— Nazone, ne-au prăpădit francezii cu ghiulelele lor! — Astea sunt ghiulele englezeşti, Kaizere... le cunosc foarte bine: ghiu-

felele franţuzeşti au vârful la capul celalt!

2

La Ministerul de Război... 'M-p.m d u s la d o m n u l Ionel Să ' i spui de n i ş te da ra v e r e ; D a r .n ' am p u i u ţ da ochi cu el, Că ' i g r eu să in i r i 'n min i s t e re .

Scări m u l t e d u p ă ce -am sui t , Vreo cinci aproz i m ă ' n t â m p i n a r ă , Chiorâş la m i n e a u p r i v i t Şi g a t a să m ă dea a fa ră .

Apoi, m a i b l ând , unu l d in ei "Mi-a l u a t u m b r e l a , pă l ă r i ea . P o b a n c ă m ' a pof t i t . . . Cinci lei Ca la hote l , plat ii chir iea.

de război. Am toată dragostea şi stima pentru d-nii maior Slăniceanu şi general Uiescu cari Îndeplinesc aceste funcţiuni de încredere. Tot ce spun despre dânşii e o curată fantezie de poet pentru a putea exprima la urmă mai cu energie revolta ce '1-a cuprins văzând câtă culpabilă incurie a pus In evidenţă grozavi catastrofă dela pulberăriea Dudeşti.

G. B.

D i n c a u z a s ă r b ă t o a r e ! d e L u n i , 15 A u g u s t , r e v i s t a v a fi p u s ă în v â n z a r e , e x c e p t i o na l , S â m b ă t ă d i m i n e a ţ a , 13 A u g u s t .

t r i ţ e t e a t r u l nos t ru n u posedă . Şi f i indcă în a c t u l al doi lea femeile tre-buesc s ' a pa r ă b ă r b ă t e ş t e si b ă r b a ţ i i în c o s t u m e femeeşl i , n e a v â n d u n d e să se sch imbe , o să r-e desb race c h i a r pe scenă . D e aceea vă rog să p ' e ca ţ i cu toţ i i în corpore şi să v ă p l i m b a ţ i douăzec i de m i n u t e p r i n p ă d u r e . Când ve ţ i auz i un l ă t r a t de câ ine—eu fac p e câinele — ven i ţ i r e p e d e înapoi : s u n t e m g a t a !

P r e c u m a m făcu t—şi haz şi p l i m b a r e !

Alcolicii noştri.

Chiostec a c ă z u t la da ru l beţ i i . ( D o a m n e ! D o a m n e ! ce b ine a r fî fost dacă samsar i i g ă s e a u un mijloc să e x p o r t e z e la ungur i şi aces t u r i -c ics „ d a r " !) P u ţ i n a v o i n ţ ă t e i-a m a i r ă m a s , a che l tu i t -o deunăz i , l u â n d u r m ă t o a r e a h o t ă r â r e : „ V a r a a s t a o să m ă duc la m u n t e , sus, c â t m a i sus, u n d e nu se găseş te decâ t a e r c u r a t şi apă l impede dela isvor . In d o u ă luni sper să m ă v indec 1"

In a t e l a ş t i m p i sbucneş t e m a r e a ofensivă rusească,, p r i n ţ a r ă u m b l ă v o r b a că şi R e m a n i a v a i n l r a foa r t e c u r â n d în r ă z b o i . Po f t im de m a i p ă r ă se ş t e Bucureş t i i , u n d e , cel p u ţ i n , n u mor i de foame !

R ă m a s fără v o i n ţ ă , ca să ' l scape din gh ia re le beţ ie i , m a d a m Chios tec reuşeş te să 'ş i îndup lece soţul ca să consu l t e u n m e d i c .

D o c t o r u l i-a spus s incer : — B o a l a d- ta le n ' a r fi aşa g ravă ;

d a r p r e a bei m u l t ! — D-le dof tor , ce s u n t eu de v ină

d a c ă mi -e se te î n t r ' u n â ? — U i t e ce t r e b u e să faci : de c â t e

or i ţ i -o fi sete, în loc să dai fuga la c â r c i u m ă să sugi un p a h a r de v i n , m a i b ine să sugi o j u m ă t a t e d e - l ă -raâe. Acrea la t a e la s igur se tea .

Chios tec p l ă t e ş t e „ v i z i t a " , se ' n -t o a r c e furios a c a s ă .

— Ce a i ? . . . Ce ţ i s 'a î n t â m p l a t ? — îl ia blaj in nevastă-sa>

— A m fost la dof to r . . . c u m m ' a j î n v ă ţ a t t u . . .

— Ce r e ţ e t ă ţ i -a d a t ? — Nic i una . B i e tu l c m t r e b u e să

fie ţ â c n i t ! — Ţâ c n i t ? ! — I n c h i p u e ş t e ' ţ i , f tmee , că mi-a

d a t să sug cel p u ţ i n t re izec i de lă m â i p e z i !

* Custronade.

P o e t u l Cas t ron s'a dus în l u n a Aug u s t — c â n d t r a i u l e m a i ief t in —să p e t r e a c ă „ s e z o n u l " î n t r ' u n s a t de m u n t e . Ca vecin a r e u n sub-şef de b i rou , c ă r u i a luciul rece al coaie lor de hârt i e a lbă i-a p ă t r u n s p l ă m â n i i , ofti-c â n d u ' l .

C a s t r o n u m b l ă ţ o a l ă z iua h a i m a n a . .

U n ceas t r ecu , da r n u regre t , Că 'n fine, m a i d â n d o p a t a c ă , L a d o m n u l şef de c a b i n e t R ă z b i t - a m . As t a ' i o dădacă !

E o n e m ţ o a i c ă la c o p i i ! E l p e m i n i s t r u '1 d ă s c ă k ş i e Cum să i c ' n t i c b e d e ce vii Ş i s ă ' ţ i r ă s p u n d ă în ţ c l ep ţ e ş t e .

