CRR Nivel 3 Cl.xi Tehnician Veterinar

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CURRICULUMpentru clasa a XI -a

Calificarea: TEHNICIAN VETERINAR

Nivelul 3

- 2007 –AUTORI: Moisiu Maria – doctor în medicină veterinară, prof. grd. did. I, Grupul Şcolar Agricol Palas-Constanţa

Tănăsie Petrişor – doctor în medicină veterinară, prof. grd. did. I, Grupul Şcolar Agricol Palas-Constanţa Menagi Selma Uzupe – doctorand, Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti Oprea Delia – prof. grd.did. I, Grupul Şcolar Agricol Prejmer, Braşov

Drinovan Maria – inginer zootehnist, prof. grd.did. I, Grupul Şcolar Agricol Prejmer, Braşov

1

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

În stadiul actual al creşterii animalelor, pierderile economice sunt determinate de o serie de

boli ce produc mortalitate, morbiditate, scăderea productivităţii animalelor bolnave, degradarea

lor biologică, scăderea producţiilor, compromiterea reproducţiei cu toate consecinţele.

În prevenirea şi combaterea acestor boli, un rol important îl joacă alimentaţia şi însămânţarea

artificială a animalelor. Alimentaţia raţională şi echilibrată asigură menţinerea sănătăţii

animalelor, sporindu-le rezistenţa la intemperii şi la boli, influenţează pozitiv producţia şi

productivitatea animalelor prin sporirea cantitativă şi calitativă a producţiilor.

Însămânţarea artificială constituie o metodă curentă de reproducţie care suplineşte lipsa de

reproducători de mare valoare zootehnică, cu potenţă individuală mare, sporindu-se liniile de

elită. O parte dintre boli, zoonozele, au şi importanţă sanitară, ele transmiţându-se la om, la care

pot genera forme grave de boală şi chiar mortalitate.

Dar pentru înţelegerea acestor boli este necesară studierea disciplinelor preclinice care

facilitează diagnosticarea lor şi, în consecinţă, aplicarea corectă a tratamentelor şi a măsurilor de

prevenire şi combatere.

Unităţi de competenţe tehnice generale şi specializate ca: Biotehnologii moderne în creşterea

animalelor, Farmacologia, Anatomia patologică şi fiziopatologia, Semiologia, Anatomia şi

fiziologia animalelor, prin competenţele definite, asigură tehnicianului veterinar capacitatea de a

sprijini în mod real medicul veterinar în diagnosticarea, tratarea şi prevenirea bolilor la animale.

Cea mai dinamică unitate de competenţe, Farmacologia, prin faptul că numeroase firme din

domeniu produc o gamă tot mai largă de substanţe medicamentoase, trebuie însuşită cu

responsabilitate de către tehnicianul veterinar în vederea selectării celor mai eficace

medicamente. Pentru tehnicianul veterinar cunoştinţele de anatomie şi fiziologie sunt absolut

necesare în aplicarea raţională a unor metode de investigaţie medicală, a unor intervenţii de mică

chirurgie, intervenţii obstetricale, dar şi în cadrul expertizei sanitare veterinare, care stă la baza

sănătăţii publice.

2

Fireşte că fără a stăpâni metodele generale şi speciale de diagnostic studiate la Semiologie,

tehnicianul veterinar nu ar fi capabil să ajute medicul veterinar în depistarea oportună a bolilor la

animale.

Anatomia patologică şi fiziopatologia, alături de celelalte module preclinice facilitează

stabilirea la timp şi corectă a diagnosticului la apariţia primelor cazuri de boală, fiind de un real

folos şi de o mare importanţă economică.

Unităţile de competenţe tehnice specializate, Parazitologia şi Patologia medicală, prin

competenţele definite, asigură tehnicianului veterinar cunoştinţele şi deprinderile necesare

diagnosticării şi tratării acestor boli. Noţiunile de patologie medicală dau posibilitatea

tehnicianului veterinar să participe la stabilirea diagnosticului bolilor de organ şi metabolice şi să

aplice un tratament corect şi oportun. De asemenea, cunoaşterea celor mai frecvente parazitoze

întâlnite la animale şi în special a celor cu transmitere la om, îi vor permite tehnicianului

veterinar realizarea tratamentelor profilactice şi curative, precum şi depistarea şi eliminarea din

consum a cărnii parazitate.

