbeg, hardware;d. föhn, ofsaid, airbag, scotch.

7. Cuvântul palustru înseamnă:

a. lac pentru mobilă;b. de baltă;c. mlaştină;d. lustruială.

8. Sinonimul adjectivului lapidar:

a. lapidat; b. concis, laconic; c. ucis cu pietre; d. latent.

9. Rădăcina cuvintelor negreală, înnegrire, negricios, este:

a. -negri-; b. negru; c. -negr-; d. negrea-.

10. Sensul cuvântului ineluctabil este:

a. inevitabil: b. indescifrabil; c. invincibil; d. irealizabil

11. Sunt acceptate de normele limbii literare formele: 1 aducţiune, 2 ablaţiune, 3 dicţiune, 4 reconversiune, 5 ocluziune, 6 extensiune:

a. 1,3,5; b. 1,2,5,6; c. 1,2,4,5,6; d. 3.

12. Precizează câte dintre substantivele de mai jos sunt articulate: copii, poezii, miniştrii, cazma, geamgii, tuslama, file, macara, geamgii, iaurgii.a. toate; b. niciunul; c. 3; d.1.13. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria:

a. înviora, neortodox, strămoşesc. Escaladat;b. dezgropa, nedorit, necredinţă, ămbrobodit;c. dezechipa, nevăzător, împodobit, nevalidat;d. inota, despachetat, rechemat, constructor.

14. Cuvântul ce din enunţul : „Ce urât s-a purtat cu mine, nici acum nu pot uita!?” este:

63

a. pronume relativ;b. adverb relativ;c, pronume interogativ;d. conjuncţie.

15. Forma actuală de acord a pronumelui relativ în cazul G, din fraza: „Admiram de pe colţul meu de stâncă oceanul a cîrui valuti înspumate aduceau în sufletu-mi frânturi de ceva deja trăit şi simţit.”, este:a. a căror; b. ale cărui; c. ai căror; d. a cărui.

16. Cuvântul subliniat în fraza: „Cum ea pe coate-şi răzima / Visând ale ei tâmple / De dorul lui şi inima / Şi sufletul se umple.” (M. Eminescu) are funcţia sintactică de:

a. c.circ.de timp; b. c.circ.de cauză; c. c.circ.de mod; d. fără f.sint.

17. Numeralul din enunţul: „Domnişoara Porţia Popescu era o femeie ca de patruzeci de anişori” are funcţia sintactică de:

a. atribut substantival prepoziţional;b. atribut adjectival;c. complement circumstanţil de mod;d. nume predicativ.

18. Verbul a fi din enunţul: „Tuturor ne este scris a ne urma destinul şi de aceea nu este scuzat să ne eschivăm ori să încercăm să-l păcălim.” este:a. copulativ;b. predicativc. impersonal;d. auxiliar;

19. În fraza: „Nimeni nu-şi aducea aminte să-l fi văzut vreodată pe Ion singur; dacă l-ar fi zărit cineva o singură dată fără iubita lui mândră cum erau zânele de demult, poate că s-ar fi mirat , gândindu-se că fata l-a părăsit.” există:

a. 2 prop.necircumstanţiale şi 3 prop.circumstanţiale;b. 3 prop.necircumstanţiale şi 2 circumstanţiale;c. 1 prop. circumstanţială şi 2 necircumstanţiale;d. 5 prop. circumstanţiale.

20. Indică felul primei propoziţii din fraza: „Pe cine să se bazeze el acum când vedea că toţi cei dragi l-au părăsit, ajungând să trăiască pe drumuri?”

64

a. completivă directă;b. completivă indirectă;c. circumstanţială de loc;d. principală.

21. În fraza: „Speranţele lui reprezintă o absurditate care converge spre ideile pe care le-am întâlnit la un scriitoraş convins până la obsesie că este o datorie a fiecăruia să ajungă să se realizeze profesional în ţara lui.”, propoziţiile sunt:

a. 2 AT, 1 CD, 1 SB, 1 PR;b. 2 AT, 1 CD, 1 SB, CD;c. 3 AT, 1 CI, 1 PR.d. 2 AT, 2 CI, 1 PR.

22. Precizeată felul ultimei subordonate din fraza: „Mi-ar plăcea să ne hotărâm de pe acum ce vom face în viaţă, astfel încât să se poată cunoaşte precis cine câte va putea realiza.”

a. atributivă;b. completivă directă;c. subiectivă;d. completivă indirectă.

23. Prin contragerea primelor două propozăţii din fraza: „Dacă lucrează cu seriozitate în perioada ce a mai rămas până la examen înseamnă că va putea lua notă de trecere.” devin:

a. complement direct, complement circumstanţial de timp;b. subiect, atribut;c. subiect, complement circumstanţial de timp;d. nume predicativ, atribut.

24. În fraza; „Tu ai gonot-o, răspunse Niculae, fiindcă una e să spui nişte vorbe care poate să nu-ţi placă, şi alta e să te prefaci bolnav zile în şir ca să poţi pe urmă să pui mâna pe par şi să te iai după ea s-o goneşti.” (M. Preda) există următoarele propoziţii:

a. 1 PP, 2 CZ, 2 SB, 1 AT, 3 CS;b. 1 PP, 1 PPInc., 2 CZ, 2 SB, 1 CD, 3 CS, 1 AT;c. 1PP, 1 PPInc., 2CZ, 3 SB, 2 CNS, 1 CS;d. 1 PP, 1 PPInc., 2 CZ, 2 SB, 1 CD, 2 CNS, 1 CS.

25. În enumţul: „E o mare plăcere pentru mine să plec în vacanţă primăvara, când temperatura este mai dulce.”, substantivul o plăcere are f.sint. de:

65

a. subiect;b. atribut substantival:c. complement direct;d. nume predicativ.

26. Precizează felul subiectelor din textul: ” Fătul meu, tu părinţi n-ai, carte multă nu ţi-e dat să înveţi cî eşti cam leneş.”

a.fătul, tu, carte;b. tu, carte şi subiecte neexprimate;c.exprimat”tu”, propoziţia SB „carte...să înveţi” şi două subiecte incluse;d. incluse şi subînţelese.

27. Complementul direct se poate exprima prin:

a. subst., pron.pos., numer.adverbial;b. subst.Ac., numer.cu val.subst., vb.la inf.;c. vb.la ger., subst.D, vb.la conj.;d. vb.la supin, adj., numer.multiplicativ.

28. Alege fraza în care propoziţia subordonată este introdusă printr-un element de relaţie care are funcţie sintactică:

a. A stat ce a stat şi dacă n-a venit musafirul aştaptat, a plecat în oraş.b. De vreme ce n-ai studiat suficient, de aceea nu ştii.c. Unde n-a asistat la discuţie, nu cunoaşte motivul supărării.d. S-a mirat ce urât scriu.

29. În textul:” Frumoasă fată, gingaşă, zglobie Cu blând parfum de tei este vacanţa. Aroma ei toropitoare pare-adusă Din vremuri de demult uitate Şi temelie trainică îi e copilăria.” , predicatele sunt:

a. frumoasă, este vacanţa, pare adusă, e copilăria;b. frumoasă, gingaşă, zglobie e, pare;c. fată este, pare adusă, temelie e;d. este vacanţa, pare adusă, temelie e.

30. În textul: „Comoară a mea de preţ, te-ai dus şi tu ca tot ce piere-n lumea asta, să nu te regăsesc decât în vis?” , subiectele sunt:

a. comoară, tu, subînţeles;b. tu, subînţeles, inclus;c. comoară, tot, inclus;d. tu, ce, inclus.

66

TESTUL 16

1. Alege numele personajului de basm scris corect:

a. Barbă-albastră;b. Muma Pădurii;c. Sfarmă –Piatră;d. Tic Pitic Inimă de Voinic.

2. Prima formă este corectă în:

a. dizertaţie-disertaţie;b. pirchiziţie-percheziţie;c. afridisiac-afrodiziac;d. gips-ghips.

3. În cuvintele: piu, meu, ienupăr, pui, semivocalele sunt următorele:

a. i, i, u, u;b. u, u, i, i;c. u, u, e, i;d. u, e, e, i.

4. Ădentifică enunţul în care există cel puţin o greşeală de scriere:

a. Adusu-mi-s-a această smicea din tara Soarelui Răsare.b. A plecat carevasăzică fără să spună.c. „Usca-s-ar izvoarele toate şi marea”d. „Iati calul, paşp...”

5. Au perechi omofone toate cuvintele din seria:

a. ţie, noi, companie, cecât;b. nicio, voi, ai, sar, sa;c. cineva, binemeritat, atotcunoscîtor, minibaschet;d. mia, ţie, oarecine, careva.6. Sunt scrise corect cu literă mare toate substantivele proprii din seria:

a. Cornul-caprei, Ursa Mare, Rătboiul de Independenţă, Anul Nou;b. Duminica-Tomei, Patruzeci de Sfinţi, Avocatul Poporului, Africa Centrală;c. Conferinţa naţională a PSD, Gramatica Limbii Române, aleea Nucşoara, insula Sfânta Elena;d. parcul Herăstrău, peninsula Florida, Polul Sud, Legiunea de Onoare.

7. Sinonimul cuvântului inextricabil este:

67

a. imbatabil;b. încâlcit, complicat;c. nevaloros;d. puternic.

8. Stabileşte care dintre următoarele cuvinte nu sunt derivate: 1 a dosi, 2 infam, 3 incât, 4 sărut, 5 concern, 6 a dăriu, 7 învăţ.

a. 1.4,6,7;b. 1,6,7;c. 2,5,6;d. 6,7.

9. Sensul cuvântului inexigibil este:

a. care nu poate fi ales;b. care nu poate sa ceară;c. care nu poate fi pretins;d. care nu poate fi exigent.

10. Stabileşte derivatele al căror cuvânt de bază este verbul a fi: 1 fibros, 2 înfiripat, 3 fioros, 4 fiinţă, 5 înfiinţare, 6 feronerie, 7 fibrilaţie.

a. 2,4,5;b. 1,2,4,5;c. 4,5;d. 3,4,5,7.

11. Cuvăntul delator este sinonim cu:

a. tâlhar;b. denunţător;c. pârât;d. infractor.

12. Nu este acceptată de normele limbii literare actuale, forma:

a. banalizare;b. infatigare;c. influenţare;d. indrăcire.

13. Există cel puţin două propoziţii în enunţul:

a. Nu i-a venit a crede când s-a văzut admis.b. „Uite ce mi-a făcut, chiorpecul dracului!”c. Avem sa sperăm până în ultima clipă.

68

d. Dacă ar fi învăţat mai mult poatr că n-ar fi avut atâtea emoţii acum.

14. Alege substantivele în cazul N din versurile: „Ieie-şi încotro le place, zborurile / ca un stol neobosit de paseri, dorurile... / Cruţe-şi ceasurile cine-o vrea şi de primejdii scapă-le / Ale mele-s drumurile toate, munţii şi apele..” (Aron Cotruş)

a. zborurile, dorurile, drumurile, munţii;b. dorurile, drumurile, munţii;c. zborurile, dorurile, apele;d. drumurile, munţii, apele.

15. Stabileşte numărul cuvintelor în cazul V din enunţul: „Tu, frumoasă noapte şi dulcea mea speranţă, luminează-mi gândul spre mai bine.”

a. 1; b. 3; c. 4; d. 6.

16. Locuţiunile: cal de bătaie, bătaie de joc, dare în primire, luare de contact, statul de vorbă, luatul la fugă, sunt:

a. verbale;b. substantivale;c. adverbiale;d. adjectivale.

17. În enunţul: „Mi-au plăcut întotdeauna moralitatea lui şi sinceritatea ta.” , cuvintele subliniate sunt în cazurile:

a. D şi G;b. G şi G;c. G şi N;d. D şi N.

18. Alege varianta în care verbul a fi apare de două ori cu valoare de auxiliar:

a. Este inacceptabil să fi fost chemat la interviu tocmai când ai fi avut mai multă nevoie de o slujbă, şi tu să nu te duci.b. Era să fii lovit de o maşină pe trecerea de pietoni.c. E posibil să te duci acolo, dacă spui că eşti aşteptat de bunici.d. Voi fi la mare peste două săptămâni. Sunt sigură că voi fi încântată de tot ce voi vedea acolo.

19. În fraza: „Tu plângi şi nu e cine să te-aline / şi chinul să-ţi transforme-n bucurie.”există:

a. 2 subordonate predicative;

69

b. 2 subordonate subiective;c. 1 sibordonată subiectivă;d. 1 subordonată predicativă.

20. Precizează felul propoziţiilor subliniate: 1. Neaducându-şi aminte unde se află prăvălia, s-a gândit la turla înaltă a bisericii. 2. S-a reîntors la locurile unde a copilărit. 3. Unde fugim de-acasă când ne plictisim?

a. CD, AT, CL;b. CI, CL, CZ;c. CI, AT, PP;d. CI, AT, CL.

21. Stabileşte numărul propoziţiilor simple din fraza: „Omule, mă gândii eu, până se întorc ai tăi de la mare, trbuie să repari lucrurile, încât să pară că nu s-a întâmplat nimic în lipsa lor.”

a. 1; b. 2; c. 3; d. 4.

22. Indică felul subordonatelor circumstanţiale din fraza: „De-ai fi citit toată noaptea, şi tot nu se putea să parcurgi întreaga materie acum când mai erau două zile până la examen.”

a. CDŢ, CZ;b. CV, CT;c. CDŢ, AT;d. CNS, CT.

23. Precizează felul subordonatelor subliniate din fraza: „Din ceea ce ai lucrat rezultă că elevul care îşi vede de şcoală şi refuză ofertele tentante de chiul, este viitorul specialist curtat de marile firme.”

a. CL, CD;b. CL, PR;c. CI, CI;d. CI, SB.

24. Stabileşte felul primei propoziţii din fraza: „ De luam un zece, sărbătoare mare; aveam cu ce mă mândri.”

a. CDŢ; b. CZ; c. SB; d. CV.

25. În enunţul: „ Îţi înfrângeai teama de necunoscut când erai singur?” , cuvântul îţi este:

a. pron.pers.D, atr.pron.;

70

b. pron.reflex.Dpos., atr.pron.;c. pron.pers., D, c.indir.;d. pron.reflex., D, c.indir..26. Precizează câte dintre cuvintele subliniate în textul dat sunt în cazul Ac.: „Îmi plăceau nespus cele două fete ale bătrânului şi admiram frumoasele lor costume populare, simţind în acelaşi timp bunătatea sufletului lor.”

a. toate;b. niciunul;c. două; d. trei.

27. „Tot mai citesc măiastra-ţi carte / Deşi o ştiu pe dinafară” (Al. Vlahuţă)Cuvântul subliniat se analizează astfel:

a. pron.reflex.Dpos., atr.pron.;b. pron.pers.D, c.ind.;c. pron.pers.Dpos., atr.pron.;d. pron.pos.Ac., atr.adj.

28. În enunţul: „S-a purtat bine cât timp a fost supravegheat.” , cuvântul CÂT are funcţia sintactică:

a. c.circ.de mod;b. atr.adj.;c. atr.adv.;d. atr.pron..

29. Cuvântul subliniat în textul: „Ascultam în tăcere foşnetul vântului., simţeam încă amintirea ei minunată jinduind să ajungă până la sufletul meu, care a lăsat-o să piară printre relicvele trecutului meu îndepărtat.”are funcţia sintactică:

a. atr.vb.;b. c.circ.de mod;c. c.circ.de timp;d. atr.adj.

30. „ E greu de ajuns notar în zilele noastre, când competiţia este atât de mare şi când sunt în joc atâţia bani.” Substantivul notar îndeplineşte funcţia sintactică de:

a. c.dir.; b. sub.; c. NP; d. c.circ.de timp.

TESTUL 17

1. Cuvântul ablaţiune nu are sensul:

71

a. abaţie;b. transportarea prin acţiunea vântului , a apelor sau a gheţarilor, a materialului rezultat în urma dezagregării solului sau a rocilor;c. ăndepărtarea chirurgicală a unui organ, al unui membru al corpului omenesc;d. fenomen fizic prin care un corp care străbate atmosfera, pierde din substanţă,devenind incandescent prin frecare cu aerul.

2. Au perechi omofone toate cuvintele din seria:

a. moi, noi, toc, afin;b. trafic, decât, cândva, toc;c. sau, sa, altfel, as;d. as, candid, afin, ţie.

3. Sunt dublete lexicale nediferenţiate semantic cuvintele din seria:

a. cobalt-cobalt, calcar-calcar, firav-firav, alo-alo;b. colaps-colaps, despot-despot, boston-boston, cerber-cerber;c. puber-puber, penurie-penurie, meşteriţă-meşteriţă, intim-intim;d. cobalt-cobalt, colaps-colaps, boston-boston, precaut-precaut.

4. Se scriu obligatoriu cu majusculă:

a. clişeele internaţionale;b. numele fiinţelor mitice multiple;c. substantivele comune la începutul propoziţiei;d. substantivele care denumesc obiectele de învăţămînt.

5. Precizează seria neologismelor scrise conform DOOM 2005 :

a. imbrolio, tim, walkie-talkie, pizzicato;b. imbroglio, team, charleston, cheri-brandy;c. feedback, five o’ clok, happy-end, shoking;d. quiproquo, passing-shot, business, badminton.

6. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele:a. a-bo-ri-gen, e-cze-mă, pan-e-u-ro-pean, trau-mă;b. ttro-tu-ar, om-u-ci-de-re, mau-so-leu;c. trau-mă, tro-tuar, pa-na-me-ri-can, mau-so-leu;d. su-biect, ec-ze-mă, ad-op-ta, ab-la-tiv.

7. Sunt scrise corect toate numele proprii din seria:

a. Kretzulescu, Lipatti, Philippide, Pippidi;b. Saligny, Toniţa, Tătărăscu, Pippidi;c. Tonitza, Millo, Eugeniu Sperantia, Cristian Tel;d. Christian Tell, Matei Millo, Eugen Speranţia, Constantin Lecca.

72

8. Adjectivul intrinsec înseamnă:

a. extraordinar, b. inevitabil;c. lăuntric, specific;d. inextricabil.

9. Sunt semne ortografice:

a. punctul de la sfârşitul propoziţiei su al frazei, semnul întrebării, cratima;b. cratima, apostroful, punctul din abreviere;c. două puncte, punctul şi virgula, apostroful;d. apostroful, punctele de suspensie, blancul.

10. La sfârşitul unei propoziţii interogative indirecte se pune:

a. două puncte;b. semnul întrebării;c. semnul exclamării;d. punct.

11. Apoziţia simplă se desparte prin virgulă de regent:

a. când regentul este un substantiv comun;b. când regentul este un adverb;c. când regentul este un substantiv propriu sau un pronume;d. nu se desparte.

12. Antonimul cuvântului infatigabil este:

a. zelos;b. perfect;c. extenuat;d. apatic.

13. Unitatea frazeologică in extremis nu are sensul:

a. silit de împrejurări;b. în ultimă instsnţă;c. pe patul de moarte;d. în extreme.

14. În textul: „Femeia aceea care surâdea la un anumit cuvânt al lui şi plângea la altul...se rupea de el şi trecea alături, în altă lume..” (M: Sebastian) , există:

73

a. 2 diftongi;b. 3 diftongi;c. 4 diftongi;d. 5 diftongi.

15. Cuvântul geamgiu conţine:

a. 1 diftong;b. 2 diftongi;c. 1 triftong;d. niciun diftong.

16. În enunţul: „Se gândea că o fi venit pentru a verifica dacă a fost primit sau nu ăn echipă”, verbele sunt în ordine:

a. ind.imperf., prezumtiv perf., inf.prez., indic.pc;b. imd.imp., ind.pc, inf.prez., ind.pc;c. ind.imp., cond.opt.perf., inf.prez., cond.opt.perf..;d. conj.prez., prezumtiv prez., inf.prez., cond.opt.perf.

17. În enunţul de mai sus, verbele au funcţia sintactică de:

a. PV, PV, c.circ.de cauză, PV;b. PV, PN, c.circ.de cauză; PN; c. PV, PV, c.circ.de scop, PV;d. PV, PN, c.circ.de scop:PN.

18. Sunt corecte formele verbale:

a. a tace, a apare, a crede, a veghea;b. a zace, a place, a duce, a creea;c. a apare, a crede, a spune, a vedea;d. a zăcea, a tăcea, a plăcea, a apărea.

19. În propoziţia „Într-o seară, o fetiţă aproape moartă de frică s-a ascuns într-o scară părăsită de bloc.”, cuvintele subliniate au funcţia sintactică:a. sub., c.ind., c.circ.de loc, atr.subst.prep.;b. sub., c.circ.de cauză, c.circ.de loc, atr,subst.prep;c. sub., c.ind., c.circ.de loc, c.ind.;d. c.dir., c.indir., c,circ.de loc., c.Ag..

20. În enunţul: ”Sosirea omului din Braşov părea a fi fost vestită de astre.”, cuvintele marcate sunt corect analizate în seria:

a. c.circ.de loc, NP, c.Ag.;

74

b. atr.subst.prep., c.dir., c.Ag.;c. atr.subst.prep., NP, c.Ag.;d. c.circ.de loc, NP, c.indir..

21. Identifică enunţul în care acordul este greşit:

a. Noi înţine am fost supuşi la grele încercări. b. Mie însumi mi s-a oferit o slujbă importantă. c. Fetei însăşi i-a dispărut geanta. d. I-am văzut pe ei înşişi surprinşi.

22. În propoziţia: „Au fost selectaţi câte doi elevi din fiecare clasă.”, câte doi are valoare de:

a. adv.+numer.card., f.sint.atr.adj.;b. numer.distriv.cu val.adj, f.sint.atr.adj.;c. numer.distrib.cu val.subst., f.sint.sub.;d. adj.pron.nehot.+ numer.card.cu val.subst., f.sint.atr.adj.

23. În enunţul: „Ea a ajuns cumnată surorii mele”, cuvintele subliniate au funcţia sintactică corectă în seria:

a. NP, c.ind., atr.adj.;b. c.dir., c.indir., atr.adj.;c. NP, atr.subst., atr.pron.;d. NP, atr.subst., atr.adj.

24. Verbele la gerunziu din versurile: ”De-atâtea nopţi aud plound Aud materia plângând” (G. Bacovia), au funcţia sintactică:

a. subiect, subiect;b. PV, PV;c. c.dir., c.dir.;d. c.dir., atr.vb.

25. Se dă fraza: „Ce-s unora lucruri a toate mai sus / Par altora lucruri deşarte. / Dar ştie acel ce compasul şi-a pus /Pe marginea lumii-ntre viaţă şi-apus / De-i alb ori e negru ce-mparte./ (G. Coşbuc) există:

a. SB, PP, PP, AT, CD, CD, SB;b. PR, PP, PP, AT, CD, CD, CD;c. SB, PP, PP; AT, CDŢ; CDŢ, SB;d. PR, PP, AT, AT, CDŢ, SB.

26. În fraza:

75

„E adevărat că drumurile sunt impracticabile, că lipsesc alimentele, că e greu să obţii victorii cu o mână de oameni în mare parte neinstruiţi pe care trebuie să-i porţi zi dr zi în marşuri forţate.” (.Neagoe) , există:

a. 2 propoziţii SB;b. 3 propoziţii SB; c. % propoziţii SB;d. 6 propoziţii SB.

27. În aceeaşi frază de mai sus predicatele sunt:

a. 4 PV şi 3 PN;b. 5 PV şi 2 PN;c. 7 PV;d. 3 PV şi 4 PN.

28. În fraza: „Învăţ toată ziua şi tot nu ştiu ce-ar trebui să ştiu pentru examen.”, prima propoziţie este:

a. PP; b. CD; c. CV; d. CDŢ.

29. În fraza: „Nu mă interesează ce spui şi cum spui, ci ce eşti în stare să sugerezi prin ceea ce spui.” (Ana Blandiana) , propoziţiile sunt în ordine:

a. PP, CD, CM, CD, CI, CI;b. PP, SB, SB, PP, SB, CI, CI;c. PP, SB, SB, SB, CI, CM;d. PP, CD, CD, PP, SB, CI, CI.

30. În fraza: ”Şi de-ar fi fost lăsat prin lume / Să treci ca orice om de rănd / Ce lesne-ai fi pus frâu durerii / Şi răzvrătitului tău gând!/” (Al.Vlahuţă) , propoziţia principală este următoarea:

a. Şi de-ar fi fost lăsat prin lume;b. Ce lesne-ai fi pus frâu durerii;c. Ce lesne-ai fi pus frâu durerii / Şi răzvrătitului tău gând;d. Şi../.Ce lesne-ai fi pus frâu durerii / Şi răzvrătitului tău gând.

TESTUL 18

1. Sensul cuvântului ubicuu este corect în seria:

a. abscons, care nu poate fi văzut;b. care se simte lezat;c. care-şi pierde vremea lenevind;

76

d. care este prezent ăn orice loc, peste tot.

2. Sinonimele cuvintelor a oblitera, obedient, pardos, ivoriu, sunt corecte în seria:

a. a şterge, umil, leu, galben;b. a închide, ascultător, panteră, fildeş;c. a astupa, mieros, panteră, alburiu;d. a şterge, mieros, leu, gălbenicios.

3. Antonomul cuvântului oneros este:

a. împovărător, apăsător;b. ruşinos;c. cinstit, drept;d. vicios.

4. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria:

a. locvace, Inter Milano, liber-cugetător;b. deodată, niscaiva, careva, care;c. dumneavoastră, vreo, măreţ, locvace;d. dumneata, careva, vasăzică, clarvăzător.

5. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele de la punctul:

a. precumpănitor, deschizător, împătimit, răscroit;b. descompus, desuetudine, destructurat, deşirat;c. destitui, deşocat, încântat, prefigurat;d. deszăpezit, descompune, desuet, deşirat.

6. Au perechi omografe toate cuvintele:

a. devrema, altfel, decât, altădată;b. sau, la tort, pas;c. bau, ochi, pas, ai;d. godin, mozaic, tipic, ţarină.

7. Sunt scrise corect conform normelor limbii române literare cuvintele:

a. conteiner, înnabuşi, genuflexiune, capot;b. gogeamite, compagnon, mignonă, decreptitudine;c. container, înpbuşi, decrepitudine, cogeamite;d. companion, capod, glazvand, expandat.

8. Sunt despărţite corect în silabe cuvintele:

a. de-o-cam-da-tă, con-do-le-an-ţe, clep-to-ma-ni-e, coa-fu-ră;

77

b. deo-cam-da-tă, con-do-lean-ţe, ad-op-ţi-e, a-dju-vant;c. ad-jonc-ţi-u-ne, o-bi-ec-tiv, ac-va-ma-rin, troi-ţp;d. tro-i-ţă, alb-gar-dist, mez-zo-for-te, al-tun-de-va.

9. Dintre cuvintele date, câte corespund recomandărilor DOOM 2005: clearing, cocker spaniel, pancio, rommy, cockpit, raket, gestapou, flaşh, huntă, Joule;

a. toate; b. niciunul; c. 4; d. 6.

10. Precizează numărul de cuvinte în care litera x se citeşte gz: auxiliar, exact, exaspera, experienţă, exerciţiu, exersa, exorbitant, exod, exil, exotic;

a. 7; b. 10; c. 5; d. 8.

11. Numele locuitorilor din Bistriţa-Năsăud, Burundi, Caransebeş, Costa-Rica, Criş, Fiji, Guineea, sunt scrise corect în seria:

a. năsăudean, burundez, caransebeşean, costa rican, crişean, fijian, guineean;b. năsăudean, burundez, caransebeşean, costa rican, crişan, figian, guineez;c. năsăudean, burundez, caransebeşean, costarican, crişean, fijian, giuneean;d. bistriţean, burundez, caransebeşean, crişean, fijian, guineez.

12. Sunt scrise corect cu cratimă cuvintele:

a. non-eu, ex-ministru, clar-văzător, lung-metraj;b. prim-balerin, prost-crescut, trei-fraţi-pătaţi, tura-vura;c. bine-merita, bună-credinţă, bună-voinţă, ultra-progresist;d. liber-cugetător, scurt-circuit, Hagi-Culea, Ana-Maria.

13. E este semivocală în toate cuvintele din seria:

a. ieri, ieşire, teamă, mele;b. meu, pentru, pietre, gheată;c. seamă, aceea, e-alături, venea;d. cheamă, alee, funcţie, coerent.

14. Sunt scrise corect cuvintele din seria:

a. aceşti geamgi dispăruţi;b. toţi fiii participanţi;c. proprii-i fii;d. fiii propriii.

15. În textele funcţionale sunt specifice:

a. grupuri substantiv+adjectiv;b. clişee internaţionale;

78

c. locuţiuni;d. clişee verbale.

16. Formula corectă de încheiere a procesului –verbal, este:

a. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal.b. Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal.c. Pentru care s-a încheiat...d. S-a încheiat prezentul proces-verbal.

17. În formula de început a unei cereri: Subsemnatul, Ion Ionescu, elev......cuvântul subliniat are funcţia sintactică de:

a. atribut adjectival;b. complement circumstanţial de mod;c. element predicativ suplimentar;d. atribut substantival apoziţional.

18. „Înainte de a ajunge omul de încredere al moşierului Furtună, omul n-avea nici ce mânca” Funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate sunt:

a. sub.,atr.subst., atr.subst.apoz.;b. NP, atr.subst., atr.subst.apoz.;c. NP, atr.adj., atr.subst.apoz.;d. c.dir., atr.adj., c.dir..

19. Precizează valoarea morfologică a cuvântului ce în enunţurile: Am aflat ce carte a editat. Ce faci acolo? Ce greu ai răspuns la telefon! Nu se ştia ce va face în continuare.

a. pron.rel., pron.interog., adv.de mod, pron.rel;b. pron.rel., pron.interog., pron.interog., adj.pron.rel.;c. adj.pron.rel., pron.interog., adv.de mod, pron.rel.; d. adj.pron.rel., adj.pron.interog., adv.de mod, pron.rel.

20.Identifică analiza corectă a pronumelui mă din enunţul: „Mă rugam la toţi Dumnezeii să nu mi se întâmple tocmai mie.”

a. pron.pers.Ac.,c.dir.;b. pron.reflex.Ac., fără f.sint.;c. pron.reflex.Ac.,c.dir.;d. pron.pers.Ac., c.indir.

21. Sunt numai locuţiuni conjuncţionale în seria:

a. fiind că, ca şi cum, de câte ori, împreună cu;b. fiind că, aşa cum, aşa că, cu anul;

79

c. ca şi când, pe măsură ce, de câte ori, aşa că;d. faţă de, odată ce, odată cu, la un loc cu.

22. Analiza corectă a cuvântului cum - Cum a lucrat, doar el ştie. Frumoasă cum era, o iubeau toţi. Cum ar fi încercat, tot n-ar fi reuşit. apare :

a. adv.rel.de mod,c.circ.de mod; adv.rel.de mod,c.circ.de mod; conj.subord.fără f.sint.;b. adv.rel.de mod,c.circ.de mod; pron.rel., sub; adv.rel.de mod,c.circ.de mod;c. adv.rel.de mod,c.circ.de timp; pron.rel.N, NP; adv.rel.de mod,c.circ.concesiv;d. adv.rel,de mod,c.circ.de mod; adv.rel.de mod, NP; conj.subord., fără f.sint..

23. În textul: „Noi toţi câţi am auzit atunci citirea Cântării României, deşi admiteam că Bălcescu poate că găsise la vreun călugăr ceva scris în felul biblic, admiteam că scrierea fusese prelucrată de pana şi de imaginaţiunea sa.” ,există:

a. 4 sub.exprim.,1 sub.inclus şi o prop. fără sub.;b. 5 sub.exprim., 1 sub. inclus;c. 4 sub. exprim., 2 sub.subînţelese.;d. 4 sub.exprim.,1 sub.inclus, 1 sub. subînţeles.

24. În fraza de mai sus se află:

a. 5 PV şi 1 PN;b. 6 PV;c. 4 PV şi 1 PN;d. 5 PN.

25. În frazele: Habar n-avea unde a pus cartea. Unde ar hotărî să trăiască, tot nu s-ar descurca. Unde era sănătos, nu-i credea pe cei cu probleme. E greu de văzut unde a ascuns cartea. , propoziţiile introduse prin unde sunt:

a. CD, CL, CZ, CD;b. CI, CL, CZ, SB;c. CI, CV, CL, CD;d. CI, CV, CZ, CD.26. În fraza: „Citeam copleşit de deznădejde, în Eudemos al lui Aristotel, că mai bine-ar fi pentru om să nu se nască, iar dacă s-a născut, să se întoarcă in grabă în împărăţia nopţii.” (Mihail Drumeş) , prin contragerea propoziţiilor subliniate, se obţine:

a. subiect, subiect;b. subiect, complement direct;c. complement direct, nume predicativ;d. complement direct, complement indirect.

80

27. În fraza: „Ce-am fost cândva azi nu mai sunt, / Dar ce sunt azi, îmi pare rău, / Că n-am putut să fiu mereu-/ Acelaşi cântăreţ cu chip de sfânt”/ (Ion Minulescu), succesiunea propoziţiilor este următoarea:

a. PR, PP, CI, PP, CZ;b. PR, PP, PP, PR, CI;c. PR, PP; PR, PP, CI;d. SB, PP, PR, PP, CI.

28. Ultimul vers de la 27 reprezintă:

a. propoziţie principală incidentă;b. NP al propotiţiei „să fiu mereu”;c. apoziţie dezvoltată pe lângă pronumele relativ ce din propoziţia ce sunt azi;d. propoziţie subordonată apozitivă cu predicatul eliptic.

29. În fraza: „ Tot ce-am sperat rămas-a vis./ Şi-am dobândit ce n-am visat. / Dar ce-am fost ieri am şi uitat/” (Ion Minulescu), propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, PP, CD, CD, PP, CD;b. AT, PP, PP, SB, CD, PP;c. PP, PP, PP, CD, PP, SB;d. AT; PP, PP, CD, CD, PP.

30. În aceeaşi frază, predicatele nomnale sunt:

a. rămas-a vis, ce-am fost;b. ce-am fost;c. tot rămas-a, ce-a fost;d. rămas-a vis.

TESTUL 191. Între perechile date a deroba-a deroga, dolman-dolmen, cvorum-corum, cuartal-cvartal, dihanie-dihonie, ceteţ-citeţ, cofraj-gofraj, bestiar-bestial, există şi paronime:

a. 5; b. toate; c. 6; d. 4.

2. Sensul cuvântului edulcora este:

a. a duce; b. a atenua; c. a colora; d. a transborda.

3. Sinonimele cuvintelor estival, a deroba, duplicitar, curativ, sunt:

81

a. festiv, a degresa, făţarnic, tămăduitor;b. estiv, a se eschiva, fals, vindecător;c. văratic, a declina, ipocrit, lecuitor;d. sărbătoresc, a se sustrage, făţarnic, vindecător.

4. Antonimul adjectivului caduc este:

a. şubred, pieritor;b. ridicat;c. trainic, rezistent;d. demodat.

5..Sunt sinonime cuvintele din seria:

a. condescendenţă, respect, amabilitate, caritate;b. criptic, tainic, ascuns, scris;c. conivenţă, uzanţă, convenienţă, conjunctură;d. rubicond, rumen, ămbujorat, aprins.

6. Au perechi omografe toate cuvintele din seria:

a. dihor-dihor, facsimil-facsimil, companie-companie;b. folie-folie, tipic-tipic, godin-godin, acele-acele;c. prematur-prematur, suntem-suntem, vector-vector;d. picnic-picnic, deşi-deşi, ţarină-ţarină, mozaic-mozaic.

7. Sunt diferenţiate semantic dubletele: 1 posesie-posesiune, 2 abrogare-abrogaţie, 3 aducţie-aducţiune, 4 frecţie-fricţiune, 5 pate-pateu, 6 ablaţie-ablaţiune, 7 reconversie-reconversiune, 8 extensie-extensiune:

a. 1,2,7,8;b. 2,3,6;c. 1,2,5,7;d. 1,4,5,7,8.

8. Rădăcinile cuvintelor: înverzire, desfrunzit, răufăcător, sunt:a. –verzi-, -frunzi-, -făc-;b. –verz-, -frunz-, -făc-;c. ănverzi-, desfrunz-, făcă-;d. –verz-, -frunzi-, răufăcă-.

9. În textul de mai jos: „Priveam lung la el, dar din cauza ochelarilor şi a ploii ce cădea trist nu-i puteam observa privirea ăncolţită de fiară de curând rănită. Cres că la el lupta cu sinele era puternică ţi nimicul vieţii lui nu mai conta. , există:

a. 8 cuvinte formate prin conversiune;b. 6 cuvinte formate prin conversiune;

82

c. 4 cuvinte formate prin conversiune;d. niciun cuvânt format prin conversiune.

10. Sunt scrise corect toate vuvintele din seria:

a. ducă-se-pe-pustii, fie-iertatul, Trei-Brazi, vino-ncoa(farmec);b. nu-mă-uita, soare-apube, Împătatul-Roşu, ca la Breaza;c. uite-popa-nu-e-popa, cuvânt-cheie, pasărea-paradisului, drum-de-fier;d. cale-ferată, bloc-turn, prim-ajutor, gură-de-lup, daco-român.

11. Apare i afonizat în toate cuvintele din seria:

a. pomi, mine, tainic, ghiul;b. auzi, lincşi, mişti, azvârli;c. ghioagă, chip, iubire, iau;d. Aghiuţă, oricând, oriţicând, chicinetă.

12.Se scriu cu iniţială majusculă:

a. numele substantivelor provenite de la cele proprii;b. numele popoarelor;c. soiuri de rase, plante şi animale;d. denumirile neoficiale ale instituţiilor.

13. Se despart corect în silabe, cuvintele din seria:

a. de-zu-ni-re, in-a-bor-da-re, co-dalb, mon-se-ni-or;b. dez-u-ni-re, ab-ne-ga-ţi-e, abs-trac-ti-za, cu-an-tic;c. i-na-bor-da-re, cod-alb, mon-se-nior, cuan-tic;d. post-ver-bal, cu-an-tă, co-dalb, ab.strac-ti-za.

14. Sunt accentuate corect cuvintele:

a. editor, egumen, gingaş, hulpav;b. prevedere, merinos, iglu, maur;c. Atlas, ad-interim, adică, anost;d. anost, Atlas, epiforă, mârşav.

15. Sunt scrise conform normelor limbii romăne literare, toate cuvintele în seria:

a. fortissimo, Kibbutz, loess, caudillo;b. Rossetti, wat, ohmmetru, Aachen;c. Nausicaa, preerie, spleen, aisberg;d. a dizerta, dizertaţie, zvânta, desjuca.

16. Respectortografia actuală denumirile geografice din seria:

83

a. Câmpia de vest, Vinţu-de-Jos, Balta Brăilei, Baia Mare;b. Peninsula balcanică, Piatra arsă, La Om, Oceanul Îngheţat de nord;c. Balta Brăilei, Peninsula Balcanică, Republica Mali, Câmpia de Vest, Subcetate;d. Bulevardul 1848, strada Leandrului, Domneşti-Sat, Timişu de Sus.

17. În versurile: „ Murgule murguţul meu / Datumi-tea taicătău / Ca să-mi fi de ajutor / La nevoie şi la zor./” Există, indiferent de felul lor:

a. 5 greşeli;b. 7 greşali;c. 8 greşali;d. nicio greşeală.

18. În textul de mai sus apar:

a. 3 diftongi;b. 5 diftongi;c. 4 diftongi;d. 2 diftongi.

19. În textul: „N-am ştiut răspunsul celor cărora li se vorbeşte de tortură, de lagăre.” (Nicolae Steinhardt), cuvintele subliniate sunt ăn ordine:

a. art.demonstr.G; pron.rel.D, c.ind.; pron.pers.D, c.ind.;b. pron.dem.D,c.ind.; pron.rel.G,atr.pron.; pron.pers.D, atr.pron.;c. pron.dem.G,atr.pron.genit.; pron.rel.D, atr.pron.; pron.pers.D, c.ind.;d. pron.dem.G, atr.pron.; pron.rel.D, c.ind.; pron.pers.D, c.ind.

20. În textul: „S-a vorbit mult asupra acestei nenorocite de afaceri.” (Jean Bart), cuvintele marcate se analizează:

a. adv.de mod,c.circ.de mod; adj.pron.dem.G, atr.adj.; subst.G,c.ind.; subst.Ac.atr.subst.prep..b. adv.de timp,c.circ.de timp; adj.pron,dem.G,atr.adj.; subst.G, atr.subst.genit.;c. adj.pron.nehot.Ac.,c.circ.de mod;pron.dem.G, atr.pron.genit.; subst.G,c.indir.; subst.Ac.,atr.subst.prep.;d. adv.de mod,c.circ.de mod; adj.pron.dem.G,atr.adj.; adj.G,atr.adj.; subst.G,atr.subst.genit..

21. În textul: „Cu o mişcare mlădioasă şi ageră, vrednică de cea mai ageră şi mlădioasă pisicuţă, îşi lipi repede de buzele mele unghia degetului mic.” (Calistrat Hogaş) , există:

a. 10 atribute;

84

b. 8 atribute;c. 9 atribute;d. 7 atribute.

22. De ce din enunţul: „Nu ştii de ce s-a speriat? „ este:

a. pron.rel.Ac., c.indir.;b. pron.interog.Ac.,c.circ.de cauză;c. pron.rel.Ac.,c.circ.de cauză;d. loc.adv.c.circ.de cauză.

23. Cuvintele subliniate din exemplele: N-am văzut de ce s-a împiedicat când a căzut. De ce s-a împiedicat? De ce ai plecat de la oră? De ce coleg eşti mai apropiat? De ce se însera, de aceea spaima lui creştea. . sunt în ordine:

a. pron.rel.Ac.,c.circ.de cauză; pron.interog.Ac,c.circ.de cauză; pron.rel.Ac.,c.circ.de cauză;adj.pron.interog., atr.adj.; loc.adv.;b. pron.rel.Ac.,c.ind.; pron.interog.Ac.c.indir.; loc.adv.c.circ.de cauză; adj.pron.interog.Ac.,atr.adj.; loc.conj.;c. pron.tel.Ac.,c.circ.de cauză; pron.interog.Ac., c.indir.; loc.adv., c.circ de cauză; adj.pron.rel.Ac.,atr.adj.; loc.conj.;d. pron.tel.Ac,c.inddir.; pron.interog.Ac.c.indir.; pron.rel.Ac.,c.circ.de cauză; adj.pron.interog., atr.adj.; loc.adv.c.circ.de cauză.

24. Cuvântul cui din enunţul: „Hai fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-mi pare” (I.Creangă), este:

a. pron.interog.D,c.indir.;b. pron.rel.G,atr.pron.genitiv.;c. pron.rel.D,c.indir.;d. pron.rel. G,sub.

25. În enunţul: Nemaiavînd ce mânca, s-a hotătât a ieşi să cerşească., verbele la moduri nepredicative sunt în ordine:

a. gerunz.c.circ.de timp; ind.PV; inf.c.dir.;b. gerunz.c.circ.de cauză;inf.c.dir.; inf.c.indir.;. c. gerunz.c.circ.de mod;ind. PV; inf.c.indir.;. d. gerunz. c.circ.de cauză; inf.c.dir; inf.c.indir...

26. Primele două propoziţii din fraza de mai jos: Că învaţă şi că este copil serios, asta place întregii familii. , sunt:

85

a. CD, CD;b. Aapoz.; A Apoz.;c. SB, SB;d. CI, CI.

27 .În fraza: „Nu sunt /Ce par a fi / Nu sunt nimic / Din ce-aş fi vrut să fiu. / Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu / Sau prea curând sau poate prea târziu, / M-am resemnat ca orice bun creştin / Şi n-am rămas decât...cel care sunt./” (Ion Minulescu), există următoarele tipuri de propoziţii:

a. 4 PP, 2 AT, 1 PR, 1 CZ, 1 CM, 1 CD;b. 3 PP, 2 AT, 2 PR, 1 CZ, 1 CM;c. 4 PP, 2 AT, 1 PR, 1 CZ, ! CM, 1 SB;d. 4 PP, 1 AT, 2 PR ,1 CZ, 1 CM,1 CD.

28. În fraza: „Ei sunt cuminţi.. ./ Eu sunt nebun... / Dar cum Eu sunt ce-am fort mereu /- Poate că cel cuminte-s Eu, / Deşi, de câte ori le-o spun, /Eu pentruEi sunt tot nebun./” (Ion Minulescu) există:

a. 4 PN, 3 PV, 1 PNIncompl.;b. 3 PV, 3 PN, 2 PNIncompl.;c. 2 PV, 5 PN, 1 PNIncompl.;d. 8 PN.

29. Propoziţiile frazei de mai sus(numerotate în ordinea apariţiei predicatelor) sunt următoarele:

a. PP, PP, CZ, PR, PP, SB, CT, CV;b. PP, PP, PP, CT, PR, SB, CV, CT;c. PP, PP, CZ, PP, CM, PR, CT, CV;d. PP, PP, CZ, PR, PP, CD, CT, CV.

30. În fraza: „De domnul Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în cameră prin eleganşa şi claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă politiceşte se apropiase de junimişti şi o lăudare a Domniei Sale ar fi fost bănuită de parţialitate.” (Titu Maiorescu) există:

a. PP, CV, SB, CZ, SB;b. PP, CNS, SB, CZ, CZ;c. PP, CNS, SB, CZ, CZ;d. CV, PP, SB, CZ, CZ.

TESTUL 20

86

1. Alege varianta corectă pentru formele de G-D:

a. bunicăi, mămichii, încălţăminţii, rouăi, crătiţei;b. bunichii, mămicii, încălţămintei, roii, crătiţii;c. bunicii, mămicăi, încălţămintei, rouăi, cratiţei;d. bunicăi, mămichii, ăncălţăminţii, rouăi, cratiţii.