Amabi l 'mi -ofer i -un b i le t L a u n concer t de c a r i t a t e . Un pol 1 D a ' n sch imb, în cab ine t , S ' a ş i ep t un ceas şi j u m ă t a t e P e sec re ta ru l genera l E l mi -a pe rmis , c c i â n d u m i scuze. Când sosi ă la , făcui „ ţ a l " . „

C'un d r ăgă l a ş surâ« p e buze , D o m ' secre tar rugă să ' l i e r t Că a r e t r e a b ă c u o d a m ă . Mai a ş t e p t a i u n ceas ş 'un sfert . . . D a r , ce g e n t i l ! Să ' l pui în r a m ă ! Că ' u d a t ă ce a i z b u t i t D e ea să se co torosească , D o m ' s ec re t a r m ' a şi v e s t t Că. . . azi n u p o a t e să p r imească !

Câ t d e s p r e d o m n u l Ionel E u n'fam p u t u t afla n imica L a Minis te ru l de Rezbel . . . Mă duc să ' l c a u t la F lo r i ca . Că eu ' s o m pac in ic , t ac t i cos , 'Mi-e nesfârş i tă pac ien ta . . .

D a r al ţ i i zic că'i c u r i o s : C u m ? ! Mult m a i g r eu la E x c e l e n ţ a Dela r ăzb„ i e a p ă t r u n d e D e c â t în locur i u n d ' s ' a scunde T â r i e a oas'.ei r e m â n e ş t i ? ! ? D e p i ldă : ori şi c â n d pof teş t i

•(Şi m a i cu s e r m ă dacă eşti B u l g a r , netmt; , ungu r , sau. . . s amsa r ) P o ţ i v i z i t a fă ră h a b a r P u l b e r ă r i a d in Dudeş t i ! Acolo, n i m e n i n u t e ' n t r e a b ă D e a i s au n u ai v r e o t r e a b ă ! N u ' i p ro toco l , n u ' i t e v a t u r ă , ( S a t u n d e t â i n i i n u i e m u ş c ă !) Şi. . . i n t r i , cu ţ i g a r e a 'n gu ră , In magaz i i cu praf de puşcă ! ! !

L a Min i s te ru l de R ă z b o i Aşa se ' n i a m p l ă

. . .Vai de n o i !

Gheorghe Biciuşca Fost scriptura. — Aş ti dezolat dacă s'ar în

ţelege ad litteram părţile privitoare la şeful de cabinet şi la secretarul general al ministrului

DIN SPIRITUL ALTORA - Adaptări. -

Teatru ţărănesc.

L u n a Iu l ie a m p e l r e c u t - o ca i n v i t a t la moş ia u n u i p r i e t en . I -am p u s însă o cond i ţ i e : nici unu l din noi să n u pomenească o v o r b ă de războiu l eu ro p e a n . O d a t ă l iniştea a s ' g u r a ţ ă , m i - a m f ă c u t cufărul şi a m p leca t .

P r i m a Dumin i că mă ' n t r e a b ă : —- Ce făceai t u lâ B u c u r e ş t i , în zi

lele de s ă r b ă t o a r e ? —- Mă d u c e a m să 'm i p i e rd v r e m e a

la t e a t r u . — Ei b ine , nici aici n ' o s ă ' ţ i sch imbi

obiceiul . . . D a ! da ! a v e m un t e a t r u . . . u n t e a t r u de v a r ă , b ine în ţe les . E înf i in ţa t de m i n e , s u b v e n ţ i o n a t t o t de m i n e — S t a t u l s u n t eu ! şi p u s s u b t s u p r a v e g h e r e a d o m n u l u i m i n i s t r u al cu l te lor şi i n s t r u c ţ i u n e i pub l i ce . . . p a r don. . . s u b t sup raveghe rea î n v ă ţ ă t o rului s a t u l u i . R e p r e z e n t a ţ i a e f ixat ă la orele cinci seara . F i i g a t a , că n u î n c t p până n u v i u eu .

M ' a m g â n d i t că p o a t e t i o g l u m ă ; d a r f i indcă la ţ a r ă d i s t rac ţ i i l e s u n t r a r e , n ' a m m a i i n s i s t a t .

Piesă pe t i c i t ă din a l t e p i e s e — â la » He rz . Au to ru l „ o r i g i n a l " , însuşi în

v ă ţ ă t o r u l . J o c u l a c t o r i l o r — ţ ă r a n i şi ţ ă r a n c e —

în c o s t u m e de ocazie, p o t r i v i t e „ p e r s o a n e l o r " ce în făp tu iau , dacă n ' a d u c e a nici p e d e p a r t e cu „mimica . " abso l ven ţ i l o r c o n s e r v a t o r u l u i de dec l amaţ ie , avea cel p u ţ i n m e r i t u l de a fi s incer . In fund, un c i â m p e i d e p ă du re n a t u r a l ă ţ i n e loc de „ d e c o r " .

D u p ă a c t u l î n t â i , „ p a u z a " p re lun -g indu- se p r ea m u l t , noi şi „ p u b l i c u l ' , î ncepem să a p l a u d ă m .

In sfârşi t , apa re . . . î n v ă ţ ă t o r u l . L i n i ş t e de c a v o u . — D o m n i l o r şi doamne lo r , — glă-

sueş te î n v ă ţ ă t o r u l — o î n t â m p l a r e ne p r e v ă z u t ă p e n t r u piesa ce se joacă în tâ ia oa r ă az i , m ă face să cer i ndu l g e n ţ a d o m n i i l o r - v o a s t r e . I a t ă despre ce e v o r b a : d in m o t i v e de economie b u g e t a r ă , c a b i n e p e n t r u a c t o r i şi a c -

F U R. N I G A

La Băi. — Hidroterapie

— Cine t e - a î n v ă ţ a t să masez i a ş a de b i n e ? — Pă i să vez i m a t u , coconi tă : c â n d s t a u la B u c u r e ş t i , de obice iu sun t a n g a j a t ă să frec s c â n d u

rile p r i n case le boereş t i ! Desen d e V. Ş i r a t o

dl ic t i s ind ţ ă r a n i i cu în t r ebă r i l e lui neroade .

