Serie nouå, nr. 203-204 / noiembrie 2011

În fiecare a patra sâmbãtã a lunii noiembrie, înUcraina este marcatã Ziua memoriei victimelorHolodomorului ºi represiunilor politice.

În vederea susþinerii iniþiativei unor organizaþiicivice, Ministerului Culturii ºi Artelor, Comitetuluide Stat pentru Religie ºi Comitetului de Stat alAudio vizualului, preºedintele Ucrainei a instituitZiua memoriei victimelor Holodomorului ºi repre-siunilor politice. Acþiunile prilejuite de acest eveni-ment au loc, în fiecare an, în cea de a patra sâmbãtãa lunii noiembrie.

Iniþial, prin decret prezidenþial din 26 noiembrie1998, ultima sâmbãtã a lunii noiembrie a fost decla -ra tã Ziua memoriei victimelor Holodomorului, ulte-rior, însã, în urma decretului prezidenþial din 31 oc -tombrie 2000, aceastã zi a început sã se numeascãZiua memoriei victimelor Ho lodo morului ºi repre-siunilor politice.

Anul acesta, Ziua memoriei victi me lor Holodo -mo rului ºi represiunilor po li tice din Ucraina cade în26 noiembrie. Cu prilejul acestei zileucrai ne nii din Ucraina ºi de pretutin-deni cins tesc memoria milioanelor devictime din rândul poporului ucraineanºi din rândul altor popoare. Ziua de 26noiembrie este una a conºtiinþei ºi a res -pon sa bi li tã þii în faþa istoriei, fiecaredintre noi fiind dator sã cunoascã ade-vãrul celor pe tre cute ºi sã evalueze cri -tic trecutul pentru ca tra gi ce le eveni-mente din anii 1932-1933 sã nu se maire pe te.

Holodomorul din 1932-1933 nu afost un fe no men accidental, ci o con-secinþã a exterminãrii prin foa metea înfãptuitã detotalitarismul roºu, adicã un genocid.

Exterminarea fizicã în masã a þãranului ucraineanprin foamete artificialã a fost un act premeditat al sis-temului politic, îndreptat împotriva unor oameni paº -nici, care a avut ca rezultat nu numai dispariþia uneiimportante pãturi de þãrani înstãriþi, ci a unei întregigeneraþii a populaþiei de la sate. Au fost subminate, înfelul acesta, bazele sociale ale naþiunii ucrainene, tra -diþiile ºi cultura ei spiritualã.

Conform cercetãrilor întreprinse, Holodomorul aluat vieþile a aproape zece milioane de oameni.Aceastã cifrã depãºeºte pierderile suferite de poporulucrainean în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Ucrai -na resimte ºi astãzi efectele cumplitei terori care aveaca scop distrugerea planificatã a naþiunii ucrainene.Se estimeazã cã în perioada cea mai grea a foameteiprovocate mureau în fiecare zi 25.000 de oameni.Adevãrata dimensiune a dezastrului a fost ascunsã înperioada Uniunii Sovietice, fiind adusã în atenþiaopiniei publice abia dupã dobândirea independenþeide cãtre Ucraina, în 1991. Þãranii mureau fiindcã nuaveau ce mânca. Ei erau izolaþi de restul lumii ºi nuaveau nicio putere. Oamenii din zonele ce aparþineauatunci de România încercau sã fie de ajutor þãranilordin Ucraina. Se cunosc multe cazuri când ajutoarelevenite de la români erau înapoiate în þara de origine:vameºii nu permiteau ca alimentele sã intre înUcraina pe motiv cã aveau „microbi ºi bacterii“.

Actele regimului totalitar trebuiau condamnate pe

plan mondial. Diplomaþia ucraineanã ºi ucrainenii depeste hotare au depus mari eforturi pentru ca comu-nitatea mondialã ºi instituþiile internaþionale sãrecunoascã Holodomorul drept genocid al poporuluiucrainean.

În 2003, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de laHo lodomor a fost difuzatã ca document al AdunãriiGenerale a ONU, o declaraþie comunã care a devenitun moment important în ridicarea nivelului de infor-mare a comunitãþii internaþionale în aceastã pro ble -mã. În declaraþia menþionatã s-a recunoscut pentruprima datã în istoria Naþiunilor Unite în mod oficialfaptul cã Holodomorul este o tragedie a poporuluiucrainean provocatã de acþiunile necruþãtoare ºi depo li tica regimului totalitar. Documentul cuprindea ºiapelul la continuarea cercetãrilor ºi la popularizareain formaþiilor despre evenimentele din anii 1932-1933 pentru ca cunoaºterea lor „sã contribuie la con-solidarea legalitãþii ºi la respectarea drepturilor ºi li -ber tãþilor fundamentale ale omului“.

La 28 noiembrie 2006, Rada Supremã a Ucraineia adoptat proiectul de lege care condamnã Ho lodo -mo rul - marea foamete din Ucraina anilor 1932-1933, provocatã în mod artificial. Atribuindu-i aces-tui proiect legislativ, prin semnãtura sa, putere delege, preºedintele de atunci al Ucrainei a salutat hotã -rârea istoricã a parlamentarilor ucraineni, menitã sãducã la restabilirea demnitãþii naþionale a Ucrainei ºia dreptãþii istorice, fãcând totodatã apel la comuni-tatea mondialã sã prijine eforturile Ucrainei pentrucinstirea memoriei victimelor Holodomorului.

Holodomorul a fost recunoscut drept genocid alpoporului ucrainean de 13 state ºi de 26 organe legis -lative ale unor unitãþi administrativ-teritoriale dinºap te state ale lumii. Aceastã mare tragedie, carerãmâne unicã în istoria umanitãþii, a fost recunoscutã,de asemenea, în cadrul ONU, al Parlamentului Euro -pean, OSCE, UNESCO ºi al Adunãrii Baltice.

Este de necrezut cã în timp ce pe plan mondialHo lodomorul a fost recunoscut drept genocid decãtre un numãr important de þãri, în Ucraina ultimilorani el este un subiect controversat; o parte însemnatãa puterii ucrainene neagã aceastã atrocitate, dândnaºtere la dispute politice, care nu au nimic comun curealitatea istoricã.

Decenii în ºir, aceastã paginã neagrã din istoriaUcrainei a fost ascunsã de regimul comunist, practicnecunoscutã de generaþii de ucraineni. Dupã procla-marea independenþei, au fost organizate câteva dez-bateri ºtiinþifice despre Holodomor, s-au publicat

culegeri de documente ºi lucrãri monografice, unelevaloroase, dar problematica Holodomorului estedeparte de a fi pe deplin elucidatã.

O politizare excesivã ºi un subiectivism, dus ade-sea la extrem, au împiedicat desprinderea unor con-cluzii în întregime argumentate ºtiinþific care sã fieacceptate de toþi cei interesaþi de acest subiect. Deaceea, cauzele, acþiunile ºi consecinþele Holodomo -rului trebuie analizate în continuare în profunzime ºicu profesionalism.

În acest an, Ucraina a început mai demultpregãtirile pentru comemorarea a 78 de ani de laHolod omor. Personalitãþi de frunte ale vieþii publice,artistice ºi spirituale, istorici ºi reprezentanþi ai unorinsti tuþii academice ºi-au unit forþele pentru a iniþiaac þiuni privind comemorarea victimelor Holodo mo -rului-genocid. Se continuã, astfel, activitatea Co mi -tetului organizatoric pentru cinstirea memoriei vic-timelor Holodomorului-genocid, înfiinþat anul trecut.

În cadrul acþiunii „Aprinde o lumâ nare“, des -fãºurate pe plan naþio nal, milioane deucraineni vor aprinde lu mâ nãri la fere-stre. La 26 noiembrie, lângã Memo -rialul Naþional al Memo riei VictimelorHolodomorului din Kiev, în toate cen-trele regionale ºi în 32 de þãri ale lumiivor avea loc acþiuni comemorative.

La ºedinþa din 22 septembrie a.c.,care s-a desfãºurat la Academia Kie -vo-Movileanã, organizaþiile civice auaprobat planul de acþiuni naþionaleconsacrate Zilei memoriei victimelorHo lodo mo rului-genocid din 1932-1933, care se vor desfãºura la 26 no -

iembrie 2011. S-a acordat o atenþie deosebitã ºipregãtirilor pentru comemorarea a 80 de ani de la ge -no cid în 2013.

Pentru ca aceastã comemorare sã se desfãºoare laun nivel corespunzãtor, în fiecare centru regional vorfi create comitete civice. Se are în vedere, de aseme-nea, desfãºurarea campaniei de demontare a monu-mentelor dedicate totalitarismului roºu în Ucraina.Comunitatea sperã cã va reuºi sã obþinã aprobareapentru ca unele strãzi din oraºele ucrainene sã poartenumele renumitului cercetãtor al Holodomorului,James Mace.

Comitetul civic iniþiazã instalarea semnelorcomemorative în localitãþile din Ucraina în care aces-tea nu existã. Societatea civilã din Ucraina împreunãcu diaspora va cere Guvernului ucrainean sã-ºi înde -plineascã obligaþia asumatã de a ridica, pânã în 2013,un monument în memoria victimelor Holodo moruluila Washington pentru care autoritãþile americane auatribuit spaþiul necesar.

ªi în România, în zonele locuite de ucraineni, vafi cinstitã memoria milioanelor de victime nevino-vate, mai ales femei ºi copii, care ºi-au pierdut viaþaîn anii 1932-1933, prin apriderea de lumâ nãri, ofi cie -rea unei slujbe comemorative împreunã cu AmbasadaUcrainei în România ºi organizarea, la filiala Su -ceava a UUR, a unei mese rotunde ºi a unei expo zi þiitematice care, sperãm, va avea un mare impact emo -þ io nal asupra publicului.

Ion ROBCIUC

Ziua Holodomorului în Ucraina

Curierul UCRAINEAN54

2 Curierul UCRAINEAN

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIZATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile ex -

pri mate în paginile Curierului ucrai -nean revine în exclusivitate autorilor.

Redacþia nu-ºi asu mã obligaþiile legate

de conþinutul materia lelor ºi nu retur -

neazã articolele nepublicate.

În urma voturilor liber expri-mate la cel de-al VI-lea Congres alUUR a fost aleasã noua conducerea organizaþiei (preºedinte, prim-vicepreºedinþi, secretar general,vicepreºedinþi, Consiliul, PrezidiulExecutiv, Comisia de cenzori,Comi sia de eticã ºi litigii), anun -þatã în revista noastrã. Noua con-ducere ºi-a propus sã treacã rapidla treabã, sã înceapã trans punereaîn practicã a obiectivelor strategiceºi direcþiilor de acþiune stabilite deRezoluþia adoptatã de Congresul alVI-lea al UUR. În cadrul primeireuniuni a noului Consiliu s-auales preºedinþii ºi membrii comi sii -

lor de specialitate, prevãzute înStatutul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia.

1. Comisia pentru educaþie ºi

ºtiinþã

Roman Petraºuc - preºedinteElvira Codrea - membrãLucia Mihoc - membrãIoan Chimpan - membruIoan Herbil - membru.

2. Comisia de culturã ºi patri-

moniu cultural ucrainean

Ion Robciuc - preºedintea) Subcomisia pe probleme de

presã ºi editare de cãrþi

Ioan Ardelean - preºedinteIvan Covaci - membruNicolaie Corneºcean - membru.b) Subcomisia pe probleme de

mass-media ºi activitãþi cultural-artistice

Iaroslava Colotelo - preºedintãIvan Liber - membruIoan Chideºciuc - membru.

3. Comisia de afaceri euro pe -

ne, relaþii internaþionale, relaþii

cu Ucraina ºi cu diaspora ucrai -

neanã

Miroslav Petreþchi - pre ºe dinteIoan Bodnar - membruGheorghe Hleba - membru

Victor Semciuc - membruDumitru Cernencu - membruMihai Macioca - membruVictor Hrihorciuc - membru.

4. Comisia pentru probleme

sociale, de familie ºi femei

Liuba Horvat - preºedintãTerezia ªendroiu- membrãMihaela Bumbuc - membrãDelia Martineac - membrã.

5. Comisia pentru probleme

de tineret ºi sport

Preºedintele acestei comisii ur -mea zã sã fie ales la Conferinþã.

Comisii le de special itate ale UURComisi i le de special itate ale UUR

Dupã calendarul creºtin ortodox, la 9 noiem-brie este cinstit preacuviosul Nestor cronicarul,cel care i-a lãsat poporului ucrainean primulmonument scris de pe vremea Rusiei Kievene -„Pov$st" vremennih l$t“ [= Povestea vre-murilor de demult]. De aceea, Ucraina sãrbã-toreºte, la 9 noiembrie, Ziua scrisului ucraineanºi a limbii ucrainene. Este acesta un bun prilejpentru oameni de ºtiinþã ucraineni, pentru lite -

raþi de a discuta deschis des pre mo dul în careeste susþi nu tã dez vol tarea lim bii ucrai nene, a lit-eraturii ºi a culturii ucrainene în gene ral.

De-a lungul mai multor secole, popo ru luiucrai nean i s-a inoculat ideea cã limba ucrai -neanã este o limbã de importanþã secundarã,ascun zându-i-se cu grijã imensa bogãþie a scri -sului, istoriei ºi culturii sale seculare. Dupã cumau stabilit lingviºtii, limba poporului ucraineana început sã se formeze încã în seco lele al VI-lea- al IX-lea, iar procesul de normare a acesteia aavut loc în secolele al XIII-lea - al XIV-lea.Limba literarã a poporului ucrainean inclu dea,în diverse perioade, elemente ale limbii vechiruse scrise (sec. X-XIII), ucraineano-belaruse(sec. XIV-XV), vechi ucrai nene („limbii vor-bite“), slave bisericeºti (sec. XIV-XVII). Pro ce -

sul de formare intensã a limbii ucrainene literareeste plasat de cercetãtori în a doua jumã ta te asecolului al XVIII-lea - secolul al XIX-lea.Iniþiatorul limbii ucrainene literare con tem po - rane este considerat scriitorul Ivan Kotlea revs - kyi, iar fondatorul ei, poetul Taras ªevcenko.

Cu prilejul Zilei scrisului ucrainean ºi a lim-bii ucrainene, preºedintele Ucrainei, ViktorIanu ko vyci, a transmis un mesaj în care ºeful

statului a spus: „Ca pre ºe -dinte al Ucrainei vã felicitcu prilejul acestei zile im -portante. Sã facem totul,fiecare la locul sãu demuncã, pentru a pãstra ºia spori marea avuþie pecare au dãruit-o StatuluiKie vean strãmoºii noºtri,pe care au dezvoltat-ocon cetãþenii noºtri, înce -pând cu renumitul IvanKot lea revskyi pe careTaras ªevcenko l-a numitpã rintele limbii ucraineneliterare moderne ºi pânãla Ivan Franko, LeseaUkrain ka, Maksym Ryls -kyi, Pavlo Tycina, Dmytro

Pavlyciko, Ivan Draci, Lina Kostenko, BorysOlinyk... O întreagã pleiadã de mari scrii tori,poeþi ºi dramaturgi au grijã ca scrierea noastrã,limba ºi cultura noastrã sã se dezvolte ºi sã seîmbogãþeascã.“

Odatã cu dezvoltarea cuvântului scris, popo -rul ucrainean a devenit o naþiune capabilã sãrezolve probleme de mare importanþã ºi com-plexitate.

Chiar Voltaire scria cã toate limbile europenepot fi însuºite în ºase ani, în timp ce limba ma -ternã trebuie învãþatã toatã viaþa.

Limba ºi literatura naþionalã ucraineanã esteo comoarã care se transmite de la o generaþie laalta, care uneºte trecutul ºi viitorul.

Ion ROBCIUC

Ziua scrisului ucraineançi a limbii ucrainene

Curierul UCRAINEAN6

Un eveniment cu totul deosebit la care amavut plãcerea sã particip în luna octombrie, laTulcea, este sãrbãtorirea a 20 ani de la înfiin -þarea ansamblului artistic „Zadunaiska Sici“.Cu toate cã nu am fãcut parte din grupul mem-brilor fondatori, aceasta ºi datoritã faptului cãîn momentul înfiinþãrii aveam frageda vârstã de8 ani, am avut ºansa ºi bucuria de a face partedin acest ansamblu al ucrainenilor din Tulceadatoritã mameime le, Maria Pe -tren cu, care pevre mea cândaveam doar 11 anim-a îndrumat ºiadus în familiaetnicilor ucraineni din Tulcea. Aici am întâlnitoameni deosebiþi care m-au îndrumat, m-ausfãtuit numai de bine ºi de la care am avutmulte de învãþat ºi alãturi de care am trecut prin

momente mai mult sau mai puþin fericite ºi amdescoperit frumuseþea tradiþiilor ucrainene. Cutoate acestea în mintea mea de copil simþeam,cum este ºi normal, o mare lipsã ºi anume fap-tul cã nu erau în cor destui copii de vârsta meacu care sã pot comunica.

Uneori venind împreunã cu mama ºi fratelemeu mai mic la sediul comunitãþii, întâlneamcopii care ºi ei ca ºi noi veneau cu pãrinþii saucu bunicii ºi împreunã cu care ne petreceam înmod plãcut seara. Odatã cu trecerea anilor amurmat cursul de limba ucraineanã, am învãþatcântece ºi poezii care mi-au permis sã evoluezpe prestigioase scene atât din oraº, cât ºi dinþarã, scene pe care m-am bucurat de aplauze în -de lungi ºi de un imens succes. Nici problemelede zi cu zi, nici ºcoala ºi nici serviciul nu m-auþinut departe de acest grup, ba mai mult, odatãcãsãtoritã nu am fãcut altceva decât sã maiaduc în cadrul ansamblului unnou membru, pe soþul meu, larândul lui de etnie ucraineanã.Soarta a fãcut ca, departe deUcraina, aici, la Tulcea, sã iafiinþã o fericitã familie de etnieucraineanã. Lipsa unui ansam-blu de tineret care m-a marcatla început, m-a ambiþionat ºimobilizat în mod constructivastfel cã, în anul 2010, studiindmai atentã Statutul UUR subîndrumarea ºi cu sprijinulpreºedintelui UUR - Tulcea,dom nul Dumitru Cernencu,mi-am împlinit visul copilãriei- constituirea unei organizaþiide tineret.