Precizăm că în cele 4 ore de teorie şi 6 ore de laborator tehnologic prevăzute pentru o

săptămână, se studiază întâi „Anatomia şi fiziologia animalelor” (în 8 săptămâni),

„Farmacologia” (în 8 săptămâni), „Semiologia” (în 8 săptămâni) şi „Parazitologia” (în 9

săptămâni). În total rezultă 33 de săptămâni, care reprezintă numărul de săptămâni prevăzute în

planul de învăţământ în care se parcurg orele de teorie şi laborator tehnologic.

Considerăm important ca în prima săptămână de la începutul anului şcolar să se parcurgă

modulul „Sănătatea şi securitatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” (24 ore), prevăzut la

„Stagii de pregătire practică”, întrucât pe competenţele acestui modul se axează toată pregătirea

practică pentru întreg anul şcolar.

De asemenea, recomandăm ca modulele „Anatomia patologică şi fiziopatologia” şi

„Biotehnologii moderne în creşterea animalelor” , să fie parcurse tot la începutul anului şcolar,

ele reprezentând suportul pentru celelalte module.

3

Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE

UNITATEA DECOMPETENŢE

COMPETENŢA

Mod

ulu

l IA

nato

mia

şi

fizi

olog

ia

anim

alel

or

Mod

ul I

IF

arm

acol

ogia

Mod

ul I

IIS

emio

logi

a

Mod

ul I

VP

araz

itol

ogia

Pregătire practică CDL

Ver

ific

are

M

odu

l VA

nato

mia

pa

tolo

gică

şi

fizi

opat

olog

ia

Mod

ul V

IB

iote

hnol

ogii

mod

erne

în

creş

tere

a an

imal

elor

Mod

ulu

l VII

Sec

urit

atea

şi

sănă

tate

a în

m

uncă

Mod

ulu

lVII

IP

atol

ogia

m

edic

ală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 112.Comunicare 2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale

2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

4. Gândire critică şi rezolvare de probleme

4.2.Rezolvă probleme

4.3.Evaluează rezultatele obţinute

11. Anatomia şi fiziologia animalelor

11.1 Analizează elementele de bază din histologie;

11.2 Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului animal;

11.3 Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului animal;

11.4 Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi organele de simţ;

11.5 Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în organismul animal;

14. Farmacologia 14.1. Analizează formele şi preparatele medicamentoase.

14.2. Asigură conservarea medicamentelor în condiţii corespunzătoare.

14.3. Analizează principalele grupe de medicamente.

14.4. Administrează medicamentele.

4

14.5. Aplică vitaminoterapia şi terapia stimulantă nespecifică.

15. Semiologia 15.1. Investighează animalele prin metode generale.

15.2. Investighează clinic aparatul digestiv .

15.3. Investighează clinic aparatul respirator.

15.4. Investighează clinic aparatele cardio-vascular, genito-urinar şi sistemul nervos.

17.Parazitologia 17.1 Selectează principalele boli parazitare.

17.2 Argumentează etiopatogeneza în bolile parazitare.

17.3 Investighează epizootologia în bolile parazitare.

17.4 Analizează simptomele şi modificările anatomopatologice în bolile parazitare.

17.5 Analizează elementele de diagnostic în bolile parazitare.

17.6 Execută tratamente antiparazitare.

17.7 Aplică măsurile generale de profilaxie în bolile parazitare.

13. Anatomia patologică şi fiziopatologia

13.1. Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale.

13.2. Analizează modificările locale aleciculaţiei sanguine, limfatice şi a lichiduluiinterstiţial.

13.3. Analizează modificările de metabolism şi inflamaţiile

13.4. Investighează procesele bioplastice.

12. Biotehnologii moderne în

12.1. Optimizează raţiile furajere pentru diferite specii şi categorii de animale;

5

creşterea animalelor

12.2. Verifică întreţinerea şi îngrijirea animalelor;

12.3. Analizează producţiile animaliere;

12.4. Aplică metode moderne de reproducţie la animale.

9. Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar

9.1 Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul sanitar veterinar.