Slujbaşul s t a t u lu i îşi pe t rece v r e mea la fe reas t ra cu g e a m u r i l e des chise, că sn indu- se să fure soarelui că ldu ra şi l u m i n a t r e b u i n c i o a s ă re-împute rn ic i re i t r u p u l u i s ă u s l ăbănog .

Ieri d i m i n e a ţ ă . C a s t r o n 1-a s a l u t a t — p e n t r u î n t â i a o a r ă .

F t i z i cu l i-a r ă s p u n s po l i t i cos ; apoi ca să'i a r a t e că ş t i e cu c ine a r e aface. i-a spus :

— D o m n u l e C a s t r o n . . . . P o e t ! — 1-a î n t r e r u p t a r o g a n t

p le tosu l , d â n d u ' ş i capu l p e spa t e . — Poe t e , — s u r â d e cel dela ferea

s t r ă — t e - a m v ă z u t azi n o a p t e pe şos e a u a s a t u l u i , p l i m b â n d u - t e şi ges t i c u l â n d s ingur .

— C o m p u n e a m o p o e z ; e . . . — P e ' n t u n e r i c ? 1 — Atunc i îmi v i n mie idei le . Oh, de

ai ş t i c â t m ă ' n a l ţ ă idei le ! M'a i v ă z u t . . . — D a : în n e n u m ă r a t e r â n d u r i ai

lăsa t capu l î n t r ' o p a r t e ca şi c u m t e fereai de ceva .

— A b s o l u t ! Ide i le me le m ă -nal ţă a t â t a , v că de m u l t e or i t r e b u e să plec capu l ca să p o a t ă t r e c e luna !

* Voiajul instrueşte.

Mucles t a t ă l , a u z i n d că lumea se duce la C o n s t a n ţ a ca să p ro f i t e de

răcoa rea m ă r e i , copleşi t de că ldu ră , s 'a g â n d i t că n ' a r fi r ă u să p e t r e a c ă şi el, fă ră che l luea l ă , doua- t r e i o re p e m a r g i n e a u n u i lac din ap rop ie rea Cap i ta le i .

O d a t ă h o t ă r â r e a l u a t ă , şi-a a p u c a t copi lul de m â n ă şi a u po rn i t -o , p e jos , spre fa imosul lac al H e r ă s t r ă u l u i .

. ,Loca l de n o a p t e " p e n t r u cheflii r ămaş i în B u c u r e ş i i , z iua s a tu l H e -r e s t r e u e ca şi p u s t i u .

Mucles se p l i m b ă p e m a r g i n e a Iacului f ăcându ' ş i v â n t cu p ă l ă r i a . P u ţ i n în u r m ă , p ă ş e ş t e fiti-său, cu gura c ă s c a t ă la r a ţ e l e ce p l u t e s c p e a p a l impede a he leş teu lu i . Lască g u r a şi n u înţe lege de ce păsăr i le acelea se d a u m e r e u cu c a p u l la fund, lă sând p a r t e a d i n d ă r ă t a f a ră .

Mucles scapă pă lă r ia d in m â n ă . . . F i u - s ă u se repede de ' i o r id i că . Apoi , d r e p t r e c o m p e n s ă a serviciului g ra t i s , îi p u n e o î n t r e b a r e :

— P a p a ! P e n t r u ce r a ţ e l e c â n d b a g ă ciocul în a p ă , lasă c o a d a a f a r ă ?

— Ca să r e s p i r e ! —resp i r ă şi Mu-c leş - t a t ă l , b u c u r o s c ' a m a i d a t o „ l e c ţ i e " n e p r e ţ u i t e i sale od ra s l e .

Nicollo Mascalzoni

CÂNTECUL MĂREI

B E R E A A Z U G A CSTE CEA MAI DELICIOASA

Ca h o ţ u l , furiş, p r i n t r e s t ânc i , E u n o a p t e a m ' a m d u s să fur Mărei Secre tu l v r ă j i t al c â n t ă r e i Ce g l a su r i so lemne ş ' a d â n c i . Cu p a t i m ă dâr jă , n e b u n ă , D e veacu r i '1 n a l ţ ă spre L u n ă .

D a r Valul , i s t e ţ T r u b a d u r , D e v e s t e a p r i n s că acolo Venisem cu cuge t să fur. D e n u simfoniea î n t r eagă , M ă c a r u n c r â m p e i d i n t r ' u n solo. E l V â n t u l u i semn a făcu t Şi Marea ' n d a t ă a t ă c u t .

P e c â n d m ă p l i m b a m a b ă t u t P e ţ ă r m , t e zări i : cea m a i d ragă Şi cea m a i f rumoasă femee! . . . U n fa rmec a t u n c i s'a f ă c u t :

C ă ' n foşnetul rochei de a lbă m ă t a s e . In t r e m u r u l vocei , în râsu ' i ş t r engar , Găsi i leit-motivul c ă t a t în z a d a r Ce orga imensă ' n a j u n mi ' l c â n t a s e

D e g e a b a , v ic lene t u Val m a i ' m > [ascunzi]

D iv ina c â n t a r e , In Ea o a m t o a t ă I... Ş i 'n ochi i ' i

[profunzi] Reflexul t ă u , — Mare !

Cyrano

Salon pentru Ras, Tuns şi Frezat

ŞTEFAN CONSTANTINESCU No. 131. CALEA ORIVITEI. No. 131

— Special în lucrări de păr. —

DESCONCENTRAT!

— Aşa e, nevastă, că m'am schimbat mult? —• Nu mai mult decât mine, bărbate: să vezi ce de rochii mi-am făcut?

D e s e n dc I*'. Ş i r a t o

F V R N 7 C A 5

CUSUTE CU ATA ALBA La Flora"

— B i n e m ă , pâ r l i t u l e , mi-a i c e r u t cinci poli s ă ' l i faci un cos tum d e v a r ă şi t u che l tueş t i ban i i cu d a m e l e ? !

— P ă i n u vezi , p a p a , că l ' am c o m a n d a t l a . . . Ş t i r b e y : u n p ă h ă r u ţ de v in ţ i n e m a i r ăcoare d e c â t cel m a i fain dril !