Pentru ca activitatea noastrãsã devinã prolificã, împreunã

cu noul birou al organizaþiei am stabilit câtevalinii directoa re prin care sã atingem obiectiveprecise cum ar fi: atragerea tinerilor de etnieucraineanã în organizaþia noastrã, creºt e reanumãrului de membri simpatizanþi, stabilireaunui repertoriu de cântece ºi dansuri care sãreprezinte zona nord-dobrogeanã a etniei noas-tre. Dacã la început numãrul tinerilor era dedoar 16, ulterior el a crescut la 30 la care, înce -

pând din primãvara anului 2011, s-a alãturat ungrup al celor mai mici copii cu vârste cuprinseîntre 8 ºi 12 ani al cãror numãr este de 12 ºicare este în continuã creºtere. La aceºtia se mai

adaugã ºi ti -nerii mem brisim pa tizanþi acãror prezenþãºi contribuþieeste extrem debeneficã. Cutoa te cã an -sam blul vo -c a l - i n s t r u -men tal ºi dedan suri al ti -ne rilor ucrai -neni din Tul -cea este la în -ce put dedrum, seriozi-tatea în pre -gãtirea ac ti vi -tãþii ºi pre zen -þa sce nicã, dince în ce mai

apreciatã, aufãcut ca evo lu -þia an sam bluluinostru sã fieapreciatã atâtpe plan lo cal,cât ºi pe cel na -þional, do vadãfiind in vi taþiileadre sate nouãpe par cur sulanu lui 2011când am parti -ci pat la acþiuniculturale în Bu -cu reºti, Ti mi -ºoa ra, Sinaia,Con stanþa ºiGa laþi.

La Galaþi, am luat parte la FestivalulInteretnic al Euroregiunii „Dunãrea de Jos“ ºidatoritã aprecierii atât a publicului, cât ºi aorganizatorilor am fost invitaþi sã participãm laspectacolul de galã al festivalului, iar prezenþanoastrã în Galaþi a fost mediatizatã pe posturileTV locale. Nu pot sã nu-mi amintesc aici fap-tul cã pentru mine, la fiecare început de an ºco-lar, un obraz îmi plânge, iar altul îmi zâmbeºte.

Acel obraz careplân ge este tristdin cauza des -pãr þirii de uniimem bri, mã re -fer, desigur, laabsolvenþii de

liceu care pleacã din Tulcea spre centre univer-sitare, dar nu-i nimic, acesta este cursul vieþii ºinu facem altceva decât sã ne bucurãm pentru eiºi sã le urãm succes la fa cultate. Pe de altãparte, un obraz zâmbeºte, bucurându-se de în -ce putul noului an ºcolar ºi de sosirea la liceu abobocilor veniþi din zona Deltei ºi nu numai,care, odatã ajunºi la oraº, sunt bucuroºi sã facãparte din organizaþia de tineret din Tulcea, con-tinuând, astfel, activitatea pe care au început-oîn cadrul organizaþii lor locale. Pentru aceºtitineri ucraineni sosiþi din judeþ în cadrulansamblului, împreunã cu comitetul de con-ducere al UUR - Tulcea se fac eforturi susþinutepentru integrarea lor în colectiv ºi pentrustudierea limbii ucrainene. Activitãþile artisticeºi culturale la care participã de-a lungul anului(concurs de poezie, cântece, sport, participãrila spectacole, simpozioane, dialoguri culturaleºi întâlniri cu tinerii altor minoritãþi, Tulceafiind un mozaic multicultu ral în care convieþui-esc 14 minoritãþi naþio nale), fac ca legãturiledintre aceºti tineri sã fie mult mai strânse ºi,odatã ajunºi la se diul comunitãþii, sã se simtãca într-o mare familie ucraineanã. Astãzi laaniversarea a 20 ani de la înfiinþarea ansamblu-

lui ar tis tic „ZadunaiskaSici“ nu am putut sta de-oparte fãrã a marca acesteveniment printr-un momentar tis tic dedicat membrilorfondatori ºi celor mai înetate în semn de mulþumire,respect ºi re cunoaºtere afaptului cã datoritã lorexistãm ºi noi astãzi ca orga-nizaþie ºi cu speranþa cã vorfi mulþumiþi ºi mândri cãprin noi se vor transmitegeneraþiilor vii toare tradiþii -le ºi obiceiurile neamuluiucrainean.

Lioara TEODOROV

„Zadunaiska Sici“- Amintiri, amintiri

Frumoasele tinere ucrainence din Tulcea

La aniversarea a 20 ani de la înfiinþarea ansamblului „Zadunaiska Sici“

Participanþii la eveniment

13Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN 11

În fiecare an, Ministerul Educaþiei, Cer -cetãrii, Tineretului ºi Sportului în colaborare cuinspectoratele ºcolare judeþene organizeazãconsfãtuirile naþionale anuale ale inspectorilorde specialitate la toate disciplinele care sepredau în învãþãmântul preuniversitar, inclusivpentru limbile minoritãþilor naþionale. „Star tul“la întâlnirea de lucru a inspectorilor ºi profeso-rilor metodiºti pentru limba ucrai neanã maternãs-a dat anul trecut la Baia Mare, în judeþulMaramureº. Întâlnirea de lucru a inspectorilor ºiprofesorilor metodiºti pentru limbile materneucraineanã ºi polonã de anul acesta,s-a desfã ºurat la Suceava, al doileajudeþ din România dupã numãrul deelevi care studiazã limba ucraineanãmaternã ºi singurul judeþ în care existãînvãþãmânt în limba maternã polonã.La întâlnirea de anul acesta au partici-pat: inspectorii ºcolari din judeþele Su -ceava, Maramureº ºi Timiº, profesoriiresponsabili cu studiul limbilor mater-ne ucraineanã ºi polonã din judeþeleSuceava, Maramu reº,Timiº, Caraº-Severin, Botoºani ºi Tulcea, reprezen-tanþi ai MECTS ºi directorii ºcolilordin judeþul Suceava, ºcoli în care sestudiazã limbile materne ucraineanã ºipolonã. La deschiderea lucrãrilorconsfãtuirilor naþionale au participatca invitaþi Excelenþa Sa domnul Vasyl Boieciko,consul general la Consulatul General al Ucraineila Suceava, domnul ªtefan Buciuta, deputat înParlamentul României ºi preºedinte al UUR,domnul Ghervazen Lon gher, deputat înParlamentul României ºi preºedinte al UPR,domnul Roman Petraºuc de la UniversitateaBucureºti ºi domnul Ioan Bodnar, preºedinte alUUR - filiala Suceava. De asemenea, în salã amai fost prezent dl prof. Miroslav Petreþchi,preºedinte al UUR - filiala Maramureº ºi dnaKryhan Serafyma, profesor metodist ºi autor demanuale din Cernãuþi, Ucraina. La întâlnire ºi-aanunþat pre zenþa ºi directorul general alD.G.Î.L.M.N.R.P. din cadrul MECTS, dl SzöcsDomokos, dar din cauza unor probleme de sãnã-tate neprevãzute, nu a putut fi prezent. Regretãmºi faptul cã la o asemenea întâlnire nu a fostprezent mãcar unul dintre inspectorii generali aiIªJ Su ceava. Consfãtuirile au fost minuþiosorganizate de cãtre cele douã inspectoare pentrumino ritãþile ucraineanã ºi polonã, doamna prof.Mihoc Lucia ºi doamna prof. Elena Ma nuelaDavid, sprijinite financiar ºi moral de domnulprof. Ioan Bodnar, din partea UUR - filialaSuceava. Pe parcursul celor trei zile, partici-panþii la aceastã întâlnire de lucru au discutataspecte legate de statutul orelor de limbã mater-nã, de istoria ºi tradiþiile mino ritãþilor, noutãþireferitoare la LEN nr.1/2011, aspecte legate deînvãþãmântul pentru persoa nele aparþinândminoritãþilor naþionale, aspecte referitoare lafinanþarea învãþãmântului în limba maternã,aspecte legate de meto do logiile specifice privindactivitatea de predare la limba ºi literaturamaternã, limba ºi literatura românã, istoria ºitradiþiile minoritãþilor na þionale ºi educaþie mu -zicalã, dar ºi proble mele cu care se confruntãeducatoarele, învãþãtorii ºi profesorii carepredau în/ºi limba ma ternã ºi au fãcut o evaluarea rezultatelor obþinute anul trecut.

Lucrãrile consfãtuirilor au fost deschise ºiconduse de cãtre dna prof. Codrea Elvira, care atransmis inspectorilor, profesorilor ºi invitaþilorprezenþi în salã un mesaj de apreciere ºi încura-jare din partea D.G.Î.L.M.N.R.P. din cadrulMECTS, pentru toþi cei care-ºi aduc con tribuþiala învãþarea limbilor materne, la pãs trarea iden-titãþii, la conservarea ºi promo varea istoriei, cul-turii ºi tradiþiilor specifice fiecãrui popor.

Activitatea a continuat cu scurte cuvântãri aleinvitaþilor, dupã care s-a trecut la dezbateri pemarginea aspectelor referitoare la învã þã mân tul

pentru persoanele aparþinând mino ritãþilornaþionale din LEN nr.1/2011, pe baza prezentãriiPower Point, pregãtitã ºi prezentatã de dna prof.Codrea Elvira. S-a insistat pe înþe le gerea decãtre toþi directorii de ºcoli prezenþi la întâlnire,a conþinutului art. 45, alin. 17, re feritor lafinanþare: „În finanþarea de bazã a unitãþii deînvãþãmânt preuniversitar cu predare în limbileminoritãþilor naþionale, costul standard per elevºi per preºcolar se calculeazã dupã un coeficientmãrit pe baza factorilor de corecþie, luând înconsiderare predarea în limba minoritãþiinaþionale sau a limbii minoritãþii naþionale. Încazul acestor unitãþi se are în vedere izolarealingvisticã, geo graficã ºi numãrul redus de eleviºi pre ºcolari, precum ºi elevii prevãzuþi la alin.(7)“ (extras din LEN nr.1/2011). Iar la alin. (7)se specificã: „Elevilor aparþinând minoritãþilornaþionale, care frecventeazã unitãþi de învã -þãmânt cu predare în limba românã sau în altãlimbã decât cea maternã…“.

În concluzie, finanþarea per elev ºi per pre -ºcolar se aplicã atât în unitãþile de învã þãmântpreuniversitar cu predare în limbile minoritãþilornaþionale, cât ºi pentru elevii sau preºcolarii carestudiazã limba maternã în unitãþi de învãþãmântcu predare în limba românã sau în altã limbãdecât cea maternã.

Aspecte importante ale LEN nr.1/2011, careau fost dezbãtute ºi pe care s-a pus accentul înmod deosebit au fost dispoziþiile finale ºi tranzi -to rii ale LEN nr.1/2011, efectivele de elevi pen-tru clasele de la unitãþi de învãþãmânt preuniver -si tar cu predare în limbile mino ritãþilor naþio -nale, nivelurile de învãþãmânt preuniversitar,curriculumul cu numãrul de ore, încadrarea,norma didacticã etc.

S-a discutat ºi aspectul mai puþin încurajator,referitor la faptul cã, din pãcate, mai existãunele ºcoli în care limba maternã este privitã cao disciplinã toleratã în ºcoalã ºi, bineînþeles, ºi

profesorul de limba mater-nã este perceput ca avândacest statut. Se ºtie cã suntprofesori de limba maternãcu vechime ºi experienþã îndomeniu, care ºi-au câºtigatrespectul elevilor, colegilorºi pãrinþilor prin pregãtirealor de specialitate ºi meto -di cã, prin rezultatele pe carele-au obþinut de-a lungultimpului, dar la fel de binese ºtie cã existã ºi cadre

didactice insuficient pregãtite profesional ºi/ saumeto dic pentru a se prezenta în faþa elevilor.Aceas ta este una dintre problemele cu care secon frun tã învãþãmântul în limbile minoritãþilorna þio nale la care se adaugã lipsa manualelor încon formitate cu programele ºcolare în vigoare,pre cum ºi lipsa materialelor didactice auxi lia re,care sã vinã în sprijinul profesorilor debutanþi.

A doua zi de lucru a debutat cu prezentareaactivitãþilor desfãºurate de Comisia de limbaucraineanã a educatoarelor, elaboratã ºi prezen-

tatã de doamna prof. pentruînvãþãmânt preºcolar, GreceniucNarcisa Nicoleta, Comi sia de limbaucraineanã a învãþãtorilor, elabo-ratã ºi prezentatã de doamna înv.Onujec Liuba, prezentarea raportu-lui asupra activitãþiiD.G.Î.L.M.N.R.P. din cadrulMECTS, elaborat ºi prezentat decãtre dna prof. Codrea Elvira ºi aIªJ-urilor în domeniul limbilormaterne ucraineanã ºi polonã pen-tru anul ºcolar 2010-2011, elabo-rate ºi prezentate de cãtre doam-nele inspectoare prof. Lucia Mihocºi prof. Elena Manuela David. S-aufãcut aprecieri cu privire la rezul-tatele obþinute de elevi la olim -piadele ºi concursurile ºcolare, la

pro centul de promovabilitate, la rezultatele exa-menului de testare naþionalã ºi bacalaureat pre-cum ºi la rezultatele examenelor de titularizareºi de ocupare a unui post didactic vacant/ rezer-vat la limba maternã. Activitatea a fost reluatãdupã masa de prânz, prin analiza situaþiei cuprivire la editarea manualelor de limbã ucrai -neanã. Doamna Serafyma Kryhan a prezentat unpachet de softuri educaþionale pentru predarealimbii ucrainene la ciclurile preºcolar, primar ºigimnazial. În continuare, participanþii au fostîmpãrþiþi pe ateliere de lucru ºi au elaborat o pro-gramã comunã pentru olimpiada naþionalã delimba ºi literatura ucraineanã pentru clasele VII-XII, precum ºi câte un model de test la limbaucraineanã pentru ciclurile primar, gimnazial ºiliceal.

Ziua a treia a fost dedicatã în totalitate ma ni -festãrilor Conferinþei anuale „Copiii Buco -vinei“, desfãºurate la sediul Dom Polski dinSuceava. Dupã cuvântul de deschidere al organi-zatorilor, doamna insp. Elena Manuela David ºidoamna Elzbieta Wieruszewska - Ca lis tru, s-atrecut la prezentarea proiectelor derulate sau încurs de derulare de cãtre uni tãþile de învãþãmântpreuniversitar cu predare în/ºi a limbii polone înparteneriat cu Dom Polski ºi unitãþi ºcolare dinPolonia ºi cu sprijinul financiar ºi moral al UPR,prin persoana domnului deputat GhervazenLongher. Activi tatea s-a încheiat cu cursurile deformare pentru educatoarele, învãþãtorii ºi profe-sorii de limba polonã, realizate de specialiºtiiCen trului de Perfecþionare a Cadrelor Didacticedin Lublin - Polonia.

Atât participanþii, cât ºi factorii implicaþi înorganizarea, desfãºurarea ºi sprijinirea procesu-lui de învãþãmânt în limbile materne ucrai neanãºi polonã s-au declarat de acord cu oportunitateaºi, în acelaºi timp, necesitatea unor astfel deîntâlniri la nivel naþional.

prof. Elvira CODREa

Întâlnire de lucru a inspectorilor/profesorilor metodiçti pentru limbile

materne ucraineanå çi polonå

Aspect de la lucrãrile consfãtuirilor naþionale

5Curierul UCRAINEAN

Ziua despre carescriu acum s-a arãtatcam asprã de dimi nea -þã. Spun asprã deoa -rece ea a aºternutbroderii argintii pefirele de iarbã, pefrun zele care încã îºipre lungesc ºederea peramurile pomilor sauale copacilor, pe cri -zantemele din grãdiniþele rogojeºtene de floriºi pe toate obiectele din jur, broderii careemanau un frig pãtrunzãtor.

Dar, încet-încet, ziua aceasta aºtiut cã trebuie sã desfacã broderiacea de ghea þã din acest colþiºor depãmânt. În ajutor l-a chemat pe pri-etenul ei de care nu se poate dezlipiniciodatã: soa rele cel strãlucitor ºipe datã a dispãrut broderia, totul s-auscat, aerul a înce put sã se încãl -zeascã.

Chiar ºi ceaþa ºi-a destrãmattainele mai repede ca niciodatã.

Toate aceste minuni s-au fãcutmult mai repede decât în alte zileobiºnuite. Ziua aceasta ºtia motivulgrabei, cã ea a fost datã de Dum -nezeu ca în timpul ei sã se înfãptu-iascã ceva frumos, ceva curat, cevaînãlþãtor. ªi cu adevãrat s-a înfãp -tuit: s-a sfinþit sediul UUR, filialaBoto ºani care s-a construit laRogo jeºti, sat cu populaþie ucrai -neanã majoritarã.

Sfinþirea s-a realizat prin grijadlui deputat ºi preºedinte al UUR,ªtefan Buciuta, a dlui preºedinte alUUR, filiala Botoºani, Victor Sem -ciuc.

Localul a fost sfinþit printr-osluj bã sãvârºitã de preotul paroh I.Flaviu Rus ajutat de cântãreþulDumitru Chauciuc ºi paracliserulVasile Ivaniciuc, ultimii doi, ucrai -neni din Rogojeºti (Ar fi fost dedorit ºi un preot de etnie ucrai -neanã).

La sfinþire, au fost invitate per-sonalitãþi de seamã care au onoratinvitaþia: dl Vladimir Hapenciuc,reprezentantul Guvernului Româ niei în terito-riu, dl consul general Vasyl Boieciko, dnaNadia Boie ciko, dl consul Vasyl Nerovnyi, dlprofesor doctor Ion Robciuc, re dac tor-ºef alziarului „Curierul ucrai nean“, dna consilier dela Mi nisterul Culturii ºi Cultelor, Iaro s lavaOresea Colotelo, dl Ioan Ar delean, scriitor ºipoet, dnii pre ºedinþi ai filialelor UUR Satu Ma -re, Timiº, Arad, Iaºi, Suceava.

Au mai participat ºi alþi invitaþi. De la UUR,

dnele Terezia ªendroiu, Dorina Fartuºnic, iarde la organizaþia de tineret ucrainean din Ro -mâ nia, dl Miroslav Nico lae Petreþchi.

Au fost prezenþi ºi invitaþi de la primãriiledin Mihãileni ºi Cân deºti, respectiv dnii pri-mari Laurenþiu Barba ca riu ºi Constantin Cior -no dolea, precum ºi viceprimarul Sorin Ni mer -schi. A onorat invi ta þia ºi constructorul VasileMechno.

Dl Victor Semciuc, dupã ce a prezentat invi-taþii, i-a rugat pe dl ªtefan Buciuta, pe dl Vla -dimir Hapenciuc, pe dl Vasyl Boieciko, pe dnaIaroslava Oresea Colotelo, pe dl primar al

comunei Mi hãileni cã -reia îi aparþine satulRogojeºti, LaurenþiuBarbacariu, ºi pe alþiinvitaþi sã ia cuvântul încare sã-ºi exprime pã -rerile. Un glas unanimde laudã a umplut curteasediului UUR. Toþi invi-taþii au adus elogii celorce au contribuit la înãl -

þarea edificiului. Ei ºi-au exprimat convingereacã aceastã frumoasã ºi modernã construcþie vaservi la des fãºurarea unei activitãþi culturale

susþinute în interesul ucrainenilordin zonã.

În timpul alocuþiunilor, deasuprasediului s-a ridicat un stol de po -rumbei care au zburat în cerc dea-supra celor prezenþi, semn de paceºi de speranþã cã cei ce vor duce maideparte tra di þiile, obiceiurile, cân-tecul ºi jocul, respectiv, culturaucrai neanã, o vor realiza în bunãînþe le gere, colaborare spornicã, înarmo nie, fãrã invidie, fãrã urã, fãrãalte asemenea lucruri nedorite.