9.2. Aplică acţiuni de evitare a riscurilor legate desecuritatea şi sănătatea în muncă şi apariţiaincendiilor.

9.3. Organizează activităţile în caz de accidente în domeniul sanitar veterinar.

16. Patologia medicală

16.1. Selectează bolile interne.

16.2 Analizează semnele clinice în principalele boli interne.

16.3 Investighează tabloul lezional în principalele boli interne.

16.4. Analizează elementele de diagnostic în bolile interne.

16.5. Asigură tratarea animalelor bolnave şi măsurile de prevenire a bolilor interne.

6

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLICEUL TEHNOLOGIC

Clasa a XI – aAria curriculară Tehnologii

Calificarea : tehnician veterinarCultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică 330 oreModulul I: Anatomia şi fiziologia animalelor Total ore/an 75 din care: laborator tehnologic 42

Modulul II: Farmacologia Total ore/an 75 din care: laborator tehnologic 42

Modulul III: Semiologia Total ore/an 51 din care: laborator tehnologic 18

Modulul IV: Parazitologia Total ore/an 129 din care: laborator tehnologic 96

Total ore/an: 10 ore/săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Stagii de pregătire practică 120 ore

Modulul V: Anatomia patologică şi fiziopatologia Total ore/an 48 din care: laborator tehnologic 48

Modulul VI: Biotehnologii moderne Total ore/an 48 în creşterea animalelor din care: laborator tehnologic 48

Modulul VII: Securitatea şi sănătatea în muncă Total ore/an 24 în domeniul sanitar veterinar din care: laborator tehnologic 24


Curriculum în dezvoltare locală 132 ore

Modulul VIII: Patologia medicală Total ore/an 132 din care: laborator tehnologic 66


TOTAL GENERAL: 582 ore/an

7

MODULUL I - ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALELOR

Modulul “Anatomia şi fiziologia animalelor” este integrat în curriculum diferenţiat din

cultura de specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, pentru calificarea tehnician

veterinar, nivel trei. Modulul „Anatomia şi fiziologia animalelor” se studiază într-un

număr de 75 de ore efectuate de către profesorul medic veterinar.

Modulul „Anatomia şi fiziologia animalelor” reprezintă unitatea de competenţe

tehnice specializate „Anatomia şi fiziologia animalelor”. Deşi această unitate de

competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru

abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie

care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei, calificarea “tehnician veterinar”. Acestea

sunt :

2. Comunicare


Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se

aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o

singură dată, la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat

tabelul nr. 1, privind lista unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate.

Profesorul medic veterinar are obligaţia să cunoască conţinutul unităţilor de competenţe

cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “Anatomia şi fiziologia

animalelor” pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice

generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează

competenţele pentru abilităţile cheie.

Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi. Fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţe individuale formulate

în Standardul de Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor

individuale tehnice specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din

programă, sunt realizate competenţele individuale tehnice specializate. În programă sunt

8

recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Anatomia şi

fiziologia animalelor” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate

alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit

realizarea conţinuturilor.

Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea

ce presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de

parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III,

“Sugestii metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în

proiectare, ea trebuie studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care

sunt stipulate criteriile de performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare,

necesare înregistrării performanţelor elevilor.

Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în

prefaţa programei, observăm că modulul “Anatomia şi fiziologia animalelor” nu se

agregă cu nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate

11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “Anatomia şi

fiziologia animalelor”.

II.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi

9

11. Anatomia şi fiziologiaanimalelor

11.1. Analizează elementele de bază din histologie

Elemente de histologie

Structură: -membrană, citoplasmă,nucleu, organite;Funcţii:-mişcare, transport,metabolism, excitabilitate,diferenţiere, adaptare, înmulţire;Ţesuturi: -epiteliale, conjunctiv,musculare, nervos, sanguin.

11.2 Diferenţiază oasele,articulaţiile şi muşchiiorganismului animal

Aparatul de susţinere şi mişcare

Formă şi structură oase: -lungi, late, scurte, ţesut osos, compact şi spongios;Formă şi structură muşchi :-lungi, laţi, scurţi, circulari, penaţi, semipenaţi, fibră musculară;Componente:- oasele capului, oasele trunchiului, oasele membrelor;Serie animală:-cabaline, bovine, porcine, ovine, canide, păsări;Grupe de muşchi:-pieloşi, muşchii capului, gâtului, trunchiului, cozii, membrelor;Instrumentar : -trusă de disecţie;Articulaţii:-fixe, mobile, semimobile;Funcţii:-rotaţie, abducţie, adducţie, extensie, flexie;