2. Enunţul: „De ce mă speri domnule, nu şti că eu nu mă speriu foarte tare? Eu nu cred că ţi-ar place să-ţi fac ce-imi faci dumneata mie.” , conţine:

a. 6 greşeli;b. 5 greşeli;c. 3 greşeli;d. 8 greşeli.

3. Adjectivul prepuelnic se află în raport de antonimie cu:

a. bănuitor;b. infatuat;c. presupus;c. încrezător.

4. Se dau următoarele sintagme: 1 mixtură conglomerală, 2 adjuvante, 3 blazon aristocratic, 4 a părea antipatic, 5 alogen străin,. Care dintre ele sunt pleonasme:

a. niciuna;b. 1.2.3;c. toare;d. 1,2,4.

5. Substantivul botez s-a format prin:

a. derivare regresivă;b. derivare progresivă; c. conversiune;d. este miştenit din latină.

6. Care dintre următoarele serii conţine doar forme verbale literare:

a. înşeală, deşeartă, nu zi, nu te du, deşeală;b. înşală, deşartă, nu zii, nu te duce, deşeală;c, înşală, deşartă, nu zice, nu face, deşală;d. înşeală, deşartă, nu zice, nu te duce, deşeală.

7. Verbul împle reprezintă:

87

a. unregionalism lexical;b. un arhaism lexical;c. un regionalism fonetic;d. un arhaism fonetic.

8. Cuvintele ban(unitate monetară a României) şi ban(guvernator al unei provincii în trecut) sunt:

a. omonime totale;b. omonime parţiale;c. omonime morfologice (omoforme);d. omofone.

9. Sensul expresiei pro domo este:

a. pentru toţi;b. conform tradiţiei;c. în interesul membrilor familiei;d. în interes personal.

10. Sensul adjectivului peremptoriu este:

a. tăgăduit, negat;b. imbatabil, evident, clar;c. caracteristic;d. terminat, stins.

11. Se dau cuvintele: 1 bunăvoii, 2 clar-obscurul, 3 clar-văzătorul, 4 onomatopeia, 5 liberul-arbitru.Sunt corect articulate:

a. toate;b. 1,3,4;c. 3,5;d. 1,3,5.

12. Sensul substantivului glosă nu este:

a. explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere;b. comentariu sau notă explicativă făcută pe marginea unui text;c. formă fixă de poezie în care fiecare strofă în cepînd cu a doua comentează succesiv câte un vers din prima, iar ultim strofa reproduce prima strofă în ordine inversă;d. listă su colecţie de cuvinte, concepută ca anexă la sfârşitul unei cărţi.

13. Litera o notează vocală în toate cuvintele din seria;

a. coarne, moară, bou, chior;b. con, bou, incorect, chior;

88

c. oameni, doare, cuore, foame;d. foi, moar, bou, chior,

14. Sunt greşite formele de plural din seria:

a. maratonuri, monoloage, tunele, viruşi;b. maratoane, monologuri, tunele, virusuri;c. maratonuri, monologuri, tuneluri, viruşi;d. maratoane, monoloage, parbrize, tuneluri.

15. Alege seria care conţine doar forme literare:

a. lumbago, incaş, chebap, vehicul;b. lumbago, incas, chebap, vehicul;c. lumbago, incas, chebap, vehicol;d. lombago, incaş, chebab, vehicol.

16. Se dau următoarele cuvinte: 1 Ursa-Mare, 2 Rilă-Iepurilă, 3 Păunaşul-Codrilor, 4 post-restant, 5 pisica-de-mare. Sunt scrise corect cu cratimă:

a. niciunul;b. 2,3,5;c. 1.5,6;d. toate.

17. Textul: „File-ar prostiile de râs, zii că ar fi bine dacă nar compare în faţa magistraţilor ui ifosele astea de primă doamnă.” Conţine:

a. nicio greşeală;b. 5 greşeli;c. 4 greşeli;d. 3 greşeli.

18. Alege varianta în care cuvântul subliniat este analizat corect: „I s-a oferit fetei celei mici a voastre o bursă în străinătate.”

a. pron.pos.G,atr.pron.genitiv.;b. adj.pron.pos.G, atr.adj.;c. adj.pron.pos.D,atr.adj.;d. pron.pos.D, c.ind..

19. În textul: „Dat fiind că n-a fost serios, n-am mai continuat colaborarea.”construcţia subliniată este:

a. vb.la gerunziu, diat.pas.,f.sint.c.circ.de cauză;b. vb.la gerunziu,diat.pas.,f.sint.c.circ.de timp;c. vb,aux,a fi gerunziu+vb a da la participiu+conj.că; fără f.sint.;

89

d. loc.conj.fără f.sint..

20. „Situaţia este de neconceput pentru cineva care a trăit în America”. Sintagma subliniată se analizează:

a. vb.cop.+NP(verb la participiu).f.sint.PN;b. vb.aux.+participiu verbal,diat.pas.; PV;c. vb.cop.+NP(vb.la supin),PN;d. vb.cop.+loc.adv.PN.

21. „Bine că examanul se dă ăn toamnă”. Cuvîntul subliniat este:

a. adv.de mod,c.circ.de mod;b. adv.rel.de mod, PV;c. adv.de mod,PN;d. adv.de mod, NP.

22. „Nu ştiu din cauza cărei cilege s-a aflat misterul.” Cuvântul cărei este:

a. pron.interog.G,atr.pron.genit.;b. adj.pron.rel.G,atr.adj.;c. pron.rel.G,atr.pron.genit.;d. adj.pron.interog.G, atr.adj..

23. „Fiind singur acasă, a hotărât să dea o petrecere.” Cuvântul subliniat se analizează corect:

a. adv.de mod, c.circ.de mod;b. adj. N,c.circ.de mod;c. adj.N,c.circ.de cauză;d. adj.N. NP.

24. „Mi-a dăruit trei cărţi, dar mi-am uitat sacoşa acasă, aşa că i-am promis că le voi lua data viitoare”. Cuvintele subliniate sunt:

a. pron.pers.D,atr.pron.; pron.reflex.D,c.indir.;.;b. pron.reflex.D,c.indir.; pron.reflex.D,c.indir.;c. pron.pers.D,c.indir.; pron.reflex.Dpos.,atr.pron.;d. pron.pers.Ac.,atr.pron; pron.pers.D,atr.pron..

25. 2 Vocala î nu exista în limba latină, care era mai muzicală decăt româna”. Î este:

a. subst.Ac., c.dir.;b. subst.N, atr.subst.spoziţion.;c. subst.Ac., atr.subst.apoziţion.;d. vocală cu val.subst.N,atr,subst.apoziţion.

90

26..Pe Ion eram supărat de mult şi mă bazam pe Maria pentru a ne împăca. Pe copil se aşezase un fluture multicolor. Fluturele de pe copil venea din grădină. Cuvintele subliniate au funcţia sintactică:

a. c.ind., c.ind., c.circ.de loc, atr.subst.prep.;b. c.dir., c.dir, c.dir., atr.subst.prep.;c. c.dir., c.indir., c.circ.de loc, atr.subst.prep.;d. c.ind., c.ind., c.ind., atr.subst.prep..

27. Se dă fraza: „ I-a convenit de minune, chiar de nu ştiu graţir cui, să rămână ce-a fost la primărie, în ciuda eforturilor făcute.” există propoziţiile:

a. PP, CV, SB, PR;b. . PP, CV, CD, SB, PR;c. PP, CV, CD, CD, PR;d. PP, CNS, CD, SB, PR.

28. Se dă fraza: „Nu-i venea să plângă pentru pierderile pe care mi le-a provocat în ziua când ne-am cunoscut, ci pentru că nu se mai putea să trecem unul pe lângă altul părând că nu ne mai cunoaştem.” , există propoziţiile:

a. PP, SB, AT, AT, CZ, SB,SB; b. PP, SB, AT, CT, CZ, SB, PR;c. PP, SB, AT, AT, PP, CZ, SB, PR;d. PP, SB, AT, AT, PP, CZ, CD, CD.

29. Se dă fraza: „E greu de aflat ce veţi face la întoarcere, încât ştiindu-se că sunteţi cam ciudaşi, nu v-am mai aşteptat.”, există propoziţiile:

a. PP, SB, CNS, SB;b. PP, CD, CV, SB;c. PP, SB, CNS, CD;d. PP, CD, CNS, SB.

30. Se dă fraza:” Măcar că nu avea curajul să ia o atitudine atât de tranşantă, îi era foarte greu să se obişnuiască cu ideea că va învăţa într-o facultate care va ajunge să scoată ingineri pe scară rulantă şi deci probabil îşi va găsi cu dificultare de lucru.” , există propoziţiile:

a. CV, CI, PP, SB, AT, AT, CD, AT;b. CV, AT, PP, SB, AT, AT, PR, AT;c. CV, CI, PP, SB, CI, AT, SB, AT;d. CNS, AT, PP, SB, AT,AT, CD, AT.

91

TESTUL 21:

1. Nu este sinonimul adjectivului prezumţios:

a. infatuat;b. încrezut;c. bănuitor;d. înfumurat.

2. Expresia post-partum are sensul:

a. după ce s-a făcut partajul;b. după împărţire;c. care apare ăn urma unei naşteri;d. după plecare.

3. Seria care cuprinde numai forme scrise corect este:

a. ex catedra, exitpolluri, ex-libris, ad interim;b. ex cathedra, exit-poluri, ex libris, ad-interim;c. ex-cathedra, exit-polluri, ex libris, ad-interrim,;d. ex cathedra, exit-polluri, ex-libris, ad-interim.

4. Corespund grafiilor acceptate de normele limbii literare cuvintele din seria:

a. prime-time, bowling, breakfast, ketchup, kitsch;b. prime-time, bauling, breakfast, kechup, kitsch;c. prime time, bauling, breakfast, ketchup, kitsch;d. prime-time bowling, breakfast, ketchup, kitch.

5. Conţine doar cuvinte ce pot aveaomonime seria:

a. box, boxer, soldat, solvent, chiu;b. boxer, soldat, faţă, urcior, foaie;c. boxer, soldat, foaie, geană, solvent;d. boxer, solda box , urcior.

6. Există paronime doar în seria:

a. soliflucţiune-solifluxiune, somaţie-somaţiune, sociabil-prietenos, smunceală-smunceană;b. sobol-sobor, sonet-sonetă, smunceală-smunceană, citronadă-sitronadă;c. sobol-sobor, sonet-sonetă, smoc-smog, ablaţie-ablaţiune;d. sobol-sobor, sonet-sonetă, smoc-smog, curent-curant.

92

7. Sunt corecte formele duble de plural doar ăn seria:

a. amanete-amaneturi, evi-evuri, ţumburuşe-ţumburuşuri, jersee-jerseuri;b. menuete-menueturi, parbrize-parbrizuri, matinee-matineuri, seminarii-seminare;c. seminarii-seminare, aragazuri-aragaze, canaluri-canale, sarcofage-sarcofagii;d. anacoluturi-anacolute, parbrize-parbrizuri, amanete-amaneturi, evi-evuri.

8. Cuvântul telecomandat s-a format prin:

a. derivare cu sufix;b. compunere parasintetică;c. derivare cu prefix;d. derivare parasintetică.

9. Sunt scrise corect toate substantivele compuse din seria:

a. Zâna zânelor, Harap Alb, Strâmbă lemne, Hagi Culea;b. Zâna Zânelor, Harap alb, Strâmbă Lemne, Hagi Culea;c. Zâna Zânelor, Harap -Alb, Strâmbă- Lemne, Hagi Culea;d. Zâna- Zânelor, Harap-Alb, Strâmbă- Lemne, Hagi-Culea;

10. Sunt formate prin compunere toate cuvintele în seria:

a. prim ajutor, primă-doamnă, a se autoacuza, a binedispune;b. prim rang, prim ajutor, cale ferată, primă-doamnă:c. primă-doamnă, cale ferată, Calea-LacteeA binecuvânta.d. întotdeauna, untdelemn, prim rang, cale bătută.

11. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria:a. acatist, antic, intim, călugăriţă;b. acatist, antic, intim, călugăriţă;c. zeroul, acatistul, intim, Vasiliu;d. zeroul, antic, intim, tăceţi.

12. Au perechi omografe toate cuvintele din seria:a. penurie-penurie, jilav-jilav, trafic-trafic, alo-alo;b. duşman-duşman, vultur-vultur, picnic- picnic, fenomen-fenomen;c. penurie-penurie, duşman-duşman, foi-foi, adună-adună;d. foi-foi, ură-ură, corector-corector, director-director.

13. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele:

a. abs-tract, cons-truc-tor, gang-ster, tung-sten;b. ab-stract, con-struc-tor, gangs-ter, tung.sten;c. abs-tract, con-struc-tor, gang-ster, tung-sten;d. abs-tract, con-struc-tor, gang-ster, tungs-ten.

93

14. Sunt numai semne ortografice:

a. cratima, bara oblică, linia de pauză:b cratima, apostroful, blancul, semnul întrebării;c. punctul din abreviere, blancul, cratima, linia de pauză;d. cratima, apostroful, şi punctul din abreviere.

15. Apstroful este folosit corect în seria:

a. m’am dus, mam’mare, `nea Costică, `neaţa;b. c’ar pleca, ante-`89, `neaţa, post- `89;c. `nea Costică, `neaţa, ante-`89, post- `89;d. l’a văzut, nea Co’tică, ante-`89, post- `89;

16. Litera w noteată în limba română:

a. un sunet;b. două sunete;c. trei sunete;d. patru sunete.

17. I este semn graphic în cuvintele:

a. ghiozdan, pomi, brazi, şcoli;b. ghiozdan, Giurgiu, ghiul, ghiurghiuliu;c. oricând, ori, flori, Giurgiu;d. viu, vii, chin, îi.

18. În enunţul: “El se sfiii să spună ce iar place să citească dar cănd văzu că crtea dorită ar putea apare abia peste câteva luni, tăcu înghiţindu-şi vorbele.” există:

a. 5 greşeli;b. 3 greşeli;c. 4 greşeli;d. nicoi greşeală.19. Subordonata condiţională nu se desparte prin virgulă de regentă:

a. niciodată;b. când precedă regenta;c. când stă după regentă;d. când exprimă singura condiţie de care depinde realizarea acţiunii verbului din regentă.

20. Conţine numai verbe cu paradigma incompletă seria:

a. a concede, a converge, a divide, a merge;

94

b. a păsa, a concede, a converge, haidem;c. a concede, a păsa, a divide, a lua;d. a concede, a păsa, a converge, a rage.

21. Cuvintele care (subst) şi care (pron) sunt:

a. omonime totale;b. omonime morfologice(omoforme);c. omonime parţiale;d. nu sunt omonime.

22. În enunţurile: “Floarea de ţi-am dat-o aseară / S-a uscat pe ulicioară.” A stat atât de mult la calculator, de şi-a stricat ochii. Cuvântul de are mai multe valori. Şi-a pierdut carnetul de elev. De, dacă n-ai ănţeles, de ce nu întrebi? , cuvântul subliniat are următoarele valori:

a. conj.subord., conj.subord., subst., prep., interj.;b. conj.subord., conj.subord.,intrej., prep., interj.;c. pron.rel., conj.subord., subst., conj.subord., interj.;d. pron.rel., conj.subord., subst., prep., interj.

23. În enunţurile: L-am pedepsit pe Andrei. Am fost pedepsit de Andrei. Nu dau doi bani pe Andrei. , substantivul Andrei are funcţia sintactică de :

a. c.dir. în toate enunţurile;b. c.dir., c.Ag., c.dir., c.dir.;c. c.dir., c.Ag., c.indir., c.circ.de loc,;d. c.indir., c.indir., c.indir., c.circ.de loc.

24.Cuvintele subliniate din enunţul: “Nu mai puteam de foame ce-mi era.” sunt în ordine:

a. subst.Ac., c.indir.; pron.rel.N, sub.;b. subst.Ac.,c.circ.de cauză; pron.rel.N,sub.;c. subst.Ac., c.dir.; pron.rel.Ac.,c.circ. de cauză;d. subst.Ac.,c.circ.de cauză; adv.rel. fără f.sint..

25. I-am atras atenţia celei din dreapta să fie mai atentă. Cuvintele subliniate sunt:

a. pron.demonstr.D, c.indir.; loc.adv.f.sint. atr.adv.;b. loc.subst.formată prin conversiune, caz D, f.sint.c.indir.;c. pron.dem.G,f.sint.atr.pron.genit.;loc.adj.D, atr.adj.;d. pron.dem.G,f.sint.atr.pron.genit.;loc.adv.Ac., atr.adv.

95

26. În fraza: Iar tu mi-eşti în suflet , şi.n suflet ţi-s eu, / Şi seculii-chid ori deschidă cum vreu / Eterna ursitelor carte, / Din suflet eu fi-ţi-voi, tu, neamule al meu, / De-a pururi nerupta sa carte.” (George Coşbuc) , există următoarele propoziţii:

a. 4 PP, 1 CM, 1 CV;b. 5 PP, 1 CM;c. 3 PP, 2 CV, 1 CM;d. 3 PP, 2 CDŢ, 1 CV.

27. Cuvintele subliniate din enunţul: „Din suflet eu fi-ţi-voi, tu, neamule al meu....”, sunt:

a. pron.pers.N,sub.; subst.V fără f.sint.; pron.pos.V fără f.sint.;b. pron.pers.V, fără f.sint.; subst.N, atr.subst.apoziţion.; adj.pron.pos.N,atr.adj.;c. pron.pers.V, fără f.sint.; subst.V, atr.subst.apoziţion.; adj.pron.pos.V, atr.adj.;d. pron.pers.N, NP; subst.V, atr.subst.apoziţion.; adj.pron.pos.V, atr.adj.;

28. Se dă fraza: “Şi cu ce să le astup gura, că de unde am putut am cerut şi m-am împrumutat de-am ajuns să nu-mi mai dea numeni niciun pumn de mălai” (Liviu Rebreanu) Propoziţiile sunt:

a. PP, CZ, CL, PP, CS, CI;b. PP, CL, CZ, CZ, CNS, PR;c. CI, CI, CL, CZ, CNS, SB;d. CI, CZ, CL, PP, CNS, PR.

29. Se dă fraza: “Oricât s-ar părea de curios, găseam că armata este în fond o instituţie mult mai abstractă decât credem, instituţir despre care se poate spune acum că adspărut ca stagiu obligatoriu pentru tineri.” Propoziţiile sunt:

a. CV, PP, CD, CT, AT, CD;b. CM, PP, CD, CM, AT, SB;c. CM, PP, CD, CM, AT, CD;d. CV, PP, CD, CM, AT, SB.

30. Se dă fraza: “N-a fost nimic din ce-a putut să fie, Ş ice-a putut să fie s-a sfârţit. N-a fost decât o scurtă nebunie Ce-a-nsângerat o lamă lucioasă de cuţit:”(Ion Minulescu) Propoziţiile sunt:

a. PP, CI, SB, PP, PP, AT;b. PP, AT, SB, PP, PP, AT;c. PP, CD, CD, PP, PP. AT;d. PP, AT, PP, CD, PP, AT.

96

TESTUL 22

1. Expresia ad rem are sensul:

a. după lucru;b. la lucru;c. la obiect;d. alt sens.

2. Substantivul deflagraţie nu are sensul:

a. ardere explozivă care se propagă cu viteză mică a unui corp;b. incendiu urmat de explozie;c. război(mondial);d. abaterea unui curent de fluid din direcţia lui de curgere.

3. Se dau următoarele perechi de cuvinte: 1 adiată-diată, 2 diată-dietă, 3 aducţie-aducţiune, 4 agat-agată, 5 ambiant-ambient, 6 agest-agestru, 7 androgen-androgin, 8 aldan-haldan. Care dintre ele sunt paronime?

a. toate;b. niciuna;c. 2,3,5,7;d. 2,4,5,7.

4. Sunt corecte toate formele de plural din seria:

a. adenomuri, aerolite, aeromobili, amalgamuri;b. adenoame, aerolite, aeromobili, amalgame;c. adenomuri, aeroliţi, aeromobile, amalgame;d. adenoame, aeroliţi, aeromobile, amalgamuri.

5. Cuvântul dolent este antonim cu:

a. plângăcios;b. dornic;c. vesel;d. insolent.

6. Adjectivul inoportun este sinonim cu:

a. bine-venit;b. antipatic;

97

c. neavenit;d. agasant.

7. Construcţiile de mai jos: Colegul meu, după cearte de ieri, nu îmi mai pasă de el. Tata, cum a ajuns acasă, nu i-a plăcut să mănânce prăjitura. Faptul că te-am văzut, am rămas uimit. Nu m-au supărat atât banii, ci lipsa lor.

a. conţin anacoluturi toate; b. sunt corecte primele două , iar ultimele două conţin anacoluturi;c. conţin pleonasme toate;d. conţin tautologii toate.

8. În textul: ”Joi a plouat des şi mărunt şi în lungul străzilor desfundate se formase un mic râu. În sinea mea eram îngrozită că nu voi mai putea vedea strălucirea soarelui câteva zile.” există cuvinte formate prin conversiune:

a. niciunul;b. trei; c. zece;d. opt.

9. Conţine cuvinte formate prin compunere seria:

a. dinafară, încontinuu, dacoromân, pomicultură;b. ortografie, cvasiunanim, despre, strămoşesc;c. însumi, dumneata, burtă-verde, antiotoman;d. concomitent, trifazic, dezosa, anglofil.

10. Sunt derivate cu prefix toate cuvintele din seria:

a. imoral, despacheta, răzvrăti, intrinsec;b. imoral, iresponsabil, despacheta, dezlipi;c. ireal, irealizabil, irecuperabil, iridiu;d. ironiza, irmiloc, irealizabil, irecuperabil.

11. Fac parte din familia lexicală a adjectivului alb: alburiu, Albena, albeaţă, albeneţ, albastru, alburiu, albanez, albatros, albeală.

a. toate cuvintele;b. trei cuvinte;c. patru cuvinte;d. cinci cuvinte.

12. Sunt corecte conform normelor limbii literare toate cuvintele din seria:

98

a. filigran, stat(de plată), caimacam, bungalow, incrustaţie;b. filigrm, ştat(de plată), caimacam, bungalow, incrustaţie;c. filigram, ştat, caimacan, bungalou, încrustaţie;d. filigram, stat, caimacan, bungalo, încrustaţie.

13. Corespund grafiei acceptate de norma literară neologismele:

a. planning, pedigriu, clearing, croasant;b. planning, pedigri, clearing, croasant:c. plening, pedigriu, clearing, croissant;d. planing, pedigriu, cliring, croissant.

14. Sunt corect accentuate cuvintele:

a. angora, merinos, agora, incognito;b. angora, merinos, agora, incognito;c. angora, merinos, agora, incognitod angora, merinos, agora, incognito.

15. Sunt scrise corect cu cratimă toate cuvintele din seria:

a. Ana-Maria, Rădulescu-Motru, bine-intenţionat, triplu-salt;b. triplu-voal, rămas-bun, mamă-mare, lă-mă-mamă;c. va.să-zică, vis-a-vis, mamă-mare, triplu-salt;d. Tâtgu-Jiu, Harap-Alb, prim-amorez, prim-ajutor.

16. Sunt corect despărţit în silabe cuvintele din seria:

a. a-nal-ge-zic, a-na-log, an-o-re-xi-e, an-e-xi-u-ne:b. an-al-ge-zic, an-a-log, an-e-xi-u-ne. A-no-rex-i-e;c. a-nal-ge-zic, an-a-log, a-nex-i-u-ne, an-o-re-xi-e;d. an-al-ge-zic, an-a-log, a-ne-xi-u-ne, a-no-re-xi-e.

17. Adjectivul oneros este antonim cu:

a. profitabil;b. generos;c. cupid; d. leal.

18. În enunţul: ”Nemaiputându-şi verifica propri copii mii tot mai greu să agreiez comportamentul de chiulangiii, care mai bine ar tace, decât să bocifereze atât când sunt admonestaţi.” , există:

a. 7 greşeli;

99

b. 5 greşeli;c. 4 greţeli;d. 2 greşeli.

19. În enunţul: „Fi atent ce spui că altfel o să scri ceai în loc de ce ai ţi deja nu cred căţi priii nota luoată ieri alaltăieri.” , există:

a. 5 greşeli; b. 7 greşeli;c. 11 greşeli; d. 13 greşeli.

20. În textul: „N-am aflat din ce motive n-a venit la şcoală.”, cuvintele subliniate se analizează corect la punctul:

a. pron.rel.Ac.,c.circ.de cauză; subst.Ac.c.circ.de cauză;b. adj.pron.interog.Ac.,atr.adj; subst.Ac.c.indir.;c. adj.pron.rel.N,atr.adj.; subst.Ac.c.circ.de cauză;d. adj.pron.rel.Ac.atr.adj.; subst.Ac.c.circ.de cauză;

21. Cuvintele subliniate din textul: ”..aşa au fost toţi copiii de când e lumea asta..” sunt:

a. adj.N, NP; adj.pron.nehot.,N,atr.adj.; subst.N,sub.; subst.N,sub:b. adj.N, NP; adj.pron.nrhot.N,atr.adj.; subst.N,NP; subst.N, sub.;c. adv.de mod, NP; pron.nehot.N, sub.; subst.N,sub.; subst.N,sub;d. adj.N, NP; adj.pron.nehot.,N,atr.adj.; subst.N, sub; subst.N, NP.

22. Cuvintele subliniate din textul: ”De ce eşti supărat pe toată lumea căreia i-ai fost devotat până mai ieri?” sunt:

a. subst.Ac.c.dir.; pron.rel.G,atr.pron.genit.;b. subst.Ac.c.indir.; adj.pron.rel.G, atr.pron.genit.;c. subst.Ac.c.indir.; pron.rel.D, c.indir.;d. subst.Ac.c.dir.;adj.pron.rel.D, atr.adj.

23. În textul: „Pe unde mi-ai umblat până acum de nu mi-ai adus cartea, motiv pentru care m-am supărat teribil, încăt nici nu mă mai pot arăta în lume?” , cliticele pronominale sunt corect analizate în seria:

a. pron.pers.D,c.indir.; pron.pers.D,atr.pron.; pron.reflex.Ac,c.dir.; pron.reflex.Ac.c.dir.;b. pron.pers.Detic, fără f.sint.; pron.pers.Dpos.atr.pron.; pron.reflex.Ac.fără f.sint.; pron.reflex.Ac.c.dir.;d. pron pers.Detic fără f.sint.; pron.pers.D.c.indir.; pron.reflex.Ac.fără f.sint.; pron.pers.Ac.c.dir.;

100

d. pron pers.Detic fără f.sint.; pron.reflex.D,c.indir.; pron.pers.Ac. c.dir.; pron.reflex.Ac. fără f.sint.

24. În enunţurile: Locuiesc aproape de şcoală. Era aproape mort de oboseală. Locuieşte aproape. Aproape că am ajuns. , cuvântul aproape are următoarele valori:

a. adv.de loc, adv.de mod, adv.de loc, adv.pred.;b. adv.de loc, adv.de loc, adv.de loc, adv.pred.;c. loc.prep+G, adv.de mod, adv.de locloc.conj.;d. loc.prep+Ac, adv.de mod. Adv.de loc, adv.pred.

25. Plecarea copiilor de la munte s-a produs cu dificultate, întrucât râul Olt ieşise din matcă, iar apele-i vuind îi înfiora cu tumultul lor.” Cuvintele subliniate au următoarele funcţii sintactice:

a. c.circ.de loc, atr.adj.; c.circ.de mod;b. atr.subst.prep.; atr.subst.apoz.; atr.vb.;c. c.circ.de loc, atr.apoz., atr.adj.;d. c.circ.de loc; atr.subst.apoz.; atr.adj.

26. În fraza: „Nu m-am gândit de ce, dar parcă mă supără că n-ai venit în ziua când te-am aşteptat.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, CD, PP, SB, CT;b. PP, PP, SB, CT;c. PP, PP, CD, AT;d. PP, CI, PP, AT.

27. În fraza: ”Omul, ciudat cum era, a rămas cum îl ştiai, cu toate că ceea ce i s-a întâmplat, ar fi trebuit sa-l facă să se schimbe.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. CM, PR, SB, CV, SB, CI;b. CZ, PR, SB, CV, SB, CI;c. CM, CM, SB, CV, SB, CM;d. CM, PR, SB, CNS, SB, CM.

28. În fraza: „Problema era ce va ajunge să facă în viaţă şi dacă merită să fie sacrificate atâtea, numai să ajungă acolo.”,

a. PP, PR, CD, CDŢ, SB, CS;b. PP, PR, PR, PR, SB, CS; c. PP, CD, PR, CD, SB, CDŢ;d. PP, PR, PR, PR, CD, CDŢ.

101

29. În fraza: ”Era prea bine pregătită să nu ia examenul, dar de foame ce-i era, aproape că nu mai gândea corect.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, CS, PP, AT, SB;b. PP, CNS, PP, CM, SB;c. PP, CNS, PP, AT, SB;d. PP, CS, PP, CM, CD.

30. În fraza: „Cui nu-i convine să lucreze în linişte, să plece la plimbare, gândul nostru fiind că mai sunt şi alţii convinşi că nu sunt mulţi care pot face faţă stresului.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. CI, SB, PP, CD, CM, CI;b. CI, SB, PP, CD, PR, CD;c. SB, CD, PP, SB, SB, CI;d. SB, SB, PP, CD, PR, CI.

TESTUL 23

1. Sensul cuvântului aglosie este:

a. care nu cunoaşte niciun cuvînt;b. fără un vocabular adecvat;c. malformaţie congenitală care constă în lipsa limbii;d. care nu poate vorbi.

2. Antonimul adjectivului calin este:

a. tandru, mângâietor;b. bovin;c. anost;d. rece, ostil.

3. Sinonimul adjectivului luxurios nu este:

a. luxuriant, abundent;b. desfrînat;c. lasciv;d, concupiscent.

4. Antonimele cuvintelor fastuos, interimar, cupid, xenofob, sunt:

102

a. măreţ, definitiv, lacom, xenopol;b. impunător, titular, hrăpăreţ, care manifestă ură faţă de străini;c. sărbătoresc, provizoriu, avar, care urăşte;d. liuxuriant, ad-interim, calic, care manifestă ură faţă de străini;

5. Din termenii daţi - dantesc, dantură, dantologie, dantelură, dentiţie, dantelă, dantolog, dantelărie, fac parte din familia lexicală a substantivului propriu Dante:

a. toate cuvintele;b. niciunul:c. 2 cuvinte;d. 3 cuvinte.

6. Se dau următoarele perechi de cuvinte: cvarţ-cuarţ, hipocondru-ipohondru, luxuriant-luxurios, cvantă-cuantă, conciliabul-conciliabil, genuncher-genuncheră, cvarţ-cuarţ; sunt paronime:

a. toate;b. niciuna;c. 3 perechi;d. 4 perechi.

7. Precizează câte dintre sintagmele de mai jos au o formă respinsă de normele limbii literare: a trage atenţia, a duce în eroare, june tânăr şi nefericit, tot mapamondul, a face antecameră, a-şi da cu părerea, a-şi face casa lui, a supraetaja clădirea, deontologie morală profesională.

a. corecte toate;b. greşite toate;c. 4 greşite;d. 3 greşite.

8. Cuvintele: destabilizator, inadaptabilitate, necredibilitate, sârguincios, au acelaşi număr de afixe(sufixe şi prefixe); stabileşte numărul acestora:

a. 3 afixe;b. 2 afixe;c. 4 afixe;d. 1 afix.

9. Găseşte numărul de perechi antonime care se pot realiza din seria dată: competenţă, just, cacofonie, efemer, material, minim, benefic, incompetent, injust, eufonie, pasager, spiritual, malefic, maximal, paradiziac, congruenţă;

a. 2 perechi;b. 3 perechi;

103

c. 4 perechi;d. 5 perechi.

10.Precizează seria de exemple neomogenă din punctul de vedere al sufixului utilizat:

a. ascuţitoare, numărătoare, ştergătoare, cositoare;b. câinos, lăptos, luminos, năsos;c. croitor, lucrător, mâncător, aruncător;d. caruţaş, mijlocaş, codaş, drăgălaş.

11. Sunt scrise corect toate uvimtele din seria:

a. electro-casnic, drept-credincios, dacoromân, tura vura;b. sud-dunărean, indo-european, tam-nisam, tralala:c. heirup, behehe, odată cu, agromec;d. electrocasnic, drept-credincios, daco-român, hei rup.

12. Articolul este legat corect prin cratimă de substantiv în seria:

a. acquis-ul, bleu-ul, dandy-ul, party-ul;b. story-ul, bleul, gayul, chow-ul;c. acquisul, bleu-ul, gayul, hippy-ul;d. storiul, bleul, gay-ul, chow-ul.

13. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a. foe-hnul, splee.nul, Med-gi-di-a, ju-ji-tzu;b. foeh-nul, sple-e-nul, Med-gi-di-a, ju-ji-tzu;c. foeh-nul, splee-nul, Me-dgi-di-a, ju-jit-zu;d. foeh-nul, splee-nul, Me-dgi-di-a, ju-ji-tzu.

14. Alege seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe;

a. cat-har-sis, roc-ker, A-zer-bai-djan, co-zeu-rul;b. ca-thar-sis, ro-cker, A-zer-bai-djan, co-zeu-rul;c. ca-thar-sis, roc-ker, A-zer-baid-jan, co-ze-u-rul.15. Respectă grafia impusă de normele actuale, toate cuvintele din seria:

a. box-office, sauvignon, comedia dell’arte, conclusiv, criissant;b. box.ofice, sovignon, commedia dell’arte, concluziv, croissant;c. box-office, sauvignon, commedia dell’arte, concluziv, croasant;d. box-ofis, sauvignon, commedia del’arte, conclusiv, croasant.

16. Primesc accentul corect cuvintele:

a. Bogota, Valery, Moliere, Peru, Beijing;b. Bogota, Valery, Moliere, Peru, Beijing;

104

c. Bogota, Valery, Moliere, Peru, Beijing;d. Bogota, Valery, Moliere, Peru, Beijing.

17. E notează vocală ăn toate cuvintele din seria:

a. cercevea, aceasta, ea, caiet;b. cercei, ied, ienupăr, meu;c. energie, gerontologie, geam, agheasmă;d. agheasmă, cercevea, cercei, ied.

18. În enunţul: „Nu-i aşa că dacă ti-aş săruta talpa picoirului / Ai şchiopăta..” există:

a. un diftong;b. 2 diftongi;c. 3 diftongi;d. 4 diftongi.

19. În textul: ”Datorită gratitudinei şi a posibilităţilor financiare ale unei mătuşi ale mele, care uitându-ţi prpprii copii, mi-a acordat sprijin, am putut să-mi continuu mai daparte studiile noi începute.” există:

a. 3 greşeli;b. 4 greşeli;c. 5 greşeli;d. 7 greşeli.

20. Precizează cazul cuvintelor subliniate din enunţurile:

Vecinul meu dă contra cost iepuri de casă. S-a emis mandat de arestare contra vinovatului. Vina plana asupra noastră. Asupra a cinci dintre internauţi s-au luat măsuri.

a. G la toate cuvintele;b. Ac, G, Ac, Ac;c. G, G, Ac, Ac;d. Ac, G, G, G.

21. Construcţiile date: cu moţ în frunte, dus cu pluta, tobă de carte, sunt:

a. locuţiuni adjectivale şi substantivale;b. numai locuţiuni substantivale;c. numai locuţiuni adjectivale;d. alte tipuri de locuţiuni.

105

22. Recunoaşte valorile morfologice ale cuvîntului şi în enunţurile: Cum a terminat de scris, a şi trecut la calculator. Astăzi şi să mori e greu. Mi-a promis şi mama ajutorul. Şi mama şi tata au fost prezenţi la festivitate. Pe lângă meseria lui, a mai scris şi la ziar pentru a putea trăi.

a. conjunctii subordonatoare şi adverbe de mod;b. conjuncţii subordonatoare;c. conjuncţii coordonatoare şi adverbe de mod;d. adverbe de mod toate.

23.Precizează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate: 1 Afară era cald. 2 În afara lui nu a mai venit nimeni. 3 În afară că nu învăţa deloc, era un copil cuminte. 4 În afară de el, n-a mai venit nimeni. 5 S-a aplecat în afară şi a căzut.

a. 2,5 loc.adv.; 3,4 loc.prep.; 1 adv;b. 1 adv.; 2,4 loc.prep.; 3 loc.conj.; 5 loc.adv.;c. 1,5 adv.; 2,4 loc.prep.; 3 loc.conj.;d. 1,5 adv.; 2 loc.prep.; 3,4 loc.conj.

24. Se dau enunţurile: 1 A ajuns ce şi-a dorit. 2 Nu ştiu ce a ajuns. 3 Nu mi-a spus ce-i place. 4 Nu ştiu ce staţiune preferă. Cuvântul ce are functia sintactică:

a. c.dir. în toate enunţutile;b. 1 c.dir.; 2 c.dir; 3 sub.; 4 atr.adj.;c. 1 c.dir.; 2 NP; 3 sub.; 4 atr.adj.;d. 1 NP; 2 c.dir.; 3 sub.; 4 atr.adj.

25. Funcţia sintactică a cuvîntului subliniat Insuccesul din cauza emoţiilor i-a perturbat întreaga vacanţă. Redecorarea de către ai săi a vechiului apartament, s fost destul de costisitoare.

a. c.circ.de cauză; atr.pron.prep.;b. atr.subst.prep.; c.circ.de scop;c. c.circ.de cauză; c.indir.;d. atr.subst.prep.; atr.subst.prep.

26.În fraza: „Se pare că nu e indicat să stai toată ziua la calculator, chiar dacă acesta este performant, însă nici nu trebuie să-l aşezîm pe şifonier, pe motiv că ne strică ochii.”, există:

a. PP, SB, SB, CV, SB, SB, AT;

106

b. PP, SB, SB, CV,PP, SB, AT;c. PP, SB, SB, CV. PP, SB, CZ;d. PP, SB, CD, CV, SB, SB, AT.

27. Prin contragerea propoziţiei subordonate din fraza: „S-a făcut ca ceara albă faţa roşă c un măr/ Şi atâta de subţire, să o tai c-un fir de păr” (Mihai Eminescu) , se obţine:

a. atribut;b. c.circ.de scop;c. c.circ.consecutiv;d. c.indir.

28. În fraza: „Ideea că sa-r putea să nu intre la facultatea dorită a demobilizată-o, ajungând să se pregătească pentru o şcoală postliceală care, spera ea, o va ajuta să revină mai târziu la dorinţa iniţiaţă.”, există propoziţiile:

a. AT, SB, PP, CD, PPinc., AT, CI;b. PP, AT, CD, PR, PPinc., AT, CD;c. AT, SB, PP, PR, PPinc., AT, CI;d. AT, SB, PP, PR, AT, CD, CI.

29. În fraza: ” S-a hotătât rapid unde va pleca în această vară, dar nu şi-a pus problema dacă are sau nu cu ce să-şi plătească vacanţa.”, există propoziţiile:

a. PP, CD, PP, AT, AT, AT, CD;b. PP, CI, PP, AT, CI, CI, CI;c. PP, CI, PP, AT, AT, CSd. PP, CI, PP, AT, AT, AT, CD.

30. În fraza:,

„ Nu m-am întrebat dacă are sau nu ce mânca, dar mă intrigă ce reacţie a avut în ziua când l-am întrebat ce maşină şi-a cumpărat.”, există propoziţiile:

a. PP, CI, CI, PP, SB, CT, CD;b. PP, CD, PP, SB, AT, CD;c. PP, CI, CI, PP, SB, AT, CD;d. PP, CI, PP, SB, AT, CD.

TESTUL 24

107

1. Sensul cuvântului deambulaţie nu este:

a. mers;b. deplasare;c. plimbare;d. deficienţă la mers.

2. Cuvintele: sagace, apostazie, obişnuinţă, receptor, au ca sinonime:

a. perspicace, revoltă, cutumă, captator;b. ager, renunţare, habitudine, receptaclu;c. pătrunzător, răzvrătire, habitaclu, captator;d. temerar, espectativa, obicei, primitor.

3. Recunoaşte seria în care toate cuvintele au omonime:

a. haram, grefă, licenţă, menaj;b. limb, lob, lustru, culinar;c. haram, limb, licrnţă, mol;d. mol, limb, grefă, grep.

4. Recunoaşte seria în care toate cuvintele au omografe:

a. imobil, mină, lame, toacă:b. lefteri, magii, gazele, boxer;c. gută, bandă, aplică, armă;d. acri, ai, altoi, anafora.

5. Au perechi omofone cuvintele din seria:

a. duce, aduce, cea, aţine;b. car, care, încât, devreme;c. comis, chei, egal, descris;d. descris, egal, devreme, duce.

6. Precizeată numărul de paronime dintre perechile date: încăpuşa-încăpuşi, amidă-omidă, ancola-ancora, companion-compagnon, angolă-angoră, curăţa-curăţi, arahide-arahnide, basmaciucă-basmaţuchi.

a. 4 perechi;b. 5 perechi;c. 3 perechi;d. toate perechile.

7. Antonimele cuvintelor: echivoc, agitaţie, vicios, sudic, sunt:

a. vag, liniştită, cinstit, nordic;

108

b. clar, tumult, curat, boreal, c. confuz, seninătate, curat, boreal;d. clar, pace, pur, septentrional.

8. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele:

a. becisnic, evghenicos, gurgui, vistavoi;b. mână, floare, în, cal;c. braţ, muncă, ipochimen, surghiun;d. abroga, rezilia, ezoteric, auster.

9. Precizează numărul de sinonime existent între cuvintele date: a da în primire, a da peste cap, a scoate din fire, a întoarce pe dos, a face zile fripte, a face cu ou ţi cu oţet, a-şi pune pirostriile, a bate în retragere, a-ţi face sînge rău, a ţine-n şah, a umbla pe coclauri, a trage un perdaf, a încredinţa, a bate, a se căsători, a certa, a muştrului, a încorseta, a râde,

a. 3; b. 4; c. 5; d. 6.

10. Stabileşte numărul de diftongi din textul: ”Asemenea, dragi-mi erau şezătorile, clăcile, horile şi toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însufleţire.” (Ion Creangă)

a. 2 diftongi;b. 3 diftongi;c. 4 diftingi;d. 5 diftongi.

11. Stabileşte numărul de diftongi şi de triftongi din textul: „Aşa cu amăgele se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste. ..Flăcăii ceilalţi pe dată s-au făcut nevăzuţi, iar noi, copiii ne-am întors plângând pe l casele noastre.” (Ion Creangă)

a. 12 diftongi;b. 1 triftong şi 11 diftongi;c. 3 triftongi şi 11 diftongi;d. 3 triftongi şi 11 diftongi.

12. Alege seria în care toate cuvintele sunt scrise corect:

a. delegă, convoacă, compatriotă, baladescă;b. deleagă, convocă, compatriotă, baladescă;c. deleagă, convocă, psiholoagă, patrioată,;d. deleagă, convoacă, psihologă, compatrioată.

109

13. Sunt corecte formele duble de indicativ prezent persoana I sg. :ciocăn-ciocănesc, cheltui-cheltuiesc, absolv-absolvesc, torn-turnez, chiui-chiuiesc, chelfăn-chelfănesc, acord-acordez, adopt-adoptez;

a. 2 perechi;b. 3 perechi;c. 4 perechi;d. 5 perechi.

14. Respectă normele limbii române literare cuvintele din seria:

a. chermesă, carismă, susetă, a excalada;b. chermeză, charismă, suzetă, a escalada;c. chermesă, espadrilă, filozoafă, patrioata;d. suzetă, aharismă, chermeză, compatriotă.

15. Precizează seria de neologisme scrise coret conform DOOM 2005:

a. chou a la creme, charleston, chamois, challenger;b. choi a la creme, charlleston, şamoa, challenger;c. chou a la creme, charleston, chamois,shelenger;d. choi a la creme; charleston, chamois, charleston.

16. Sunt scrise corect toate substantivele proprii compuse din seria:

A. America de Nord, Ursa Mare, Al Doilea Război Mondial, Tatăl nostru;b. America- de -Nord, Ursa- Mare, al Doilea Război Mondial, Tatăl nostru;c. America de Nord, Ursa -Mare, al Doilea Război Mondial, Tatăl nostru, Comedia fantastică;c. America de Nord, Ursa Mare, Al Doilea Război Mondial, Tatăl Nostru, Comedia Fantstică.

17. Alege seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:

a. che-fliu, cer-no-zi-om, cha-ris-mă, a-gnos-tic;b. chef-liu, cer-no-zi-om, cha-ris-mă; ag-nos-tic;c. chef-liu, cer-no-ziom, cha-ris-mă, a-gnos-tic;d. che-fliu, ag-nos-tic, cer-no-ziom, cha-ris-mă.

18. În enunţurile: „Din pricina lucrărilor a trei copii, clasa a fost depunctată.” „Din pricina a trei dintre copii, clasa a fost depunctată.” , substantivul copii are funcţia sintatică:

a. c.indir.; c.indir.;b. atrib.subst.genit.; atrib.subst.genit.;c. atrib.subst.genit.; atrib.subst.prepoz.;

110

d. atrib.subst.prepoz.; atrib.subst.prepoz..

19. „Date fiind noile informaţii, vom lucra mai eficient pe viitor." Cuvintele subliniate sunt:

a. loc.conj.; subst.N, NP;b. vb.gerunziu, diat.pasivă,c.circ.de cauză; subst.N, sub.;c. vb.gerunziu, diat.pasivă, c.circ.de timp, subst.N, NP;d. vb.gerunziu, diat.pasivă,c.circ.de cauză; subst.Ac., c.dir..