Domnul Victor Semciuc i-a invi-tat pe reprezentanþii guvernului ºi aiconsulatului ºi pe dl primar al co -mu nei sã taie panglica dupã care aînceput ceremonia de sfin þire la careau participat toþi cei prezenþi.

A fost înãlþãtor!A urmat apoi un alt punct din pro-

gramul zilei, ºi anume o lansare decarte. Domnul Eugen Hruºcã, jurna -list ºi scriitor din Boto ºani, a lansatcartea sa, „Con fesionalul jurnalistu-lui din Oiz“. Scriitorul ne-a vor bitdespre originile sale, despre legã-turile sale cu et nia ucraineanã, desprecar te ºi despre diferite întâm plãri dinviaþa domniei sale. A fost captivant.

Mulþi dintre cei prezenþi au primitcâte o carte cu autograful scriitorului.

Aceastã frumoasã acþiune s-aînche iat cu un program artistic pre -zen tat de fanfara elevilor din Cân -deºti, comunã vecinã, pre gãti tã detalentatul Valentin Leonte. Din fan-farã face parte ºi dl consi lier al

Primãriei din Cândeºti, doc torul veterinarAurel Grã madã.

ªi ziua surâdea ºi soarele ne încãlzea zâm-bind tot timpul, chiar ºi atunci când savurambucatele puse pe mese în curtea sediului.

A onorat invitaþia la aceastã minunatã acti -vi tate de sfinþire a sediului UUR, filiala Boto -ºani ºi subsemnata.

Olimpia IVaNICIUC

o sâmbåtå cu soare o sâmbåtå cu soare çi cåldurå în sufletçi cåldurå în suflet

Aspect de la evenimentul desfãºurat la filiala UUR Botoºani

Dl consul general Vasyl Boieciko, dl consul Vasyl Nerovnyi ºi dna Nadia Boie ciko

Fanfara din Cândeºti Dl Victor Sem ciuc alãturi de dl consul general Vasyl Boieciko

Curierul UCRAINEAN 15

13Curierul UCRAINEAN

Pitoreascal o c a l i t a t eucrai neanã,Rona de Sus,din judeþulMa ra mureº, ºi-a sãrbãtorit anul trecut 650 deani de la atestare documentarã. Cã o fi avândmai mulþi ani nu se ºtie, dar cã este un marecentru de culturã ucraineanã în Maramureº estedeja o realitate confirmatã. Acum 2 ani (2009),a sãrbãtorit 60 de ani de activitate a corului„Vocile Ronei“, ansamblul de dansuri „So -koly“ a trecut de 10 ani de activitate, ambeleformaþii fiind pregãtite de prof. Geta Petreþchi.De mulþi ani de zile activeazã grupul vocal„Cãlina roºie“ condus de MiroslavPetreþchi, iar de câþiva ani participãla festivaluri religioase corul bise -ricesc de copii con dus de preotulGheorghe Albiciuc.

În Rona de Sus, s-a nãscut, a trãitºi a creat, ºi mai trãieºte încãmajoritatea dintre cei 7 scriitori.Dintre ei, Fetico Ioan ºi Mihai Ne -be leac au plecat în eternitate (epãcat cã nu s-a reuºit sã fie tipãriteultimele creaþii ale lui M. Ne -beleac). Cei care trãiesc ºi îºi pu bli -cã creaþiile sunt scriitorii Paul Ro -maniuc, Mihai Traista, Marta Bota,Ana Traista-Ruºti ºi Maria Opriºan.ªi dacã cei patru scriitori amintiþisunt mai cunoscuþi, în articolul defaþã mã voi referi la cele trei doam -ne scriitoare.

Cea mai tânãrã dintre ele, AnaTraista-Ruºti s-a nãscut în Rona deSus, unde absolvã ºcoala primarã ºigimnaziul, iar studiile liceale le face la Liceul„Dragoº Vodã“ - secþia ucraineanã din SighetuMar maþiei. Profeseazã un timp ca învãþãtoareºi educatoare în comuna natalã. Mai târziu,urmeazã studiile superioare la Universitateadin Timiºoara ºi apoi la Cluj-Napoca, dupã ter-minarea cãrora profeseazã în localitateaArbore, judeþul Suceava. Þine legãtura cucomuna natalã, participând la toate mani-festãrile culturale. Înclinaþiile ei spre creaþieliterarã s-au manifestat de pe bãncile liceului.Prima carte de poezii în limba românã „Nos tal -gii“ este tipãritã în anul 1998, dedicatã naturiiºi oamenilor din locurile natale. A doua cartecuprinzând povestiri în limba ucraineanã „Do -roha“ („Drumul“) iese de sub tipar în anul2009. Ana Traista-Ruºti ºi-a adus o contribuþieimportantã la redactarea „Monografiei co -munei Rona de Sus“, tipãritã în anul 2010 ºi

lansatã cu ocazia festivitãþilor de sãrbãtorire a650 de ani de atestare documentarã a comunei.

Cu 10 ani mai devreme, se nãºtea scriitoareaMarta Maria Bota în oraºul Ujhorod (Ucraina)în familia preotului Mihai Rusinko. Copilãriaºi-o petrece din anul 1947, în comuna Rona deSus, unde frecventeazã ºcoala primarã ºi gim-nazialã. Terminã Liceul Ucrainean la SighetuMarmaþiei, tot acolo ºi Institutul Pedagogic. Dela absolvirea studiilor profeseazã ca învãþã-

toare la Rona de Sus pânã la pensionare. Aînceput sã scrie de când era elevã, iar în anul1970 a debutat în paginile ziarului „Novyivik“. Consacrându-se cu pasiune muncii cu co -piii, educaþiei lor, ea scrie povestiri dedicateco piilor. Primul volum „Razã de soare“ („So -neacinyi promineþ“), apare în anul 2002. Înultimii ani, povestirile sale apar în revista cul-tural-literarã „Naº holos“, în limba ucraineanã.În anul 2010, îi apare a doua culegere de poves -tiri pentru copii sub titlul „Strãchinuþã de lut“(„Hlyneana mysocika“). Cunoscând psihologiacopiilor, Marta Bota scrie delicat ºi simplupovestiri despre copii, despre viaþa lor, cu toatebucuriile ºi tristeþile lor.

Cea mai tânãrã scriitoare-poetã, nu cavârstã, ci ca apariþie editorialã, este profesoaraMaria Opriºan. Deºi compune de mai multãvreme poezii, prima culegere, sub titlul „Sã vã

spun o po ves -te“ („Ros ka juvam kaz ku /baiku“) înlimba ucrai -

nea nã apa re în 2010. Nãscutã în comuna Ronade Sus terminã clasele primare ºi gimnaziale încomuna natalã. Absolvã Liceul PedagogicUcrainean din Sighetu Marmaþiei ºi lucreazã caînvãþãtoare în Rona de Sus. Mai târziu, absolvãInstitutul de ªtiinþele Naturii din Cluj-Napocaºi lucreazã ca profesoarã pânã la pensionare.Între timp, îndeplineºte funcþia de directoradjunct, este dirijoarea corului, a cãrui membrãe ºi în prezent. Scrie versuri dedicate diferitelor

evenimente la care ia partecorul. Unele dintre aceste poeziialese tematic, sunt tipãrite învolumul „Sã vã spun o poveste“.Cartea a fost lansatã în aceeaºi zicu lansarea „Monografiei comu -nei Rona de Sus“.

Cãrþile tipãrite în limbaucraineanã sunt finanþate deUniunea Ucrainenilor din Ro -mânia. Tot UUR organizeazã„Festivalul de poezie ucrai -neanã“ la Rona de Sus ºi SighetuMarmaþiei, unde, în afarã dedeclamarea poeziilor ucrainene,elevii citesc din cãrþile scriito-rilor ucraineni contemporani.

În timp ce scriam articolul,am primit cãrþi de „Poezii creº-tine“ în limba ucraineanã ºiromânã scrise ºi traduse deLauruc Eudochia (Bobota) dinRona de Sus, tipãrite la CEDO -

Cluj în 2011. Înseamnã cã avem 8 scriitori, dincare 4 doamne. ªi dacã mai adãugãm lucrãrileºtiinþifice ºi monografiile publicate de prof. dr.Odarca Bout, învãþãtoarea I. Dan, lector dr. V.Cureleac, lector dr. I. Herbil, conf. univ. dr.Ioan Semeniuc, zestrea culturalã a comuneiRona de Sus este imensã.

În altã ordine de idei, atât în anul 2009, câtºi în 2010 (anul 2011 încã nu s-a încheiat) câte4 autori din Rona de Sus ºi-au publicat creaþii -le sub atentã îndrumare a redactorilor de lapublicaþiile UUR din Bucureºti. Jumãtate din-tre autori au fost doamne. Tot aºa ºi larealizarea monografiei comunei Rona de Susau contribuit în majoritate doamne, coordona-toarea monografiei fiind prof. dr. Odarca Bout.

Doresc tuturor doamnelor scriitoare, ºi nunumai lor, multã creativitate.

înv. Ileana DaN

Scriitoarele din Rona de Sus, Maramureç

Dupã cum bine ºtim, suntem cutoþii pãrtaºi la deschiderea unuinou an universitar, fie cã suntemdirect implicaþi, ca studenþi, fie in -direct, ca pãrinþi ai studenþilor saudoar cunoscuþi ai acestora.

Începutul fiecãrui nou an uni-versitar înseamnã, printre altele, ºisosirea de noi generaþii de bobocila fiecare dintre facultãþile de petot cuprinsul þãrii, respectiv lafiecare dintre specializãrile exis-tente. În su mând toþi absolvenþiiclaselor li cea le, printre bobocii deanul aces ta se numãrã, bineînþeles,ºi ucrai ne nii noºtri, care s-au rãs -pân dit prin toate colþurile þãrii.

ªi de aceastã datã, ca în fiecarean, Uniunea Ucrainenilor din Ro -mânia - filiala Iaºi se mândreºte cunoi membri veniþi în special dinzona judeþului Suceava, dar ºi depeste graniþã. Veniþi sã studieze lafacultãþile din oraºul Iaºi, aceºtiase aratã interesaþi de a se alãtura

celorlalþi ucraineni, aflaþi în oraº,membri mai vechi sau mai noi aiUniunii Ucrainenilor din Iaºi. Vor -bind din experienþã, fiind în anul IIde studiu în Iaºi, mãrturi sesc cãeste într-adevãr un sentiment apar -te atunci când, plecat pentru primadata de lângã pãrinþi, pe o perioadãmai lungã de timp, într-un oraº atâtde diferit de mediul în care ai cres-cut, înconjurat din toate pãrþile denecunoscuþi, sã ºtii cã sunt totuºisemeni de-ai tãi cu care poþi comu-nica în limba maternã, în ca zulnostru - limba ucraineanã, alãturide care te simþi ca acasã.

Cu ceva timp în urmã, în timpulanului ºcolar trecut, câþiva dintrecei care anul acesta se alãturã camembri ai filialei Iaºi a UniuniiUcrainenilor din România, mãr -turi seau cã sunt nerãbdãtori sã vi -nã în Iaºi, sã se implice ºi ei îndiferite activitãþi alãturi de Uniu -ne, având în vedere cã aceºtia ne-

au vizitat de câteva ori, cu diferiteocazii, cum a fost festivitatea de -dicatã ce lei de-a 197-a aniversãri anaºterii marelui poet ucraineanTaras ªev cenko sau Festivalul deMuzicã ºi Film - Multicolor. Maimult de atât, cunoscând câþiva din-tre tinerii ucraineni din diferitezone cu care s-au înþeles atât debine, aceºtia s-au arãtat încântaþide faptul cã vor face cunoºtinþã ºicu alþi colegi, dar au fost ºi nerãb-dãtori sã ni se alãture nouã, celorcare acti vãm deja în cadrulUniunii, împreunã fiind cu cevatimp în urmã fie colegi de liceu, fieconsãteni chiar.

Încetul cu încetul, se pare cãUniunea Ucrainenilor din Ro -mânia - filiala Iaºi, îºi mãreºtefamilia, în fiecare an primind noimembri, diferiþi atât prin persona -litate, cât ºi prin perspectivele deviitor, însã legaþi prin sufletulucrainean. Sperãm cã odatã cu ve -nirea acestora, sã sporeascã dina -mis mul, colaborarea ºi creativita -tea, în scopul înmulþirii întruni rilorºi ale festivitãþilor, care sã adu necât mai mulþi oaspeþi, ucrainenide-ai noºtri, ºi nu numai.

adriana-Ioana MaRUSEC

Tineri ucraineni, boboci ainoului an universitar ieçean

Curierul UCRAINEAN4

În acest an, Sãrbãtorile Iaºuluis-au aflat la cea de a douãzecea edi -þie, prilejuind acþiuni pe cât de va -riate, pe atât de atractive, care s-audesfãºurat pe parcursul a douãzecide zile, în perioada 1-20 octombrie.Primãria ieºeanã a pregãtit o serie demanifestãri menite sã aducã oraºului cuvenitaatmosferã sãrbãtoreascã.

Evenimentele organizate de Primãria Muni -ci piului Iaºi s-au desfã ºu -rat, în perioada 10-16 oc -tom brie, în cadrul lor fiindincluse: Festivalul folcloric„Trandafir de la Moldova“ºi Festivalul In ter naþionalde Teatru pentru Copii ºiTineret. Astfel, între 6 ºi 12octom brie, la Teatrul „Lu -ceafãrul“ au fost pre zen tatespectacole apar þinând unortrupe din Ro mâ nia, Franþa(Compania Louis Broillarddin Paris), Olanda (TeatrulMagisch ºi CompaniaAnan da Puyk), Austria(Tea trul Asou din Graz),Ita lia (Teatro Ver de), Polo -nia (Teatrul Pino kio din

Lodz), Marea Britanie (Teatrul Garlic), Ger -mania (Teatrul Naþional Mannheim -Schnawwl).

Din programul Sãrbãtorilor Iaºului nu au lip-sit concertele organizate în cartiere ºi diferitelocaºuri de culturã din Municipiul Iaºi, iar la 14octombrie, în Sala de Consiliu a Pri -mã riei Iaºi, s-a desfãºurat SearaValo ri lor, manifestare prin caremuni ci pa li tatea ºi-a pr o pus sã pre-mieze oame nii care, prin activitatealor, aduc onoare Iaºului.

La 14 octombrie, a avut loc unconcert în faþa Palatului Culturii,urmat de un spectacol de artificiicare a durat 20 de minute.

Din program nu au lipsit tradi -þionalele ceaiuri servite peleri nilor,cât ºi masa la care au fost invitaþi,dupã sãvârºirea slujbei de pomenirea Sfintei Cuvioase Paras cheva, toþiparticipanþii la slujbã. An de an,sute de mii de credincioºi vin la Iaºicu chi purile senine, cu dorinþa pu -ter nicã de a simþi roadele rugã -ciunilor aduse ocrotitoarei Mol dovei. I-amvãzut pe strãzile Iaºului închinându-se, cântândbucuria acestei zile unice pentru spiritualitatearomâ neascã, alãturi de locuitorii Iaºului. Aceºtioameni au venit din cele mai îndepãrtate zoneale þãrii, unii chiar din strãinãtate. Ei vin cucredinþã ºi speranþã în suflet. Administraþia

localã a venit în întâmpinarea acestei revãrsãride bunãtate ºi tihnã sufleteascã prin organizareaSãrbãtorilor Iaºului. Programul de sãrbãtori a

devenit de la an la antot mai bogat, maicuprinzãtor, încercândsã vinã în întâmpi nareadorinþelor celor careviziteazã în aceste zilespeciale Iaºul ºi în careIaºul devine cu ade-vãrat capitala spiritualãa României.

Astãzi, poate maimult ca niciodatã,avem nevoie de credin -þã, avem nevoie de sp e -ranþã, ca sã depãºimmomentele dificile princare trec cetãþenii aces-tui oraº, acestei re -giuni, acestei þãri. Tu -tu ror ne este mai greuastãzi, tuturor ne tre-buie forþã ºi energie

pentru a merge mai departe. Forþa ºi energia nevin din credinþã ºi speranþã.

Acum aproape patru veacuri, binecuvân-tatele moaºte ale Sfin tei Parascheva au fostaduse în Moldova. Nu existã alt eveniment care

sã fi avut urmãri mai mari pentru viaþa cetãþiidecât aducerea sfintelor moaºte ale SfinteiParascheva în anul 1641.

În tot acest timp, cetatea Iaºului a cunoscutmomente de bucu rie sau momente de încercareºi ieºenii, moldovenii, în general, ºi nu numaiei, nu au avut un alt reazem, un alt stâlp derezistenþã în momente de cumpãnã sau un izvor

mai bogat de bucurie, în momentede pace ºi liniºte, decât moaºteleSfintei Parascheva.

Adevãrul este cã urmãrile aceleidecizii sunt de o uimitoare impor-tanþã pentru viaþa cetãþii. Iaºul adevenit altceva din acel moment.

Iaºul a devenit un centru cultural ºi de educaþieºi, pentru o perioadã de timp, capitala spiritualãa României.

În acest context,la solicitarea Pri -mãriei Muni cipiuluiIaºi ºi ca urmare aunei rodnice cola -borãri cu GaleriileAnticariat Grumã -zescu din Iaºi, în per-soana domnului pro-fesor Grumã zescu,fi lia la Iaºi a UUR aavut privilegiul sãpre zinte un programspecific ucrai nean,chiar în centruloraºului.

Deºi temperaturade afarã era camscãzutã ºi, la un mo -ment dat, a înce put sã

plouã, programul a fost urmãrit din stradã ºichiar de la fe res trele blocurilor de o mulþime deoameni. Dacã cu alte ocazii au fost reproºuridin partea locatarilor faþã de cei ce prezentauprogramul în acest loc, de data aceasta astfel dereproºuri nu au existat, chiar mai mult, o partedintre locatari din zonã s-au inte resat de pro-tagoniºtii programului ºi au avut cuvinte delaudã faþã de nivelul artistic la care s-au prezen-tat tinerii interpreþi. Pe aceastã cale, aducemmulþumirile noastre directorului ªcolii Gene -rale din comuna Bãlcãuþi, domnului Chi deºaIulian, instructorului formaþiei „Ne gos ti nean -ca“ din localitatea Negostina, judeþul Su cea va,domnului coregraf Valentin Vlâgea, membrilorformaþiei ºi celorlalþi participanþi la program.Formatia „Negostineanca“ s-a înfiinþat în lunaiulie a acestui an, la iniþiativa UUR în colabo-rare cu ªcoala cu clasele I-VIII din Ne gostina ºinumãrã aproximativ 40 de persoane.