10


11.3. Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului animal

Organologia

Aparate:- digestiv, respirator, circulator, urinar, genital,glanda mamară;Componente:- digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag, prestomace, stomac, intestin subţire, intestin gros, glandele anexe, aparat digestiv la păsări;

- respirator: cavităţi nazale, faringe, laringe, trahee, pulmon, aparatul respirator la păsări;

- urinar: rinichi, uretere,vezica urinară, uretra, aparatul urinar la păsări;

- genital mascul: testicule, căile genitale, organul copulator, - genital femel: ovare,trompe,uter, vagin, vestibul vaginal, vulva, glanda mamară, aparatul genital la păsări;- circulator: sânge, limfă, lichid interstiţial;Descriere: - caracteristici pe componente;Funcţionalitate:- digestia, respiraţia, circulaţia, excreţia, reproducerea, lactaţia;Organe interne: - cavităţi: toracică (pulmon, cord); abdominală (ficat, stomac, prestomace, intestin subţire, intestin gros, splină,rinichi); pelvină ( uter, ovare, vezica urinară, sacul dorsal al rumenului);


11.4 Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi organele de simţ

Sistemul neuro-endocrin

Clasificare:- sistem nervos al vieţii de relaţie;

- sistem nervos vegetativ;

Sistematizare:- central-encefal, măduva spinării, - periferic-nervii

11

cranieni, nervii spinali; -simpatic şi parasimpatic; Funcţii:-excitabilitate, conductibilitate, reflectivitate,- activitatea organelor interne şi metabolismul;Glande:-hipofiza,epifiza,tiroida,paratiroidele,timus,suprarenaleAlteorgane:-pancreas endocrin, ovar, testicul, placentaAnalizatoriiOrgane de simţ:-pielea, mucoasele, organul gustului, organul mirosului, organul văzului, organul auzului şi echilibrului;Componente:-pielea: epidermul, dermul, hipodermul;

-mucoasele: bucală, nazală, genitală;

-organul gustului: limba;

-organul mirosului: nasul;

-organul văzului: ochiul;

-organul auzului şi echilibrului: urechea, cortexul; Funcţii:-tactilă, gust, miros, văz, auz;


11.5 Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în organismul animal.

Metabolismul

Metabolism:-anabolism, catabolism; Intermediar:-glucide, lipide, protide, hidromineral;Energetic:-bazal, de întreţinere, de producţie; Termoreglarea:-termogeneza,termoliza;Vitamine:-liposolubile (A,D,E,K); -hidrosolubile(F,B1, B12,C).

12

Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează

prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite

pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,, Anatomia şi

fiziologia animalelor” sunt alocate 42 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul medic veterinar.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt

reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt.

Tema

Nr. de ore alocatInstruire teoretică

Laborator tehnologic

1. Celula animală: -structură şi funcţii 1 22. Ţesuturile: epiteliale, conjunctive, musculare,

nervos, sanguin.2 2

3. Osteologia: structura oaselor, forma, scheletul animal: scheletul capului, trunchiului,membrelor.

2 4

4. Artrologia: clasificarea articulaţiilor, tipuri de articulaţii; articulaţiile capului, trunchiului,membrelor.

1 2

5. Miologia: structura muşchiului, forme de muşchi, grupe de muşchi: -capului, gâtului,trunchiului, cozii, membrelor.

2 2

6. Aparatul digestiv: -segmente, structură,fiziologie;

3 4

7. Aparatul respirator: -segmente, structură,fiziologie;

2 4

8. Sistemul circulator: -segmente, structură,fiziologie;

3 2

9. Aparatul urinar: -segmente,structură,fiziologie;

2 2

10. Aparatul genital femel: -segmente, structură,fiziologie;

2 4

11. Aparatul genital mascul: -segmente, structură,fiziologie;

2 2

13

12. Sistemul neuro-endocrin: - segmente, structură, fiziologie;

2 2

13. Analizatorii: -componente, funcţii. 2 214. Topografia organelor interne. 3 415. Metabolismul: intermediar, energetic. 2 116. Termoreglarea. 1 117. Vitaminele. 1 2

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ,rămânând la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor,repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi

cerinţele concrete din şcoală.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Anatomia şi fiziologia animalelor” se studiază

în clasa a XI-a, liceu tehnologic, într-un număr total de 75 ore din care instruire teoretică

33 ore şi laborator tehnologic 42 ore.