20. „ Unor colegi de-ai noştri li s-au oferit burse”: Cuvântul subliniat este:

a. pron.pos.G, atr.pron.genit.;b. pron.pos.D, c.indir.;c. adj.pron.pos.D, atr.adj.;d. pron.pos.Ac., atr.pron.prep.

21. Recunoaşte seria în care cuvintele sublinate sunt coret analizate: Unde nu citise nimic, nu prea avea emoţii. A trăit acolo unde s-a simţit mai bine. Unde să mai plece? Unde nu s-a trezit cu o palmă, de a văzut stle verzi! Unde şi unde se mai vedea câte un fir de iarbă.

a. adverbe de loc în toate enunţurile;b. conj., adv.de loc, adv.interog., adv.fără f.sint. cu val.exclamativă, loc.adv.;c. conj., adv.rel.de loc, adv.rel.de loc; interj., adv.compus;d. adverbe de loc şi loc.adv.

22. „Mâncarea de acasă nu se compară cu cea de la retaurant”. Cuvintele subliniate sunt analizate corect în seria:

a. adv.de loc.Ac. atr.adv.; pron.demonstr.Ac.atr.pron.;b. adv.de loc.,c.circ,de loc; art.demonstr.fără f.sint.;c. subst.Ac., atr.subst.prep.; pron.demonstr.Ac., atr.pron.prep.;d. adv.de loc, atr.adv.; pron.demonstr.Ac., c.indir..

23. „În urma procesului intentat de ai săi, ferma a răms totuşi a mea.” Cuvintele subliniate sunt:

a. pron.pos.Ac.c.indir.; pron.pos.Ac., c.circ.de mod; b. pron.pos.Ac.c.Ag,.; pron.pos.N, NP;c. pron.pos.Ac.c.Ag.; pron.pos.G.atr.pron.genit.;d. pron.pos.Ac.c.indir.; adj.pron.pos.N, atr.adj.

24. În textul: „Era să fiu accidentat, dar norocul meu a fost că un cetăţean era alături de mine şi am fost avertizat la timp.” , verbul a fi are următoarele valori:

111

a. predicativ, copulativ şi auxilir;b. predicativ şi auxiliar.c. copulativ şi auxilir;d. auxiliar.

25. În enunţurile: „Copilul rămăsese singur cuc în inima pădurii.Fusese bătut măr de un băiat de pe şi acum se refugiase sub un pod .”

a. subst.Ac., c.circ.de mod; subst.Ac., c.circ.de mod:b. adv.de mod, Ac.c.circ.de mod; adv.de mod, Ac.c.circ.de mod;c. adv.fără f.sint.morfem al gradului superlativ; adv.fără f.sint.morfem al gradului superlativ;d. adv.de mod,c.circ.de mod; adv.de mod,c.circ.de mod.

26. Cuvintele marcate grafic în enunţul: ”Milă mi-e de tine, dar de mine, mi se rupe inima de milă ce-mi este”, au funcţiile sintactice:

a. sub., c.indir., c.indir., sub.;b. sub., c.indir., c.circ.de cauză, sub.;c. sub., c.indir., c.indir., NP.;d. NP. C.indir., c.circ.de cauză; NP.

27. În fraza: „Unde nu-i spusese nimeni um să procedeze, şi nici nu i s-a permis să verifie afişierul faultăţii, a fost nevoit să revină a doua zi.”, propoziţiile sunt rmătoarele:

a. CZ, CD, CD, SB, PP, CI;b. CZ, CM, CZ, SB, PP, CI;c. CZ, CM, CZ, SB, PP, CD;d. CZ, CD, CZ, SB, PP; CI.

28. În fraza: „Cum s-a întors din oraş, s-a văzut pe faţa lui că ceva nu este în ordine şi convinşi că-l vom îmbuna puţin, ne-am hotărât să glumim, doar doar îl vom face să zâmbească”, propoziţiile sunt:a. CT, PP, SB, CI, CI, CSb. CT, PP, SB, CM, CI, CDŢ;c. CM, PP, SB, CI, CI, CS;d. CZ, PP, SB, CI, CI, CNS.

29. În fraza: ” Şi dacă s-a întâmplat să răspundă obraznic, asta a fost că nu i-a reuşit ceea ce şi-a propus şi în plus a mai şi fost ironizat mai rău decât când nu învăţase deloc.”. prpopziţiile sunt:

112

a. CDŢ, SB, PP, CZ, SB, CZ, CM;b. CDŢ, SB, PP; PR, SB, CZ, CM;c. SB, SB, PP, CZ, SB, CZ, CM;d. CDŢ, SB, PP, PR, SB, CZ, CM.

30. În fraza: „Că înveţi sau că nu, asta nu contează pntru alţii;ceea ce mă doare e că ai fi putut fi primul în clasă, numai să fi vrut.”propoziţiile sunt:

a. SB, SB, PP, SB, PP, PR, CZ;b. AA, AA, PP, SB, PP, PR, CDŢ;c. SB, SB, PP, SB, PP, PR, CDŢ;d. SB, SB, PP, SB, PP, CZ, CDŢ.

31. În fraza: „S-a stabilit să plecăm mai devreme, căci aiuriţi, cum eram, se putea să pierdem trenul ăn chiar clipa când acesta ar fi plect din gară.” , propoziţiile sunt:

a. PP, SB, CZ, CZ, SB, AT;b. PP, CD, CZ, CM, SB, CT;c. PP, SB, CZ, CZ, CD, CT;d. PP, SB, CM, CZ, SB;AT.

TESTUL 25

1. Sensul expresiei con brio este:

a. cu vervă, cu însufleţire;b. cu strălucire;c. cu fast;d. foarte puternic.

2. Înţelesul substantivului comarnic, nu este:

a. colibă mică în care locuiesc ciobanii;b. funcţie administrativă în trecut;c. umbrar pentru ciobani;d. poliţă de scândură sau din nuiele.

3. Antonimele cuvintelor compozit, concis, sămănătorism, charismatic, sunt corecte în seria:

a. necompozit, vast, nesemănătorism, necharismatic;b. incompozit, detaliat, modernism, antipatic;

113

c. omogen, detaliat, modernism, antipatic;d. eterogen, neconcentrat, simbolism, necharismatic.

4. Sinonimele cuvintelor înţelegere, sapienţă, samsar, saporific, sunt:

a. pătrundere, înţelepciune, negustor, prolific;b. conţinut, învăţătură, misit, sudorific;c. comprehensiune, ştiinţă, misit, savuros;d. empatie, confienţă, hoţ de cai, sudorifer.

5. Există omonime în seria:

a. erg, complex, neutru, piesă;b. comănac, erg, piesă, vatră;c. erg, complex, comănac, sarică;d. erg, complex, comănac, sas.

6. Identifică seria care conţine doar perechi de paronime:

a. competinte-competent, compresie-compresiune, concilium-consilium, samba-sambo;b. saporificaţie-saporificare, scafandru-scafandrier, compresibil-comprehensibil, sarazin-sarazină;c. sargasă-sarcasă, sardonic-sardonix, concilui-consiliu, sarazin-sarazină;d. scafandru-scafandrier, competinte-competent, compresibil-comprehensibil, plonjeu-plonjon.

7. Alege seria în care toate cuvintele sunt scrise corect:

a. ferfeniţă, sămănătorist, erbicid, satin, extorcare;b. ferfeliţă, sămănătorist, ierbicid, satin, extorcare;c. ferfeniţă, sămănătorist, erbicid, saten, extorcare;d. ferfeniţă, sămănătorist, erbicid, saten, estorcare.

8. Precizează seria în care numele locuitorilor din : Cipru, Focşani, Gura Humorului, Honduras, Madagascar, Levant, Roman, Râmnicul Sărat, sunt scrise corect:a. cipriot, focşănean, gurahumorean, hondurian, malgaş, levantin, romaşcan, râmnicean;b. cipriot, focşănean, humorean, hondurian, malgaş, levanten, romanat, râmnicean;c cipriot, focşănean, humorean, hondurian, malgaş, levantin, romaşcan, râmnicean;d. cipriot, focşănean, humoriean, hondurian, malgaş, levantin, romaşcan, râmnicean;

9. Alege din următoarele liste, seria care conţine şi regionalisme lexicale:

a. discordie, neînţelegere, conflict, dihonie, duşmănie;b. a pârjoli, a arde, a păcăli, a înşela, a usca;c. acrobat, saltimbanc, şarlatan, escroc, mucalit;d. turmă, cireadă, cârd, ciurdă, ciopor.

114

10. Precizează seria de cuvinte formate prin compunere:

a. băile Govora, calea Floreasca, Simfonia fantastică, agromec;b. Cuţitul de Argint, dumnealui, nicio, astăzi;c. însene, Domnia Voastră, telegondolă, fluviul Dunărea;d. fluviul Dunărea, astăzi, comuna Băneasa, Tatăl nostru.

11. Identifică seria în care toate cuvintele sunt derivate parasintetice:

a. încărunţi, despături, neomenos, anistoric;b încărunţi, dezbrăca, imbatabil, concurs;c. dezafectat, pueril, iraţional, indescifrabil;d. indezirabil, nfluenţabil, inestetic, inexpresiv.

12. Recunoaşte seria ăn care toate cuvintele au sufixe neologice:

a. omeneşte, românesc, ruginiu, măsurabil;b. convenabil, centraliza, cărnos, lăptar;c. lacaliza, realmente, băubil, electrifica;d. Latiniza, porţiona, clarifica, lădoi.

13. Sunt corect accenuate toate cuvintele din seria:

a. mijloc, loden, gingaş, gârbov, ostrov;b. mijloc, loden, pegas, gârbov, ostrov;c. mijloc, loden, perceptor, ostrov, puhav;d. mijloc, loden, perceptor, ostrov, puhav

14. Sunt diferenţiate semantic toate cuvintele din seria:

a. gingaş-gingaş, pegas-pegas, mijloc-mijloc, boston-boston;b. mijloc-mijloc, boston-boston, afină-afină, protector-protector;c. afină-afină, puber-puber, mârşav-mârşav, bengali-bengali;d. mozaic-mozaic, afin-afin, candid-candid, jilav-jilav.

15. Respectă normele limbii române literate cuvintele din seria:

a. relanti, chesea, rrom, piepten, reiat, încarnare;b. ralanti, chesea, rom, pieptăn, raiat, incarnare;c. ralanti, chisea, rrom, pieptene, reiat, incarnare;d. relanti, chisea, rom, piepten, raiat, incarnare.

16. Există doar diftongi ascendenţi în : maică, mâine, floare, moroi, doine, buduroi seară, mioară, temei,

a. 2 cuvinte;b. 3 cuvinte;

115

c. 4 cuvinte;d. 5 cuvinte.

17. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele din seria:

a. pa-şop-tism, post-ver-bal, psi-ha-na-li-ză, vot-că, ling-vis-ti-că;b. paş-op-tism, pos-tver-bal, psih-a-na-li-ză, lin-gvis-ti-că;c. paş-opt-ism, post-ver-bal, psi-ha-na-li-ză, vod-că, ling-vis-ti-că;d. paş-op-tism, post-ver-bal, psih-a-na-li-ză, vot.că, lin-gvis-ti-că.

18. Alege seria în care toate substantivele sunt de genul neutru:

a. paşoptism, canal, sacerdoţiu, astru, a;b. conciliatorism, erotism, curaj, sânge, sacrum;c. eroism, austru, zefir(vânt), zefir(ţesătură);d. fotbal, tenis, handbal, crivăţ, cleşte.

19. Alege seria în care sunt corecte formele de G_D:

a. poienei, cenuşăresei, gogoşeriei, bună-credinţei, râpei;b. poienii, cenuşăresii, gogoseriei, bunei-credinţe, râpii;c. poienii, cenuşăresii, gogoseriei, bunei-credinţe, râpei;d. poienii, cenuşăresei, gogosăriei, bunei-credinţe, râpii.

20. Precizează seria în care sunt corecte toate formele de indicativ prezent:

a. înfăţisează, angajează, deşeală, ataşează, ănşeală;b. înfăţisază, angajază, deşeartă, înşală, angajem;c. deşală, deşartă, înfăţişăm, angajază, angajem;d. deşală, deşartă, ataşează, înfăţişează, angajăm.

21. Există adjective invariabile în seria:

a. eficace, atroce, ferice, feroce, locvace;b. motrice, perspicace, precoce, propice, rapace;c. eficace, motrice, perspicace, ferice, sagace;d. locvace, motrice, perspicace, ferice, sagace.

22.În enunţul: „Prietenul lui fusese alergat şi prins de nişte derbedei şi apio lovit crunt.”, există:

a. 1 PN cu NP multiplu(alergat, prins);b. 1 PV şi 2 atr.adj./prins, lovit);c. 3 PV (fusese alergat, fusese prins, fusese lovit);d. 2 PV şi 1 c.circ.de mod.

23. Cuvântul marcat grafic în fraza :

116

„ M-am uitat cu atenţie la cine venea pe alee.”,este:

a. pron.rel.Ac., c.indir.;b. pron.rel.Ac., sub.;c. pron.interog.Ac.,sub.;d. adj.pron.rel.Ac.,atr.adj.

24. În construcţiile: mi-e milă, mi-e cald, mi-e teamă, se face linişte, era nevoie; substantivul este:

a. caz N, f.sint.NP(toate);b. caz N, f.sint.sub.(1,3,4) şi NP(2,5);c. caz N, f,sint.sub(toate cu excepţia 2NP)d. caz N, f.sint.sub./toate).

25. În textul: „Fetei aceasta nu i-a plăcut piesa la fel de mult ca fetei cea mică, mai ales pentru ca oameni proşti crescuţi au tulburat liniştea prin altrcaţii verbale desfăşurate chiar ăn timpul spectacolului.” , există:

a. 2 greşeli;b. 3 greşeli;c. 4 greşeli;d. 5 greşeli.

26. Cuvintele subliniate în enunţul: „Nu şi-a dorit niciodată nişte colegi ca aceştia care în atari situaţii nu au iniţiativă”sunt:

a. pron.dem. Ac.,c.indir.; adj.pron,nehot.Ac.atr.adj.;b. adj.pron.dem.Ac.atr.adj.; adj.invariab.Ac.atr.adj.;c. pron.dem.Ac.atr.pron.prep.; adj.pron.nehot.Ac.atr.adj.;d. pron.dem. Ac.,c.dir.; adj.cu o singură formă flexionară Ac.atr.adj.

27. Există doar locuţiuni conjuncţionale specializate în seria:

a. aşa cum, odată ce, cum că, pe măsură ce;b. din moment ce, odată e, în cat că, chiar dacă;c. din moment ce, de vreme ce, în caz de, chit că;d. din cauză că, din cauză de, ca şi cum, în caz că:

28. În fraza: „Chiar plăcere să-i facă să plece acum în străinîtate, tot nu s-ar fi putut, neconvenindu-i că musafiri neanunţati au sosit ieri, ea părând să regrete că nu a plecat cu o săptămână în urmă.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. CV, SB, PP, CD, PR, CD;b. CDŢ, SB, PP, SB, PR, CD;

117

c. CV, CD, PP, SB, CM, SB;d. CV, SB, PP, SB, PR, CD.

29. În fraza: ”Să-i fi spus toată lumea şi tot nu l-ar fi crezut în stare s-o mintă în halul acesta, tocmai acum când ea era gata să-i accepte cererea în căsătorie, gândea acum resemnată, rememorând întâmplările plăcute, ceea ce ăi adâncea suferinţa.” propoziţiile sunt următoarele:

a. CDŢ, PP, CI, CT, CI, PPinc., AA;b. CV, PP, CI, CT, CD, PPinc., CM;c. CV, PP, CI, CT, CM, PPinc., CZ;d. CS, PP; CI, AT, CI, PPinc., AT.

30. În fraza: „L-am ajutat să facă eseul, căci altfel, curios cum îl ştim, ar fi urlat de ar fi trezit tot blocul, nerămânându-mi să fac ceea ce a vrut el.”, propoziţiile sunt următoarele:

a. PP, CI, CM, CZ, CNS, SB, CD;b. PP, CD, CM, CZ, CNS, SB, CD;c. PP, CD, CZ, CZ, CNS, SB, CD;d. PP, CI, CZ, CZ, CS, PR, CD.

SUBIECTE CLASICE

TESTUL 26.

Se dă textul: „ Ar fi oare firesc, în aceste condiţii, să renunţăm cu totul la a vorbi despre romane în general, mulţumindu-ne cu romanele de care dispunem? Începând cu Thibaudet şi sfârşind cu nu ştiu care ritic actual, puţini au renunţat în ultima jumătate de secol, la a fixa romanele în solul unei teorii despre roman. Critica redusă la descriere nu valorează mare lucru. Ea îşi regăseşte interesul numai când generalizează spontan sau metodic. Empiria pură nu ne ajută nici măcar să analiză bine produţia de cărţi existentă la un moment dat şi dacă n-am descoperit încă, în domeniul nostru, legea conform căreia indivizii se reunesc în specii, ştiu totuşi că speciile trebuie să existe. Operaţia cea mai legitimă a criticii (de îndată ce depăşeşte simplele consideraţii de valoare) constă în a reduce multiplul fenomenal la un model. Trăieşte mai puţin din analize şi descrieri, decât trăieşte din compararea lor (fie şi nesistematică), din încercarea de a le descoperi un numitor comun... Critica modernă urmează exemplul ştiinţelor moderne, deşi nu este ea însăşi o ştiinţă....Sunt convins că numărul acestor sistemeeste limitat şi că societăţile omeneşti, ca şi indivizii, în jocurile, visurile şi delirurile lor, nu creează niciodată în chip absolut, ci aleg anumite combinaţii dintr-un repertoriu ideal, care poate fi reconstituit...Dacă am

118

reuşi să reconstituim graniţele acestui domeniu, am fi în posesia unui instrument minunat (şi periculos) de a pătrunde în tainele imaginaţiei romancierilor sau, mai exact, ale fanteyiei lor tehnice. „ (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

Cerinţe: 1. Există în text subordonate subiective, modale, completive indirecte ţi concesive? Dacă există, transcrie-le, indică felul lor precizând regentul şi analizând elementul de relaţie.

2. Analizează numele predicative existente în textul dat.

3. Precizează funcţiile sintactice ale verbelor aflate în fragmentul citat mai sus, aflate la moduri nepredicative.

4. Construieşte enunţuri în care fiecare mod nepredicativ (infinitiv, gerunziu, supin) să aibă alte funcţii sintactice decăt cele din text.

5. Găseşte în text două verbe personale pe care să le foloseşti ăn enunţuri cu valoare impersonală, fiind regente pentru un anumit tip de propoziţie subordonată. Precizează felul subordonatei.

II

1. Extrage din textul de mai sus, trei cuvinte cu sens propriu şi trei cuvinte cu sens figurat. Construieţte contexte (câte trei) în care primele să aibă sens figurat, iar ultimele să aibă sens propriu. Explică efectul stilistic al cuvintelor folosite cu sens figurat.

2. Alege şase neologisme din text, pentru care sa dai câte un sinonim.

3. Dă explicaţii de tip dicţionar pentru cuvintele: empiria, absolut, legitim.

4. Extrage din fragmentul dat: două cuvinte formate prin derivare, două formate prin compunere şi două prin conversiune; explică modul de formare al fiecăruia.

5. Rescrie următoarele enunţuri, corectând greşelile de orice tip:

Sunt sigură că din punct de vedere ai banilor care-i primise fata pentru munca prestată, puteau priimi mult mai mulţi.

Alegerea fetelor cele mai frumoase la concursul de mis a căzut în sarcina unor membrii ai comisiei.

În ceea ce privesc examenele de admitere, oamenii cred că gramatica ale căror conţinuturi se studiază în gimnaziu sunt suficiente pentru a acesa în învăţământul superior.

119

Zâmbetul şi compasiunea pe are mi le-a arătat nu era decât o aparenţă specioasă, în realitate ea abia învingându-şi adversiunea care o nutrea pentru deyinhibarea şi dezinvoltura de care a dat dovadă în perioada de timp în care s-au decernat premiile.

6. Alcătuieşte propoziţii în care verbul a sfârşi să aibă sensuri diferite (precizează fiecare sens printr-un sinonim sau o expresie potrivită)

7. Realizează un eseu de aproximativ o pagină în care să încadrezi textul dat într-unul din stilurile funcţionale ale limbii romane. Motivează-ţi opinia cu argumente lingvistice din text.

TESTUL 27

I Se dă textul:

„ Când vorbesc de memorie, nu pot face abstracţie de inteligenţă. Cred că un om prost nu are sensul memoriei. Deşi a-ţi aminti este un miracol care transcede inteligenţa, lumina în care memoria îşi recapătă sensul, numai inteligenţa i-o poate da.Ceea ce vreau să arăt, cu atât de ridicole rezultate, e că lipsa memoriei opacizează orizontul percepţiei şi aplatitează inteligenţa. A nu îţi aminti e numai un distres al conştiinţei, e o stare agresiv-letargică de întuneric. Lipsa locală de memorie antrenează un soi de dezintegrare a personalităţii. E precum moartea: ceva te posedă incontrolat, ca o smulgere, ca o apă în care eşti aruncat cu ochii şi cu mâinile legate. Adevărul admite o singură definiţie operatorie (în cazul omului): adevăr e tot ceea ce mă sporeşte.” (Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii)

1. Desparte în silabe cuvintele,(explicând regulile folosite): abstracţie, transcede, percepţie, conştiinţă, dezintegrează.

2. Folosind una din formele de plural ale substantivului astru, completează forma adecvată contextului:

Cu ajutorul telescopului, urmăream doi................. Câţiva ..............nu formează o galaxie. .................cerului înnorat nu ajung până la noi. .................aceştia au fost cântaţi de poeţii îndrăgostiţi în versurile lor.

3. Analizează toate pronumele din text, precizând şi funcţia lor sintactică.

120

4. Precizează cazul substantivelor subliniate. Scrie câte trei locuţiuni prepoziţionale care să impună aceleaşi cazuri. Alcătuieţte şase enunţuri în care să le foloseşti, precizând funcţia sintactică a părţilor de vorbire precedate de locuţiuni.

5. Numeşte funcţia sintactică a infinitivelor: a-ţi aminti: a nu îţi aminti.

6.Există în textul dat mai sus propoziţii: subiective, predicative, completivedirectecompletive indirecte, circumstanţiale de loc, circumstanţiale de mod, circumstanţiale de scop, circumstanţiale condiţionale, circumstanţiale consecutive şi atributive?

a.Extrage-le pe cele care le găseşti şi precizează regentul, analizând elementul de relaţie. b. Construieşte enunţuri în care să apară tipurile de propoziţii subordonate inexistente în text.

7. Contrage ultima propoziţie subordonată, precizând partea de propoziţie care a rezultat.

8. Extrage propoziţia subordonată apozitivă din paragraful citat.

9. Înlocuieşte cuvintele: aplatizează, memoriei, abstracţie, ridicol, opacizează, dezintegrare, letargic cu sinonime potrivite contextului.

10. Alege cinci cuvinte din text care pot avea omofone. Construieţte contexte potrivite pentru perechile omofone ale cuvintelor alese.

11. Extrage din fragmentul dat: şase cuvinte formate prin derivare, două formate prin compunere şi două prin conversiune; explică modul de formare al fiecăruia. Scrie alte trei derivate formate cu aceleaşi sufixe pe care le au cuvintele alese de tine şi alte trei derivate care să conţină aceleaşi prefixe.( câte un sufix şi un prefix de fiecare fel).

12. Realizează un eseu în care să prezinţi raportul dintre inteligenţă şi memorie aşa cum reiese din textul lui Patapievici, exprimându-ţi în acelaşi timp propriul punct de vedere. Vei avea în vedere ca eseul să nu depăşească ¾ din pagină.13. Încadrează fragmentul dat într-unul din stilurile funcţionale ale limbii române, aducând argumente de ordin lingvistic, din text.

TESTUL 28

I

1. Indică şi exemplifică prin enunţuri adecvate trei forme verbale (de mod şi de timp) în structura cărora intră verbul auxiliar a avea. Subliniază cuvântul vizat în exemplu.

121

2. Termenul sublinit din următorul enunţ poate fi interpretat în două feluri: Ce m-ai întrebat? Care sunt cele douî interpretări? Explică-le.

3. Compară din punctul de vedere al funcţiei sintactice, cuvintele marcate grafic în enunţurile:

Opinia lui despre mine m-a hotărât. Am hotărât opinia comună ce va fi exprimată.

El s-a hotărât a mai aştepta. El a hotărât a mai aştepta. Din cauza inundaţiilor, s-a hotărât de către Consiliul Superior al Apărării a

aştepta o perioadă favorabilălucrărilor de reconstrucţie.

4. Clasifică după un criteriu (pe care îl vei preciza) următoarele cuvinte: frig, lapţi, matase, şale, zori, grâu, lapte, cinste, onoare, enis, baschet, aplauze, ochelari, tăiţei.

5. Exemplifică prin câte un enunţ:

a. numeral distributiv cu valoare substantivală în G şi apoi ăn D,(precizând funcţia sintactică).b. subiect, nume predicativ, complement circumstanţial de scop-exprimate prin verb la infinitiv.

II

Citeşte textul următor si apoi rezolvă cerinţele:

„ Butoianu se gândi că, dacă, deşi nu fusese invitat oficial, se ducea la întâlnirea deosebit de importantă de la club, ar fi însemnat probabil pentru unii că vrea să-i sfideze, dar, dacă nu se ducea, ar fi însemnat sigur pentru toţi că îi e frică de reacţia lor, încât, cum această a doua variantă îi păru în cele din urmă cea mai dezavantajoasă, se decise să fie prezent, ba chiar să participe la dezbateri.”

1. Desparte fraza în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele.2. Analizează morfosintactic toate cuvintele subliniate în textul dat.3. Rescrie textul contrăgând propoziţiile subordonate (cel puţin cinci), în aşa fel, încât sensul frazei să rămână acelaşi.

III

1. Rescrie textul de mai jos, corectând toate greşelile:

„ În aceeaş situaţie în care toţi colegii cât şi profesorii au aceleaşi standarde de viaţă scăzute şi aceleaş aşteptări, o compatriotă de-a noastră a hotărât să-şi vadă perspectivele

122

viitoare ţi nemulţumită, a dat o nouî accepţie acestui penibil context, decizând să continue mai departe acţiunea ei de a trăi din arta comuniunii pe care o stăpâneşte perfect de bine devenind PR la vro intreprindere, căci învăţământul nu ste profitabil.”

2. Srie câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: situaţie, standard, accepţiune, penibil, profitabil.

3. Realizează un enunţ în care cuvântul standard să aibă alt sens decât cel din text.

4. Alcătiueşte familia lexicală a verbului a profita, precizând şi modul de formare a termenilor nou formaţi..5.Compune propoziţii sau fraze în care să evidenţiezi deosebirea dintre următoarele cuvinte: încontinuu/în continuu, încât/în cât, întruna/într-una, devreme/de vreme.

IV

Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos:

„ Se revărsa de ziuă, când, de pe cheiul Dâmboviţei, marele gârbovit, cu faţa acum ţepoasă şi cenuşie, de bătrân uitat de Dumnezeu, zări în sfârşit locul spre car grăbise întreaga noapte, cel ce i se arătase ăn vise şi viyiuni, cal către care pruncul dolofan, gata să se ivească pe lume, îl călăuzise în mod misterios, aşa cum homunculul de sub bolta craniului ţine hăţurile celor trei cai de la troica fiinţei noastre: raţiunea, pasiunea şi impulsurile obscure. Înălţată pe biuta sa de pământ se ridica spre văzduhul negru silueta cenuşie a Casei poporului, cu labele ei de leu, cu cefalotoracele ei ornamentat absurd... cu trufia ei capaneică, enormitatea ei marţiană, melancolia ei ucigaşă. Imposibilă himeră, devoratoare de spaţii şi de istorie, mâncătoare de creier uman, violatoare de nori, Casa Poporului se prăbuţise-n mijlocul Bucureştiului ca o bucată enormă de grindină şi rămăsese-nfiptă în trupul-martir al acestui oraş al ruinelor, corp străin, blestemat, respins de sistemul imunitar al străvechii urbe. Spre grotele ei de marmură torturată, spre măruntaiele ei de stejar şi de alabastru se îndrepta acum ca un mare preot, către templul său, omul durerii, născut penru durere. Căci chinurile facerii începuseră şi pruncu-şi croia deja calea spre lumea albă.” (Mircea Cărtărescu, Orbitor aripa dreaptă)

1. Comentează fragmentul precizând caracteristicile sale stilistice, precum şi relaţia dintre conţinut şi expresia lingvistică.Atenţie! Comentariul tău nu trebuie să depăşească o pagină.

2. Precizează care este modul de expunere dominant. Realizează un eseu care să nu depăşească o pagină în care să argumentezi existenţa modului de expunere ales.

123

TESTUL 29

I Se dă textul:

„ Ţugurlan mai avea o soră care semăna cu el mai rău decât dacă ar fi fost gemeni. Era o femeie deosebită şi multă lume ştia că, dacă lui Ţugurlan, înrăit şi duşmănos cum era, nu i se întâmplase nicio nenorocire, era din pricina soră-sii care, fără să fie mai puţin îngîduitoare cu lumea - uneori era chiar mai cumplită decât fratele ei – se înţelegea totuşi mai bine cu oamenii şi avea grijă ca din când în când să-l ţină de rău.” (Marin Preda, Moromeţii)

1. Desparte fraza în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele.

2. Analizează morfologic (precizând şi funcţia sintactică acolo unde este cazul) elementele de relaţie din text.

3. Construieşte contexte potrivite în care cum cu valoare de conjuncţie să introducă diferite tipuri de propoziţii subordonate.

4. Contrage propoziţiilşe subordonate arătând modificîrile apărute.

5. Analizează câte un cuvânt aflat în fiecare caz posibil existent în text; numeşte funcţia sintactică.

6. Extrage locuţiunile (de orice fel) ţi precizează felul lor.

7.Identifică şi analizează numele predicative din textul de mai sus.

Taie cu o linie soluţiile incorecte; ilustrează printr-un exemplu fiecare soluţie găsită.

8. Pronumele reflexiv poate sta în cazurile: N, Ac, G, D.

9. Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot îndeplini funcţiile sintactice de: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut pronominal, atribut adjectival, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de timp, complement circumstantial de cauză.

10. Regentul unui complement direct poate fi: un substantiv, un adverb, un pronume, un verb tranzitiv, un numeral, o interjecţie predicativă.

11. Adjectivul poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: atribut pronominal, nume predicativ, subiect, complement direct, complement indirect, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de timp, complement circumstantial de cauză., predicat verbal.

124

12. Construieşte enunţuri în care pronumele relativ care să introducă diferite subordonate în care funcţiile sintactice ale conectorului să fie: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut adjectival, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de timp, complement circumstantial de cauză., complement de agent.

13. Alege din textul dat la I un derivat cu sufix, un compus şi un cuvânt format prin schimbarea clasei gramaticale; precizează felul ăn care s-a format fiecare cuvânt.

14. Stabileşte familia lexicală a substantivului grija explicând modul de formare al fiecărui cuvânt.

II Se dau următoarele trei slogane publicitare:

Într-o lume nesigură, ASIROM te asigură! ( reclamă pentru o societate de asigurări)

Mulţumit deplin! ( Reclamă pentru o benzinărie) Eşti liber! Liber să-ţi trăieşti viaţa pe cont propriu şi pe propriul tău cont!

(Reclamă pentru o bancă)

Indică procedeele lingvistice folosite cu efect persuasiv. ( Exerciţiu preluat din testul de admitere – Facultatea de Litere , 2002)

III Se dă textul:

„ Stă ea, da` mult n-o să mai stea, s-o prinză noaptea pe drumuri pe la uşile altora..Mai are şi omu ei dreptate, ăilalţi, odată nu vezi pe unu că le alcă pragu. Ce e ei, ciumaţi de nu vine unu? Să-i vezi că vine, ba cumnată-sa, ba Gelu, ba Niculaie cu matracucile lui, bietu Ilie, Dumnezeu să-l ierte, numai el ce mai venea cât a trăit. Da` şi el tot pe fugă.... Să vie, să şază cu toţii la televizor, să-mbuce ceva, că totdeauna are ceva în casă. Când pleacă să-i vâre şi ei dooşcinci în buzunar.

- Na şi ţie, Vico, dooşcinci de lei, că ţi-or prinde bine.Cât avea prăvălie, nu mai scăpa de ei, şi care venea, pleca încărcat; le-ntindea masa sa mănânce, scotea ce-avea mai bun... Care venea, tot cu liota după el. Şi-acu nu vezi unu să-şi mai aducă aminte. Aşa-i pe lumea asta, cât ai să dai, eşti bun, cât nu, nu faci o ceapă degerată...” (Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută)

a. Care este trăsătura dominantă stilistică a textului? Identifică mijloacele de realizare a acestei trăsături.

b. Ce tipuri de vorbire sunt reprezentate în text? ( Comentariul să nu depăşească o pagină)

125

c. Realizează un eseu de aproximativ o pagină în care să argumentezi folosirea monologului interior şi a stilului indirect liber.

TESTUL 30

I Se dă textul:

„ N-aş putea să spun cui datorez faptul că , deşi am fost dat la şcoală,la opt ani cu scopul mărturisit de tatăl meu să învăţ doar să mă iscălesc şi pe urmă asemeni fraţilor mei mai mari, să ar pământul şi să cresc vite, totuşi întreaga familie a renunţat pe urmă să mai susţină această idee.Fiindcă în primul an abia am trecut clasa, deşi m-am trezit cu uimire citind... Ulterior toţi au spus că învăţam bine. Nu se ştie ce-aş fi ajuns în viaţă, dacă jocul întâmplării al carei erou eram, s-ar fi destrămat şi eu aş fi apărut în ochii învăţătorului aşa cum eram şi nu cum prin nu ştiu ce mister, credea el că sunt. Adică dintre cei mai buni. Încetul cu încetul însă se răspândi întâi printre copii, apoi şi printre vecini, ideea că eu aş şti atâta carte, încât era clar că după terminarea cursului primar trebuia să fiu dat să urmez mai departe, la liceu sau la şcoala normală de învăţători.” (Marin Preda, Viaţa ca o pradă)

1. Extrage din text propoziţiile subiective şi completive indirecte (dacă există) şi arată relaţiile sintactice în care intră.

2. Identifică propoziţiile predicative, modale şi atributive.

3. Există în text propoziţii circumstanţiale? Dacă există, indică numărul lor, fără a preciza felul lor.

4. Analizează morfologic şi sintactic pronumele şi adjectivele pronominale din fragmentul de mai sus.

5.Stabileşte felul propoziţiei: „Adică dintre cei mai buni.”.

6. Contrage propoziţiile subordonate scrise cu caractere italice.

7. Ce fel de subiecte apar în prima frază a textului scris mai sus?

8. Analizează predicatele nominale şi pe cele verbale exprimate prin verbe la diateza pasivă.

9. Construieşte fraze în care pronumele relativ cine să aibă cinci funcţii sintactice diferite în cazul Ac. şi cinci funcţii sintactice în G. (precizează-le)

126

10. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor: cui, de tatăl, mă, asemeni, nu ştiu ce, ideea.

11. Realizează extensia părţilor de propoziţie: asemeni fraţilor, după terminarea- în propoziţiile subordonate corespunzătoare, precizând şi felul propoziţiei obţinute.

12. Identifică locuţiunile de orice fel; numeşte-le. Pentru părţile de vorbire care nu sunt ilustrate în text prin locuţiuni, dă câte un exemplu în enunţuri.

13. Se dă fraza: „E greu de spus ce vom fae la examen.” Pentru propoziţia subordonată se pot face două interpretări. Care sunt acestea? Argumentează-ţi răspunsul.

14.Se dă enunţul: „Ai copilului nu erau acasă.” Precizează funcţia sintactică şi cazul substantivului subliniat.Argumentează de ce este o excepţie aparentă de la regula subiectului.

II 1. Defineşte sensul adjectivului mare. Menţionează alte trei sensuri ale acestuia şi ilustrează-le prin câte o propoziţie.Acolo unde e posibil, indică un sinonim pentru fiecare sens.(Observaţie: Ca exerciţiu poţi proceda la fel, folosind verbele a bate, a trece, a lua, a da)

2. Examinează relaţia dintre marea şi mareea.a. Ce fel de relaţie lexicală apare? Construieşte câte o propoziţie pentru fiecare formă.b. Substantivul marea poate apărea cu două valori gramaticale diferite. Construieşte câte un enunţ pentru fiecare şi numeşte fenomenul lexical apărut.

3. Procedează la fel, folosind cuvintele repezi/ repezi/ repezi şi imobil/ imobil(Precizează valorile morfologice în enunţuri, numind fenomenul lexical)

4. Dă sinonime potrivite contextului pentru următoarele cuvinte din textul lui Marin Preda: a mărturisi, asemeni, a renunţa, a destrăma, mister, vecini, terminarea.

5. Desparte în silabe cuvintele: adopta, admonesta, aborigen, abrupt, ablativ, abnegaţie, dezactiva, dizenterie, paneuropean, portavion. Câte dintre ele acceptă două solutii?

6. Alege din text câte două cuvinte formate în interiorul limbii române prin procedee diferite (în total şase cuvinte) şi explică felul în care s-a format fiecare cuvânt.

7. Alcătuieşte familia lexicală a verbului a putea, explicând formarea fiecărui cuvânt ăn parte.

8. Înlocuieşte punctele de suspensie cu forma potrivită a pronumelui relativ:

a. Priveam uimită tabloul...................imagine mă fascina.b. Colegii...............şepcuţe le acopereauochii, păreau că se amuză pe seama mea.

127

c. Soseşte iarna...............zile sunt reci.d. Olimpiada.................încheiere a avut loc acum câteva zile, ne-a dezamăgit.

III

Comentează fragmentul dat la punctul I ( într-un eseu care nu trebuie să depăşească o jumătate de pagină), argumentând că aparţine genului memorialistic.

TESTUL 31

I Se dă textul:

„ Trebuia să tipăresc ceea ce scrisesem atunci şi nu mai rârziu, cu toate că romanul acesta despre tărănimea antebelică era neterminat. Nu mă interesa dacă ţărănimea română continua să se ruineze în capitalism, aşa cum spunea o frază la sfârşitul volumului, pe care ulerior am scos-o, ci viaşa unei catgorii umane gândită de vicleniile istoriei....Or, aceste viclenii erau abia anunşate. Cine poate însă să asigure un scriitor că o obsesie a sa aflată ân plină dezbatre a conştiinţei va trce în mod sigur şi pragul expresiei artistice.Să păstrăm, mi-am zis, în rezervă marea întrebare despre curgerea timpului şi c poate ea aduce oamenilor, şi să dăm la o parte pauza de pe tabloul , gata terminat, al unei epoci care s-a dus. Pentru ceea ce va urma, vom vedea...Şi într.-o zi îmi veni următoarea idee: Foarte mulţi oameni din vremea noastră păţesc ce-am păţit eu. Nu este oare exasperarea, provocată de neputinţa de a-ţi atinge scopul dorit, o realitate a lumii noastre moderne? Şocurile la care suntem supuşi din pricina pierderii seninătăţii şi echilibrului sufletesc , seninătate şi echilibru supuse unor continue agresiuni a mediului şi de care nici nu suntem măcar totdeauna conştienţi, nu sunt ele cauza unor mari tulburări în comportamentul omului de astăzi? Şi aşa am început să scriu romanul Risipitorii. Deodată neputinţa de a scrie a dispărut. Eram atât de entuziasmat, că socoteam acest roman mai bun decât tot ceea ce scrisesem până atunci.” (Marin Preda, Viaţa ca o pradă)

1. a. Există ân text propoziţii subiective, modale sau consecutive? Dacă există, extrage-le, precizează felul lor, şi relaţiile sintactice în care se află. b. Extrage câte o propoziţie subordonată existentă în text (specifică fiecărui tip).

2. Analizează morfologic şi sintactic toate cuvintele aflate în cazurile Ac. şi G.

3. Precizează valorile morfologice şi sintactice ale cuvintelor subliniate în text.

4. Din fragmentul: „Nu este oare exasperarea, provocată de neputinţa de a-ţi atinge scopul dorit?” (rupt de context), analizează subiectul şi predicatul.

128

5. Construieşte un context în care sintagma „ suntem supuşi” să poată fi analizată în două feluri. Argumentează şi numeşte-le.

6. Compară folosirea adverbului poate în enunţurile:

Sportivul va reuşi poate mai multe, în evoluţia de mâine. Poate că va reuşi un start mai bun în evoluşiile ulterioare. Va încerca, poate, să doboare propriul record într- participare ulterioară. Poate să vină mâine.

7. Extrage verbele, precizându-le diateza:

Nu mă pot hotărî în privinţa viitoarei profesii. Se poate întâmpla să rătăciţi din cauza întunericului.

8. Realizează enunţuri în care să apară funcţiile sintactice ale cazurilor: D şi Ac. folosind un pronume nehotărât (D) şi un pronume posesiv (Ac,).

9. Există în text propoziţii incidente? Extrage-le pe cele care le găseşti .

10. Identifică valorile din text ale cuvintelor: şi, tot; precizează prin ezemple celelalte valori. Numeşte-le.

II

1. Indică sinonime pentru următoarele cuvinte din text: a se ruina, voum, a scoate, categorie, viclenie, obsesie, exasperare, supus, agresiune, tulburare.

2. Construieşte contexte potrivite pentru fiecare cuvânt din următoarele perechi lexicale: progresiv/progresist, special/specios, creditor/debitor, speculant/speculativ, alaustrofob%claustrofil, conciliabil/conciliabul, contor/contoar.

3. Extrage din textul de mai sus cuvintele formate prin derivare şi prin compunere, precizând şi felul în care s-au format.

4. Scrie antonimele cuvintelor: antebelică, a interesa, a continua, ulterior, sigur, a se scurge, neputinţa, seninătate, agresiune, entuziasmat.

5. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură:

La Olimpiada trecută, gimnastul Drăgulescu ar fi trebuit să ia medalia de aur ex- equo cu au alt gimnast, dar însa Federaşia a decis să se ia în calcul alte criteri.

Nici unul dintre noi nu ne-am mulţumit cu soluţia dată o dată ce la alte sporturi au rămas în vigoare vechile criterii.

Mă sfii să recunosc în faţa colegilor că nu cunosc topografia locului şi că cam la un kilometru, drumul se bifurcă în trei şi n-am ştiut în ce direcţie s-o apuc.

129

6. Scrie trei adjective formate cu ajutorul sufixului aş şi trei derivate diminutivale formate cu sufixul uţă.

7. Scrie trei derivate al căror prefix să se scrie legat cu cratima de primitiv(cuvânt de bază)

8. Exemplifică: trei cuvinte formate cu prefixoide şi trei cuvinte formate cu sufixoide.

9. Realizează o paralelă între tautologie şi pleonasm (în câteva rânduri).

10. Alcătiueşte familiile lexicale ale cuvintelor: ţăra, a scrie, a fi.

III

Precizează cărui stil funcţional îi aparţine textul transcris anterior şi enumeră trăsăturile lingvistice pe baza cărora susţii această încadrare(argumentarea nu trebuie să depăşească o pagină).

TESTUL 32

I Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: „ A venit unul şi i-a zis ceva la ureche, da` el parcă era dus pe altă lume. ...Şi să vezi ce-a-nceput să zică dup-aia, că-mi venea nu ştiu ce să-i fac. Cât sunt io de fricoasă, am început să ţip la el, acolo-n televizoru` lui, l-am făcut în toate felurile. Auzi nenorocitu`! cu ce mai vrea să ne scoată ochii, că mai dă o sută d lei la salar, nu ştiu cât la indemnizaţie....Da` că n-are lumea ce mânca, la asta nu se gândeşte, bată-l Dumnezeu să- l bată. De tâmpit, şi el şi Leana.! Că aşa ceva nu s-a mai pomenit în ţara românească, să moară lumea de foame, să n-ai ce să pui la copii pe masă.... Şi să vezi, dragă, a-nceput lumea să-l huiduie fără frică, auzeam bine cum striga ca la fotbal: Huooo! Huoooo! Cre` că auzea şi el, că deodată s-a schimbat aşa la faţă, i s-a arătat bătrâneţea în ochii ăia capii ai lui , a mai venit unu` şi i-a spus să plece, da` lui tot nu-i venea să readă. .. El crede că lumea-l iubeşte, ticălosul... Să-l vezi cum stătea acolo şi se uita, un moş nenorocit, cu o căciulă de oaie... că te şi-ntrebi cum a prostit cizmaru` asta atâta lume, cum a băgat el frica.n atâţia oameni... Până la urmă a plecat şi a tăiat brusc emisiunea, de parcă ar fi avut, cum era înainte defecţiune tehnică.” ( Mircea Cărtărescu, Orbitor aripa dreaptă)

130

1. Extrage din text următoarele tipuri de propoziţii subordonate:SB, PR, AT, CD. CI, CL, CM, CT, CZ, CS, CDŢ, CV, CNS. Pentru cele pe care nu le găseşti, construieşte câte un exemplu.

2. Prezintă două modalităţi de interpretare a propoziţiilor subliniate din textul: „că te şi-ntrebi cum a prostit cizmaru` asta atâta lume, cum a băgat el frica.n atâţia oameni...” Motivează alegerile făcute.

3. În fraza: Da` că n-are lumea ce mânca, la asta nu se gândeşte, bată-l Dumnezeu să- l bată. De tâmpit, şi el şi Leana.! a. Construcţia ce mânca este o propoziţie sau o parte de propoziţie; analizeaz-o. b. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: tâmpit, el şi Leana., ticălosul.