Pentru membrii formaþiei, copii din ªcoalacu clasele I-VIII din Negostina, membrii filialeis-au strãduit ºi au organizat un programinstructiv-educativ ºi de cunoaºtere a monu-mentelor din Iaºi. Astfel, copiii au avut posibili -tatea sã viziteze Grãdina Botanicã din Iaºi,Parcul Copou cu Teiul lui Emi nescu, Bojdeuca

lui Ioan Creangã, Palatul Culturii,Palatul Rozno vanul (sediul Pri -mãriei Iaºi) ºi alte monumenteimportante din Iaºi. Pe chipurilecelor mici am avut ocazia sãvedem o bucurie nemãrginitã pen-tru acest „cadou“ oferit acum, lasfârºit de an. Discuþiile ºi între-bãrile pe marginea celor vãzute ºiauzite nu mai conteneau. ªi suntconvins cã ºi pe drumul de întoar -ce re cãtre casã, ele nu au în cetat...ªi, probabil, au continuat ºi înclase în ziua de luni.

Pe final, participanþii au avutposibilitatea sã se reculeagã ºi sãse roage la moaºtele Sfintei Paras -cheva.

Apreciem cã acþiunea organi-zatã ºi-a atins scopul.

Aducem mulþumirile noastre conduceriiUUR, care a fost de acord cu organizarea ºidesfãºurarea acestei acþiuni.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Ucrainenii se implicå în viaÆacultural-spiritualå a Iaçului...

Aspect de la manifestarea culturalã ieºeanã

Moment de la Sãrbãtorile Iaºului

Participanþi la eveniment

3Curierul UCRAINEAN

La propunerea Muzeului Judeþean Satu Mareca Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) sãse alãture la organizarea celui de-al V-lea simpo -zi on „Relaþii româno-ucrainene. Istorie ºi con -tem poraneitate“, conducerea UUR a rãspuns fa -vo rabil, iar preºedintele acesteia, deputatul ªte-fan Buciuta, a participat la deschiderea festivã cucare ocazie a rostit urmã torul cuvânt:

„Stimate domnule prefect al Jude þu lui SatuMare, Radu Octa vian Giur cã,

Stimate domnule vice preºe dinte al Con si liu luiJude þean Satu Mare, Adrian ªtef,

Stimate domnule director al Muzeului Jude -þean, Liviu Marta,

Stimate dom nu le Iuri Verbyþ kyi, ministru con-silier al Ambasadei Ucrainei în România,

Stimaþi organizatori ºi invitaþi, Doamnelor ºi domnilor, Aici sunt prezenþi doi prim-vicepreºedinþi ai

Uniunii Ucrainenilor din România (UUR),Petreþchi Miroslav ºi Macioca Mihai, ºi secre-tarul general al UUR, doamna Liuba Horvat. Îisalut ºi pe Liviu Marian Pop din parteaFederaþiei Sindicatului Liber din Învãþãmânt, pedna Elvira Codrea,inspector de limba ucrai -neanã din partea MECTS, pe dna Lucia Mihoc,inspector de specialitate în judeþul Suceava.

Simpozionul „Relaþii româno-ucrainene, isto-rie ºi contemporaneitate“ care se desfãºoarã înaceste zile la Satu Mare, oraº multietnic din nor-dul Ro mâniei, îi are ca organizatori nu numaiMinis te rul Culturii ºi Patri mo niului Naþional,Con siliul Judeþean Satu Mare ºi Muzeul Jude -þean, ci ºi Uniunea Ucrainenilor din Româ nia,iar drept colaboratori instituþiile academice depres tigiu din Ucrai na: Universitatea Na þio nalãde Stat din Ujhorod ºi Universitatea de Stat„Zakarpattea“.

Printr-o astfel de organizare, simpozionul evi-denþiazã modelul unei colaborãri fructuoase a

specialiºtilor din cele douã þãri, fiind o oportuni-tate de cunoaºtere reciprocã ºi o contri buþie larezolvarea unor probleme ºtiinþifice importante.

Diversitatea subiectelor propuse se înscrieîntr-o tematicã pluridisciplinarã, care prezintã

istoria comunã de convieþuire a celor douãpopoare într-o regiune multietnicã, evidenþiazãraporturile româno-ucrainene pe parcursul isto-riei, politicile actuale de colaborare dintre celedouã þãri ºi de integrare europeanã, aspec te alerelaþiilor multietnice, pãstrarea identitãþii cultu -rale, lingvistice ºi confesionale, analizeazã struc-tura populaþiei din Mara mu reº, Satu Mare ºiTranscarpatia în diferite perioa de ale istoriei,raporturile dintre comunitãþile majoritare ºiminoritari, evolutia sistemelor ºi a partidelorpolitice, reglementãrile politico-juridice ale par-tidelor din cele douã þãri etc.

O astfel de colaborare, deve nitã tradiþionalã,are o importanþã deosebitã deoarece promoveazãvalorile specifice fie cãrei comunitãþi ºi demon-streazã faptul cã relaþiile trans frontaliere re -prezintã un dialog intercultural, care se bazeazãpe cunoaºterea reciprocã a valorilor spirituale,materiale, istorico-cultu rale, pe baza unor docu-mente ºi studii ºtiinþifice.

În cadrul lucrãrilor simpozionului s-auprezentat urmãtoarele teme:

Minoritãþile Naþionale în optica Sindicatuluiînvãþãmântului din România; Modalitãþi de îm -bu nãtãþire a studierii limbii ucrainene ca limbãmaternã în ºcolile generale cu limba de predareîn românã; Sate ºi preoþi din nord-vestul Româ -niei în a doua jumãtate a veacului al XVIII-lea;De sãrbãtori la românii din Trans carpatia; Fe no - menul spaþiului de frontierã în istoria relaþii lorucraineano-române; Proble ma „dublei ce tã þe -nii“ în relaþiile ucrai neano-române; Mino ri ta teaucraineanã în percepþia istoriografiei românepost 1989; Locuirea anticã în nord-vestul Ro mâ -niei ºi în Ucraina Subcarpaticã; Prezenþa ucrai -nenilor din nord-vestul României, în docu men te -le vremii; Migraþia ucrainenilor din Mara mu reºîn zona de câmpie, reflectatã în arhitectu ra po -pul arã; Comunitatea ucraineanã din ju deþul SatuMare: aspecte economico-sociale etc.

Doresc tuturor celor prezenþi la acest sim-pozion, organizatorilor, colaboratorilor ºi invita -þilor, mass-mediei succes în activitate, voie bunãºi sã auzim de bine!

Uspichiv vsim vam!“La lucrãrile simpozionului s-au alãturat ºi

reprezentantul Ministerului Culturii, Cultelor ºiPatrimoniului Naþional, domnul Vasile Timiº, ºidna Iaroslava Colotelo, consilier.

deputat ªtefan BUCIUTa,preºedintele UUR

Simpozionul „RelaÆii româno-ucrainene.Istorie çi contemporaneitate“ la Satu Mare

Invitaþi la simpozion

Ministrul consilier al Ambasadei Ucraineiîn România, Viorel Kotyk, a efectuat o vizitã înjudeþul Maramureº în perioada 15-18 noiem-brie 2011.

Împreunã cu o delegaþie din Ucraina, dom-nul Kotyk a avut convorbiri la InspectoratulPoliþiei de Frontierã Maramureº din SighetuMarmaþiei privind problemele de frontierã întrecele douã þãri, iar joi, 17 noiembrie 2011, a avuto întâlnire oficialã la Palatul Administrativ aljudeþului Maramureº la care au fost prezenþipreºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Man,prefectul Sandu Pocol, senatorul GheorgheMihai Bârlea, deputatul Doru Leºe, iar dinpartea Uniunii Ucrainenilor din România(UUR), deputatul ªtefan Buciuta, preºedinteleUUR, ºi prim-vicepreºedintele Miroslav Petreþ -chi, preºedinte al filialei Maramureº.

Pãrþile s-au informat reciproc cu privire larelaþiile bilaterale ucraineano-române ºi auanalizat posibilitãþile de extindere a acestor re -la þii atât pe linie culturalã ºi turism, cât ºi pe ceaeconomicã.

Domnul Kotyk a informat partea românãdespre vizita ministrului de externe al Româ -niei, domnul Teodor Baconschi, la Kiev, care adecurs într-o atmosferã deschisã, prieteneascã,

confirmând din nou cã partea românã sprijinãnemijlocit integrarea Ucrainei în structurileeuropene.

Pãrþile au mai discutat despre necesitateadeschiderii mai multor puncte de trecere a fron-tierei dintre judeþul Maramureº ºi regiuneaTranscarpatia - Ucraina, având în vedere cãacum existã un singur punct de trecere întreSighetu Marmaþiei ºi Solotvyno.

Deputatul Buciuta ªtefan a suþinut necesi-tatea redeschiderii punctului de trecere în satulPiatra, comuna Remeþi care face legãtura teres -trã cu localitatea Vyºkove, raionul Chust,Ucrai na. Propunerea a fost suþinutã ºi de cãtreceilalþi participanþi la discuþia de la Cabinetulpreºedintelui Consiliului Judeþean Maramureº.

Partea românã a mai insistat asupra nece-sitãþii realizãrii Podului Economic dintreMaramureº ºi Transcarpatia la Cãmara - Sighetºi Bila Þerkva raionul Rachiv - Ucraina ca ºinecesitatea înfiinþãrii Oficiilor Consulare înMaramureº ºi Solotvyno.

Dupã discuþiile purtate cu reprezentanþiiAdministraþiei Judeþene a avut loc vernisajulexpoziþiei de fotografii „Ucraina independentã.Feþele istoriei“ a fotografului ucrainean Volo -dymyr Repik. Amenajarea expoziþiei în foaierul

Palatului Administrativa reali zat-o preºedin-tele filia lei Mara mureº,domnul Mi ro slav Pe -treþchi, iar des preexpoziþie a vor bit pre -fectul judeþului Ma ra -mu reº, San du Pocol, ºiministrul con silier al

am ba sadei Ucrai nei, domnul Viorel Kotyk. Volodymyr Repik are 77 de ani ºi a lucrat la

mai multe agenþii de ºtiri din Ucraina, a fostcorespondent al unor agenþii de ºtiri de pestehotare, a fost fotograf oficial al Administraþieiucrainene din Kiev, a fãcut fotografii cu mariisportivi ai naþiunii lui. Expoziþia de faþã estededicatã celei de-a XX-a aniversãri a Indepen -denþei Ucrainei ºi a fost prezentatã publiculuidin Ucraina la Kiev, în octombrie-noiembrie2010, iar dupã aceea a fost itineratã în Austria,Serbia, Macedonia, Bul garia, iar acum în Ro -mânia. Dupã cum îi spune ºi numele, în expozi -þie se pot vedea chi puri de oameni politiciucrai neni („chipuri ale istoriei“), sportivi întim pul întrecerilor, imagini melancolice, dar ºidramatice, precum cea de la Cernobâl.

Expoziþia a fost vizitatã de personalul carelucreazã în Palatal Administrativ, în frunte cuadministratorul public al Judeþului, ConstantinBoloº.

Expoziþia va poposi ºi la sediul UUR dinSighetu Marmaþiei.

deputat ªtefan BUCIUTa, preºedintele UUR

Vizita ministrului consilier al AmbasadeiUcrainei în judeÆul Maramureç

Curierul UCRAINEAN 11

8 Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN 7

Între 14 ºi 16 octombrie a.c., în capitalaTransilvaniei, Cluj-Napoca, a avut loc primaediþie a Festivalului Artelor ºi Multi cultu ralis -mului (FAM). Acest festival a fost organizat lainiþiativa PATRIR - Institutul Român pentruPace în colaborare cu alþi parteneri, reprezen-tanþi ai comunitãþilor etnice ce trãiesc în oraºulde pe Someº. Unul dintre parteneri în organi-zarea festivalului a fost Uniunea Ucrainenilordin Româ nia - filiala Cluj. Deºi, semnarea acor-dului de parteneriat dintre UUR, prin dl preºe -dinte Ioan Ardelean, ºi PATRIR, prin dl MihaiPop, a avut loc cu o sãptãmânã înainteaînceperii festivalului, membrii UUR, ºi în ace-laºi timp, reprezentanþii comunitãþii ucrai nene,aºa cum reiese din ecourile de dupã festival,s-au prezentat ireproºabil. Este încã o dovadã,dacã era necesar, cã mobilizarea de moment amembrilor filialei clujene a UUR constituieunul dintre punctele forte ale acesteia.Menþionãm aici cã ne-am bucurat de sprijinulfilialei Maramureº, prin dl preºedinte MiroslavPetreþchi.

Cele trei zile de artã ºi multiculturalism dinCluj-Napoca au constituit un bun prilej încunoaºterea ºi „edificarea de numeroase dia-loguri ºi punþi de legãturã“ între membrii celor16 comunitãþi participante (fiind prezenþi: ar -meni, chinezi, egipteni, evrei, germani,ivorieni, japonezi, marocani, ma ghiari, ba sa -rabeni, palestinieni, polo nezi, rromi, ruºi, turciºi ucraineni). Întâlnirea respectivelor comu-nitãþi etnice a prilejuit naºterea unui nou ºinecesar, în acelaºi timp, dialog intercultural,ceea ce reprezintã pasul cel mai important înconsolidarea multiculturalismului ºi evitareaunui fenomen mai puþin plãcut ºi eficient, acelade „culturã hibridã“ (sau stare de „hibriditateculturalã“).

Imediat dupã conferinþa de presã, dedicatãdeschiderii festivalului, care aavut loc vineri, 14 octombrie ora15:30, a urmat, în Sala de Sticlã aPrimãriei municipiului, masarotundã cu tema „Proiecþii pentruCluj-Napoca - Oraº Multicultural2020“, la care au luat parte per-sonalitãþi ºi reprezentanþi aicomunitãþilor din Cluj-Napoca,dintre care amintim: Sir James R.Manchan - preºedintele fondatoral Republicii Seychelles, Ex ce len -þa Sa Ahmed Aquel - ambasadorulPalestinei la Bucureºti, Kai BrandJacobsen - preºedintele PATRIR,Aurora Martin - consilier superiordin cadrul CNCD, Feng 1Shaoz -hong - directorul Insti tu tului Con -fu cius din Cluj-Napoca, VinczeLázslo - membru al Societãþii Maghiarede Culturã din Tran silvania, IoanArdelean - preºedintele Uniunii Ucrai -nenilor din România - filiala Cluj, IoanHerbil - vicepreºedintele UUR - filialaCluj, Gheorghe Mihai - vicepreºedin-tele Uniunii Armenilor din România -filiala Cluj, Shajjad Rizvi - fondatorulorganizaþiei „Little People“ ºi alþii.

Dupã o descriere a festivalului, aceea ce presupune ºi urmãreºte el, aistoriei „naºterii“ acestuia ºi a comu-nitãþilor participante au urmat mesajeleºi primele impresii rostite de cãtre SirJames R. Manchan ºi Kai BrandJacobsen. A fost prezentat mesajulAlteþei Sale Regale, Principele Radu alRomâniei, dupã care au luat cuvântul

Excelenþa Sa Ahmed Aquel, Feng Shaozhong,Vincze Lázslo ºi Ioan Arde lean, acesta dinurmã subliniind faptul cã, oraºul Cluj-Napoca

este prin formarea lui unul multicultural, iarpentru dezvoltarea multiculturalismului trebuieluatã ca exemplu Uni ver sitatea „Babeº-

Bolyai“, datoritã, în pri mul rând,multitudinii limbilor în care sepredã aici. Ioan Herbil a cititcuvântul de salut pe care l-a tri -mis dl deputat ªtefan Buciuta,preºedintele Uniunii Ucrai ne ni -lor din Româ nia, din care reþinem„Cluj-Napoca a fost, este ºi varãmâne capitala cultu ra lã a Tran -silvaniei, prin multitudinea decivilizaþii care ºi-au lãsat o am -prentã adâncã ºi bine fixatã încultura strã moºilor clujenilor deazi… Arta a fost cea care a creatºi a favorizat ambian þa necesarãfor mãrii multicultura lis mu -lui…“.

În cadrul discuþiilor s-au fãcuto serie de propuneri concrete,

dintre care amintim: „sã se planteze opãdure sau o alee de cãtre comunitãþilecare trãiesc în Cluj-Napoca“ (Gheor -ghe Mihai); „oraºul Cluj-Napoca sãdevinã un centru pentru dialog interre-ligios“ (Corina Simon); „pentru a nu serepeta greºelile din trecut este necesarsã se aibã în vedere multiculturalismulsincronic ºi cel diacronic, ceea ce vaduce la dezvoltarea sãnãtoasã a multi -cultu ralismului actual“ (Ioan Herbil);„sã se înceapã cât de repede posibilpregãtirea pentru cea de3-a doua ediþiea festivalului“ (Vincze Lázslo) ºi altele.

(Continuare în pagina 8)

Stimaþi organizatori ºi invitaþi, Dragi clujeni,

Fãrã îndoialã cã oraºul Cluj-Napoca a fost,este ºi va rãmâne capitala culturalã a Transil -vaniei. De-a lungul timpului, aceastã regiune aRomâniei a constituit leagãnul diverselor cul-turi ºi civilizaþii, cum ar fi cea românã, ger-manã, maghiarã, mozaicã, polonã, ucraineanãve che ºi altele. ªi, dupã cum putem vedea ºiastãzi, civilizaþiile enumerate au pus o am -pren tã adâncã ºi bine definitã asupra culturiistrãmoºilor clujenilor de azi, fapt care a dus laridicarea ºi consolidarea urbei din toate punc -tele de vedere. De aici se naºte întreba rea:cum au reuºit noii veniþi sã-ºi „impu nã“ cul-tura proprie, iar indigenii sã o adopte ºi s-oasimileze dând naºtere fenomenului ce poartãnumele de multiculturalism? Un rãspuns posi-bil îl gãsim în prima parte a denumirii proiec-tului pe care, de azi începând, îl derulaþi, ºianume Festivalul artelor. Arta, stimaþi invitaþiºi organizatori, a fost cea care a creat ambian -þa necesarã formãrii multiculturalismului.Frumosul, binele ºi adevãrul sunt acelea careîmpacã, unesc ºi îi leagã pe locuitorii uneicomunitãþi, dând naºtere unui fenomen pentrudescrierea cãruia cuvintele devin, uneori,sãrace, insuficiente. Aici intervin celelaltearte, ca niºte ajutoare demne ºi indispensabileîn descrierea stãrilor de lucruri. ªtim cu toþiice înseamnã ºi care este rolul multiculturalis-mului, cunoscând definiþia generalã datã despecialiºti. Însã, pãrerea mea este cã aplicareares pectivei definiþii sau a definiþiilor, dacãvreþi, nu este una ideaticã, ea putând distorsio -

na realitatea existentã. De aceea, cred cã ar fimult mai beneficã ºi cu rezultate extraordinareidentificarea acelui multiculturalism local (sauregional), care, fãrã îndoialã, este mai specta -culos, decât cel general, ºi care va contribui ladezvoltarea acestuia din urmã. Acest multi cul -turalism local oferã posibilitatea de cu noaº -tere în timp real a culturilor unor comu ni tãþietnice cu tot ce cuprind ele. Cred cã alegereaPieþei Unirii ca loc de desfãºurare a evenimen -te lor acestui festival nu este deloc în tâm -plãtoare, ci e un semn de bun augur cã Ro mâ -nia, în general, ºi Clujul, în special, se în scriuîn mottoul european „unitate în diversitate“.