Pregătirea practică la calificarea tehnician veterinar este efectuată în totalitate de către

profesorul medic veterinar. Ea se organizează săptămânal, în una din zile, 6 ore,

reprezentând pregătirea practică curentă.

Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire

Profesională, şi în mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se

organizează pe grupe de minimum 10 elevi şi se execută în laboratoarele de patologie

veterinară, în ferma didactică, la clinicile şi dispensarele medicale veterinare, la agenţii

economici cu profil zootehnic, sub îndrumarea profesorilor medici veterinari.

Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe

cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională,

respectiv unitatea de competenţe ,,Anatomia şi fiziologia animalelor” cuantificată cu 1,5

credite.

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe,

criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3

complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile

cheie creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii

14

sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea abilităţile cheie ca

“Gândire critică şi rezolvare de probleme” şi “Comunicare”, trebuie formate şi

aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii

pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI -a procesul de predare – învăţare

trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice

specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician veterinar”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de

caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de

rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea

procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele

tehnice specializate. De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică,

critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul

echipei.

Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi

tehnice specializate se impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a

elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să

capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi

de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul medic veterinar trebuie să fie focalizat

spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician veterinar”.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii

didactice şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să

răspundă stilurilor de învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un

procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea

sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi

proiecteze din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de

documentare, fişe de observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea

15

materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului

de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească

cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice

specializate definite.

Pentru o bună înţelegere a celor specificate mai sus, exemplificăm printr-o lecţie care

are ca obiectiv formarea competenţei de a diferenţia oasele scheletului animal.

Scenariul didactic ar putea fi următorul:

-se organizează laboratorul de anatomie pentru lucrul în echipă;

-se împarte grupul de elevi în echipe de 3-4 elevi;

-se stabilesc punctele de lucru;

-se dotează fiecare punct de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru, postere,

atlase anatomice, caiete de desen, creioane, creioane colorate, gumă, piese anatomice

(oase) conservate. Elevii analizează fişele, îşi organizează locul de muncă, pregătesc

caietele de desen, compară oasele cu desenele din postere şi atlase. Recunosc fiecare os,

în funcţie de caracteristicile stipulate în fişă. Asamblează oasele în schelet, respectând

etapele din fişele de lucru. Desenează ajutându-se de piesele anatomice, atlase şi postere,

demonstrând că vor putea recunoaşte oasele în funcţie de caracteristicile şi topografia lor.

La această temă metodele didactice utilizate sunt: descoperirea, acompaniată de

observare, conversaţia euristică, algoritmizarea, problematizarea. Elevul trebuie să

diferenţieze oasele, să le caracterizeze, să le asambleze în schelet după cum cere

problema din fişa de lucru. În rezolvarea sarcinilor din fişa de lucru, el trebuie să

colaboreze în permanenţă cu membrii echipei, astfel încât rezultatul să fie cel dorit.

Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele de elevi,

intervenind în corectarea soluţiilor date de aceştia.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate

din Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.

16

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt:

observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care

profesorul trebuie să elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi

formeze şi să-şi exprime opinii proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient.

Elevii şi profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale

despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după

criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi

cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în

Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din

competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai

recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată

când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate

căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită

elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea

de competenţe definită.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze

răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţe şi de probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi

condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire

Profesională pentru calificarea ,, tehnician veterinar”, nivelul trei.

Exemplu:

17

Unitatea de competenţe:11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Competenţa: 11.1. Analizează elementele de bază din histologie.

Criterii de performanţă:

a) Examinarea structurii şi funcţionalităţii celulei animale

Probă scrisă1.A. Analizaţi componentele structurii celulei animaleNr.crt.

Structura Analizarea componentelorcelulei animale

Evaluator Data

1. Membrană2. Citoplasmă3. Nucleu4. Organite

Probă orală2.A. Specificaţi funcţiile celulei animale

Nr.crt.

Funcţii Specificaţii - rol Evaluator Data

1. Mişcare2. Transport3. Metabolism4. Excitabilitate5. Diferenţiere6. Adaptare7. Înmulţireb) Clasificarea ţesuturilor

Probă scrisă1.B. Clasificaţi ţesuturile animale şi daţi exemple din fiecare ţesut

Nr.crt.

