Serie nouå, nr. 225-226 / octombrie 2012

La 9 decembrie 2012, împreunã cu toþi cetã þeniiRomâniei, membrii comunitãþii noastre care trãiescaproape în toate judeþele þãrii, într-un autentic spi ritdemocratic, vor avea posibilitatea sã acorde votullor pentru senatori ºi deputaþi, care vor face parte

din noua legislaturã a Parlamentului României.Potrivit Constituþiei, Legea electoralã prevede

dreptul inalienabil al fiecãrei minoritãþi naþionale,legal constituite, de a fi reprezentatã în Parlament,de a avea propriul deputat desemnat în cadrulalegerilor parlamentare. Prin alegerea unui repre -zentant al UUR în Parlamentul României, avem,aºadar, ºansa sã existe o voce care sã vibreze larezolvarea problemelor noastre. Ucrainenii au câºti-gat acest drept istoric, constituþional de a se afla înParlament pentru cã au participat la creareaRomâniei de la începuturi ºi pânã în prezent.

Exercitându-ne acest important drept democra -tic, vom avea posibilitatea de a ne exprima în celmai înalt for legislativ al þãrii, de a milita, cu maxi -mã dãruire, pentru apãrarea identitãþii ucrainenilorºi a demnitãþii noastre, de a expune poziþia UUR înprobleme majore ale vieþii economice, politice ºisociale ale þãrii.

Iatã de ce vã adresãm chemarea frãþeascã, sincerãºi plinã de rãspundere sã susþineþi candidatul UUR laalegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 – av.Ion Marocico. De remarcat caracterul profund demo-cratic prin care Consiliul (Rada) în ºedinþa sa din18 octombrie a.c. a desemnat candidatul UUR pentruCamera Deputaþilor din Parla mentul României: s-auînscris patru candidaþi (ªtefan Buciuta, Ion Marocico,

Lucia Mihoc, Nicolai Onujec), dar în timpul votãriisecrete numai av. Ion Marocico a fost votat cumajoritate de voturi (50%+1).

Avocatul Ion Marocico este un ucraineanpãmântean ºi face parte din generaþia de mijloc

(nãscut în 1974). Oricine l-a ascultat pe candidatulnostru a încercat sentimentul cã are în faþã un omdinamic, de un optimism molipsitor, plin de spe -ranþã; este, întotdeauna, în vervã, având darul de aatrage simpatia celor din jur.

Fãrã îndoialã, Ion Marocico va primi votul nos-tru nu pentru cã este firesc ca ucrainenii sã-i votezepe ucraineni, ci fiindcã are calitãþi, fiindcã esteomul în care putem avea încredere.

Parlamentul României are nevoie de un juristcompetent. Fiind un om cu spirit de dreptate, sun-tem siguri cã Ion Marocico va sprirjini ºi va iniþiapropuneri legislative de care va beneficia, inclusiv,comunitatea ucraineanã. Ucrainenii simt nevoiaunei protecþii suplimentare, deoarece sunt rãs pân -diþi în zone mai puþin dezvoltate ale þãrii, confrun-tându-se cu tot felul de dificultãþi.

Dacã va fi ales, Ion Marocico va continua, cusiguranþã, activitatea parlamentarã desfãºuratã depredecesorul sãu, ªtefan Buciuta, finalizând uneledemersuri începute în legislatura precedentã ºi lan-sând altele noi, spre binele comunitãþii ucrainene.

Acum, când România este membrã a UniuniiEuropene ºi a NATO aflându-se în plin proces deevoluþie democraticã, cu nevoia certã de sporire arolului Parlamentului României, prezenþa deputatu-lui nostru în cel mai înalt for legislativ al þãrii va

însemna o stãruitoare contribuþie pentru mai binelecomunitãþii ucrainene, pentru mai binele întregii þãri.

Provenind din sistemul judiciar, candidatulnostru, av. Ion Marocico, este ºi candidatuldumnea voastrã. El se angajeazã sã apere interesele

comunitãþii ucrainene, sã atragã fonduri pe bazã deproiecte din partea statului român, sã intensificelegãtura cu alegãtorii, sã gãseascã cele mai bunemodalitãþi de conlucrare cu toate forþele politiceresponsabile în interesul ucrainenilor.

Aveþi încredere în candidatul nostru, desemnat deConsiliul (Rada) UUR, pentru cã are nevoie de votulvostru. Ca deputat în Parlamentul României, IonMarocico va însemna o mai deplinã reprezentare anoastrã, a tuturor, o mai bunã imagine a ucrainenilorîn configuraþia României de mâine.

Prezentaþi-vã la vot ºi chemaþi-vã familia,prietenii, ucraineni ºi neucraineni, sã susþinãcandi datul UUR, pe av. Ion Marocico. A-l vota perepre zentantul etniei noastre ca deputat în Parla -mentul României înseamnã a urma o istorie, aasigura continuitatea vieþii ucrainene în România.Nu uitaþi: fiecare vot este important, iar toateîmpreunã pot asigura reprezentarea ºi apãrareaintereselor noastre!

Cãutaþi cu atenþie sigla noastrã electoralã (cartedeschisã cu inscripþia SUR ºi o fãclie aprinsã pesuprafaþa unui pãtrat).

Veþi pune ºtampila o singurã datã în spaþiulre zervat candidatului nostru, av. Ion Marocico,pentru Camera Deputaþilor.

Ion ROBCIUC

alegeri parlaMentare 2012

VVoottaaþþii uu uu rrCandidatul av. ion MaroCiCo

La data de 31 octombrie, am fost invitat dePrimãria comunei Poienile de sub Munte ºiAsociaþia pentru Dezvoltare Localã „IvanKrevan" din comuna Repedea pentru a partici-pa la o întâlnire cu doamna dr. Iwona Safi,monitor oficial al Comisiei Europene, care apurtat discuþii cu factori de decizie din zonãdespre oportunitatea deschi derii unui punct detrecere a frontierei româno-ucrainene în dreptullocalitãþilor Poienile de sub Munte (Maramu -reº, România) – ªybene (Ivano-Frankivsk,Ucraina). Întrebãrile puse de doamna Safi auvizat modul de implementare a proiectului,implicarea factorilor de decizie ºi a factorilorinteresaþi în procesul de implementare a pro -iectului ºi de asigurare a continui tãþii acestuia(finalizarea procesului prin deschiderea oficialãa unui punct de trecere a frontierei), precum ºirelaþiile proiectului cu alte proiecte ºi programede dezvoltare socio-economicã.

Discuþia purtatã cu reprezentanta ComisieiEuropene a decurs în mod plãcut ºi interesant,dumneaei dorind sã afle cât mai multe lucruridin activitatea comunitãþii ucrainene dinMaramureº, cât ºi despre activitatea reprezen-tantului etnicilor ucraineni în ParlamentulRomâniei, precum ºi modalitatea prin care de -putatul poate susþine un asemenea proiect încadrul Parlamentului României.

Eu am cãutat sã influenþez pozitiv susþinereademersurilor necesare în vederea realizãriiacestui proiect pe care îl prezintã managerulproiectului, juristul Popovici Vasile:

„Asociaþia pentru Dezvoltare Localã "IvanKrevan" din comuna Repedea, în parteneriat cuAgenþia pentru Dezvoltarea de Iniþiative Privatedin Ivano-Frankivsk, Ucraina în calitate delider de proiect, ºi Administraþia de Stat Ivano-Frankivsk, Consiliul Raional Verchovyna,Asociaþia de Turism a Regiunii Ivano-Frankivsk, precum ºi Consiliul Local Poienilede sub Munte, deruleazã în perioada aprilie2012 – aprilie 2014, proiectul "Dezvoltarealocalã prin crearea de condiþii pentru deschi -derea unui punct de frontierã ºi construcþia unuidrum în dreptul localitãþilor Poienile de subMunte (Maramureº, România) ºi ªybene(raionul Verchovyna, Ucraina), finanþat deUniunea Europeanã ºi Guvernul României prinProgramul de Cooperare Transfrontalierã ENPIUngaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013(http://www. huskroua-cbc.net). Valoarea pro -iectului: 456.823,00 euro.

Prin acest proiect urmãrim:– creºterea gradului de cooperare între

comunitãþile din zona transfrontalierã în plani-ficarea durabilã a dezvoltãrii socio-economicedin zona þintã a proiectului;

– promovarea oportunitãþilor de investiþii dinzonele de frontierã ale regiunii Ivano-Frankivskdin Ucraina ºi judeþul Maramureº din România;

– creºterea gradului de cunoaºtere aaspectelor socio-economice, tehnice ºi de me -diu pentru deschiderea unui punct de trecere afrontierei în zona Munþilor Maramureºului ºievaluarea costurilor pentru construirea unuidrum auto transfrontalier;

– crearea cadrului de dialog între funcþio -narii publici din guvernele celor douã þãriprivind deschiderea unui nou punct de trecere afrontierei în dreptul comunei Poienile de subMunte;

– facilitarea cooperãrii între comunitãþilelocale, asociaþiile de afaceri ºi agenþiile de pro-tecþia mediului de pe ambele pãrþi ale frontiereiromâno-ucrainene.

Rezultatele urmãrite prin acest proiect sunt:– creºterea gradului de colaborare trans-

frontalierã dintre cele douã regiuni þintã ºi faci -litarea unificãrii eforturilor de dezvoltare localãa comunitãþilor de graniþã;

– realizarea unei strategii comune de dez-voltare durabilã a celor douã regiuni trans-frontaliere;

– promovarea oportunitãþilor de investiþii pen-tru dezvoltarea afacerilor în ambele regiuni þintã;

– realizarea unei baze de date de investiþiipentru sectoarele prioritare de dezvoltare înregiunile þintã;

– realizarea unor studii de fezabilitateprivind construcþia unui drum în zona Ilþi-ªybene din regiunea Ivano-Frankivsk, Ucraina;

– realizarea unei campanii de lobby pe lângãautoritãþile publice din cele douã þãri pentrusprijinirea demersurilor de deschidere a unuipunct de trecere a frontierei în dreptul localitãþiiPoienile de sub Munte."

Am mai informat-o pe doamna dr. IwonaSafi cã pe Valea Ruscovei ºi pe Valea Viºeuluipânã la confluenþã cu râul Tisa locuiesc aproxi-mativ 26 de mii de etnici ucraineni care dorescsã aibã condiþii necesare privind trecerea fron-tierei dintre România ºi Ucraina în zonelelocalitãþilor Valea Viºeului ºi Poienile de subMunte pentru a da posibilitatea comunicãriitransfrontaliere dintre regiunile Maramureº,România ºi Ivano-Frankivsk, Ucraina ºi pentrua se realiza un cerc de comunicare cu impor-tanþã deosebitã în dezvoltarea ecoturismului, aeconomiei în aceste zone, precum ºi pentruînlesnirea vizitãrii rudelor care locuiesc în aces-te regiuni. Totodatã, am mai amintit cã acestecãi de comunicare au existat în trecut, iar pen-tru refacerea lor sunt interesate administraþiilelocale din comunele Poienile de sub Munte,Repedea, Ruscova ºi Bistra ºi susþin un aseme-nea proiect.

Am mai apreciat în faþa reprezentantuluiComisiei Europene efortul managerului ºi alcelorlaþi colaboratori pentru realizarea proiec-tului care va contribui la colaborarea econo -micã, culturalã ºi turisticã, nu numai dintre celedouã þãri, România ºi Ucraina, ci ºi Polonia,Slovacia, Ungaria ºi Moldova prin creareacãilor de comunicaþie dintre Cernãuþi, Mara -mureº, Bucovina ºi Moldova.

Vizita de monitorizare a doamnei dr. IwonaSafi din partea Comisiei Europene va contribuiºi mai mult la dezvoltarea relaþiilor dintreRomânia, Ucraina ºi Uniunea Europeanã.

Deputat ªtefan BUCIUta,preºedintele UUR

2 curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

responsabilitatea pentru opiniile ex pri mateîn paginile Curierului ucrai nean revine înexclusivitate autorilor. redacþia nu-ºi asu mãobligaþiile legate de conþinutul materia lelor ºinu retur neazã articolele nepublicate.

Vizita dnei dr. Iwona Safi în Maramures AniversarePe ªtefan BUCIUta

îl cunoaºte aproape toatãlumea ucraineanã dinRomânia. Dacã nu perso -nal, prin activitatea pe careo desfãºoarã timp de ºapteani ca preºedinte al UUR

ºi ca deputat în Parlamentul României.În toatã aceastã perioadã, ªtefan

Buciuta a contribuit la revigorarea vieþiiculturale ucrainene, achiziþionarea unorproprietãþi imobiliare (sedii, casã de cul-turã), adâncirea relaþiilor româno-ucraine -ne ºi la statornicirea unor fructuoase legãturicu organizaþiile ucrainene internaþionale.

ªtefan Buciuta este apropiat de comuni-tatea noastrã, fiind o prezenþã permanentãîn toate activitãþile pe care le desfãºurãm.

Cu prilejul împlinirii a 68 de ani de lanaºtere, colectivul redacþional al revistei„Curierul ucrainean“ îi ureazã sãnãtate,putere de muncã ºi viaþã lungã împreunã cucei dragi.

Na mnohaia lita!Curierul ucrainean

,

53curierul ucrainean

În prima zi a lunii octombrie se sãrbãtoreºte„Acoperãmântul Maicii Domnului", un praznic cuadânci semnificaþii în viaþa creºtinilor. Biserica arânduit aceastã sãrbãtoare în amintirea unei minunipetrecute în biserica din Vlaherne. Era 1 octombrie911; creºtinii fãceau priveghere pentru salvareacetãþii care era asediatã. La orele patru ale dimineþii,stareþul mãnãstirii – Cuviosul Andrei – o vede peMaica Domnului stând în vãzduh, rugându-se culacrimi ºi acoperind cetatea Constan tinopolului cusfântul Acoperãmânt, asemeni unui scut protector.Pentru a pãstra vie amintirea acestei minuni ºi pen-tru a da pildã creºtinilor despre însemnãtatea rugã-ciunii sincere înaintea Maicii Domnului, CuviosulAndrei, ucenicul sãu Epifanie împreunã cu ceilalþipãrinþi, dedicã o sãrbãtoare acesui miracol.

În satele ucrainene de aceastã sãrbãtoare suntlegate multe tradiþii ºi obiceiuri interesante. Ele ºi-aucam pierdut însemnãtatea în ziua de azi, fiind viidoar în sufletul ºi amintirea celor care încã s-au pututbucura de farmecul lor. Principala caracteristicã aPocrovei" – denumirea popularã a sãrbãtorii – esteaceea cã ea face frunzele arãmii sã cadã ºi sã acopereiarba deja veºtejitã, pãmântul îl acoperã cu brumã(de unde ºi denumirea de brumãrel) sau chiar cuzãpadã, apa – cu o pojghiþã de gheaþã, iar fetelor leacoperea capul cu mult dorita cununiþã a miresei (ºiaici nu e o greºealã de exprimare; folosesc timpultrecut deoarece în zilele noastre sezonul nunþilor numai începe toamna, la finalul muncilor agricole, ciprin luna august când vin acasã în concediu cei ple-caþi la muncã peste hotare).

Pe vremuri, la 1 octombrie se încheia perioadapeþi tului. Roadele pãmântului erau adunate,însãmân þãrile fãcute, timp liber destul aºa cã se

dãdea startul organizãrii nunþilor. Fetele, dornice dea se mãrita, mergeau la bisericã ºi o implorau peMaica Domnului sã le acopere capul cu batic, adicãsã le ajute sã intre în rândul nevestelor.

Alt obicei era acela cã dimineaþã, când se pleca labise ricã, cea mai în vârstã femeie din familie lua ºter-garul de la icoana Maicii Domnului ºi-l punea dea-supra uºii, iar toþi cei care plecau la bisericã treceaupe sub el rostind o rugãciune specialã cu scopul de aferi familia de boli ºi greutãþi.

Pentru spor în muncã peste an exista obiceiul sãajuþi în aceastã zi pe cei care se aflau în nevoie:sãraci, bolnavi, orfani sau vãduve.

Tot în aceastã zi locuitorii satului fãceau previ -ziuni meteorologice: dacã vântul bate în aceastã zidin sud va fi o iarnã caldã, dacã bate din nord va firece, iar dacã din vest, iarna va fi bogatã în zãpadã;dacã vântul îºi schimbã direcþia peste zi, iarna va fifoarte capricioasã. Dacã frunzele viºinului nu erauscuturate în întâia zi a lui octombrie, se credea cã vafi o iarnã cãlduroasã.

Dar 1 octombrie nu este doar o sãrbãtoare reli-gioasã. Din decembrie 1991, la propunerea luiArghir Anastasios, profesor la Universitatea dinAtena, ONU a stabilit oficial ca aceastã zi sã devinãZiua Internaþionalã a Persoanelor Vârstnice.

Printre bisericile care au hramul închinat sãrbã-torii, „Acoperãmântul Maicii Domnului" se numãrãºi cea din satul Bãlcãuþi. Ziditã în anul 1880, princontribuþiile ºi munca credincioºilor ºi cu ajutorulFondului Religionar al Sfintei Mitropolii aBucovinei, ea a fost sfinþitã de I. P. S. MitropolitSilvestru al Bucovinei ºi Dalmaþiei, cu hramul„Acoperãmântul Maicii Domnului", în anul 1883.De atunci, în fiecare zi de 1 octombrie credincioºii

din sat îºi îndreaptã paºii cu credinþã spre bisericãpentru a fi izbãviþi de ispite, de încercãri, de sufe -rinþe. Ei înalþã rugãciuni cãtre Maica Domnuluipentru a primi ajutor ºi ocrotire: „Prea CuratãStãpânã, pururea Fecioarã, în vremea necazuluinostru acoperã-ne pe noi cu acoperãmântul aripilorTale, iar în vremea neputinþelor ºi a bãtrâneþilornoastre, fii mijlocitoare nouã cãtre Fiul tãu ºiDumnezeul nostru. Sã nu biruie rãutãþile lumii aniivieþii noastre, iar sfârºitul sã nu ne gãseascã cumvaîn afara acoperãmântului Tãu cel sfinþit".

Cu ocazia hramului prilejuit de sãrbãtoarea„Acoperãmântul Maicii Domnului", duminicã, 30septembrie, ºi luni, 1 octombrie, la Bãlcãuþi s-a des-fãºurat cea de-a IV-a ediþie a Festivalului„Sãrbãtoare în satul meu", manifestare organizatãde Primãria Bãlcãuþi ºi Asociaþia Culturalã„Kozaciok".

Duminicã, 30 septembrie 2012În prima zi a festivalului au evoluat pe scena

amenajatã în locul unde odinioarã se organiza strân-sura urmãtoarele ansambluri folclorice: „Bujorul demunte" – Cârlibaba, „Cetina" – Vama, „Vicovean ca"– Vicovu de Sus, „Kolo myika" – Siret, „NadiiaZamku" – Siret, „Þânþâroiul" – Iaslovãþ, ansambluldin Frãtãuþii Vechi, Trupa de dans a Liceului cuProgram Sportiv Suceava, formaþia „Voievozii" dinSuceviþa, precum ºi soliºtii vocali: DianaHarasemiuc, Laura Erhan, Nicoleta Afrãsinei,Alexandru Olariu ºi Radu Andonie.

Am stat de vorbã cu câþiva dintre coordonatoriiacestor ansambluri. Sunt oameni care se ocupã deviaþa culturalã a comunitãþii din care fac parte dinpasiune, dragoste ºi respect faþã de bogãþia spiritu-alã moºtenitã de la înaintaºi.

De la doamna Elena Schipor am aflat cã„Vicoveanca“ este un ansamblu tânãr, înfiinþat înanul 2006. A participat la numeroase festivaluri ºicon cursuri unde a obþinut numeroase premii ºi tro-fee. Tinerii din ansamblu sunt elevii Liceului „Ion

fIle DIn jURnalUl festIvalUlUI

,, ,,SSããrrbbããttooaarree îînn SSaattuull MMeeuu""

Convalia HReHORCIUC (Continuare în pagina a 8-a)

rezultatele oficiale ale alegerilorparlamentare din ucraina

(28 octombrie 2012)

La 10 noiembrie 2012, Comisia Electoralã Centralã (CEC) a anunþat rezul-tatele oficiale ale alegerilor parlamentare (cu exceptia unui numãr de cincicircumscripþii în care s-au constatat unele probleme). Dupã cum rezultã dindatele anunþate de CEC, din noua componenþã a Radei Supreme vor face partenouã partide ºi 43 de independenþi. Partidul Regiunilor aflat la guvernare aobþinut 185 de locuri.