Salut ideea realizãrii Festivalului Artelor ºiMulticulturalismului, felicit organizatorii,PATRIR - Institutul Român pentru Acþiune,Instruire ºi Cercetare în Domeniul Pãcii, ma -ni festându-mi bucuria cã Uniunea Ucrai -nenilor din România a putut fi partenerã înorganizarea acestui eveniment. Doresc canume roa sele acþiuni care vor avea loc înoraºul de pe Someº în cele trei zile (14,15 ºi 16octombrie a.c.) sã fie un început pe drumulgreu, dar nu imposibil de atins, în realizareavisului clujenilor, al comunitãþilor etnice ceconvieþuiesc pe aceste meleaguri, acela ca în2020 oraºul CLUJ-NAPOCA sã devinã CAPI-TALA CUL TU RALÃ EUROPEANÃ.

Cu urãri de bine ºi de mari realizãri,

ªtefan BUCIUTa,deputat în Parlamentul României,

preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia

Artå çi multiculturalism la Cluj-NapocaArtå çi multiculturalism la Cluj-Napoca

Aspect de la masa rotundã (Sala de Sticlã a Primãriei Cluj-Napoca)

Expoziþie de carte ºi presã ucraineanã

8 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina 7)

La finalul primei zile a festivalului a avutloc, la Bastionul Croitorilor - Centrul CulturalUrban, vernisajul de picturã al talentatuluiPavel Þifrac, ucrainean din Rona de Sus(judeþul Maramureº), care ºi-a expus lucrãrilealãturi de Azaduhi Vazduca ºi Lukács Mária,reprezentantele minoritãþilor armeanã, res -pec tiv, maghiarã. La aceastã manifestare auparticipat atât reprezentanþii etniilor din careprovin artiºtii plastici, cât ºi critici de artã sauiubitori ai frumosului, care au apreciat pozitivlucrãrile expuse, ca dovadã cã sala a devenitneîncãpãtoare. În urma demonstraþiei pe carea realizat-o Pavel Þifrac, cei prezenþi au avutposibilitatea de a vedea cu ochii lor cum „senaºte“ un tablou, un peisaj de iarnã, donatulterior filialei clujene a UUR.

Sâmbãtã seara (cea de-a doua zi a festivalu-lui) tinerii ucraineni s-au întâlnit la sediul UURdin Cluj, unde a fost organizatã o searã cultural-artisticã cu proiecþii de filme documentaredespre Ucrai na ºi ucrainenii din România.Totodatã, tine rii ucraineni au interpretat nume -roase cântece ºi dansuri, cu alte cuvinte, aupetrecut o searã de neuitat.

Duminicã, 16 octombrie, la librãria „Cãr tu -reºti“ dintr-un Mall clujean a avut locprezentarea biografiei ºi activitãþii literare a treiscriitori ucraineni recunoscuþi: Iuri Pavliº, IvanArdelean ºi Pavlo Romaniuc. Pe lângã cãrþilepublicate de cãtre autorii amintiþi au fost expuseºi ultimele apariþii tipãrite cu sprijinul UUR.Semnatarul acestor rânduri a prezentat publi-caþiile de presã editate de

U n i u n e aUcrai ne ni -lor din Ro -mânia.

Ziua deduminicã acontinuatcu un mo -ment ar tis -tic ine dit,sus þinut de„ g r u p u lvo cal ºi dedans al ti -n e r i l o rucrai neni“

al filialei clujene a UUR format din Lenuþa-Anca Glodean, Svetlana-Iuliana Laviþã, Nar -ci sa Semeniuc, Mihai Bodnariuc, SimionBodnariuc, Ioan Boiciuc, Alexa Bout, Ioan-Ovidiu Poleanciuc ºi condus de Adelina-Miro slava Petreþchi. Prin acordurile cânte-celor ucrainene interpretate, tinerii noºtri auîncântat publicul, iar prin dansurile lor auuimit întreaga asistenþã. În continuare, ceiprezenþi „s-au trezit“ în toiul unei nunþi. Eramomentul când membrii grupului „Poleano -cika“ din Poienile de sub Munte (Mara -mureº), coordonaþi de dna Maria Veciunca aupus în scenã nunta tradiþionalã ucraineanã,specificã Vãii Ruscovei.

Sperãm cã aceastã primã ediþie a Festi -valului Artelor ºi Multiculturalismului, orga-nizat la Cluj-Napoca ºi-a atins finalitatea,

aceea de a face cunoscute tradiþiile comu-nitãþilor ce-ºi duc veacul în oraºul de sub poa -lele Feleacului ºi de a purcede la conturareaunui multiculturalism ce într-o bunã zi va puteafi comparat cu cel canadian.

Ioan HERBIL

Uniunea Ucrainenilor din România(UUR) - filiala Suceava a întâmpinatprimul atelier de lucru al proiectuluiinteretnic pentru tineret „Diversitateaface diferenþa“, cu expoziþia celei de-aVI-a ediþii a Taberei Internaþionale dePicturã „Bucovina - trecut, prezent ºiviitor“.

O selecþie alcãtuitã din 22 de lucrãrirealizate de 12 artiºti din ºase þãri

est-europene

Atelierul de lucru, organizat deFundaþia Parteneri pentru DezvoltareLocalã ºi Departamentul pentru RelaþiiInteretnice (DRI) din cadrul GuvernuluiRomâniei, care deruleazã proiectul subgenericul „Diversitatea face diferenþa“, areunit la Suceava, în intervalul 3-6noiembrie a.c., reprezentanþi ai organi-zatorilor, ai celor zece comunitãþi etnicesuce vene, experþi din cadrul unor insti-tuþii publice ºi reprezentanþi ai unororganizaþii nonguvernamentale.

UUR - filiala Suceava, care a organi-zat, în vara acestui an, în comuna Vama,cu susþinerea financiarã a Uniunii Ucrai -ne nilor din România ºi a Depar ta men -tului pentru Relaþii Interetnice, o nouã ediþie aTaberei Internaþionale de Picturã „Bucovina -trecut, prezent ºi viitor“, a etalat cu acest prilej,la Galeria „Taras ªevcenko“ de la sediul filialeisucevene, o selecþie alcãtuitã din 22 de lucrãrirealizate de 12 artiºti din ºase þãri est-europene.

„Bucovina - trecut, prezent ºi viitor“ ºi„Diversitatea face diferenþa“

S-au conjugat, astfel, la Suceava douã ac - þiuni ale DRI, care aºazã cele douã generice sub

care se desfãºoarã („Bucovina - trecut,prezent ºi viitor“ ºi „Diversitatea facediferenþa“) într-o relaþie de compatibili-tate deplinã.

Ioan Bodnar, preºedintele UUR - fili a -la Suceava ºi iniþiatorul taberei de pic-turã, spune cã „dacã proiectul «Diver si -tatea face diferenþa», finanþat de Comi siaEuropeanã prin programul «Tineret înacþiune», are ca scop promovarea par te -neriatului ºi a culturii participative activeîn dezvoltarea interculturalã a judeþuluiSuceava, tabãra «Bucovina - trecut, pre -zent ºi viitor», la care au participat atâtartiºti care reprezintã etniile din Buco -vina, cât ºi pictori din strãinãtate, poateconstitui în acest sens un exemplu“.

„Dialog între generaþii“

Lucrãrile expuse, realizate în cadrulTaberei Internaþionale de Picturã „Buco -vina - trecut, prezent ºi viitor“, care aavut subgenericul „Dialog între genera -þii“, sunt semnate de Roman Kharevsky(Cehia), Mykhaylo Besareba (Slovacia),Igor Zubko ºi Yulia Motina (Rusia),Serghej Sukhinin (Ucraina), Pavel Mit -

kov (Bulgaria), Ioan Bodnar, Radu Bercea,Oana Bedrulea, Tiberiu Cosovan, Briana Ohmtºi Gabriel Lupoaia (România).

Tiberiu COSOVaN

„Bucovina - trecut, prezent çi viitor“ la Galeria „Taras Çevcenko“Tinerii ucraineni pe scena Festivalului Artelor ºi Multiculturalismului

Pavel Þifrac - în timpul creaþiei

Grupul „Poleanocika“ din Poienile de sub Munte (Maramureº)

Curierul UCRAINEAN16

(Urmare din nr. 201-202)

Stimaþi colegi,Pentru rezolvarea problemelor urgente privind

dezvoltarea regiunilor în condiþiile în care existãpericolul celui de-al doilea val al crizei economice,puterea localã trebuie sã antreneze întregul poten -þi al existent, sã-ºi concentreze atenþia asupra solu -þio nãrii pachetului de sarcini strategice.

Modul de acordare, calitatea ºi accesibilitateaser viciilor administrative trebuie sã ajungã urgentla valori optime.

În sfera proceselor economice, puterea localãtre buie sã-ºi concentreze eforturile asupra reali -zãrii schimbãrilor care sã favorizeze dezvoltareainova þii lor.

În pofida hotãrârilor ºi dispoziþiilor noastre, co -la borarea interregionalã, mai ales în sfera econo -micã, pânã în prezent, aproape cã nu s-a folosit.

Colaborarea interregionalã este o cale realã ceper mite antrenarea potenþialului intern pentrususþinerea dinamicii economice în Ucraina.

Este necesarã utilizarea pe scarã cât mai largã aexperienþei regiunilor în demararea colaborãriiinterregionale, în finanþarea proiectelor comune ºiîn realizarea programelor investiþionale.

Drept exemplu în acest sens îl poate constituiCrimeea, de asemenea, este utilã experienþa cola -bo rã rii interregionale ºi internaþionale între regiu-nile Lviv ºi Harkiv.

Aprofundarea colaborãrii interregionale nu esteun apel, ci o prioritate strategicã a dezvoltãriiregio nale pe termen lung.

Dezvoltarea colaborãrii transfrontaliere, trans -naþionale ºi interregionale internaþionale, a coo -perãrii economice cu þãrile vecine are ºi ea unimens potenþial. Ea va oferi regiunilor Ucraineiposibilitatea de a acumula o realã experienþã decolaborare cu regiunile din þãrile membre aleUniu nii Europene.

Stimaþi colegi,Un pachet separat de probleme asupra cãrora

trebuie sã insistãm în mod serios de pe acum estereforma în sfera relaþiilor funciare ºi în sectorulagrar pe ansamblu.

Cu un an în urmã, am solicitat guvernului ºiºefilor administraþiilor regionale ca, pânã în iunie2011, sã finalizeze delimitarea terenurilor careintrã în proprietatea statului ºi în cea comunalã. Arezultat, însã, cã au fost delimitate mai puþin de 2%din terenuri. În regiunile Vinnyþea, Volynea,Dnipro pe trovsk, Jytomyr, Ivano-Frankivsk, Kiev,Luhansk, Harkiv, Hmelnyþkyi, Cerkasy, Cernãuþi ºiCernihiv, precum ºi în oraºele Kiev ºi Sevastopolnu a fost delimitat, pânã în prezent, nici un hectarde teren din proprietatea de stat. În cel mai scurttimp, cineva va trebui sã plãteascã pentru acestlucru.

Dispoziþia nu a fost respectatã deoarece nu s-auprevãzut fonduri pentru îndeplinirea ei în bugetelelocale ºi în bugetul de stat.

O altã problemã importantã este stabilirea valo -rii terenurilor, necesarã pentru creºterea veniturilorproprietarilor de loturi ºi ale bugetelor locale.

Republica Autonomã Crimeea, regiunile My -kolaiv, Harkiv ºi Cernihiv nu s-au achitat în totali-tate de acestã sarcinã, deoarece au evaluat doar60% din terenuri.

Solicit ºefilor locali sã accelereze aceastã ope -raþiune ºi sã mã informeze peste o lunã.

Reforma în ceea ce priveºte relaþiile în sectorulagrar, va deveni un puternic stimulent în dezvol -tarea acestui sector. Legat de aceasta, vreau sã ridicunele probleme în faþa ºefilor locali.

Prima. Munca de explicare rãmâne la un nivelnesatisfãcãtor. Oamenii nu cunosc peste tot careeste scopul ºi esenþa reformei funciare. În multecazuri, aceastã idee este chiar discreditatã. Deaceea, stimaþi colegi, avem o responsabilitatecomunã, responsabilitatea proprietarilor de pãmântºi a autoritãþilor locale.

Aceastã situaþie vine în sprijinul populiºtilorcare fac tot posibilul ca sã discrediteze reformaagrarã. Vã aduceþi aminte de referendumul pe temafunciarã.

De aceea, vã cer sã intensificaþi acþiunea delãmurire ºi sã asiguraþi susþinerea reformei de cãtreoameni.

A doua. Starea criticã în care se aflã creºtereaanimalelor.

În 20 de regiuni, dar mai ales în regiunileKirovohrad, Jytomyr ºi Vinnyþea s-a produs, în optluni, o scãdere a ºeptelului de cornute mari, iar eunu vãd nicio poziþie activã a puterii locale ºi aMinisterului Politicii Agrare. Am auzit cuvinte fru-moase, acum vreau sã vãd fapte.

În majoritatea regiunilor, nu au fost elaborateprograme regionale de susþinere de la bugetul destat a vacilor de lapte. Nu se iau mãsuri adecvatepentru menþinerea numãrului lor ºi creºterea pro-ducþiei de lapte.

Apreciez cã dezvoltarea zootehniei trebuie sã sebucure de atenþie nu numai la nivel de stat, ci ºi lacel local. De aceea, solicit guvernatorilor sã iaaceastã problemã sub control personal ºi sã între-prindã toate mãsurile pentru stabilizarea situaþiei,în aceastã ramurã.

A treia. Situaþia nesatisfãcãtoare în ceea cepriveºte formarea resurselor regionale de cereale.

Avem cereale suficiente, peste 34 de milioanede tone, dar au fost achiziþionate doar circa 300 demii.

Solicit ca, în cel mai scurt timp, sã fie finaliza-tã formarea rezervelor regionale de cereale.

A patra. Subvenþiile de stat pentru sectorulagroindustrial nu ajung la întregul cuantum cãtreproducãtori.

Funcþionarii susþin într-un glas cã principalacauzã a acestor neajunsuri este nivelul nesatisfãcã-tor al subvenþiilor.

Cu ocazia tuturor vizitelor mele de lucru înregiuni, am primit numeroase propuneri pentrucreºterea subvenþiilor la unele programe. Încerc defiecare datã sã vin în întâmpinarea lor. Dar cevedem în practicã?

Pentru sprijinirea întreprinderilor agroindustri-ale, în bugetul de stat pe acest an au fost prevãzuteaproape 13 miliarde de hrivne, din care peste 7miliarde, adicã de 4,2 ori mai mult decât anul tre-cut, au fost deja alocate.

Fondurile au fost îndreptate spre regiuni, daram impresia cã folosirea lor se face prea încet. Sãaveþi în vedere acest lucru.

Apreciez cã urmãtoarea reuniune a ConsiliuluiRegiunilor trebuie sã fie consacratã problemelorpractice legate de pregãtirea reformei agrare ºi dis-cutãrii sarcinilor politicii agrare naþionale. Pre -gãtiþi-vã de rapoarte ºi de o discuþie serioasã.

A cincea. Sunt convins cã regiunile trebuie sãparticipe mai activ la reformarea sistemului de

asistenþã medicalã. Proiecte pilot au fost iniþiatedoar în câteva regiuni. Dupã adoptarea, în varaacestui an, a legii de bazã, acest proces trebuia sãînceapã în întreaga þarã. Cu toate acestea, el estefrânat de lipsa de iniþiativã localã.

Accentuez faptul cã modernizarea sistemului deasistenþã medicalã intrã în responsabilitatea tuturorºefilor de administraþii regionale.

O altã problemã asupra cãreia aº vrea sã atragatenþia este pregãtirea economiei pentru afuncþiona în condiþii de iarnã.

Rãspunderea pentru realizarea la timp a tuturorsarcinilor în aceastã direcþie revine atât ºefilorregiunilor, cât ºi Consiliului de Miniºtri. Aº rugaguvernul sã convoace o ºedinþã de bilanþ pentru avedea unde trebuie concentratã atenþia, eventualsuplimentatã finanþarea în vederea pregãtirii obiec-tivelor industriale pentru iarnã.

Aº mai dori sã atrag atenþia voastrã asupra alteiprobleme, ºi anume asupra încheierii procesului derecoltare, depozitare a recoltei ºi de desfacere.ªtim cã fiecãrui sezon trebuie sã i se acorde oatenþie deosebitã. Anul acesta se aºteaptã ca recol-ta de cereale din Ucraina sã fie de peste 50 de mi -lioane de tone, unul dintre cei mai buni parametridin ultimii ani.

Totuºi, recoltatul reprezintã doar o jumãtate aproblemei. ªtim cu toþii acest lucru. Mai importan-tã este asigurarea depozitãrii adecvate a recoltei ºicrearea condiþiilor corespunzãtoare pentru desface -rea surplusului de cereale la preþuri acceptabile. Înacelaºi timp, existã situaþii în care Ucraina încearcãsã pãtrundã în rândul liderilor mondiali de pro -duse agroindustriale ºi este capabilã sã reali zezerecolte importante, dar nu are unde sã le depo -ziteze.

De aceea, cer sã se ia mãsuri urgente pentruasigurarea depozitãrii recoltei ºi sã se elaboreze unprogram complex de modernizare a silozurilor decereale din þarã.

În sfârºit, o altã problemã asupra cãreia aº vreasã mã opresc este rolul organelor locale ale puteriiîn realizarea obligaþiilor internaþionale ale Ucraineiconform Convenþiei-cadru a Organizaþiei Naþiu ni -lor Unite privind schimbarea climei ºi a Protoco -lului de la Kyoto, anexã la aceastã convenþie.

Rezolvarea acestei probleme se complicã dincauza lipsei de coordonare a activitãþii la nivel l o -cal legate de elaborarea ºi punerea de acord cucontrac tanþii internaþionali a proiectelor ce se potrealiza în cadrul Protocolului de la Kyoto.

Rezultatele reformelor de modernizare a Ucra i -nei depind în mod direct de eficienþa conducerii destat, de succesul obþinut în aplicarea reformeiadministrative, de realizarea politicii anticorupþie.

Între sarcinile imediate ale puterii locale senumãrã rezolvarea problemelor legate de reformaagrarã, reforma în domeniul ocrotirii sãnãtãþii, dereforma în domeniul educaþiei ºi al sistemului degospodãrire comunalã.