4. Contrage câte o propoziţie subordonată: SB, CV, CM, Ci; precizează modificările apărute.

5. Precizează felul propoziţiilor subordonate introduse prin conjuncşia dacă.:

Nu s-a decis de către conducere dacă vom mai pleca şla munte.Dacă va fi pedepsit sau nu pentru greşelile sale, de asta nu se temea.Neştiind dacă va fi amănat concursul în urma intervenţiilor ziariştilor, s-a mai dus o dată

la afişier, ca să fie sigur.Dacă s-ar fi strădiut mai mult, tot nu ar fi reuşit să ajungă printre primii.Neaducându-şi aminte dacă a închis uşa, s-a frăbit să se întoarcă.În acele clipe hotărâtoare, grija lui era dacă va putea reveni în post peste patru ani,

necrezând în promisiunile smulse cu greu.Dacă aşa ai fost învăţat, nu te poţi schimba peste noapte.El nu se decisese dacă să participe la concurs sau să mai aştepte un an.Ar fi plecat de aolo, şi dacă i-ar fi crescut nesperat de mult salariul.6. Găseşte şi transcrie din text două cuvinte incidente.

7. Analizează pronumele şi adjectivele pronominale din text.

8. Prezintă trei situaţii în care pronumele personal apare fără funcţie sintactică.

9. Precizează diferenţa dintre formele pronominale omonime: Mi-a distrus viaşa. Mi-am distrus viaţa.

Aceasta a rămas cartea mea. Cartea a rămas a mea.

10. Transcrie locuţiunile din text şi arată felul lor.

12. Observă îmbinările de cuvinte: a scoate ochii, a băga frica în oameni. Găseşte argumente pro sau contra încadrării lor în clasa locuţiunilor verbale.

131

II

1. Scrie formele orecte ale cuvintelor: salar, lombago, polologhie, piepten, foarfece, ziler, susnumitul, susmenţionatul, supatul.

2. Arată felul în care s-au format cuvintele: a pomeni, a huidui, deodată, bătrâneţea, (ochii) ăia, nenorocit, a prosti, brusc(au tăiat).

3. Scrie propoziţii în care să apară cinci perechi de omografe.

4. Construieşte propoziţii diferite în care să foloseşti câte un omonim şi un omofon al cuvintelor: mai, ai, care, noi, sare.

5.Scrie cinci unităţi frazeologice în componenţa cărora să intre verbul a baga; şi cinci în care să se afle substantivul ureche.

6.Foloseşte în cinci enunţuri, verbul polisemantic a trece; precizează sensul între paranteze

7. Motivează patru situaţii diferite de utilizare a virgulei în text.

8. Explică folosirea a încă trei semne de punctuaţie sau ortografice din fragmentul citat mai sus.

9.Transcrie în limbaj standard, la persoana aIIIa, penultimul paragraf al textului, făcând să dispară mărcile subiectivităţii.10. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură:

Nu ştiu unde a fost mintea acestei colege ale mele când a zis că să mergem mai bine la munte fincă mai avem decât o sumă infimă de bani care e imposibil să ne ajungă la mare.

Aveam atunci o mare eversiune faţă de speoloagă care ne-a ameninţat c-ar apare un izvor şi un izbuc chiar lângă noi şi o să ne strice topografia locului care-l alesesem cu aceaşi grijă cu care ne alegeam pâinea.

Am scăpat eri de grija dragei mele prietene, plecată acasă şi în ultimile zile, studiind, mi-am dat seama că rezultatele întâielor teste vor fii nesperate de bune, datorită muncii anterioare şi poate a norocului meu dintodeauna.

III

a. Realizează un eseu de aproximativ o pagină în care să încadrezi textul dat într-unul din stilurile funcţionale ale limbii romane. Motivează-ţi opinia cu argumente lingvistice din text.

132

b. Prezintă ideea textului şi mijloacele lingvistice prin care este exprimată. Eseul nu trebuie să depăşească 25 de rânduri.

TESTUL 33

I Se dă textul:

„Avea dreptate Goethe când spunea că cine pretinde a nu fi învăţat nimic de la înaintaşi, e un nebun pe propria-i socoteală. Dacă nu foloseşti ceea ce au cucerit veacurile înaintea ta, eşti un incult şi un barbar, iar dacă vorbeşti altfel decât se vorbeşte, ameţeşti lumea ca un canr care fluieră în colivia lui şi sporovăiala ta e ridicolă. Dar dacă puterea tradiţiei este şi se cuvine să fie atât de mare înseamnă că nu mai avem nimic de făcut şi că BP gândea bine când pretindea că, deoarece anticii au creat modele, nouă nu ne rămâne decât să le copiem. Dacă au fost vremuri care au cugetat altfel, lucrul se explică prin faptul că au existat întotdeauna oameni azvârliţi în panică de schimbarea lucrurilor şi de noutate.” (Tudor Vianu)

1. Desparte textul în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele. Fă analiza elementelor de relaţie precizând cazul şi funcţia sintactică acolo unde se impune.

2. Contrage propoziţiile circumstanţiale din text, numind partea de propoziţie obţinută.

3. Schimbă regentul propoziţiei: Dacă au fost vremuri în aşa fel încât propoziţia să devină, pe rând: PR, CD, CI, AT, CZ, CDŢ.

4. Precizează felul propoziţiilorsubordonate introduse prin adverbul relativ / conjuncţional cum:

Oamenii sunt cum sunt, nu-i poţi schimba peste noapte. O noapte cum e păcura de neagră gemea de mistere. S-a speriat vazând cum urlă. „Ea a doua zi se miră/ Cum de firele sunt rupte”. Cum nu se odihnise destul, îşi simţea ochii împăienjeniţi de somn. Cum stătea cu mâinile spânzurate de marginea ferestrei, deodată văzu un

porumbel trecînd razant pe lângă nasul lui.

5. Analizează toate cuvintele aflate în cazurile:G/D.

6. Analizează toate formele verbale în componenţa cărora intră verbul a fi.

133

7. Compară formele subliniate:

Îşi învinuieşte prietenii pentru eşecurile lui. Dă vina pe prieteni pentru eşecurile lui.

Este gelos pe toţi. Îi admiră pe toţi. Se supără pe toţi.

8. Construieşte contexte potrivite în care să prezinţi funcţiile sintactice ale verbelor la gerunziu.

9. Compară formele: .

„...pretinde a nu fi învăţat nimic de la înaintaşi,...” „...pretinde a nu fi învăţat nimic de către înaintaşi...”

10. În enunţul: „..au cucerit veacurile înaintea ta”, analizează structura subliniată. Construieşte un enunţ în care aceeaşi sintagmă să aibă funcţia sintactică de atribut adjectival. Scrie apoi alte două enunţuri în care prepoziţia înaintea să impună alte cazuri decât cel din text. Numeşte funcţia sinntactică realizată de tine.

II

1. a. Alege din text trei derivate care au sufixe lexicale diferite.b. Formează cu fiecare sufixalte serii de câte trei cuvinte derivate.

2. Transcrie cinci neologisme din textul lui Tudor Vianu.

3. Dă sinonime pentru: a pretinde, înaintaşi, nebun, a folosi, incult, sporovăială, model, panică.

4. Găseşte antonime pentru cinci cuvinte alese de tine din text.

5. Alege şi transcrie trei cuvinte care conţin diftongi şi trei cuvinte care să conţină vocale în hiat.

6. Precizează câte sunete şi câte litere au cuvintele: deoarece, schimbarea, anticii, oameni, explică.

7. Pune accentul cuvintelor: tradiţie, foloseşti, totdeauna, panică, lucrurilor.

8. Da cîte un sinonim frazeologic pentru : bogat, zgârcit, pur, a deconspira, a se discredita, a întrece, a secunda, aiurit.

134

9.Anacolutul este o figură de stil sau o greşeală de exprimare? Defineşte-l şi dă trei exemple.

10. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură:

„Se aşează pe laiţă gândindu-se că recolta din acest an ar umplea hambarul.Reiteră din nou ideia că ar putea să-şi cumpere maşina lui preferată, crezând că se merită să muncească din greu, pentru că o dată cu venirea toamnei, gata...fiat-ul.”

„Stăpânul parcurilor şi pămînturilor din jurera un adevărat nabab ce va compare în faşa deneaului, dar ăn schimb n-avea nici o teamă ci se gândea să-şi facă vacanţa la Montecarlo.”

„Lui i se trece cu vederea toate abaterile de la morală pentru că a oferit atenţii de treizeci de milioane.Ori, treizeci de milioane este o sumă care noi, oamenii de jos, n-o câştigăm prea uşor.”

III Se dă textul:

„ Noi ne salvăm prin oameni, şi fireşte, ne pierdem tot prin ei. Fiinţele pe care le-am cunoscut şi care ne-au iubit, au fost treptele scării prin care am devenit ceea ce sunt. Fără ele nu aş fi ajuns nicăieri. Deopotrivă, fără altele, aş fi ajuns mai dparte, sau, cine ştie, în altă parte. Făpturile pe care le-am iubit au fost acelea care au iubit în mine ceea ce, fără iubirea lor, nu ar fi meritat să supravieţuiască.” (Horia-Roman Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii)

Prezintă ideea textului şi mijloacele lingvistice prin care este exprimată. Eseul nu trebuie să depăşească 15 rânduri

TESTUL 34

I Se dă textul:

„ De câte ori nu şi-a zis tata să nu mai scrii tot ce-ţi trece prin cap, să scrii şi tu ce se cere...Poate-aveai şi tu vreo carte publicată pân-acum, ca Nicuşor de la scara cealaltă, ca scriitoru-ăstălalt din bloc de stă la scara şase (cum Dumnezeu zicea că-l cheamă?) şi care la şedinţele din bloc, una-două se ridică şi zice: io sunt scriitor, de parcă-l întreabă

135

cineva cine e... Tu n-ai găsit ceva mai bun de făcut decât să scrii de tata că purta ciorap de damă-n cap. Şi ce dacă purta? Aşa făcea toţi bărbaţii p-atunci, noaptea se culca cu ciorapu` de dama-n cap, ca să le ţină părul dat pe spate, că aşa se purta: pe spate şi uns cu ulei de nucă. Nu e nicio ruşine. Doar că de ce trebuie să scrii tu despre asta? Scrie şi tu despre ceva frumos, că nu eşti prost, şi-ai citit o grămadă de cărţi. Uite, o carte bună o citeşti de zece ori fără să te plictiseşti. Doamne, ce frumoasă e Dunărea revărsată sau... cum stătea hoţii şi făcea mărgele din melcişori de paste făinoase, îi vopsea, îi înşira pe aţă şi zicea că-i mărgele.... Acum nici nu mai citesc, îmi mai arde mie de citit? Când eu îmi frământ mintea: ce-o să vă pun mâine-n farfurie? Şi unde să mă mai duc pe viscolu-ăsta, să mai apuc, pe unde mai aud că se dă iaurt, că se dă ouă, c-a băgat carne de vită...” ) Mircea Cărtărescu, Orbitor aripa dreaptă)

1. Există în text propoziţii SB, AT, AA, CM? Dacă există, transcrie-le precizând şi elementul de relaţie.

2. Precizează felul propoziţiilor subliniate în textul scris mai sus.

3. Contrage propoziţiile: ce se cere, ca să le ţină părul dat pe spate, că nu eşti prost, fără să te plictiseşti. . precizează partea de propoziţie obţinută.

4. Prezintă valorile morfologice ale cuvântului a din text. Ilustrează prin contexte potrivite celelalte valori. Numeşte-le.

5. Procedează la fel cu valorile morfologice ale cuvintelor: ce, de. Construieşte enunţuri cu restul valorilor pe care le au.

6. Analizează morfologic şi sintactic pronumele şi adjectivele pronominale din fragmentul de mai sus.

7. Indică valorile morfologice ale cuvintelor: de câte ori, trece prin cap, poate, Dumnezeu(zicea), de zece ori, Doamne, nici.

8. Prezintă funcţia sintactică a formei verbale: de făcut; construieşte propoziţii în care să ilustrezi alte patru funcţii sintactice ale aceluiaşi mod.

9. Compară funcţia sintactică a substantivului subliniat din cele două enunţuri:

Consiliul Elevilor a votat împotriva examenului. Votul împotriva examenului a fost unanim.

10. Găseşte în text şi transcrie şase cuvinte fără funcţie sintactică.

II

136

1. Dă câte un sinonim lexical pentru unităţile frazeologice: de câte ori, a trece prin cap, una-două, ţap ispăşitor, a da paiele, a da ţeapă, a se lua la harţă, negru-n cerul gurii, pestriţ la maţe.

2. Construieţte contexte în care verbul a apuca să aibă sensuri diferite.Ilustrează-le printr-un sinonim lexical sau frazeologic. Procedează la fel şi cu adjectivul bun.

3. Alege trei cuvinte cu sens propriu şi alcătuieşte pentru ele contexte în care să aibă sens figurat.

4. Dă sinonime pentru: a cere, a întreba, a plictisi, a se plânge, nordic, clădire.

5. Găseşte paronimele cuvintelor: scară, carte, bloc, aversiune; construieşte propoziţii cu toate perechile de paronime.

6. . Extrage din fragmentul dat: două cuvinte formate prin derivare cu sufixe, două cuvinte formate prin derivare cu prefixe, două formate prin compunere şi două prin conversiune; explică modul de formare al fiecăruia. Scrie alte trei derivate formate cu aceleaşi sufixe pe care le au cuvintele alese de tine şi alte trei derivate care să conţină aceleaşi prefixe.( câte un sufix şi un prefix de fiecare fel).

7. Alcătuieşte familia lexicală a adjectivului bun arătând felul în care s-au format cuvintele.

8. Precizează relaţia literă-sunet în cuvintele: Ceauşescu, cheamă, zicea, nicio, melcişori.

9. Alege şi transcrie cuvintele care conţin diftongi şi cuvintele care conţin vocale în hiat din primele trei fraze ale textului dat.

10. Rescrie textul de mai jos, corectând greşelile de orice natură:

Pedeapsa faptei se pedepseşte cu închisoare de la doi la cinci ani. ( Realitatea TV)

Îmi ajunge necazurile mele, nu vreau să le ştiu şi pe ale tele. Autocompătimirea de sine îi era caracteristică şi nu părea posibil să-şi schimbe

propria atitudine în viitorul apropiat.

III

a. Alcătuieşte un eseu în care să comentezi registrul lingvistic în care se încadrează textul. Motivează relaţia dintre limbajul folosit şi statutul socio-cultural al personajului.

b. Prezintă tipurile de vorbire folosite în textul lui Cărtărescu.

137

TESTUL 35

I Se dă textul:

„ Chiar dacă analogia mea poate părea, şi este până la un punct, forţată, căci intuiţia şi inducţia joacă şi vor juca un rol mai important decît în chimie sau în biologie, ne putem închipui totuşi un model al romanului, care să nu fie rezultatul adunării, oricît de meticuloase sau exhaustive, a faptelorci o ipoteză întuitivă introdusă în ansamblul de opere, o teoria în sensul grecesc. Putem citi toate romanele lumii, fără să ştim că aparţin romanului; critica romanelor, ea începe de la un model al romanului. Între cititor şi critic este deosebirea dintre un amator de ierbare şi un botanist....În absenţa romanului (a modelului cu acest nume), nu există romane (opere cu acest nume), ci doar cărţi pe care, în naivitatea lui, cititorul le ia drept romane, aşa cum, Petruşca din Suflete moarte, citind tot ce-i cade în mână, crede că citeşte literatură... Critica fiind o artă şi nu o ştiinţă, ea poate şi trebuie să fie distinsă de literatură, al cărui studiu sistematic aste. Şi dacă sistemul literaturii, inventat de critică, nu va fi niciodată la fel de riguros (şi mai ales de previzibil) ca acela mendeleevian al elementelor, aceasta nu înseamnă decât că - nimic mai mult – critica nu va fi niciodată o chimie. Cum însă nu stă în intenţia mea să propun în această introducere o teorie a literaturii sau a criticii, îmi voi limita observaţiile la roman şi la critica romanului.” ( Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

1. Analizează toate predicatele şi atributele din text.

2. Extrage toate adjectivele pronominale, precizându-le felul.

3. Realizează o comparaţie între formele subliniate:

„....îmi voi limita observaţiile” „ ..îmi va limita observaţiile”

4. Adverbul poate îndeplini următoarele funcţii sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement de agent, complement circumstanţial de timp. Taie răspunsul incorect şi dă exemple pentru soluţiile alese.

5. Regentul unui atribut poate fi: substantivul, adverbul, verbul la infinitiv, pronumele, interjecţia, numeralul.Alege soluţiile corecte ţi construieşte enunţuri care să lă ilustreze.

6. Extrage din text toate locuţiunile care corespund părţilor de vorbire neflexibile. Precizează felul şi funcţia sintactică ( acolo unde este cazul=.

7. Există în text propoziţii subordonate: SB, PR, CD, CI, CV, CZ? Dacă există, transcrie-le, arată elementul de relaţie şi relaţiile în care intră aceste propoziţii.

138

8. Realizează extensia verbelor la infinitiv, existente şi stabileşte felul propoziţiei obţinute.

9. Contrage patru propoziţii subordonate atributive din fragmentul citat.

10. Motivează folosirea primei şi ultimei virgule din text.

II

1. Arată felul cum s-au format următoarele cuvinte din fragmentul de mai sus: a închipui, exhaustiv, rezultatul, deosebirea, naivitatea, inventat, botanist, analogia.

2. Scrie cîte un sinonim pentru fiecare cuvănt de la I 1.

3. Extrage din text două adjective derivate cu sufixe diferite şi două substantive derivate cu sufixe diferite.Găseşte şi exemplifică cu cîte alte două cuvinte formate cu aceleaşi sufixe.

4. Transcrie cinci cuvinte din text care pot fi încadrate în stilul ştiinţific.

5. Indică antonimele cuvintelor: forţată, meticuloasă, ansamblul, exhaustiv, deosebirea, naivitae, riguros.

6. Construieşte enunţuri în care să ilustrezi omonomia cuvintelor: distinsă, operă, roman, carte.

7. Alcătuieşte contexte pentru verbul a lua polisemantic( cel puţin cinci sensuri); dă cîte un sinonim lexical sau frazeologic pentru fiecare sens.

8. Transcrie cuvintele care conţin diftongi şi cuvintele care conţin vocale în hiat din primele trei fraze ale textului dat.Subliniază diftongii şi hiaturile.

9. Desparte în silabe cuvintele: inducţia, oricît, exhaustiv, observaţiile, sinonimie, obiectivizare, dezalcoolizare, portmantou.

10. Rescrie textul, corectînd greşelile de orice natură:

Promovarea a multor oameni azi fără nici un merit ci doar pe bază de nepotisme face să dăinuie mai departe lipsa de profesionalism şi lipsa de încredere în faptul că tinerii îşi poate face un viitor în ţară.

El s-a riscat degeaba, pentru că ajuns acolo a văzut uimit cum obiectul se dezagreghează instantaneu şi sfaturile mamei însăşi s-au dovedit acum demne de luat în seamă.

139

Măi, care mergi cu mine în oraş, zicea el mucalit. Fiecare dintre noi am vrea să mergem, cel puţin eu unul mi-ar conveni să stau toată ziua în parcuri.

III

a. Realizează un eseu de aproximativ o pagină în care să încadrezi textul dat într-unul din stilurile funcţionale ale limbii romane. Motivează-ţi opinia cu argumente lingvistice din text.

b. Demonstrează într-un eseu de aproximativ 15 rânduri că fragmentul din „Arca lui Noe” aparţine unui text argumentativ.

TESTUL 36

I Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele:

„Iar când bătrânul, dând din cap, gata să plângă, a răspuns: „Îmi pare rău să aud asemenea cuvinte spuse împotrivă-mi, care nu sunt deloc apropiate de adevăr, mai ales fără să ştiu pentru ce motiv, prin urmare sunt îndreptăţit să mă apăr, „ judecătorul, care îl cunoştea bine, trebuie să-ţi fi întărit convingerea că bătrînul nu poate fi decât o victimă a cine ştie cui.” (Text preluat din testul de admitere-Facultatea de Litere, 2002)

1. Extrage din text prima propoziţie principală, ( numerotarea se face în ordinea apariţiei cuvintelor în text) fîră alte detalii de analiză.

2. Desparte fraza în propoziţii, arată felul propoziţiilor şi stabileşte relaţiile dintre ele. Analizează elementele de relaţie preciuând cazul şi funcţia sintactică, acolo unde este cazul.

3. Alege patru propoziţii din textul transcris şi precizează felul loe după: structură, aspectul predicatului, scopul comunicării.

4. Contrage propoziţiile subordonate şi rescrie textul, în aşa fel încât sensul să nu se schimbe.

5. Identifică locuţiunile; precizează felul lor.

6. Analizează morfosintactic: dând din cap, gata, îmi, împotrivă-mi, fi, o victimă.

7. Găseşte în text pronumele şi adjectvele pronominale aflate în cazurileG şi Ac. Analizează-le.

140

8. Găseşte în text substantive cu funcţia sintactică de complement, care au regent adjectival.

9. Construieşte contexte diferite pentru funcţiile sintactice ale vervelor şi ale locuţiunilor verbale aflate la modul gerunziu.(cel puţin cinci pentru fiecare)

10. Stabileşte felul tuturor subiectelor şi construieşte un enunţ în care subiectul să fie exprimat prin substantiv în Ac. şi altul în care să fie prin pronume relativ în G.

II

1. Dă câte un sinonim pentru: învechit, asemenea, convingere, apropiat, victimă, a îndreptăţi.

2. Găseşte în text două cuvinte care pot avea omonime; construieşte propoziţii cu omonimele cuvintelor din text.

3. Formează câte un derivat adjectivalcu ajutorul unui sufix de la : bătrânul, cap, a plânge, rău, adevăr, judecător.4. Găseşte antonime pentru două cuvinte alese de tine din text.

5.Defineşte tautologia şi dă două exemple în enunţuri potrivite.

6. Alcătuieşte contexte potrivite pentru perechile de paronime: accidenţi/accidente, smoc/smog, cufundac/cufundat, crochet/crochetă.

7. Scrie câte un sinonim pentru unităţile frazeologice: ad-litteram, ab initio, ex cathedra, ad libitum, ex-aequo.

8. Desparte în silabe: împotriva-mi, urmare, victimă, sancţionat, îndreptăţit, dezaxat.

9. Transcrie cuvintele din text care conţin diftong, triftong, hiat (dacă există).

10. Motivează folosirea cratimei în structura: împotriva-mi; Explică folosirea virgulelor.

III Se dă textul: „ Sorin Oprescu a respectat jurământul lui Ipocrit la demolările din Herăstrău În campania electorală, Sorin Oprescu a arătat că are veleităţi de personaj de banc. Întrebarea”Ştii bancul ala cu Bulă la...? „ a fost înlocuită de „ Ai auzit ce-a mai promis Oprescu ieri?” Am râs cu Oprescu în campanie. Însă problema e că gargara cu care ne-a tratat medicul la alegeri a început să devină realitate.Nu ăn sensul că, odată ajuns primar, a dispus construirea promiselor autostrăzi suspendate de Lună. Ci în sensul că, pur şi simplu, gargara verbală s-a continuat cu nişte acţiuni edilitare de gargară.

141

S-a dus în Parcul Herăstrău şi a dispus demolarea a două terase, din cele şapte care funcţionau de ani de zile fără a avea autorizaţie de construcţie. Ca să vadă presa ce mare mărgică a ouat el, Oprescu, s-a asigurat că iese cu scandal. Societăţii Comerciale Fizico i-a parvenit decizia de demolare marţi, 15 iunie, dar terasa ei de la Fitze, fusese demolată intempestiv încă de luni, deci înainte de înştiinţare. Excavatoarele au muşcat fără milă ca nişte superbisturie din bunurile societăţii, bunuri, pe care proprietarii, bineînţeles, nu au avut timp să le strângă.” ( Alex Contiş, Academia Caţavencu- 19 august 2008)

1. Pornind de la textul de mai sus, alcătuieşte un eseu care să nu depăşească o pagină, în care să prezinţi trăsăturile stilului publicistic.

2. Extrage 1-2 pasaje în care apare ironia şi comentează mijloacele prin care aceasta se realizează.

3. Rescrie textul într-o manieră neutră în care să nu apară participarea afectivă a emiţătorului.

TESTUL 37I Se dă textul:

„ Că asemenea idei drepte s-au putut lăţi şi la noi, şi încă într-un timp aşa de scurt, este unul din foloasele ce ni le-a adus şi nouă studiul comparativ al limbelor în genere. În proporţia în care s-a afirmat şi s-a întins linbistica generală, s-a redus valoarea unui etimologism mărginit la un anume popor şi la o anume epocă. S-a înţeles că ceea ce părea o formă consolidată era în esenţă o formă fluidă, şi că într-un etymon mai primitiv, fiecare popor, si înlăuntrul fiecărui popor, fiecare şir de generaţii îşi face cuvântarea sa proprie prin modulări fonetice ce i le impune şi prin care-l variază.” (Titu Maiorescu, Critice)

1. 1. a. Există ân text propoziţii subiective,predicative sau completive indirecte? Dacă există, extrage-le, precizează felul lor, şi relaţiile sintactice în care se află.

2. Stabileşte felul propoziţiilor subordonate introduse prin elementul de relaţie ce:

Omul se mulţumise cu ce i-a dat Dumnezeu. Simţind ce mult s-a schimbat prietenul său, a zâmbit fin. Habar n-avea ce mult avea să-i folosească acest lucru mai târziu. A pierdut tot ce câştigase până acum. Ştiindu-se ce multe are de pierdut, toţi l-ar fi privit compătimitor. Ce-ar fi încercat acum, ar fi inutil în condiţiile date.

142

3. Construieşte o frază în care verbul a fi să apară ca regent pentru o subiectivă şi o predicativă. Foloseşte apoi verbul a însemna în aceleaşi condiţii.

4. Stabileşte diferenţa dintre următoarele propoziţii subordonate:

Dacă în aceste rânduri încercăm să arătăm....este pentru... Dacă în aceste rânduri încercăm să arătăm....o facem pentru..

. 5. Procedează la fel cu propoziţiile subordonate din frazele de mai jos:

Am recunoscut că învăţătura, oricât de grea ar fi, este imperios necesar s-o acumulezi.

Am recunoscut că învăţătura, oricât de grea ar fi, este necesară s-o acumulezi.

6. Analizează toate predicatele din textul dat.

7. Precizează cazul şi funcţia sintactică a tuturor pronumelor relative din text.

8. Construieşte enunţuri în care un pronume relativ să fie subiect în cazurile :N, Ac, G, D şi nume predicativ în aceleaşi cazuri.

9. Construieşte contexte potrivite pentru verbul a ajunge cu valorile: predicativ personal, predicativ impersonal, copulativ personal, copulativ impersonal.

10. Prezintă în contexte diferite funcţiile sintactie ale adjectivului.

II

1. În ce categorie lexicală intră abaterile de la normele limbii române actuale: limbelor, limbistică, corupţiuni.

2. Extrage şase neologisme din text.

3. Rescrie din text şase cuvinte formate în interiorul limbii române precizând şi mecanismul de formare.

4. Prezintă procedeul de formare a substantivelor: etimolog, stomatolog, prun, dezgheş, avânt, botez.

5. Extrage trei derivate parasintetice din text.

6. Defineşte anacolutul şi ilustrează practic prin trei exemple.

7. Alcătuieşte familia lexicală a adjectivului drept.

8. Construieşte enunţuri în care cuvântul înlăuntru să aibă valori morfologice diferite.

143

9. Alege din text două cuvinte care să aibă omonime şi două cuvinte care să aibă omofone.Construieşte enunţuri potrivite pentru a le ilustra.

10. Rescrie textul corectând greşelile de orice natură:

„ Munţii sunt grei de urcat pe o caniculă înnăbuşitoare chiar dacă membri hige-lifului bucureştean care i-am văzut pe acoloaveau toţi ţinute trendy şi foarte uşoare de purtat şi accesibile la excaladat.”

III Se dă textul:

„Pe măsură ce sala se golea, vasul rotund de sub marele candelabru se umplea cu sute de sfere scânteietoare. În fiecare dintre ele începuse să pulseze câte un embrion transparent, hrănit cu carnea de sticlă a oului ce-l adăpostea. După ore de cercetare şi reînnoite dezamăgiri, Albinosul se găsi într-un târziu singur cu Witold şi cu tăcuta sa călăuză. Oprit în faţa prinţului, chipul i se destinse şi cruzimea din trăsături i se schimbă într-un fel de voluptate supremă a certitudinii. Apucă palma întinsă cu amândouă mâinile şi privi oul sgeric, înfăşurat în sclerotica sa morfilie, cu aviditatea cu care-ar fi tras pe nară, printr.o ţeavă subţire, pulberea albă care deschidea mintea ca pe-o corolă fantastică...” (Mircea Cărtărescu, Orbitor aripa dreaptă)

1. Precizează modul sau modurile de expunere existente în text. Motivează alegerea făcută într-un eseu de trei sferturi de pagină.

2.Alege trei figuri de stil din text şi explică rolul lor.

TESTUL 38

I Se dă textul:

„ Răspunsul lui Heidegger e deconcertant de simplu: tot ceea ce e înţeles în chip explicit, adică interpretat, are structura lui ceva ca ceva (etwas als etwas).Tocmai pentru că scaunul este pentru stat, deci pentru că el este scaun ca scaun, iar pălăria este pentru pus pe cap, deci pentru că ea e pălărie ca pălărie, eu nu-mi pun scaunul în cap şi nu mă aşez pe pălărie. Fiecare obiect pe care-l întâlnesc în limea ambiantă are ca-ul lui, cu alte cuvinte este înţeles şi interpretat din capul locului. Eu nu folosesc scara pentru a mă deplasa pe şosea şi maşina pentru a mă urca în pod, fiindcă privirea mea ambientală a identificat scara ca scară şi maşina ca maşină.

144

Important este că această interpretare a obiectelor pe care le întâlnesc în viaţa de zi cu zi este pre-enunţiativă... Ceea ce a fost deja interpretat la nivelul privirii ambientale nu trebuie pentru a funcţiona, să fie rostit. Privirea ambientală care mă pune în contact cu obiectele ce mă înconjoară, este prin ea însăşi înţelegător interpretativă şi ea precedă orice enunţ tematic formulat ca atare.” (Gabriel Liiceanu, Declaraţie de iubire)

1. Extrage şi rescrie două propoziţii subordonate subiective din text. Precizează natura morfologică şi sintactică a regentului. Analizează elementele de relaţie.

2.Precizează felul propoziţiilor: „tot... are structura lui ceva ca ceva (etwas als etwas).” „ceea ce e înţeles în chip explicit”

3. Construieţte enunţuri în care pronumele relativ compus ceea ce să introducă alte cinci tipuri de propoyiţii subordonate decît cele din textul citat.

4. Contrage două propoziţii subordonate circumstanţiale de cauză, precizînd modificările operate.

5. Compară propoziţiile introduse prin locuţiunea conjuncţională pentru ca...să:

De aceea venise aseară la noi, pentru ca luna viitoare să-l putem ajuta cu ceva bani.

S-a pregătit prea mult, pentru ca la examen să nu obţină notă bună.

6. Analizează cuvintele subliniate din fragmentul: „cu alte cuvinte este înţeles şi interpretat din capul locului.”

7. Analizează numele predicative care apar în fragmentul citat din opera lui Liiceanu.

8. Indică pronumele personale şi reflexive precizând cazul şi funcţia lor sintactică.

9. Compară formele pronominale:

„Îmi pun pălăria pe cap.” „Îmi pun ciorbă în farfurie.”

„...privirea ambientală care mă pune în contact” „...care privire ambientală mă pune în contact..”

10. Analizează morfologic şi sintactic următoarele cuvinte din text:tot, în chip explicit, ceva ca ceva, fiecare(obiect), ca-ul lui, din capul locului, pentru a funcţiona, ca atare.

II

145

1. Scrie sinonime (de preferinţă neologice) pentru: deconcertant, a interpreta, structură, ambiant, a se deplasa, a identifica, înţelegător, a preceda, enunţ.

2. Prezintă procedeul de formare a cuvintelor: răspunsul, deconcertant, ceea ce, interpretat, fiindcă, interpretare, enunţiativă, înţelegător, interpretativă.

3. Alege două cuvinte folosite în text cu sens propriu şi construieşte contexte pentru ele în aşa fel încât să aibă sensuri figurate.

4. Alege din text două cuvinte care să aibă omonime lexicale şi două cuvinte care să aibă omonime gramaticale.Construieşte enunţuri potrivite pentru a le ilustra.

5. Folosind sufixe adjectivale, formează derivate de la: lume, cap, structură, maşină.

6. Scrie şase libere de accent acceptate de DOOM 2005 şi cinci cuvinte cu accent tolerat.

7. Pune accentul pe silaba potrivită în cuvintele: mafie, furie, ostrov, splendid, despot, maritim, suburbie, suntem, troiţă, seif.

8. Recunoaşte greşeala de exprimare şi corectează enunţurile:

Copilul, când a văzut-o pe mama, i s-au umplut ochii de bucurie. Colega mea, după delaţiunea făcută, nu-mi mai pasă de ea. Faptul că a vorbit atât de urât, m-am enervat teribil.

9. Explică tipul de acord realizat în textul:”Un sac de bani s-au cheltuit pentru organizarea unei nunţi de poveste.”10. Se dau următoarele citate din presă: Explică greşelile de exprimare:

„ Este Târgul anual al vitelor şi porcinelor, veniţi câţi mai multi!” (Scânteia, 1967)

„Detaliu nefericit, această femeie fusese deja victima unui accident mortal cu un an înainte.” (Libartatea)

„Apa oceanului şi clima sunt foarte umede în această regiune.” „Raportul poliţiei relevă ca victima s-a sinucis singură”( Acţiunea bănăţeană) „Spitalul judeţean a fost dotat cu un aparat de reanimare după ultimul strigăt.” (Monitorul de Cluj)

III

Comentează într-un eseu de aproximativ o pagină că textul citat la punctul I este un fragment dintr-un text argumentativ.

TESTUL 39

146

I Se dă textul :

„ Ne-a părut însă că tristeţea pentru nefericirea de care ne spune poetul că a fost lovit prin moartea soţiei sale, este o coardă prea întrebuinţată, aşa încât se apropie de monotonie. Observarea noastră va avea mai multă putere dacă o vom însoţi de sfatul ce-l dă Goethe poeţilor tineri:”Întrebaţi-vă la orice poezie dacă cuprinde o simţire ce aţi avut-o în adevăr în viaţa voastră şi dacă această simţire v-a înaintat întru ceva.Nu sunteţi înaintaţi dacă nu faceţi decât a jeli o iubită ce aţi pierdut-o prin despărţire, necredinţă sau moarte. Aceasta nu e niciodată bine, oricât de mult talent aţi jertfi pentru asemenea poezii. Ţineţi-vă de progresul vieţii ţi examinaţi-vă când se iveşte prilejul: atunci se vede ândată dacă aveţi viaţă, şi mai târziu, dacă aţi avut-o.”

(Titu Maiorescu, Direcţia nouă în poezia şi proza română)

1. Dacă există în text propoziţii subordonate preedicative, subiective, concesive, consecutive extrage-le rescriindu-le. Precizează elementele de relaţie şi natura lor morfologică şi sintactică (dacă este cazul) precum şi relaţiile dintre propoziţii.

2. Contrage propoziţiile subordonate condiţionale şi atributive..3.. Realizează extensia următoarelor părţi de propoziţie: de monotonie, poeţilor, a jeli, prin despărţire, mai târziu; numeşte propoziţiile subordonate obţinute.

4. Compară felul propoziţiei subordonate subliniate în cele două enunţuri, dând şi explicaţia interpretării:

De bună ce e, nu mai miră pe nimeni rezultatul ei. De foame ce mi-e, aş mânca şi frigiderul.

5.Stabileşte felul propoziţiilor introduse prin conectorul cum şi calitatea lui morfologică şi sintactică.

Nu s-a putut afla cum a pierdut examenul. Nu s-a gândit prea mult cum are să emedieze situaţia. Era greu de înţeles cum a putut răspunde aşa de urât. Cum a mai trecut prin astfel de situaţii jenante, acum părea netulburat. Cum va face faţă situaţiei? Mă gândeam înfiorată: „Cum voi face faţă acestei situaţii?”

6.. Identifică verbele, stabileşte felul lor şi diateza. Extrage din text verbele aflate la modul imperativ; trece-le apoi la persoana aIIa singular, forma negativă.

7. Analizează, dacă există, cuvintele aflate în Ac şi D.

147

8. Construieşte contexte pentru a ilustra funcţiile sintactice ale substantivului în cazurile: Ac şi D.

9. Prezintă valorile morfologice pe care le are în text forma o; construieşte enunţuri în care să le prezinţi pe celelalte.10. Construieşte contexte potrivite în care să apară toate valorile verbelor: a fi, a ajunge, a rămâne, a părea, a face.

II

1. Extrage toate cuvintele derivate din fragmentul dat şi prezintă felul în care s-au format.

2. Procedează la fel cu termenii formaţi prin conversiune.3. Scrie cinci cuvinte ăn care prefixul legat prin cratimă de primitiv, dă un sens diferit de cel în care prefixul se scrie legat de primitiv.

4. Arată prin ce procedeu s-au format cuvintele:filolog, sărut, zdroabă, a moţa, a catifela, a composta.

5. Găseşte opt cuvinte formate cu ajutorul elementelor de compunere savantă. În ce procedeu de formare a cuvintelor se încadrează_

6. Dă sinonime neologice pentru: tristeţe, moarte, întrebuinţată, simţire, a înainta, despărţire, necredinţă, a examina.

7. Transcrie din text cuvintele care conţin diftongi, triftongi, hiaturi (dacă există)

8. Găseşte în fragmentul de mai sus, cuvintele în care apare i afonizat (şoptit)

9. Desparte în silabe cuvintele: observarea, niciodată, pierdut-o, inunda, lingvistică, mausoleu, savantlâc, bojdeucă, hidrant, psihologie.

10. Identifică greşelile şi corectează-le:

„Stimaţi locatari, Printre noi ezistă monştrii care nu se merită să meargă zioa pe stradă. Azi noapte între orele 22,30-23 a avut loc asasinatu asupra străjerului blocului, pasnicul, câinele Băeţică.”(Dintr-un afiş al unei Asociaţii de locatari)

Olimpiada de la Beiging s-a soldat cu un remarcabil succes. Amenzi pentru viermi în covrigi. Cioară s-a întors în ţară pe calea aerului. Situaţia este fără ieşire, dar nu critică. Noi suntem rapidişti din tată-n fiu, în afară de fiul meu care este stelist. Morar, degradat prin avansare. (extrase din presa)

148

III Comentează modalităţile de realizare a comicului în următoarele exemple extrase din ziare:

Tudor Gheorghe, epuizat. Gâfâind după medalii Boxul pleacă acasă cu ochii umflaţi. Piedone a luat la purificat şcolile din capitală. Sorin Oprescu a respectat jurământul lui Ipocrit la demolările din Bucureşti. Operaţia din Herăstrău e cusută cu aţă albă. Găurile din lenjerie lăsau să se vadă o femeie săracă. Ultimele lui cuvinte au fost o tăcere sfidătoare. Arestaţi viteza la volan!(Evenimentul zilei, Naţional, Academia Caţavencu, Glasul Bucureştilor etc.)TESTUL 40

I Se dă textul:

„ C-a uitat bătrânul, nu mă mir, în mintea lui se aşternuse de mult uitarea, mă mir că ei nu s-au mirat de naivitatea lor şi s-au luat după un nebun chicotind prin pădure.Nu era o beţie, n-aveau nimic de băut la ei şi e greu de crezut că dragostea îi îmbătase pe ei doi aşa de îngrozitor, încât să cadă în mintea celui de-al treilea care n-o mai avea.” (Dumitru Radu Popescu)

1. Transcrie din text două propoxiţii simple şi două propoziţii negative.

2. Oferă două soluţii de interpretare a propoziţiei: „că dragostea îi îmbătase pe ei doi aşa de îngrozitor”.

3. Construieşte enunţuri în care Condiţionala şi concesiva să fie juxtapuse cu regenta.

4. Desparte fraza în propoziţii şi specifică felul fiecărei propoziţii.

5. Precizează felul propoziţiei subliniate, şi raporturile ăn care se află cu regentul: „ Copilul fiind un gură-cască sau cum îţi vrea să-i ziceţi, aruncă pietroiul fără a se gândi la consecinţe.”

6. Prezintă două posibile interpretări pentru cuvântul subliniat:” E greu de crezut adevărul când minţi prea des.”

7. Analizează toate pronumele din text.

8. Indică funcţiile sintactice ale verbelor aflate la moduri nepredicative.

9. Recunoaşte subiectele, precizând felul lor.

10. Compară din punct de vedere morfologic şi sintactic formele marcate grafic:

149

”...sub povaţa voievodului celui mai vestit...” „..sub povaţa celui mai vestit dintre voievozi..”

II

1. Prezintă componenţa morfematică a cuvintelor de mai jos: îngrozitor, bătrânicios, despăduriseră, înnebunitor, ardelenisme, îndrăgostit, îmbătător, petrecăreţ, neînlocuibilităţii, funcţionabil.

2. Identifică valorile pe care le notează în text litera e.

3. Alege din textul scris mai sus două cuvinte derivate şi două cuvinte formate prin conversiune.

4. Construieşte contexte potrivite pentru a ilustra valorile morfologice ale cuvântukui cel.

5. Găseşte cinci unităţi frazeologice în componenţa cărora să intre verbul a lua.

6. Scrie sinonimele neologice ale cuvintelor: uitare, nebun, îngrozitor, minte(substantiv), naivitate.

7. Motivează folosirea cratimei în structura s-au luat.

8. Alege din text patru cuvinte care să aibă omonime (lexicale, omoforme, gramaticale)şi două cuvinte care să aibă omofone.Construieşte enunţuri potrivite pentru a le ilustra.

9. Explica folosirea semnelor de punctuaţie şi de ortografie din text.

10. Transcrie forma din DOOM 2005 a neologismelor pronunţate ca mai jos: baipas, dizör, autsaider, copiraiter, ofsaid, aisberg, chici, brecfast, ciungum, snecbar.

III

„ 4.1.2 Referenţialitatea unei structuri lungvistice, condiţie a calităţii ei de unitate comunicativă, este realizată prin diverse mijloace. Un rol important revine structurii intonaţionale: în toate încercările de definire a enunţului e menţionat ca (posibil) criteriu de delimitare a acestei unităţi de comunicare, conturul intonaţional (vezi II Enunţul). Intonaţia specifică – caracterizată de cele mai multe ori printr-o accentuare foarte puternică – marchează referenţialitatea cuvântului enunţ. (cf. Atenţie! Foc! Maşina! Hoţii! Nemernicilor!). În sublinierea referenţialităţii, intervine adeseori, mai ales în comunicarea orală, gestul, care însoţeşte frecvent cuvintele deictice, evocând coordonatele situaţionale ale enunţării, sau mimica...! (Gramatica limbii române; Cuvântul)

150

Încadrează textul dat într-unul din stilurile funcţionale ale limbii române, argumentând cu elemente lingvistice, ăntr-un eseu care nu trebuie să depăşească o pagină.

TESTE DATE LA EXAMENELE DE ADMITERE ÎN ANII ANTERIORI

ROMANIA MINISTERUL ASMINISTRATIEI SI INTERNELOR

COMISIA CENTRALA DE ADMITERE

-invatamant postliceal- -CAMPINA, CLUJ, DRAGASANI- -sesiunea august 2005-

LUCRARE SCRISALA DISCIPLINELE LIMBA ROMANA

DIN CADRUL ETAPEI PROBELOR DE CUNOSTINTE SI APTITUDINIVARIANTA –A-

1.LIMBA ROMANA

1. Sunt sinonime cuvintele din seria:a) temporar, temporal; b) cinstit, necinstit; c) zvon, veste; d) odaie, praf.

2. Nu alcatuiesc o familie lexicala cuvintele din seria:a) padure, padurice, paduret, impadurit; c) verde, verdeata, verzitura, inverzit;b) frunza, frunzulita, frunzuta, infrunzit; d) lant, lantisor, legat, nelegat.

3. Avand in vedere perechile de paronime ( temporar – temporal; a investi – a investi, glaciar – glacial; petrolier – petrolifer ), marcati enuntul in care nu s-a folosit forma corecta:a) Cerul este temporal noros; c) Tonul sau era glacial;b) A fost investit in noua sa functie; d) Se descoperise un alt camp petrolifer.

4. S-au format prin compunere cuvintele din seria: a) devreme, nu-ma-uita, dinspre; b) Curtea de Arges, floare-de-colt, neinflorit;

151

c) (a) binecuvanta, bunavointa, neprefacut; d) atotcunascator, douazeci si cinci, nedesfacut.

5. Cuvantul: “(a) inchipui” este: a) un derivate parasintetic; b) format prin derivare cu prefix; c) format prin compunere; d) format prin schimbarea valorii gramaticale sau conversiune.

6. Marcati enuntul in care unul dintre termenii neologici (avaritie, acvilin, abominabil, mutual) este folosit incorrect: a) Hagi-Tudose era cunoscut pentru avaritia sa; b) Barbatul acela avea nasul acvilin; c) Atacul terrorist fusese abodinabil; d) Mi-a placut prietenul tau care lucreaza mutual.

7. cuvantul “codru” este alcatiut din urmatoarele sunete: a) c + v + c + c + v; b) c + v + v + c + v; c) c + v + c + v + v; d) v + v + c + v + c.