Opoziþia unitã „Patria“ a obþinut 101 mandate, Alianþa DemocraticãUcraineanã pentru Reformã a lui Vitali Klyciko a obþinut 40 de locuri, Alianþa„Libertatea“ va avea 37 deputati, iar Partidul Comunist al Ucrainei 32 deputaþi.Partidul „Centrul unit“ va avea în Parlament trei reprezentanþi ai familiei Baloh,Partidul Popular doi deputaþi, Partidul Radical al lui Oleh Leaºko va fireprezentat doar de liderul acestuia, iar Partidul „Uniunea“ va avea în parlamentun loc. În Rada Supremã au intrat ºi 43 independenþi.

La alegerile parlamentare din 28 octombrie au participat 20.759.472 decetãþeni din totalul de 35.800.129 de persoane înscrise pe liste. În afarã deaceasta, în cele 116 secþii de vot deschise în strãinãtate au votat 20.570 decetãþeni din 474.536 înscriºi pe liste. Potrivit datelor comunicate de agenþiaUNIAN, la alegeri au participat 87 partide politice, 21 dintre acestea propunând2.643 de candidaþi pe liste, iar 66 doar pentru circumscripþii electorale uni-nominale. În 225 circumscripþii uninominale, au candidat 2.654 candidaþi dincare 1.502 propuºi de partide ºi 1.152 independenþi.

Pentru prima datã în istoria Ucrainei independente, în 32.188 de secþii de votau fost montate camere video de supraveghere a procesului de votare. De aseme-nea, la alegeri au fost prezenþi 3.797 observatori oficiali din 28 de þãri ºi dinpartea a 35 de organizaþii internaþionale. Cele mai numeroase misiuni de obser-vatori au fost trimise în Ucraina de Biroul pentru Instituþii Democratice al OSCEºi de Organizaþia internaþionalã neguvernamentalã CANADEM – 635 ºi, respec-tiv, 475 de persoane. În afarã de aceasta, alegerile au fost urmãrite de 33.090 dereprezentanþi ai unor organizaþii civice naþionale, de 130.750 de observatori aicandidaþilor ºi de 157.898 de observatori din partea partidelor politice.

Conform opiniei oficiale, alegerile din 28 octombrie au fost cele mai reuºitedin întreaga istorie a Ucrainei independente.

Dimpotrivã, forþele de opoziþie (Uniunea naþionalã „Patria“, Uniuneanaþionalã „Libertatea“ ºi Alianþa Democraticã Ucraineanã pentru Reformã)susþin cã aceste alegeri nu au respectat standardele internaþionale ºi cã ele nu aufost democratice, oneste ºi transparente.

Aceeaºi opinie împãrtãºesc ºi unele þãri care ºi-au trimis observatori laalegerile legislative din Ucraina.

Canada, de exemplu, s-a arãtat îngrijoratã de lipsa de transparenþã lanumãrarea voturilor, care atestã faptul cã alegerile parlamentare din Ucraina nus-au ridicat la nivelul aºteptãrilor democratice legitime ale populaþiei ucrainene.Totodatã, ea a fãcut apel la organele electorale ºi la liderii tuturor partidelorpolitice sã respecte voinþa milioanelor de ucraineni care au încercat sã-ºi acordevoturile unui partid sau altuia.

Canada va urmãri în continuare cu atenþie evenimentele din Ucraina ºi vaaºtepta concluziile finale ale misiunii canadiene ºi ale altor misiuni indepen-dente de observatori la alegerile din Ucraina. Canada a trimis 500 de observa-tori pentru monitorizarea alegerilor ºi susþine ferm poporul ucrainean caredoreºte sã-ºi construiascã þara pe baza valorilor de libertate ºi democraþie, încare se respectã drepturile omului ºi supremaþia legii, se aratã într-un comuni-cat al Ministerului Afecerilor Externe al Canadei.

Ion ROBCIUC

curierul ucrainean4

(vernisajul expoziþiei de icoane-goblen"Împãrãteasa Cerului")

Rareori ne e dat sã savurãm cu nesaþ crâmpeie desfinþenie într-o galerie de artã cum s-a întâmplat laînceput de septembrie (joi, 6.IX.2012) în oraºulRãdãuþi când a avut loc vernisajul expoziþiei deicoane-goblen ale Excelenþei Sale Nadia Boiecikodedicate Maicii Domnului – Împãrãtesei Cerului înîntâmpinarea marii sãrbãtori a Naºterii MaiciiDomnului (8 septembrie 2012).

Evenimentul artistic inedit în sãlile de expoziþielãsa impresia unui adevãrat altar în care au coborât:"Sf. Familie", "Isus Hristos Atotþiitorul" împreunãcu Maica Domnului – Nãscãtoare de Dumnezeu, înipostaze diferite, aºa cum au vãzut-o marii pictori ailumii în frunte cu întâiul pictor-iconar Sf. ApostolLuca cu "Sfânta Nãscãtoare de Dumnezeu dinIerusalim", "Madona cu pruncul pe tron" a luiAdolph Bugero, "Madona cu struguri" de PierreMinar, "Preafrumoasa Madonã" de Sandro Boti -celli, "Fecioara cu Sf. Duh" a lui Giulio Proza lini,„Buna vestire" de Bernardo Stozzi, precum ºi copiidupã operele unor pictori necunoscuþi, cu capodo -perele lor nemuritoare "Hristos în faþa uºii", "Rugalui Isus Hristos", "Isus Mântuitorul", "MaicaDomnului – Umilenie", "Îngerul ocrotitor" etc.,toate lucrate cu o mãiestrie ajunsã la limita incredi-bilului, cu zeci de culori, combinate uimitor pe fon-dul a sute de mii de cruciuliþe prin detalii brodate cumigalã ºi dãruire fãrã egal – copii desãvârºite, ce seîntrec cu originalele lãsând vizitatorii absorbiþi deparfumul lor sacru, ce stârnea la tot pasul veneraþieprofundã faþã de cele sfinte, de care viaþa noastrã azisimte permanent atâta nevoie.

Selecþia icoanelor s-a realizat pe criteriul valoricºi religios, din capodoperele marilor creatoricunoscuþi ºi anonimi aparþinând credinþei iudaice,ortodoxe ºi catolice, de aceea alãturi de "Sf.Nãscãtoare de Dumnezeu din Ierusalim" pictatã deSf. Apostol Luca îl întâlnim ºi pe Rafael cu "SfântaEcaterina din Alexandria", dar întâlnim ºi capodo -pere anonime ale "Sfintei Fecioare de Aur dinTihvin" ºi pe cea a "Sfântului Nicolae fãcãtorul deminuni" etc., sfinþi adoraþi deopotrivã de toþi credin-cioºii.

Primii vizitatori ai expoziþiei de icoane-goblen,majoritatea intelectuali de elitã, greu s-au lãsat sus-traºi din admiraþia lor faþã de odoarele sfinte aduserecent dintr-o expoziþie din Cernãuþi (Ucraina) casã-i asculte pe înalþii oaspeþi prezenþi la vernisaj:ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei ºi Rãdãuþilor,Excelenþa Sa consulul general al Ucrainei laSuceava, Vasyl Boieciko, Vasyl Dovhyi, scriitor,cineast, preºedinte al Societãþii Culturale Ucraina-România, Ioan Olãrean, primarul Rãdãuþiului, IoanVoloºciuc, pãrintele-vicar al Bisericii Greco-Catolice ucrainene, Ioan Bodnar, preºedinteleUniunii Ucrainenilor din România, filiala Suceavaºi consilier al Prefecturii din partea minoritãþiiucrainene, Viorel Serdenciuc, consilier al Consili u -lui Judeþean Suceava etc.

Cuvântul de deschidere al ÎPS Pimen, arhie -piscop al Sucevei ºi Rãdãuþilor, prezent la vernisaj aevidenþiat structura religioasã a omului zidit astfelde Dumnezeu încã de la naºterea sa ºi valoareaduhovniceascã a icoanelor în viaþa noastrã de toatezilele. Prorocul David mãrturiseºte acest adevãr înPsalmul 41 "În ce chip doreºte cerbul izvoareleapelor, aºa Te doreºte sufletul meu pe Tine,Dumnezeule", iar icoanele prin Sfinþii Pãrinþi îiapropie ºi mai mult pe om de tainele celor sfinte ºi

de Dumnezeu. Aºa se explicã marele interes al vizi -tatorilor de azi ai expoziþiei de icoane "ÎmpãrãteasaCerului" dedicate marii sãrbãtori a Naºterii MaiciiDomnului acum la început de an bisericesc ºi aºa seexplicã mãiestria artisticã a Excelenþei Sale NadiaBoieciko, soþia Excelenþei Sale consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, care prindragoste ºi jertfã faþã de cele sfinte a reuºit sã creezeo adevãratã comoarã spiritualã prin arta broderieipunându-ne în faþa unor capodopere de picturã uni-versalã, ce continuã sã zideascã dragostea noastrãfaþã de Dumnezeu, sã ne înalþe alãturi de IsusHristos Mântuitorul, care s-a jertfit pentru salvareanoastrã din pãcat, alãturi de Maica Domnului –Ocrotitoarea noastrã ºi de toþi Sfinþii Pãrinþi,mucenici ºi muceniþe, care ne lumineazã calea întrucredinþã adevãratã.

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, consulul generalal Ucrainei la Suceava a mulþumit Sfinþiei Sale ÎPSPimen, arhiepiscop al Sucevei ºi Rãdãuþilor, pentruprezenþa Preacucerniciei Sale la expoziþia soþieisale, i-a mulþumit, de asemenea, pentru cuvintelealese cu mesaj duhovnicesc la adresa autoarei ºi aîntregului auditoriu, a mulþumit tuturor vizitatorilorpentru interesul lor faþã de arta iconoclastã sacralã,cãci iubind cele sfinte omul îl slãveºte peDumnezeu ºi se înalþã pe sine.

Expoziþia de icoane este încãrcatã de o semnifi-caþie dublã: una duhovniceascã, de venerare a celorsfinte întru slava lui Dumnezeu ºi una moral-civicã,de promovare a prieteniei strânse dintre popoareleromân ºi cel ucrainean prin intermediul mesajuluihristic de a ne iubi unii pe alþii, precum Mântuitorulne-a iubit pe noi. Icoanele expuse vorbesc prin eleînsele despre iubire divinã faþã de credincioºi, paceºi înþelegere, iar puterea lor ocrotitoare sã fie pavãzaunitãþii ºi iubirii dintre popoare.

La rândul sãu, primarul oraºului Rãdãuþi, dl IoanOlãrean, s-a declarat nespus de fericit pentru ºansagãzduirii în galeriiile rãdãuþene a unei expoziþiistrãlucite de icoane-goblen dedicate marii sãrbãtoride Naºterea Maicii Domnului, fericit de a avea însânul comunitãþii sale oaspeþi înalþi în plan religios,politic ºi cultural, iar calitatea artisticã a lucrãrilor,dragostea ºi jertfa artistei Nadia Boieciko, cum aevidenþiat Înaltpreasfinþia Sa Pimen, cu siguranþã,vor servi tinerilor artiºti ºi tuturor iubitorilor de artãsacrã drept model de urmat.

Pãrintele-vicar al Bisericii Greco-Catoliceucrainene, Ioan Voloºciuc, de asemenea, ºi-a expri-mat gratitudinea faþã de organizatorii expoziþiei"Împãrãteasa Cerului", a felicitat-o pe Excelenþa SaNadia Boieciko pentru sacrificiul de-o viaþã de abroda icoane dupã opere de artã ale marilor pictori,orto docºi sau catolici pentru a oferi credincioºiloracea cale de luminã cãtre Tatãl, pe care o reprezintãIsus Hristos Mântuitorul ºi, desigur, MaicaDomnului, care L-a nãscut pe Dumnezeu – Cuvân -tul, ocrotitorii noºtri.

Prezent la aceastã înãlþãtoare expoziþie VasylDovhyi, preºedintele Asociaþiei de Prietenie Ucrai -neano-Românã din Cernãuþi, scriitor ºi cine ast, carea organizat aceastã expoziþie în galeriile cernãuþene(Ucraina) s-a declarat profund impresionat deimpactul religios ºi estetic asupra vizitatorilor atâtla Cernãuþi, cât ºi la Rãdãuþi, chiar din momentulvernisajului, ceea ce înseamnã cã efortul artistic alExcelenþei Sale Nadia Boieciko va ajuta credin-cioºii, toþi iubitorii de artã sã-ºi regãseascã liniºteasufleteascã prin intermediul acestor icoane-relicvesfinte nepreþuite, aici ºi acolo, unde se aflã ele înoriginal, în biserici sau muzee. Îndemnul lor lameditaþie religioasã ºi rugãciune sã serveascã

unitãþii popoarelor ucrainean ºi român, sã-i ajute înîmplinirea idealurilor lor naþionale ºi personale demântuire prin credinþã.

Vicepreºedintele ºi preºedintele UUR, filialaSuceava, Ioan Bodnar, consilier al PrefecturiiSuceava, ca artist ºi organizator al plein-air-lui pic-torilor din Europa Rãsãriteanã la noi în Bucovina,ca om de artã ºi creator de frumos a apreciat cãicoanele expoziþiei "Împãrãteasa Cerului" care suntde o reuºitã fãrã egal din punct de vedere artisticprin tehnica combinãrii culorilor, rivalizeazã cuoriginalele, deºi sunt goblenuri, iar Excelenþa SaNadia Boieciko este un adevãrat ambasador altainelor sfinte în rândul popoarelor ucrainean ºiromân, în rândul tuturor preþuitorilor sacrului artis-tic.

Avocatul-scriitor Mircea Rusu a remarcat înintervenþia sa marea încredere de care se bucurãlocuitorii Bucovinei de Sud ºi de Nord, ai Românieiºi Ucrainei, datoritã schimbãrilor pozitive în planeconomic ºi cultural ca urmare a activitãþii diplo-matice deosebite a Excelenþei Sale consulul generalal Ucrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, ºi a soþieisale, implicaþi în toate acþiunile bilaterale româno-ucrainene care au fãcut sã se uite deportãrile sovie -tice ºi masacrul de la Fântâna Albã prin iubire faþãde Dumnezeu ºi faþã de oameni, prin colaborareeconomicã ºi culturalã dintre þãrile noastre. Icoa -nele-goblen din aceastã expoziþie sunt o expresie aiubirii divine ºi a iubirii interumane, a faptului cãsfinþenia a coborât pe pãmânt mai aproape de noi.

În încheiere, Excelenþa Sa Nadia Boieciko amulþumit ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei ºiRãdãuþilor pentru prezenþa Preacucerniciei Sale laexpoziþie ºi pentru cuvintele de învãþãturã adresatetuturor, a mulþumit tuturor personalitãþilor ºi vizita-torilor la acest eveniment artistic, mãrturisind cãdragostea sa pentru icoane ºi broderie în goblenîncepe de la ºase ani, iar efortul continuu în abor-darea celor sfinte, Maica Domnului Însãºi a ajutat-osã ajungã la acest nivel nesperat de a realiza copiiartistice dupã capodoperele pictorilor consacraþi ailumii, cunoscuþi sau anonimi, oferind omului derând pâinea cea de toate zilele – sfinþenia modelelordivine ale Sfintei Familii, a Mântuitorului nostruIsus Hristos ºi a Nãscãtoarei de Dumnezeu – MaicaDomnului, precum ºi a altor sfinþi, care ne-ndeam-nã la rugãciune ºi la o viaþã trãitã numai în iubirefaþã de Dumnezeu ºi faþã de aproapele nostru.

Având permisiunea auditoriului Excelenþa SaNadia Boieciko, o voce plinã de evlavie, a recitat ºia cântat un cânt ucrainean dedicat Maicii Domnului,sporind liantul sentimentelor înãlþãtoare de trãireduhovniceascã aici în galeriile de artã rãdãuþene, lasânul Împãrãtesei Cerului.

Sã dea Domnul ca toþi vizitatorii expoziþiei"Împãrãteasa Cerului" sã aibã parte de aceeaºitrãire duhovniceascã profundã asemenea nouã.

Ioan CHIDeªCIUC

TRÃIRE DUHOVNICEASCÃ LA SÂNULÎMPÃRÃTESEI CERULUI

Excelenþa Sa Nadia Boieciko

5curierul ucrainean

Dupã ce doi ani la rând comunitãþile etnice dinRomânia au fost lipsite de satisfacþia participãrii lacel mai important festival interetnic din România –"ProEtnica" de la Sighiºoara, organizat, neîntreruptîn 9 ediþii, pânã în 2009, anul declanºãrii crizei eco-nomice, directorul Asociaþiei Centrul EducaþionalInteretnic pentru Tineret (IBZ), domnul VolkerReiter, la începutul acestui an, anunþa bucuros "ree -ditarea" lui, în a X-a sa ediþie, jubiliarã, având apro-barea finanþãrii proiectului din fonduri europene. Înscurt timp, însã, am aflat cã aceastã oportunitate aeºuat, iar singurul finanþator care a rãmas sã susþinã"ProEtnica" a fost doar Ministerul Culturii ºiPatrimoniului Naþional din România.

În condiþiile în care nu erau suficient de mulþibani, s-a hotãrât ca festivalul "ProEtnica 2012" sã fie"contopit" cu un alt festival recunoscut în acestpitoresc oraº transilvãnean, "Festivalul Medieval",ajuns la a XX-a ediþie, ca un fel de secþiune aFestivalului Sighiºoara Medievalã. Iniþial, cele douãfestivaluri erau prevãzute sã se desfãºoare, dupã cuma relatat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Sighiºoara,Anca Silvia Raþiu, "în intervalul 20-29 iulie, însã, caurmare a referendumului pentru demiterea preºedin-telui Traian Bãsescu, s-a renunþat la ultima sãp-tãmânã, rãmânând doar primul weekend, adicã 20 –22 iulie". Formaþiilor minoritãþilor naþionale levenea rândul sã susþinã spectacole în fiecare dintrecele trei seri, câte douã ore.

Aºadar, anul acesta, pentru prima datã s-a pututvedea cum muzica ºi animaþia medievalã s-au împletit,aº zice eu, destul de armonios cu muzica ºicultura tradiþionalã a celor opt etnii care aureuºit sã ia parte la festival. Ca reprezentanþiai culturii medievale, la Sighi ºoara, au par-ticipat cinci ordine cavalereºti – OrdinulCavalerilor Chigot – Bulgaria, OrdinulCavalerilor Crux Alba – Ungaria, OrdinulCavalerilor de Mediaº, Ordinul CavalerilorLup – Târgu Mureº ºi Ordinul CavalerilorArtGotica – Sibiu ºi au concertat formaþiilede muzicã medievalã Lupus Dacus, Nomenest Omen, Truverii, No'Mads.

Dintre cele 20 de organizaþii recunos-cute ale minoritãþilor naþionale dinRomânia, ºi-au trimis formaþii artisticeurmãtoarele: Forumul Democrat alGermanilor din România, Uniunea Bulgarã

din Banat, Uniunea Democratã Maghiarã dinRomânia, Uniunea Ucrainenilor din România,Uniunea Elenã – filiala Braºov, Uniunea Croaþilor,Uniunea Cultu ralã a Rutenilor, Uniunea Sârbilor dinRomâ nia, precum ºi Asociaþia "Divers" care pro-moveazã diversitatea culturalã multietnicã. Progra -mul festivalului s-a întregit cu douã conferinþesusþinute de prof. univ. Ovidiu Pecican (Univer sitateaBabeº-Bolyai din Cluj-Napoca) ºi prof. univ. LucianNãstasã – Kovacs (Institutul de Istorie Cluj-Napoca).