A mea, sau a lor? De m u l t e o fi d u c â n d l ipsă Ţ a r a

românească , — ( s ă m a i î n ş i r ă m aci p o m e l n i c u l ? ) , — sun însă t r e i lucrur i despre car i n u se p o a t e spune că n u le a v e m din be l şug : s amsar i , cocote , şi . . . , , r e v i s ' e " .

D a r , p e c â n d cu samsar i i nu l e înt â l n e ş t i de obicei decâ t la cafenea s a u ia cazul cel ma i b u n la min i s t e ru l de R ă z b o i , p e c â n d cocote le sun t p l e ca t e , în m a j o r i t a t e . în v i l eg ia tu ră , ~ . . r ev i s t e l e " t e u r m ă r e s c fără mi lă , p r e t u t i n d e n i . P e ga rdu r i şi p e difer i te m o n u m e n t e u t i le şi indiscre te , s u n t n u m a i a f i ş e : în gaze t e s u n t n u m a i ' a n u n ţ u r i , iar . ca cu lme ! ori u n d e t e învâ r t e ş t i , dai n u m a i p e s t e au to r i de cup le te .

N u m a i e de t r ă i t !... Astăz i , c â n d doi se î n t â nesc pe

s t r a d ă nu-şi m a i d a u . . b u n ă - z i u a " aşa , s implu , ca ce tă ţen i i secolului t r ecu t , ci se î n t r e a b ă , sp i r i tua l i :

— „Ce faci şefule?" — „Scrii o revistă ?" — ,,S'o vezi pe-a mea!" .— „Ba p'a mea s'o vezi!" — „A mea... e mai tare!" —• „Dar a mea ce cusur are?" —• „Tot a mea-i mai barosană!" In defini t iv, v o r b a ă lu ia , a u t o r i i

d e rev i s te îşi fac. . . f iecare cu a l u i " , o concu ren ţ ă e x t r a o r d i n a r ă . Aşa ceva n 'a m a i v ă z u t Capitala, n i c ioda t ă : o a d e v ă r a t ă în t rece re ! Şi b ie tu l pub l i c e c h e m a t să j udece a şa . fără p e r d e a ,

' — (adică , v reau să spun . cu c o r t i n a r i d i ca t ă ) , — a cui e ma i t a r e , a cui e m a i m a r e a cui n ' a r e cusur , şi aşa

"inai d e p a r t e . Ce e v i n o v a t ad i că b ie tu l p u b l i c

să fie a r b i t r u î n t r ' o c h e s t i u n e ca re , in orice caz , nu-1 p r iveş te . . . în de-a-p r o a p e ? . . .

Noi s u n t e m de p ă r e r e că p rob l ema a r t r e b u i p u s ă în faţa . .Servic iului de măsu r i şi g r e u l ă ţ i " . de s u b t oblădu i r ea d e p a r t a m e n t u l u i d-lui Emi l Cost inescu.

N u m a i ş t i i n ţ a a n t r o p o m e t r i c e i v a p u t e a p roc l ama în sfârşit pe a d e v ă r a t u l ş a m p i o n a l concu r su lu i ;—ce l care

• e, s ingurul , î n d r e p t ă ţ i t să ne a n u n ţ e pe z idur i le Capi ta le i ,-ad l i b i t u m " :

— „A mea-i mai tare!" — „Amea-rmai mare!" — „Dar a mea ce cusur are?" P â n ă ia pub l i ca rea aces tu i original

. m a t c h " s u b s e m n a t u l a re de g â n d sa-i facă m a r ţ f ă ră d i scu ţ ie p e to ţ i au to r i de rev is te .

I n t r ' a d e v ă r l u c r â n d a c t u a l m e n t e la o rev is tă în şase a c e şi două spre-zece t ab lour i , vo i a v e a în c u r â n d sat i s fac ţ ia să p r o c l a m , fă ră nici o t e a m ă

-că ori c â t de d a t d racu lu i a r fi „ t a l e n t u l " a l to ra , t o t . . .

— A mea- i m a i lungă ! Şi, p r e t i n d e ţ i oa r e că n ' o să câş

t i g . . . ş a m p i o n a t u l ?

,, Acaparatorii..." V o r b e a m a d i n e a u r i în t r e a c ă t , de

l ipsur i le de ca re sufere Ţ a r a r o m â n e a s c ă . U n a d in aces te l ipsur i , — cea m a i r e c e n t ă , — es te d u p ă c u m se ş t ie , aceea de m o n e d ă m ă r u n t ă .

D a c ă n u ţ i -ai p o t r i v i t gologani i sau , francii d u p ă neces i tă ţ i le m o m e n t u l u i , p o ţ i fi s igur că t e dai j o s d i n t r a m va i s a u r ă m â i f l ă n â n d , d u p ă î m p r e j u r ă r i , cu b a n c n o t a în m â n ă .

G u v e r n u l a c ă u t a t , f i reş te , să afle care e c a u z a aces te i cr ize şi a descope r i t că foa tă t r a g e d i a se d a t o -l e ş t e a c a p a r a t o r i l o r de m o n e d ă m ă r u n t ă , şi g u v e r n u l a d a t în j u d e c a t ă p e a c a p a r a t o r i !

N ' a m ce zice, exce len tă m ă s u r ă , pe ca r e scr i i to ru l a c e s t o r r â n d u r i o a p r o b ă din fundul . . . b u z u n a r u l u i ; d a r a d a o g ă că cu a c e e a ş s e v e r i t a t e a r t r e b u i să se p rocedeze şi în p r i v i n ţ a m o n e d e l o r . . . m a r i .

Adică eu, c a r e sufăr din c a u z a l ip

sei de a s m e n e a m o n e d ă , să n ' a m d r e p t u l de a fi oc ro t i t de a u t o r i t ă ţ i ?