8. Nu sunt despartite correct in silabe cuvintele din seria: a) soa-re, pai-ne, mun-te; c) co-dru, su-ple-te, arc-tic; b) a-gra-fa, a-flu-ent, o-blon; d) scar-a, mons-tru, ast-m.

9. Cuvatul “inimioara” contine: a) un triftong; c) un diftong; b) doi diftongi; d) un hiat.

10. Cuvantul “fiinta” contine: a) un hiat c) doi diftongi; b) un diftong; d) un triftong.

11. Cuvantul “ geamantan” are: a) noua litere si noua sunete; c) noua litere si sapte sunete; b) noua litere si opt sunete; d) noua litere si zece sunete.

12.Cuvantul “geamgiu” are: a) un diftong; c) un triftong; b) doi diftongi; d) un hiat.

13. Substantiv defective de singular se afla in grupa: a) pomi, cui, oi; c) calti, aur, fier; b) zori, ochelari, grau; d) taitei, icre, tarate.

14. Marcati grupa care contine substantive collective formate prin derivare: a) pietris, frunzis, faget; c) creatie, taranime, armata; b) macris, muncitorime. grupa; d) taranime, bradet, nisip.

15. In propozitia; “Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios”, adjectivul ‘albe” este: a) variabil, cazul acuzativ, atribut adjectival; b) variabil, cazul nominative, atribut adjectival; c) invariabil, cazul acuzativ, complement circumstantial de mod;

152

d) invariabil, cazul acuzativ, atribut adjectival.

16. In propozitia: “ El se bucura de aceste rezultate ale clasei noastre “, pronumele personal este: a) “se”, cazul acuzativ; c) “el”, cazul nominative; b) “aceste”, cazul acuzativ; d) “noastre”, cazul genitive.

17. Numeralele din enuntul; “ In clasa a opta, doi au obtinut aceeasi medie “ sunt: a) numeral ordinal cu valoare substantivala, numeral cardinal cu valoare adjectivala; b) numeral colectiv cu valoare adjectivala, numeral cardinal cu valoare adjectivala; c) numeral multiplicative cu valoare adjectivala, numeral distributive cu valoare substantivala; d) numeral ordinal cu valoare adjectivala, numeral cardinal cu valoare substantivala.

18. Verbul subliniat din enuntul: “ Ai vazut cum sta gain ape oua? “, este la modul: a) indicative, perfect-compus; c) conditional-optativ, perfect; b) conjuctiv, perfect; d) imperative.

19. Sunt de conjugarea I verbele din seria: a) a merge, a scrie; c) a desena, a dansa; b) a cobora, a privi; d) a veghea, a vedea.

20. In enuntul: “ Ieri am facut o plimbare pe campul scaldat in soarele verii “, cuvantul subliniat este: a) adverb de loc, complement circumstantial de loc; b) adverb de timp, complement circumstantial de timp;

c) adverb de mod, complement circumstantial de mod d) adverb de loc, atribut adverbial.

21. In propozitia: “ Intr-o primavera, o prepelita aproape moarta de oboseala… s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau…”, substantivele subliniate au functia sintactica de: a) subiect, complement indirect, complement circumstantial de loc, atribut substantival prepositional; b) complement direct, complement circumstantial de cauza, complement circumstantial de loc, atribut substantial prepositional; c) subiect, atribut substantial prepositional, complement circumstantial de loc, complement indirect; d) subiect, complement circumstantial de cauza, complement circumstantial de loc, atribut substantival prepositional.

22. In propozitia: “ Mana omului din cerdac a lunecat rapusa de toropeala “, substantivele subliniate au valoarea sintactica de: a) subiect, atribut substantival genitival, atribut substantival prepositional; b) subiect, complement indirect, complement circumstantial de loc; c) complement direct, atribut sustantival genitival, atribut substantial prepositional; d) subiect, complement indirect, atribut substantival prepositional.

23. Marcati enuntul in care nu se respecta acordul: a) Maria insasi a desenat aceste flori;

153

b) Mariei insesi I s-a acordat premiul pentru desen; c) Fetitei insasi ii oferim acest cadou; d) Fetitei insesi I s-a acordat premiul cel mare.

24. In propozitia: “ Muncind mult, tata a castigat inzecit “, cuvantul subliniat este: a) numeral multiplicative cu valoare adjectivala; b) numeral distributive cu valoare adverbiala; c) numeral multiplicative cu valoare adverbiala; d) numeral adverbial.

25. Indicati enuntul in care verbul este la diateza pasiva: a) Noi suntem dispusi sa participam; c) Primavara, pomii sunt inforiti; b) Ei au fost mereu invitati la petreceri; d) Omul acesta este limitat.

26. In enunturile: ‘ Copilaria inseamna bucurie “, “ Fata a ramas povestitoarea palatului “ si “ Ea parea o zana din povesti “, verbele subliniate sunt: a) predicative personale; c) auxiliare; b) predicative impersonale; d) copulative.

27. Marcati seria de propozitii care cer cazul genitive: a) deasupra, conform, contrar; c) asupra, contra, impotriva; b) inaintea, potrivit, asemenea; d) despre, gratie, datorita.

28. Interjectia din enuntul: “ Am stiut intotdeauna ca e vai de el “, are functia sintactica de: a) predicat verbal; c) complement circumstantial de mod; b) nume predicative; d) fara functie sintactica.

29. Marcati seria in care acordul nu este respectat: a) toi copii, toti maistri; c) ambii vizitii, ambii hangii; b) trei fluvii, trei hangii; d) toate surorile, toate verile.

30. In propozitia : “ Atunci i-a venit cea mai buna idée “, cuvantul “idée“ este: a) complement direct; c) complement circumstantial de mod; b) subiect; d) complement indirect.

31. In propozitia : “ Ea a ajuns cumnata mamei mele “, substantivul “mamei” este: a) atribut substantival in cazul genitive; c) atribut substantival in cazul dativ; b) complement indirect in cazul dativ; d) nume predicative in cazul nominative.

32. Pronumele din propozitia: “ Sufletu-mi trist plangea cu lacrimi amare “, este: a) pronume reflexive, cazul dativ, complement indirect; b) pronume personal, cazul dativ, atribut pronominal; c) pronume personal, cazul genitive, atribut pronominal; d) adjective pronominal, atribut adjectival.

33. Cuvantul “ ce “ este pronume in enuntul:

154

a) Ce frumos este afara! c) N-am stiut ce flori iti plac; b) Ce ti-a raspuns?; d) Ce ganduri te framanta?.

34. Verbul “a fi” este scris correct: a) Fii sever, darn u fii rau; c) Fi-I sever, darn u fi-i rau!; b) fi sever, dar nu fi rau!; d) Fii sever, darn u fir au!.

35. Verbele la modul gerunziu din versurile: “ De-atatea nopti Aud material curgand… “ a) predicat; b) subiect; c) atribut verbal; d) complement direct.

36. In enuntul: “ Fireste ca natura renaste in fiecare primavera “, cuvantul “ fireste “ este: a) adverb, complement circumstantial de mod; c) verb, predicat verbal; b) adverb, predicat verbal; d) subtantiv, nume predicative.

37. In fraza: “ Ieri am cumparat cu nerabdare carte ape care mi-ai recomandat-o tu “, elemental regent pentru propozitia atributiva este: a) verbul “am cumparat”; c) subsatntivul “cartea”; b) adverbul “ieri”; d) substantivul “nerabdare”.

38. A doua propozitia din fraza: “Stiau ca timpul pierdut nu se mai intoarce” este: a) secundara, simpla, negative, enuntiativa propriu-zisa neexclamativa; b) secundara, dezvoltata, negative, enuntiativa propriu-zisa neexclamativa; c) principala, dezvoltata, negative, enuntiativa propriu-zisa neexclamativa; d) secundara, simpla, afirmativa, interogativa.

39. A doua propozitie din fraza: “Ea pleaca fruntea-n pace, raspunde capitanul…” a) propozitie incidenta principala; c) propozitie subiectiva; b) propozitie incidenta secundara; d) propozitie predicative.

40. In propozitia: “ Zmeii au furat soarele si luna de pe cer”, subiectul este: a) “soarele si luna”; c) ‘cer”; b) “zmeii”; d) “subinteles”.

41. Fraza: “Cine se scoala de dimineata departe ajunge”, este alcatuita din: a) p. subiectiva + p. principala; c) doua propozitii principale; b) p. principala + p. subiectiva; d) p.principala + p. predicativa.

42. In propozitia: “ Noaptea o petrecura sfatuind imprejurul focurilor aprinse”, predicatul este: a) “sfatuind”; c) “o petrecura”;

155

b) “petrecura”; d) “aprinse”.

43. In propozitia: “ Lumina palida se revarsa pe pamant”, atributul este: a) verbal; c) adverbial; b) adjectival; d) substantival.

44. In fraza: “Cantecul pe care il aascult este vechi”, propozitia subordonata este: a) completive directa; c) predicativa; b) atributiva; d) subiectiva.

45. Complementul circumstantial de cauza devine prin expansiune: a) propozitie subordonata circumstatiala de scop; b) propozitie subordonata circumstatiala de cauza; c) propozitie subordonata concesiva; d) propozitie subordonata consecutive.

46. In fraza:”Voi merge unde va fi nevoie”, propozitia subordonata este: a) circumstatiala de timp; c) circumstatiala de loc; b) circumstatiala de mod; d) circumstatiala de cauza.

47. Marcati fraza in care se afla o propozitie subiectiva: a) Ma gandeam cum o sa ia examenul; b) Problema este cum vom ajunge acolo; c) Inca nu stie ce o sa faca; d) Probabil ca nu a aflat inca.

48. Predicatele din versurile:”Eu sunt luceafarul de sus. Iar tu sa-mi fii mireasa.”, sunt: a) verbal, nominal; c) nominale in ambele cazuri; b) nominal, verbal; d) verbale in ambele cazuri.

49. In fraza:”El a ramas cum l-am cunoscut”, propozitia introdusa prin adverbul “cum” este: a) subordonata circumstatiala de loc; b) subordonata circumstatiala de mod; c) subordonata completive directa; d) predicativa.

50. Marcati enuntul in care intalniti un atribut adjectival: a) Fetita citeste o carte de povesti; c) Frunzele freamata sub razele lunii; b) Pomii infloriti imi bat in geam; d) Ma framnra gandul de a pleca departe.

51. In propozitia:”Sara pe deal buciumul suna cu jale”, exista: a) complement circumstantial de timp, complement circumstantial de loc, complement indirect; b) complement circumstantial de timp, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de mod;

156

c) complement circumstantial de loc, complement circumstantial de timp, complement circumstantial de mod; d) complement circumstantial de timp, complement circumstantial de loc, complement circumstantial de cauza.

52. In fraza:”Numai eu stiu sa iubesc… fiindca sufletul meu e vacant, fiindca eu n-am iubit inc ape nimeni”, exista urmatoarele propozitii: a) PP + CD + CZ + CZ; c) PP + SB + CZ + CZ; b) PP + CI + CS + CS; d) SB + CS + CI + CI.

53. In fraza:”… Zahei al tau cel cuminte fuga si el afara si incepe atoca in stative de paraie peretii casei si dududie ferestiel.”, ultimele doua propozitii sunt: a) circumstatiale de scop; c) circumstatiale de mod; b) consecutive; d) circumstatiale de cauza.

54. Cuvantul subliniat din versul:” Nu plange ca mi-e de Leana teama”, este: a) nume predicative; c) subiect; b) complement direct; d) atribut.

55. In fraza:”Insa vai de omul care se ia pe ganduri”, functia de subiect o are cuvantul: a) “omul”; c) “ganduri”; b) “care”; d) “vai”.

56. Fraza:”Ceea ce il durea mai tare era ca tatal sau nu-l credea”, este alcatuita astfel: a) SB + PP + PR; c) PP + PP + CD; b) PP + PP + PR; d) CD + PP + PR..

57. Marcheaza fraza care are in alcatuirea ei o propozitie predicative: a) Nu e sufficient cat ai lucrat; b) Discutia era unde vom petrece vacanta; c) Placut este sa asculti o poveste; d) Ramane cum am hotarat.

58. Marcati fraza care are in alcatuirea ei o propozaitie predicative: a) E de neinteles cum a reusit in viata; b) Cui i-e frica de zmei se fereste din calea lor; c) Ramane sa stabilim data plecarii; d) Rezultatul a iesit cum nu se astepta.

59. In fraza: “Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori, ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori, ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain. , propozitiile subordinate sunt: a) circumstatiale de cauza; c) conditionale; b) completive directe; d) completive indirecte.

157

60. In versul:”Bucurosi le-om adduce toate, de e pace, de-I razboi”, ultimele doua subordinate sunt: a) attributive; c) concessive; b) circumastatiale de mod; d) consecutive.

I. MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVEINSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNEŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINACOMISIA DE ADMITERE- sesiunea august-septembrie 2008 -LIMBA ROMÂNĂ1. Marchează seria care conţine numai termeni care aparţin masei vocabularului:a) crater, megieş, hatman; b) apă, masă, pâine; c) picior, gură, ochi.

2. Marchează seria care conţine toate cuvintele scrise corect, conform normelor limbiiromâne literare: a) strugure, arbore, viezure; b) greiere, graure, mugure;c) macrameu, gips, ierbivor.

3. Marchează seria care conţine numai cuvinte de bază: a) bunic, a desface,desfrunzit; b) zarvă, păienjeniş, primăvară; c) moş, a face, groapă.4. Marchează seria care conţine numai forme corecte: a) a tăcea, a plăcea, a zăcea;b) a tace, a place, a zăcea; c) a tace, a plăcea, a zace.

5. Marchează enunţul în care cuvântul „picior” are sens secundar: a) Pe Mihai îl dureapiciorul; b) Piciorul podului s-a surpat; c) "Pe-un picior de plai / Pe-o gură de rai".

6. Cuvântul „tremurau“ din enunţul: „Luminile din vale tremurau subţire ca un preludiude harfe” are: a) sens propriu; b) sens figurat; c) sens secundar.

7. Seria cu toate cuvintele obţinute numai prin derivare cu sufixe este: a) căruţaş,tractorist, tineret; b) răzbunare, metrou, reclamagiu; c) băietan, căsoi, înflorit.

8. Seria care conţine substantive mobile este: a) român, turc, grec; b) băiat, mireasă,frate; c) inginer, libelulă, ştiucă.

9. Sunt corecte toate formele de plural din seria: a) parbrize, ghişee, brice;b) parbrizuri, ghişeuri, brice; c) parbrizuri, ghişee, briciuri.

10. Sunt compuse toate cuvintele din seria: a) anglofil, teleghidat, M.I.R.A.; b) O.N.U.,înarmat, Baia Mare; c) viţă-de-vie, refacere, prim-ministru.

11. Marchează enunţul în care există cel puţin un cuvânt care şi-a schimbat valoareagramaticală: a) Binele învinge răul întotdeauna; b) Stăm bine cu timpul?; c) De bine

158

ce îi era, se împlinise.

12. Marchează seria în care toţi termenii aparţin aceleiaşi familii lexicale: a) floare,florar, inflorescenţă; b) frate, fratricid, fratern; c) viaţă, vieţuitoare, vieţuire.

13. Seria care conţine numai neologisme este: a) vătaf, seif, weekend; b) dizident,copârşeu, camping; c) actualitate, politeţe, slogan.

14. Sunt scrise corect neologismele din seria: a) sandwich, sumit, crenvuşti; b) sandivici/ sendviş, summit, crenvurst; c) sandviş / sendvici, summit, cremvurşti.

15. Termenii „campanie / companie”, „deferenţă / diferenţă”, „libret / livret” se află înrelaţie semantică de: a) polisemie; b) paronimie; c) omonimie.

16. Sinonimul termenului subliniat din enunţul: „A plecat fortuit” este: a) forţat;b) obligat; c) întâmplător.

17. Antonimele termenilor: „vindicativ”, „original”, „a emigra” se află, în ordinea dată, înseria: a) bolnav, originar, a migra; b) paşnic, fals, a imigra; c) împăciuitor, genuin, amigra.18. Marchează seria care conţine numai locuţiuni: a) chit că; câine - câineşte; în jurul;b) târâş - grăpiş; măcar să; în faţa; c) ca să; nitam - nisam; de jur împrejurul.

19. Seria care conţine numai pleonasme este: a) memoriu scris, mahala mărginaşă,noxă dăunătoare; b) nobleţe aristocratică, port naval, monument funerar; c) plan deviitor, harta mapamondului, peisaj montan.

20. Sensul corect al expresiilor: „a pune mâna”, „a prinde pe cineva cu mâţa-n sac”, „ase uita ca mâţa-n calendar” se regăseşte în seria: a) a fura, a surprinde, a nupricepe nimic; b) a pipăi, a înhăţa, a o încurca; c) a prinde, a muştrului, a insista.

21. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria: a) pun-ctaj, san-cţi-u-ne,piu-ne-ză; b) punct-aj, sancţ-i-u-ne, pi-u-ne-ză; c) punc-taj, sanc-ţi-u-ne, piu-ne-ză.

22. Nu se despart la capăt de rând: a) cuvintele compuse din abrevieri; derivatele cuprefixul „în-”; cuvintele scrise cu cratimă; b) cuvintele compuse din abrevieri literale;abrevierile curente; numeralele ordinale notate prin cifre; c) numeralele ordinalenotate prin cifre; numele proprii de persoană, două vocale alăturate.

23. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) dúşman, cúmul, avaríe;b) sosíe, Cotnári, zeróuri; c) carácter, scrupúl, regizór.24. Formele corecte de imperativ ale verbului „a fi” se regăsesc în seria: a) Fi! Nu fii!;b) Fii! Nu fi!; c) Fii! Nu fii!.

25. Prezentul verbelor „a scrie”, „a veni”, „a şti” la persoana a II-a singular este corect înseria: a) scrii, vii, ştii; b) scri, vii, şti; c) scri, vi, şti.

159

26. Cuvântul „o”, din enunţul: „Într-o dimineaţă ei au plecat” este: a) articol nehotărât;b) adjectiv pronominal nehotărât; c) pronume personal.

27. Formele corecte de genitiv-dativ, articulate hotărât, ale substantivelor se regăsescîn seria: a) Felicia, vinei, pasăre - lirei; b) lui Felicia, vinii, păsării - lirei; c) Feliciei,vinii, păsării - liră.

28. Valoarea morfologică a lui „a” din enunţurile: „Miroase a cozonac”; „A de colo emama”; „A plecat în inspecţie” este, în ordine: a) prepoziţie, pronume demonstrativ,verb auxiliar; b) articol posesiv, articol demonstrativ, prepoziţie; c) articol posesiv,prepoziţie, interjecţie.

29. În enunţul „Na-ţi-o friptă!” cuvântul „o” este: a) pronume personal cu valoare neutră;b) pronume personal, caz A; c) pronume personal, caz D.

30. Nu au grad de comparaţie toate adjectivele din seria: a) strămoşesc, cubic, inferior;b) cuminte, oblic, drept; c) familiar, identic, silitor.

31. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) ferice, locvace, motrice; b) sagace,perspicace, atroce; c) locvace, sagace, ferice.

32. În enunţul „Doi se ceartă, al treilea se uită la ei”, termenii subliniaţi sunt, în ordine:a) numeral cardinal, subiect, caz N; numeral ordinal, atribut, caz G; b) numeralcardinal, subiect, caz N; numeral ordinal, subiect, caz N; c) numeral cardinal,complement direct, caz A; numeral cardinal, subiect, caz G.

33. În enunţul „Am învăţat înzecit”, cuvântul subliniat este: a) numeral adverbial;b) numeral multiplicativ; c) numeral fracţionar.

34. În enunţurile (1) „Desigur că va reuşi”; (2) „E bine să iei examenul”; (3) „Ai reuşit,desigur!” cuvintele subliniate sunt, în ordine: a) (1) adverb predicativ, predicatverbal; (2) adverb, nume predicativ; (3) adverb, fără funcţie sintactică; b) (1) adverbpredicativ, predicat nominal; (2) adverb predicativ, predicat verbal; (3) adverbnepredicativ, fără funcţie sintactică; c) (1) adverb nepredicativ, fără funcţiesintactică; (2) adverb, subiect; (3) adverb predicativ, predicat verbal.

35. Seria care conţine prepoziţii specifice cazului genitiv este: a) înaintea, deasupra,contra; b) asupra, contrar, conform; c) împotriva, contra, potrivit.

36. În enunţurile: (1) „Toamna s-a aşternut pe neaşteptate”. (2) „Va reuşi la Paştelecailor”. (3) „Plantase pomi din loc în loc”. sintagmele subliniate sunt în ordine: a) (1)substantiv cu prepoziţie, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp;(2) substantiv cu prepoziţie, funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp+ substantiv / atribut substantival genitival; (3) locuţiune adverbială, funcţiesintactică de complement circumstanţial de loc; b) (1) substantiv cu prepoziţie,funcţie sintactică de complement circumstanţial de timp; (2), (3) locuţiuni adverbiale:complement circumstanţial de timp, complement circumstanţial de loc; c) locuţiuni

160

adverbiale cu funcţie sintactică de: (1) complement circumstanţial de mod, (2)complement circumstanţial de timp, (3) complement circumstanţial de loc.

37. În enunţurile: „Măi femeie, taci!”; „E vai de el!”; „Halal bunătate!” cuvintele subliniatesunt, în ordine: a) interjecţie fără funcţie sintactică; interjecţie, nume predicativ;interjecţie, atribut; b) adverb, apoziţie; interjecţie, complement direct; substantiv,atribut; c) interjecţie fără funcţie sintactică; interjecţie, subiect; verb, predicat verbal.38. În enunţul: „I-ai mărturisit secretul cui nu apreciază” elementul de relaţie subliniateste: a) adverb relativ fără funcţie sintactică; b) pronume relativ, subiect;c) pronume relativ, complement indirect.

39. În enunţul: „- Aşa-i că s-o diochet vremea? zise unul dintre plăieşi oftând”. secvenţasubliniată, marcată prin punctuaţie, reprezintă: a) o propoziţie principală incidentă;b) o apoziţie dezvoltată; c) o propoziţie subordonată incidentă.

40. În enunţul: Ce mai calea-valea, s-a hotărât să meargă - nu-i aşa? - la examen.există: a) două semne de ortografie, şase semne de punctuaţie; b) cinci semne deortografie, trei semne de punctuaţie; c) trei semne de ortografie, cinci semne depunctuaţie.41. Marchează enunţul în care punctul este utilizat corect ca semn ortografic: a) „Amcumpărat două kg. de mere”.; b) „L-a cunoscut în luna mai, a.c.”.; c) „Încomponenţa apei intră H. şi O.”.42. Alege enunţul corect: a) I-aţi văzut cum s-au prezentat, dom’le?; b) S-au dus săiaducă actele de la fii să-i; c) Da-r-ar să de-a sănătatea în v-oi!.

43. În enunţul: „Nu mai aduce bucurii, aduce necazuri ...” raportul sintactic stabilit întrecele două propoziţii este: a) coordonare prin juxtapunere; b) coordonareadversativă (prin omiterea conjuncţiei „ci”); c) subordonare prin juxtapunere.

44. În enunţul: „Cine seamănă vânt, acela culege furtună!” virgula marchează:a) antepunerea subiectivei; b) coordonarea prin juxtapunere; c) o apoziţie.

45. În fraza: „ Te sfătuiesc să fii curajos şi să nu-ţi spui gândurile supărătoare, căciastfel îi vei întrista pe cei care te iubesc, mâhnindu-i”. există: a) cinci propoziţii,două principale şi trei subordonate; b) şase propoziţii, două principale şi patrusubordonate; c) cinci propoziţii, o principală şi patru subordonate.

46. În fraza: „Tot ce se vedea de la fereastră era cartierul nostru”. elementul regent alsubordonatei este: a) „Tot ce se vedea”; b) „Tot”; c) „Tot era cartierul nostru”.

47. Enunţul „Omule, timpul trece!” reprezintă: a) o propoziţie dezvoltată, enunţiativă,propriu-zisă; b) o propoziţie simplă, enunţiativă, exclamativă; c) o propoziţiedezvoltată, enunţiativă, imperativă.

48. În fraza: „Să pierzi actele de identitate înseamnă că trebuie să te adresezi organelorde poliţie”. există, în ordine: a) SB, PP, PR, SB; b) CD, PP, PR, CD; c) SB, PP, SB,

161

CD.

49. În fraza: „ - Ce-ţi poartă cioarele picioarele, vântul, părul, orbii ochii, de te-ai abătutpe la casa mea?” există: a) trei propoziţii principale coordonate juxtapuse şi unasubordonată prin joncţiune; b) o propoziţie principală şi una subordonată prinjoncţiune; c) două propoziţii principale coordonate juxtapuse şi două subordonateprin joncţiune.

50. Subordonatele din fraza „Nu e prea târziu ca omenirea să ia atitudine şi nu este,mai ales, prea târziu ca ea să rezolve problemele mediului”. sunt: a) predicative;b) circumstanţiale de scop; c) consecutive.

51. În enunţul: „Astfel sosi timpul când bruma cade şi vântul scutură frunzele copacilor”.există subordonate: a) circumstanţiale de timp; b) atributive; c) consecutive.

52. În fraza: „ Fata se uită la el gândindu-se cum intră cineva de bunăvoie în conflicte,cum începe să mintă şi să se prefacă”. există: a) două subordonate completiveindirecte juxtapuse şi două completive directe coordonate copulativ; b) douăsubordonate completive circumstanţiale de mod juxtapuse şi două subiectivecoordonate copulativ; c) patru subordonate completive directe, două juxtapuse şidouă coordonate copulativ.

53. În fraza: „Mergea în vârful picioarelor să nu cumva să-l trezească”. subordonataeste: a) circumstanţială de cauză; b) circumstanţială de scop; c) circumstanţialăconcesivă.

54. În frazele: „Să alerge tot pământul şi om ca el nu găseşte”, „A luat examenul, chit cănu a învăţat”. subordonatele sunt: a) consecutivă, concesivă; b) concesive;c) condiţională, concesivă.

55. În enunţul: „Dacă te-ai băgat în joc, trebuie să joci”. subordonatele sunt, în ordine:a) condiţională, completivă directă; b) cauzală, completivă directă; c) condiţională,subiectivă.

56. În enunţurile: „Mi-e somn”. „Plouă”. „Vino mâine!” subiectele sunt: a) „mi”; inclus;subînţeles; b) „somn”; nedeterminat; inclus; c) nedeterminat; neexprimabil; inclus.

57. În enunţurile: „E ceaţă”. „El e din Buzău”. „Problema este de vei reuşi”. „Au fostcrescuţi de bunici”. predicatele sunt, în ordine: a) nominal, verbal, nominal, nominal;b) verbal, verbal, nominal incomplet, verbal; c) verbal, nominal, nominal incomplet,nominal.

58. Marchează enunţul, în care se realizează acordul gramatical: a) „A fost o dată unmoş şi o babă”.; b) Ioana, George şi Mihai vor să devină poliţişti.; c) O mulţime decandidaţi au sosit la examen.

59. În enunţul: „Câţiva prieteni ai lui i-au urat succes”. sintagma subliniată este:

162

a) atribut adjectival (pronume posesiv) cazul G; b) atribut pronominal (pronumepersonal) cazul G; c) atribut adjectival (pronume personal) cazul G.

60. Următoarele formule / clişee sunt întâlnite în cerere: a) „Domnule ...”;„Subsemnatul/a, ...,”; b) „Încheiat, astăzi ...”; „Educaţie şi formare”; c) „Dragă ...”;„Cu stimă”.

Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza”

LIMBA ROMANA Sesiunea iulie-august 2008

1)Sunt dublete lexicale diferentiate semantic toate cuvintele din seria:a)àgris- agrís,armónie-armoníe,pólip-políp;b)companíe-compánie,mozáic-mozaíc,tárina-tarína;c)fólie-folíe;directór-diréctor,tráfic-trafíc;d)candíd-cándid;véctor-vectór,episcóp-epíscop.

2)Precizeaza numarul diftongilor din versurile Se-aprind fantasmagoric caise si gutui:/ Trandafirii lampioane si lampi de aur verde…(Ion Pillat)a)doi;b)trei;c)patru;d)cinci.

3)Se scriu obligatoriu cu initiala majuscula:a)pronumele de politete;b)substantivele care denumesc popoare;c)substantivele care denumesc disciplinele de invatamant;d)numele sarbatorilor laice sau religioase.

4)Indica numarul neologismelor din seria de mai jos care apar exclusiv in forme acceptate de lucrarile normative in vigoare:businessman,cash,job,ketchup,outsider, paparato, remmi , twist:a)patru;b)cinci;c)sase;d)sapte.

5)Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria:a)co-ni-ac;func-ti-e,a-nes-te-zi-e,as-tro-na-ut;b)lin-gvist,si-fo-ni-er,tran-sil-van,jonc-ti-u-ne;c)au-tum-nal,a-nal-fa-bet,cons-truc-tor,in-e-gal;d)jert-fa,ju-di-ci-ar,ma-u-so-leu,pro-spec-tiva.

6)In normele literare ale limbii romane,sunt admise formele urmatoarelor cuvinte:a)iceberg,out,mouse,seif;

163

b)aisberg,copywriter,aut,spray;c)sprey,mouce,ofsaid,out;d)copyrighter,spray,seif,ofside.

7)Cuvantul imanent inseamna:a)inevitabil;b)excelent;c)ineluctabil;d)intrinsec.

8)Sinonimul cuvantului veros este:a)malitios;b)necinstit;c)dezgustator;d)morocanos.

9)Radacina cuvintelor inverzire,verzisori,verdeata,verzui este:a)verzi;b)verz;c)verde;d)verd.

10)Sensul cuvantului ineluctabil este:a)perisabil;b)inevitabil;c)incompatibil;d)verosimil.

11)Sunt derivate parasintetice cuvintele din seria:a)dezvolta,nepretuit,racoros,imprieteni;b)desfiinta,necredincios,impodobi,nesiguranta;c)nestiinta,rezematoare,dezamagire,revenire;d)inotator,analfabet,dezorientat,nestatornic.

12)Sunt acceptate de normele limbii literare formele cuvintelor:1.posesiune; 2.acceptiune; 3.functiune; 4.directiune; 5.demarcatiune; 6.operatiune.a)1,3,4;b)1,2,3,4;c)4,6;d)1,3,4,5.

13)Precizeaza cate dintre urmatoarele substantive sunt articulate: poezii,vii,fluturii,codrii, copii,sa,basma:a)toate;b)patru;c)doua;d)niciunul.

164

14)Cuvantul ce din enuntul Ce lucru poate fi mai minunat ca un jeratic de galbeni intinsi pe o masa?(Barbu St. Delavrancea),este:a)adverb de mod;b)adjectiv pronominal relativ;c)pronume interogativ;d)adjectiv pronominal interogativ.

15)Forma actuala de acord a pronumelui relativ in cazul genitiv,din fraza Daca voi nu ma vreti eu va vreu,raspunse Lapusneanu,a carui ochi scanteiara ca un fulger…(Costache Negruzzi) este:a)ai carorb)ai carui;c)a caror;d)este forma intrebuintata in text.

16)Cuvantul subliniat din fraza Cum auzeam noi pe mos Luca pomenind cu drag de casa(…),supararea noastra crestea la culme.(Ion Creanga),indeplineste functia sintactica de:a)complement circumstantial de mod;b)complement circumstantial de timpc)complement circumstantial de cauza;d)nu are functie sintactica.

17)Numeralul din enuntul Lica era un om ca de treizeci si sase de ani.(Ioan Slavici),are functia sintactica de:a)nume predicativ;b)atribut adjectival;c)atribut substantival prepozitional;d)complement circumstantial de mod.

18)Verbul a fi din textul Nimeni nu este obligat sa scrie si de aceea nu este iertat nimanui sa scrie prost (M.Eminescu),este:a)auxiliar;b)copulativ;c)predicativ;d)auxiliar si copulativ.

19)In fraza Nimeni nu-si amintea sa-l fi vazut vreodata pe Stoica Anghelus,singur;daca l-ar fi vazut cineva despartit de perechea de boi albi cum era calcarul ce-I inconjura casuta din Dealul Bubuitului,poate ca nu l-ar fi recunoscut si s-ar fi mirat foarte mult de aceasta asingurare.(I.Buga),exista urmatoarele tipuri de propozitii subordonate:a)doua circumstantiale si patru necircumstantiale;b)o circumstantiala si patru necircumstantiale;c)trei circumstantiale si doua necircumstantiale;d) patru circumstantiale si o circumstantiala.

165

20)Indica felul primei propozitii din fraza De ce sa ajunga sa traiasca astfel de zile prietenul meu,chia daca el se credea un dur,afirmand ca nu i-ar pasa?(M.Preda);a)completiva indirecta;b)cauzala;c)finala;d)principala.

21)In fraza Toate acestea nu sunt decat o divagatie care merge in intampinarea imaginii pe care ne-o lasa un spirit convins pana la obsesie ca este obligatie a fiecaruia sa dea tot ce e mai bun din el.(Mircea Eliade),exista indiferent de ordine ,urmatoarele subordonate:a)o atributiva,doua completive directe,o completiva indirecta,o subiectiva;b)doua atributive,o completiva directa,o completiva indirecta,o subiectiva;c)trei atributive, o completiva indirecta , o subiectiva;d)doua atributive, o completiva indirecta,doua completive directe.

22)Indica felul ultimei subordonate din fraza Acum,ia sa statornicim randuiala urmatoare, ca sa se poata sti hotarat care cata paine a mancat.(I.Creanga):a)atributiva;b)completiva directa;c)subiectiva;d)completiva indirecta.

23)Prin contragere,primele doua subordonate din fraza Sa mearga la serviciu in timpul ce i-a mai ramas inseamna sa renunte la proiectele de vacanta,devin:a)complement direct,complement circumstantial de timp;b)subiect,atribut;c)subiect, complement circumstantial de timp;d)nume predicativ,atribut.

24)In fraza Si nu stiu aste vremuri de-au fost ani lungi ori clipe…/Cresteam in cuibul pasnic si-ntocmai ca lastunul/De cum prinsei oleaca a bate din aripe./Zburai in lungul lumii si parasii catunul.(Vasile Voiculescu), exista: a)trei principale,o completiva directa,o circumstantiala de mod,o circumstantiala de timp;b)patru principale,o completiva directa,o circumstantiala de timp;c)doua principale,o subiectiva,o circumstantiala de mod,doua circumstantiale de timp;d)patru principale,o completiva directa,o circumstantiala de mod.

25)In enuntul E o lipsa totala de responsabilitate sa nu te pregatesti pentru bacalaureat. ,substantivul o lipsa este:a)atribut;b)complement direct;c)nume predicativ;d)subiect.

166

26)Indica felul subiectelor din enuntul Maica,multi te-au dusmanit,/ Ca esti neam blagoslovit!(T.Arghezi):a)exprimate “maica” si “neam”;b)exprimat “multi” si neexprimat,inclus;c)neexprimate,incluse;d)neexprimate ,subintelese.27)Complementul indirec se poate exprima prin toate partile de vorbire din seria:a)substantiv,pronume relativ,numeral adverbial;b)numeral adverbial, numeral ordinal ,adjectiv;c)adverb,verb la infinitiv,verb la indicativ;d)verb la gerunziu,adjectiv,numeral cardinal.

28)Alege fraza in care subordonata este introdusa printr-un element de relatie cu functie sintactica:a)Du-te unde ai fost chemat!;b)Din moment ce ai gresit,trebuie sa platesti.;c)A stat la ei pana sa terminat meciul;d)Unde locuieste asa de aproape,l-am chemat si pe el.

29)In textul Cereasca floare,alba,stralucita,/ Cu bland miros de Rai, e Poezia./ Samanta ei de ingeri e zvarlita,/ Si brazda calda-i e copilaria.(Vasile Voiculescu),predicatele sunt :a)cereasca,alba,stralucita e; e zvarlita ; e copilaria;b)cereasca,alba,stralucita e; brazda e;c)floare e; e zvarlita ; brazda e;d)e Poezia; e zvarlita; calda e.

30)In textul …Suflete al meu de copil,/ te duci si tu / cu pasarea ce trecu,/ sa mori la Nil…(Gheorghe Tomozei),subiectele sunt:a)suflete,pasarea,subinteles;b)tu;ce;inclus;c)suflete;subinteles;subinteles;d)suflete;ce;inclus.

1-b 2-c 3-d 4-c 5-b 6-b 7-d 8-b 9-d 10-b 11-b 12-a13-c 14-d 15-b 16-d 17-c 18-a 19-a 20-d 21-c 22-c 23-b 24-b25-c 26-b 27-d 28-a 29-c 30-b

Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza”

LIMBA ROMANA Sesiunea iulie-august 2008

167

1)Alege numele personajului de basm, scris corect:a)Paunasul Codrilor;b)Zana Zanelor;c)Alba-ca-Zapada;d)Stramba Lemne.

2)Prima forma e corecta in:a)dizident-disident;b)preerie-prerie;c)dezinterie-dizenterie;d)presedintie-presedentie.

3)In cuvintele viu, seu, ierni, lui, semivocale sunt,in ordine:a)u, u, i, i;b)u, u, i, u;c)i, e, i, u;d)u, e, e, u.

4)Identificati enuntul in care exista cel putin o greseala de scriere:a)Jelui-m-as si n-am cui.b)Pasamite stia el ce stia.c)Ti-am adus cartile:iati-le inapoi!d)Datu-mi-s-a de veste ca n-ai fost la ei.

5)Au perechi omofone cuvintele:a)mie, stiu, neam, tarina, odata;b)niciun, tei, ale, sar, la;c)candva, vreo, binecunoscut, atotstiutor, microcelular;d)floral, alineat, emigrant, iminent, temporar.

6)Sunt scrie corect cu litera mare toate substantivele proprii din seria:a)Polul Nord, Palatul Parlamentului, Simfonia Fantastica;b)Arcul de Trimf, Legiunea de Onoare, Anul Nou;c)Barba-Albastra,revista “Limba Romana”, Intai Mai;d)Izvorul Minunilor, Tatal Nostru, Evul Mediu.

7)Sinonimul cuvantului lucrativ nu este:a)rentabil;b)profitabil;c)caritabil;d)util.

8)Stabileste care dintre cuvintele urmatoare nu sunt derivate:1.calare; 2.dori; 3.ingust; 4.pasi; 5.folosi; 6.decat; 7.marturie.a)2,5,7;b)1,3,5,6;

168

c)5,6,7;d)1,3,6;

9)Sensul cuvantului deflagratie este:a)intelegere secreta;b)scoaterea amorsei unui proiectil;c)violenta sustinuta prin manifestatii;d)ardere exploziva a unui corp.

10)Stabileste derivatele al caror cuvant de baze este (a) fi: 1.feros; 2.infiripa; 3.infiorare; 4.fiinta; 5.rasfira; 6.fiindca; 7.desfiintare:a)4,7;b)2,4,6,7;c)1,4,6;d)1,2,3,4,7.

11)Cuvantul delatiune este sinonim cu:a)delapidare;b)denuntare;c)delasare;d)descindere.

12)Nu este acceptata de normele limbii literare forma cuvantului:a)mondializare;b)inadecvare;c)avizare;d)uzitare.

13)Exista cel putin doua prepozitii in enuntul:a)De-mi gasesti pixul pe jos ,pune-l aici, deasupra,sa-l vad;b)Toti candidatii doresc a obtine note mari la examen;c)Pana se vor afisa rezultatele la proba orala,vom avea emotii;d)Nu i-a venit sa creada ca era primul pe lista celor admisi.

14)Alege substantivele in cazul acuzativ din versurile urmatoare:De-a fi,draga,zefir dulce,/Care duce/Cu-al sau murmur frunze,flori,/As fi frunza,

as fi floare …(M.Eminescu):a)zefir,murmur,frunza,floare;b)murmur,frunze,flori;c)zefir,frunza,floare;d)zefir,murmur,frunze,flori,frunza,floare.

15)Stabileste numarul cuvintelor in cazul vocativ din enuntul: Tu, idol scump si dulcea mea lumina,/ Ramai in bratul meu intotdeauna… (M.Eminescu):a)unu;b)trei;c)patru;

169

d)sase.

16)Locutiunile bataie de cap, parere de rau, aducere-aminte sunt :a)verbale;b)adverbiale;c)substantivale;d)adjectivale.

17)In enuntul Casa pustie si mormantul sunt diata lui si mostenirea ta.(M.Sadoveanu), cazurile cuvintelor subliniate sunt, in ordine:a)dativ si nominativ;b)numai genitiv;c)dativ si genitiv;d)genitiv si nominativ.

18)Alege varianta in care a fi apare de doua ori ca verb auxiliar:a)Elevii sunt la scoala.Ei sunt laudati de profesori.b)Era sa iau o nota mica. E bine sa fii copil.c)E posibil sa fi fost acolo. Am fost asteptati la gara de bunici.d)Voi fi la tine la timp. Va fi facut si el vreo greseala.

19)In fraza Te-afunzi si nu e cine mana sa-ti ridice,/ Nici gatul sa-ti indoaie sub jug de sarutari… (Vasile Voiculescu), exista : a)doua subordonate subiective;b)o subordonata subiectiva;c)doua subordonate predicative;d)o subordonata predicativa.

20)Precizeaza felul propozitiilor subliniate 1. Locul unde a plecat imi este strain. 2.Se uita in jur, nedandu-si seama unde se afla . 3.Unde doresti sa mergi?:a)circumstantiala de loc; completiva directa; circumstantiala de loc;b)atributiva; completiva indirecta; principala;c)atributiva; completiva directa; circumstantiala de loc;d)completiva directa; circumstantiala de cauza; principala.

21)Stabileste numarul propozitiilor simple din fraza – Nila,zise el, pana rasare soarele trebuie sa-l trantim la pamant”(Marin Preda) : a)doua;b)trei;c)patru;d)una.

22)Indica felul subordonatelor circumstantiale din fraza:De piatra de-ai fi fost,si nu se putea sa nu-ti salte inima de bucurie cand auzeai uneori in puterea noptii pe Mihai scripcariul din Humulesti… (Ion Creanga).a)conditionala si cauzala;b)conditionala si finala;

170

c)consecutiva si cauzala;d)concesiva si temporala.

23)Indica felul subordonatei subliniate din fraz urmatoare: Din pilda talantilor reiese ca omul care si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avutia sa este insusi Dumnezeu. (N.Streinhardt)a)predicativa;b)completiva directa;c)subiectiva;d)completiva indirecta.

24)Stabileste felul primei subordonate din fraza …de aveam felia de paine,sarbatoare buna, aveam ce manca” (Barbu St. Delavrancea):a)cauzala;b)conditionala;c)subiectiva;d)concesiva.

25)In enuntul Iti era frica de intuneric cand erai mic? , pronumele iti este:a)atribut pronominal;b)complement indirect;c)fara fnctie sintactica;d)subiect.

26)Precizeaza cate dintre cuvintele subliniate din textul dat sunt substantive in cazul nominativ: si cum li se varsa din suflet prisosul sfintei bucurii,/ Batranii magi de-odinioara pareau acuma trei copii…(Vasile Voiculescu).a)unu;b)doua;c)trei;d)patru.

27)In enuntul Si lin al apei scanteiat/ Sa-ti alunece pe pleoape-ti… (Mircea Cartarescu), cuvantul subliniat are functia sintactica de :a)atribut adjectival/adjectiv posesiv,cazul dativ;b)atribut pronominal/ pronume personal,cazul dativ;c)complement indirect/ pronume reflexiv, cazul dativ;d)atribut adjectival/adjectiv posesiv,cazul genitiv.

28)In enuntul Nici nu mai stiu de cat timp astept raspuns la cerere, cuvantul cat este:a)atribut adjectival;b)atribut adverbial;c)atribut pronominal;d)complement circumstantial de mod.

171

29)Cuvantul subliniat din versurile …si plopii,trezindu-se brusc,dinadins,/ cu umbrele lor melodioase/umerii inca dormind nu i-au atins. (Nichita Stanescu), indeplineste functia sintactica de :a)atribut verbal;b)complement circumstantial de mod;c)atribut adjectival;d)complement circumstantial de timp.

30)Substantivul calfa din propozitia Ajuns calfa la gaitanarie,vorbea frumos si cu patima in mijlocul tovarasilor sai. (Barbu St. Delavrancea),indeplineste functia sintactica de:a)subiect;b)nume predicativ;c)complement direct;d)complement circumstantial de timp.