Am avut onoarea sã fiu prezentã la festival atâtîn calitate de consilier al MCPN care s-a ocupat definanþarea acestui proiect, cât ºi în calitate de mem-bru al Ansamblului ucrainean "Zorea" din Bucu -reºti, condus de Hristina-Larisa Clempuº, invitat careprezentant al UUR.

Majoritatea membrilor acestui ansamblu, demult timp îndrãgostiþi de frumuseþea Sighiºoarei, pecare au cunoscut-o ca participanþi la cele douã festi -valuri mai sus amintite, precum ºi alþi membri, mainoi, foarte dornici s-o cunoascã, au acceptat cu sa -tisfacþie sã ia parte la "ProEtnica", chiar ºi încondiþiile de austeritate impuse de situaþia financia-rã actualã a UUR (mai ales în ideea cã etniaucraineanã, a treia ca mãrime din þarã, nu putea sãnu fie deloc reprezentatã).

Ansamblul de cântec ºi dans ucrainean "Zorea"din Bucureºti a evoluat, cu un program îndelungelaborat, pe scena special amenajatã în aer liber, înprogramul de deschidere a festivalului, bucurându-se, ºi cu acest prilej, de aprecieri ºi sincere aplauze.Spectacolul formaþiei noastre a continuat, de altfel,pânã seara târziu, la restaurantul de la sediul IBZ,unde cântecul ºi dansul "interetnic" rãsunau înadmiraþia celor prezenþi, inclusiv a echipei de fil-mare de la TVR, conduse de doamna redactor AnaPreda care a þinut sã surprindã ºi aceste minunatemomente. Aceasta a fost încã o datã o dovadã clarãcã tinereþea, dragostea faþã de muzicã strãbunã ºibucuria interacþionãrii cu alte etnii ºi-au spus ºi îºivor spune mereu cuvântul la acest izbutit festival.

Directorul Festivalului "ProEtnica", domnulVolker Reiter, întrebat de ziariºti dacã acest festivalva promova ºi pe mai departe diversitatea, oarecumnemulþumit cã aceastã ediþie nu a putut atingeamploarea preconizatã, a spus, printre altele: "Pe plannaþional, pânã acum a fost un festival foarte impor-

tant. Anul acesta nici nu doresc sã socotesccã este o ediþie a "ProEtnicii". Eu zic cãeste o oportunitate frumoasã de a organizaceva pentru minoritãþi, dar nu doresc caaceasta sã fie cea de-a X-a ediþie aFestivalului "ProEtnica". Ediþia din acestan este, dacã îmi permiteþi termenul, un„intermezzo". Iar eu aº mai adãuga, încompletare, cã a fost un "intermezzo"foarte reuºit, o experienþã extrem de intere-santã ºi am dori, totodatã, sã rãmânã ca unfrumos preludiu la marele festival jubiliarPROETNICA care, cu ajutorul lui Dumne -zeu, se va organiza în anul care vine.

Iaroslava – Oresea COlOtelO

La Casa de Culturã „Platon Pardãu“ dinmunicipiul Vatra Dornei s-a deschis, cu câteva zileîn urmã, expoziþia de acuarelã cu genericul„Rapsodia Bucovinei“, realizatã de artistul plasticIoan Bodnar.

„Un mare colorist“

Expoziþia, care etaleazã un numãr de 71 delucrãri (peisaje ºi flori), a fost prezentatã de direc-torul aºezãmântului cultural dornean, VioletaCodorean, ca fiind o veritabilã „lecþie de patrio-tism“, o lecþie din partea unui cetãþean român careeste etnic ucrainean.

Ioan Bodnar, aºa cum a remarcat în continuareprof. Victoria Ostaficiuc, este „un mare colorist“, unartist care prin intermediul lucrãrilor sale ne permitesã pãtrundem într-un „imperiu al frumuseþii“,oferindu-ne o expoziþie cu care vibrãm pentru cã

„ne reprezintã“, întrucât zugrãveºte crâmpeie din„þinutul nostru cu coline domoale, clãi de fân ºicãsuþe de lemn, cu lumina disipatã pe ceruriînnourate ºi pe frunzele copacilor“.

O expoziþie care creeazã „o ambianþã deosebitã,nu numai tematic ºi coloristic, ci ºi prin tehnicaacuarelei bine stãpânitã“.

„Un peregrin printre anotimpurile anului ºi

ale omului“

Ioan Bodnar, a apreciat prof. Ion Cruceanu (celcare a ctitorit un „muzeu de gânduri“), este „un liricirecuperabil“, un artist care „are în spate o experienþãaparte“, „un pictor care dezmiardã lumina“, „un pere-grin printre anotimpurile anului ºi ale omului“.

Pictorul, aºa cum a spus artistul plastic dorneanDavid Croitor (care în luna august a reprezentatBucovina ºi România în Danemarca), îºi exprimã pe

deplin în lucrãrile sale sufletul slav. „Îmi placesufletul slav – a mãrturisit el – îmi plac pictorii ruºiºi ucraineni pentru cã au un albastru special pe careîncã n-am reuºit sã-l reproduc“. „Îmi plac – a con-tinuat David Croitor – expoziþiile din octombrie,pentru cã ne anunþã venirea toamnei ºi, odatã cu ea,începe sã cadã peste noi poezia. Prin aceastã expo -ziþie Ioan Bodnar vrea sã ne spunã cã poezia a cãzutpeste noi“.

„Pictura este poezie fãrã cuvinte.

Poezie tãcutã“

Autorul lucrãrilor (care picteazã în tehnicaacuarelei doar de doi ani, avându-l ca mentor peRadu Bercea), care a spus cã „acuarela e precumvorba, dacã ai aruncat-o nu mai poþi s-o întorci“, ºi-a amintit cum, copil fiind, fascinat de culori, darneavând creioane colorate, folosea petale de flori pecare le lipea pe desenele sale. Pictura – a încheiat elcu gândul la poezia toamnei invocatã de DavidCroitor – este poezie fãrã cuvinte. Poezie tãcutã.

Închipuiþi-vã o rapsodie tãcutã. O „rapsodie cro-maticã“, în care „cântã„ culorile.

tiberiu CoSoVan

Un „intermezzo“

la al X-lea

Festival

„Proetnica“ de

la sighisoara

expoziþie de acuarelã

„Rapsodia Bucovinei“, la Vatra Dornei

,

curierul ucrainean6

În fiecare an, la 14 octombrie, Iaºul devine neîncãpãtorpentru zecile de mii de pelerini ortodocºi care vin în oraº.

Mulþimea de mii de oameni aºteaptã ore întregi sã seînchine la raclele cu moaºtele Sfintei Parascheva, depuseîntr-un baldachin special, amenajat în Curtea MitropolieiMoldovei ºi Bucovinei.

Cu toþii stau la rând, uneori ºi o zi întreagã, doar pentrua atinge pentru o clipã trupul neputrezit al tinerei din Epivat,Cuvioasa Parascheva, cãlugãriþa fãcãtoare de minuni.

Cuvioasa Parascheva a fost sãrbãtoritã duminicã, 14octombrie, prin oficierea unei liturghii în aer liber decãtre Patriarhul Daniel, în fruntea unui sobor de ierarhidin þarã ºi din strãinãtate.

Printre slujitorii care au oficiat slujba se afla ºi rec-torul Academiei Teologice din Kiev, Înalt PreasfinþitulAntonie, arhiepiscop de Boryspil, care a sosit cu o dele-gaþie din Ucraina, de unde au venit la Iaºi ºi moaºteleSfântului Teofil cel nebun pentru Hristos.

Moaºtele acestui sfânt au fost aºezate pentruînchinare alãturi de cele ale Sfintei Parascheva ºi aurãmas în capitala Moldovei pânã la data de 16 octombrie,dupã care s-au întoars în Ucraina.

Sfânta Parascheva este consideratã ocrotitoareaMoldovei, iar pentru aceastã sãrbãtoare a fost amenajatão scenã specialã, unde a avut loc Sfânta Liturghie, ofici-atã de un sobor de ierarhi din þarã ºi strãinãtate, în fruntecu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, ºi cu Preafericitul Hristofor, MitropolitulCehiei ºi Slovaciei.

La sãrbãtorirea Sfintei Parascheva au participat ºioameni politici, printre care ºi premierul Victor Ponta.

La sãrbãtorile Iaºului au fost invitate ºi delegaþii dinoraºele Cernãuþi ºi Ivano-Frankivsk, intenþionându-sesemnarea a câte unui protocol de înfrãþire cu cele douãoraºe din Ucraina, cu care Primãria municipiului Iaºi arerelaþii de colaborare bune ºi foarte bune de câþiva ani.Invitaþiei Primãriei Iaºi a rãspuns pozitiv Administraþiaoraºului Cernãuþi, cu care, de altfel, discuþiile privindînfrãþirea erau mult mai avansate. Din motive electorale,Primãria oraºului Ivano-Frankivsk nu a putut onora invi-taþia, dar existã încrederea cã nu peste mult timp va fiîncheiat un protocol de înfrãþire ºi cu Primãria din Ivano-Frankivsk.

Conform programului pregãtit de Primãria municipi-ului Iaºi, delegaþia Primãriei Cernãuþi condusã deviceprimarul Rotar Petro, din care au fãcut parteValentyn Manilich, vicepreºedintele Cosiliului Regional(echivalentul Consiliului Judeþean), Vasyl Liachovyci,preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie, MychailoManylici, rectorul Universitãþii „Bukovyna“, Ivan Derda,solist al Filarmonicii din Cernãuþi ºi Iuri Levcik, direc-

torul Centrului de Artã Bucovineanã pentru Conservareaºi Dezvoltarea Culturii Tradiþionale Româneºti, a avutposibilitatea sã se întâlneascã cu oameni de afaceri dinIaºi, la Camera de Comerþ ºi Industrie Iaºi, sã vizitezecâteva dintre monumentele reprezentative din Iaºi:Universitatea "Alexandru Ion Cuza", Biserica „TreiIerarhi", Mitropolia, Mãnãstirea Golia, Universi tatea"Petre Andrei", Fabrica de vinuri ºi bãuturi "Bucium ",Fabrica de ceramicã din Iaºi etc.

La Camera de Comerþ ºi Industrie, într-un cadru axatpe discuþii pragmatice ºi constructive, la care au partici-pat reprezentanþi ai asociaþiilor bilaterale româno-ucrainene ºi oameni de afaceri ieºeni interesaþi deoportunitãþile pe care le oferã dinamizarea relaþiilor deafa ceri româno-ucrainene (în special în domeniileeletronicã ºi electrotehnicã, reþele de distribuþie, confecþiimetalice), a fost trecut în revistã nivelul ºi potenþialulrelaþiilor bilaterale, precum ºi oportunitãþile existente. Laîntâlnire a participat ºi dl Mihai Chiricã, viceprimar almunicipiului Iaºi.

Reprezentanþii companiilor ieºene prezente au avutposibilitatea prezentãrii individuale a profilului de acti -vitate ºi a domeniilor de interes, obþinând promisiuneafacilitãrii de legãturi cu firme ucrainene din domeniile deactivitate similare, precum ºi sprijinul total pentrudeschiderea de filiale, reprezentanþe sau înfiinþarea unorfirme mixte pe teritoriul Ucrainei.

„Am convenit cu partea ucraineanã ca, pentru o maibunã promovare ºi îmbunãtãþire a relaþiilor comerciale,firmele ieºene sã poatã participa la târgurile ºi expoziþiileorganizate la Cernãuþi fãrã sã suporte costuri legate deexpunere ºi alocare de standuri. Mai mult decât atât,partenerii noºtri de la CCI Cernãuþi pot acþiona ca o inter-faþã între firmele româneºti ºi potenþiali parteneri dintoatã Ucraina, pentru a facilita contactul direct în funcþiede domeniile de interes" (Paul Butnariu - preºedinte înexerciþiu al CCI Iaºi).

S-a convenit de cãtre ambele pãrþi intensificareademersurilor de lobby pentru promovarea ºi transpunereaîn practicã a unor proiecte cu impact regional cum ar fi:autostrada Tg. Mureº - Iaºi - Chiºinãu - Odesa; aeropor-tul internaþional Iaºi, centrul intermodal de transport Iaºi,coridorul IX feroviar Moscova - Istanbul.

«Seara Valorilor» a prilejuit un moment emoþionant,cel al semnãrii Acordului de cooperare cu oraºul Cernãuþi.Evenimentul a fost precedat de adoptarea, sãptãmâna tre-cutã, a unui proiect de hotãrâre al Consiliului Local princare se consfinþea înfrãþirea oraºelor Iaºi ºi Cernãuþi. Lasemnarea Acordului a participat o însemnatã delegaþie dinCernãuþi, condusã de viceprimarul Petru Rotar. Iaºul ºiCernãuþiul au multe legãturi comune, ambele fiindmenþionate în acelaºi privilegiu comercial emis Lvovuluide cãtre domnitorul Alexandru cel Bun în anul 1408.

La evenimentul desfãºurat în Sala Mare a Primãriei,în ziua de 14 octombrie, au participat numeroase perso -nalitãþi ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale ieºene, politicienilocali, dar ºi primul ministru Victor Ponta. În cadrul galeiau fost acordate tradiþionalele distincþii celor care s-auremarcat în ultimul an prin performanþele lor. „SearaValorilor" a devenit una dintre cele mai importante sãr-bãtori. „Doar oamenii mari nu se tem de timp. Vreau sãscoatem în evidenþã ceea ce este mai bun din comunitateaieºeanã. De când sunt primar, m-am implicat activ în

descoperirea valorilor oraºului. Îmi doresc ca Iaºul sãcreeze bunãstare pentru întreaga Moldovã", a subliniat încuvântul sãu primarul Gheorghe Nichita.

Acest protocol a avut douã etape, prima având loc laCernãuþi, cu ocazia zilelor Cernãuþiului unde acordul deînfrãþire a fost semnat în prezenþa conduceriiiAdministraþiei oraºului Cernãuþi, iar cea de-a doua etapãa avut loc la Iaºi, când acordul a fost semnat în prezenþapersonalitãþilor participante la „Seara Valorilor“.

"Este un moment important în dezvoltarea relaþiilordintre Iaºi ºi Cenãuþi. Aºa cum spunea ºi domnul vicepri-mar Rotar, dorim sã întãrim relaþiile la nivel cultural,educaþional, dar ºi economic. Cu siguranþã, voinþã dinpartea celor douã pãrþi existã, sperãm sã avem ºansa sã ofacem, iar de fiecare datã când ne întâlnim sã putem arãtarezultatele acestei înfrãþiri", a declarat viceprimarulMihai Chiricã.

Iaºul are o relaþie specialã cu Cernãuþiul, ambeleoraºe fiind atestate documentar în acelaºi act, ºi anume înPrivilegiul din 1408 acordat negustorilor din Lemberg(azi Lviv) de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei(1400 – 1432). Iaºul este înfrãþit deja cu Chiºinãul, celedouã oraºe având acelaºi hram al Sfintei CuvioaseParascheva, sãrbãtorit la 14 octombrie. Aºadar, dimensi-unile istorice ºi spirituale leagã Iaºul, Chiºinãul ºiCernãuþiul într-un triunghi al trãirii comune româneºti. Înultimii ani, personalitãþi ale culturii atât din Chiºinãu, câtºi din Cernãuþi au vizitat Iaºul, construind punþi de comu-nicare pe tãrâm literar.

Vizita la Iaºi a delegaþiei din Cernãuþi (Ucraina) s-aîncheiat, luni 15 octombrie, printr-o conferinþã de presãce a avut loc în Sala Mare a Primãriei, unde cei doi pro-tagoniºti, domnul viceprimar Mihai Chiricã ºi, respectiv,domnul viceprimar Rotar Petro, au subliniat importanþaevenimentului, precum ºi aºteptãrile celor douã adminis-traþii, dar ºi a instituþiilor, ONG-urilor, firmelor, organi-zaþiilor pe linia întãririi colaborãrii ºi conlucrãrii îndiferite domenii.

Solicitãrii Primãriei de a participa la acest eveniment,filiala Iaºi a UUR a rãspus pozitiv, dupã ce participareanoastrã a fost aprobatã în ºedinþa Prezidiul Radei UUR.

Filiala Iaºi a UUR s-a implicat în ducerea la bunsfârºit a programului delegaþiei din Ucraina, însoþind del-egaþia ucraineanã la toate întâlnirile pe timpul ºederii înmunicipiul Iaºi, asigurând traducerea la discuþii ºinegocieri ºi a avut onoarea de a-i primi pe membrii dele-gaþiei oraºului Cernãuþi la sediul filialei, ocazie cu caremembrii delegaþiei au lãsat un cuvânt de mulþumire încartea de onoare a filialei. De asemenea, formaþia filialeiIaºi a UUR „Veselka" a fost invitatã sã asigure protocolulla primirea oaspeþilor la „Seara Valorilor“ (unde 4 tineriîmbrãcaþi în costume naþionale ucrainene alãturi de alþipatru tineri îmbrãcaþi în costume naþionale româneºti ausalutat oaspeþii ºi personalitãþile care au participat laaceastã acþiune). De asemenea, membrii formaþiei noas-tre au prezentat un spectacol de dansuri populareucrainene ºi ale altor minoritãþi pentru membrii dele-gaþiei ucrainene, cu ocazia mesei festive oferite dePrimãrie în cinstea delegaþiei din Ucraina. Evoluþiaansamblului nostru a fost îndelung aplaudatã ºi s-a bucu-rat de aprecieri elogioase din partea participanþilor.

victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

SÃRBÃTORILE IAªULUI ... ÎNFRÃÞIREA DINTREMUNICIPIUL IAªI ªI ORAªUL CERNÃUÞI

7curierul ucrainean

În perioada 22-25 octombrie,Universitatea de ªtiinþe Agricoleºi Medicinã Veterinarã „IonIonescu de la Brad" din Iaºi a sãr-bãtorit un secol de existentã ºitradiþie a excelenþei în educaþie ºicercetare agronomicã, de formarea numeroase generaþii de specia -listi în ºtiinþa ºi practica agricolã. Aniversarea constituie un bun prilej pentrudezvoltarea parteneriatelor în vederea realizãrii proiectelor ºi pentru dez-voltarea cercetãrii din domeniu.

La eveniment au fost prezente oficialitãþi locale ºi centrale, reprezentanþi aiuniversitãþilor din þarã ºi din strãinãtate, cât ºi ai unitãþilor de cercetare ºi aicompaniilor de profil. Înalt Preasfinþitul Teofan, Mitropolitul Moldovei ºiBucovinei, a participat la adunarea jubiliarã a Universitãþii Agronomice ieºene,alãturi de prof. univ. dr. Ecaterina Andronescu, ministru al Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, de acad. Cristian Hera, vicepreºedinte alAcademiei Române, de dr. ing. Sergiu Sorin Chelmu, secretar general în cadrulMinisterului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, de dr. ing. Dumitru Simionescu,vicepreºedinte al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice „Gheorghe Ionescu-ªiºeºti" ºi de prof. univ. dr. Ioan Curtu, preºedinte al Agenþiei de Asigurare aCalitãþii în Învãþãmântul Superior.

Dupã mesajele de felicitare ale celorlalþi invitaþi, manifestarea a continuat cuacordarea de diplome ºi medalii jubiliare, cu decernarea a ºase titluri de doctorhonoris causa ºi cu dezvelirea statuilor ºi busturilor din faþa universitãþii.

„Universitatea Agronomicã din Iaºi îºi primeºte cu prisosinþã rodul semãnatcu 100 de ani în urmã, prin truda ºi entuziasmul unor oameni cu dragoste depãmânt ºi de binefacerile sale. Corpul profesoral ºi studenþii de azi continuã, cuaceeaºi nestrãmutatã pasiune, ancestrala comunicare cu natura", a spus, înmesajul sãu, primarul Gheorghe Nichita.