I a t ă p e n t r u ce, p r i n u r m a r e , a r t r e b u i sa d ă m a l a r m a şi să s t r i găm ;

— „ J o s a c : p ra to r i i . . . de ori ce fel de m o n e d ă ! Să se ia cele ma i d r a s t i ce m ă s u r i î m p o t r i v a lor ! La ocnă !"

(Ap lauze p re lung i t e şi înde lung r e p e t a t e ) .

Sandy

Pentru escursionişti

Ce uituc şi dobitoc! Când pornii pe Caraiman Ca să fac escursiuni, Mi-am luat un Alpenştok, Ş'un coş cu proviziuni. Doar un lucru am uitat Şi-am fost groaznic supăra t : Câteva sticluţe pline Cu „Lacrima Zorilor'' 1 Aviz amatorilor De escursiuni pe munte . Ca să nu 'ndure ca mine, Suferinţa setei crunte 1

Coco

Pe plaja delà Mamaia

„CANDELAMBRUL" IN DILEMA

— Nene Iancule, de mult nu te-am văzut aşa melancolic. Ce ai? — Soro dragă, sunt în încurcătură şi nu ştiu ce să fac: când mă uit la vinul din

pahar, îmi lasă gura apă; iar când îl beau, îmi lasă el apa 'n gură! D e s e n d: A . M u r n u

s F U R N I C A

La Constanta

— . . . P ă i d o m n u l u i ca re fuse î n n a i n t e a mea , #-ai spus că n u m a i e nicio c a m e r ă l iberă în h o t e l !

— P e n t r u d u m n e a t a , se g ă s e ş t e . . . d u m n e a t a îmi inspiri î nc redese , itu ca m i t o c a n u ă l a .

— D e u n d e ş t i i V... Ab ia m ă văzuş i ! — Ce-are aface : o p e r s o a n ă ca re o b i ş n u e ş t e ş a m p a i v e L a c r i m a

Zor i lo r " , n u poa t e fi d e c â t un o m s u b ţ i r e şi cu g u s t !

— Era. d u s s V F m x t i s m e l o r mele

... med icu l p e ca re m ' a m consul t a s u p r a cauzei reu-

M i t ică la b ă i . I n t r ' u n g r u p de cucoane p r i e -' t e n e , că ro ra le t r a g e c lopote le , Mi t i că v i n e gâfâ ind , g e s u c u l â n d :

— Ah, doamne lo r , nu ş t i ţ i ce mi s 'a î n t â m p l a t ad ineaor i : ceva n e m a i p o m e n i t !

— Ce e m o ş i e M i t i q u e ? . . . Ce-ai p ă ţ i t ? . . . S p u n e r e p e d e ! . . .

— Scanda l g rozav , m a e l a m : un i nd iv id m ' a i n s u l t a t g roazn ic .

— Ce ' ţ i -a s p u s ? — Că sunt alcoolic ! ! — Şi n u 'l-ai p r o v o c a t la d u e l ?

N u 'i-ai d a t elouă p a l m e ? ! — N u , con i ţă , ' i - am d a t două . . .

p iese de c â t e cinci lei ! — !? ! Laşule !...

' m i îşi înch ipu iesc că îu a n u n ţ u r i le p u b l i c a t e de gaze te le co t î -d i ane sub t t i t lu l de „ M i c a P u

b l i c i t a t e " găsesc t o a t e ch i l ip i rur i le d in l u m e . In r e a l i t a t e , păcă lea l ă p e t o a t ă l inia (50 ban i l inia) . Totusf f i indcă r u b r i c a aceas t a de r e c l a m i a r e succes şi e c i t i t ă cu deosebi t int e r e s de pub l i cu l care n ' a r e a l t ceva m u b u n de făcu t , m ' a m h o t ă r â t să o i n t r o d u c şi eu în „ F u r n i c a " , b a

încă o voi r e d a c t a în ve r su r i . Ca fond, „Mica P u b l i c i t a t e " a „ F u r n i c e i " v a fi î n să la fel cu cea d in gaze t e l e z i l n i c e : aceleaşi ch i l ip i rur i , aceiaşi se r ioz i ta te . D e o c a m d a t ă d ă m două m o s t r e , ca r i v o r h o t ă r î de s igur p e numeroş i i noş t r i c i t i to r i , care a u ceva de v â n d u t , de c u m p ă r a t , ide a m a n e t a t , cari v o r să se că să to r ea scă ori să se spânzure , e l e , ca r i îi v o r d e cide zic să se ad reseze n u m a i la vechea noas t r ă casă de înc redere .

Văduv b leg , fără p a r a l e , D a r cu m a r e v i i to r . C a m a d u s p u ţ i n d e şa le . F o n f â i t ş ' a p r o a p e chior', C a u t ă o D o m n i ş o a r ă J u n ă , c u l t ă , cu moşi i Şi f rumoasă . Se î n s o a r ă Chiar a v â n d 2 3 cop i i .

Vl'iăjmostră : P i e r d u t d e a c u m o l u n ă U n a m i e lei niacu. Cine 'm i -o v a ' n a p o i â C a p ă t ă r ă s p l a t ă b u n ă . ,

La co imi l t a l i e a med icu lu i din T c -, k h g h i o l . ' — Domnu le , el-ta eşti a t t r i ' t i c

în u l t i m u l g rad . Eş t i a m e n i n ţ a t de-o g u t ă t e r ib i l ă , dacă n u t e supui la u n regim a l i m e n t a r sever . P r e a t r ă i e ş t i b ine , m a i lasă icrele m o i !

— Bine d o c t o r e ( r ă s p u n d e resemnat pac i en tu l , r o ş c o v a n şi bu r to s ) , n ' a m să m a i m ă n â n c icre m o i .

— Bravo . . . n i ţ i c ă \ o i n ţ ă . . . c c n a i b a ! — A m să m ă n â n c n u m a i icre t e s

c u i t e . [ ţ !...

B ine bre , d ' a i a ai ven i t la Cons t a n ţ a : să s t a i t o a t ă z iua închis în casă , să t e p l i m b i niţel n o a p

t e a şi p e u r m ă să t e înfunzi la „ ş m e n -d ă f e r " la Caz ino? . . .