1-c 2-d 3-a 4-c 5-b 6-b 7-c 8-d 9-d 10-a 11-b 12-d 13-b 14-b 15-d 16-c 17-d 18-c 19-a 20-b 21-b 22-d 23-c

24-b 25-b 26-c 27-b 28-a 29-a 30-b

Ministerul Internelor si Reformei Administrative CONCURS DE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ivan Cuza” Sesiunea iulie-august 2007 A2                                          LIMBA ROMANA ____

1) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate: ,,Latura din spate a casei va fi vopsità in verde.>> a) atribut substantival prepoz4ional in acuzativ, predicat verbal b) complement circumstantial de bc in acuzativ, predicat nominal c) complement circumstantial de bc in genitiv, predicat nominal d) atribut adverbial, predicat verbal

2) Alegei interpretarea corectà pentru cuvântul subliniat din enuntul urmàtor: ,,Din cauza acestor motive, decizia s-a amânati’

172

a) atribut pronominal genitival, pronume demonstrativ, genitiv b) atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ, genitiv c) atribut pronominal prepoz4ional, pronume demonstrativ, acuzativ d) atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ, acuzativ

3) Precizati fhnctia sintacticà a cuvintelor subliniate: ,, In gràdina din preaima casei erau multe flori.” a) complement circumstantial de bc b) atribut substantival prepoz4ional c) complement circumstantial de bc, atribut substantival genitival d) atribut substantival prepoz4ional, atribut substantival genitival

4) Precizati flinctia sintacticà a cuvântului subliniat: ,, Nu e cazul sà fii ingrijorat de evolutia pre{urilori’ a) complement de agent b) complement indirect c) complement circumstantial de cauzà d) complement circumstantial de scop

5) In enuntul ,, Nu poate fi clintità de la hotàrârea luatài’, partea subliniatà este: a) verb copulativ, complement direct; adjectiv, nume predicativ b) verb predicativ, predicat verbal c) verb predicativ la diateza pasivà, complement direct d) verb predicativ la diateza pasivà, subiect

6) Precizati seria care contine nume proprii corect scrise: a) Baudelaire, Keats, Shackespeare, Schopenhauer, Villon b) Beaudelaire, Keatz, Shakespire, Shopenhauer, Villion c) Baudelaire, Keats, Shakespeare, Schopenhauer, Villon d) Baudelaire, Kitz, Shakepare, Shopenhauer, Villoime

173

7) Alegei seria cuvintelor corect despartite in silabe: a) cir-cum-spect, bin-gvist, ab-stract, port-mo-neu b) cir-cums-pect, bin-gvist, abs-tract, port-mo-neu c) cir-cum-spect, bing-vist, ab-stract, por-tmo-neu d) cir-cums-pect, bin-gvist, abs-tract, por-tmo-neu

Ministerul Internelor si Reformei Administrative CONCURS DE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ivan Cuza” Sesiunea iulie-august 2007 A2                                           LIMBA ROMANA

8) Precizati seria care contine cuvinte derivate doar cu prefixe: a) telecomandà, hipertensiune, nemndoielnic, rechema b) mncunostintare, dezamàgire, inexactitate, dizarmonie c) dezacord, inutil, neclar, (a) reda d) colocatar, amàgitor, dezarticulare, spornic

9) Alegei seria care contine numai cuvinte derivate cu sufix: a) coplesitor, a zdràngàni, costisitor, multime b) vedere, medicinà, dermatolog, a implini c) sànàtos, depàrtare, vermicid, a se indrepta d) bucuros, verzui, geografie, plutitor

10) Precizati seria neologismelor corect scrise: a) breakfast, job, dandy, designer b) staff, stand-by, fles, giob c) software, apartheid, gioghing, lady d) breakfast, allegro, jeep, puzle

11) Alegei contextul in care existà un numeral adverbial: a) Am ales o data pentru sustinerea proiectului. b) Odatà se inelegeau mai bine. c) 0 data am nimerit, de douà on am greit. d) Nicio data nu e potrività pentru aceastà intâlnire.

12) In enunturile: ,,Am vàzut la libràrie o carte interesantà pentru colegul mea”, ,,O! Ce cald s-a facut!”, ,,Am ales o foaie albà i douà rosii.”, ,,O eleva din liceul nostru i alta de la Conservator au alcàtuit programul spectacoluluii’, numeralul cardinal ,,o” apare: a) de patru orib) de trei ori c) de douà orid) o data

174

13) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enun{ul urmàtor: ,,S-au strâns in juru -mi.”: a) tarà flinctie sintacticà, pronume reflexiv in acuzativ; complement circumstantial de bc, pronume personal in dativ b) complement direct, pronume reflexiv In acuzativ; complement circumstantial de bc, pronume personal In genitiv c) complement circumstantial de mod, pronume personal in acuzativ; complement circumstantial de mod, pronume personal in genitiv d) tarà flinc;ie sintacticà, pronume personal In acuzativ; complement circumstan;ial de mod, pronume personal in dativ

Ministerul Internelor si Reformei Administrative CONCURS DE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ivan Cuza” Sesiunea iulie-august 2007 A2                                         LIMBA ROMANA

14) Precizati valoarea morfologicà a cuvintelor subliniate din enunturile: 1) Au stat ce-au stat si-au plecat. 2) Se poartà din ce in ce mai urât. 3) Ce carte citeti? 4) Are pe chip un ce care ma farmecà. a) pronume relativ, locutiune adverbialà, adjectiv pronominal interogativ, pronume relativ b) adverb relativ, locutiune adverbialà, adjectiv pronominal interogativ, substantiv c) pronume relativ, adverb, adverb, substantiv d) adverb relativ, locutiune pronominalà, adjectiv pronominal interogativ, substantiv

15) Alegeti varianta care contine sensul corect al expresiilor: ,,arca lui Noe”; ,,modus vivendi”: a) Ingràmàdire eterogenà, posibilitate de Impàcare b) corabie folosità in trecut, mod de a trài c) ingràmàdire eterogenà, plan de lucru d) corabie folosità in trecut, posibilitate de impàcare

16) Prin contragerea  subordonatei din fraza:” ,,Cu cat citeti, cu atât vei fi mai bine informat.”, se obne: a. un complement circumstantial de mod b. un complement circumstantial de cauzà c. un complement circumstantial concesiv d. un complement circumstantial conditional

175

17) Precizati seria formatà numai din cuvinte care au pereche omonimicà:

a) adagiu, liliac, pol, somn b) capitel, rasà, pompà, monah c) legat, pupilà, sinus, smirnà, mandarin d) depoz4ie, iminent, mucenic, minà

18) Precizati seria in care sinonimul nu este potrivit perifrazelor explicative: 1. cetateanul care domiciliazà in alt stat (rezident) 2. consultarea populatiei in vederea hotàrârii prin vot a unei situatii (scrutin) 3. mod de alegere a deputatilor (motiune) 4. diminuare a productiei unei tan (recesiune) a) 1,4 b) 2,3 c) 1,2 d) 3,4

19) Precizati fhnctia sintacticà a cuvântului subliniat: ,,Nici nu te-mbàta de vorba cui ar sta sate admire.” a) atribut b) subiect c) complement indirect d) complement direct

                                     LIMBA ROMANA, ACADEMIA DE POLITIE, 2007

20) Precizati felul propozitiei/propozitiilor cu predicatul corespunzàtor /predicatele corespunzàtoare Ma rog, a cui a fost ideeaT’ a) douà propozitii: principalà, subiectivà; predicatele: ma rog, a cui a fost b) o propoz4ie principalà cu predicatul ,,a fost ideea” c) o propoz4ie principalà cu predicatul ,,a cui a fost” d) douà propoz4ii prinCipale; prediCatele: rog, a fost ideea

21) In care variantà este realizat aCordul subieCt-prediCat: a) ,,Mama on tata vine cu eli’ b) ,,Nimeni i mimiC nu-l pot influenta)’ C) ,,A venit o multime de oameni.” d) ,,Argumentul economic si politic au Contat.”

22) Precizati propozitiile subiective din urmàtorul text (numerotarea se face in ordinea predicatelor):

176

,,De la cei trimisi s-a aflat cà ce a fost adevàrat nu s-a putut sti cu precizie, deoarece acelora care au cercetat cazul le-a fost imposibil sa reconstituie imprejuràrile in care a avut bc accidentul i mai ales cauzele care 1-au provocat)’ a) propozitia 1, propoz4ia, 3, propoz4ia 6 b) propozitia 1, propoz4ia 2, propoz4ia 6 c) propozitia 3, propoz4ia 6 d) propozitia 2, propoz4ia 3, propozitia 6

23) Identificati analiza corectà a frazei: (numerotarea propoz4iilor se face in ordinea predicatelor). ,,Asta nu inseamnà cà nu m-ar intrista dacà ceea ce pictez eu nu ti-ar plàceai’ a) 1- principalà; 2 - subiectivà; 3 - predicativà; 4 - predicativà; b) 1 - principalà; 2 - predicativà; 3 - subiectivà; 4- subiectivà; c) 1 - principalà; 2 - predicativà; 3 - subiectivà; 4 - predicativà; d) 1 - subiectivà; 2 - principalà; 3 - predicativà; 4 - conditionala.

24) Urmàtoarea frazà contine (indiferent de ordinea predicatelor) tipurile de subordonate: Dacà ceea ce spune el ceilalti cred, desi nu e adevàrat, inseamnà cà sunt niste naivi.” Mann Preda a) cond4ionala, subiectivà, concesivà, predicativà b) subiectivà, completivà directà, concesivà, predicativà c) conditionala, subiectivà, subiectivà, predicativà d) subiectivà, subiectivà, completivà directà, predicativà

25) A1egei seria care contine substantivele scrise corect: a) Unirea Principatelor, Orientul Mijlociu, Trei Brazi, Cancelaria Primului-Ministru b) Unirea principatelor, Orientul mijlociu, Trei Brazi, Cancelaria Primului-ministru c) Unirea principatelor, Orientul Mijlociu, Trei brazi, Cancelaria Primului-ministru d) Unirea Principatebor, Orientul mijbociu, Trei brazi, Cancelaria Primului-Ministru

Ministerul Internelor si Reformei Administrative                                                  CONCURS DE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ivan Cuza”                                                            Sesiunea iulie-august 2007 A2                                           LIMBA ROMANA

1) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate: ,,Latura din spate a casei va fi vopsità in verde.>>

177

a) atribut substantival prepoz4ional in acuzativ, predicat verbal b) complement circumstantial de bc in acuzativ, predicat nominal c) complement circumstantial de bc in genitiv, predicat nominal d) atribut adverbial, predicat verbal

2) Alegei interpretarea corectà pentru cuvântul subliniat din enuntul urmàtor: ,,Din cauza acestor motive, decizia s-a amânati’ a) atribut pronominal genitival, pronume demonstrativ, genitiv b) atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ, genitiv c) atribut pronominal prepoz4ional, pronume demonstrativ, acuzativ d) atribut adjectival, adjectiv pronominal demonstrativ, acuzativ

3) Precizati fhnctia sintacticà a cuvintelor subliniate: ,, In gràdina din preaima casei erau multe flori.” a) complement circumstantial de bc b) atribut substantival prepoz4ional c) complement circumstantial de bc, atribut substantival genitival d) atribut substantival prepoz4ional, atribut substantival genitival

4) Precizati flinctia sintacticà a cuvântului subliniat: ,, Nu e cazul sà fii ingrijorat de evolutia pre{urilori’ a) complement de agent b) complement indirect c) complement circumstantial de cauzà d) complement circumstantial de scop

5) In enuntul ,, Nu poate fi clintità de la hotàrârea luatài’, partea subliniatà este: a) verb copulativ, complement direct; adjectiv, nume predicativ b) verb predicativ, predicat verbal c) verb predicativ la diateza pasivà, complement direct d) verb predicativ la diateza pasivà, subiect

178

6) Precizati seria care contine nume proprii corect scrise: a) Baudelaire, Keats, Shackespeare, Schopenhauer, Villon b) Beaudelaire, Keatz, Shakespire, Shopenhauer, Villion c) Baudelaire, Keats, Shakespeare, Schopenhauer, Villon d) Baudelaire, Kitz, Shakepare, Shopenhauer, Villoime

7) Alegei seria cuvintelor corect despartite in silabe: a) cir-cum-spect, bin-gvist, ab-stract, port-mo-neu b) cir-cums-pect, bin-gvist, abs-tract, port-mo-neu c) cir-cum-spect, bing-vist, ab-stract, por-tmo-neu d) cir-cums-pect, bin-gvist, abs-tract, por-tmo-neu

8) Precizati seria care contine cuvinte derivate doar cu prefixe: a) telecomandà, hipertensiune, nemndoielnic, rechema b) mncunostintare, dezamàgire, inexactitate, dizarmonie c) dezacord, inutil, neclar, (a) reda d) colocatar, amàgitor, dezarticulare, spornic

9) Alegei seria care contine numai cuvinte derivate cu sufix: a) coplesitor, a zdràngàni, costisitor, multime b) vedere, medicinà, dermatolog, a implini c) sànàtos, depàrtare, vermicid, a se indrepta d) bucuros, verzui, geografie, plutitor

10) Precizati seria neologismelor corect scrise: a) breakfast, job, dandy, designer b) staff, stand-by, fles, giob c) software, apartheid, gioghing, lady d) breakfast, allegro, jeep, puzle

11) Alegei contextul in care existà un numeral adverbial: a) Am ales o data pentru sustinerea proiectului. b) Odatà se inelegeau mai bine. c) 0 data am nimerit, de douà on am greit. d) Nicio data nu e potrività pentru aceastà intâlnire.

12) In enunturile: ,,Am vàzut la libràrie o carte interesantà pentru colegul mea”, ,,O! Ce cald s-a facut!”, ,,Am ales o foaie albà i douà rosii.”, ,,O eleva din liceul nostru i alta de la Conservator au alcàtuit programul spectacoluluii’, numeralul cardinal ,,o” apare: a) de patru ori

179

b) de trei ori c) de douà orid) o data

13) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enun{ul urmàtor: ,,S-au strâns in juru -mi.”: a) tarà flinctie sintacticà, pronume reflexiv in acuzativ; complement circumstantial de bc, pronume personal in dativ b) complement direct, pronume reflexiv In acuzativ; complement circumstantial de bc, pronume personal In genitiv c) complement circumstantial de mod, pronume personal in acuzativ; complement circumstantial de mod, pronume personal in genitiv d) tarà flinc;ie sintacticà, pronume personal In acuzativ; complement circumstan;ial de mod, pronume personal in dativ

14) Precizati valoarea morfologicà a cuvintelor subliniate din enunturile: 1) Au stat ce-au stat si-au plecat. 2) Se poartà din ce in ce mai urât. 3) Ce carte citeti? 4) Are pe chip un ce care ma farmecà. a) pronume relativ, locutiune adverbialà, adjectiv pronominal interogativ, pronume relativ b) adverb relativ, locutiune adverbialà, adjectiv pronominal interogativ, substantiv c) pronume relativ, adverb, adverb, substantiv d) adverb relativ, locutiune pronominalà, adjectiv pronominal interogativ, substantiv

15) Alegeti varianta care contine sensul corect al expresiilor: ,,arca lui Noe”; ,,modus vivendi”: a) Ingràmàdire eterogenà, posibilitate de Impàcare b) corabie folosità in trecut, mod de a trài c) ingràmàdire eterogenà, plan de lucru d) corabie folosità in trecut, posibilitate de impàcare

16) Prin contragerea  subordonatei din fraza:” ,,Cu cat citeti, cu atât vei fi mai bine informat.”, se obne: a. un complement circumstantial de mod b. un complement circumstantial de cauzà c. un complement circumstantial concesiv d. un complement circumstantial conditional

17) Precizati seria formatà numai din cuvinte care au pereche omonimicà:

a) adagiu, liliac, pol, somn

180

b) capitel, rasà, pompà, monah c) legat, pupilà, sinus, smirnà, mandarin d) depoz4ie, iminent, mucenic, minà

18) Precizati seria in care sinonimul nu este potrivit perifrazelor explicative: 1. cetateanul care domiciliazà in alt stat (rezident) 2. consultarea populatiei in vederea hotàrârii prin vot a unei situatii (scrutin) 3. mod de alegere a deputatilor (motiune) 4. diminuare a productiei unei tan (recesiune) a) 1,4 b) 2,3 c) 1,2 d) 3,4

19) Precizati fhnctia sintacticà a cuvântului subliniat: ,,Nici nu te-mbàta de vorba cui ar sta sate admire.” a) atribut b) subiect c) complement indirect d) complement direct

20) Precizati felul propozitiei/propozitiilor cu predicatul corespunzàtor /predicatele corespunzàtoare Ma rog, a cui a fost ideeaT’ a) douà propozitii: principalà, subiectivà; predicatele: ma rog, a cui a fost b) o propoz4ie principalà cu predicatul ,,a fost ideea” c) o propoz4ie principalà cu predicatul ,,a cui a fost” d) douà propoz4ii prinCipale; prediCatele: rog, a fost ideea

21) In care variantà este realizat aCordul subieCt-prediCat: a) ,,Mama on tata vine cu eli’ b) ,,Nimeni i mimiC nu-l pot influenta)’ C) ,,A venit o multime de oameni.” d) ,,Argumentul economic si politic au Contat.”

22) Precizati propozitiile subiective din urmàtorul text (numerotarea se face in ordinea predicatelor): ,,De la cei trimisi s-a aflat cà ce a fost adevàrat nu s-a putut sti cu precizie, deoarece acelora care au cercetat cazul le-a fost imposibil sa reconstituie imprejuràrile in care a avut bc accidentul i mai ales cauzele care 1-au provocat)’

181

a) propozitia 1, propoz4ia, 3, propoz4ia 6 b) propozitia 1, propoz4ia 2, propoz4ia 6 c) propozitia 3, propoz4ia 6 d) propozitia 2, propoz4ia 3, propozitia 6

23) Identificati analiza corectà a frazei: (numerotarea propoz4iilor se face in ordinea predicatelor). ,,Asta nu inseamnà cà nu m-ar intrista dacà ceea ce pictez eu nu ti-ar plàceai’ a) 1- principalà; 2 - subiectivà; 3 - predicativà; 4 - predicativà; b) 1 - principalà; 2 - predicativà; 3 - subiectivà; 4- subiectivà; c) 1 - principalà; 2 - predicativà; 3 - subiectivà; 4 - predicativà; d) 1 - subiectivà; 2 - principalà; 3 - predicativà; 4 - conditionala.

24) Urmàtoarea frazà contine (indiferent de ordinea predicatelor) tipurile de subordonate: Dacà ceea ce spune el ceilalti cred, desi nu e adevàrat, inseamnà cà sunt niste naivi.” Mann Preda a) cond4ionala, subiectivà, concesivà, predicativà b) subiectivà, completivà directà, concesivà, predicativà c) conditionala, subiectivà, subiectivà, predicativà d) subiectivà, subiectivà, completivà directà, predicativà

25) A1egei seria care contine substantivele scrise corect: a) Unirea Principatelor, Orientul Mijlociu, Trei Brazi, Cancelaria Primului-Ministru b) Unirea principatelor, Orientul mijlociu, Trei Brazi, Cancelaria Primului-ministru c) Unirea principatelor, Orientul Mijlociu, Trei brazi, Cancelaria Primului-ministru d) Unirea Principatebor, Orientul mijbociu, Trei brazi, Cancelaria Primului-Ministru

26) Precizati seria de forme corecte de genitiv - dativ pentru urmàtoarele cuvinte compuse: ,,reacredintà”, ,,bunà-cuviintà”, ,,bunàvointà”, ,,bun-simt”, ,,bunàstare”: a) rea-credintei, bunei-cuviinte, bunàvointei, bun-sim{ului, buneistàri b) relei-credinte, bunacuviintei, buneivointe, bunului simt, buneistàri c) relei-credinte, bunei-cuviinte, bunavointei, bunului simt, bunàstàrii d) relei credinte, bunei cuviinte, buneivointe, bun-sim{ului, bunàstàrii

27) Precizati valoarea morfologicà i fhncia sintacticà a cuvintelor subliniate din enun{ul: ,,Bànuit a fi fost contactat de Mafie, a fost arestat)’ a) verb copulativ, infinitiv prezent i adjectiv flinctie de predicat nominal

182

b) verb predicativ, infinitiv perfect, diateza pasivà, flinctie de complement indirect c) verb predicativ, infinitiv prezent, diateza pasivà, flinctie de complement circumstantial de cauzà d) verb copulativ, infinitiv perfect, verb la participiu, fhnctie de predicat verbal

28) Câte verbe la diateza reflexivà existà in enunturile urmàtoare: ,,Se gândete la you’; ,,Si-a imaginat riscurile acestei alegeri.”; ,,Se terge de praf.”; ,,Se imbracà elegant.”: a) patru b) trei c) douà d) unu

29) Care este sensul cuvântului ,,inavuabil”? a) de nemàrturisit b) secret c) intelorabil d) de neinteles

30) Precizati seria care contine doar forme corecte: a) incrusta, incrimina, indemnizatie, inculca b) incrusta, incrimina, indemnizatie, inculca c) incrusta, incrimina, indemnizatie, inculca d) incrusta, incrimina, indemnizatie, inculca

Ministerul Internelor si Reformei Administrative CONCURS BE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ioan Cuza” Sesiunea iulie-august 2007

LIMBA ROMANA Al

1) Identificati seria care contine denumiri corecte ale locuitorilor din: Monaco, Milano, Madagascar, Mangalia, Râmnicu-Vâlcea, Madrida) monegasc, milanez, malga, mangaliot, vâlcean, madrilenb) monachez, milan, madagascaren, mangliot, râmnicean, madridenc) rnonachez, milanez, madagascarian, mangalez, vâlcean, madrilend) monegasc, milanez, malga, mangalez, râmnicean, madrilen

2) Seria care contine doar adjective invariabile este:

183

a) ecosez, dictando, asemenea, eficaceb) vernil, exterior, ulterior, edenicc) alb, mort, destoinic, unicd) pustiu, divers, felurit, ultim

3) Indicà interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enunturile: ,,Nu putem sã pàtrundem Inàuntru.” ,,Se aflà inàuntrul casei.”; ,,S-a uitat tot timpul in fatà.” ,,A plantat un porn in fata casei.”a) adverb, prepoziie, locutiune prepoziionalà, locutiune adverbialàb) prepoz4ie, prepoziie, locu{iune adverbialà, locuiune prepozi{ionalàc) adverb, adverb, locutiune adverbialà, locutiune prepozi{ionalàd) adverb, prepozitie, locutiune adverbialà, locutiune prepozitionalà

4) Precizati valoarea morfologicà i ffincia sintacticà a cuvintelor subliniate: ,,Au ajuns Ia cabana in urrna noastrã.”a) locutiune prepozitionala i pronume personal in acuzativ, atribut pronominalb) locuiune prepozi{ionalà i adjectiv pronominal posesiv In acuzativ, complement circumstantial de timpc) locutiune prepozitionala i adjectiv pronominal posesiv in genitiv, complement circumstantial de timp d) locuiune prepozi{ionalà 5i pronume posesiv in acuzativ, complement circurnstan{ial de timp

5) Câte realizàri morfologice sunt valabile in enuntul urmàtor: ,,Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in cazul genitiv, adjectiv, verb la gerunziu, pronurne reflexiv.”:a) patrub) treic) douàd) una

6) Precizati seria in care x se pronuntà cs:a) exact, hexagon, galaxie, lexic, maxilarb) exercitiu, expozite, expresie, extemporal, fixc) anexà, aproximatie, asfixia, ax, exodd) axiornà, box, exernplu, circumflex, claxon

7) Precizati varianta corectà pentru cuvintele care conin hiat:a) geografie, biologic, zootehnie, germinaieb) glaciar, apreciere, deasupra, avaritiec) geometrie, fotoliu, autoritate, carneleonismd) axiomà, camionetà, ghearà, eficientà

8) Precizati numàrul neologismelor din urmàtorul text:Nu eti artist dacà flu incerci bucuria cuvifitelor, dacà flu te pasioiiefl de varietatea i expresivitatea br, asa cum le-au creat multele experiene ale vieçii i muncii poporului tàu.” (T. Vianu)a) treib) patruc) cinci

184

d) sase

9) Alegei seria care contine numai cuvinte compuse:a) Romtelecom, telespectator, ortografie, saizecib) rea-vointà, lungmetraj, bunàvointà, singuràtatec) bleumarin, bunà-credifltà, calitate, fftziformd) binefacere, a escalada, tristete, bunàstare

10) Precizai care dintre sensurile urmàtoarelor prefixoide este incorect:a) crypto- ascunsb) calos-frumosc) epi- mauntrud) izo- egal

11) Alegeti interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enuntul: ,,A ificut de trei on rnvestigai.”; ,,Cu o putere ifltreitã a invrns dificultàile.”:a) numeral adverbial, complement circumstantial de mod; numeral multiplicativ, atribut adjectivalb) flumeral multiplicativ, complement circumstan{ial de mod; flumeral multiplicativ, complement circumstantial de modc) numeral adverbial, atribut adjectival; numeral distributiv, atribut adjectivald) flumeral adverbial, complement circumstantial de mod; flumeral distributiv, complement circumstantial de mod

12) Ifidicati efluntul rn care cuvrntele ,,nici un’ sà fie adverb si flumerala) Niciun om n-a fost làsat sà intre in birou.b) N-am primit nici un mesaj, nici altà formà de comunicare.c) Nu e nici un om bàgàcios, nici un discret.d) Ii era aa fig, cà nici un cojoc, nici douà paltoane nu-l incàlzeau.

13) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enuntul urmàtor: ,,Un sultan dintre aceia ce donmesc peste limbà.” (Mihai Eminescu):a) pronume demoflstrativ in acuzativ, adjectiv proflommal flehotarât in acuzativb) pronume demonstrativ in genitiv, adjectiv pronominal nehotàrât in genitivc) adjectiv pronominal demonstrativ in acuzativ, pronume nehotàrât in acuzativd) adjectiv proflominal demoflstrativ in genitiv, pronume nehotarât ingentiv

14) Precizati analiza corectà pentru cuvintele subliniate din enunturile urmàtoare:,,Aleea dinaintea alor sàieste proaspat vopsità.”; ,,Eleva càreia Ii voi da càrle este premianta clasei.”

a) pronume posesiv, atribut pronominal prepoziçional; pronume relativ, complement indirectb) pronume posesiv, complement circumstantial de bc; adjectiv pronominal relativ, complement directc) adjectiv pronominal posesiv, atribut pronominal prepozi{ional; pronume relativ, complement directd) adjectiv pronominal posesiv, complement circumstantial de bc; adjectiv pronominal relativ, complement indirect

185

15) Prin contragerea subordonatei din fraza: “Originalitatea lui vine din modul in care un spirit inventiv, creator, transformà exister4a intr-un spectacol.” (Eugen Simion) se obine:a. un atributb. un complement directc. un complement indirectd. un complement circumstantial de mod

16) Prin contragerea subordonatelor din fraza: ,,Faceti exact cum v-am spus ca sà và atingei scopul”, se obtin:a) un complement circumstantial de mod, un complement circumstantial de scopb) un complement direct, un complement directc) un complement direct, un complement indirectd) un complement circumstantial de mod, un complement circumstantial concesiv

17) Precizati seria de sinonime neologice pentru cuvintele: lacom, ràutàcios, inutil:a) cupid, infatuat, sarcasticb) oios, grandoman, voracec) cupid, otios, parcimoniosd) vorace, malitios, o{ios

18) Precizati câte greeli existà in textul: ,,Medicii 1-au asigurat cà In procent de 70% era vindecat, desiglicemia sângelui era mult peste medic, fapt al carui cauzà erau prea multele abuzuri de dulciuri.”a) douà greşelib) trei greşelic) patru greşelid) cinci greşeli

19) Precizati flinctia sintacticà a cuvintelor subliniate: ,,De cc ti-c scris nu poi scàpa.”:a) complement indirectb) subiectc) complement directd) complement circumstan{ial de cauzà

20) Precizati numarul subiectelor din textul: ,, Singura bucurie care-i Incerca era cà i raul pentru al{ii era unul din puinele lucruri care sosea cu siguranà.”a) un subiectb) douà subiectec) trei subiected) patru subiecte

Ministerul Internelor si Reformei Administrative CONCURS BE ADMITERE Academia de Politie,,Alexandru Ioan Cuza” Sesinnea lulie-august 2007

186

21) Precizati valoarea morfologicà si functia sintacticà a cuvintelor subliniate:A fi fost chemat in fa{a completului de judecatà era pentru el un chin.”a) verb copulativ i adjectiv, predicat nominalb) verb la diateza pasivà, subjectc) verb la djateza activà i infmjtiv lung, nume predicativd) verb Ia diateza pasivà, nume predicativ

22) Alegei varjanta corectà pentru tipul subordonatelor din textul: ,, Dacà eu am fost sau sunt un om excepiona1 este indoielnic, dar ceea ce este nemndoielnic este cà ea a fost i a ràmas o femeie deosebjtà.. .“ (M.Preda)a) douà subiective, o predicativà, o completivà directàb) douà subiective, douà predicativec) trei subiective, douà predicatived) douà subiective, trei predicative

23) Indiferent de ordinea propozitiilor, alegei seria care stabi1ete corect tipul propoziii1or din textul: ,, Dacà e sà vorbim i s-aràtàm cum este vine cà noi am fost purtati pe drumuri, jar sàmânta a ràmas bun pierdut.”a) trei subjective, douà predicative, o completivà directà, o principalàb) o principalà, douà subjective, douà completive directe, o predicativàc) douà principale, trei subjective, o predicativà, o completivà directàd) douà principale, o subiectivà, douà completive directe, o predicativà

24) Precizati felul propozitiilor introduse prin conjunctia ,,sà”: ,,Eu te statuiesc aa: sà potriveti intotdeauna sa fie foc zdravàn in sobà, când doarme bárbatu-tàu, sà iei pielea cea de porc i s-o dai In foc ca sà ardà.. .“ (I.Creangà)a) toate completive indirecteb) toate apozitivec) modalà, subiectivà, subiectivà, subiectivàd) apozitiva, completivà directà, apozitivà, apozitiva

25) Precizati cazul cuvintelor subliniate din propoz4iile:1. A ac{ionat impotriva noastrà.2. Era aidoma tatàlui ei.3. Contrar ateptàri1or noastre, s-a descurcat.4. S-a tras asuprà-le.

a) 1- genitiv; 2- genitiv; 3- genitiv; 4-dativ;b) 1- acuzativ; 2- dativ; 3- dativ; 4- dativ;c) 1- acuzativ; 2- dativ; 3- genitiv; 4- dativ;d) 1- dativ 2- genitiv; 3- genitiv; 4- acuzativ.

26) Alegei interpretarea corectà pentru cuvintele subliniate din enuntul urmàtor: ‘Vino iar in san, nepàsare tristà;” (Mihai Eminescu):

a) farà functie sintacticà, substantiv in vocativ; atribut adjectival, adjectiv in vocativ

187

b) subiect, substantiv in nominativ; atribut adjectival, adjectiv in nominativc) tarà flinctie sintacticà, substantiv in vocativ; fàrà flinctie sintacticà, adjectiv in vocativd) complement direct, substantiv in acuzativ; atribut adjectival, adjectiv in nominativ

27) Forma negativà a verbelor: a duce. a face, a fi. a zice este:a) nu du, flu ta, flU fi, flU Zib) flu duce, nu face, nu fi, nu zicec) nu duce, nu ta, flu fi, flu ziced) flu du, flU face, flU fi, flU Z1

28) Precizati valorile morfologice ale verbului a (se) face in enunturile:1.,,Face sate chinuiesti pefltru o sumà asa de mare.”2.,,S-au tacut multe greeli.”3.,,Se fàcea cà fle plimbam win pàdure.”4.,,Voia sà se facà astronaut.”a) verb predicativ, verb predicativ, verb auxiliar, verb predicativb) verb auxiliar, verb predicativ reflexiv, verb copulativ, verb copulativc) verb predicativ impersonal, verb predicativ reflexiv, verb predicativ impersoflat, verb copulativ reflexivd) verb copulativ, verb predicativ, verb auxiliar, verb copulativ

29) A1egei contextul in care cuvântul ,,exhaustiv” este corect folosit:a) priveliste exhaustivàb) discutie exhaustivàc) comportament exhaustivd) donatie exhaustivà

30) Care este sensul cuvantului ,,facies”?a) fizioflomieb) vinovàtiec) reactied) character

UNIVERSITATEA BUCURESTI, FACULTATEA DE DREPT

A. Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor [exprimate sau subintelese] in fraza.)

188

1. Acum, de-o fi vreunul din dumneavoastra de n-a ascultat ce-am spus, eu n-am ce-I face, ca a doua oara nu mai spun, sa ma taie.

a. circ. conditionala + atributiva + compl. directa + principala +circ. de cauza + concesiva;

b. circ. conditionala + circ. conditionala + compl. directa + principala + compl. directa + circ. de cauza + concesiva;

c. circ. conditionala + atributiva + compl. directa + principala + compl. indirecta + concesiva;

d. alta interpretare.

2. Ma invitati sau nu, eu vin oricum si poate ca nici nu singur.a. principala + principala + principala + principala + subiectiva;b. concesiva + concesiva + principala + principala + subiectiva;c. principala + principala + principala + subiectiva;d. alta interpretare.

3. Desigur ca ma interesa nu numai pretul, ci si ce credea el despre aceasta afacere, mai ales ca circulau tot felul de zvonuri.

a. principala + subiectiva + subiectiva + circ. de cauza;b. principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de cauza;c. principala + subiectiva + compl. directa + concesiva;d. alta interpretare.

4. Dupa toate cate s-au spus, m-am decis sa plec de acasa sa-mi caut o slujba,a. atributiva + principala + compl. indirecta + circ. de scop;b. circ. de cauza + principal + compl. directa + circ. de loc;c. atributiva + principala +compl. indirecta + circ de cauza;d. alta interpretare.

5. Fiind convins ca n-are ce vedea acolo, mai ales ca totul era in ruina, a renuntat sa-si mai ia doua zile concediu.

a. circ. de cauza + compl. directa + circ. de cauza + principala +compl. indirecta;b. circ. de cauza + concesiva + principala + compl. directa;c. compl. indirecta + circ. de cauza + principala + compl. indirecta;d. alta interpretare.

B. Marcati raspunsul corect:

6. Se dau enunturile: (1) Ai grija ce vorbesti acolo! (2) Tot ce-am aflat despre tine s-a confirmat. (3) Cu ce tren vii? (4) De ce esti suparata? Cuvantul subliniat este:

a. pronume relative in (1), (2), pronume interogativ in (3), (4);b. pron. rel. in (1), adj. pron. rel. in (2), adj. pron. int. in (3), pron. int. in (4);c. pron. rel. in (1), (2), adj. pron. int. in (3), pron. int. in (4);d. alta interpretare.

189

7. Fie enunturile: (1) Va mai retin un minut si apoi plec. (2) Dati-mi, va rog, un kilogram de mere. (3) In tot campionatul au castigat un singur meci. (4) la examen ni s-a dat fiecaruia cate o foaie pentru ciorna. Cuvintele subliniate sunt:

a. num. card. in toate enunturile;b. art. nehot. in toate enunturile;c. num. card. in (1), (2), (4), art. nehot. in (3);d. num. card. in (1), (2), art. nehot. in (3), adj. pron. nehot. in (4).

8. Fie enunturile: (1) Din pacate, si anul acesta a ramas repetent. (2) Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile. (3) Mi-au mai ramas doar cativa prieteni. (4) Ion a ramas cum il stii. Verbul subliniat este:

a. copulativ in toate enunturile;b. predicative in toate enunturile;c. copulativ in (1), (4), predicative in (2), (3);d. alta interpretare.

9. Fie enunturile: (1) Lasa-l in pace pe frate-meu! (2) Nu miza pe calul acesta! (3) De ce esti manios pe toata lumea? (4) Si pe tine este suparat? (5) Pe ceilalti nu i-a ascultat poezia. Cuvintele subliniate au functia de:

a. compl. irecte in toate enunturile;b. compl. indirecte in toate enunturile;c. compl. directe in (1), (5), compl indirecte in (2), (3), (4);d. compl. directe in (1), (2), (4), (5), comp. indirect in (3).

10. Fie enunturile: (1) Vara aceasta n-am fost la mare. (2) Vara merg la munte. (3) Toata vara a stat in casa. (4) La vara voi pleca in strainatate.Cuvantul subliniat este: a. adv. de timp in (2), (4), subst. (AC.) in (1), (3); b. subst. (AC.) in toate enunturile; c. adv. De timp in (2), (4), subst. (AC.) in (1), (3); d. alta interpretare.

C. Marcati varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:11. Nu i-a fost scris s-o duca mai mult.

a. verb, ind. perf. compus, d. active;b. verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred.

nominal;c. verb cop., impers. + nume pred. ( adv. De mod, prov. Din part.) / pred.

nominal;d. loc. Vb., ind. Perf. compus, d. pasiva / pred. verbal.

12. Parerile celor din casa sunt altele decat ale celor de-afara.a. pron. dem. de dep., G / atr. pron. gen.;b. pron. dem. de dep., D / atr. pron.datival (=in dativ);c. art. demonstrative / fara functie sintatica;

190

d. adj. pron. dem. de dep., G. / atr. adj.

13. Oricat de mare ti-ar fi durerea, trebuie in cele din urma sa ti-o infrangi.a. adj., N. / nume predicativ;b. adj., Ac. Cu prep. / compl. circ. de loc;c. adv. De mod / compl. circ.de mod;d. alta interpretare.

14. Asaza-te in care banca vrei sa te asez, numai lasa-ma in pace!a. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;b. pron. rel., Ac. cu prep. / nume predicative;c. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. adj.;d. alta interpretare.

15. Date fiind imprejurarile, nu mai puteam colabora.a. verb, gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza;b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicative) / compl. circ. de

cauza;c. verb, gerunziu, pers. a III-a, pl. d. pasiva / compl. circ.de cauza;d. alta interpretare.

16. Atentia cu care ma asculti lasa de dorit.a. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod;b. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. indirect;c. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;d. adj. pron. rel., N. (prin accord cu subst. atentia) atr.adj.

17. In zilele urmatoare au mai plecat dintre ei.a. pron. pers., Ac. cu prep. / compl. indirect;b. pron. pers., N. / subiect;c. pron.pers., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.;d. pron. pers., Ac. cu prep. / subiect (exceptie reala de la subiectul in N.).

18. Subiectele de examen erau de doua feluri, grele si usoare.a. adj., N. / nume predicative;b. adj., N. / atr. adj.;c. adj. substantivat, N. / nume predicative;d. adj. substantivat, N. / apozitie.

19. Un nepot al lui taica-meu a castigat un milliard.a. pron. pers., G. / atr. pron. gen.;b. art. hot. Proclitic / fara functie sintactica;c. art. genitival (posesiv) / fara functie sintactica;d. alta interpretatare.

20. Dat fiind faptul ca timpul e inaintat, lasam restul problemelor pe data viitoare.

191

a. loc. conj. subord. cauzala / fara functie sintactica;b. loc. conj. Subord. ( introduce o compl. indirecta) / fara functie sintactica;c. verb la gerunziu, d. pasiva (compl. circ. de cauza) + subst., N. (subiect) +

conj. subord.;d. alta interpretare.

21. Ti -am subestimat eu vreodata meritele?a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect;b. pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival;c. pron. pos., f. neacc., D. / atr. pron. datival;d. alta interpretare.

22.De ce te agiti atata, n-ai ce face? a. verb, inf. prez., d. active / compl. direct; b. verb, inf. prez. cu val. De conj., d. active / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activa / pred. verbal;

d. alta interpretare.

23.Va apreciati cam mult opera, domnule!e. pron. refl., D. / atr. pron. datival (=in dativ);f. pron. refl., D. / compl. indirect;g. pron. refl., D. / fara functie sintactica;h. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (=in dativ).

24. Raul serpuia lenes, iar de-a lungu-I il urma soseaua cenusie. a. pron. pers., D. / atr. pron. datival (=in dativ); b. pron. pers., D. / compl. indirect; c. pron. pers., G. / compl. circ. de loc; d. pron. pers., D. / compl. circ. de loc.

25. O invitatie ca a voastra ma onoreaza. a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod (comparativ); b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj; d. pron. pos., N. / atr. adj.

26. Ne-am bucurat cu totii de intoarcerea acasa a fiului ratacitor. a. subst., neart., Ac. / compl. circ. de loc; b. adv. de loc, Ac. / atr. adv.; c. adv. de loc / compl. circ. de loc; d. alta interpretare.

27. Era de presupus ca lucrurile nu puteau ramane asa. a. verb, ind. imperfect, d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop. + nume predicative. / pred. nominal; c. verb cop. + nume pred. / pred. nominal; d. alta interpretare.

192

28. N-a tinut seama de parerea colegei ei. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., G. / atr. adj.;

c. pron pers., G. / atr. pron. gen.; d. alta interpretare.

29. Nu poate fi mai in varsta decat mine. a. loc. adj., N. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. / nume predicativ; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. alta interpretare.

30. Se bazeaza pe prieteni, cunostinte, rude si pe atatia altii.a. pron. nehot., Ac. / compl. direct;b. pron. nehot., Ac. / compl. indirect;c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.;d. alta interpretare.

31. Ale tale doruri toate/ Numai eu stiu sa le-ascult… a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.

32. Ai vazut ce se mai agita aseara?a. pron. int., Ac. / compl. circ. de mod;b. pron. rel., Ac. / compl.circ. de mod;c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod;d. adv. de mod / fara functie sintactica.

33. Ion este de doua ori mai smecher decat tine.a. num. card. adv., Ac / atr. adv.;b. num. card. adv., Ac. / compl. circ. de mod;c. num. card. adv. / nume predicative;d. alta interpretare.

D. Marcati varianta corecta de raspuns:

34. Cuvantul prolix este in raport de antonimie cu:a. ineficace;b. neproductiv;c. concis;d. prolific.

193

35. Care dintre urmatoarele serii contine numai paronime?a. cambia / cambiu, batard / bastard, atriu / atrium;b. clamare / clamoare, diamantine / diamantine, heteronom / heteronym;c. detraca / detracta, ectazie / extazie, codice / codicil;d. toate cele trei serii de mai sus.

36. Se dau urmatoarele cuvinte: nou-nascutii, genunchele, primii-secretari, primii-ministri, prim-procurorii. Sunt correct articulate:a. toate;b. numai primul si al cincilea;c. numai primul, al treilea si al cincilea;d. toate, in afara de al doilea.

37. Sensul adjectivului iconic este:a. care tine de pictarea icoanelor;b. referitor la imagine, care apartine imaginii;c. care se inchina la icoane;d. incadrat intr-o rama, care este inramat.

38. Se dau urmatoarele perechi: (1) acrinie / acribie, (2) incizie / incizura, (3) hibernare / hibernatie, (4) ectazie / extazie, (5) crupon / cruton. Avem paronime in:a. toate;b. numai in (1) si (4);c. numai in (1);d. numai in (1), (4) si (5).

39. Sinonimul cuvantului delatiune este:a. delapidare;b. delasare;c. denuntare;d. neglijenta.

40. Fie enuntul: Altadata n-o sa ma mai spriu asa de usor, si o sa continui sa-mi apar interesele, chiar daca o sa fii sau nu o sa fii de accord cu mine. Acesta contine:a. patru greseli de ortografie si una de punctuatie;b. trei greseli de ortografie si una de punctuatie;c. trei greseli de ortografie si nici una de punctuatie;d. doua greseli de ortografie si nici una de punctuatie.

FACULTATEA DE DREPT A UNIVERSITĂTII BUCUREŞTI, 2007

194

A. Marcaţi interpretarea corectă a structurii frazelor de mai jos. (Propoziţiile sunt date în ordinea în care se succedă predicatele lor [exprimate sau subînţelese] în frază.)1. I-a reuşit, deşi nu se ştie datorită cui, să ajungă ce-şi propusese. a. principală + circ. concesivă + subiectivă + subiectivă + predicativă; b. principală + circ. concesivă + subiectivă + predicativă; c. principală + circ. concesivă + subiectivă + compl. directă; d. altă interpretare.

2. N-am venit să mă plâng de necazurile pe care mi le-ai pricinuit din ziua când te-am cunoscut şi nici să-ţi reproşez ceva, ci pentru că nu se mai poate să ne prefacem continuu. a. principală + compl. indirectă + atributivă + atributivă + compl. indirectă + circ. de cauză + subiectivă; b. principală + circ. de scop + atributivă + atributivă + circ. de scop + principală + circ. de cauză + subiectivă; c. principală + circ. de scop + atributivă + circ. de timp + circ. de scop + principală + circ. de cauză + subiectivă; d. altă interpretare.3. Măcar că nu avea posibilitatea să adune atâţia bani, îi era foarte greu să se consoleze cu gândul că toată viaţa va sta într-o garsonieră modestă, garsonieră care nici măcar nu era a lui. a. circ. concesivă + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + apozitivă; b. circ. de cauză + atributivă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; c. circ. concesivă + compl. indirectă + principală + subiectivă + atributivă + atributivă; d. altă interpretare.

4. A fost greu de aflat când vă întoarceţi, încât, văzând că nu veniţi, am plecat. a. principală + compl. directă + compl. directă + consecutivă; b. principală + subiectivă + circ. de timp + compl. directă + consecutivă; c. principală + circ. de timp + circ. de cauză + consecutivă; d. altă interpretare.

B. Marcaţi răspunsul corect:5. Se dau enunţurile: (1) Tot unul ca tine m-a deranjat şi ieri. (2) Ai băut tot laptele? (3) Tot mai eşti aici? (4) Asta o ştie tot prostul. Cuvântul subliniat este: a. adj. pron. nehot. în (1), (2), (4), pron. nehot. în (3); b. adj. pron. nehot. în (2), (4), pron. nehot. în (1), adv. în (3); c. adv. în (1), (3), adj. pron. nehot. în (2), (4); d. altă interpretare.

6. Fie enunţurile: (1) Nu l-ai văzut pe Nicu? (2) Nu poţi conta pe Nicu. (3) A luat plasă bazându-se pe Nicu. (4) Nu dau doi bani pe Nicu. (5) Pe Nicu l-am trecut clasa. Cuvântul subliniat are funcţia de: a. compl. direct în toate enunţurile; b. compl. indirect în toate enunţurile; c. compl. direct în (1), (5), compl.indirect în (2), (3), (4); d. compl. direct în (1), (4), (5), compl. indirect în (2), (3).C. Marcaţi varianta corectă de analiză gramaticală a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos:7. Date fiind împrejurările, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauză;c. verb, gerunziu, pers. a III-a, pl., d. pasivă / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.

195

8. Fata cea mică a voastră este deja studentă? a. adj. pron. pos., G. / atr. adj; b. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., N. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.

9. Fiind singur, nu prea avea spor la lucru. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adj., N. / nume predicativ; c. adj., N. / circ. de cauză; d. altă interpretare.