Ziua s-a încheiat cu un concertcameral în Aula Magna "Hara -lamb Vasiliu" ºi cu un vernisaj alexpoziþiei prof. univ. dr. VasileCotofan, în Sala de Marmurã aFacultãþii de Medicinã Veterinarã.Manifestãrile dedicate acestuieveniment au continuat în zilele

de 23-25 octombrie 2012.Seara de 23 octombrie s-a încheiat cu un dineu oficial ºi un spectacol susþi -

nut de ansamblul "Veselka" al U.U.R. – filiala Iaºi. La eveniment au fostprezenþi peste 200 de invitaþi de marcã, oficialitãþi locale ºi centrale, reprezen-

tanþi ai universitãþilor din þarã ºi din Ucraina, Grecia, Franþa, Austria, Italia,Belarus ºi Republica Moldova, cât ºi ai unitãþilor de cercetare ºi ai companiilorde profil.

Invitaþii au asistat la un spectacol diversificat ºi captivant, susþinut de cei 18dansatori ai ansamblului „Veselka" al filialei Iaºi a U.U.R.

Spectacolul a debutat cu douã dansuri fascinante þigãneºti. Frumoaseledansatoare au umplut scena mult prea micã cu costumele ce-þi furã privirile prinmulþimea de culori. Cei prezenþi au susþinut dansatorii în piruetele loraplaudând în ritmul muzicii, încântaþi de dans, costumaþie ºi mãiestriadansatoarelor. A urmat apoi o polcã în stil german ºi o variantã clasicã în stilspaniol din baletul '„Carmen" – un moment de senzualitate, ce îmbina armoniosbaletul cu miºcãri ritmice elegante.

Programul s-a încheiat cu suita de dansuri ucrainene '„Berezneanka" ºi„Hopak". Ritmurile de mare virtuozitate ale dansului „Hopak" au impresionatasistenþa selectã. Miºcãrile ritmice, lanþuri de piruete ºi sãrituri au smuls ropotede aplauze, care s-au prelungit mult timp dupã ieºirea din scenã a dansatorilor.

Spectacolul susþinut de ansamblul „Veselka" a fost o „gurã" proaspãtã deculturã, ce a impresionat publicul, generând cuvinte de admiraþie ºi mulþumiredin partea participanþilor la spectacol.

prof. Rodica fãlIªteanU

„Veselka“ din Iaºi printre invitaþiide onoare la un eveniment

universitar de excepþie

Cu câþiva ani în urmã, cam pe vre-mea asta, la depãnuºatul porumbului

am gãsit un „poliºtiulete". Eravorba de peste 40 de ºtiuleþei

într-unul!Anul acesta, la câþi-

va metri de loculrespectiv, pe o rãchitãsecularã, am gãsit oiascã mare, de 1,595kg. Ulterior am aflat cã dlVasile Zmãu din MãriþeiaMare a gãsit în pãdurea delângã sat mai multe tipuri deiascã, dintre care una suprae-tajatã.

În localitãþile comuneiDãrmãneºti, la iascã i se spune„huba". De Boboteazã, semerge la bisericã, la sfinþitulapei, afarã, se aprinde „huba"care arde mocnit. Când seajunge acasã, la masa deprânz, cu „huba" se aprinde„triþa" (o lumânare special

pregãtitã, legatã de o cruce ºi înconju-ratã de busuioc, totul fiind înfãºuratîntr-un material frumosºi legat cu o legãtoarecolo ratã), la luminacãreia se prân zeºte.

Cum se apropieiarna, oamenii se apro -vizioneazã cu lemne.Aºa a fãcut ºi dl CristiIacob din Dãrmãneºti,dar la crãpatul lemnelora avut o mare surprizã.La un moment dat,crãpând un butuc în

jumãtate a descoperit în interior ocruce!

În copilãria mea desculþã, cu jumã-tate de veac în urmã, pãºteam vitele cuvecinul meu, cãruia i se spunea„Kartula". Era un om în vârstã (a fostºi un „jitar" aspru), mare fumãtor,care-ºi aprindea þigara cu iascã, amnarºi cremene. Eu mã obligam sã-ipãzesc vitele, numai sã mã lase sã par-ticip la „ritualul" fabricãrii ºiaprinderii þigãrilor. Sã fi avut cu cefotografia sau filma…

Kolea KURelIUK

Natura non facit saltus?

curierul ucrainean8

Nistor", iar costumele naþionale pecare le poartã sunt specifice zoneiVicov. Purtând cu mândrie numelelocalitãþii Vicov, ansamblul „Vico -veanca“ îºi propune promovarearespectului ºi interesului faþã de tradi -þiile culturale în rândul tineretului".

Despre ansamblul „Bujorul demunte" din Cârli baba ne-a spus câtevacuvinte doamna Ludmila Starciuc:„Deºi este un ansamblu tânãr, are unrepertoriu variat. A participat la maimulte concursuri ocupând locuri frun-taºe. A susþinut spectacole atât în judeþ,cât ºi în judeþele învecinate. De aseme-nea, se poate mândri ºi cu schimburiculturale organizate în colaborare cualte þãri, precum Ucraina."

În anul 2002, ia naºtere ansamblul„Kolomyika“ din oraºul Siret ai cãruimembri, elevi ai Colegiului Tehnic„Laþcu Vodã" din Siret ºi studenþi, auîmpletit în repertoriu cântece ºi dan -suri, costume impresionante, diversifi-cate de instrumente tradiþi onale. Feteºi bãieþi, marcaþi de dãruire ºi abne-gaþie, alãturi de doamna profesoarãZirca Ianoº, remarcatã prin profesio -nalism, sunt ºi vor rãmâne ansamblul«Kolomeyka» din Siret, a spus odansa toare din ansamblu.

Domnul Nicolai Cotoarã, instruc-torul Ansamblului de Cântece ºiJocuri „Þânþâroiul" din Iaslovãþ, ne-amãrturisit cã „Þânþâroiul s-a înfiinþatîn anul 2009, din dorinþa de a trans-mite mai departe jocul, cântecul,tradiþiile ºi obiceiurile înaintaºilor."

Luni, 1 octombrie 2012În a doua zi a festivalului au urcat

pe scenã ansamblurile folclorice

„Stejã relul" – Cajvana, „Florile Buco -vinei" – Rãdãuþi, „Kozaciok" – Bãlcã -uþi, Fanfara comunei Bãlcãuþi, Grupulfolcloric ucrainean „Vocile Nego -stinei", formaþia „Luxor", precum ºisoliºtii Ionela Popescu, Maria ªtirbuºi Alexandru Nuþescu. Invitat specialal festivalului a fost Cãlin Brãteanu.

De la domnul Iulian Ciotu am aflatcã „Ansamblul de dansuri ºi obiceiuri„Stejãrelul“ reprezintã ramura tânãrãa Societãþii Culturale „Stejarul“, înfi-inþatã în anul 1907, care de-a lungultimpului a dat localitãþii talentaþidansatori ºi cântãreþi. Considerãm cão mare atenþie trebuie acordatã tinereigeneraþii de artiºti, deoarece ei repre -zintã viitorul oricãrei localitãþi.Ansamblul nostru a prezentat nume -roase spectacole în þarã ºi strãinãtate,printre care menþionãm cele de laCernãuþi, Bucureºti, Iaºi, Rãdãuþi,Suceviþa, Beclean, Câmpulung, Cio -cã neºti. De asemenea, ansamblul aapãrut ºi la emisiuni, la TVR ºiFavorit. Dintre jocurile îndrãgite dinrepertoriu amintim: Cureaua, Moro -ºanca, Cumã triþa, Þãrã neasca, Bãlã -ceanca. Instruc torii ansamblului suntVasile Tomuþ ºi subsemnatul, iar core-grafia este semnatã de regretatul GeluConstan tinescu."

Despre Grupul folcloric ucrainean„Vocile Negostinei" am stat de vorbãcu doamna Felicia Grigoraº: „Grupulnostru s-a înfiinþat în august 2011 cuocazia sãrbãtoririi a 60 de ani de viaþãculturalã la Negostina. Avem în reper-toriu piese din folclorul ucrainean,ilustraþia muzicalã fiind semnatã deGeorge Grigorciuc."

Directorul ansamblului „Florile

Buco vinei" din Rãdãuþi, domnul Ovi -diu Foca, ne-a spus cã „Înfiinþat înanul 1980 Ansamblul Folcloric«Florile Bucovinei“ al Casei Muni -cipale de Culturã a scos la ivealã multegeneraþii de dansatori ºi soliºti vocali,fiind considerat, pe bunã dreptatezicem noi, unul dintre cele maireprezentative ansambluri folcloricedin Bucovina. De fiecare datã membriiansamblului ne conduc în lumea satu-lui de odinioarã, cu cântecul ºi joculplin de trãiri sufleteºti intense. Deºirepertoriul este alcãtuit în special dincântece ºi suite de dansuri din regiuneaRãdãuþi, valoarea ºi frumuseþea fol-clorului din celelalte zone este evi-denþiatã prin suite de dansuri din alteregiuni etnofolclorice ale României,acestea completând ºi îmbo gãþindcolo ritul artistic al repertoriului abor-dat. Laureaþi ai numeroaselor festiva -luri de folclor atât din þarã, cât ºi dinstrãinãtate, membrii ansamblului s-auîntors cu impresii de neuitat dinBulgaria, Turcia, Rusia, Germania,Polonia, Ungaria, Italia, Ucra ina ºiCipru, þãri în care ne-au reprezentat cumare cinste. Coregraful ansambluluieste do mnul Costinel Leonte."

Ansamblul „Kozaciok" din Bãlcã -uþi i-a întâmpinat pe toþi cei prezenþicu un dans de bun venit. Apoi, parcãpentru a implora vara sã se întoarcã,membrele ansamblului, în costumeflorale, au dat viaþã unui dans al flo-rilor. A urmat un duel între generaþii,pus în scenã prin dans de membriiansamblului. Deºi ansamblul „Koza -ciok" a împlinit trei ani în primãvaraacestui an, s-a prezentat la spectacolcu un dans pregãtit de bobocii ansam-blului. De asemenea, ansamblul„Kozaciok" a prezentat un dans nou ºianume „Dansul tamburinelor". Auîncheiat programul cu un dans tra -diþional ucrainean. Despre activitateaacestui ansamblu am stat de vorbã cu

instructorul lui, domnul Petru ªtefanªoiman (dumnealui fiind ºi coordona-torul festivalului): „Am început înurmã cu trei ani, timid, dar cu multãpasiune, muncã ºi dragoste pentru fru-mos. Acum putem cita din palmaresulnostru urmãtoarele evenimente la caream participat: Zilele satului Bãlcãuþi,Zilele oraºului Siret, Zilele Munici -piului Rãdãuþi, Ziua Ucrainei laSuceava, Festivalul Verzei – Miliºãuþi,Festivalul Interetnic „Convie þuiri",Festivalul Multi color ºi FestivalulIashington din Iaºi, Festivalul Interna -þional „Arcanul" – Rãdãuþi, FestivalulInterna þional de Folclor Ucrainean –Tulcea, Festivalul „Pfingstfest" –Bistriþa-Nãsãud, Festiva lului Interna -þional Folcloric Interetnic, desfãºuratla Vaslui în cadrul proiectului „Aºa dediferiþi precum suntem – 7 etnii laMarea Neagrã", proiect finanþat deUniunea Europeanã în cadrul Progra -mului Opera þional Comun România-Ucraina-Repu blica Moldova 2007-2013, Festi valul Internaþional deFolclor „Nunta Zam firei", FestivalulMondial al Tinerilor – Italia. Amînregistrat emisiuni la televiziunilocale, dar ºi naþionale. Mulþumimtuturor celor care ne-au ajutat sã evo -luãm atât de frumos ºi-i aºteptãm ºi laalte întâlniri frumoase cum a fost ceade azi."

Prezentarea Festivalului „Sãrbã -toare în satul meu" – ediþia a IV-a afost asiguratã în limba românã de cãtreLãcrã mioara Grigorciuc, profesoarãde limba ºi literatura românã, iar înlimba ucraineanã de cãtre NarcisaPlecan, profesoarã de limba ºi literatu-ra ucraineanã.

E iarãºi toamnã, pe câmpuri urmearãmii ºi-n suflet multe nostalgii. DinBãlcãuþi, pentru toþi cei care citescaceste rânduri, gânduri înveºmântateîn frunze ruginii, cu gust de must ºiaromã de mere.

fIle DIn jURnalUl festIvalUlUI

,, ,, SSããrrbbããttooaarr ee îînn SSaattuull MMeeuu ""(Urmare din pagina a 3-a)

„Cine a vãzut o datã încântãtoarelebiserici din BUCOVINA nu le poateuita. Într-o þarã numai verdeaþã ºipãduri, sub un cer luminos ºi potolit,ele închipuie florile eternei primãveria imaginilor. Sub vechiul decor dearcaturi, iatã distribuite (în fresce) ie -rarhiile cereºti: Judecata de Apoi,Geneza, Maiºtrii înþelepciunii antice...marea dramã a istoriei creºtinãtãþiiorientale – asediul Constantino polului– etc., Voroneþ, Moldoviþa. Unora neapar în finele irizãri ale dimineþilordin þara fagilor, în mijlocul pajiºtilorlor înverzite, adevãrate capodopere depoezie arhaicã... în care, întinerindformele antice, se afirmã poezia vieþiiomeneºti" (Henri Flocillon, în„revue de l-art", paris, 1925).

Una dintre vechile ctitorii de sufleteste ºi biserica din satul Dãrmãneºti

ziditã în 1783 de cei mai vestiþi meº-teri lemnari din acest þinut plin depãduri al Bucovinei.

Biserica este pomenitã în toatãlumea prin bunãvoinþa arhitectuluiitalian de religie ortodoxã, care acumpeste patruzeci ºi trei de ani, poposeaîn comuna Dãrmãneºti ºi al cãrui ghida fost profesorul Victor Cozariuc,sprijinind realizarea unui frumos ºivaloros album al construcþiilor popu-lare din Bucovina. Acest album a fostdifuzat de arhitectul italian în maimulte þãri ale lumii.

Profesorul-arhitect Karamazin-Kakovschi în albumul "Arhitecturapopularã în Bucovina" despre case ºibiserici din lemn din secolul al XVIII-lea, editatã la Roma în anul 1972, aratãcã ele au fost realizate dupã un sistemal formelor tradiþionale vechi, influ-

enþate de barocul Europei Occidentale."Evoluþia barocului la bisericile

din lemn, cum este ºi cazul celei dinDãrmãneºti, se poate explica – spuneautorul – prin mai multe aspecte: subaspectul planului, ca ºi al construcþieipe verticalã, precum ºi aspectul ei dela acoperiº.

În afarã de aceasta, se poate studiaarhitectura ºi la clopotniþele biseri-cilor, unde arta popularã este tot vi -zibilã, în forme deosebite".

Construcþia bisericii din Dãrmã -neºti a fost terminatã în anul 1783 ºisfinþitã cu hramul „Înãlþarea Domnu -lui" (Ziua eroilor).

Pereþii bisericii sunt din lemnmasiv, lipit cu lut, iar învelitoarea, înpatru ape, este din ºindrilã, cu strea -ºinã de circa un metru, ce a protejatbine întreaga clãdire.

La începutul construcþiei, bisericaavea numai o singurã încãpere, ceadin faþa altarului, însã creºtereanumãrului de credincioºi din sateleDãrmãneºti ºi Mãriþei a impus lãrgireaei cu încã o camerã, ajungându-se laforma ei actualã.

Iconostasul, de o deosebitã frumu -seþe, e realizat odatã cu zidirea bisericii,din lemn de tei, pictat pe pânzã cughips, fapt ce i-a conferit o mare rezis-tenþã ºi un aspect deosebit de frumos.

Epitaful este pictat pe pânzã, înulei, cu culori ce-ºi pãstreazã ºi astãziîntreaga lor prospeþime.

Policandrul cu mai multe corpurietajate e o lucrare bine meºteºugitã,din aramã, ce-i dã o strãlucire mai alesla luminã.

Clopotniþa are la bazã un patru-later, iar înãlþimea de zece metri îiconferã masivitate. Acoperiºul este totîn patru ape, cu o cruce masivã ce oarmonizeazã cu arhitectura bisericii.

prof. victor COzaRIUC-COssaRIs

ARHITECTURA POPULARÃ ÎN BUCOVINA

9curierul ucrainean

... Era o zi de duminicã, 3 noiembriea anului 2002, o veritabilã zi de toamnãaºa cum este dat sã vedem numai înBucovina. Era o duminicã obiºnuitã, darîn acelaºi timp deosebitã pentru oraºulGura Humorului din judeþul Suceava. Înacea zi, în acest oraº care, pe atunci, încãnu avea statut de oraº-staþiune turisticãºi, în consecinþã, era mai puþin cunoscut,a avut loc un important eveniment cul-

tural pentru locuitorii sãi ºi pentru comu-nitatea ucraineanã din Bucovina, dar nunumai pentru aceºtia. În ziua respectivã,aici, a avut loc sfinþirea pietrei de temeliea viitorului monument ce urma sã fieinstalat în memoria vestitei scriitoareucrainene Olha Kobyleanska nãscutã înacest oraº, în anul l863, ºi unde a petre-cut primii ani ai copilãriei sale.

Evenimentul a fost pregãtit de Con -sulatul General al Ucrainei la Suceava,Uniunea Ucraine nilor din România,Asociaþia de Prietenie Ucraina-Româniacu sprijinul Primã riei oraºului GuraHumorului. În acea zi de noiembrie, 1aora 12, în pãrculeþul oraºului situat laintersecþia actualelor strãzi Sf. Mihail cuMãnã stirea Humorului (care la începutuldeceniului al ºaselea al secolului trecut se

numea Olha Kobyleanska a avut locaceastã importantã manifestare. La eveni-ment au fost prezenþi membrii Con -sulatului General al Ucrainei la Suceava, onumeroasã delegaþie din Cernãuþi-Ucraina condusã de doamna Raisa Hulpe,directorul Direcþiei pentru Culturã ºiAdministraþie de Stat a Regiunii Cernãuþi,o delegaþie a Uniunii Ucraine nilor dinRomânia ºi a filialei UUR – þinutulBucovina, reprezentanþi ai Primãriei ºiConsiliului Local Gura Humorului,reprezentanþi ai comunitãþii ucrainene ºinumeroºi locuitori ai oraºului.

Manifestarea a fost deschisã ºi coor-donatã de Iarema One ºciuc, locuitor a1oraºului Gura Humo rulmi.Au luat cuvântul Exce -lenþa Sa Vasyl Boieciko,consulul general al Ucra -inei la Suceava, preºedin-tele UUR, deputatul Ste -pan Tcaciuc, consilierulMini sterului Culturii ºiCul telor din România pen-tru minoritatea ucra -ineanã, doamna IaroslavaColo telo, pre ºedinteleUUR – þinutul Buco vina,domnul Vasile Þapoveþ,prorectorul Universitãþii Naþio nale “IuriFedko vyci” din Cernã uþi, prof.univ.dr.Stepan Melny ciuk, pre ºedinteleAsociaþiei de Prietenie Ucraina-România, domnul Mychailo Tkaci, ºiprof.univ. Oleh Panciuk, urmaº al scri-itoarei O. Koby leanska. Din parteaPrimãriei oraºului Gura Humorului avorbit domnul Mihai Hunea.

Cei care au luat cuvântul au reliefatimportanþa evenimentului atât pe plan

local, cât ºi pe cel inter-naþional, contribuind laîntãrirea legãturilor cultu -rale ºi de prietenie întreaceste douã þãri vecine,Ucraina ºi Româ nia. Aurmat slujba de sfinþire ofi-ciatã de vicarul general alBisericii Greco-CatoliceUcrainene din România, pr.Ioan Volo ºciuc, decanul deBucovina pr. Nicolae Nico -laiºen ºi Dorin Moro ºan,preotul paroh al bisericii“Sf. Con stantin ºi Elena”din locali tate. Dupã sfinþireapietrei de temelie, oficia -litãþile au depus coroane ºi jerbe de flori.A urmat intonarea Imnului de Stat alRomâniei ºi al Ucrainei dupã care a avut

loc ºi un miniconcert de cânteceucrainene al grupului folcloric „FlorileNegostinei“, condus de domnul MihaiVoloºciuc, program cu care s-a încheiatevenimentul a cãrui importanþã ºi des-fãºurare s-a oglindit în presa românã ºiucraineanã din acea vreme: „Crai nou”(Suceava) nr. 3276 ºi 3279/2002 ºi„Ukrainskyi visnyk («Українськийвісник» (Bucu reºti) nr. l7-l8/2002.