Aşa dojenea u n p r i e t e n pe cunos cu tu l scu lp to r Sp . din Bucureş t i . I a r a r t i s t u l îl î n t r e b ă :

— D a r ce v r e i să f a c ? — F ă şi t u ca. mine , du - l e la M a

m a i a , î n t i n d e - t e p e nis ip şi s ta i t o a t ă z iua să t e p r ă j ea scă soarele .

— Monşer , — r ă s p u n s e f l egmat i c t a l e n t a t u l c iopl i tor , — cura n o a s t r ă la Mare n u se p o t r i v e ş t e : t u faci bă i de soare , e u — de lună !

K i r i a k Napadarjan

Am scăpat de ei !

V a r a ' i b i n e ' n B u c u r e ş t i : Căc i la Mi rcea n u ' n t â l n e ş t i T i p u r i s u s p e c t e d e pe ş t i . D o m n u l M o r u n , D o m n u l Cega , Ş ' a l ţ i i , c u m ven i v a c a n ţ a , A u S b u g h i t - o la C o n s t a n ţ a . . . B i n e ' i la Mircea B o d e g a I

Bonvivant.

Ce-i cu tânărul, bucătar? Sărut mâna, cucoană, viu din piaţă: n'am găsit alt soi de peşte!

Deson d e F . Ş i r a to

10 F U R N I C A

In vilegiatură. - Birt „hailaif

— M ă , Cost ică , voi t r e b u o să ave ţ i ia b u c ă t ă r i e o a r m a t ă î n t r e a b ă de s e r v i t o r i . . . — Cine v ' a s p u s , d o m n u l e P o p e s c u ? — P ă i t u nu vezi ce de u r m e de d e g e t e p e m a r g i n e a farfuriei în care mi-a i a d u s s u p a ? !

D e s e n d e F . Ş i r a so

Domnişoara Zizi D a c ă t e i u b e ş t e Zizi , m ă î n t r e b i ? . . . Deşi aVeam as tăz i o s u m ă de t r eb i , — S ă m ă p l i m b p e p la jă , să ci tesc g a z e t e — L e l a s t o a t e b a l t ă ş i ' ţ i r ă s p u n d , p o e t e .

Deş i Zizi p a r e f r ivolă şi rece , L a iub i t t e - a s igur dă ' n a i n t e zece Chia r şi Ju l i e t e i m a r e l u i Secşpir , D a , ea ' i î n t r u p a r e a d r a g o s t i ' n T e k i r !

D i s d e d i m i n e a ţ ă , p e la o r a ş e a p t e , v E a iubeş t e s t r a şn i c . . . c a f eaua c u l a p t e ; Şi d u p ă ce 'şi face b a i a , p e la o p t . B l o n d a Z i z i - a d o r ă — a d o r ă . . . p o r u m -

[bielul cop t . ]

In b r a ţ e l e ' i a lbe ia apoi p e D o m n u l . . . Morfeu, şi ' l i u b e ş t e p â n ' c e - o p r i n d e

[somnul . ] I a r l a p r â n z , o c l ipă din ochi să n ' o

[ p i e r z i : ] Se î n n e b u n e ş t e d u p ă . . . p e p e n i v e r z i !

D u p ă c ină 'n fine. E a cu p a s i u n e L a m a s a de p o k e r r egu la t se p u n e . Şi a ic i i u b e ş t e — c u m zi lnic v e d e ţ i — P a t r u p o p i , Ziz ica , şi p a t r u v a l e ţ i .

Mai inbeş te Zizi muz ică şi d a n ţ , Şi roch i p e n t r u ca r i 'şi dă u l t i m u l

[sfanţ . . . ] Deci , c â n d a r e b i a t a a t â t e a p e c a p . I n i n i m a ' i a l t e p a s i u n i n u ' n c a p !

I n i m a Zizichei ? ! V r e a u s 'o v ă d , p a r o l ! Oh, n u 'i n e a g r ă c u m e l a c u l T e k i r

[Ghio l ! ] I n imioa ra 'i es'.e... D a r , m ă b a t e - u n

[gând, ] S ' a m să ' n t r e b pe d o c t o r : Oare-o fi

[ a v â n d ? !] Contele de Tekirghiol

Bir.e că nu's preşedinte !

Sunt un om cuminte, Nu ciupesc, nu fur. Dar dac'aş fi, dragă, O zi preşedinte, O zi, Ia „Mercur" Simţ că m'aş scrinti: Pivniţa'i întreagă Aş bei-o 'ntr'o zi! Firea mea cinstită Ar fi biruită De aşa ispită,

Higi Tănase

U N A - 1 L T 1

Idilă cu sfârşi t . S ' au cunoscu t p e la ş r â r ş i t u l lune i

Mai . D o m n i ş o a r a v e n e a din 1 â r g , u n d e fusese să se în ţo lească p e n t r u sezonu l de v a r ă . Şi fiindcă t r a m v a i u l nu op re ş t e c â n d u rcă dea lu l , f e t i ţ a , n e r ă b d ă t o a r e , a s ă r i t d in fuga. . . d r e p t î n b r a ţ e l e lu i , care , t o t din fuga, vo ia să se sue . Ciocnire v io l en t ă ce i-a t r i m e s p ' a m â n d o i , p a c h e t , să se ros to golească p â n ă ' n m a r g i n e a t r o t o a r u l u i .

Şi de -a tunc i s 'au iub i t . ( E g reu să u i ţ i p e aceea cu care p e n t r u p r i m a o a r ă p i a t r a p a v a j u l u i ţ i - a ţ i n u t loc de s a l t ea de puf . )

î n t r e a g a lună Iul ie a a c o m p a n i a t - o la „ a t e l i e r " , b r a ţ la b r a ţ , g o n g ă n i n -d u ' i c u v i n t e de a m o r . E a 1-a a s c u l t a t —fiinţă n a i v ă , j u m ă t a t e m a d i p o l o n . j u m ă t a t e zefir t r a n s p a r e n t ca să 'şi p o a t ă răcor i p i ep tu l înc ins de mişcări le p iceoare lo r în m e r s .