10. Pe Ion s-a aşezat o albină. a. subst., Ac. / compl. circ. de loc; b. subst., Ac. / compl. indirect; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.

11. Cum nu m-ai sunat nici aseară, am crezut că eşti supărat. a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d. adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

12. Inteligent cum e, va avansa repede. a. adv. rel. de mod / nume predicativ; b. conj. subord. cauzală (cum "cauzal") / fără funcţie sint.; c. adv. rel. de cauză / compl. circ. de cauză; d.adv. rel. de mod cu val. cauzală / compl. circ. de cauză.

13. Destul că-ţi suport toate ieşirile, mai vrei să-mi cer şi scuze? a. adv. (de mod) predicativ / pred. verbal; b. adv. de mod / nume predicativ; c. adv. de mod / fără funcţie sintactică (destul că = loc. conj. subordonatoare); d. altă interpretare.

14. Mi-am uitat paşaportul acasă. a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= în dativ); b. pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fără funcţie sint.; d. pron. pers., D. (posesiv) / atr. pron. datival (= în dativ).

15. Străinii pronunţă destul de greu vocala românească â. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., Ac. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); c. vocală cu val. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată); d. subst., N. / atr. subst. apoziţional (= apoziţie neizolată).

16. Mi-a trimis trei exemplare din cartea lui, deşi mie îmi trebuiau doar două. a. num. card. cu val. adj., N. / atr. adj.; b. num. card. cu val. subst., N. / subiect; c. num. card. cu val. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.

17. În dreptul cărei case ai parcat maşina? a. adj. pron. int., G. / atr. adj.; b. adj. pron. int., G. cu loc. prep. / atr. adj. cu prep.; c. pron. int., G. cu prep. / circ. de loc; d. adj. pron. int., D. / atr. adj.

18. Nu i-a fost scris s-o ducă mai mult. a. verb pred., indic. perfect compus, d. pasivă / pred. verbal; b. verb cop., impers. + nume predicativ (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal;c. verb cop. + nume predicativ (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; d. loc. vb. impers., indic., perfect compus / pred. verbal.

19. Aşa ceva este de neimaginat de către cineva cu mintea întreagă. a. verb, ind. prez., d. pasivă / pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred.

196

nominal; c.verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasivă) / pred. nominal; d. altă interpretare.

20. În afară de tine, îi place de toţi ceilalţi. a. pron. dem., Ac. / compl. indirect; b. adj. pron. dem., Ac. / atr. adj.; c. pron. dem., Ac. / subiect (excepţie de la subiectul în N.); d. pron. dem., Ac. cu val. de N. / subiect.

21. Am stat acolo cât timp a fost nevoie. a. loc. conj. subord. temporală / fără funcţie sintactică; b. loc. adv. temporală / compl. circ. de timp; c. adj. pron. rel., Ac. (atr. adj.) + subst., Ac. (compl. circ. de timp); d. altă interpretare.

22. Plecarea lui de voie, de nevoie n-a surprins pe nimeni. a. loc. subst., Ac. / atr. subst. prep.; b. loc. adv. de mod / circ. de mod; c. loc. adv. de mod / atr. adv.; d. loc. adj. / atr. adj.23. A doua zi au mai dispărut dintre pui. a. subst., Ac. cu prep. / compl. indirect; b. subst., Ac. cu prep. / compl. direct; c. subst., N. cu prep. / subiect; d. altă interpretare.

24. Mi-am întâlnit un fost student, între timp ajuns mare patron, student care pe vremuri nu-mi era prea simpatic. a. subst., N. / apoziţie; b. subst., Ac. / apoziţie; c. subst., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.

25. Intrând iar în afaceri cu el, se arse pentru a doua oară. a. verb pred., ind., mai mult ca perfect / pred. verbal; b. verb pred., indic., perfect simplu / pred. verbal; c. verb pred., indic., imperfect / pred. verbal; d. altă interpretare.

26. În asemenea condiţii, n-ar avea cum se descurca. a. verb, inf. prez., d. reflexivă / compl. direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. reflexivă / pred. verbal; c. verb, ind. imperf., d. reflexivă / pred. verbal; d. altă interpretare.27. Ar fi de preferat oricare altul în locul tău. a. pron. nehot., N. / subiect; b. adj. pron. nehot., N. / atr. adj.; c. pron. nehot., Ac. / compl. direct; d. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.

28. Nu trecea nimeni pe dinainte-i. a. pron. pers., D. cu prep. / circ. de loc; b. pron. pers., G. cu prep. / circ. de loc; c. pron. pos., G. cu prep. / circ. de loc; d. pron. pos., D. cu prep. / circ. de loc.

29. Hai zilele acestea pe la mine! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal; b. verb predicativ, imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.

30. Iată că ne revedem după atâţia ani! a. interjecţie (predicativă), pers. a II-a sg. / pred. verbal; b. verb pred., imperativ, pers. a II-a sg. / pred. verbal; c. adverb predicativ (provenit din interjecţie) / pred. verbal; d. altă interpretare.

197

31. Marea devenise atât de agitată, încât nu mai era nimeni pe plajă. a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adj., N. / compl. circ. de mod; d. altă interpretare.

32. Celui mai bun prieten al meu i s-a decernat un premiu. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; c. adj. pron. pos., D. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.

D. Marcaţi varianta corectă de răspuns:33. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. amiezii, rouăi, streşinii, togii, oştii; b. amiezei, rouăi, streşinii, togăi, oştii; c. amiezii, rouăi, streşinei, togăi, oastei; d. amiezei, roii, streşinii, togii, oştii.

34. Fie enunţul: De ce mă-nfuri domnule, că eu mă-nfuriu rar, dar câte odată mi-i-i destul şi mie să pretind că    mi-ar place ce-mi faci?Acesta conţine: a. trei greşeli; b. patru greşeli; c. cinci greşeli; d. şase greşeli.

35. Cuvântul prezumţios este în raport de antonimie cu: a. bănuitor; b. cert; c. modest; d. estimat.36. Se dau următoarele expresii: mahala mărginaşă, parapetul balustradei, contrabandă ilegală. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c. numai a doua şi a treia; d. niciuna.

37. Avem numai forme corecte de plural în: a. limanuri, jubileuri, minareturi, norocuri, neglijeuri; b. limane, jubilee, minarete, noroace, neglijee; c. limanuri, jubilee, minarete, noroace, neglijeuri; d. niciuna dintre seriile de mai sus.38. Substantivul alint este format prin: a. derivare regresivă; b. derivare progresivă; c. schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.

39. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare: a. aşază, ataşează, nu face!, nu duce!, nu zice!; b. aşază, ataşază, nu fă!, nu du! nu zice!; c. aşează, ataşează, nu face!, nu duce!, nu zi!; d. aşază, ataşează, nu fă!, nu duce!, nu zi!

40. Se dau următoarele expresii: palmares de succes, scadenţă de plată, oprobriu public. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a doua şi a treia; c. numai a treia; d. niciuna.

41. Cuvântul sară (= seară) reprezintă: a. un regionalism lexical; b. un arhaism lexical; c. un arhaism fonetic; d. un regionalism fonetic.

42. Cuvintele leu (= mamifer carnivor din Africa) şi leu (= unitate monetară oficială a României) sunt: a. omonime totale (sau propriu-zise); b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.

43. Sensul expresiei ad litteram este: a. textual; b. înainte de litere; c. conform regulilor; d. alt sens.

198

44. Cuvântul peremptoriu este în raport de antonimie cu: a. îndoielnic, discutabil; b. etern, veşnic; c. definitiv, nereturnabil; d. nedrept, necuvenit.45. Se dau următoarele cuvinte: canoea, bunul-gust, telemea, vâlcea, cacealma. Sunt corect articulate: a. toate; b. toate, în afară de al patrulea; c. numai al treilea, al patrulea şi al cincilea; d. numai primul şi al doilea.

46. Sensul substantivului glosă este: a. explicarea sensului unui pasaj sau a unui cuvânt dintr-o scriere; b. listă sau colecţie de cuvinte, concepută ca operă anexă sau independentă; c.rezumat al unei lucrări, care se adaugă la sfârşit; d. niciunul dintre sensurile de mai sus.

47. Litera i notează vocala i în toate cuvintele din seria: a. plin, cireş, iarbă, vin; b.  plic, arbitri, aviar, (a) părăsi; c. (a) iubi, îmi, sacri, tarif; d. lei, (a) vira, incorect, soli.48. Avem numai forme corecte de plural în: a. odoare, ocheane, zefiri; b. odoruri, ochene, zefiruri; c. odoruri, ochene, zefiri; d. toate cele trei serii de mai sus.

49. Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a. vehicul, eschimos, chebap, criblură; b. vehicol, eschimoş, chebab, griblură; c. vehicol, eschimoş, chebab, criblură; d. vehicul, eschimos, chebap, griblură.50.Sinonimul cuvântului apologie este: a. parcimonie; b. elucubraţie; c. panegiric; d. aporie.

51. Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe? a. bi-blio-te-că, vă-i-ta,         o-biec-tu-al, o-fi-cios; b. bi-blio-te-că, vă-i-ta, o-bi-ec-tu-al, o-fi-ci-os; c. bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-ci-os; d. bi-bli-o-te-că, văi-ta, o-biec-tu-al, o-fi-cios.

52. Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (să) mântuie, (se) înveşmântă, (se) învolbură, (să) învârtă; b. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se) învolburează, (să) învârtească; c. (să) mântuiască, (se) înveşmântează, (se) învolbură, (să) învârtă; d. toate cele trei serii de mai sus.

53. Sinonimul cuvântului (a) corobora este: a. (a) consolida; b. (a) reuni; c. (a) corela; d. (a) colabora.

54. Sensul adjectivului meliorativ este: a. care atenuează (o stare de rău); b. (despre cuvinte, expresii) cu sens laudabil, favorabil; c. (despre cuvinte, expresii) cu sens depreciativ; d. care accentuează (o stare de rău).

55. În cuvintele: exotic, exil, exces, exigent, expeditiv litera x redă grupul de sunete gz în: a. niciunul dintre cuvinte; b. toate cuvintele; c. primele două cuvinte; d. altă interpretare.

199

56. Fie enunţul: Însăşi mamei mele i teamă că, dat fiind urmările aceleeaşi confuzii care ai făcut-o şi tu, or să apară din nou acei geamgii scandalagii. Acesta conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.

57. Fie enunţul: Dacă-i fi şi tu deacord, ni-i spune şi nouă, că ni-i destul cât ne-am învârtit în jurul aceleiaşi probleme şi nu mai suntem nici noi înşine nişte ageamii în politică.Acesta conţine: a. nicio greşeală; b. o greşeală;  c. două greşeli; d. trei greşeli.

58. Sensul expresiei magna cum laudae este: a. apreciere superlativă acordată la trecerea unui examen; b. titlu onorific acordat de către un academician; c. extraordinar de mare, însoţit de ovaţii; d. alt sens.

59. Fie enunţul: Fii-i-ar afacerea de râs, că nu-mi place deloc aiureala asta cu na-ţi-i ţie, dă-mi-i mie, aşa că mai bine lasă-i pe ei să se descurce!  Acesta conţine: a. nici o greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.

60. Se dau următoarele cuvinte: Calea-Laptelui, cafe-bar, ochi-de-pisică, prim-solist, dis-de-dimineaţă, post-restant. Sunt corect scrise cu cratimă: a. toate; b. toate, în afară de al şaselea; c. numai al doilea, al treilea şi al şaselea; d. numai al doilea, al cincilea şi al şaselea.

FACULTATEA DE DREPT, UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, 2006

A. Marcati raspunsul corect:

1) Fie enunţurile: (1) În locul dulapului a mutat biroul. (2) În jurul profesorului erau studenţii. (3) În caz de incendiu anunţaţi pompierii. (4) Învaţă peste măsură de mult. Cuvintele subliniate sunt: a. loc. prep. în toate enunţurile; b. loc. adv. în toate enunţurile; c. loc. prep. în (2), (3), loc. adv. în (1), (4); d. altă interpretare.

2) Fie enunţurile: (1) În casa care e vopsită în alb am stat şi eu cândva. (2) În ultima vreme fumează mult, lucru care mă cam supără. (3) S-a întâlnit cu un vechi prieten din copilărie, care prieten e acum mare patron. (4) Care maşină îţi place mai mult? Cuvintele subliniate sunt: a. pronume relative în toate enunţurile; b. adjective pronominale relative în toate enunţurile; c. pronume relative în (1) şi (2), adjectiv pronominal relativ în (3) şi adjectiv pronominal

200

interogativ în (4); d. altă interpretare.

3) Fie enunţurile: (1) Ion nu pare ce este. (2) Îmi pari cam distrat. (3) După cele întâmplate, părea că lucrurile se vor schimba în bine. (4) Îmi pare că te ştiu de undeva. (5) Se pare că n-ai înţeles nimic. (6) Ţi se pare cumva că exagerez? Verbul subliniat este: a. copulativ în toate enunţurile; b. predicativ în toate enunţurile; c. copulativ în (1), (2), predicativ în (3), (4), (5), (6); d. copulativ în (1), (2), (4), predicativ în (3), (5), (6).

4) Fie enunţurile: (1) Iar ai venit, şmecherule? (2) Unii ne-am dus la meci, iar alţii, la cinema. (3) Ştiai că nici nu mă salută? (4) L-au arestat iar şi de data asta nu mai scapă. Cuvintele subliniate sunt: a. conj. coord. în toate enunţurile; b. adv. în toate enunţurile; c. adv. în (1), (3), conj. coord. în (2), (4); d. adv. în (1), (3), (4), conj. coord. în (2).

B. Marcati varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:

5) Întoarcerea la ai săi a fost pentru el ca un balsam. a. pron. pos., G. cu prep / atr. pron. prep.; b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; d. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect.

6) Fiind cinstit în relaţiile cu clienţii, a atras simpatia tuturor. a. verb, gerunziu, d. pasivă / compl. circ. de cauză; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume pred.) / compl. circ. de cauză; c. locuţiune verbală, gerunziu / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.

7) Oamenii din juru-i erau amabili. a. pron. pers., G. cu loc. prep. / atr. pron. gen cu prep.; b. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; c. pron. pers., D. / compl. indirect; d. altă interpretare.

201

8) Spre sfârşitul lui decembrie a fost un frig nemaipomenit. a. art. genitival (posesiv) / fără funcţie sintactică; b. art. hot. proclitic / fără funcţie sintactică; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. altă interpretare.

9) Au fost invitaţi prietenii, vecinii, colaboratorii şi mulţi alţii. a. adj. pron. nehotîrât, N. / atr. adj.; b. pron. nehot., N. / subiect; c. adj. pron. nehotărât., Ac. / atr. adj.; d. altă interpretare.

10) În asemenea condiţii, devine imposibil un acord între noi. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. de mod, impers. / nume predicativ; c. adj., sg., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.

11) Pe ce pune mâna, praful se alege. a. pron. rel., Ac. / compl. circ. de loc; b. pron. rel., Ac. / compl. indirect; c. pron. rel., Ac. / compl. direct; d. altă interpretare.

12) După prinderea alaltăseară a periculosului infractor, populaţia oraşului a răsuflat uşurată. a. subst. compus, neart., Ac. / compl. circ. de timp; b. adv. compus de timp, Ac. / atr. adv.; c. adv. compus de timp / compl. circ. de timp; d. altă interpretare.

13) De bună seamă că voi reuşi. a. loc. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. loc. adv. de mod / nume predicativ; c. loc. adv. (de mod) pred. / pred. verbal; d. altă interpretare.

14) Spune-mi în dreptul cărei case ţi-ai lăsat maşina. a. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; b. adj. pron. rel., G. / atr. adj.; c. pron. rel., G. / atr. pron. gen; d. adj. pron. rel., D. / atr. adj.

15) Pe toţi i-a felicitat, şi pe învinşi, şi pe învingători. a. subst. (prov. din adj.), Ac. / compl. direct; 

202

b. subst., Ac. / apoziţie; c. adj., Ac. / atr. adj.; d. subst., Ac. / atr. subst. prep.

16) Când e minte, nu-i ce vinde. a. verb, inf. prez., d. activă / subiect; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activă / predicat verbal; c. verb, inf. prez., d. activă / compl. direct; d. verb, ind. prez., formă pop., d. activă / pred. verbal.

17) Ţi-ai închiriat cabana unor maramureşeni. a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival; c. pron. pos., f. neacc., D. (posesiv) / atr. pron. datival; d. altă interpretare.

18) De zăpăcit ce este, era să piardă trenul. a. pron. rel., N. / nume predicativ; b. pron. rel., N. / subiect; c. adv. rel. de mod / nume predicativ; d. altă interpretare.

19) În stânga restaurantului “Capitol” s-a produs un accident. a. subst. propriu, G. / atr. subst. gen.; b. subst. propriu, G. cu loc. prep. / compl. circ. de loc; c. subst. propriu, G. (acordat cu subst. restaurantului) / atr. subst. apoziţional; d. subst. propriu, N. / atr. subst. apoziţional.

20) Astâmpără-te, măi copile! a. pron. pers., V. / fără funcţie sintactică; b. interjecţie, V. / fără funcţie sintactică; c. interjecţie, V. / atribut; d. altă interpretare.

21) Au mai fost premiaţi şi dintre ceilalţi. a. pron. nehot., Ac. cu prep. / subiect (excepţie reală de la subiectul în N.); b. pron. dem., N. /subiect; c. pron. dem., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. pron. dem., Ac. cu prep. / subiect (excepţie reală de la subiectul în N.).

22) Lăudat fie Domnul pentru toate câte sunt. a. verb, conj. prez., d. pasivă / predicat verbal; b. verb cop. (conj. prez.) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / predicat nominal; c. verb, imperativ, d. pasivă / pred. nominal; d. verb cop. (imperativ) + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / predicat nominal.

203

23) Cum se face că mereu întârzii? a. adv. de mod interogativ / nume predicativ; b. adv. de mod interogativ / compl. circ. de mod; c. adv. de mod cu valoare cauzală / compl. circ. de cauză; d. altă interpretare.

24) Ai putea fi în stare de aşa ceva? a. subst., Ac. cu prep. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. / nume predicativ; c. loc. adj., N. / nume predicativ; d. altă interpretare.

25) Ai grijă cum te comporţi cu el, că e extrem de sensibil. a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / nume predicativ; d. adv. de mod / compl. circ. de mod.

26) Mă deranjează felul cum te comporţi. a. adv. de mod / compl. circ. de mod; b. adv. de mod cu val. conjuncţională / fără funcţie sintactică; c. adv. de mod / atr. adverbial; d. altă interpretare.

27) Se spun atâtea despre el, că nu mai ştiu ce să cred. a. pron. nehot., Ac. / compl. direct; b. adj. pron. nehot. (pe lângă un subst. eliptic), N. / atr. adj.; c. pron. nehot., N. / subiect; d. altă interpretare.

28) Cu toate aceste lipsuri ale voastre , şansele vă mai surâd. a. adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., pers. a II-a pl., G. / atr. pron. gen

29) În cuvintele: excesiv, expedia, exil, executa, extras, litera x redă grupul de sunete cs: a. în toate cuvintele; b. în primul, al doilea şi al cincilea cuvânt; c. în primul şi al doilea cuvânt; d. în al treilea şi al patrulea cuvânt.

30) Care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale literare? a. (eu) îngăim, (se) înveşmântează, (se) învolbură; b. (eu) îngaim, (se) înveşmântă, (se) învolburează; 

204

c. (eu) îngaim, (se) înveşmântează, (se) învolburează; d. toate cele trei serii de mai sus

31) Care dintre următoarele serii conţine numai paronime? a. eludare / elidare, fiabil / friabil; b. mobiliar / mobilier, inapt / inept; c. fiabil / friabil, alocuţiune / elocuţiune; d. toate cele trei serii de mai sus.

32) Avem numai forme corecte de genitiv-dativ în: a. cetăţuii, găocii, izbânzii, mămicăi, panglicii; b. cetăţuiei, găocii, izbânzii, mămicii, panglicei; c. cetăţuii, găoacei, izbândei, mămicii, panglicii; d. cetăţuiei, găoacei, izbândei, mămicăi, panglicei.

33) Cuvântul prezumţios este în raport de antonimie cu: a. bănuitor; b. cert; c. modest;d. estimat.

34) Fie enunţul: Deşi se înnorase, mă sfiii să le cer să plecăm, de vreme ce nu o dată mi s-a părut că nu li-i pe plac să fie întrerupţi, că li-i dor să înoate, uitând de toate evenimentele acestea care se succedă întruna. Acesta conţine: a. trei greşeli; b. două greşeli; c. o greşeală;d. nicio greşeală.

35) Sensul substantivului catilinară este:a. adeptă a lui Cicero; b. apostrofă vehementă la adresa cuiva; c. adeptă a lui Catilina; d. tip de vers specific unor scrieri antice.

36) Care dintre următoarele serii conţine numai forme literare ale cuvintelor date? a. oprobriu, sfeştanie, binefacere, macrameu; b. oprobriu, feştanie, binefacere, macrame; c.oprobiu, feştanie, bine-facere, macrameu; d. oprobiu, sfeştanie, binefacere, macrame

37) Se dau următoarele cuvinte: can-can, prim-viceprim-ministru, copy-right, co-autor, cocoş-de-munte, cocoş-sălbatic. Sunt corect scrise cu cratimă: a.toate; b. toate, în afară de al şaselea; c. numai al doilea, al treilea şi al şaselea; d. numai al doilea, al cincilea şi al şaselea.

205

38) Sensul substantivului contumacie este: a. absenţă nejustificată de la judecată a inculpatului; b. judecare în lipsă de probe; c. regulă de purtare impusă de o societate; d. alt sens.

39) Auxialiarul de perfect compus la pers. a III-a din (el) o (= a) venit reprezintă:a. un regionalism fonetic; b. un arhaism lexical; c. un regionalism gramatical; d. altă variantă.

40) Avem triftongul cu structura "semivocală + semivocală + vocală" în cuvintele din seria: a. vreau, iau, leoarcă; b. creioane, lăcrimioară, leoarcă; c. suiau, aripioară, iei; d. vreau, măduvioară, mi-au (dat).

41) Cuvintele botez (= ritual creştin) şi botez (= verb, indic. prez., pers. I, sg.) sunt: a. omonime totale; b. omonime parţiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.

42) Fie enunţul: Când citii scrisoarea de la acei arbitri integri, crezui că am vedenii şi paremi-se că am şi mototolit-o, file-ar corectitudinea de pomină să le fie! Acesta conţine:a.  trei greşeli;b. o greşeală; c. două greşeli; d. patru greşeli.

43) Sinonimul cuvântului cerbicie este: a. atenţie; b. încrâncenare; c. tenacitate; d. acuitate.

44) Cuvântul caduc este în raport de antonimie cu: a. şubred, pieritor; b. trainic, durabil; c. dur, grosolan; d. gentil.

206

45) Fie enunţul: Nu fi impacientat dacă nu l-i găsi acasă pe Ion; poate că i-i dor de părinţi şi s-a dus să şi-i vadă. Acesta conţine: a. nicio greşeală; b. o greşeală; c. două greşeli; d. trei greşeli.

46) Fie enunţul: Dacă li-i găsi, zii-i că n-i indiferent dacă vine cu aceiaşi suită de miniştri, care, deşi se pretind a fi integrii, nu agrează implicaţiile acelei idei inovatoare promovată de mine. Acesta conţine: a. cinci greşeli; b. şase greşeli; c. patru greşeli; d. şapte greşeli.

47) Se dau următoarele cuvinte: basma, cafea, prim-procurorii, nou-veniţii, relei-credinţe. Sunt corect articulate:

a. toate; 

b. toate, în afară de al patrulea; 

c. numai al treilea, al patrulea şi al cincilea; 

d. numai primul, al doilea şi al treilea.

48) Sensul expresiei modus vivendi este:

a. compromis; 

b. persoană vivace; 

c. existenţă modică; 

d. alt sens.

49) Se dau următoarele perechi: (1) sonet / sonetă, (2) suveranitate / suzeranitate, (3) venust / vetust, (4) palmier / palmieră, (5) loţiune / poţiune. Avem paronime în:

a. în toate;

b. în niciuna; 

207

c. numai în (1); 

d. numai în (1) şi (2).

50) Se dau următoarele expresii: obelisc comemorativ, nobleţe aristocratică, hit de mare succes. Care dintre ele constituie pleonasme? 

a. niciuna; 

b. numai a doua şi a treia; 

c.numai a treia; 

d. toate.

51) Care dintre următoarele serii conţine numai cuvinte corect despărţite în silabe?

a. im-pi-e-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, tra-u-mă; 

b. im-pie-gat, im-pi-e-ta, viet-na-mez, trau-mă;

c.im-pie-gat, im-pi-e-ta, vi-et-na-mez, trau-mă; 

d. im-pie-gat, im-pie-ta, vi-et-na-mez, tra-u-mă.

52) Substantivul botez este format prin:

a. derivare regresivă; 

b. derivare progresivă; 

c. schimbarea valorii gramaticale; 

d. compunere.

53) Sinonimul cuvântului desuet este:

a. demodat; 

b. indecent; 

c. insinuant; 

208

d. superficial.

54) Avem numai forme corecte de plural în: 

a. maratonuri, vergi, ocheane; 

b. maratoane, vărgi, ochene; 

c. maratonuri, vărgi, ocheane; 

d. toate cele trei serii de mai sus.

55) Sensul expresiei ad libitum  este:

a. oricum; 

b. la limită; 

c. din voinţă; 

d. alt sens.

56) Avem numai forme corecte de plural în:

a. madrigale, tunele, politeţi; 

b. madrigaluri, tuneluri, politeţuri; 

c. madrigale, tuneluri, politeţuri; 

d. toate cele trei serii de mai sus.

57) E adevărat că în ultima vreme n-am prea dat pe la voi, dar asta pe motivul că am fost destul de bolnav.

a. principală + subiectivă + principală + atributivă;

b. principală + subiectivă + circ. de cauză; 

c. principală + subiectivă + atributivă; 

d. altă interpretare.

209

58) În zilele acestea, când scandalurile se ţin lanţ, nu-i pe cine conta cu certitudine şi nici n-ai cum te apăra în faţa minciunilor de tot felul.

a. atributivă + principală + principală; 

b.circ. de timp + principală + subiectivă + principală + subiectivă; 

c. circ. de timp + principală + principală + compl. directă; 

d. altă interpretare.

59) De azi înainte nu voi mai fi pentru tine ce-am fost în vremurile când erai prea mic să înţelegi anumite lucruri.

a. principală + predicativă + atributivă + consecutivă; 

b. principală + compl. directă + atributivă + circ. de scop; 

c. principală + subiectivă + circ. de timp + consecutivă; 

d. altă interpretare.

60)  De câte ori ne-am întâlnit, v-am avertizat că nu mă tentează să-mi depun candidatura. a. circ. de mod + principală + compl. indirectă + subiectivă; b. circ. de timp + principală + compl. indirectă + compl. directă; c. circ. de timp + principală + compl. directă + subiectivă; d. altă interpretare.

FACULTATEA DE LITERE , SECŢIA COMUNICĂRI SI RELAŢII PUBLICE, 2006

Se da textul:

Aceasta ar însemna să se dea oamenilor încă o dată iluzia unei comedii care se joacă în această ţară, ar însemna să facem să se creadă că toate acestea sunt numai vorbe [...] Cu totul altfel ar fi ca guvernul să provoace iertarea, uitarea pe cale legală.I.a. Să se extragă din text şi să se rescrie propoziţiile subiective, completive directe şi predicative (dacă ele există) şi să se precizeze termenul regent al fiecăreia (caracterizarea propoziţiilor după diferite criterii nu este necesară).

b. Să se analizeze numele predicativ sau numele predicative (dacă sunt mai multe).

210

c. Să se aleagă din text un cuvânt în cazul dativ şi altul în cazul genitiv şi să se precizeze funcţia sintactică a acestora (fără a face analiza morfologică).d. Să se aleagă din text două cuvinte care să aibă un omonim în limba română şi să se ilustreze sensul fiecărui omonim prin câte un exemplu.

II.a. Indicaţi patru antonime diferite pentru adjectivul drept şi ilustraţi sensul fiecărui antonim prin câte un exemplu.b. Rescrieţi următoarele enunţuri, corectând greşelile de orice fel: 

- Psihologii sunt de părere că jurnalele intime ale copiilor nu este bine să fie citite fără accepţia copilului; altfel, pot apărea repercursiuni serioase. 

- Multă vreme s-a crezut că această plantă este un panaceu universal. 

- Primăria nu a eliberat autorizaţii pentru implementarea chioşcurilor în această zonă. 

- Vor trebui odată să dea socoteală, pentru că este vorba aici de genocid economic. 

- Este un sportiv foarte bun, chiar dacă nu are un pedigri deosebit. 

- Pentru a ieşi din acest marasm economic există mai multe alternative care ar trebui examinate atent. 

- Schimbarea vremii se datorează avansului unei mase de aer mai rece şi mai umed. 

c. Construiţi enunţuri potrivite pentru fiecare cuvânt din următoarele perechi lexicale: virtuos – virtuoz, a apropia – a(-şi) apropria.

d. Comentaţi mijloacele lingvistice folosite pentru obţinerea efectului umoristic în următoarele enunţuri: 

1.Controlul lui Gingăraş la FRF – inspecţie la un picior de lemn (titlu de articol). 

2.E vorba de Etno TV, pe care Prigoană cică deja vrea s-o mărite c-un chiabur în parai, că-i mănâncă degeaba mălaiu’ şi se ţine numa-n şezători şi ţâpurituri cu flăcăii din sat. (articol semnat Prigoana după aur) 

e. Indicaţi câte un sinonim din fondul vechi al limbii pentru cuvintele scrise cursiv şi câte un sinonim neologic pentru cuvintele subliniate din textul care urmează. 

Partea dezagreabilă a vieţii nu-mi fusese niciodată dezvăluită, protejatăfiind de singurătate, aşa că am putut păstra o neştiinţă în privinţa multor lucruri. 

211

FACULTATEA DE LITERE, UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, 2006

Se dă urmatorul fragment:

”Cu Petrică, vă rog, am cerut. Cine îl caută? Matilda! Nu e acasă! Şi, pac, îmi închide telefonul în nas. Am sunat din nou. Trebuia să reacţionez. Ştiu sigur, i-am spus domnului avocat, că Petrică e acasă. Transmiteţi-i că nu accept comportarea lui şi fără să iau lucrurile în tragic, fiindcă ceea ce s-a întâmplat nu e o tragedie, este în primul rând din partea dumitale o necuviinţă că ai refuzat să intri la noi în casă, iar din partea lui un lucru pe care dacă nu-l explică imediat, să poftească totuşi mâine dimineaţă, dacă nu chiar acum, să-şi ia lucrurile, fiindcă eu chem chiar în seara asta avocatul şi introduc divorţ. Nu accept să fiu eroină ridicolă de comedie. Şi, pac, i-am închis şi eu telefonul în nas.” (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni)

Se cer urmatoarele :

I.1. Există în text propoziţii subiective? Dacă da, extrageţi-le.2.Extrageţi din text două verbe care sunt la alt mod decât la indicativ şi un verb care este la alt timp decât la prezent; indicaţi modul verbelor extrase, respectiv timpul.3. Analizaţi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.

II.1. Analizaţi ca mod de formare următoarele două cuvinte din text:comportare, fiindcă, indicând procedeul de formare şi elementele constitutive.2. Indicaţi câte un antonim pentru fiecare dintre cuvintele din text ai refuzat,să intri.3. Există în text construcţii anacolutice? Dacă da, extrageţi un anacolut şi explicaţi în ce constă.4. Ce forme de redare a vorbirii personajelor apar în text? Indicaţi mărci lingvistice specifice fiecărei forme.

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, 2008

COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE 2008

Se dă textul:,,Autorităţile din oraşul scoţian Dundee au hotărât să îi ajute pe fumători să

renunţe la viciu cu ajutorul unor sume de bani din care să îşi cumpere alimente.Cei care decid să se lase de fumat vor primi 1unar 50 de lire sterline, din

care îşi vor putea cumpăra alimente, în nici un caz ţigări sau alcool, relatează agentia Reuters.

Foştii fumători trebuie să facă dovada cumpărăturilor şi să treacă un test de

212

respiratie, prin care vor fi verificaţi dacă au renunţat sau nu la ţigară".

CERINŢE

I. 9 puncte + 1 punct din oficiu1. Demonstraţi cu argumente lingvistice în ce stil funcţional se încadrează textul

dat (argumentarea nu va depăşi o jumătate de pagină).Se acordă 3 puncte

1. Construiţi enunţuri potrivite pentru a demonstra polisemia sau omonimia următoarelor cuvinte, precizând, pentru fiecare, încadrarea semantică: autoritate, ban, lunar, liră, caz, a trece.

Se aco'rdă 3 puncte.

2. Analizaţi ca mod de formare cuvintele marcate graphic prin aldine (scrise ingrosat), precizând procedeele şi etapele procesului de formare.

Se acordă 3 puncte.

II. 9 puncte + 1 punct din oficiu1. Există în text propoziţii subiective, predicative şi atributive? Dacă există,

extrageţi-le, indicaţi tipul de subordonată, natura morfologică a regentului şi relaţille sintactice pe care le stabilesc propoziţiile respective.

Se acordă 3,50 puncte.

2. Analizaţi sintactic şi morfologic pronumele şi adjectivele pronominale din paragraful al doilea al textului.

Se acordă 3 puncte.

1. Rescrieţi următorul enunţ, eliminând greşelile:

„Ca şi protagonişti principali a serialului, fiecare din cei trei actori au dat interviuri mijloacelor mass-media, în ceea ce privesc rolurile interpretate în cele doisprezece episoade care le-au filmat între 1 martie – 30 aprilie”

Se acordă 2,50 puncte

Specializarea Comunicare şi relaţii publice 2005Se dă textul:O să incerc şi eu să înţeleg şi îmi dau seama că, după ce un om este lovit de ceilalţi, e pură sminteală să mai crezi că după aceea, cuvintele pe care i le mai spui o să-i mai pară inocente sau măcar o expresie a iubirii.

(Marin Preda, Cel mai iubil dintre pământeni, II, p. 139)

I.a. Să se extragă din text propoziţiile subiective, completive directe, completive indirecte şi predicative (dacă există) şi să se precizeze care este termenul regent al ficăreia (caracterizarea propoziţiilor după diferite criterii nu este necesară).a. Să se analizeze predicatul ultimei propoziţii.

213

b. Să se analizeze sintactic şi morfologic pronumele în cazul acuzativ din text.c. Alegeţi din text un cuvânt care să aibă un omonim (sau omonime) şi ilustraţi acest omonim într-un context.

II.a. Definiţi printr-un sinonim sau o parafrază şi ilustraţi prin câte un enunţ patru sensuri ale adjectivului slab.b. Rescrieţi următoarele enunţuri, corectând greşelile de orice tip:

- Nu mă îndoiesc că, din punct de vedere al sarcinilor pe care le primise, multe depăşeau puterile lui.- Efectul a fost realizat prin enumerarea greşelilor cele mai grave, sub o formă nonşalantă.- Peisajul era plictisitor: de o parte şi de alta a şoselei n-am văzut decât dune de nisip.- Amabilitatea şi prietenia pe care ţi-o arată nu sunt decât o falsă aparenţă care, de fapt, maschează indiferenţa.

c. Construiţi enunţuri potrivite pentru fiecare cuvânt din următoarele perechi lexicale: concesie-concesiune şi a adopta-a adapta.c. Comentaţi rnijloacele lingvistice folosite la obţinerea efectului umoristic din următoarele enunţuri: Şi nu mai zice fostul mecanic auto cum în iarnă a virat-o în tabăra dinozaurilor lepefioţi (LPF= Liga Profesionistă de Fotbal).; Lui Iliescu începe sa-i PSD România.d. Indicaţi câte un sinonim din fondul vechi al limbii pentru cuvintele subliniate din următorul text::

Am simţit o profundă şi deplina satisfacţie, încât îmi pare că acesta era locul destinat mie şi care face parte din reala mea viaţă.d.

S E S I U N E A S E P T E M B R I E 2 0 0 6

Specializarea Comunicare şi relaţii publice 2006Se dă textul:

„Măsura civilizaţiei unei clase politice este dată şi de modul în care reprezentanţii ei străbat scandalurile în care sunt implicaţi. Ei le pot aborda cu eleganţă, retrăgându-se din luminile rampei, colaborând eu Justiţia, vorbind în public puţin şi sobru, sau, dimpotrivă, se proţăpesc pe scenă, urlă că sunt nevinovaţi şi scuipă acuzaţii in toate părţile. Primul tip de comportament este nu numai civilizat, ci şi inteligent, deoarece cu cât împricinatul face mai puţin zgomot, cu atât tărăşenia este mai repedeuitată.Politicianul român îl preferă însâ pe cel de-al doilea, nutrind prosteşte speranţa că afacerea se poate pierde în vocalize. De aceea, el practică cea mai facilă şi mai primitivă metodă de deculpabilizare în faţa electoratului: autovictimizarea.” (R. Ciobanu - ,,Victime de lux”)

Cerinle:

214

I. Demonstraţi cu argumente lingvistice în ce stil al limbii se încadrează fragmentul dat (comentariul să nu depăşească o pagină). (3 puncte)

II. 1. Explicaţi modul cum s-au format cuvintele nevinovat , împricinat, prosteşte , deculpabilizare, autovictimizare, precizând procedeele, elementele implicate şi etapele procesului. (2 puncte)2, Indicaţi pentru fiecare cuvânt de la sub II. 1 câte un sinonim. (1 punct)

III

1 Analizaţi morfologic şi sintactic valorile din text ale verbului a fi (2 puncte)

2. Extrageţi din text cuvintele aflate la alte grade de comparaţie decât pozitivul; analizaţi-le sintactic şi morfologic. (l punct)

ÎN ATENŢIA CANDIDAŢILOR:

- Cele trei seturi de subiecte (I, II, III) sunt obligatorii-, subiectele vor fi tratate în ordinea indicată.

- Se acordă un punct din oficiu.- Se scade câte un punct pentru fiecare greşeală gravă de ortografie.

Barem

I. Se acordă 3 puncte, după cum urmează: 1p. pentru recunoaşterea stilului (publicistic); 2 p. pentru argumentare şi pentru structurarea coerentă a comentariului.

I. Cele 3 puncte se repartizează astfel: câte 0,40 p. pentru identificarea procedeului şi prezentarea etapelor de formare a cuvântului (0,40 p. x 5 cuvinte =2 p.); câte 0,20 p. pentru fiecare sinonim corect indicat (0, 20 p. x 5 cuvinte =1 p.).

I. Cele 3 puncte se atribuie după cum urmează: câte 0,40 p. pentru recunoaşterea corectă a naturii lui a fi, pentru analiza morfologică a verbului şi pentru precizarea tipului de predicat din care face parte (0,40 p. x 5 cuvinte = 2 p.); se acordă câte 0,25 p. pentru fiecare cuvânt identificat, precizarea gradului de comparaţie şi analiza morfosintactică (0,25 p. x 4 cuvinte = 1 p.).

Total: 9 p. + 1 p. din oficiu = 10 puncte

N.B. Se scade câte un punct pentru fiecare greşeală gravă de ortografie.

PROBA DE LIMBA ROMÂNĂ FACULTATEA DE LITERE/ STUDII EUROPENE

iulie 2008

“Aş putea să-i fiu acum mamă băieţelului de care eram îndrăgostită acum, aproape douăzeci de ani. Tin minte perfect mutra lui de şoarece cu urechi mari, pielea lui mătăsoasă şi tuciurie, mâinile de culoarea tutunului, cu unghii tăiate din carne (ceea ce

215

detestam la alţii, nu la el şi nici la Dana), cămăşile lui impecabile, cu pătrăţele mici albastre şi albe, cu gulerul şi manşetele albe prinse cu nasturi. Lansase chiar o modă în şcoală, după o săptămână de cicăleli aveam şi eu guler şi manşete făcute de mama. Ajunge să ,focalizeze acum şi în timp ce toate celelalte mii de lucruri ale trecutului (şi prezentului) se aburesc, se împalidează, apare figura lui pe care am învăţat-o pe de rost, aşa cum înveţi o poezie pe dinafară (by heart), aducându-mi-l, o vreme, de zeci de ori pe zi înaintea ochilor, să nu-l uit – aşa cum, odată, pe când eram mai mică, avusesem cumplita revelaţie a faptului că tot ce-i în jurul meu va dispărea cândva şi, ajungând acasa, o <<învăţasem>> pe mama pentru totdeauna.”

(Simona Popescu, Exuvii, Editurŕ Polirom, 2004, p. 221)Cerinte:

1. Există in ultima frază a textului propoziţii atributive, subiective şi predicative? Dacă există, extrageţi-le din text, arătaţi felul lor şi precizaţi elementul regent al fiecărei subordonate. (Nu este necesară calificarea

propoziţiilor după scopul comunicării şi după structură) (2 puncte)

2. Extrageţi din text 3 verbe la indicativ, la trei timpuri diferite ale trecutului şi precizaţi care sunt acestea.(0,75 puncte) 3. Extrageţi din text 3 numerale şi precizaţi funcţiile lor sintactice.(0,75 puncte) . 4. Extrageţi formele verbului a ajunge din text şi analizaţi-le din punct de vedere morfologic. Construiţi un enunţ în care verbul a ajunge să aibă alt sens şi altă valoare gramaticală decât cea din text şi precizaţi care sunt acestea (1,50 puncte)5. Extrageţi 2 derivate din text şi explicaţi modul lor de formare.(1 punct) . 6.. Explicaţi ce sens şi ce valoare expresivă capătă in text verbul a învăţa (forma subliniată). (1 punct) . . . .

7. Găsiţi două sinonime parţiale pentru sensul din text al verbului a se împalida şi arătaţi în ce măsură

diferă totuşi de acesta.(1 punct)

8. Alegeţi din text două situaţii de folosire a virgulei şi explicaţi-le. (1 punct)

IICerinţe:

1. Rezumaţi textul de mai sus, folosind persoana a III-a a pronumelor şi a verbelor. (3 puncte)

2. Explicaţi în 10-15 rânduri folosirea timpurilor trecutului în textul de mai sus. (3 puncte)

216

3. Demonstraţi în 10-15 de rânduri faptul că textul de mai sus are caracter pronunţat subiectiv.

(3 puncte)

NOTĂ Subiectele I şi II sunt obligatorii. Fiecare dintre acestea este notat cu 9 puncte + 1 punct din oficiu. Nota finală a lucrării rezultă din media subiectelor. Fiecare greşeală de ortografie va fi penalizată cu câte 1 punct.

FACULTATEA DE LITEREPROBA DE LIMBA ROMANA

I. (9 puncte + 1 punct din oficiu)

Se da textul:“ (A) Niculae stinse la loc lumina si-si puse tampla pe perna (…) In acea clipa Niculae vazu cum stratul gros de intuneric se da la o parte dinaintea ochilor lui asemeni unei usi si in lumina vesnicei zile de vara, care scalda batatura si salcamii de acasa, aparu chiar tatal sau din gradina si o lua incet spre poarta de la drum cu mersul lui ciudat care iti spunea ca de acolo de unde vine e greu sa-ti spun ace-a fost, dar de acolo de unde se duce s-ar putea sa se intoarca el cu un rezultat… (B) Ce rezultat? <<Tata!>> sopti deodata Niculae si in aceeasi clipa simti cum se napusteste asupra lui din adancul nestiut al finite un val de duiosie agresiva care ii pipai apoi gatul si incepu sa-l sugrume. <<Tata, tata, chema el si isi duse coatele la ochi hohotind. Unde te duci tu acum, incotro o s-o iai dupa ce deschizi poarta si o sa iesi iar la drum?...>>.”(Marin Preda, Morometii, vol II)

Cerinte:1. Exista in fragmentul (A) subordonate subiective, completive indirecte si

circumstantiale de loc? Daca exista, extrageti-le dedesubt, indicate felul lor si stabiliti, pentru fiecare, termenul regent. (Nu este necesara calificarea propozitiilor dupa scopul comunicarii si dupa structura) (4 puncte)

2. Extrageti din fragmentul (A) un complement circumstantial de timp, un predicat nominal, un atribut adverbial si analizati-le din punct de vedere morphologic. (3 puncte)

3. Comparati din punct de vedere morfologic si sintactic formele subliniate: “aparu chiar tatal sau din gradina” si “o lua incet spre poarta de la drum cu mersul lui ciudat”. (2 puncte)

II. (9 puncte + 1 punct din oficiu)

Cerinte:

217

1. Construiti exemple in care sa ilustrati 3 sensuri ale verbului a lua (inclusive verbul reflexiv a se lua). Precizati fiecare sens in parte. (3 puncte)

2. Extrageti din fragmentele (A) sau (B) doua cuvinte derivate cu sufixe si un cuvant format prin schimbarea valorii gramaticale. Explicati modul lor de formare. (3 puncte)

3. Extrageti din fragmentele (A) si (B) un verb si un substantive cu sensuri figurate si explicate efectul lor stilistic in context. (3 puncte)

FACULTATEA DE LITERE

Specializarea STUDII CULTURALE EUROPENE

Proba de LIMBA ROMANA

Se da textul :

“De aici se intelege si marea valoare a disciplinei intelectuale. Nu cate idei felurite ai adunat in memoria ta este lucrul cel mai important, ci importanta este legatura intre idei. Tu poti sti multe in multele momente ale vietei: daca nu-ti aduci aminte de ceea ce-ti trebuie intr-un anumit moment si daca aceasta aducere aminte nut rage dupa sine in sir regulat tot ce se afla in tine pentru sustinerea, amplificarea si ilustrarea obiectului in discutie, degeaba iti sunt toate cunostintele ramase cufundate in partea ascunsa a sufletului. Cunostintele tale trebuie sa aiba o toarta de care sa le prinzi si tu trebuie sa ai lantul cu care sa le aduci in miscare regulata din intunericul memoriei la lumina ingusta a constiintei actuale.”