Evenimentul din acea duminicã de

noiembrie 2002 de la care anul acesta seîmplinesc zece ani, a fost preambululunui ºir de alte evenimente culturale deomagiere a scriitoarei, devenind tradi -þionale începând cu anul urmãtor 2003când în acest loc a fost dezvelit bustulscriitoarei Olha Kobyleanska. Ele aucontinuat în anii urmãtori, inclusiv în2010, când pãrculeþul unde esteamplasat acest bust a primit oficialnumele scriitoarei ºi cu aniversarea în2011 a 148 de ani de la naºterea ei carea prilejuit un ºir de manifestãri culturalela Gura Humorului, fapt relatat pe largºi în articolul „Capitala culturalã aBucovinei – pentru o zi“ („Curierulucrainean” nr. 207-208/2012).

Toate evenimentele legate de sãrbã-torirea anualã a zilei de naºtere a scri-itoarei Olha Kobyleanska au fost aduseîntotdeauna la cunoºtinþa cititorilor dinþarã ºi de peste hotare în publicaþiileUUR. Evenimente aniversare vor avealoc ºi în viitor, continuând astfel tradiþiaînceputã cu zece ani în urmã, tradiþie carecapãtã noi valenþe culturale ºi semni -ficaþie lãrgitã cu fiecare an aniversar.

Iarema OneªCIUC

au TrecuT 10 ani...

Conducerea Vicariatului Ucrainean a adresat ocerere Pp patriarhal de a ajuta credincioºii ucrainenidin localitatea Soca la sfinþirea bisericii ucrainene cuhramul „Naºterea Maicii Domnului“, cerere care a fostaprobatã ºi îndeplinitã. Construcþia bisericii din Soca aînceput în anul 2003 ºi trebuie amintit faptul cã a fostnevoie de 10 ani de muncã, timp în care a fost edifi-catã ºi o casã parohialã. Construcþia acestui sfânt lãcaºa fost dusã la bun sfârºit datoritã strãdaniei preotuluiparoh Vasile Ardelean ºi a membrilor consiliului paro-hial, a bunilor creºtini din parohie ºi cu foarte multãimplicare a domnului primar Cornel Toþa ºi el un buncreºtin, cu un suflet deosebit, un om de o aleasã ome-nie. Iatã cã marea sãrbãtoare a târnosirii s-a împlinit la23 septembrie 2012 cu prilejul hramului amintit laînceput. Slujba de sfinþire a fost oficiatã de cãtre dele-gatul Preafericitului Patriarh Daniel, PreasfinþitulEpiscop Varlaam Ploieºteanu, vicar patriarhal. Trebuiemenþionat faptul cã biserica ucraineanã din Româniaeste sub jurisdicþia vicariatului român în ascultarea

canonicã directã a Preafericitului Patriarh. Remarcãm participarea în numãr foarte mare a

credincioºilor atât din judeþul Timiº, cât ºi din altejudeþe, precum Maramureº, Caraº-Severin, de ase -menea, a procesiunilor de la bisericile ucrainenedin Pietroasa Mare, ªtiuca, Cornuþel, împreunã ºicu fraþi români alãturi de vicarul patriarhal episcopVarlaam Ploieºteanu, a vicarului VicariatuluiOrtodox Ucrainean din România, ÎPC pr. protopopIoan Piþura, a consilierului Vicariatului, pr. NicolaiLauriuc, a protopopului parohiilor ucrainene dinBanat, preotul Ilie Albiciuc, ºi a parohului din Soca,pr. C. V. Ardelean, împreunã cu un sobor de peste30 de preoþi.

De menþionat cã la acest moment unic primaruluiCornel Toþa i-a fost înmânatã cea mai mare distincþiepentru mireni, Diploma „Sanctus Stefanus Magnus“,iar preotului paroh distincþia de „Iconom Stavrofor“. ªimulþi enoriaºi au primit diplome de apreciere. Dupãceremonia de sfinþire de la Soca protopopul Lugojului,preotul Ilie Albiciuc, i-a invitat pe episcopul vicar ºi peceilalþi participanþi la biserica ucraineanã „Sf.Volodymyr“ din Lugoj. A fost oficiatã slujba de searã(vecernia) în faþa unui numãr mare de credincioºi, înprezenþa cultelor religioase din Lugoj ºi a autoritãþilorlocale din municipiul Lugoj. Cu acest prilej preotulvicar Ioan Piþura a rostit cuvinte alese. Dupã ter-minarea rugãciunii de searã a urmat salutul frãþesc dinpartea celor invitaþi, din partea deputatului înParlament, dl Sorin Stragea, care printre altele a amintitistoria acestei biserici pe care a ajutat-o foarte mult înperioada mandatului de primar. Au rostit cuvinte deînvãþãturã duhovniceascã episcopul greco-catolic din

Lugoj, Al. Misian, din partea Bisericii OrtodoxeRomâne din Lugoj, protopopul Ioan Cerbu, din parteaBisericii Reformate, preotul Zoltan.

Parohul Bisericii ortodoxe ucrainene „Sf.Volodymyr“, bisericã care este centrul spiritual alucrainenilor din Banat, protopopul I. Albiciuc, amulþumit tuturor, ca de fiecare datã, apreciind efortullor de dupã o zi atât de plinã de momente unice, pre-cum ºi Preafericitului Daniel urându-i multã sãnãtateºi putere în misiunea lui.

A doua zi dimineaþa oaspeþii s-au deplasat sã seînchine la Mãnãstirea ortodoxã ucrai neanã „Sf.Treime“ aflatã la o distanþã de câþiva kilometri deLugoj, în localitatea Pereu (Cireºul Mic). Din cuvintelerostite de înalþi prelaþi a reieºit faptul cã la Lugoj este oatmosferã binecuvântatã, întâlnirile ecumenice se þin ºila biserica ucraineanã din localitate. Asemeneamomente ºi întâlniri au adus bucurie în sufletele cre -dincioºilor ucraineni ºi români.

anna BeReGHI

Misiunea apostolicã - misionarã la ortodocºii ucraineni din Timiº

Piatra de temelie cu inscripþie bilingvãucraineanã ºi românã.

Grupul folcloric „Strunele Negostinei“

De la stânga la dreapta: Mychailo Tkaci, consulul gen-eral al Ucrainei la Suceava Vasyl Boieciko, Stepan

Melnyciuk, Oleh Panciuk ºi Raisa Huple

curierul ucrainean10

La 26 octombrie, se sãvârºeºte pomenireaSfântului slãvitului Marelui Mucenic Dimitrie(Dumitru), izvorâtorul de mir ºi fãcãtorul de minu-ni, din Tesalonic. Fiul voievodului cetãþiiTesalonicului, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie(284-311) a fost botezat în tainã de pãrinþii sãi ºieducat de cãtre aceºtia în spirit creºtin. Dupã moar-tea pãrinþilor, devine voievodul Tesalonicului. κiîndeplineºte cu vrednicie îndatoririle, este apreciatde oameni ºi propovãduieºte pe faþã dreapta credin-þã. Împãratul Maximilian auzind cã voievodulDimitrie este creºtin, s-a înfuriat foarte tare ºi l-aaruncat în temniþã. Va fi ucis prin strãpungere cusãgeþile într-o zi de 26 octombrie, din rãni curgân-du-i mir ºi nu sânge.

Obiceiuri ºi tradiþii de Sfântul Dumitru

În popor, Sfântului Dumitru i se spune Sâmedruºi este considerat patronul pãstorilor... Oameniisatului ziceau cã el este cel care împarte anul pasto-ral în douã anotimpuri: vara (23 aprilie-26 octom-brie) ºi iarna (26 octombrie-23 aprilie). Prima partea anului o stãpâneºte Sfântul Gheorghe, cea de-adoua aflându-se în stãpânirea Sfântului Dumitru.Din strãmoºi se spune cã de la Sâmedru încep urgii-le iernii, cãldura ascunzându-se în pãmânt, pânã laprimãvarã: ,,Intrã cãldura în pãmânt ºi Gerilã înce-pe a-ºi arãta colþii."

Se mai spune cã de Sâmedru este ultima zi încare se mai poate sãdi usturoi. În caz contrar, recol-ta de anul urmãtor va fi slabã. Tot acum se tundecoama cailor tineri, pentru a le creºte pãrul frumos.Se mai zice cã "aºa cum este ziua de Sâmedru, aºava fi toatã iarna". Mai precis, dacã e frig, iarna va fi

bogatã în zãpadã, bunã pentru recolte, iar dacã ecald, toamna va fi una lungã ºi frumoasã. Ciobaniicare vor sã afle cum va fi iarna îºi aºtern dulama înmijlocul oilor ºi se uitã sã vadã ce fel de oaie se vaculca pe ea. Dacã se va culca o oaie neagrã, iarna vafi bunã; dimpotrivã, dacã se va culca o oaie albã,iarna va fi asprã. De asemenea, dacã luna va fi plinãºi cerul acoperit de nori, dacã plouã sau dacã ninge,iarna va fi asprã, cu zãpezi grele. Ciobanii pândesctoatã noaptea unde dorm oile ºi, dacã dimineaþa seva trezi întâi o oaie albã ºi va pleca înspre sud, iarnava fi grea; dacã se va trezi o oaie neagrã ºi va plecaspre nord, iarna va fi uºoarã. La 25 octombrie, cu ozi înainte de pomenirea Sfântului Dumitru (Moºiide toamnã, Ajunul lui Sâmedru), se aprind focuri pecâmp, seara. Acestea simbolizeazã focul din cer(soarele) care se stinge, dar nu pentru totdeauna. Cu

aceastã ocazie, sãtenii se strâng în jurul focului, iarfemeile împart nuci, mere, pere, struguri, prune ºivin pentru sufletele care au pãrãsit aceastã lume.Pentru ca sã fie tot anul sãnãtoºi, copiii sar pestefoc. Fiecare duce acasã un tãciune pe care îl aruncãîn livadã, pentru rod bogat.

Hramul bisericii din Negostina

Dupã ce dimineaþã au fost la bisericã unde auparticipat la sfânta liturghie prilejuitã de sãrbãtori-rea hramului, dupã-amiazã negostinenii s-au adu-nat la Cãminul Cultural unde a avut loc spectacolul,,Sãrbãtoarea satului Negostina".

Toþi cei prezenþi în salã au fost întâmpinaþi cu unsalut de bun venit urat prin cântec de membrele gru-pului folcloric ucrainean ,,Vocile Negostinei" careau interpretat un tradiþional cântec ucrainean,,Verde-i secara,verde" ºi de un ,,Dans de bun venit"interpretat de ansamblul ,,Kozaciok".

A urmat apoi programul artistic propriu-zis sus-þinut de ansamblurile folclorice ,,Bistriþa aurie" –Ciocãneºti (instructor Petru Lupaºcu), ,,Stejãrelul"– Cajvana (instructori Iulian Ciotu ºi Vasile Tomuº),,,Nadiia Zamku – Siret (instructor BogdanPopovici), ,,Arcanul" – Suceava (instructor SorinPohoaþã), ;,Kozaciok" – Bãlcãuþi (instructor, Petruªoiman), ,,Vicoveanca" – Vicovu de Sus (instructorElena Schipor) ºi de soliºtii vocali Maria ªtirbu,Radu Malanciuc, Nicoleta Afrãsinei ºi RaduAndone. Invitat special a fost Angelica Flutur, carea stârnit ropote de aplauze ºi a câºtigat simpatia ºiprietenia publicului interpretând piese din folclorulhuþul. Un moment inedit a fost cel prezentat de ceide la „Nadiia Zamku“ care au creionat în paºi dedans atmosfera de altãdatã a Siretului, când puteai

sã auzi pe strãzile oraºului vorbindu-se româneºte, ucraineºte, în germa-nã, în polonã, þigãneºte, evreieºteetc. Ropote de aplauze au adunat ºicei de la ,,Kozaciok" , interpretândcu multã graþie ºi rafinament dansu-ri din folclorul ucrainean. Bine pri-mit a fost ºi mesajul transmis princântec ºi dans de cei de la,,Arcanul", ,,Stejãrelul" ºi ,,Vico -veanca".

Prezentarea spectacolului a fostasiguratã de Eusebie Fraseniuc, unmagician al cuvântului ºi un desã-vârºit orator.

Am încercat sã culeg câteva gân-duri la ceas de sãrbãtoare de la cei

prezenþi la manifestarea culturalã...,,Mã bucur cã s-a reluat tradiþia sãrbãtoririi în

mod festiv a hramului bisericii din satul meu. Cânderam copil, ziua aceasta nu trecea niciodatã neob-servatã... Era o plãcere sã ne întâlnim pe toloacã ºisã ne bucurãm de aerul de sãrbãtoare" – ViorelSeredenciuc, consilier local Suceava.

,,Este o onoare sã fiu prezent la sãrbãtoarea satu-lui Negostina, sã vãd tradiþiile ºi obiceiurile locale,sã vãd oameni care încearcã sã le pãstreze. Aº vreape viitor sã mã implic ºi eu, în mãsura în care esteposibil, în a promova ºi a sprijini dezvoltarea fol-clorului local, þinând cont ºi de faptul cã originilemele sunt din apropiere – din Calafindeºti" – DanielUngureanu.

,,Este satul unde copacii vorbesc în adierea vân-tului, unde sãlciile plâng, leagãnul amintirilor fru-

moase... Avem bãtrâni înþelepþi ºi copii talentaþi.Aici este inima Bucovinei. Cum sã nu mã întorc însatul meu, unde oamenii sunt atât de bogaþi sufle-teºte? Iar noi avem datoria sã transmitem generaþii-lor viitoare aceastã bogãþie moºtenitã de la strãbuni.Cãci aºa cum spunea bunica mea: dacã nu îi vomasculta de pãrinþii noºtri, vom fi nevoiþi sã ascultãmde strãini..." – Ioan Bodnar, preºedintele UUR, filia-la Suceava.

,,Este cea mai importantã zi a satului nostru. Lanoi tradiþia s-a pãstrat. Anul acesta am reuºit sãorganizãm o manifestare frumoasã. Ne-a dãruit ºiDumnezeu vreme frumoasã, ne-am putut întâlni cuprietenii ºi ne-am bucurat de sãrbãtoare" – FeliciaGrigoraº, membrã în Comitetul de organizare.

,,În fiecare an revin cu drag în satul meu. Anulacesta, prezent fiind în salã ºi urmãrind evoluþiaartiºtilor, mi-am readus aminte de vremurile de altã-datã când ºi eu luam activ parte la viaþa culturalã asatului, fãceam parte din orchestra de mandoline,activam în trupa de teatru condusã de DumitruCuiava. Vremuri frumoase, ca ºi ziua de astãzi. Îmidoresc din tot sufletul ca ºi la anul sã putem partici-pa la o astfel de manifestare" – Victor Hrihorciuc,preºedintele UUR, filiala Iaºi.

Un rãspuns inedit la provocarea mea de a-ºispune gândurile la ceas de sãrbãtoare a venit dinpartea lui Sebastian Fraseniuc: ,,Un buchet de gân-duri au înflorit la rãsuflarea fiecãrui suflet ucraineanaflat astãzi în salã. Principalul ,,vinovat" pentru totce s-a întâmplat astãzi aici este Petru ªoiman.Gândul meu pentru tot ce înseamnã ,,Kozaciok" îlvei aºterne tu pe hârtie dupã ce vei viziona filmul„PS, I love you".

Mi-am fãcut tema ºi am urmãrit pelicula reco-mandatã care îl are ca regizor pe RichardLaGravenese ºi este bazatã pe bestseller-ul cu ace-laºi nume al britanicei Cecelia Ahern. Voi încerca sãcreionez un rezumat al filmului: Holly (HilarySwank) ºi Gerry (Gerard Butler) formeazã o familiefericitã. Într-o zi, Gerry moare din cauza unei boliincurabile, iar Holly se izoleazã de familie ºi delume. În ziua în care Holly împlineºte 30 de ani, pri-meºte un inedit cadou: un tort ºi o casetã chiar de lasoþul sãu în care acesta o implorã sã nu mai stea izo-latã în casã ºi sã plângã dupã el, ci sã iasã în lume ºisã fie fericitã. Gerry se reîntoare în viaþa lui Hollyprin intermediul a 12 scrisori, câte una pentru fieca-re lunã a anului, care sã o cãlãuzeascã în noua saviaþã. Fiecare scrisoare încheie cu mesajul "PS, Ilove you". Anul trece, Holly citeºte lunar câte o scri-soare (acesta devine singurul ei scop în viaþã) ºi înfinal redescoperã puterea de a merge mai departe,cu ajutorul soþului care o cunoaºte mai bine decâtoricine, fiindu-i sufletul pereche chiar ºi dupã moar-te. Împreunã cu prietenii ºi familia sa, eroinareuºeºte sã treacã peste momentul tragic din viaþaei. Ea înþelege cât de preþioasã este viaþa pe care otrãieºte, cu ajutorul îngerului pãzitor care o veghea-zã.

Cu toþii trecem în viaþa noastrã prin momentetriste, prin întâmplãri care ne încearcã credinþa ºi neucid pentru o clipã speranþa... Foarte mulþi dintrenoi, în aceste momente tulburi, suntem pe punctulde a renunþa la lupta de a ne pãstra verticalitatea, dea ne pãstra sufletul pur ºi curat. Frumosul ºi adevã-rul nu sunt uºor de apãrat. De aceea mulþi renunþãm.Dar când suntem în aceastã posturã, îngerul pãzitoral frumosului – Petru ªoiman – ne mai oferã unspectacol, fiecare având drept epilog ,,PS, I loveyou". Iar când ºi îngerul mai cedeazã, dansul fiecã-rui membru al ansamblului ,,Kozaciok" se transfor-mã într-un ,,PS, I love you".

Pentru toþi cititorii acestor rânduri, gânduri pas-telate ºi luminate de lampadare-gutui...

lãcrãmioara GRIGORCIUC

SÃRBÃTOAREA SATULUI NEgOSTINA

curierul ucrainean 11

Plecasem, ca de obicei, cu dor de munte. O ade-vãratã escapadã pe piscuri arhicunoscute, dar pentrumine mereu proaspete prin farmecul ºi mãreþia lor.ªtiþi cum ar veni asta, o evadare din cotidian în aerulproaspãt al înãlþimilor. Un dor de ducã, pe cãrãricunoscute, sub soarele blând ºi cerul fãrã dârã de norpoposind prin poienile decorate în ierburile galben-arãmii. Cu brazii ºi mestecenii strãjuindu-leîntruchipându-le, prin coclaurile adânci, în oaze maimari sau mai mici de luminã ºi tihnã. O liniºte cuceri-toare! Era spre ora amiezii ºi tot parcurgând muntelem-au întâmpinat „sforãiturile" unui motoraº ce nu mise pãrea a fi ale unei huzvarne. Cum zgomotele ciu-date porneau de undeva, din apropi erea mea, obiec-tivul unui periplu numai pentru delectare mã pãrãsiseatras fiind, fãrã tãgadã, în plasa unei curiozitãþineaºteptate. Tocmai traversasem o poianã, mã stre-curasem cu uºurinþã printr-o perdea de brazi deºãlatãde vânt (ºi de om) pentru a fi, degrabã, momit de acelesunete bizare, lângã utilajul manevrat, cu dibãcie, deomul din cabina lui, acea cabinã, de fapt, un scheletmetalic acoperit doar pe deasupra, un scut provizoriuîmpotriva ploii ºi arºiþei.

– Ziua bunã! – Bunã! întoarse Becica, consãteanul izvorean,

capul spre mine nepãrãsind manetele nãzdrãvanuluiutilaj. Un excavator mic, manevrat cu o dibãcie greude imaginat, care mã, „vrãjise" pur ºi simplu.

– ªi vrei sã spui cã ai urcat coasta muntelui cuexcavatorul pitic care se miºcã rotindu-se pe ºenile înce direcþie vrei, care coboarã orice pantã cu acea cupã

prevãzutã cu „dinþi“ smulgând tufele pentru a-ºi facetraseul...