Apreciez cã toate aceste probleme pot fi re -zolvate cu condiþia ca puterea centralã ºi cea localãsã acþioneze în mod coordonat, sã atragã în activi-tatea lor oameni de afaceri ºi organizaþii civile despecialitate. Sunt convins cã împreunã cu dum-neavoastrã vom perfecþiona treptat acest mecanismde colaborare, de responsabilitate comunã în toatedomeniile vieþii þãrii noastre.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, rostit la reuniunea

Consiliului Regiunilor (Extrase)

Curierul UCRAINEAN12

(Urmare din numãrul 197/198)

În capitolul Hidrografia, afarã de interesantaprezentare a apelor subterane („cu rezerve apre-ciabile“), a izvoarelor (cu „apã de bunã cali-tate“), a apelor de suprafaþã - râul Suceava, cuafluenþii sãi, pâraiele Aluniºului, Izvorului,Dariciuc, Cobilioara,Da ne liuc, râul Cârli -baba, Brodina, ultimulcu afluenþii Cruhla, Ca -le la, Salaº, Cununs chi,cu ape „de calitatebunã“, atenþia lectoruluieste reþinutã de „buna gospodãrire a apelor“,dar ºi de un aspect mai puþin lãudabil, similarcu starea lucrurilor, astãzi, în toatã þara, ºianume „insuficienta valorificare“ a „bogateireþele hidrografice“ în care „în satele locuite dehuþuli“, în trecut, „au funcþionat instalaþiitehnice puse în miºcare de forþa apelor“ (p. 52).

Capitolul privind vegetaþia teritoriului co -mu nei Izvoarele Sucevei (pãdurea - „aurul ver -de“ - 9.855 hectare, 74,2% din teritoriu; pajiº ti -le - 3.234 hectare, 25,1% din teritoriu), fau na(pãdu rilor, pajiºtilor ºi apelor) capteazã ºiatenþia nespecialistului, prin bogãþia informaþii -lor, iar cel privind solurile îl determinã sã apre -cie ze faptul cum pe un pãmânt cu „fertilitatescãzutã ºi medie“, prin hãrnicia oamenilor, s-audezvoltat frumoase gospodãrii chiar ºi „pe cul -mi le cele mai înalte ale teritoriului“. Dorind,par cã, sã contribuie la menþinerea unei aseme-nea stãri, autorul monografiei enumerã o serie demãsuri de protecþie ºi fertilizare a solului (p. 68).

Asemenea râului ieºit tumultuos din „strân-soarea“ munþilor în largul liniºtit al ºesului, sesimte cititorul monografiei („scãpat“ din „chin-ga“ multitudinii de date seci) într-un „dialog“nerostit, cu autorul, începând cu capitolulConsideraþii istorico-geografice, ce are ca motomaxima lui Nicolae Iorga „Adevãrul este pre-tutindeni, dar nu-l cunoaºte decât acela care-lcautã“. Spre lauda domniei sale, Ion Afloreicautã adevãrul în toate problemele abordate.

Viaþa ºi evoluþia aºezãrii Izvoarele Suceveieste urmãritã, într-o perspectivã diacronicã, peetape, ºi anume etapa pânã la anul 1775, etapa1775-1848, 1848-1918 ºi etapa de dupã 1944,arãtând (fapt interesant) cã „urmele populãrii înObcinele Bucovinei“ dateazã încã din „neoliticºi chiar paleolitic“, cum reiese din scrierile luiPtolemeu, comentate de autorii contemporani I.Iosep, N. Barbu, D. Paulencu, aratã, de aseme-nea, cã în aceste locuri a existat „continuitateade locuire“, fapt dovedit de o serie de toponimeca Dvoriºte (însemnând, mai degrabã, „locul pecare s-a aflat ori se aflã gospodãria“, ºi nu„curte întãritã“), asemenea toponimului Seliºte(„locul unde s-a aflat satul“), atestat în MãriþeiaMare sau în alte zone ale þãrii, sau alte topo -nime din Izvoare, ca Preluca, Prislop, Chicera,Cununschi, de origine slavã, huþulo-ucraineanã,alãturi de altele, româneºti, ca Plai, Arºiþa,cunoscute ºi în alte zone ale României, peren-itatea ambelor categorii de toponime, cum aratãspecialiºtii citaþi de Ion Aflorei, fiind asiguratãde populaþia care a locuit în acest spaþiu. Loca -litatea Izvoarele Sucevei pentru prima oarã esteamintitã la data de 17 noiembrie 1501, într-unhrisov al lui ªtefan cel Mare, ca proprietate amãnãstirii Putna, cu o populaþie „formatã dinhuþuli, care se ocupau cu exploatarea pãdurii,cu prãsila de cai ºi de oi, precum ºi cu stânãria“.Aceasta este prima atestare documentarãromâneascã a localitãþii huþule, IzvoareleSucevei. Cu siguranþã, ea a fost locuitã dehuþuli ºi înainte de aceastã datã, poate chiardintr-o vechime apreciabilã. R. F. Kaindl, spre

exemplu, în lucrarea sa, Die huculen, publicatãspre sfârºitul anului 1893, presupune cã slaviiau locuit în vãile râurilor Moldova, Suceava,Ceremuº ºi Prut încã din secolul al IV-lea.Numãrul locuitorilor („cu siguranþã, mic la aceadatã“, presupune autorul, presupunerea sa fiindconfirmatã, anterior, de acelaºi Kaindl, înlucrãrile sale, Über die Besiedelung der Buko -wina ºi Die Vertheilung der Siedelungen in derBukowina, „Mitteilungen der k. k. geogr.Gesellschaft in Wiena“, 1891, precum cã înacea vreme în valea Sucevei erau doar 8

locuitori la 1 km, numãrullocuitorilor localitãþii Izvoarele,prin urmare, a cunoscut o evo -luþie ascendentã, confirmatã dedatele indicate începând cu 1899(436 locuitori), 1930 (800), 1941 (1282), 1956(2007), 1966 (2371), 1970 (2560), 1977 (2588),1986 (2753), dar ºi o anume des creºtere,începând cu 1990 (2702), 1992 (2402), 2002(2336), 2006 (2321).

O deosebitã atenþie acordã autorul problemeioriginii huþulilor ºi etnonimului huþul, prezen-tând toate pãrerile exprimate pânã în prezent,fãrã sã împãrtãºeascã vreuna dintre ele, ceea ce,pe de o parte, pe un cititor neavizat, îl„deruteazã“, iar pe de altã parte, în acest fel serepun în circulaþie, alãturi de pãreri credibile, ºiunele fanteziste sau puerile chiar, fãrã nici untemei ºi logicã, cum ar fi „pãrerea locuitorilorBrodinei“ care susþin cã „huþulii sunt românicare vorbesc ruseºte, în timp ce huþulii suntveneticii din Galiþia“ (?!?!; „pãrere“ ce repre -zintã obiºnuita confuzie a oamenilor simpli,demni de toatã stima de altfel, a naþionalitãþii cucetãþenia), ceea ce nu duce la gãsirea dorituluiadevãr ºtiinþific.

În loc de adoptarea unei atitudini nepãrtini-toare ºi neamendarea unora dintre pãreri, util arfi fost, credem, ca lãmurirea acestei chestiuni sãfi pornit, în primul rând, de la ceea ce spundespre ei huþulii înºiºi - cã sunt ruski liudi(etnonimul ruski este sinonimul termenuluiucrainean, derivat fiind de la denumireaStatului Kievean ,Kyivska Rus' , fondat în seco -lul al IX-lea. Derivatele acestui termen seregãsesc, dinspre Kiev spre apus, inclusiv ºi în„enclavele“ ucrainene din România, în denu-mirea limbii ucrainene - ruska mova, a vorbiriiucrainene - ruska besida etc. Pentru denumireaucrainenilor, termenul a intrat demult în istorio -grafia româneascã, sub forma de ruºi, alãturi dealte derivate). De ce nu se ia în consideraþie pãr-erea unui foarte mare cãrturar român caDimitrie Cantemir („Huþulii au fost exceptaþide la procesul de românizare, datã fiind izolarealor ºi viaþa lor seminomadã“), de ce se reiamereu afirmaþia neargumentatã în nicun fel,precum cã huþulii sunt dacii slavizaþi! Cineanume i-a slavizat, pe ei ce au o mitologie pro-prie, o literaturã oralã fantastic de bogatã ºi ovorbire inconfundabilã cu a altor seminþii, ce-idrept, înruditã, în primul rând, cu cele slavecarpatice. Cã în graiul lor (aparþinând dialectu-lui de sud-vest al limbii ucrainene) existã, dis-parat, elemente lexicale diferite ca vechime ºiprovenienþã, o puternicã influenþã româneascã(ei fiind vecini cu românii ori locuind în„enclave“ aflate în teritorii româneºti), cã existãºi o anumitã influenþã polonã, precum ºi ger-manã etc., e foarte adevãrat, cãci graiul, se ºtiedoar, ca subunitate lingvisticã îºi satisfacemereu crescândele nevoi de comunicare nu atâtprin mijloace proprii, limitate, cât, mai ales,prin împrumuturi (adaptate sistemului sãulingvistic, în perioada când acesta încã

funcþioneazã nealterat, ori calchiate, mai reuºitsau defectuos). De ce nu se acordã atenþiacuvenitã pãrerii cu adevãrat ºtiinþifice a savan-tului universitar clujean, Ion Pãtruþ, care nugãseºte în graiul huþul nici un element de struc-turã (nu lexical) strãin limbii ucrainene! Apoi, oviaþã întreagã ºi-a închinat-o studiilor de dialec-tologie, inclusiv ºi huþulã, contactelor lingvis-tice, etimologiei cuvintelor º.a. cunoscutulcercetãtor ºtiinþific de la Institutul de Ling -visticã al Academiei Române, stimatul dr. înºtiinþe filologice, Ion Robciuc, în paginile„Curierului ucrainean“ regretatul cercetãtor alaceluiaºi institut, Corneliu Reguº, a publicat unºir întreg de articole privind istoria ucrainenilordin România, pronunþându-se tranºant ºi înmult discutata „problemã huþulã“, contribuþiiledomniilor lor însã nu se regãsesc în demersul

autorului, nici în bibliografia lucrãrii sale.Continuând „dialogul“ privind etimologia

etnonimului huþul, început în numãrul prece-dent al publicaþiei de faþã, cu autorul mono-grafiei, „Izvoarele Sucevei, o comunã dinMunþii Bucovinei“, Ion Aflorei, consider opor-tun sã aduc în discuþie faptul cã, iniþial, proba-bil, acesta putea sã fi fost un termen deprecia-tiv, cum presupunea în lucrarea sa, „DieHuculen, ihre Leben, ihre Sitten undVlksüberlieferungen“ (1894), Raimund Frie -drich Kaindl, invocând mãrturia huþulcii MarfaDudcek din Seliatin, care, la întrebarea „Ceînseamnã acest cuvânt ºi de ce oamenii loculuise numesc huþuli“, a rãspuns: „Când ne-auvãzut valahii, atunci au strigat: „Huþan, huþan!“,ceea ce, deducea Kaindl, ar însemna „hoþo-man“, adicã „un mare hoþ“, depreciativ, bazatpe faptul cã, susþinea Kaindl, „printre huþuli sepetreceau multe lucruri necuviincioase“, cumar fi haiducia, cu sensul ei de „hoþie de codru“,consideratã de altfel de huþulii înºiºi drept unadin „ocupaþiile“ sezonului cald al anului.

În legãturã cu forma cuvântului, se impundouã observaþii: 1/ forma articulatã a acestuiaintrã în categoria vechilor împrumuturiromâneºti, „aciuite“ în ucraineanã, cu sufixul -ul, de tipul ucr. Korbul // rom. cont. Corbu, ucr.Mihul // rom. Mihu º.a.; 2/ de la forma hoþul lahuþul s-ar fi putut ajunge pe baza legii armoniei(asimilãrii) vocalice, frecvente în ucraineanã.

Originea româneascã a cuvântului, afarã deN. Drãganu, D. Onciul º.a., au susþinut-o cehulK.Kadlec, polonezii J. Janów ºi S. Hrabec,mulþi cercetãtori ucraineni, printre care A.Petruºevyci, I. Holovaþkyi, A. Beliovskyi, V.Hnatiuk, I. Krypiakevyci, D. Zelenin, J.Zilynskyj, B. Kobelianskyi, I. Pankevyci, F. T.Jylko º.a. Mai recent, M. L. Chudaº deduceacest termen din antroponimul omonim slav,huþul (M.L. Hudak, Pohodjennx nazviguwuli, V. Yuheviq „Guwul"yina“ / Repr.Vid. 1899, r. Pered. slovo D. Vataman]ca.Vstup. Stattx P. Arseniqa Verhovina,1997, s. 46).

Cã termenul, depreciativ (?), huþul, a fostatribuit, destul de târziu, acestei grupe etnice decãtre vecini (cf. problema aprecierilor prin pris-ma imagologiei sociale), o demonstreazã faptulcã Haquet (Neueste physikalische-politischeReisen in den Jahren 1791, 92 und 93 durch diedacischen, sarmatischen oder nördlischenKarpathen, Nürnberg, 1794) în secolul alXVIII-lea încã nu l-a întâlnit, el numindu-i pehuþuli „ruºii munteni“ sau „pokuþieni neaoºi“.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Ioan REBUªaPCã

IzvoareleSuceveI

v v

Blazonul dascålului onorat

cu asupra de måsurå

Curierul UCRAINEAN14

Curierul UCRAINEAN 9

Spec ia l i za reaLimba ºi literaturaucraineanã din ca -drul Departa men -tului de Limbi ºiLiteraturi Slave alFacultãþii de Litere,Universitatea „Ba -beº-Bolyai“, cu sprijinul Uniunii Ucrai ne nilordin România - filiala Cluj, a organizat la 29octombrie a.c. manifestarea ºtiinþifico-culturalã„155 de ani de la naºterea scriitorului IvanFranko“.

Evenimentul a constituit o adevãratã provo-care pentru organizatorii ei, lector dr. IoanHerbil ºi lector dr. Mihaela Herbil, întru cât per-sonalitatea copleºitoare a lui Franko, careîntruchipeazã în aceeaºi persoanã, dupã cumafirma academicianul Oleksandr Bileþkyi, „pos-tura de poet, beletrist, dramaturg, critic li terar,istoric literar, filosof, economist, publicist, tra-ducãtor al scriitorilor vechi ºi noi, un neobositpopularizator al fenomenelor literare euro -pene“, trebuia cuprinsã în douã ore, timpul re -zer vat desfãºurãrii acestuia.

Cuvântul de deschidere a manifestãrii i-aaparþinut prodecanului Facultãþii de Litere, dnaprof. univ. dr. Mihaela Toader, care ne-a onoratcu prezenþa Domniei Sale. Dna prodecan asubliniat importanþa figurii scriitorului pe scenaculturalã, literarã ºi, nu în ultimul rând, politicãa Ucrainei de la sfârºitului secolului al XIX-lea,accentuând cã Ivan Franko a fost mai mult

decât un simplu traducãtor (a tradus din peste200 de autori, din 14 limbi). Prin activitatea satitanicã în acest sens a devenit propagator alculturilor ºi literaturilor altor popoare înUcraina.

Au urmat comunicãrile ºtiinþifice susþinutede cãtre studenþii ºi profesorii Secþiei deucraineanã. Sesiu -nea de comunicãri adebutat cu pre zen -tarea biogra fiei scri-itorului în limbaromânã, cu lucrarea„Viaþa ºi opera luiIvan Franko“ a stu-dentei din anul II,Simona-Lorena Tot.Ne-am „abãtut“ dela expunerea clasicãa vieþii ºi opereiscrii torului în limbaucraineanã prin pre -zen tarea unei comu-nicãri, propunândspre vizionare unfilm de scurt metraj.Am ales aceastã cale pentru a crea o imagine deansamblu asupra a ceea ce a însemnat I. Frankoîn procesul anevoios de emancipare socialã,economicã ºi spiritualã a conaþionalilor sãi.Militant neobosit pentru unificarea cercurilorprogresiste ale intelectualitãþii ucrainene, a lup-

tat pentru libertatea ºi independenþa poporuluisãu.

Cea de-a doua lucrare, „Novatorstvo vl$riw$ Èvana Franca“, a fost susþinutã de cãtrestudenta din anul II, Narcisa Semeniuc.Rãmânând în acelaºi registru, cel al liricii poe -tului, am audiat cân-tecul O<, ti, d$v -qino, z gor$ha zer -nx pe versurile lui I.Franko, în interpre ta -rea artistului poporu-lui, Vasyl A. Cepe -liuk. Atât studenþiiSecþiei de limba ºiliteratura ucraineanã,Codruþa-ValentinaFiu, Elena-MãdãlinaMoºneguþu, An -dreea-Mariana Pop,Cristina Ioana Pop,Valen t in-Mihã i þ ãSulea, cât ºi studenþiiucraineni, MihaiBodnariuc, Svetlana-

Iuliana Laviþã, Adelina-Miroslava Petreþchi,Ioan-Ovidiu Poleanciuc, de la alte facultãþiºi universitãþi clujene (Universitatea Teh -nicã, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie,Facultatea de Teologie, Facultatea de StudiiEuropene), care ni s-au alãturat la acestmoment omagial, au recitat poezii ºi poemeîn limbile ucraineanã ºi românã (în tradu ce -rea lui Ion Covaci): „Soneti - se rabi...“;„Ne bo]s` x n$ boga, n$ b$ga...“; „Èdea -l$sti“; „Ne l]di nak$ vorogi...“;„Camenxr$“.

A urmat comunicarea „Dramaturg$xÈvana Franca“, susþinutã de cãtre autoareaacestor rânduri. În dramaturgie, Ivan Frankos-a manifestat ca un veritabil maestru aldramei ºi al comediei socio-psihologice ºiistorice. Pentru exemplificare, a fost pus înscenã de cãtre studenþii Narcisa Semeniuc ºi

Alexa Bout un act din perla dramaturgieiucrainene ºi chiar a celei universale, „Ucradeneyastx“ („Fericirea furatã“).

ªirul de comunicãri a fost încheiat cuprezentarea dlui lector dr. Ioan Herbil, „ÈvanFranco - perecladaq $ populxrizator tvor$vsv$tovo& l$teraturi“. Printre realizãrile din

domeniul tra-ducerii, a fostevidenþiat fap-tul cã IvanFranko a fostiniþiatorul stu -dierii operei luiShakes peare înUcraina, pre-cum ºi unuldintre cei maimari cunoscã-tori ai creaþieilui Byron.Acesta nu s-alimitat la a fidoar un simpluteoretician, ci adepus o muncã

de traducãtor extraordinarã, extinzându-ºi spec-trul de preocupãri începând cu literatura anticã(Homer, Sofocle, Sappho, Horaþiu, Vergiliu,Ovidiu), cu cea veche indianã (Mahabharata) ºiarabã (O mie ºi una de nopþi) ºi continuând culiteraturile germanã, norvegianã, irlandezã,

spaniolã, italianã, rusã,portughezã etc. (DanteAlighieri, W. Shakes -peare, G. Byron, F.Schiller, H. Ibsen, J.W.Goethe, E. Zola, V.Hugo, Calderon de laBarca, A. Mickiewicz,

A.S. Puºkin, M. Lermontov etc.). Dupã cum seºtie, opera lui Ivan Franko a apãrut în 50 de vo -lume ºi cuprinde aproape 6000 de titluri, dintrecare multe încã needitate.

