“CHIMIA ȘI POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR !”

Cuprins

1. Ce este poluarea?

2. Clasificarea tipurilor de materiale poluante şi a modurilor de poluare.

3. Cum afectează poluarea planeta noastră?

4. Cum putem proteja natura?

1. Ce este poluarea?

Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează sănatatea umană, calitatea vieţii sau funcţia naturală a ecositemelor. Deşi poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum ar fi erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţile umane.

2. a) Clasificarea tipurilor de materiale poluante

Poluanţii biodegradabili sunt substanţe care se descompun rapid în mediul înconjurător.

Ei devin o problemă când se acumulează mai rapid decât se pot descompune.

Poluanţii nondegradabili sunt materialele care nu se descompun sau se descompun foarte încet în mediul lor natural.

Odată apărută contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se mai îndepărteze aceşti poluanţi din mediu

Copaci în stadiu de degradare

Lacul Roşu

Groapă de gunoi

b) Clasificarea modurilor de poluare

• Poluare prin agenţi fizici – radiaţiile care au ca efect producerea de boli (de ex.: cancerul, leucemia).

• Poluarea prin vibraţii- face parte din categoria poluării prin agenţi fizici. Acesta cuprinde tot felul de vibraţii, de la construirea unei clădiri, până la muzica, care este ascultată zi de zi.

• Poluarea prin agenţi chimici – substanţele chimice din agricultură şi industrie (de ex.: pesticidele , insecticidele, metalele grele, toxinele etc.)

• Poluarea prin factori biologici – poluarea apelor prin deversarea apelor menajere şi a apelor reziduale din diverse industrii.

• Poluarea umană – deşeurile ce provin din activităţile umane de tot felul.

3. Cum afectează poluarea planeta noastră?

• Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme şi a existat încă de când oamenii au început să folosească focul pentru agricultură, încălzire şi gătitul alimentelor, dar din timpul Revoluţiei Industriale poluarea a devenit o problemă majoră. Majoritatea poluanţilor sunt eventual “spălaţi” de către ploaie, zăpadă sau ceaţă după ce au parcurs distanţe mari, uneori chiar şi continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă, oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care sunt combinaţi cu ploaia, formând ploile acide. Ele cad peste lacuri sau păduri unde produc moartea peştilor şi a plantele, afectând întregi ecosisteme. Ploile acide pot să afecteze şi sănătatea umană şi obiectele create de oameni.

• Una dintre marile probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon a scăzut dramatic. Dioxidul de carbon şi alte gaze de sferă reduc căldura disipată de Pământ, dar nu blochează radiaţiile emise de Soare. Din cauza efectului de sferă se aşteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4 grade Celsius până la 5,8 grade Celsius până în anul 2100. Chiar dacă ar fi o schimbare minoră, schimbarea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125000 de ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia de agricultură, modificând distribuţia animalelor şi plantelor pe glob şi crescând nivelul marilor şi a oceanelor.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură cum ar fi îngrăşămintele şi pesticidele, sunt principala cauză a poluării apelor. În ţările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apele menajere este aruncată în râuri şi în golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană. Îngrășămintele chimice, cum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agricultură, sunt vărsate în lacuri și râuri. Acestea se combină cu fosfații și nitrații din apa menajeră și măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă “sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere și care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peștilor și a altor forme de viață acvatice

• Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi a animalelor. Tratarea solului cu îngrăşăminte, pesticide şi fungicide omoară organismele utile, cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. Solul “tratat” cu bromură de metil nu omoară doar microorganismele dănăutoare plantelor, ci şi organismele benefice, lăsând pământul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi a lacurilor în perioada inundaţiilor.

Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi a animalelor. Tratarea solului cu îngrăşăminte, pesticide şi fungicide omoară organismele utile, cum ar fi unele bacterii, fungi şi alte microorganisme. Solul “tratat” cu bromură de metil nu omoară doar microorganismele dăunătoare plantelor, ci şi organismele benefice, lăsând pământul steril şi dependent de îngrăşăminte pentru a suporta creşterea plantelor. În consecinţă, se folosesc tot mai multe îngrăşăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor şi a lacurilor în perioada inundaţiilor.

4. Cum am putea proteja natura?-Îţi pasă de natură? Schimbă-ţi comportamentul!-

• Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească. Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale.  

• În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!

• Bibliografie

http://e-chimie.upb.ro/ael/crf /list.action#/Materiale educaţionale publicehttp://poluarea.wordpress.com/2009/12/07/combaterea-poluarii/

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/clasificarea-surselor-de-poluarehttp://www.epcmediu.ro/blog/impactul-poluarii-aerului-asupra-sanatatii-umane