– Dar asta nu e tot, îmi zise bãrbatul oprindu-ºi uti-lajul. Hai mai aproape ºi vei observa ce fac.

– Doar nu te joci în mijlocul codrului – încerc oglumã.

E joacã sau nu, iatã însã bazinul aproape terminat.Cred cã nu e nici un ceas de când l-am început. De faptnu eu, ci „gura" maºinãriei pe care o dirijez.

– Un bazin?– Exact. Sunt veteran la treburi din astea. Alþi bãr-

baþi vor capta în el apa unui izvoraº. ª-apoi ºanþ depeste 250 m de 1 m adâncime pânã la casa din vale.Înþelegi?

Nu prea...– Ei, atunci, deºi nu ne cunoaºtem, o sã-þi explic

luând un mic rãgaz. ªi insul tânãr sãri sprinten dreptpe dâmbul unde mã aflam. Dupã ce scoase la ivealã,din rucsac, o sticlã ºi douã pahare din plastic turnã înele... cafea ºi sorbi primul o înghiþiturã. Amator de oasemenea licoare mã trezisem cu paharul plin.

– Uite, bãiete, începu muncitorul sã-ºi depene vor-bele. Cu „minunea“ asta voi sãpa ºanþul prin care vatrece tubul cu apa adunatã permanent în bazin. ªi calea

îmi este printre tufiºuri, brãdiºuri care sunt smulsepentru a mi se contura înaintarea viitorului ºanþ.Manevrez toate miºcãrile excavatorului prin cele douãmanete. De fapt, ca sã pricepi mai bine. Una este sã ofac pe loc drept ºi alta înfruntând în orice moment aiciun pericol iminent printr-o conducere neatentã.

– E vorba de o instalaþie de apã la acea casã. Adicãpentru consumul propriu, pentru grajd...

– Exact, confirmã bãrbatul care-ºi bãuse dejacafeaua.

– ªi când þi se terminã misiunea, bag seama, camriscantã?

– Când ajung cu sãparea ºanþului acolo undegospodarul îºi va face „cãminul“ dupã ce tubul careface legãtura cu bazinul din pãdure este trecut prinºanþ ºi acoperit cu lutul scos din el.

– Cãminul?– Aºa se numeºte. Din el se trage apa în gospodãrie.– Am cam priceput. Multumesc pentru explicaþii,

þi-am rãpit din timp... – Nu. Dimpotrivã. Mi-a fãcut plãcere sã-þi dau

unele lãmuriri despre lucrare. Ne strânserãm mâinilecu putere apoi n-a trebuit mult timp sã aud iarmotoraºul (dar ce motoraº!), sã constat miºcãrilecaraghioase ale utilajului care pas cu pas îºi fãcea locpentru sãparea ºanþului. Surpriza din codru, sporitã ºimai mult la întoarcerea spre casã când, iarãºi, dupãprimul strat de zãpadã din aceastã toamnã, dupãdimineþi cu brumã ºi frig, în locuri ºtiute am gãsitpi pinci încã bune de consum!

Decebal alexandru seUl

SSUURRPPRRIIzzAA DDIINNPPÃÃDDUURREE

Literatura ucraineanã contemporanãa dat mai mereu Europei autori de suc-ces, iar Andrei Kurkov pare a fi unul din-tre cei mai populari dintre ei. Autorul areuºit sã surprindã cititorii atât prin scri-itura sa autenticã, dar ºi prin viaþa saplinã de evenimente ce pot face parteoricând obiectul filmelor artistice. Unastfel de eveniment a fost declanºat ºi deuna dintre cãrþile sale. În controversatulvolum Ultima iubire a preºedintelui, unanume ºef de stat al Ucrainei este otrãvitde rivalii sãi politici. Câþiva ani mai târ -ziu, dupã ce cartea fusese deja scrisã,candidatul ucrainean Viktor Iuºcenko afost otrãvit. Dupã ce evenimentele s-auliniºtit, Kurkov a fost invitat la unrestaurant din Kiev de doi agenþi aiservi ciilor secrete. Întâlnirea a surprinsambele pãrþi: „Mi-au oferit o cafea ºim-au întrebat dacã era posibil ca volu-mul meu sã fi fost folosit drept inspiraþie.Le-am spus cã oamenii care otrãvescpreºedinþi nu citesc cãrþi ca ale mele",s-a destãinuit acesta presei britanice.

Debutul în literaturã

Kurkov s-a nãscut în 1961 lângã St.Petersburg. Familia avea sã fie mereu osursã de inspiraþie pentru scriitor ºi elesne de înþeles dacã þinem cont cã tatãlsãu era pilot de teste la o companie dinKiev, iar mama sa era doctoriþã. A debu-tat în literaturã la vârsta de ºapte ani.Copil fiind þinea trei hamsteri. Unul amurit fiind strivit cu uºa de tatãl sãu. Aldoilea a fost mâncat de o pisicã adusã depe stradã. Ucraineanul a scris prima sapoezie, inspirat fiind de singurãtateaultimului hamster: „În cele din urmã ºiacesta a cãzut de pe balcon, nici acum nu

ºtiu dacã a fost vorba de accident, crimãsau sinucidere", îºi aminteºte cu regretautorul. De atunci acesta a scris 13 vo -lume de ficþiune, dar ºi cãrþi pentru copii.

Primul volum publicat a însemnat ºiun test serios pentru autor. Dupãcãderea regimului sovietic, majoritateaediturilor ºi-au oprit activitatea. Acestlucru l-a determinat pe Kurkov sã-ºipublice singur lucrarea. A împrumutatbani de la cunoºtinþe ºi prieteni ºi acumpãrat ºase tone de hârtie dinKazahstan. A folosit hârtia pentru apublica 25.000 de copii ale unui volumcomplex, Lumea lui Frunte-Latã ºi încã50.000 de copii ale unei cãrþi pentrucopii. Marketingul ºi l-a fãcut singurprin acorduri cu vânzãtorii de ziare, darºi umblând pe strãzile aglomerate aleKievului. În mai puþin de un an autorulvânduse toate cele 75.000 de cãrþi.

Au urmat mai apoi o serie derefuzuri de la peste 500 de edituri dinîntreaga lume. Scriitorul a povestit încadrul unei întâlniri la Londra cum atrãit sutele de rãspunsuri negative. Unuldintre acestea, chiar de la editura care îl

reprezintã astãzi în Marea Britanie: „Nepare rãu, dar noi publicãm numai autoriserioºi", a fost replica primitã deKurkov. Peste ani, cãrþile ucraineanului

au ajuns în topul vânzã -rilor respectivei edituri.O altã editurã din Bra -zilia l-a refuzat invo -când un motiv similar.Acesta nu a renunþatînsã ºi a continuat sãtrimitã manuscriselesale în strãinãtate. În1997, o editurã dinElveþia a decis sã pu -blice Moartea ºi pin-guinul. De aici viaþaautorului s-a schimbat.

Interesul în afara þãriiîncepea sã fie tot mai

mare. Editura Universitãþii Edinburghºi-a manifestat dorinþa de a-i publicavolumul în limba englezã.

Kurkov îºi aminteºte ºi acum viaþasub regimul sovietic. Multe din scrierilesale au fost respinse din cauza cenzurii,deºi, spune el, neoficial editurile îi lãu-dau scrierile. Fratele sãu a fost însã maipuþin conformist. Acesta a primit osentinþã de doi ani cu suspendare pentrucã ar fi furat îngheþatã, deºi adevãratulmotiv a fost vociferarea împotrivaregimului politic.

Destrãmarea Uniunii Sovietice aadus ºi deschiderea internaþionalã ascriitorului ºi înclinaþia spre studierealimbilor strãine. A început cu latina,apoi franceza, georgiana ºi polonezapentru ca mai apoi sã accepte provo-carea lansatã de un prieten de a învãþacea mai grea limbã din lume,japoneza.

Cãrþile de succesCãrþile sale au reuºit sã transmitã

realitãþile vieþii din Ucraina lumii în -tregi. Tovar㺠drag, prieten al rãposa -tului a fost ºi ecranizat. Criticii au fostplãcut impresionaþi de acest volum, sub-liniind cum stilul succint al lui Kurkov areuºit sã surprindã momentele de depre-sie sau trãirile de bucurie ale personaju-lui principal. De departe însã, cel maimare succes internaþional al autorului afost Moartea ºi pinguinul. Vânzãrile aufost mult peste aºteptãri, mai ales înafara Europei. Kurkov s-a inspirat dintr-un eveniment real din Kiev, cândGrãdina Zoologicã, din lipsã de fonduri,a decis sã dea animalele oamenilor ceaveau posibilitatea sã le întreþinã.

Unul dintre succesele recente pe planinternaþional ale autorului este repre -zentat de volumul Lãptarul de noapte.Scriitorul a reuºit sã surprindã iarãºiscene din viaþa unor oameni obiºnuiþi însituaþii neobiºnuite. Situa þiile de iubirealterneazã cu cele de mister într-un lanþde evenimente bizare. Autorul susþineînsã cã viaþa în Ucraina nu a fost nici-când lipsitã de evenimente bizare.

Lucrãrile lui Kurkov au fost publi-cate în 28 de limbi. El trãieºte acum laKiev ºi Londra împreunã cu soþia saElizabeth ºi cei trei copii ai lor. ªi-aîmbinat cariera de autor cu cea de jurna -list ajungând în nenumãrate rânduri sãcomenteze evenimente politice. Nulipsesc nici conferinþele scriitorului, cuprecãdere în Marea Britanie ºi Ucraina.Andrei Kurkov este un promotor al scri-itorilor ucraineni, reuºind sã punãbazele unui festival internaþional al scri-itorilor în Franþa: "deºi avem o condu -cere împotriva noastrã, needucatã, viaþaculturalã în Ucraina e înfloritoare", aspus acesta în dese rânduri.

adrian laURUC

PPOOVVEESSTTEEAA CCÃÃRRÞÞIILLOORR LLUUII AANNDDRREEII KKUURRKKOOVV

Adrian Lauruc împreunã cu Andrei Kurkov laAmbasada Ucrainei din Londra

curierul ucrainean12

Structura, evoluþia, numãrul ºi funcþiile con-strucþiilor din gospodãria tradiþionalã, precum ºidimensiunile construcþiilor ºi materialul de bazãau fost determinate de factorii naturali ºi social-istorici.

Gospodãria pãstreazã elemente care demon-streazã vechimea populãrii. Tipul agricol-pas-toral de gospodãrie a fost impus de ocupaþiilede bazã ale locuitorilor. Dãinuirea huþulilor înspaþiul geografic de care ne ocupãm a generatun anumit specific, ca urmare a condiþiilor demuncã ºi de viaþã, ca urmare a ariei de prove-nienþã a influenþelor.

Existenþa drumului strãvechi care urca pevalea Sucevei, de la Vicovu de Sus, Ulma,Lupcina ºi pânã la Izvoarele Sucevei, iar de aici,peste pasul Izvor, cãtre valea Moldovei, cu posi-bilitãþi de legãturã cu zonele CâmpulungMoldovenesc ºi Vatra Dornei, indicã contacteleºi schimburile pe care populaþia de aici le-aîntreþinut cu aºezãrile vecine. În felul acesta, s-aprodus un schimb continuu ºi consistent de va -lori materiale ºi spirituale. Tipul tradiþional decasã, prin dispunerea locuinþei ºi a acareturilor(grajd, ºurã ºi anexe), sugereazã imaginea uneimici întãrituri, ceea ce ne duce cu gândul la vre-muri demult apuse. Este "gospo dãria cu ocol".Evident, acest aspect este azi mult estompat. "Sepoate spune cã gospo dãria cu ocol, atât derãspânditã în Obcinele Bucovinei, îºi are origi -nea în aºezãrile dacice fortificate, reprezentândconservarea la o scarã mai redusã a acestora" (I.Iosep, D. Paulencu, 1986-1987). La huþuli,"gospodãria cu ocol" nu are patru laturi ca la

români ºi germani, ci o formã neregulatã.Relaþia dintre economic ºi funcþional este lesnede observat în gospodãria tradiþionalã. Pentru cãocupaþia de bazã a locuitorilor era, ºi este,creºterea animalelor, ansamblul gospodãresc eradominat de construcþii destinate adãpostirii ani-malelor ºi depozitãrii furajelor. Astfel, graj-durile ºi ºurile au dimensiuni mari (ºi astãzi), cuacoperiº relativ înalt, în douã sau patru "ape"(table). Bârnele sunt rotunde sau cioplite.Acoperiºul (din draniþã) este înalt pentru capodul grajdului sã adãposteascã cât mai multfân pentru iarnã, dar ºi pentru ca apa de ploaie ºizãpada sã se scurgã/sã alunece cât mai repede,iar draniþa sã nu putrezeascã. În orice gospo -dãrie locul central îl ocupã locuinþa (casa).Amplasarea locuinþei într-un anumit loc nu esteîntâmplãtoare. Erau preferate locurile cu expoz-iþie favorabilã faþã de soare (sudicã), slab încli-nate, fãrã exces de umiditate ºi fãrã riscul pro-ducerii proceselor geomorfologice negative. De

asemenea, una dintre condiþii era sursa de apã,care trebuia sã fie cât mai aproape. În secolele alXVII-lea ºi al XVIII-lea (ºi chiar mai târziu),locuinþa avea dimensiuni mici, casa monocelu-larã. Materialul de construcþie folosit era lem-nul. Bârnele de molid, iniþial rotunde, încheiate"stâneºte", se aºezau pe tãlpi (bârne groase, cio-plite), iar acestea se clãdeau pe o temelie de pia-trã (de râu sau smulse din versant), cu rolul de aproteja casa de umezealã ºi a-i asigura trãinicie.Mai înainte, doar la colþurile casei se aºezaubolovani mari. Pe temelie se aºazã talpa ("pid-valyna"). La pereþii caselor vechi se foloseaubârne groase, rotunde, necioplite (o bârnã de 50cm în diametru). În atare situaþie, pentru a înãlþaun perete erau necesare doar 5 bârne (P. H.Stahl, P. Petrescu, 2004). Mai târziu, s-au folositbârne mai subþiri. Spre sfârºitul veacului XIXbârnele se ciopleau pe una sau pe amândouãpãrþile. Acoperiºul, de regulã, în "patru ape",foarte înclinat, la casele "bãtrâ neºti" este dindraniþã. În "apa" din faþã se practicã 1-2gemuleþe (cahle sau fumãriþe), cu rolul de aasigura evacuarea fumului, pentru cã hornul nuieºea, prin acoperiº, în exterior. Cahlele consti-tuie un element distinctiv faþã de caseleromâneºti. Ca un alt element de amãnunt speci -fic trebuie remarcat cã streºinile sunt joase, iar"apa" din spatele casei cobora aproape depãmânt. Interiorul casei nu "se ungea" (tencu ia).Abia mai târziu s-a folosit varul, dar ºi atuncitavanul, cu cele 4-5 grinzi, rãmânea cu lemnulaparent, lucru care poate fi observat ºi astãzi lamulte din casele vechi locuite. Trebuie subliniatcã atât bârnele, cât ºi cãpriorii ºi draniþa erauprinse cu cuie de lemn. "În aºezãrile huþule,toate casele au spre exterior lemn aparent. Celevechi aveau lemn aparent ºi în interior. În nici-unul din satele româneºti nu ne-a fost atestatãtehnica construcþiei locuinþelor din jumãtate detrunchi de brad " (T. Bãnãþeanu, 1975).

Locuinþa tradiþionalã, la Izvoarele Sucevei,cuprinde urmãtoarele încãperi:

Casa de zi ("chata") îndeplineºte funcþia debucãtãrie, în care se gãsesc vatra, hornul ºi cup-torul. De fapt, în aceastã încãpere se desfãºoarãcea mai mare parte a vieþii. Îndeplineºte ºifuncþia de dormitor, precum ºi cea de bucãtãrie;

Casa mare ("faina chata/velyka chata")serveºte la primirea oaspeþilor sau a peþitorilor.Aici se aflã lada de zestre;

Tinda ("choromy") este situatã între celedouã camere.

"Apa" din spatele casei cobora aproape desol ºi forma ceea ce localnicii numesc"koleºnea" (adãpost pentru oi).

Partea din faþã a casei este prevãzutã cuprispã ("ganok"), cu portiþã susþinutã de stâlpiînfloraþi. În jurul locuinþei, în afarã de grajd ºiºurã, graviteazã acareturile:

Oborocul (fânarul) serveºte la depozitareafânului. Uneori, fânarul este amplasat în mijloculfâneþei;

Cãmara pentru alimente ºi haine (numitãaici "clichi" sau "komora") are dimensiuni rela-tiv mici. Cãmara poate fi inclusã în planul caseisau este ridicatã în ogradã, separat;

Vatracul (o încãpere de aproximativ 2/2 m)serveºte la prepararea caºului ºi, iarna, la afu-marea porcului;

Magazia pentru lemne ºi unelte agricole;Pivniþa adãposteºte cele necesare pentru

iarnã (murãturi, cartofi, conserve);Fântâna ("kerneþea").Revenind la locuinþã, trebuie subliniat faptul

cã interiorul este organizat judicios. Cuptorulmasiv, cu vatrã, este sursa de cãldurã. Pe cuptorse puteau odihni copiii ºi bãtrânii. Deasupracuptorului se ridicã hornul. Lângã cuptor suntaºezate poliþe ("poleþea") ºi blidare, unde se

pãstreazã vase folosite la prepararea ºipregãtirea mâncãrurilor.

Laviþele ("laveþea"), acoperite cu þesãturi delânã, se aflau în preajma cuptorului. Alãturi, seaºazã patul ("lujko/postil"). În partea opusã esteloc pentru masã ("stiu") ºi câteva scaune ("kris-lo/stoleþ"). În colþul de lângã uºã sunt dulã-pioare ºi rafturi pentru vase.

Pereþii erau împodobiþi cu lãicere ºi scoarþe.Peretele dinspre masã era ocupat de icoane.Toate piesele care mobileazã "camera de zi"ocupã un anume loc, o poziþie precisã. În toatecasele vechi (Motoveleþ V., Habur Nastasia,Serediuc Ion), între cuptor ºi perete se mon-teazã o prãjinã lungã ("jertka"), care serveºte laatârnatul ºi uscatul hainelor.

Pe jos, se folosea lutul; podeaua din scânduria apãrut mai târziu.

Demn de subliniat este îngrãditura gospo -dãriei, din garduri masive (bârne groase), aºe -zate orizontal ºi acoperite cu douã rânduri dedraniþã. Iatã un alt element caracteristic pentrugospodãriile cu ocol. Gardurile care împrej-muiau proprietatea erau din "rãzlogi", rezultaþidin despicarea lemnului rotund. Un loc impor-tant în cadrul gospodãriei îl ocupã curtea ("pod-virea/ograda"). Grãdina ("horod"), deºi micã,este prezentã în fiecare gospodãrie. Plantelecultivate, prin producþiile lor, acoperã doar înparte necesarul familiei: usturoiul ("cisnok"),ceapa ("þibuli"), varza ("kapusta"), sfecla roºie("svekla), pãtrunjelul ("petruºka"), macul("mak"), bobul ("bib"), morcovul ("morkva").În faþa casei, fetele ºi gospodinele etalau stra-turi cu flori multicolore.

prof. Ion aflOReI

GOsPODÃRIAþÃRÃNEAsCÃ

Blidar – Izvoarele Sucevei

Cuptor – Izvoarele Sucevei

13curierul ucrainean

Societatea Scriitorilor Bucovineni (SSB) este "oorganizaþie profesionalã a autorilor de literaturã dinîntreg spaþiul geografic al Bucovinei. În zilele noas-tre (dupã 1989) preia ºi continuã, în noile condiþiiistorice, strãdaniile unor strãluciþi înaintaºi reuniþiîn Societatea Scriitorilor Bucovineni, înfiinþatã laCernãuþi, la 12 noiembrie 1938, având ca organ depresã revista "Bucovina literarã" " (I, 3, din Statut).Primul ei preºedinte a fost criticul ºi istoricul literarConstantin Loghin, iar dupã reînfiinþare, decembrie1989, Ion Beldeanu ºi Constantin Arcu. "Bucovinaliterarã" fiinþeazã între anii 1941 – 1944 casupliment al ziarului "Bucovina". Între anii1938 – 1944, Societatea ºi "Bucovina literarã"îºi aveau sediul la Cernãuþi, iar dupã reînfi-inþare – decembrie 1989 – la Suceava. AstãziSSB "reuneºte creatorii de literaturã cu domi-ciliul în Bucovina, indiferent de limba în carescriu, de etnie, religie sau convingeri politice(…), precum ºi scriitori domiciliaþi în partea denord a Bucovinei ºi scriitori originari dinBucovina, domiciliaþi în alte pãrþi ale Românieiºi în alte þãri, fãrã obligaþia cotizaþiei" (IV, 10,din Statut). "Unii dintre membri sãi sunt ºimembrii titulari sau stagiari ai UniuniiScriitorilor din România. Societatea ScriitorilorBucovineni este, de asemenea, pe deplin autonomãfaþã de structurile acestei uniuni de creaþie ºi aleoricãrei organizaþii similare de breaslã" (I,6, dinStatut).