(Titu Maiorescu, Critice)

CERINTE:

I . 9 puncte + 1 punct din oficiu1. Demonstrati cu argumente lingvistice in ce stil al limbii se incadreaza fragmentul

dat (comentariul sa nu depaseasca 20 de randuri) (4 puncte).2. Idenitificati, in text, doua figure de stil diferite si comentati functia lor (2

puncte).3. Selectati din text trei cuvinte polisemantice; indicati pentru fiecare cate doua

sensuri (altele decat cele in text), expliandu-le prin sinonime sau parafraza (3 puncte).

II. 9 puncte +1 punct din oficiu1. Extrageti din text propozitiile subiective; precizati raporturile in care intra fiecare

si natura morfologica a elementului de relatie. (Nu este necesara calificarea propozitiilor dupa scopul comunicarii si dupa structura) (3 puncte).

2. Analizati syntactic si morphologic cuvintele subliniate in text (3 puncte).

218

3. Precizati modul cum au fost adaptate in romana (sub aspect fonetic, grafic, morfologic si semantic) urmatoarele imprumuturi : mass-media, CV, lider (3 puncte).

In atentia candidatilor:- Cele doua seturi de subiecte (I, II) sunt obligatorii; subiectele vor fi tratate in ordinea indicate.- Fiecare greseala de ortografie va fi penalizata cu cate 1 punct.

Vazut astfel, limbajul de lemn nu se reduce la accidentul istoric al jargonului de sedinta. El nu e doar produsul “lingvistic” al ideologiilor totalitare. Limbajul de lemn – ca indepartare de metabolismul viu al Cuvantului – e, nici mai mult, nici mai putin decat emblema omului cazut, chipul vorbit al pacatului originar. Limbajul de lemn e la antipodul limbii care se aude in Paradis, e opusul a ceea ce anumite traditii numesc “limba pasarilor”. Prin urmare, “fenomenul originar”, “modelul” limbajului de lemn e, probabil, discursul sarpelui la urechea Evei. Discursul acesta a inventat pacatul ca limbaj de lemn al simturilor, conceptul ca limbaj de lemn al spiritului si remuscarea ca limbaj de lemn al iubirii. Si ce altceva inseamna pasiunea christica decat efortul de a recupera vitalitatea cuvantului, energia lui primordiala. Cuvantul inviat – iata sfarsitul limbajului de lemn si al vietii de lemn la care ne-au condamnat stramosii. (Andrei Plesu, Chipuri si masti ale tranzitiei, Humanitas, 1996, p.324-325)

2. Redactati un eseu de aproximativ o jumatate de pagina, pornind de la cele trei imagini de mai jos.(4,50 puncte: 1 punct exprimarea unei idei si a unui punct de vedere; 1 punct sustinerea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calitatile stilului- corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc; 0,50 p originalitate, creativitate).

FACULTATEA DE LITERE PROBA DE LIMBA ROMANASESIUNEA IULIE 2007

Specializarea Comunicare si relatii publice

Se da textul:“In procesul de imbogatire si de primenire a lexicului, limba (prin societatea care

o vorbeste) recurge la imprumuturi sau/si la formare de cuvinte noi. Intre cele doua surse-externa si interna- se stabilesc in cursul istoriei limbii raporturi extrem de complexe, astfel incat in anumite situatii e greu de spus unde se opreste imprumutul si incepe creatia interna si invers. Daca sursa interna de imbogatire o constituie elementele derivate si cuvintele de care dispune limba respective, este indeobste recunoscut ca elementele derivative se imprumuta si ele, pot reprezenta deci contributia sursei externe la materialul limbii.”

219

(Valeria Gutu Romalo – “Aspecte ale evolutiei limbii romane”)

Cerinte:I. 9 puncte + 1 punct din oficiuDemonstrati in ce stil functional se incadreaza textul.II. 9 puncte +1 punct din oficiu1. Extrageti si rescrieti doua propozitii subiective; precizati natura morfologica si

sintactica a regentului.2. (a). Precizati valorile morfologice si sintactice din text ale cuvantului o.

(b). Indicati alte cinci valori ale lui o si exemplificati prin scurte enunturi.III. 9 puncte + 1 punct din oficiu 1. Identificati in text doua antonime si doua omonime.2. Selectati patru cuvinte polisemantice si identificati pentru fiecare cate un sens

diferit de cel din text.3. Identificati 10 cuvinte din familia lexicala a numeralului doi; precizati, in fiecare

caz, elemntele componente, procedeul si

FACULTATEA DE LITERE

PROBA DE LIMBA ROMANA

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2006

Specializarea Relatii internationale si studii europene

Se da textul:Aceasta ar insemna sa se dea oamenilor inca o data iluzia unei comedii care se

joaca in aceasta tara, ar insemna sa facem sa se creada ca toate acestea sunt numai vorbe […] Cu totul altfel ar fi ca guvernul sa provoace iertarea, uitarea pe cale legala.

Cerinte:I. 1. Sa se extraga din text si sa se rescrie propozitiile subiective, completive

directe si predicative (daca ele exista) si sa se precizeze termenul regent al fiecareia (caracterizarea propozitiilor dupa diferite criterii nu este necesara).2. Sa se analizeze numele predicativ sau numele predicative (daca sunt mai multe).3. Sa se aleaga din text un cuvant in cazul dativ si altul in cazul genitive si sa se precizeze functia sintactica a acestora (fara a face analiza morfologica).4. Sa se aleaga din text doua cuvinte care sa aiba un omonim in limba romana si sa se ilustreze sensul fiecarui omonim prin cate un exemplu.

II. 1. Indicati patru antonime diferite pentru adjectivul drept si ilustrati sensul fiecarui antonim prin cate un exemplu.

2. Rescrieti urmatoarele enunturi, corectand greselile de orice fel:

220

Psihologii sunt de parere ca jurnalele intime ale copiilor nu este bine sa fie citite fara acceptia copilului; altfel, pot aparea repercursiuni serioase.

Multa vreme s-a crezut ca aceasta planeta este un panacea universal. Primaria nu a eliberat autorizatii pentru implementarea chioscurilor

in aceasta zona. Vor trebui odata sa dea socoteala, pentru ca este vorba aici de

genocide economic. Este un sportiv foarte bun, chiar daca nu are un pedigri deosebit. Pentru a iesi din acest marasm economic exista mai multe alternative

care ar trebui examinate atent. Schimbarea vremii se datoreaza avansului unei mase de aer mai rece

si mai umed.3. Comentati mijloacele lingvistice folosite pentru obtinerea efectului

umoristic in urmatoarele enunturi: Controlul lui Gingaras la FRF – inspectie la un picior de lemn (titlu

de articol) E vorba de Etno TV, pe care Prigoana cica deja vrea s-o marite c-un

chiabur in parai, ca-i mananca degeaba malaiu’ si se tine numa-n sezatori si tapurituri cu flacaii din sat.

(articol intitulat Prigoana dupa aur)

4. Indicati cate un sinonim din fondul vechi al limbii pentru cuvintele scrise cursive si cate un sinonim neologic pentru cuvintele subliniate din textul care urmeaza. Partea dezagreabila a vietii nu-mi fusese niciodata dezvaluita,

protejata fiind de singuratate, asa ca am putut pastra o nestiinta in prinvinta multor lucruri.

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

LIMBA ROMANA I. Elemente de teorie gramaticala. Cunostinte teoretice, capacitate de analiza si

sinteza. 1 punct din oficiu

1. Indicati si exemplificati prin enunturi adecvate trei situatii in care cuvinte din cadrul enuntului nu au functie sintactica de parte de propozitie. Subliniati cuvantul vizat in exemplul dumneavoastra. (3 puncte: cate o,50 pentru fiecare situatie corect indicate; cate 0,50 pentru fiecare exemplu corect)

221

2. Cuvantul subliniat in enuntul urmator accepta doua interpretari gramaticale: Apa a fost agitata. Care sunt cele doua solutii de analiza posibile? Argumentati/ explicati dubla posibilitate de interpretare. (2 puncte: cate 0,50 pentru fiecare solutie corect indicata; cate 0,50 pentru argumentarea corecta a fiecarei solutii).

3. Comparati, din punctul de vedere al functiei sintactice, cuvintele subliniate in enunturile urmatoare: a) Pe tine te asteapta.b) Pe tine se bazeaza.

Gasiti in enunt argumente gramaticale in favoarea raspunsului dumneavoastra. (2 puncte: 1 punct comparatia;1 punct argumentatia)

4. Clasificati dupa un criteriu gramatical (pe care il veti preciza) urmatoarele cuvinte: el, al sau, oricine, acelasi, se, insusi, care?, ceea ce, nimic, dumneavoastra.

5. Exemplificati prin cate un enunt:a) Substantiv in cazul dativ, functia sintactica de atribut;b) Pronume relativ, functia sintactica de complement indirect.

(1 punct: cate 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect)

II. Sistemul limbii. Deprinderi de analiza gramaticala a textului. 1 punct din oficiu

Cititi textul urmator, apoi rezolvati cerintele: Exista, asadar, o categorie de oameni care ajung sa spuna lucruri despre care indeobste se spune ca “nu incap in cuvinte”. Ei le spun pentru ceilalti sau le spun pentru ca nu pot sa nu le spuna , pornind intotdeauna de la iluzia ca spusele lor vor ajunge la ceilalti, ii vor atinge si ii vor schimba. Cuvintele lor “spun totul”, ele sunt magnifice, forta lor este enorma, adevarurile rostite acolo si splendoarea rostirii lor ne taie respiratia[…] Daca nu as fi trait experienta de editor, as fi continuat sa ma legan in iluzia scrisului si a frumusetii care salveaza lumea. Si aici nu am in vedere neputinta “marilor imbalsamati” care ne vorbesc de la o distanta ce ii asaza dincolo de istorie, ci autorii care ni se adreseaza din vecinatatea si din lumea noastra, care ne vorbesc asa zicand peste gard, daca nu chiar din ograda noastra. Regele si calvarul (Heinrich Zimmer), pe care o consider una dintre cele mai frumoase carti moderne, s-a tarat in cateva mii de exemplare vreme de sapte-opt ani prin depozitele editurii. Doua mii de exemplare din La apa Vavilonului a Monicai Lovinescu, povestea celei mai robite adevarului constiinte pe care a dat-o lumea noastra in ultima jumatate de secol, s-au scurs cu chiu cu vai intr-un an si jumatate. […] (Gabriel Liiceanu, Usa interzisa, Humanitas, 2002, p.99-100)

222

Cerinte :1. Extrageti propozitiile subordinate din primul paragraf al textului si precizati felul

lor. (nu sunt necesare detalii de analiza a propozitiilor) (4,50 puncte)

2. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate in textul de mai sus. (4,50 puncte)

III Uzul limbii. Folosirea corecta a limbii 1 punct din oficiu

1. Alcatuiti enunturi pentru a pune in evidenta diferenta dintre urmatoarele perechi de cuvinte: deplin-de plin, inscris-in scris, sa nu fii intrebat- sa nu fi intrebat, mii-mi, mari-marii, alegeti-alege-ti. (3 puncte: cate 0,50 p pentru fiecare pereche de cuvinte corect exemplificata)

2. Exemplificati prin cate un enunt doua situatii diferite in care in mod obligatoriu NU se foloseste semnul de punctuatie virgula (,). Formulati regula. ( 1 punct: cate 0,50 p pentru fiecare regula corect formulata si exemplificata)

3. Se da adjectival tare. Indicati prin enunturi adecvate trei sensuri diferite ale cuvantului. Indicati prin enunturi adecvate cate un antonim pentru fiecare dintre cele trei enunturi identificate. (3 puncte: cate 0,50 pentru fiecare enunt care respecta cerintele formulate)

4. Scrieti patru cuvinte din familia lexicala a adjectivului plin. (2 puncte: cate o,50 pentru fiecare cuvant corect indicat)

IV Capacitati de abordare a textului: a) abilitati de lectura si interpretare a textului; b) abilitati de redactare de text

1 punct din oficiu

1. Cititi cu atentie fragmentul de mai jos. Comentati fragmentul prezentand caracteristicile sale stilistice, precum si relatia dintre continut si expresia lingvistica. Comentariul dumneavoastra nu trebuie sa depaseasca o jumatate de pagina. (4,50 puncte: 1 p suprinderea ideii textului; 2 p identificarea principalelor particularitati stilistice ale fragmentului si corelarea lor cu continutul, cu tipul de text; 1 p coerenta textului redactat; 0,50 p calitatea redactarii)

223

Romania sufera de logoree. Volubilitatea noastra latina, frustrata inainte de 1989, s-a dezlantuit de la o vreme brutal, in formele cele mai diverse: gazetele s-au multiplicat pana la inflatie, si-au inmultit numarul de pagini, s-au diferentiat politic, fara opreliste. Televiziunea emite cvasicontinuu […]. Sa adaugam multiplele chipuri ale radioului, dezbaterile politice ale Parlamentului, conferintele de presa ale partidelor. Prolifereaza colocviile, comemorarile, adunarile populare. A aparut oratorul de miting, agitatorul demonstratiilor stradale. De la discursul elaborat pana la lozinca si huiduiala, totul se exprima neintarziat. Tribuna, microfonul, amplificatorul tip portavoce au devenit “locuri de munca”, instrumente cotidiene. Vorbim incontinent si rastit cand la cafenea, cand pe strada, cand la mesele familiale sau la cele ale prietenilor (cati ne-au mai ramas). Daca nu vorbim, scriem: la gazeta, pe garduri, pe ziduri, pe asfalt. Facem declaratii, dam comunicate, initiem sau suportam anchete sociale. Avem mereu ceva de spus, ceva de explicat, ceva de pus la punct. Genurile oralitatii se diversifica: predica, interpelarea, replica, negocierea au ajuns sa fie profesiuni distincte. Pe de alta parte, granitele profesiunilor traditionale se sterg, absorbite in competenta generalizata a oratoriei. Toata lumea se exerseaza in mestesugul rostirii publice: inginerii, contabilii, magazinerii, ofiterii, pictorii, bisnitarii-toti dau tarcoale virtuozitatilor retorice. Romanul e nascut parlamentar: zice, “le zice bine”, “le-o zice”. Tot mai multi tineri vor sa se lanseze ca jurnalisti, sa scrie la ziar, sa o intoarca din condei, sa se inghesuie cu intrebari. Exigentele curente ale vietii civice se convertesc rapid in specii ale verbalitatii (si verbiajului): dialogul, transparent, consensul, schimbul de idei, critica constructiva etc. (Andrei Plesu, Chipuri si masti ale tranzitiei, Humanitas, Bucuresti, 1996, 75)

2. Redactati un eseu de aproximativ o jumatate de pagina, pornind de la cele trei imagini de mai jos. (4,50 puncte: 1 punct exprimarea unei idei si a unui punct de vedere; 1 punct sustinerea/dezvoltarea ideii exprimate; 1 punct structurarea ideilor; 1 punct calitatile stilului-corectitudine, claritate, concizie, adecvare etc.; 0,50 p originalitate, creativitate)

FACULTATEA DE LITERE

Proba de limba romanaI. (9 puncte + 1 punct din oficiu)

1. Selectati raspunsurile corecte si dati cate un exemplu pentru fiecare raspuns corect. (2 puncte):

Regentul unui complement direct poate apartine urmatoarelor parti de vorbire si forme gramaticale:a) Verb intranzitivb) Verb tranzitiv

224

c) Verb la infinitivd) Verb la gerunziue) Adverbf) Locutiune verbalag) Pronumeh) Numerali) Interjectie.

2. (4 puncte; 2 puncte pentru A, 2 puncte pentru B)A. Comparati morfologic si sintactic formele subliniate, indicand asemanarile si

deosebirile dintre ele: a) “ Adevarul ce-ti trebuie tie nu are aceeasi valoare pentru ceilalti”b) Prea iti inchipui ca esti perfectc) Iti impui eforturi mult prea mari pentru varsta tad) “De-acum inainte, cred ca mi-ti da fata, ca sa va lasam in pace” (Creanga)e) Numai tu singur iti cunosti fortelef) Nu-ti prea place sa muncesti.

B. Selectati pronumele relative si comparati-le ca functie sintactica:a) Nu stiu pe care dintre voi sa alegb) Ma gandeam pe ale cui rezultate se poate contac) N-am intrebat de cine au fost salvatid) Sunt destul de neincrezatoare in reusita, dar ce ma costa sa incerc?e) Erau raspunsuri in dosul carora se ascundeau numai vorbe goale.f) Am renuntat la aceia din a caror neglijenta am avut mult de suferitg) Totul depinde de ce intentionam sa facemh) Ce vreme frumoasa se anunta!

3. Extrageti propozitiile subiective si predicative din urmatoarele texte, indicand felul fiecareia (Nu este necesara calificarea dupa scopul comunicarii si dupa structura); indicati elementul de relatie al ultimei propozitii selectate si analizati-l morfologic si sintactic (3 puncte)

a) “A lasa fiului tau o mostenire e ca si cum l-ai tine pe umeri, pe cand altii se caznesc sa se suie”.

b) Dar ceea ce este suparator este usurinta cu care tratezi lucrurile, caci cine altul decat tine era in stare sa plece in vacanta inainte de a-si fi indeplinit obligatiile?

c) “Cel mai trist lucru in dragoste e ca uneori sufletul ti-l ia cine n-are nevoie de dansul”.

d) “E o mare primejdie sa ajungi sa fii multumit de tine insuti”.e) “A fi ceea ce ti-au pretins altii sa fii este greseala capitala a vietii tale! Nu

poti fi decat ceea ce esti in stare sa fii.”

225

II. (9 puncte + 1 punct din oficiu)Se da textul: “Merge-ncet, cu grija, i se moaie picioarele de foame si abia se mai tine, de-i vine sa intre in vreo curte, in vreun gang, undeva. Da’ cum sa intri asa, in plina ziua? Bine,cel putin, ca p-aici nu-i ghetus, bine, cel putin, ca nu mai are grija de dimineata. Cat polei a fost, s-a topit si ala. Numai vile, si case cu etaj, si gradini, si tei pe strada, cartier boieresc, ce vrei. Cartier boieresc a fost, cartier boieresc a ramas, atata doar ca acu e altii. Atata doar ca acu e boierii noi, ca boierii vechi-care-a murit, care s-a scapatat, care-a fugit in strainatate, care mai fuge si acuma…Boieri vechi, boieri noi-ce-are ea grija lor! Ea are grija sa nu alunece, sa nu-si rupa vreun picior, Doamne fereste. Uite, tot a mai ramas langa trotuar niste gheata sparta, si mormane de zapada, neagra de funingine. (Gabriela Adamesteanu, Dimineata pierduta).

1. Ce tipuri de vorbire identificati? Indicati particularitatile lingvistice ale fiecarui tip de vorbire identificat. (3 puncte)

2. Indicati 5 marci ale oralitatii si exemplificati-le cu fragmente din text. (4 puncte)3. Stabiliti familia cuvantului grija si explicati modul de formare al fiecarui

component al familiei. (2 puncte)

In atentia candidatilor: Cele doua seturi de subiecte (I, II) sunt obligatorii! Fiecare greseala de ortografie va fi penalizata cu cate 1 punct!

2007 FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

PROBA SCRISA DE LIMBA ROMANA

Cititi textul anexat, apoi rezolvati cerintele de mai jos. Toate subiectele sunt obligatorii. Nota finala este media aritmetica a notelor pe cele doua subiecte. Timp de lucru: 2 h.Subiectul I: 10p. (9p. + 1p. oficiu)

226

1. Reformulati primele 2 fraze din text, inlocuind cu sinonime adecvate contextual cuvintele daca, a adus, Lumea Noua, a fost botezata, compatriotii, sedusi, adictiva dragoste, frantuz. (1,50p.)

2. Explicati urmatoarele secvente din text (1,50p.):

a. … isi lustruiau filozofia…b. …ca orice copie e mai ambitioasa decat originalulc. Brandul neoficial de tara […] va trebui modificat. Tigarile vor disparea

la fel ca adversarii lui Stalin din pozele oficiale.

3. Clasificati dupa cazul gramatical cuvintele urmatoare din text: Jean Nicot, acestuia, indiferentul, alene, gurii, (care)-si, vai, divortul, ca o soacra, ceva, marfa, ticalosilor, rezultate, Jean-Paul Sartre, delicioasele. (1,50p.)

NOMINATIV ACUZATIV GENITIV DATIV VOCATIV FARA CAZ

4. Extrageti din text 5 verbe sau participii verbale la diateza pasiva. (1,50p.)

5. Realizati o schema in care sa clasificati atributele in functie de partea de vorbire prin

care se exprima. Ilustrati fiecare clasa cu cate un exemplu din textul anexat. Construiti cate un exemplu pentru clasele nereprezentate in text.

6. Ce tipuri de propozitii subordonate apar in text? Ce rol stilistic au? (1,50p.)

Subiectul II: 10p. ( 9p. + 1p. oficiu)

1. Rezumati textul anexat in maximum 10 randuri. (3p.)2. Extrageti din text secventele prin care autorul isi exprima atitudinea ironica. (3p.)3. Redactati doua texte de maximum 15 randuri fiecare exprimand puncte de vedere

diferite privind fumatul :a) In primul text, punctul de vedere al unui tanar fumator;b) In al doilea text, punctul de vedere al unui medic. (3p.)

227

Fumatori, Europa va pregateste ceva!

Daca Sir Walter Raleigh a adus tutunul din Lumea Noua prin secolul XVI, nicotina a fost botezata dupa un frantuz, Jean Nicot. Compatriotii acestuia s-au lasat sedusi, iar adictiva dragoste a durat pana de curand. In filmul “Let’s Make Love”, indiferentul Yves Montand o cucerea pe Marlyn Monroe tragand alene din tigara uitata-n coltul gurii. Existentialistii care-si lustruiau filozofia la cafeneaua “Deux magots” amestecau cafelele tari cu fumul gros. Sau barurile cu jazz-ul…Dar vai, se apropie divortul! Ca o soacra perseverenta, Guvernul de la Paris, in frunte cu virtuosul Chirac, a-nceput o campanie neiertatoare. (Apropo, in toate pozele de familie de dinainte de 1980, presedintele apare cu tigara-n gura.) In patru ani, impozitele pe tutun au crescut cu 40%, iar reclama directa sau indirecta a fost drastic amendata. Banii s-au dus catre programe specifice-fie de sanatate, fie de propaganda impotriva ticalosilor de fumatori. Ceva rezultate se vad. Daca-n anii ’80 52% din populatia adulta tragea din tigara, in anul 2005 s-a ajuns la 31%! Iar vanzarile medicamentului Zyban, care te-ajuta sa te lasi, au crescut, doar anul trecut, cu 47%. La bursa pariziana, actiunile Altadis (fabricantul delicioaselor Gauloises si Gitanes) stau pe loc de cateva luni. Ca si-n alte cazuri, Uniunea Europeana incearca sa imite Statele Unite, unde Campania dureaza de 40 de ani. Si, ca orice copie, e mai ambitioasa decat originalul. Chirac a infiintat Institulul National al Cancerului, cu un buget de 2 milioane de euro. Ba chiar si o agentie de lupta antitabac, care trimite la diverse firme instructori in arta renuntarii la fumat. Plus site-uri, ONG-uri, linii telefonice gratuite etc. Cateva ziare au fost amendate pentru ca au publicat poze de la Formula 1, in care emblema Marlboro aparea pe salopetele pilotilor. Nefumatorii ridica vocea si ei-72% din populatie ar fi de accord cu interzicerea completa a fumatului in locurile publice. Ca in Spania sau Irlanda. Deja, inaltii functionari si executivii fumeaza “pe furate” in strada, tutungiii ameninta cu greva, iar Altadis isi muta operatiunile in Spania. Gauloises, preferate de Serge Gainsbourg si Jean-Paul Sartre, vor deveni marfa de import. Brandul neoficial de tara, cu barbati senzuali, vin rosu si meditatii invaluite-n fum va trebui modificat. Tigarile vor disparea la fel ca adversarii lui Stalin din pozele neoficiale. Delicioasele Gauloises se vor gasi doar in muzee. Si pe piata neagra!

(Le Point, 12 februarie)

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINEPROBA SCRISA LA LIMBA ROMANASesiunea septembrie 2005

Elemente de teorie gramaticala. Cunostinte teoretice, capacitate de analiza si sinteza

1 punct din oficiu

228

Indicati si exemplificati prin enunturi adecvate trei situatii in care pronumele nu are functie sintactica de parte de propozitie. Subliniati pronumele vizavi in exemplul dumneavoastra.(3 puncte: cate 0,50 p fiecare situatie correct indicata ; cate 0,50 p fiecare exemplu correct)

Cuvantul subliniat in enuntul urmator accepta doua interpretari gramaticale: E greu de prevazut reactia lui. Care sunt cele doua solutii de analiza posibile? Argumentati/explicati dubla posibilitate de interpretare.(2 puncte: cate 0,50 p pentru fiecare solutie corect indicate; cate 0,50 p pentru argumentarea corecta a fiecarei solutii)

Comparati, din punctul de vedere al functiei sintactice, cuvintele subliniate in enunturile urmatoare: a) M-au speriat conditiile de inscriere la concurs;b) M-am speriat de conditiile de inscriere la concurs.

Gasiti in enunt argumente gramaticale in favoarea raspunsului dumneavoastra.(2 puncte: 1 punct comparatia; 1 punct argumentatia)

Claisificati dupa un criteriu grammatical (pe care il veti preciza) urmatoarele cuvinte: om, in, bine, ou, nimeni, sa, vai! , a scrie, unu.(1 punct)

Exemplificati prin cate un enunt: a) pronume reflexivin cazul dativ (cu valoare posesiva);b) pronume relative in cazul genitive, functia sintactica de atribut.(1 punct: cate 0,50 puncte pentru fiecare exemplu corect)

II. Sistemul limbii. Deprinderi de analiza gramaticala a textului1 punct din oficiu

Cititi textul urmator, apoi rezolvati cerintele:

Ce trebuie sa faca un om cu viata lui daca nu vrea sa se resemneze sa traiasca in categoriile speciei? Ce iti ramane de facut cand fiecare din lucrurile care iti ocupau viata si ii dadeau un sens se golesc de continut? Lucrul cel mai grav este ca sistemul de iluzii de care o viata are nevoie pentru a inainta sa se surpe. Iar in lumina sfarsitului nicio iluzie nu rezista. Problema e sa poti inca face ceva dupa ce ai ajuns in punctul acesta.Jurnalul este cea mai stransa forma de colaborare cu viata care ti-a fost data. Este un fel de reverenta facuta nu-se-stie-cui, un fel de a arata ca ceea ce ti s-a dat nu-ti este indifferent. Pe de alta parte, faptul ca ai primit ceva in necunostinta de cauza poate sa devina sursa unui protest infinit.De aici ambiguitatea oricarui jurnal, amestec de curtoazie, tandrete si recunostinta cu strigate si reprosuri si blasfemii.(Gabriel Liiceanu, Usa interzisa, Humanitas, 2002, p. 53)

229

Cerinte: 1. Ce tipuri de propozitii subordonate apar in prima faza? (Precizati doar

tipul subordonatei, fara alte detalii de caracterizare) (2 puncte)2. Cate propozitii atributive apar in primul paragraph al textului? (0,50 pct)3. Extrageti propozitia subiectiva din paragrafulul al doilea. (0,50 puncte)4. Extrageti numele predicative si propozitiile predicative din text. (3

puncte)5. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. (3 puncte)

III. Uzul limbii. Folosirea corecta a limbii1 punct de oficiu

1. Alcatuiti enunturi pentru a pune in evidenta diferenta dintre urmatoarele perechi de cuvinte: bineinteles – bine inteles; cineva – cine va; sa fii vazut – sa fi vazut; vii – vi; argintii – argintiii; spuneti – spune-ti.

(3 puncte: cate 0,50 p pentru fiecare pereche de cuvinte correct exemplificata)

2. Exemplificati prin cate un enunt doua situatii diferite in care semnul de punctuatie virgula (.) se foloseste obligatoriu. Formulati regula

(1 punct: cate 0,50 p pentru fiecare regula correct formulata si exemplificata)

3. Se da adjectivul inalt. Indicati prin enunturi adecvate trei sensuri diferite ale cuvantului. Indicati prin enunturi adecvate cate un antonim pentru fiecare dintre cele trei sensuri identificate.

(3 puncte: cate 0,50 puncte pentru fiecare enunt care respecta cerintele formulate)4. Scrieti patru cuvinte din familia lexicala a adejectivului drag.

(2 puncte: cate 0,50 p pentru fiecare cuvant correct indicat)

IV. Capacitati de abordare a textului: a) abilitati de lectura si interpretare a textului; b) abilitati de redactare de text1 punct din oficiu

1. Cititi cu atentie fragmentul de mai jos. Comentati fragmentul prezentand caracteristicile sale stilistice, precum si relatia dintre continut si expresia lingvistica. Comentariul dumneavoastra nu trebuie sa depaseasca o jumatate de pagina.

(4,50 puncte: 1 p surprinderea ideii fragmentului; 2 p idetificarea principalelor particularitati stilistice ale fragmentului si corelarea lor cu continutul, cu tipul de text; 1 p coerenta textului redactat de candidat; 0,50 p calitatea redactarii)

230

Se numeste “limbaj de lemn” o specie a limbajului din care vorbitorul e absent. Intrucat si mesajul si formularea lui sunt integral previzibile, “emitatorul” nu mai e decat un loc de pasaj, un instrument acefal, care nu participa la ceea ce emite. Proliferarea limbajului de lemn semnaleaza o multipla si ireversibila necroza: cuvintele se usuca, ideile ingheata, oamenii impietresc. Faptul de a comunica isi pierde sensul, exercitiul gandirii e suspendat. Efectul e, simulatn, comic si infiorator: viata cade in stereotipie, microfonul il devoreaza pe orator, scena isi inghite actorii. Limbajul de lemn e expresia “obiectului” din noi, discursul acelei parti din alcatuirea noastra in care s-a instalat moartea. Campionii limbajului de lemn nu mai traiesc in fiinta limbii, ci in spectrul ei: strecurati furtive in corpul neinsufletit al cuvintelor, ei adopta parodic o gesticulatie pentru care nu au substanta: cuvantul, aceasta apoteoza a substantei, devine impersonal.

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE LIMBI SI LITERATURI STRAINE

LIMBA ROMANA

I. Cititi cu atentie textul urmator, apoi rezolvati cerintele:“Si, chiar daca n-ar fi asa, oare mantuirea va salva memoria, gandurile si fiinta

noastra? Vom fi tot noi cei reinviati, daca va fi o-nviere? La ce mi-ar folosi viata eternal daca mi-as pierde amintirile? Daca reflexeletrupului meu de carne vor fi abolite? La ce mi-ar folosi sa fiu o constiinta universala daca neuronii din teasta mea, cei care spun „eu” si care-mi construiesc campul vizual, acolo in creier, vor fi distrusi pentru totdeauna? N-ar fi ca si cand mi-as face iluzia ca dupa ce voi muri voi mai vedea totusi prin ochii fiului meu? [...] Vom mai fi, deci, noi insine, cei reinviati, ne vom mai aduce aminte de cei pe care i-am iubit? Eul nostru va mai fi acelasi eu, inima noastra va mai fi aceeasi? Isi mai aminteste trupul de oul de la-nceput si planta de samanta? Cine e Dumnezeu, cine vom deveni dupa ce viata noastra in lume va ajunge la capat?”

(Mircea Cartarescu, Orbitor. Aripa dreapta., Humanitas, 2007, pp. 488-499)

1) Extrageti din text urmatoarele tipuri de propozitii. Pentru cele pe care nu le gasiti in text, construiti cate un exemplu (3p: 0,25x12): Subietiva, Predicativa, Atributiva, Completiva directa, Completiva indirecta, Circumstantiala de mod, Circumstantiala de timp, Circumstantiala cauzala, Circumstantiala de scop, Circumstantiala conditionala, Circumstantiala concesiva, Circumstantiala consecutiva.

2) Prezentati cate doua posibilitati de analiza gramaticala pentru fiecare dintre urmatoarele secvente extrase din text (1,50p: 0,50x3)

A) cei reinviatiB) vor fi aboliteC) in lume

231

3) Comparati, din punct de vedere morfosintactic, cuvintele subliniate in enunturile urmatoare extrase din text (2p: 1px2):

a) mi -ar folosi viata / mi-as pierde amintirileb) eul nostru nu va mai fi acelasi eu / inima noastra va mai fi

aceeasi4) Observati in text imbinarea de cuvinte mi-as face iluzia. Dati un

argument in favoarea considerarii acestei imbinari ca locutiune verbala si unul impotriva considerarii ei ca locutiune verbala. (0,50p: 0,25x2)

5) Analizati sintactic si morfologic urmatoarele cuvinte din text (1,50p: 0,50x3):

insine; pe care; cine6) prezentati, in maximum 10 randuri, ideea textului si mijloacele

lingvistice prin care este exprimata. (0,50p)

II. Priviti cu atentie caricaturile urmatoare, extrase din volumul lui Mihail Stanescu, Umor 50%, Bucuresti, Uniunea Artistilor Plastici [f.a.].

1) Explicati mecanismele lingvistice care genereaza umorul in fiecare dintre cele 4 caricaturi prezentate in continuare (6p: 1,50x4)

2) Explicati in maximum 10 randuri relatia dintre text si imagine in cele 4 caricaturi prezentate (3p).

UNIVERSITATE BUCUREŞTI – FACULTATEA DE LIMBI STRĂINE-2004

Se dau textele:

a) “Sunt dator însă să arăt de ce socot ca nu sunt în măsură să aduc vreo schimbare în ideile nimănui dintre aceia cari mă ascultă.” (N. Iorga)

b) “Mai pe seară, fiind aduse toate rezultatele, au început cei trei să se întrebe ce trebuie să facă.

c) “Perspectiva generală a acestui volum nu este una calificat şi corect conservatoare, chiar dacă interpretarea conceptului de ideologie este în bună măsură astfel.”

d) “Trebuia să spui că ţara are atât de multe bogăţii încât te izbeşti de ele la tot pasul riscând să-ţi rupi ceva, că este un loc al abundenţei, să socoteşti simbolistica figurii eufonice, să descoperi şi la nivel stilistic rafinamentul poetului, sensurile multiple cu care s-a încărcat poezia. Şi dă-i şi luptă. (...). Enumeraţia, personificarea epitetul, metafora şi hiperbola – această quintă royală a stilisticii de şcoală generală rezolvă totul indiferent de împrejurare. Cu un surâs enigmatic pe buze, cel al jucătorului de poker, decartam stilistic. Abundenţa, spre exemplu, era exprimată cu ajutorul enumeraţiei, de un platfus banal, oh, dar cît de plină de semnificaţie, “pământ şi ape”, ceea ce contează ţine de faptul că sînt multe, adică nu puţine.”

232

Cerinţe:

Ce părţi de vorbire au flexiune în funcţie de categoria morfologică a cazului? Comparaţi pe scurt conjuncţiile coordonatoare şi conjuncţiile

subordonatoare, indicând asemănările şi deosebirile generale dintre cele două clase.

Menţionaţi patru funcţii sintactice ale verbului la infinitiv şi exemplificaţi-le în câte un enunţ.

Explicaţi ce problemă de acord ridică exemplul de mai jos:O mulţime de studenţi au umplut piaţa.

Explicaţi diferenţa gramaticală dintre cele două cuvinte subliniate în exemplele de mai jos:

A votat împotrivă. Protestează împotriva noilor legi. Ce ambiguitate gramaticală conţine enunţul de mai jos? Construiţi contexte

care să-l dezambiguizeze.Cine ţi-a vândut casa?

Extrageţi propoziţiile subordinate din textul a. şi indicaţi pe scurt felul lor. (Nu este necesară calificarea după scopul comunicării şi după structură).

Indicaţi felul şi rolul elementului de relaţie însă din textul a. Caracterizaţi morfosintactic secvenţa subliniată din textul a. Arătaţi care sunt subiectele gramaticale ale verbelor din textul b. Identificaţi părţile de vorbire subliniate în textul c. şi indcaţi funcţia lor

sintactică. Indicaţi poziţia accentului in cuvintele următoare: persoană, dinastie,

veridicitate, alcool, colocviu. Identificaţi diftongii în: pietate, dual, miorlăială, vuiet, tăiasem. Identificaţi în lista de mai jos cuvintele care aparţin familiei lexicale a

substantivului sare:sări, săra, sărac, sărătură, salicilat.

Găsiţi cinci cuvinte formate în limba română cu sufixul –os. Indicaţi si ilustraţi prin exemple patru sensuri diferite ale verbului a ajunge. Rescrieţi fragmentul de scrisoare de mai jos, corectând toate greşelile de

punctuaţie, ortografie, gramatică şi de construcţie (coeziune) a textului.Scumpa mea Soră Inprimul rand îţi pot scri că sunt sănătos până în

present. Ceeace îţi doresc. şi ţie din partea mia. Dadă vei ştii că am primit plicu care milaţi trimis cu adresa lui Naşu şi iam scris şi eu un plic darn u am primit niciun răspuns până acu dela el. Dadă te rog sămi scrii şi mie cum o mai duci şi dacă Sandu şi Oniţa sunt Sănătoşi că mult misa făcut dor de ei. Consideraţi textul d. ca fiind ironic? Argumentaţi, pe scurt, pro sau contra. Identificaţi în textul d. două cuvinte folosite cu sens figurat şi explicaţi-le pe

scurt. Transpuneţi fragmentul de mai jos în limbaj standard, eliminând trăsăturile

colocviale:Şeful Gărzii Financiare Timiş a zis-o, în sfârşit, pe-a dreaptă. De lucru

ar fi berechet, da’ profesionişti, nix.

233

RĂSPUNSURI

TESTUL 1

1c, 2b, 3b, 4a, 5c, 6b, 7a,8c, 9b, 10b, 11c, 12b, 13a, 14a, 15c, 16a, 17b, 18c, 19a, 20a, 21c, 22b, 23c, 24b, 25c, 26c, 27c, 28b, 29a, 30c.

TESTUL 2

1a, 2a, 3b, 4c, 5c, 6b, 7c, 8a, 9a. 10b, 11c, 12c, 13b, 14b, 15a, 16c, 17b, 18a, 19c, 20b, 21b, 22a, 23c, 24c, 25b, 26b, 27b, 28a, 29a, 30c.

TESTUL 3

1b, 2a, 3c, 4b, 5c, 6b, 7c, 8b, 9b, 10a, 11b, 12b, 13a, 14a, 15c, 16c, 17b, 18a, 19b, 20c, 21b, 22c, 23b, 24c, 25a, 26b, 27b, 28a, 29c, 30b.

TESTUL 4

1b, 2a, 3c, 4a, 5b, 6c, 7b, 8a, 9c, 10b, 11c, 12b, 13a, 14c, 15b, 16c, 17c, 18a, 19b, 20c, 21a, 22c, 23b, 24a, 25c, 26b, 27c, 28a, 29c, 30a.

TESTUL 5

1a, 2a, 3b, 4c, 5c, 6a, 7a, 8b, 0c, 10b, 11b, 12a, 13a, 14c, 15b, 16c, 17b, 18a, 19b, 20a, 21c, 22c, 23c, 24a, 25ª, 26c, 27c, 28c, 29c, 30b.

TESTUL 6

1a, 2c, 3a, 4c, 5b, 6b, 7c, 8b, 9b, 10a, 11c, 12c, 13b, 14a, 15b, 16b, 17c, 18a, 19c, 20b, 21b, 22c, 23a, 24c, 25b, 26b, 27a, 28a, 29c, 30b.

TESTUL 7

1c, 2a, 3c, 4a, 5a, 6b, 7c, 8c, 9a, 10a, 11a, 12b, 13c, 14b, 15c, 16b, 17a, 18b, 19a, 20c, 21b, 22c, 23b, 24c, 25c, 26b, 27a, 28c, 29c, 30a

TESTUL 8

1b, 2c, 3a, 4b, 5c, 6b, 7c, 8b, 9a, 10a, 11c, 12b, 13a, 14b, 15c, 16b, 17a, 18b, 19c, 20a,21b,22b, 23c, 24b, 25a, 26c, 27b, 28a, 29b, 30c.

TESTUL 9Con brio-antonim

234

1c, 2a, 3a, 4b, 5c, 6a, 7c, 8b, 9b, 10c, 11b, 12a, 13c, 14b, 15a, 16c, 17b, 18a, 19b, 20a, 21c, 22b, 23c, 24b, 25c, 26a, 27b, 28c, 29a, 30a.

TESTUL 10

1b, 2a, 3c, 4b, 5c, 6b, 7a, 8b, 9c, 10c, 11b, 12b, 13b, 14c, 15c, 16a, 17a, 18c, 19b, 20a, 21a,22c, 23b, 24c, 25a, 26b, 27a, 28b, 29c, 30a.

TESTUL 11

1a, 2b, 3c, 4a, 55c, 6b, 7c, 8b, 9c, 10a, 11c, 12b, 13c, 14b, 15b, 16a, 17b, 18c, 19a, 20b, 21c, 22b, 23c, 24b, 25c, 26b, 27b, 28a, 29c, 30 b.

TESTUL 12

1c, 2c, 3b, 4c, 5b, 6b, 7c, 8b, 9a, 10c, 11b, 12c, 13a, 14c, 15c, 16b, 17a, 18b, 19c, 20b, 21c, 22a, 23c, 24b, 25c, 26c, 27b, 28c, 29c, 30b.

TESTUL 13

1a, 2b, 3c, 4b, 5c, 6b, 7a, 8a, 9c, 10b, 11b, 12c, 13a, 14b, 15c, 16c, 17a, 18c, 19b, 20c, 21a, 22c, 23c, 24b, 25a, 26b, 27b, 28c, 29c, 30a.

TESTUL 14

1a, 2b, 3b, 4c, 5b, 6d, 7b, 8a, 9b, 10b, 11a, 12c, 13a, 14b, 15c, 16c, 17b, 18a, 19c, 20a, 21b, 22c, 23a,24c, 25c, 26b, 27c, 28a, 29c, 30c.

TESTUL 15

1b, 2b, 3c, 4c, 5a, 6d, 7b, 8b, 9c, 10a, 11c, 12d, 13c, 14b, 15b, 16a, 17a, 18d, 19b,20d, 21c, 22c, 23b, 24c, 25d, 26c, 27b, 28a, 29c, 30d.

TESTUL 16

1c, 2b, 3b, 4d, 5b, 6d, 7b, 8a, 9c, 10c, 11b, 12b, 13b, 14d, 15d, 16b, 17c, 18a, 19b, 20c, 21d, 22b, 23d, 24a, 25b, 26d, 27c, 28b, 29a, 30c.

TESTUL 17

1a, 2c, 3c, 4c, 5d, 6c, 7a, 8c, 9b, 10d, 11c, 12c, 13d, 14d, 15a,.16a,.17c, 18d, 19b, 20c, 21c, 22b, 23d, 24c, 25a,.26c, 27a,.28c, 29b, 30d.

TESTUL 18

1d, 2b, 3c, 4d, 5a, 6d, 7c, 8a, 9c, 10a, 11c, 12b, 13c, 14.b, 15d, 16a, 17d, 18c, 19c, 20b, 21c, 22d, 23a, 24b, 25d, 26a, 27c, 28c, 29d, 30a.

235

TESTUL 19

1a, 2b, 3b, 4c, 5d, 6b, 7d, 8b, 9a, 10c, 11b, 12c, 13c, 14d, 15a, 16c, 17b, 18b, 19d, 20a, 21c, 22d, 23b, 24d, 25b, 26c, 27ª, 28c, 29a, 30d.TESTUL 20

1c, 2a, 3d, 4c, 5a, 6c, 7d, 8a, 9d, 10b, 11c, 12d, 13b, 14a, 15c, 16d, 17b, 18c, 19d, 20c, 21d, 22b, 23d, 24c, 25b, 26a, 27b, 28c, 29d, 30b.

TESTUL 21

1c, 2c, 3d, 4a, 5d, 6d, 7a, 8b, 9d, 10c, 11b, 12d, 13c, 14d, 15c, 16c, 17b, 18a, 19d, 20d, 21b, 22d, 23c, 24b, 25a, 26c, 27c, 28b, 29d, 30b.

TESTUL 22

1c, 2d, 3d, 4b, 5c, 6d, 7a, 8c, 9a, 10b, 11c, 12a, 13b, 14c, 15b, 16d, 17d, 18a, 19c, 20d, 21a, 22c, 23b, 24d, 25b, 26d, 27a, 28b, 29c, 30d.

TESTUL 23

1c, 2d, 3a, 4b, 5d, 6d, 7b, 8a, 9c, 10d, 11c, 12a, 13d, 14b, 15c, 16a, 17b, 18c, 19d, 20b, 21c, 22d, 23b, 24c, 25d, 26b, 27c, 28c, 29d, 30c.

TESTUL 24

1d, 2a, 3c, 4b, 5b, 6a, 7d, 8b, 9d, 10c, 11b, 12d, 13c, 14b, 15a, 16c, 17d, 18c, 19b, 20d, 21b, 22d, 23b, 24a, 25d, 26b, 27d, 28a, 29c, 30d.

TESTUL 25

1a, 2b, 3c, 4c, 5d, 6c, 7a, 8c, 9d, 10b, 11a, 12c13d, 14b, 15c, 16c, 17d, 18b, 19d, 20d, 21a, 22c, 23b, 24d, 25d, 26c, 27b, 28d, 29c, 30a.

236

237

238

.

.

.

.

239

240