T o ţ i i-aţi v ă z u t ; n u m a i p ă r i n ţ i i lor, b ine în ţe les , n u ş t i a u n imic .

I n t r ' o seară , î n t â m p l ă t o r , le iese în ca le t a t ă l lu i . Onorabi lu l , s c anda l i z a i , r id ică b a s t o n u l şi t r a g e cu p u t e r e , ca M o i s e c â n d a d a t cu to iagu l în s t âncă , f ă c â n d să ţ â şnească a p ă . . . din cei p a t r u ochi umezi de d u r e r e . Apoi ş i -a v ă z u t d e d r u m , foar te m u l ţ u m i t că şi-a î n d e p l i n i t c ins t i t d a t o r i a .

F e t i ţ a a p l eca t şi ea, . . . veselă — vese lă că v â n ă t ă i l e l ă s a t e de b a s t o n p e sp ina re , da d e d e p a r t e bluzei t r a n s p a r e n t e în fă ţ i ş a rea unei „cămăşuţe" noui , v ă r g a t ă fan tez ie cu dungi a l b a s t r e . (Ah , maşe r , c u m o să c r a p e de c iudă sincerile ei p r i e t e n n e ! ) .

E l s 'a î n t o r s acasă p o s o m o r i t . T a t ă -său l - a ş t ep t a în p r a g , m e r e u c u b a s t o n u l în m â n ă , ca a r h a n g h e l u l Mihail la p o a r t a R a i u l u i .

T â n ă r u l , ză r indu -1 , î ncepe să p l â n g ă . — P a p a , o iubesc şi v r e a u s 'o i a u

de n e v a s t ă I — b â l b â e , el cu sughiţ u r i .

— T u ? ! — înc remeneş t e a u t o r u l zilelor lu i , l ă sând s î ' i c a d ă b a s t o n u l a c u m inu t i l . Apoi , î n d u i o ş a t :

— F i u l e , t u ai să m o r i c e n t e n a r l — D e ce, p a p a ? — F i i n d c ă t o ţ i p oşt i a j u n g la a -

d â n c i b ă t r â n e ţ e ! Şi s ' au î m b r ă ţ i ş a t , d r e p t s e m n d e

î m p ă c a r e —însuşi t a t ă - s ă u a v â n d p e s t e şeap tezec i de a n i .

Şi minciuna poate fi un adevăr.

O z i c ă t o a r e p o p u l a r ă g l ă s u e ş t e : . . D u p ă războ i , m u l ţ i v i te j i s ' a r a t ă " . E x i s t ă şi excepţ i i : n ' a m i n t r a t încă în r ă z b o i şi cu t o a t e aces tea v i te j i i

F U R N I C A

a u şi î n c e p u t să r ă s a r ă . D a c ă nu m ă crede!,i, a s cu l t a ţ i :

Spre sea ră , a p r o a p e de gura s a l u lui vecin cu moş ica lui unc l i iu -meu , c a r e m ă pof t i se să p e t r e c zece zile la ci, a u d u n g la s d i n ş e a n ţ u l ce m ă r g i n e ş t e şoseaua p e d r e a p t a :

— Bcc iu l e , n u m ă lăsa : a i mi lă ! Mă d u c î n t r ' a c o l o şi v ă d u n ţ ă r a n

vo in i c , l ega t la c a p , cu răn i p e obra j i . S ă t e a n u l repe tă şi mai ruător: — Fie- ţ i m n ă , boe ru le : d ă ' m i şi

m i e u n ban . . . — Ce a i ? . . . Ce ai p ă ţ i t ? . . . — S u n t r ă n i t , boeru le . . . A m fost

r ă n i t la r ă z b o i ! — Cc războ i , m ă ? !... R o m â n i a stă

p e loc : t o a t ă lumea ş t ie că e n e u t r ă . C u i spui t u mof tu r i l e a s t e a ?

A m p l e c a t scârb i t , fără să ' i dau n i m i c . Şi r ă u r m făcu t . Ţ ă r a n u l — a m af la t -o în u r m ă — s p u n e a a d e v ă r u l : fusese r ă n i t la „ r ă z b o i " de nevas t ă - sa ca r e ţ e s e a şi-i da se în c a p c ' un fus f i indcă ri'0 lăsa în p a c e .

La Mamaia.

O c u n o s c u t ă d e m i m o n d e n ă din Bucu re ş t i —ghici, cai e ? — s ' a d u s la Const a n ţ a , , t . i m c a să de med ic i să facă b ă i d e m a r e .

Sczonis tă î n t â r z i a t ă , t o a t e celelal te c a b i n e fiind o c u p a t e , i s 'a d a t u n a jos , pe nis ip , c a b i n e de ob ice iu rez e r v a t e „ f ami l i i l o r " ,

P r i m a b a c a l u a t ' o fa ţă f i ind înt r e g t i n e r e t u l select a] plajei , t i n e r e t c a r e i-a u r m ă r i t mi şcă r i l e cu b inoclul la och i . Unii , imberb i liceeni 5 X 5 , c h i a r a u î n d r ă z n i t s'o fotograf ieze.

A d o u a zi, d e m i m o n d e n a i n t r â n d în cab ina de s c â n d u r i , obse rvă că p e re ţ i i sun t c iu ru i ţ i de gău r i f ă cu t e cu b u r g h i u l . I n d i g n a t ă , c h e a m ă b ă e ş i ţ a şi-o î n t r e a b ă :

— Ce ' n s e m n e a z ă a s t a ? . . . Crezi d u m n e a t a că eu a m v e n i t aici să des ch id p a n o r a m ă ?... să sgâiască ochii la m i n e t o ţ i b ă r b a ţ i i c â n d m ă d e s b r a c ?

— Vai d e m n e , cuconi ţă , c u m se p o a t e să v ă înch ipu i ţ i aşa c e v a ? !

— A t u n c i , ce ros t a u găur i l e alea ? — E u Ic-am făcu t . — Care v a să zică, s ingură m ă r

t u r i s e ş t i . . ' — Zău , c u c o n i ţ ă , e u le -am f ă c u t !