Revista lunarã "Bucovina literarã" este spon-sorizatã de Consiliul Judeþean Suceava încã de lareînfiinþarea ei, ca serie nouã. Preºedintele SSB era,pânã la Adunarea Generalã din 27 octombrie a.c., ºiredactor-ºef.

Conform statutului SSB, la 27 octombrie 2012,în sala de artã "Elena Greculesei" a BiblioteciiBucovinei "I.G. Sbiera" s-a desfãºurat AdunareaGeneralã a Societãþii Scriitorilor Bucovineni (SSB).

Þinând cont cã preºedintele acesteia, ConstantinArcu, demisionase de câteva luni, reuniunea din 27octombrie a fost condusã de scriitoarea DoinaCernica – vicepreºedinte – având în prezidiu vechi-ul Comitet. La adunare, au participat peste 80 demembri ai Societãþii. Adunarea a fost confirmatã castatutarã. S-a aprobat urmãtoarea ordine de zi: actu-alizarea Statutului Societãþii ºi alegerea nouluiComitet de conducere, format dintr-un preºedinte ºiºase membri. S-a hotãrât, prin vot majoritar, sã seciteascã noul statut, pe articole (proiectul lui eracunoscut dinainte) ºi apoi fiecare articol sã fie dis-cutat ºi aprobat. Doamna Doina Cernica a procedatla citirea statutului. Faþã de proiectul iniþial, s-auaprobat urmãtoarele amendamente: transformareadenumirii organizaþiei de breaslã sucevene dinSocietatea Scriitorilor din Bucovina în Societatea

Scriitorilor Bucovineni; sã fie ales preºedintele caresã fie ºi director al revistei SSB, "Bucovina lite -rarã"; alegerea a încã ºase membri în Comitet care,în prima sa ºedinþã, sã desemneze pe vicepre -ºedinte, redactor-ºef al reviste SSB, precum ºi alteresponsabilitãþi; cotizaþia membrilor sã fie anualãde 50 de lei; reconfirmarea preºedintelui de onoarela fiecare adunare generalã care sã se organizeze odatã la doi ani; organizarea unei biblioteci proprii,formate prin donaþiile membrilor a câte douã exem-plare din cãrþile editate; organizarea unor tabere de

creaþie literarã la Casa de Protocol a ConsiliuluiJudeþean Suceava de la Cãlineºti – Cuparencu. (Înacest sens, noul Comitet va face demersuri caaceastã Casã de Protocol sã fie cedatã SSB-ului decãtre Consiliul Judeþean) ; editarea anualã a uneiantologii a scriitorilor bucovineni etc.

Au fost dezbateri aprinse ºi punctuale la actu-alizarea statutului, dar ºi la alegerea noului preºed-inte ºi a membrilor comitetului. Au luat cuvântul:Mircea A. Diaconu, Ion Beldeanu, Ion Prelipcean,Ion Cozmei, Gheorghe Paþa, Horaþiu Stamatin,Elena-Brânduºa Steiciuc, Doina Cernica, AlexandruOvidiu Vintilã, Carmen Veronica Steiciuc etc. A fostreconfirmat ca membru de onoare al SSB Ion

Beldeanu.Pentru locurile de preºedinte ºi pentru cei

ºase membri ai comitetului de conducere s-aprezentat exact acelaºi numãr de candidaþi:omul ºi funcþia. Dupã alegerea nominalã, prinvot deschis, a preºedintelui ºi a celor ºase mem-bri, a avut loc prima ºedinþã a Comitetului, carea stabilit urmãtoarele responsabilitãþi: CAR-MEN VERONICA STEICIUC – preºedinte alSSB, pentru un mandat de doi ani ºi director alrevistei "Bucovina literarã"; ION COZMEI -vicepreºedinte SSB ºi redactor-ºef adjunct alrevistei "Bucovina literarã"; SABINAFÂNARU – secretar SSB (universitar la

Suceava); GHEORGHE PAÞA – trezorier (preºed-intele Asociaþiei Scriitorilor ºi FolcloriºtilorDorneni); ELENA-BRÂNDUªA STEICIUC –responsabil cu relaþiile internaþionale/relaþii culumea academicã (universitar la Suceava); ELENASIMIONOVICI – responsabil de relaþie cuMãnãstirea Voroneþ (monahie la Voroneþ);ALEXANDRU OVIDIU VINTILÃ – redactor-ºefla "Bucovina literarã".

S-a stabilit ca redactorul-ºef al "Bucovinei liter-are" sã-i numeascã pe membrii redacþiei revisteicare vor primi girul, în prima ºedinþã, a Comitetuluide conducere.

A urmat o agapã scriitoriceascã.

vichentie nICOlaICIUC,membru al ssB

Despre Vasile Ieremiþã ºi Prepeliþã Vasilenaam scris cândva în ziarul judeþean, când am vrutsã sensibilizez organele în drept pentru a leacorda ajutor pentru instalarea luminii electrice.Aceºtia sunt cei mai sãraci oameni din comunãºi, culmea, au stâlpi plasaþi foarte aproape debordeiele lor, din care cauzã nu pot face anumitelucrãri, mai ales cele agricole. Vasile a venit lamine cu mari speranþe sã-mi cearã ajutor ºtiindcã am intervenit într-un caz, când o femeiefoarte în vârstã a primit somaþie ca în termen de90 de zile sã-ºi mute casa veche de peste 100 deani cã e prea aproape de stâlpul electric. Am fostpersonal la redacþia ziarului "Crai nou" cu aceasomaþie ºi datoritã slujitorilor acestei redacþii,imediat s-a rezolvat cazul în favoarea femeiisperiate. I-am explicat lui Vasile cã eu n-amputere de decizie, nici funcþie, iar rugãminþilepentru ajutorarea celor nãpãstuiþi de soartã nuîntotdeauna au ecou. Însã, Vasile vine mereu lanoi, se uitã cu ochii triºti, abia îºi târâie picioa -rele, poate, poate s-au îndurat cei cu putere eco-nomicã, cei bogaþi, cei care ar trebui sã-iinstaleze lumina pentru ocuparea terenului custâlpul ºi poate-l voi bucura cu o veste bunã.Dar, de când am scris, a trecut ceva vreme.Acum Vasile nu mai întreabã de luminã, dar ne-arugat sã-i facem rost de un aparat de radio pebaterii. Stând adeseori în întuneric, negãsindpetrol, iar fumul de la lumânare îl înãduºã, ardori sã audã ºi el veºti cã e singur pe lumea asta.I-aº fi ofe rit cel mai bun aparat. De altfel i-am ºiarãtat, dar sunt pentru curent electric. Când amvenit de la spital, primul lucru pe care mi l-aspus soþul meu era cã i-a fãcut rost de un aparatde radio pe baterii, ºtiind cã acest lucru mã vabucura tot aºa de mult cum s-a bucurat Vasile.Acesta mi-a spus cã ar fi vrut ca mãcar acumcând nu mai are mult pânã când va pãrãsiaceastã lume, sã vadã cum aratã conducãtorii pecare el i-a votat ani ºi ani, care au promis încampania electoralã cã vor avea grijã, îi vorrespecta pe cei sãraci, cei neputincioºi, pe cei cei-au cocoþat în jilþurile înalte confortabile (cucandelabre de cristal, aurite), de unde este greusã vinã sã vadã cum trãieºte Vasile, Ion, Grigoreetc. În faþa casei mele s-a înãlþat o clãdire(Primãria) de tip occidental, modernã. Când seaprind luminile împrejurul ei, e o feerie. Eu numai am nevoie sã aprind lumina în ambelecamere de la drum. Iar pentru a adormi trebuiesã trag draperii groase. Sunt lumini celumineazã ºi înspre pãdure. Cred cã vulpile,cãprioarele, iepurii (ºi haitele de câini) s-auminunat, s-au bucurat de o aºa frumuseþe. Oarede Crãciun, când se zice cã animalele vorbesc laora 12 noaptea nu s-au întrebat ºi ele? "De ce n-areºi Vasile mãcar un bec de 40 volþi?" ªi eu mãbucur cã în faþa casei mele e aºa o frumuseþe,neluând în seamã zgomotul maºinilor. Dar, fãrãsã vreau, cu cât se aprind mai multe ºi mai fru-moase ghirlande de lumini de diferite culori îmiapare în faþã tabloul dezolant ºi trist al lui Vasilecu bietul aparat sub braþ mulþumit ºi cu acesta.

artemizia GHeORGHI

AADDUUNNAARREE ggEENNEE RRAALLÃÃ AA SSOOCCII EETTÃÃÞÞ II II SSCCRRII IITTOORRIILLOORR BBUUCCOOVVIINNEENNII ((SSSSBB)) Vasile are radio

curierul ucrainean14

(Urmare din numãrul 181/182)

Paºa Husein – acesta îi era numele – vor bin -du-i într-o ucraineanã stâlcitã, începu s-o povã þu -ias cã cum trebuie sã se poarte în faþa sultanului.Trebuie sã se apropie de suveranul suve ra nilor ºisã-i cadã în genunchi. Apoi sã-i sãrute poala caf-tanului brodat cu fir de aur sau vârful imineilorbrodaþi cu fir de argint. Apoi sã aºtepte pânã ceel va binevoi sã-i vorbeascã.

Dupã ce îl ascultã pe paºã, Nastea ripostãindignatã:

– Nu aº îngenunchea decât în faþa tatãluimeu sau a mamei mele, dacã ei s-ar ivi aici depe lumea cealaltã. ªi, desigur, în faþa aceluia,care m-ar elibera din robie.

Paºa nu înþelese ce spunea fata ºi îi tot arãtacum va trebui sã se prosterneze. În dimineaþaurmãtoare, paºa veni din nou ºi dete poruncã sãfie îmbrãcatã fata cãci vor merge la sultan. Oîmbrãcarã, iar paºa se tot uita la ceasul solar dincurte. În sfârºit, totul era gata. Nastea stãtea,înfãºuratã într-un vãl uºor de muselinã albastrã– azurie. Pãrea o zânã din poveºti, din vechilelegende ºi mituri. Dar zâna de-abia îºi reþinealacrimile.

– Nu uita ce ai de fãcut! îi aduse amintepaºa. ªi îi tot repeta, cu tot mai multã aprindereºi chiar nervozitate.

Din felul cum îi tremurau mâinile luiHusein, Nastea înþelese cã el se temea ca nucumva sã-l supere pe sultan, sã nu-i fie pe plac.

– Nu uita sã-i sãruþi vârful încãlþãmintei cãcialtfel... ªi paºa fãcu un semn semnificativ cumuchia palmei în dreptul gâtului.

„Ei, se gândea Nastea, dacã nu o sã-i facplecãciune sultanului, îi vor tãia paºei capul. Cuatât mai bine, mãcar aºa mã voi rãzbuna pentrutoatã batjocura ce ne-au fãcut-o“.

Pornirã printr-un nesfârºit ºir de odãi alepadiº a hului, care mai de care mai frumos împo -dobite. De-acum soarta frumoasei ucrai nen ceva depinde numai de Soliman – pe care istoriciituturor timpurilor ºi de toate naþiile îl descriauca pe unul dintre cei mai puternici ºi mai crân -ceni domnitori ai Turciei.

Iatã ce scria Soliman despre sine: „Eu, sul -tanul sultanilor, împãratul împãraþilor, careîmparte coroane monarhilor din întreaga lume,umbra lui Allah pe Pãmânt, sultan ºi padiºah alþinutului Mãrii Negre ºi Mãrii Caspice, Ana -toliei, Karamanului, Rumeliei, Zulka dra ºului,Diyarbakirului, Kurdistanului, Azerbaid ja nului,Persiei, Damascului, Alepului, Cipru lui,Mekkãi, Medinei, Ierusalimului, întreguluipãmânt al Arabiei, Yemenului ºi al multor altorpãmânturi cucerite cu arme de cãtre nobilii ºislãviþii mei strãmoºi (sfinþeascã-le Allahmormintele!) precum ºi al celor dobândite cuspa da de foc ºi sabia victorioasã a augusteimele mãreþii...“

În Europa era denumit Soliman Magnificulcãci ambasadorii europeni nu mai vãzuserã

nicãieri atâta aur ºi atâtea palate aurite, somp-tuoase, banchete fastuoase ºi atâtea ieºiri lavânãtoare organizate pe scarã mare ca la curteaacestui domnilor.

Marea Poartã Otomanã jefuia fãrã milãpopoarele, care îi erau supuse ºi de aceea, înprima jumãtate a secolului al XVI-lea ajunseseunul dintre cele mai puternice ºi mai mari statedin lume. Peste 30 de þãri i se supuneau.

Dinspre Balcani ºi Persia, Africa ºi Arabia,din Azerbaidjan ºi Gibraltar, din Crimeea ºiMoldova veneau pe apã caravele, mergeau peuscat caravane lungi, ºiruri de care încãrcate cuaur, argint, aramã, fier, covoare, mãtase, chih-limbar, mãrgean, fildeº, ºi, desigur, bunul celmai de preþ – captivii, sclavii, copiii – viitoriiie ni ceri precum ºi cioplitorii în piatrã, pictorii,grãdinarii ºi alþi meºteri în diferite meserii,oameni de ºtiinþã, care au contribuit la dezvol -tarea ºtiinþei în Turcia, la avântul arhitecturii ºial culturii. Iatã de ce, în acele vremuri, Istan bu -lul se îmbogãþea atât de repede în palate, mi na -rete de toatã minunea, în grãdini ºi în parcuri.

Iar în faþa ienicerilor turci, ºcoliþi, care au în -vãþat din copilãrie ºtiinþa cumplitã de a ucide,tãia ºi arde, tremurau cele mai puternice armateale Europei. Pe mare, piraþii sultanului scufun-

dau corãbiile spaniole, veneþiene ºi genoveze.κi pierdea liniºtea pânã ºi Papa de la Romacând escadre turceºti se apropiau de porturileitalie ne.

Posesiunile Marii Porþi Otomane se întin-deau departe, spre miazãzi, rãsãrit ºi apus, daraproape deloc la miazãnoapte de Marea Nea -grã. De aceea sultanul visa la bogatele þi nuturiucrainene, la Kievul – aºezat pe ºapte colinemirifice, la strãvechiul Cernihiv ºi Lviv, laPo lo nia, Lituania, Moscovia... Dar în aceadirecþie exista un obstacol, o barierã. Era vorbade caza cii zaporojeni.

Sicea Zaporojeanã era o nucã tare, pe carenu au reuºit s-o spargã nici hanul din Crimeea,nici sultanul Selim I (tatãl lui Soliman Mag -nificul).

Chiar atunci când îºi uneau forþele bandiþiitãtari ºi cotropitorii turci, care nu cunoºteauînfrângerea, nu izbuteau sã biruie cãzãcimeaucraineanã. Încã nu cu mult timp în urmã, înanul 1516, Selim I i-a dat hanului Melik-Ghireio misiune drasticã: sã deschidã în sfârºit oieºire spre nord – sã distrugã Sicea Zaporo -jeanã, sã cucereascã Ucraina. De fapt, statulzaporojean singur ar fi putut aduce Turciei maimulte bogãþii decât 30 de alte state supuse, dinApus ºi Rãsãrit, Selim era bine informat cuprivire la cernoziomurile Ucrainei, pãdurilepline de animale de blanã, râurile cu ape bogateîn peºte ºi mai ales, despre ucraineni – oamenidin cale-afarã de harnici, care ºtiau sã lucrezepãmântul ca nimeni alþii în acele vremi.

Cu acordul lui Selim I, Melik-Ghirei con-cepu un plan de atac: sã intre în relaþii cumarele cneaz moscovit, sã cumpere de la aces-ta permisiunea ca tãtarii sã treacã prin împre-jurimile Moscovei ºi sã atace Ucraina dinsprenord, de unde nimeni nu se aºteaptã la vreunpericol. Selim I nu s-a zgârcit, a dãruit în acestscop suma de 30.000 de galbeni. „Darul pentrucneaz este o nimica toatã, îi scria într-o scri soa -re de tainã Selim I subordonatului sãu Melik-Ghirei. Dacã vom pune mâna pe Ucrai na, vomdãrâma scutul dupã care se ascund atâtea þãri ºipopoare. Astfel încât aurul dat ursului de lamiazãnoapte ni se va întoarce în miit. ªi însuºiursul îmi va sãruta papucul...“

Dar galbenii sultanului s-au dus pe apa sâm-betei. Când hoarda tãtãreascã în frunte cuMelik-Ghirei, cotind de la Bilhorod se pornispre Ucraina, fu întâmpinatã lângã Doneþ-Si -versk de puternicul foc din muschete al zapo ro -jenilor.

Melik-Ghirei luã imediat mãsuri: porunci sãli se taie capul câtorva „nurad – sultani“ subor-donaþi de-ai lui – cãci presupunea cã i-auinformat pe cazacii ucraineni despre intenþiilehanului ºi ale sultanului.

În decursul întregii zile, tãtarii au dus ataculîmpotriva taberei cazacilor. Noaptea însã s-aîntâmplat ceva incredibil: zaporojenii au încon-jurat tabãra tãtarilor ºi au început sã-i nimi -ceascã cu ajutorul unei arme nemaivãzute pânãatunci: niºte gloanþe de foc, care sãreau pepã mânt, explodând de câteva ori.

Melik-Ghirei de-abia reuºi sã scape prinfugã împreunã cu câþiva tãtari, iar toatã oastea afost nimicitã.

Dupã acest eºec, un an întreg tãtarii nu ºi-aumai scos nasul din Crimeea. Apoi însã, ºi-aupus în aplicare tactica lor tâlhãreascã preferatã:atacau hoþeºte sate ucrainene rãzleþe, cât sepoate mai îndepãrtate de Sicea ºi Ucraina de pemalul drept al Niprului, înhãþând astfel un tri -but în naturã. Fãceau asta la noroc, de-iprindeau cazacii, atunci moartea; dacã aveaunorocul sã reuºeascã, sã fugã, sã pãcãleascã –atunci se alegeau cu o pradã consistentã, seputeau îmbo gãþi ºi sã le facã parte ºisuzeranilor lor – turcii.

În anul 1520, Selim I muri; sultan deveniunicul sãu fiu – Soliman I.

padiºah = denumire datã suveranilor orientali.Soliman I Magnificul a domnit între anii 1520-1566.Selim I a domnit între anii 1512-1520.

traducere de Olha anDRICI

r o K S o l a n ar o K S o l a n aSerhi placenda,

iuri Kolisnycenko:

VII. Seraiul

Viii. SolimanMagnificul

15curierul ucrainean

(Urmare din numãrul 223/224)

Când a izbucnit rãscoala, Engelhardt apãrãsit Varºovia odatã cu regimentul sãu.Fugind, n-a putut lua cu el toþi servitorii, iarîntre cei rãmaºi la Varºovia era ºi Taras. Fiindîn acele zile la Varºovia, bãiatul ar fi pututvedea ºi auzi multe lucruri interesante. S-a pãs-trat relatarea, a cãrei sursã n-o cunoaºtem, cumcã Taras „s-a urcat în pod ºi de acolo, prin gea-mul lucarnei, privea în stardã la lupta dintrepolonezi ºi armata þaristã rusã“.1 La începutulrãscoalei, locuitorii Varºoviei ºi-au manifestatdestul de evident ura faþã de ocupanþii muscali– despre asta ªevcenko n-avea cum sã nu ºtie ºisã nu-i dea de gândit. Deºi iobag, era totuºicetãþean rus ºi a citit desigur chemarea revolu -þionarilor cãtre supuºii Imperiului Rus: „Voi,cei ce înduraþi lanþurile de fier ale absolutismu-lui, încovoiaþi sub jugul greu ºi ruºinos alrobiei, rãsculaþi-vã odatã cu noi, ruºilor!“ Nuse poate sã nu fi auzit ºi despre detronarea laVarºovia a lui Nicolae I, care doar cu un an înurmã se încorona aici ca „rege polonez“. Dacãmai înainte devenise conºtient de toatã umilinþaînduratã ca iobag ºi a meditat asupra nedrepteiorânduiri sociale de atunci, acum a meditatdesigur ºi asupra nedreptãþii asupririi unuipo por de cãtre alt popor, asupra nedreptãþilorna þio nal-politice, când vedea cum îºi scuturãrãsculaþii jugul strãin.