La finalul manifestãrii, cei prezenþi s-audelectat ascultând piesa Qas r$co] teqe pe

versurile lui Franko, în intrepretarea grupuluivocal „Expres“.

Urmând ºirul evenimentelor organizate despecializarea Limba ºi literatura ucraineanã încolaborare ºi cu sprijinul financiar al UUR - fi -lia la Cluj, manifestarea dedicatã lui IvanFranko s-a înscris în rândul acelora care ºi-aupropus, ºi nãdãjduim cã au ºi reuºit, sã cuprindãºi sã surprindã cât mai exact specificul fiecãruiscriitor celebrat.

lector univ. dr. Mihaela HERBIL

Cuvântul de deschidere al dnei prodecan alFacultãþii de Litere, prof. univ. dr. Mihaela Toader

Studenþii Narcisa Semeniuc ºi Alexa Bout, interpretândun act din piesa lui I. Franko, „Ucradene yastx“

Aspect din timpul manifestãrii, sala D. Popovici, Facultatea de Litere

Celebrarea lui Ivan Franko la Cluj-Napoca

Este un privilegiu de la Dumnezeu acelade a fi fost prieten de tinereþe cu regretatulConstantin ªtefuriuc. De la dispariþia sa pre-maturã în umbra pãmântului, an de an, fãp-tura lui mã cheamã la aduceri aminte. Deaceea consider ca o datorie sacrã sã înºiruiaceste rânduri.

El mi-a fost întâiul far pe drumul sinuos,dar ºi cu licãriri de stea, al creaþiei literareprin invitaþia de a-mi citi lucrãrile la cena-clul „Nicolae Labiº“, care fiinþa pe vremurila Suceava. Mai târziu, în 1968, publicamdeja proze în „Zori noi“ („Crai nou“ deastãzi). ªi continuam sã scriu având ca pia-trã de temelie îndemnul regretatului poet, -„Citeºte Martin Eden“, volum în care auto rulinspirat din filosofia lui Nietzsche, a creat unpersonaj memorabil. Ca prototip al voin þei,încearcã sã-l foloseºti. ªi cred cã vei reuºi!

Cãrþile sale, „Pe o vârstã de bãiat“, „Ari -pa mea de soare“, „Desculþi pe cer“... Astãzirecitindu-le, fizionomia poetului îmi apareaºa cum o ºtiu, cu privirea ca un zâmbet decer azuriu, cu un râs inimitabil. Chipul sãu,ocrotit de aripile îngerilor, pe o geanã decarte, nu va fi uitat de mine niciodatã.

Decebal alexandru SEUL

Pe o geanåde carte

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul 197/198)

În prefaþa sa la „Cãrþile vieþii poporuluiucrainean“, a programei chirilo-metodienilor, P.Zaiþev scria: „Îngropatã de vie, prohoditã denenumãrate ori, Ucraina a înviat, dupã cum aprorocit autorul inspirat al cãrþilor vieþii ei, ºi adevenit neatârnatã de Rzeczposolita. Ideile,care au însufleþit atunci aceastã sfântã ºi nestrã-mutatã credinþã nu chiar în tot cuprinsul ºiconþinutul ei, ne sunt astãzi apropiate ºi înþe-lese. Însã ca tezaur de mare preþ, ca lãcaº sfântrãmâne pentru noi, nepreþuitã ºi scumpã, aceacredinþã ºi tensiune a ideii naþionale din care aodrãslit ºi a crescut conºtiinþa naþionalã a gene -raþiilor de mai târziu. ªi în zilele noastre, cândUcraina, aceastã „piatrã pe care au lepãdat-ozidarii“, deºi n-a ajuns „în capul unghiului“, ºi-afãcut auzit glasul în tot pãmântul, ºi acest glas arãsunat hãt dincolo de lumea slavã, iar aceleprorociri ºi preziceri solemne despre viitorul eiistoric, care compun conþinutul Cãrþilor ei, auastãzi o valoare lipsitã de toate acele principiimetafizice ºi poate chiar puþin mistice. Credinþacelui care le-a scris ºi a celor care i-au fost alã-turi nu e ruptã de noi ºi nu ne e strãinã. Toatãmiºcarea noastrã naþionalã, întreaga muncãsfântã ºi naþionalã, care pentru oamenii vrãj-maºi ºi lipsiþi de simþul istoric pãreau inutilesau disperat tragice, sunt confirmate de istorie,pentru cã s-au hrãnit din aceeaºi credinþã pro-fundã. Va sosi, poate, ºi ziua a doua - ziua unuinou prohod. Dar va sosi ºi ziua a treia, ziuaînvierii definitive - ºi ea nu va avea sfârºit. „Varãsuna dangãtul secularului clopot al Sofiei, sevor înstãpâni judecata, dreptatea ºi egalitatea.Iatã, soarta poporului nostru e legatã indisolubilde Kiev. Crede-mã, aceasta va fi, va fi, va fi.Aici, la Kiev, se va ridica cortina tainei ºi se vadescoperi necunoscutul“ (Din povestirea neter-minatã Panyci-Natalyci a lui Kostomarov). Înaceasta trebuie sã credem, cãci acum a crede înaceasta e mai uºor. Nicio forþã duºmanã nupoate opri renaºterea noastrã: noi nu numai cãaveam cãrþi strãvechi, dar cunoaºtem ºi cãi noiale vieþii“. Îmi cer scuze pentru citatul prealung, dar în aceste cuvinte se cuprind multepentru cunoaºterea motoarelor spirituale aleoamenilor de felul lui Pavlo Zaiþev. El a fostunul dintre acei eroi ai noºtri care au înþeles cãpoporul ucrainean nu-ºi poate lepãda jugul, fãrãsã se cunoascã pe sine, cãrþile existenþei sale ºipe autorii acelor cãrþi. El a înþeles, de aseme-nea, cã cea mai mare dintre cãrþile istoriei noas-tre este „Cobzarul“ lui Taras ªevcenko ºi însãºiviaþa martiricã a poetului, dar nu pot deveni

cãrþi ale istoriei poporului decât acelea carereflectã spiritul poporului. Orice miºcare deeliberare naþionalã este îndreptãþitã, dar va tre-bui sã se hrãneascã din credinþã profundã; toc-mai aceastã credinþã a nãscut vlãstarul Cuvân -tu lui veºnic ºi prevestitor - „Cobzarul“ ºi„Cãrþile vieþii poporului ucrainean“ -, i-a cres-cut pe înºiºi creatorii lor ºi pe luptãtorii care vorface sã soseascã ziua a doua ºi a treia. Tocmaide aceea Pavlo Zaiþev a fost concomitent ompolitic ºi savant, ca mulþi dintre contemporaniisãi (Mychailo Hruºevskyi, de pildã) ºi de aceeai-a acordat o atenþie atât de mare tocmai luiªevcenko, cel care a prevestit pentru vremurilenoi ziua întâi a renaºterii, dupã mari cataclismeºi pieirea statului cãzãcesc. În articolul sãudespre M. Pysarevska (Primele poetese ucrai -nene din secolul al XIX-lea), P. Zaiþev întãreºteacest principiu. El scrie bunãoarã: „Raza arun-catã de ea a încãlzit speranþa celor cãrora le-afost scump cuvântul nostru, dar în valurileuitãrii a pierit adevãratul chip al omului (subl.mea - V. ª.), pe care, poate, ni-l vom putea reîn-noi“. („Naºe mynule“, vol. I, p. 134), iar Tarasªev cenko, am putea întreba, ce razã ºi celuminã ne-a aruncat ºi ce speranþã a renãscut?Aºadar, sarcina reînnoirii „adevãratului chip alomului“ care a fãptuit aceasta a devenit pentrusavant primordialã, motiv pentru care ºi-a ºiînchinat întreaga viaþã întru apariþia ºi reîn-noirea acelui chip. Dar aceastã muncã a avut nunumai imbolduri pur ºtiinþifice, izvorâte dinsimple pasiuni de cercetare, dar s-a hrãnit ºi dinimbol duri intelectual-apostolice. Subliniezaceasta, pentru ca cititorul sã poatã pricepeizvoarele focului acelui cuvânt, cu ajutorulcãruia scria Pavlo Zaiþev despre Taras ªevcenko- nu, acesta nu era un cuvânt de analizã rece, nuera nici o predicã ideologicã, ci, evident, erachiar acel foc care i-a încãlzit pe „neofiþii“ luiªevcenko. ªi Pavlo Zaiþev era unul dintre neo-fiþii noii credinþe care-l simboliza pe poet, deaceea a ºi putut repeta vorbele lui ªevcenko:

Din morþi sculîndu-se, CuvântulA înviat! ªi-i al vãpãii,Al adevãrului în viaþãªi-ai tãi apostoli sfinþi, prin ceaþã,Unde-i robia mai amarã,Cuvântu-acela ºi-l purtarã.

(Traducere de Victor Tulbure, 1990)

ªi aici ne apropiem de un moment foarteinteresant, asupra cãruia meritã sã zãbovim,luând în mânã cartea lui Pavlo Zaiþev „Viaþa luiTaras ªevcenko“: oare principiile lui ºi aposto-latul sãu intelectual n-au fost reversul medalieiideologice, cum adesea se întâmplã în vremeanoastrã, cînd ideologia - cea comunistã, de pil -dã - este înlocuitã cu una opusã ei, în timp cemodul de gândire, practic, nu se schimbã, nu seschimbã calitativ nici mãcar ºabloanele ei? Cualte cuvinte, este vreo deosebire (calitativã,desigur) între biografia academicã a poetului,scrisã de E. Kyryliuk ºi colaboratorii sãi, ºi„Viaþa lui Taras ªevcenko“ a lui P. Zaiþev ºioare nu avem de-a face cu o manipulare ideolo -gi cã a aceloraºi fapte? Dupã pãrerea mea,deosebirea dintre cele douã biografii este fun-damentalã ºi rezidã înainte de toate în principii -le metodologice diferite ale cercetãtorilor.Evhen Kyryliuk ºi colaboratorii sãi îºi cunoº -

teau perfect obiectul, dar asociau faptele potri -vit comenzii ideologice, care practic n-aveanimic în comun cu ideologia lui T. ªevcenkosau cu sistemul lui de gândire. Aºadar, sarcinacercetãtorilor era de a adapta sistemul lui degândire la cel oficial, dominant în vremea lor,ceea ce e de înþeles: altfel lucrarea lor n-ar fivãzut lumina tiparului. Iar Pavlo Zaiþev are opoziþie complet opusã, el era unul dintre ceicare putea ºi chiar se considera continuatorulgândirii lui Taras ªevcenko, ba mai mult, s-astrãduit sã înþeleagã acest sistem de gîndire, sã-llãmureascã, sã-l explice ºi iarãºi sã-l propovã-duiascã, cum au propovãduit învãþãtura luiHristos ucenicii sãi. ªi-apoi, el n-avea nevoie sãprelucreze faptele ºi sã le exagereze, era sufi-cient sã înþeleagã acele fapte ºi sã le expunã.Adicã ideologia lui era sistemul de gândire allui ªevcenko, prelungit în timp; tocmai deaceea „Viaþa lui Taras ªevcenko“ are o va loare,dupã pãrerea noastrã, durabilã, în vreme cebiografia poetului scrisã de E. Kyryliuk, E.ªabliovskyi ºi V. ªubravskyi, odatã cu cãdereaideologiei dominante, este complet caducã ºi cautilitate conteazã doar factologic. Iatã de ce nuputem sã nu ajungem la concluzia cã ideologiasau sistemul de gândire al lui Pavlo Zaiþev,chiar dacã are o încãrcãturã social-politicã, laurma urmei, ca orice lucrare individualã, se evi-denþiazã prin firescul ºi naturaleþea sa. Aceastaeste întãritã ºi de faptul cã P. Zaiþev aparþineaacelei generaþii care a asimilat un apreciabilbagaj de concepþii general umane ºi umanisteasupra lumii, ca atare nivelul sãu de pregãtire ºide culturã generalã era mult mai ridicat decâtcel al „cercetãtorilor de partid“. În afarã deaceasta, el era un suflet viu, plin de credinþã, deoptimism, de umor, care în cele mai grele situa -þii putea sã ignore greutãþile vieþii (deci putea fimoralmente independent), putea fi sufletulcolectivitãþii, aducând oamenilor lumina spiri -tului sãu senin ºi n-avem decât sã regretãm cã laacea vreme editura Drukar n-a putut (de fapt,n-a apucat) sã editeze culegerea închinatã luiLupu Hrabuzdov.

Desigur, în calitatea sa de autor unic almonografiei despre poet, Pavlo Zaiþev aveadreptul - de care s-a ºi folosit - la o tratare pro-prie, individualã a unora sau a altora dintreevenimente, cu care unii dintre ºevcenkologis-ar putea sã nu fie de acord (de exemplu,despre ºederea lui T. ªevcenko la Varºovia,unde sunt amestecate evenimente vieneze cucele varºo viene, despre care însuºi autorul ziceo datã cã Taras ªevcenko venea de la Varºovia,iar a doua oarã cã venea din Lituania; de altfel,la el e foarte rarã o astfel de neconcordanþã fap-ticã). Uneori, P. Zaiþev are aprecieri subiectivedespre unii militanþi (bunãoarã, pe Evhen Hrebinkani-l înfãþiºeazã ca pe un boiernaº provincialsosit de la þarã ºi nu vede marile calitãþi aleprozei lui originale, în care astãzi descoperimînceputurile prozei de idei ce urma sã se dez-volte în secolul al XX-lea; are o apreciere com-plet negativ-subiectivã a dramei lui M.Kostomarov „Noaptea la Pereiaslav“; cu toatecã în piesã sunt nume roa se confuzii ºi exa -gerãri, dar ca reali zare artisticã e remarcabilã).

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras ÇevcenkoPavlo ZaiþevVitrina literarã

Curierul UCRAINEAN10

Pe la jumãtatea secoluluitrecut, copil fiind, am asis -tat la o discuþie prin carelongevivul frate al bu -nicului meu, Tudor Riþco, lepovestea tinerilor vlãstare pe atunci, despre ori -ginea ucrainenilor din comuna Ciucurova.Persecutaþi de þarina Eca terina a II-a a Rusiei,nemaisuportând nedreptatea transformãrii lor îniobagi, au fugit în Delta Dunãrii, pe atunci teri-toriu turcesc. De aici se rãspândesc ºi în altelocalitãþi dobrogene. Astfel, în anii 30 ai secolu-lui al XIX-lea, 10 familii de cazaci ucrainenis-au stabilit în Ciucurova, loca lizatã atunci pe„Valea Ciºmelei“. ªi-au construit gospodãrii înapro piere, pe valea râului Slava, zonã numitãatunci Mahalaua ruseascã. Numãrul lor, cu tim-pul, a crescut. O familie de cazaci pã rã seºte co -mu na, mutându-se la Tulcea. Se pare cã, rãmânlegaþi de meleagurile pãrãsite, familia schimbân-du-ºi numele în Ciucurencu. Au fost buniciiviitorului ilustru pictor dobrogean - AlexandruCiucurencu.

La 27 septembrie 1903, vine pe lume marelepictor de mai târziu, în arta cãruia se gãseºteechilibru, sentimentul ordinii, dar ºi permanentaafirmare a individualitãþii creatoare, a sensibi -litãþii proprii într-o ineditã vocaþie a culorii, apuritãþii discursului plastic.

Este fiul hãmurarului Ciucurencu, al cãruinume este legat de locul în care a trãit buniculsãu. Existenþa grea începe din copilãrie pe carenu o petrece în zburdãlnicii caracteristice vârstei,ci muncind într-o cãrãmidãrie. Ucenicia ºi-o facela un zugrav iconar - Mihail Paraschiv. Cu greureuºeºte sã termine ºcoala primarã, fiind nevoitsã munceascã pentru a asigura existenþa familieisale numeroase. Banii agonisiþi în ucenicie îlajutã sã plece în 1921 la Bucureºti, an în careîncepe ºcoala de Belle-Arte, avându-i ca profe-sori pe G.D. Mirea, Camil Ressu ºi Fritz Storck.Tot pentru a-ºi întreþine existenþa, în timpul liberfãcea figuraþie la Teatrul Naþional ºi Operã. În1928, îºi încheie studiile, susþinând examenul cucompoziþia „Lângã garã“, lucrare care a fost pre-miatã. Pictura influ en þatã puternic de CamilRessu marcheazã debutul sãu la Salonul Oficialdin 1930. Dupã satisfacerea serviciului militar,în urma unui concurs, obþine o bursã plecând laParis, la ºcoala românã de la Fontenay-aux-Rosses, înfiinþatã din iniþiativa lui Nicolae Iorga.Apoi, o scurtã vreme frecventeazã cursurile Aca -demiei Julien, de unde s-a transferat la Academia

André Lhote. În 1932, prin reducerea bursei, enevoit sã se înapoieze în þarã. Lucreazã intens,expunând tablouri la Salonul Oficial din 1933.Primei expoziþii personale din 1934 îi urmeazãaltele între 1935-1939, aproape anual, în þarã ºistrãinãtate. ªcoala parizianã a jucat un rol impor-tant pentru tânãrul artist, ce a fãcut din picturã unmod de comunicare mai directã între sensibili-tatea creatorului ºi realitate. În compoziþiile salede inspiraþie istoricã, în portrete, în peisaje ºinaturi statice, artistul dovedeºte forþã de sintezãºi dorinþã de simplitate. Tem pe ra ment solar, co -lo rist de un rar patetism se lasã captivat de armo -niile dintre culori, logica fiecãrui tablou decur -gând din aceste raporturi între tonurile cal de ºireci, între suprafeþele luminate ºi întu necate dinlegi pur picturale. Prelucreazã mate ria lul vi zi bil,eliminând tot ceea ce poartã semnificaþii mãrun -te sau laterale ºi reþine elementul esenþial careapoi poate sã refacã, în imagine, ansamblul dincare provine. Exemplu: pãdurea este analizatã ºifiltratã pânã când cedeazã reprezentãrii câtevaverticale simple, pe o masã uniformã de culoare.Liniile austere în verticalitatea lor evocã trun -chiu rile pãdurii, în vreme ce culorile topite însupra feþe largi, se referã la vegetaþie, la masaver de sau ruginie a frunzelor, la întinderile albas-tre ale cerului etc. Stiliza lucrurile, le ordona,pãrând foarte sever în detalii, rãmânând totuºiacelaºi sen zual, cheltuindu-se cu fervoare. Pic -torul a gãsit o formulã cromaticã ce nu lasã sã seîntre vadã concretitatea pastei, ci o obligã sã func - þio neze ca un stimul luminos mai aproape evi - dent de condiþia afectivã, a organizãrii ta blo u lui.În arta sa se gãseºte echilibrul, sentimentul ordi -nii, dar ºi permanenta afirmare a individua litãþiicreatoare, a culorii, a puritãþii discursului plastic.