Vede ţ i şi d u m n e a v o a s t r ă : c a b i n a a r e v r e o f e r e a s t r ă ?

—• A d e v ă r a t : n ' a r e nici u n a . — P ă i d ' a i a le -am f ă c u t : ca s 'a-

ve ţ i p e u n d e da m u ş t e l e a fa ră , c â n d v ă d e s b r ă c a ţ i !

* La Sinaia.

In p a r c n u mişcă f runza . V e r d e a ţ a înţeleni tă . de că ldu ră se rveş te de covor-deeor m u n ţ i l o r cu f run tea ' n soa ie . Nic i u n s g o m o t ; doa r foşnetul rochi i lor de „ t a f t a " cu care cucoanele a u

c o n s i m ţ i t să 'ş i acope re t r u p u l delà genunch i la sân .

U i t e -o , cu copilul de m â n ă . E t â nără şi b i n e v o p s i t ă — în c iuda z u g r a v i l o r ca r i se p l âng î n t r ' u n a că „ c u lo r i l e" s 'au s c u m p i t ; a l ă t u r ea de fe t i ţ ă , ai c rede o pereche de p ă p u ş i s coborâ l e d in v i t r i n a unu i fabr icant de j u c a r ă .

E l . . . U i t a s e m să v ă spu i că el o u r m ă r e ş t e d e - a p r o a p e o s ă p t ă m â n ă . O v e d e şi nu ş t i e c ine e ; o v e d e şi n u ' n d r a s n e ş t e să ' i v o r b e a s c ă . P a s i u nile m a i i , ca şi du re r i l e , sunt m u t e — nu es te a ş a ? P o a t e că din c a u z a a-c ' a s t a m u ţ i i sun t cei m a i geloşi oam e n i depe p ă m â n t .

Ar v r ea să ş t ie cine e ; d a r p e c ine să ' n t r e b e , fără ca s'o c o m p r o m i t ă ? A, da.!., ocazia , p r o v i d e n ţ a hoţ i lor , s 'a i v i t pe n e a ş t e p t a t e — b i n e în ţe les . E a a i n t r a t la fotograf ; f e t i ţ a a r ă m a s afară , s ' admi re „ t a b l o u r i l e " e x p u s e în v i t r i n ă .

S ' ap iop ies f ios , î n t r e a b ă roş indu-se : — Ce e m â m i ţ i c a d u m i t a l e , p u i u l e ? Copi laşu l r idică p r iv i i ea , r ă s p u n d e

conv ins : — D o m n i ş o a r ă . — D c m i i i ş o a r ă ? !... D e c â n d ? — D e d i m i n e a ţ ă fană s e a r a .

Nae Saltinbanca

Preoteasa 'n baie - Vedenie de Satyr a unui poet satiric ia

vilegiatură. —

P r i n t r e p lop i şi sălci i , gâr la , F r e d o n â n d un m a r ş sglobiu, F u g e ca a r g i n t u l v iu , Se s t r ecoa ră ca şopâ r l a .

S c u m p a m e a Nimfă b ă l a i e l a t - o ! Ia răş i a v e n i t !... P r e o t e a s a ' n t r a s f i n ţ i t L a ob ic inu i t a ' i ba i e .

Goală !... E a 'ş i-a scos c io r jp i i , C ă m ă ş u ţ a 'ş i-a d a t jos , Şi — c ' un p ic ioruş — , sfios Cearcă r ăco rea l a ape i .

Goală !... Goală e m u i e r e a Ca o f raz ' a lui Dui l iu C â n d la T e a t r u în consi l iu D e s p r e o p^esă 'şi dă p ă r e r e a .

Loc p u s t i u . C â n d se desb racă , D u r d u l i u l a lbu ' i t r u p , Ce a t â t a ş v r e a să ' i p u p , N u ' i v ă z u t decâ t . . . de-o v a c ă !

P a ş t e c u filozof.e Vaca , şi d ' ă s t c o r p s u p r e b , Ca şi p o p a , c a p de cerb , P r o a s t a , nici n u v r e a să ş t i e !

Ah , de ce a c u m a n u e B a r d u l p e m a l u l c c l ' l a l t ? ! Ar c â n t a c u g las dc p sa l t Acest c o r p ca de s tanic!" . . .

D a r , un c i t i to r mă ' n d c a s ă Cu m e s c h i n a î n t r e b a i e : D e n ' a i fost aco lo , o a r e Cum descrii pe p r e o t e a s ă ? !

Să m ă ier te c i t i t o ru l Cur ios şi i n d i s c r e t : N i c i o d a t ă u n p o e t N u o să facă pe chiorul !

U n al Muzei m â n d r u mi r e , Ca Şer lok H o l m s , v e d e t o t ! Orb ca Mi l ton ch ia r , s o c o t Vede. . . pr in î n c h i p u i r e ! . . .

D a ! B â n d ieri de vin t re i o a l e , N o a p t e a a m v ă z u t în vis Ale N i m f e i ce -am descris F a r m e c e secre te g o a l e !

B a r d u ' n zo r i , t rez i t . . . din vise, Deş i d i s p ă r u f t m e e a Ce v ă z u s e ]n n o a p t e a ceea, E r a fer ic i t . . . Iub i se !

Kiriak Napadarjan

Latina Gentila

Când fată 'ii cer cu Domnul sfânt, Ea o să fie întrebata : — C e a i făcut p 'acest pămân t? Tare, ' n auzul tuturora. Cu glas sonor şi respicat, Mitica, cea mai dulce fată, Va spune: —Doamne, cu am dat Pe faţă doar cu pudră „Flora"

Trubadur.

«„FURNICA"* Directori:

MITICA IN CIŞMIGIU

— Ia ghici, madam Popescu, ce deosebire este între mitocanul de colo şi Marghiloman? — Ca dela cer la pământ! — Ei aş! Deosebirea e foarte mică: ăla stă cu picioarele în lac, iar conu Alecu...

uite-te la ghetele lui... stă cu „lacul" în picioare! Desen d e A . M u r n u