Nu ºtim dacã ºi-a continuat învãþãtura laLampi ºi dupã începutul rãscoalei. Engelhardtavea la Varºovia un fel de „comisar“, adicã oper soanã de încredere pentru chestiunile depatri moniu. Acest comisar avea grijã de oa me -nii lui Engelhardt ºi s-a ocupat de plecarea lordin Varºovia, când guvernul revoluþionar po -lonez i-a expulzat pe cetãþenii ruºi din Var ºovia.

Câþiva prieteni de-ai lui ªevcenko, ºi anumeM. Kostomarov, Iv. Soºenko ºi V. Zabila, aureþinut ceea ce povestise ªevcenko despre cumpãrãsise el Varºovia. Lui Kostomarov ªev cen -ko i-a povestit cã, atunci când guvernul revo -luþionar polonez l-a „expediat“ din Varºoviaîmpreunã cu alþi supuºi ruºi, el a primit de laacel guvern chiar o anumitã sumã de bani subformã de „bancnote revoluþionare“. Relatãrilece lorlalþi doi, Soºenko ºi Zabila, ne-au parve nitprin intermediari ºi, înlãturând din ele comen -ta riile ºi presupunerile celor care le-au repo -vestit, ne rãmân foarte puþine date despreplecarea lui ªevcenko din Varºovia ºi cãlãtoriacare a urmat. ªtim cã „acel comisar al lui En -

gel hardt a expediat de la Varºovia la Petersburg(unde fugise boierul lui ªevcenko) un întregcorp de servitori ai curþii stãpânului sãu“, iar„din cauza tulburãrilor, nu se putea obþine unnu mãr corespunzãtor de cai“, din care cauzã„într-o cãruþã cãlãtoreau mai mulþi oameni“.Era la sfârºitul lui februarie 1831, „drumul eragreu, aºa cã oamenii, ºi împreunã cu ei ºi ªev -cenko, erau nevoiþi adesea sã meargã pe jos, iarîn timpul acelei expediþii, încãlþãmintea lui T.ª[evcenko] s-a rupt ºi el a suferit de frig“.Uneia dintre cizmele lui i-a cãzut chiar talpa ºi,ca sã nu-i degere picioarele, el a fost nevoit sãtot schimbe cizmele între ele, încãlþând pepiciorul îngheþat pe cea care rãmãsese întreagã.Asta i-a supãrat atât de tare pe soldaþii care-iexcortau, încât unul dintre ei l-a lovit pe ªev -cenko dupã ceafã. Aºadar, aceastã cãlãtorieªevcenko a parcurs-o „din post în post“, dupãcum le-a povestit chiar el prietenilor. E lesne deînþeles de ce s-a întâmplat aºa. Evacuându-i dinVarºovia pe servitorii lui Engelhardt, auto -ritãþile poloneze i-a ataºat probabil la un lotmai mare de nefericiþi expulzaþi ºi le-a dat pazãmilitarã. Comisarul lui Engelhardt s-a îngrijitprobabil, doar cu ce sã-i asigure pentru drum.Partea polonezã putea însoþi acest lot numaipânã într-un anumit punct pe care nu-l cu -noaºtem, aproape de linia armatelor ruseºti,probabil undeva în Lituania. Aici, toate per-soanele expulzate din Polonia urmau a fi înre -gis trate de autoritãþile ruse. Oamenii din stãrilelibere puteau pleca liniºtiþi mai departe, iar peiobagi, conform legilor ruseºti de atunci, i-audus în continuare „din post în post“ ca pe niºtearestaþi. Cu acest prilej, sãrmanii de ei au fostnevoiþi sã înnopteze ºi prin închisori. A cunos-cut ºi ªevcenko toate plãcerile unei astfel decãlãtorii. În decursul ei, a rãbdat de foame ºi defrig. Nu despre altã cãlãtorie, ci despre aceastaa putut aminti el în 1838 (în poemul Kateryna):

Lung e drumu-nspre Moscovia!Nu o datã doarãL-am bãtut sub cer de iarnãªi sub cer de varã!Nopþi ºi nopþi întregi sub ceaþã,Zile-ntregi de-a rândul...Încât inima-mi îngheaþãAstãzi amintindu-l.Lung ºi-anevoios e drumul!Îl cunosc prea bine!Astãzi însã, pomenindu-l,Mã va crede cine?

(Trad. Victor Tulbure, 1990)

Cãlãtoria din Lituania pânã pe Neva fusese,probabil, foarte lungã – a putut dura o lunã, bachiar mai mult, ºi iatã cã sosi ziua când jalniculcar cu numeroasele slugi ale moºierului dinKyrylivka opri la poarta palatului din stradaMochov, în plin centrul ceþosului Petersburg.

De la plecarea lui Taras din Kyrylivka tre-cuse nu mai puþin de un an ºi jumãtate. În acesttimp, el a cunoscut alte locuri, a învãþat limbapolonã, a fost martorul unor interesante eveni-mente politice, începuse sã înveþe îndrãgita artãa picturii, a cunoscut nu puþini oameni noi, atrecut prin multe ºi a meditat la multe.

În nordicul oraº, neprimitor, ferecat în gra nitºi înfãºurat în ceþuri, a pãºit el în cel de-al opt-sprezecelea an al vieþii.

** *

Amintirea oraºelor Vilnius ºi Varºovia, aatelierului lui Franz Lampi erau acum pentruªevcenko un îndepãrtat ºi fantastic vis – reali-tatea era antecamera apartamentelor petersbur -ghe ze ale boierului: acesta îl fãcuse din nouflãcãu de salon...

Avansat în 1831 la gradul de cãpitan de ca -va lerie ºi numit aghiotant al ºefului cãilor decomunicaþie Înãlþimea Sa Regalã Aleksandr deWürtenberg, Pavlo Engelhardt, în condiþiileuºoare pentru aristocraþi ale serviciului militarde atunci, urca foarte încet în carierã: dupãdoisprezece ani de serviciu era abia locotenent.Probabil cã nu excela nici prin zel, nici prinaptitudini. Fraþii lui mai mari, Vasyl ºi Andri,ambii colonei de gardã, fuseserã mai talentaþidecât el ºi se numãrau printre persoanele cunotorietate din capitalã, mai ales Vasyl, vestitcartofor, snob ºi uºuratic, prieten apropiat alpoetului Puºkin: el a construit pe Nevski Pros -pekt „casa de distracþii“ („aºezãmântul vese -liei“), în care aveau loc baluri mascate, serate ºiconcerte, iar întreg Petersburgul îi colporta cuplãcere anecdotele sclipitoare. Andri, erou dinrãzboiul de la 1812, era într-adevãr un remar-cabil ofiþer combatant. Iar moºierul lui ªev -cenko, Pavlo Engelhardt, nu se remarcase prinnimic. Însurat cu baroneasa Sofia Engel hardt,fiica generalului-locotenent baro nul GothardGerhard von Engelhardt (din linia germanã aaceleiaºi familii), toatã cariera militarã ºi-opetrecuse ca aghiotant al unor mari coman-danþi. „N-a luat parte la campanii“, cum stãteascris în fiºa lui de serviciu, în schimb, ºtia binelimbile francezã ºi germanã ºi a reuºit sã-ºigãseascã o mândreþe de soþie – astea erau sin-gurele lucruri cu care se putea mândri, dar canepot de sorã al luminãþiei sale cneazul Po -tiom kin, ca fiu de general en chef, ulteriorsena tor, Vasyl Engelhardt, la urma urmei, cafrate al fraþilor sãi, ca soþ al unei femei fru-moase ºi magnat cu grad de colonel pe care l-aobþinut la pãrãsirea serviciului în 1832 – pentrutoate acestea îi erau deschise uºile tuturorpalatelor ºi saloanelor aristocratice dinPetersburg. Copil de suflet al corpului þarist depaji, colonelul de 32 de ani putea trãi, fãrã sã seoboseascã cu serviciul, în palatul amenajat cueleganþã asiaticã încã de tatãl sãu ºi sã ducã oviaþã normalã pentru mediul lui ºi lipsitã degriji, specificã oamenilor fãrã preocupãri însfera ideilor ºi fãrã trãiri spirituale profunde:s-a nãscut ºi a fost cres cut pentru a fi domn.

(Continuare în numãrul urmãtor)

traducere de Corneliu IROD

1 Aceasta a povestit-o Sirko (prof. FedirVovk) în „Hromada“ din 1876. Sã fi fost doaro presupunere a lui? (P. Z.).

ViaÆa lui Taras Çevcenko

Pavlo zaiþevVitrina literarã

curierul ucrainean16

(Urmare din numãrul 223/224)

stimaþi compatrioþi,În istoria omenirii s-au petrecut numeroase schim-

bãri revoluþionare. Atunci când modelele anterioare sedovedeau epuizate ºi ineficiente, venea momentul trans-formãrilor. Astãzi, lumea intrã într-o asemenea perioadã.

Ne aºteaptã schimbãri sistemice fundamentale întoate sferele activitãþii omului, societãþii ºi statului.

În atenþia comunitãþii internaþionale stau provocãricu adevãrat globale: asigurarea accesului la cele mainoi sisteme tehnologice; rezolvarea problemeiînrãutãþirii schimbãrilor climatice ºi a ecologiei;gãsirea unui nou model de dezvoltare socio-econom-icã în condiþiile reducerii resurselor de importanþãvitalã; garantarea dezvoltãrii democratice globale,apãrarea drepturilor omului, a afacerilor ºi colabo-rarea pe plan mondial.

În condiþiile date, dezvoltarea cu succes a statuluiucrainean depinde de capacitatea noastrã de a elaborao strategie proprie preventivã de combatere ariscurilor ºi pericolelor. Una dintre provocãrile-cheieale contemporaneitãþii pentru toate þãrile lumii fãrãnicio excepþie rãmâne criza economicã globalã.

Se menþine ºi acum instabilitatea pe pieþele finan-ciare din lume.

În multe þãri, dar mai ales în þãrile zonei euro, seacumuleazã numeroase probleme în sectorulfinanþelor de stat.

Pe fondul scãderii globale a cererii, se acutizeazãconcurenþa pentru pieþele de desfacere ºi lupta pentrupãstrarea potenþialului industrial naþional. Devine totmai posibil pericolul unor rãzboaie comerciale.

În condiþiile creºterii incertitudinii ºi a riscurilordin economia globalã, trebuie sã mizãm pe liberainiþiativã, sã garantãm cel mai propice climat pentruinvestiþii, pentru crearea unor întreprinderi noi ºi pen-tru aplicarea celor mai performante tehnologii.

Ucraina trebuie sã devinã cea mai prielnicã þarãpentru afaceri, o þarã a posibilitãþilor deschise.

Este nevoie ca începerea ºi continuarea unei afa -ceri în Ucraina sã fie mai lesne de înfãptuit decât înoricare altã þarã din lume. Acesta este scopul nostru.

Numai astfel ne vom putea realiza ºansa ºi dorinþanoastrã de a intra în rândul þãrilor lideri.

Pentru a putea garanta o dezvoltare durabilã a þãriitrebuie sã gãsim rãspunsul la problema deficitului deresurse energetice.

Securitatea energeticã în lumea contemporanã estedeja sinonimã cu independenþa ºi suveranitatea statu-lui. Iar noi trebuie sã facem o cotiturã în rezolvareapro blemelor noastre energetice.

Ucraina are resurse bogate de gaz metan ºi gaze deºist, de zãcaminte de hidrocarburi pe platoul conti-nental al Mãrii Negre. Pentru explorarea lor suntatrase importante companii strãine. Sunt atrase ºiinvestiþii importante. Sporim investiþiile ºi în energe -tica nuclearã. Avem perspective bune ºi în ceea cepriveºte dezvoltarea energeticii alternative, respectiv acelei ecologice. Am construit deja cea mai mare elec-trocentralã solarã. Avem un imens potenþial neutilizatîn ceea ce priveºte aplicarea unor tehnologii noi efi-ciente ºi cu consum redus de energie în economie ºi însfera comunalã.

Am convingerea cã, în perspectivã, Ucraina vascãpa total de dependenþa de furnizori strãini deresurse energetice.

Pe de altã parte, la problemele globale tradiþionalelegate de resurse se adaugã, astãzi, unele noi. Dincauza schimbãrilor climatice omenirea se confruntãcu pericolul lipsei de alimente ºi apã potabilã, cudegradarea terenurilor agricole. În asemenea condiþii,pentru Ucraina este prioritarã dezvoltarea sectoruluiagrar ºi a industriei alimentare.

Statul nostru are tot ce îi trebuie pentru a devenilider mondial în aceste sectoare de producþie. Avemcondiþii naturale ºi climatice prielnice, un potenþialfunciar ºi uman puternic, o bazã de cercetare dez-voltatã ºi tradiþii agrare seculare. ªi noi trebuie sãfolosim cu responsabi litate aceste avantaje.

Ucraina este ºi astãzi o componentã puternicã asecuritãþii alimentare mondiale. Atenþia comunitãþiiinternaþionale faþã de sectorul nostru agrar va creºtedin ce în ce mai mult. Aceasta reprezintã o ºansã de aatrage fonduri pentru modernizarea sectorului nostruagroindustrial, de a „insufla o nouã viaþã" în teritori-ile ºi comunitãþile rurale.

Pe de altã parte, vreau sã subliniez faptul cãpãmântul nostru, râurile ºi lacurile noastre, pãdurile ºiogoarele noastre nu sunt doar o resursã naturalã. Elesunt bunul întregului popor, moºtenirea noastrã primi -tã de la strãbuni pe care trebuie sã o predãm copiilornoºtri. De aceea, principiul de bazã al politicii noastretrebuie sã fie exploatarea raþionalã, tratarea atentã aproblemelor ecologice.

Perioadele de transformãri ºi schimbãri în lume aufost deseori însoþite de intensificarea conflictelor înrelaþiile internaþionale.

În momentul de faþã creºte numãrul ºi intensitateaconflictelor armate locale.

Cresc tensiunile în relaþiile dintre diverse centre deinfluenþã în lume. În acelaºi timp, se reduce eficaci-tatea dreptului internaþional ºi a organizaþiilor desecuritate internaþionale.

Ucraina în calitatea sa de participant responsabilîn cadrul relaþiilor internaþionale trebuie sã depunãeforturi maxime pentru menþinerea pãcii ºi nead-miterea unei noi confruntãri globale.

Statutul de þarã nealiniatã îi deschide perspectivepentru o participare mai activã în calitate de mediatorla reglementarea conflictelor internaþionale.

Statutul de þarã fondatoare a ONU, prestigiul ºiexperienþa noastrã în calitate de membru nepermanental Consiliului de Securitate al ONU va da greutatepro punerilor noastre privind reformarea ºi creºtereaeficienþei acestei organizaþii.

În contextul mãsurilor de menþinere a pãcii ºisecuritãþii în regiune devine actualã formarea spaþiu-lui unic ºi indivizibil de securitate al Europei Mari.

Discutarea formatului creãrii acestui spaþiu desecuritate oferã Ucrainei ºi altor state nealiniateposibilitatea de a primi garanþii externe suplimenta-re de securitate.

Pe de altã parte, trebuie sã asigurãm cu mai multãeficienþã securitatea noastrã naþionalã prin forþe,mãsuri ºi resurse proprii.

Rezolvarea acestei sarcini presupune reformareara dicalã a sectorului de securitate ºi apãrare. Direcþiileacestor reforme sunt stabilite în noua strategie a secu-

ritãþii naþionale ºi în Doctrina militarã. Iar în urmãtoriiani aceste sarcini vor fi duse la îndeplinire.

Provocãrile lumii moderne ridicã noi pretenþii ºifaþã de eficienþa cu care guvernele îºi apãrã propriileinterese naþionale.

Eficienþa puterii are o importanþã criticã nu numaipentru reducerea influenþei distrugãtoare a viitoarelorcrize ºi catastrofe asupra Ucrainei. Este vorba, înaintede toate, de menþinerea ºi dezvoltarea identitãþiinoastre economice, socio-culturale ºi naþionale. Esteprincipala garanþie a dreptului nostru suveran de adispune de resursele noastre. ªi în ultimã instanþã depropriul nostru viitor.

De aceea, a sosit timpul sã instalãm un aparat destat profesionist, sã acordãm servicii de stat calitativeºi accesibile, sã reacþionãm operativ ºi eficient laprovocãrile curente ºi de perspectivã.

stimaþi prieteni,Criza mondialã a devenit nu numai o provocare

pentru statul nostru. Ea ne-a dat unele sugestii foarteva loroase, ne-a arãtat ce greºeli putem sã le îndrep-tãm. Unele lucruri au fost deja fãcute.

Prioritatea de bazã este, astãzi, dezvoltareaproducþiei naþionale ºi eliberarea liberei iniþiative.

În Ucraina sunt acumulate fonduri financiare pen-tru o înnoire profundã a producþiei ºi a bazei tehno-logice. Pentru aceasta sunt create toate condiþiilenecesare.

Se cautã intens investitori ºi parteneri pentrurealizarea unor proiecte de inovaþii într-o serie deramuri industriale de perspectivã cum ar fi: con-strucþiile de maºini ºi de avioane, precum ºi dez-voltarea energeticii.

Aceasta este o temã-cheie a convorbirilor pe carepreºedintele ºi Guvernul le poartã cu omologii lor dinRusia, China, SUA ºi din þãrile UE. Suntem deschiºicolaborãrii ºi realizãrii unor proiecte comune.

Ceea ce ne lipseºte astãzi cel mai mult este timpulºi noi nu vom pierde timpul fãrã rost aºa cum aufãcut-o predecesorii noºtri. Urmãtorii doi ani vor fihotãrâtori pentru þarã. Fie ne vom concentra perezolvarea unor probleme cu adevãrat importante pen-tru societate, fie, intrând ºi de aceastã datã în capcanaluptei politice, vom rãmâne în urmã, ocupândultimele locuri în ratingurile investiþionale mondiale.

Stabilitatea vieþii politice ºi respectarea proce-durilor democratice reprezintã o condiþie-cheie aprogresului nostru.

Dar, opinia cã democraþia înseamnã rãsturnãripolitice permanente, aventuri fãrã sfârºit, conflicte ºiviraje la 180 grade ale cursului unui stat, este o maregreºealã.

Democraþia înseamnã asigurarea drepturilor ºili bertãþilor cetãþeneºti. Înseamnã asigurarea reprezen-tãrii intereselor lor în organele puterii. Numai pe unasemenea suport poate fi construitã stabilitatea.

În momentul de faþã se face totul pentru ca acestprincipiu sã fie realizat în practicã. Noul parlament vafi format pe noi baze.

Linia venitã de la partid va ceda în faþa intereselorcomunitãþilor teritoriale care îºi trimit reprezentanþiiîn Rada Supremã.

(Continuare în numãrul urmãtor)

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

DDiissccuurrssuull pprreeççeeddiinntteelluuii llaa ffeessttiivviittååÆÆii llee oorrggaanniizzaattee îînn

PPaallaattuull „„uuccrraaiinnaa““ ccuu pprrii lleejjuull zziilleeii iinnddeeppeennddeennÆÆeeii