Hotãrâtoare pentru constituirea viziunii luiCiucurencu sunt nostalgiile spaþiului vast alDeltei Dunãrii, cu orizonturi calme, monocrome,deschise generos visului ºi meditaþiei ºi, tot -odatã, sugestiile din climatul artistic parizian, înspecial îndemnurile spre rigoare, spre con-strucþie, spre picturalitate ale lui Lhote.

George Cãlinescu, în 1959, scria „colorist înmai multe moduri, de la pensula aerianã pânã lamateria vâscoasã Ciucurencu organizeazã bineuniversul sãu cromatic, în corpuri exact definite

printr-un desen rigurosabsorbit de pastã….În sub-stanþã, totuºi, interesul luimerge cãtre procesul decondensare a materiei în

corpuri raþionate ºi vibrant e, fie fruct, fie vioarãsau figurã umanã, realismul lui se înscrie mediu-lui tizianesc“.

Profesorul universitar Dan Grigorescu îl ca -racterizeazã ca „un pictor al luminii“. Colo -rismul lui Ciucurencu se caracterizeazã, în moddeosebit, prin puterea de a comunica întregii luipicturi atotcuprinzãtoare cãldura unui suflet con-templativ ce se bucurã cu culoarea …are „am -ploa rea simfonicã a câtorva culori de o puritatedesãvârºitã“. „Aceasta este, poate, lecþia supre -mã a unui mare artist, care a deschis arteiromâneºti moderne un drum ce i-a condus pemulþi dintre discipolii sãi spre noile înþelesuri aleformei ºi mai ales ale culorii“.

Discipolii sãi au avut fericirea de a fi îndru-maþi în picturã de profesorul universitarAlexandru Ciucurencu (1948) apoi de rectorulInstitutului de artã plasticã „Nicolae Grigorescu“(1957-1968) din Bucureºti.

Activitatea sa artisticã a depãºit cu multgraniþele României prin expoziþii personale ºi degrup din strãinãtate: Bienala de la Veneþia,expoziþii de artã plasticã de la Leningrad ºi Mos -cova, Varºovia ºi Budapesta, Berlin, Atena,Praga, Cairo, Alexandria, Damasc, New-Delhi,Ankara, Sofia, Viena, Belgrad, Zurich.

Pentru meritele sale a primit numeroase dis-tincþii:

Laureat al Salonului Oficial, 1930;Premiul de Stat, în 1955;Premiul Ion Andreescu al Academiei

Române, 1956;Titlul de „Artist al Poporului“, 1964;Membru corespondent al Academiei Române,

1965.În anul 1977, a încetat din viaþã cel care „a

deschis larg porþile unei eliberãri a culorii, care afost salutarã pentru arta noastrã timp de decenii“… „Ochiul lui Ciucurencu a fost un dar pe carenatura l-a fãcut culturii noastre; un ochi adânc,pãtrunzãtor de neuitat… cãutând puritatea esen -þialã“ (Dan Hãulicã).

În anul 2003, UNESCO a inclus în calendarulaniversãrilor culturale ºi numele lui Ale xandruCiucurencu, marcând 100 de ani de la naºtereaacestuia.

Virgil RIÞCO

uN GeNIu al PIcTurII DoBroGeNe

Prezenþa profesoruluiVichentie Nicolaiciuc înDelta Dunãrii, la ªcoalacu clasele I-VIII din C.A.Rosetti de care aparþin ºilocalitãþile Letea, Peri pra -va, Sfiºtovca ºi Cardon, unde a predat limbaromânã ºi limba latinã în anii 2001-2002 ºi2008-2009 ºi a treia oarã, în anul ºcolar curent(2011-2012) când predã ºi limba maternã rusã laelevii ruºi-lipoveni ºi limba maternã ucraineanãla elevii ucraineni, este foarte necesarã ºi meri-torie. Adãugãm cã, fiind la pensie, nu estenici uºoarã în condiþiile actualei salarizãri.

Pentru prima oarã se predau douã limbimaterne de omul potrivit la locul potrivit ºicare prin întreaga sa activitate ºcolarã ºiextraºcolarã, sãdeºte, prin toate mijloacelede care dispune, tinerei generaþii ºi nu nu -mai ei, iubire de limba strãmoºilor ºidragoste de neam.

Un numãr de 10 elevi din clasele V-VIIIdin Periprava ºi Sfiºtovca îºi consolideazãdeprinderile de a se exprima în scris, oralsau prin povestire în limba rusã, iar unnumãr de 14 elevi de la clasele I-VI dinLetea capãtã deprinderi de a scrie ºi de aciti în limba ucraineanã.

La lecþiile de limba ucraineanã, pe lângãmanualul „Bukvar“, editat de Editura„Buk rek“ din Cernãuþi, se foloseºte ca materialauxi liar ºi revista „Dzvonyk“ pentru elevi ºi

presa ucraineanã editatã de Uniunea Ucrai -nenilor din România pentru pãrinþii lor.

Iatã, cum a fost surprins în fotografie,momentul de bucurie al copiilor la primirearevistei „Dzvonyk“ nr. 54 pe luna septembriea.c. (În fotografie lipsesc doi copii).

Redãm ºi numele învãþãceilor limbii ucrai -nene din Letea: Gropineanu Andreea (clasa I),

Hancearencu Ana-Maria(clasa I), Pocora Ana-Maria(clasa a II-a), Pocora Flo ren -tin (clasa a II-a), PuºcariuCãtãlina (clasa a II-a),Roºca Alexandru-Valentin

(clasa a II-a), Vâlciu Mihai (clasa a II-a),Burduja Florin (clasa a III-a), Crimschi Marin-Ciprian (clasa a III-a), Ivancencu Ana-Maria(clasa a III-a), Ivanov Bianca (clasa a III-a),Radu Petruþa (clasa a III-a), Burduja Andrei(clasa a IV-a) ºi Nicolae Marian (clasa a IV-a).

Sunt niºte elevi entuziaºti, harnici ºiascultãtori. Aducem pe aceastã cale sinceremulþumiri elevilor de mai sus ºi pãrinþiloracestora cã au acceptat sã înveþe limbaucraineanã.

Ne vin în ajutor poeziile create de con-sãteanca lor, dna Eugenia Iacobencu, ºipublicate în „Naº holos“, ultimul numãr, încare sunt exprimate simplu ºi frumos dra -gostea de satul natal, Letea. ªi pe aceastãcale, mulþumim dnei Eugenia Iacobencu.

În numele celor 14 copilaºi, aducemmul þumiri tuturor redacþiilor publicaþiilorucrainene pentru ceea ce fac în menþinereaidentitãþii comunitãþii ucrainene din Româ -nia. Un merit în introducerea predãrii lim-bii ucrainene la ªcoala din Letea l-a avut dlMaxim Ioan, preºedintele filialei locale a

UUR.prof. Vichentie NICOLaICIUC

Activitate didacticå extrem de necesaråçi nu uçoarå în Delta Dunårii

Curierul UCRAINEAN14

Într-o posibilãparadigmã a tipu -rilor romantice, peprimul loc, în or -dine cronologicã,se situeazã visãto -rul preromantic,sustras din contigent pentru a colinda scene aletrecutului sau pentru a proiecta viitorul, pelerinsolitar ºi întristat al unui destin damnat, derãzvrãtit contra tiraniei sau, dimpotrivã, deeretic torturat de remuºcãri pentru regimul deteroare instaurat de masele scãpate de sub con-trol în acel apus de veac al optsprezecelea.Parisul îºi stingea luminile, pregãtindu-se pen-tru lunga noapte a individualismului înfrânt despiritul pozitivist al unei societãþi aproape totatât de tiranice în determinismul ei economicprecum prelungirile monarhiei teocratice înepoca modernã, recent ieºite din istorie.

Refugiul evazionist în lumi imaginare, po -pulate de creaturi supranaturale ºi încãrcate desimboluri ezoterice a caracterizat romantismulînalt, care a creat ºi reprezentarea devenitã ste -reo tipã a eroului romantic. Pãrãsind baricadelepoliticii, el se distanþeazã de oamenii de rând,figurând în distribuþia dramei sociale doar caaristocrat, poet sau îndrãgostit în absolut. Bine -cu noscuþii eroi ai lui Jane Austen ºi AleksandrPuºkin, Fitzwilliam Darcy ºi, respectiv, Ev -gheni Oneghin, sunt douã asemenea exemple.

Ultima ipostazã este, ca de obicei, manie -ristã, aceea a dandy-ului cu desãvârºire artifi-cial, care întoarce definitiv spatele societãþii,claustrându-se într-o existenþã estetizatã dar cudesãvârºire sterilã, a cãrui lipsã de scop seîntoarce împotriva lui însuºi, sub forma unuiamoralism cu gust amar.

Deºi invenþia acestui tip social îi este atri bui -tã lui Baudelaire, care vedea în narcisistul he -donist singura manifestare de eroism din so cie -tatea burghezã, modernã, modelul sãu a exis tatcu adevãrat în perioada carnavalescã a Re gen -þei, bucurându-se chiar de favoarea superficia -lului Prinþ Regent. Beau Brummell ºi-a sfârºitînsã viaþa în Franþa, în sãrãcie, în vreme cesosia sa textualã îºi începea cãlãtoria în spaþiu,pânã în Rusia romanticã, ºi în timp, Des Essein -tes al lui Huysmans multiplicându-se în maitoate capodoperele modernismului.

De originea englezã a estetului „de prisos“,portretizat literar prima datã de Lordul Byron,Puºkin se dovedeºte conºtient în romanul sãu înversuri. Poetul rus a intuit esenþa revalorizãriipoetice din vremea sa, care viza inversarea rela -þiei dintre viaþã ºi naraþiuni culturale. Tipuloccidentalului byronic, modelat de imagini cul-turale, contrasteazã cu sufletul feminin rus, pa -sio nat dar responsabil etic, capabil sã pãtrun dãdincolo de aparenþele elegante ale fostului eiidol ºi sã-l denunþe ca pe o fantoºã, un efect delecturã, vid din punct de vedere etic.

Eroul byronic era într-adevãr un hibridderivat din Werther-ul goethian - omul senti-mental - ºi din geniul rãu al romanului gotic.Energia sa contestatarã contrasteazã cu sufletulmaladiv; iar amestecul de impuls anarhic ºicomplex al unei vini neprecizate, dar suficientepentru a-i pecetlui destinul, l-a sedus pânã ºi peGoethe. O Rusie a unei etici mai puþin sofisti-cate, dar profunde, avea însã sã demistifice pu -terea de seducþie a acestui tip social prin portre-tul omului de prisos, multiplicat ºi el în copii înliteratura sfârºitului de veac.

Puºkin a simþit cã autorul lui Beppo, o schiþãsatiricã a vieþii amorale din înalta societate dinperspectiva unui dandy cinic, se aventura pe„tãiºul periculos al lucrurilor“ (R. Browning).Tentaþia rebeliunii politice, care l-a fãcut ºi pePuºkin sã ardã un manuscris la timp, a fostreprimatã, dar distracþiile superficialei lumimondene, satirizate de Byron în Beppo, îi esteimputatã autorului însuºi, pe care îl bãnuim a se

profila în spatele lui Oneghin. Adeziunea luiByron la idealurile Revoluþiei franceze, carefusese compromisã de instalarea Regimului deTeroare, nu mai putea fi afirmatã cu aceeaºitãrie ca în vremea generaþiei precedente deiacobini britanici. Asemeni demiurgului care îºiia asupra sa creaþia unei lumi imperfecte, pen-tru a absolvi Intelectul divin în neoplatonism,Byron simþea nevoia de a interpune un ziddespãrþitor între briganzii acþionând ca biciulpedepsitor abãtut asupra unei societãþi superfi-ciale ºi corupte ºi aristocratul care-i comandã,exilat ºi exilându-se el însuºi dintre contempo-ranii care-l umplu de dezgust. Versiuni popu-lare ale eroilor byronieni - Corsarul, Manfred,Ghiaurul - au fost create ºi în Franþa de cãtreHugo, Dumas (Monte Cristo) ºi Eugene Sue.

Spre deosebire de Byron ºi Puºkin, Tarasªevcenko descindea dintr-o familie de ºerbi, iardacã îi cãutãm un corespondent în romantismuleuropean, acesta ar fi William Blake ca expo-nent al unei miºcãri a sectanþilor londonezi. Caºi Blake, ªevcenko era ºi artist, spiritul expan-siv al romanticului cãutând expresie în diversemedii. Pânzele sale, etichetate ca „realiste“,sunt, de fapt. o simfonie coloristicã, trãdândbucu ria imensã a pictorului în a combina culorivii ºi a crea subtile efecte de luminã ce ne tri mitcu gândul la impresioniºtii ºi pre-rafaeliþii con-temporani.

Elementul vizual predominã ºi în poezie,autorul citând un pasaj din Evanghelia dupãIoan privitor la falsa afirmaþie a unui om cã Îliubeºte pe Dumnezeu, dar care nu-ºi poate iubifratele, deoarece, spre deosebire de acesta dinurmã, Dumnezeu este invizibil. Este astfel pusîn luminã sensul etimologic al esteticului: ceeace apare, ce poate fi perceput prin simþuri.

Ecouri familiare ne vin în minte în vreme cecitim, de exemplu, „Prietenoasa mea epistolã“.Nu este o ars poetica horaþianã, ci o elegie pre-romanticã tipicã pe tema pãrãsirii, a singurãtãþiiºi a lipsei de compasiune. Ca ºi „Naufragiatul“lui William Cowper, eul liric nu aflã înþelegereîntre semeni. Dezamãgit, asemeni lui Shelley,de spectacolul celor care se pleacã în faþa tira -nilor, el se lanseazã într-o exortaþie, îndemnân-du-i la revoltã. Ca ºi în Prometeu descã tuºat, seafirmã cã slãbiciunea în faþa opresorilor e cauzalor eficientã. Ei se nasc din fricã ºi supunere,astfel încât despre victimele lor pasive se poateafirmã cã seamãnã rãul.

Acestor potenþiali revoltaþi, poetul li seadreseazã într-un stil profetic, foarte asemãnã-tor cu al lui Volney, ideologul Revoluþiei fran -ceze, din Ruinele imperiilor. Cuvintele-cheiesunt libertate, justiþie, egalitate. Imaginarulfunerar aminteºte de aceste ruine, iar mor min -tele sunt urmele lãsate în urmã de politicaimperialã, amintind poetului de mulþimile mar-tirizate de-a lungul istoriei.

Sentimentul damnãrii nu are nici el nimiccomun cu conºtiinþa vagã a unei vini nepre-cizate, ci cu destinul istoric advers. Spre deose-bire de eroul byronic, vocea liricã nu aparþineunui individualist. Ea e mai aproape de a luiThomas Grey ºi a altor romantici care dispar încultul trecutului oamenilor simpli ºi ale cãrorincursiuni prin cimitire sunt menite sã împru-mute o voce sãrmanilor anonimi care îºi dormsomnul sub lespezi. În Ucraina, poetul vede unideal mai înalt decât el însuºi. Nu se teme cã nuva avea descendeþi spirituali sau niciun viitor înmemoria cititorilor, atât timp cât þara sa îºiredobândeºte independenþa ºi Gloria. Viaþa sanu are sens când se reduce la curgerea indife -

rentã a timpuluidin zori în asfinþit.Numai viziuneaviitorului strãlucital Ucrainei poaterestabili mãsuratimpului din ca -

lendar (ordinea culturii) ºi încãrcãtura lui sim-bolicã:

Gloria Ucrainei va renaºte,Nu amurgul, ci zorii Vor izbucni cu înnoitã splendoare...Fraternitatea universalã ºi revoluþionarã

(„marea familie/ a tuturor celor liberi“), visulde a construi cerescul Ierusalim în Ucraina,adicã de a o transforma în centrul unei revoluþiiuniversale sunt ºi ele comune lui Blake ºi ªev-cenko.

Ultimul poem al lui ªevcenko nu mai aresubiect politic, ci mitic. Muza este o figurãromanticã tipicã: dublul spiritual al poetului,care întrupeazã o paradigmã de roluri: mireasã,sorã, prietenã. Potrivite sunt aici, de dragulanalogiei, noþiunea de „epipsychidion“, careserveºte drept titlu unui poem de Shelley, ºi de„supra-suflet“ (Emerson) sau „demon“(Goethe), adicã de monadã a sufletului univer-sal în care sunt conþinute toate sufletele indi-viduale. Acest supra-suflet e mai complex decâtDumnezeu, deoarece aduce laolaltã cerul, iadulºi o Ucrainã universalã ce adãposteºte noulEden:

Ori pe malul Styx-ului, în cer,Ca ºi cum ar fi pe Nipru,Într-un crâng, un crâng primordial,O colibã voi a clãdi, ºi-mprejur Sã fac sã creascã o livadãÎn ale cãrei umbre sã zbori cãtre mine.În acest univers etic, puterea bazatã pe forþã

se cuvine a fi distinsã de valoare. „Nu invidia!“e un poem în care puterea brutalã este menþio -natã cu acelaºi dispreþ coroziv pe care-l regãsimîntr-un pasaj din Paradisul pierdut, de Milton -Biblia lui Blake! - în care Satan spune cãDumnezeu a câºtigat rãzboiul numai prin forþafulgerului.

ªevcenko oscileazã între imagini ale unuipopor martirizat, înrudite cu tablourile elegiacedin Cânturi ale experienþei de Blake, cum suntzidurile oraºelor scãldate în sângele soldaþilormartirizaþi pentru a satisface psihopaticulinstinct militarist al unor „asasini“ regali, ºitonul eroic din „Trec zilele“. Decât sã trãiascã oviaþã fãrã sens, care nu lasã urme, poetul arprefera ca Dumnezeu sã-l fi predestinat uneivieþi grele.

Excepþional de complex este poemul Visul,în care poetul recurge la o tonalitate, neobiº -nuitã la el, deopotrivã ironicã ºi fals obiectivãpentru a descrie rutina zilnicã într-un oraº mo -dern, în care þarul ºi împãrãteasa par niºteanomalii sau niºte pãpuºi trase de sfori pentru aexecuta o gesticã strãveche, mecanicã.

Textura poemului, totuºi, e departe de a fiomogenã. Pentru a descrie o lume premodernã,de cult teocratic al regalitãþii, ªevcenko sefoloseºte de un gen medieval: viziunea oniricã.Interpuse sunt însã pasaje ce amintesc de pro-feþii, de la Ezekiel la Joachim de Flores, Para -celsus, John Crucis sau Comenius. Un nor sedisperseazã dezvãluind, ca în Ezekiel, un stolde pãsãri ca neaua. Sunt sufletele ucrainenilorcare au trudit pentru a construi Petersburgul.

Sentimentul de confuzie, dar ºi impresia cãcitim relatarea unui vis autentic sunt întãrite deefortul mimat al autorului de a interpreta sensulsimbolic al obiectelor, lucrurilor ºi persoanelordin revelaþiile sale onirice.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Maria-ana TUPaN

NaraÆiuni culturale: euri romantice

Curierul UCRAINEAN14

Curierul UCRAINEAN 15