Tipuri de ţesuturi

Exemple Evaluator Data

1.2.3.4.5.

c) Specificarea funcţiei diferitelor tipuri de ţesuturi

Probă orală1.C. Specificaţi funcţiile ţesuturilor animale

18

Nr.crt.

Tipuri de ţesuturi

Specificaţii - rol Evaluator Data

1.2.3.4.5.

Evaluarea se poate face şi printr-un test cu itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.

MODULUL II - FARMACOLOGIA

Modulul “Farmacologia” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de

specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, pentru calificarea tehnician veterinar, nivel

trei. Modulul „Farmacologia” se studiază într-un număr de 75 de ore efectuate de către

profesorul medic veterinar.

Modulul „Farmacologia” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate

„Farmacologia”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează

cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi

aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei,

calificarea “tehnician veterinar”. Acestea sunt :

2. Comunicare

19







cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “Farmacologia” pentru

formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi

specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru

abilităţile cheie.






recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Farmacologia” şi

în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi

metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.









prefaţa programei, observăm că modulul “ Farmacologia” nu se agregă cu nici o unitate

de competenţă pentru abilităţile cheie.


20


14.Farmacologia

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “Farmacologia”.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de competenţe

Competenţe individuale

Conţinuturi

14.Farmacologia

14.1. Analizează formele şipreparatele medicamentoase

Forme şi preparate medicamentoase

Forme: solide, moi, lichide;Preparate: siropuri, tincturi, extracte;Preparare: boluri, electuarii, unguente, infuzii, decocturi, mixturi, siropuri;Norme: specifice lucrărilor în laborator şi manipulării medicamentelor.

14.2. Asigurăconservarea medicamentelorîn condiţiicorespunzătoare

Condiţii de conservare

Factori: - aer, oxigen, lumină, temperatură, insecte; Starea: - lichide, moi, solide; Substanţe: - medicamente obişnuite; - medicamente foarte active (separanda); - edicamente deosebit de active (venena);Norme: - specifice lucrărilor în laborator şi manipulării medicamentelor.

21

14. Farmacologia

14.3. Analizează principalele grupe de medicamente

Grupe de medicamente

Antiseptice şi dezinfectante: - nestabile- oxidante, nestabile- reducătoare, stabile;Chimioterapice: - substanţe colorate organice, sulfamide;Antibiotice: - penicilina, streptomicina, cloramfenicol, tetracicline, macrolide;Purgative : - uleioase, saline, speciale (pilocarpina); Antidiareice: - substanţe protectoare mucilaginoase, absorbante, bismutice;Anestezice : - locale, generale;Topice : - emoliente, absorbante, protectoare pulverulente;Rehidratante : - soluţii hipertonice, izotonice, hipotonice

14.4. Adminis-trează medica-mentele

Mod de utilizareCorelare:- oral (solide, lichide), injectabil (soluţie, suspensie), inhalat (gaze), pregătiri topice;Acţiune:- cauzală, simptomatică, generală, locală, primară, secundară;Circuit: - difuzare, transformare, eliminare;Căi:- orală, rectală, tegumente, parenterală;Echipament:- seringi, ace, spatule, aruncător de boluri, recipienţi- plastic, cutii de sterilizare;Probleme: - supradozare, subdozare, reacţiile alergice, imposibilitatea administrării la anumite animale;Norme:- specifice administrării medicamentelor şi lucrului cu animale.

14.5. Aplică vitaminoterapia şi terapia stimulantă nespecifică

Vitamine şi stimulente nespecifice

Vitamine: - liposolubile (A,D,E,K); - hidrosolubile (B, C);Căi : - orală, parenterală, tegumente;Substanţe stimulente : - gammaglobuline, polidin;Tehnici : - seroterapia, autohemoterapia;Norme:- specifice administrării medicamentelor şi lucrului cu animale;

III. Sugestii metodologice


22

Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi competenţele

tehnice specializate se formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi

instruire teoretică.



pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,, Farmacologia”

sunt alocate 42 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul medic veterinar.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului,

care de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

Nr.crt.

Tema



1. Forme şi preparate medicamentoaseForme: solide, moi, lichide;Preparate: siropuri, tincturi; extracte;Preparare: boluri, electuarii, unguente, infuzii, decocturi, mixturi, siropuri;

3 4

2. Condiţii de conservare a medicamentelorFactori:aer,oxigen,lumină,temperatură, insecte;Starea:-lichide; moi; solide;Substanţe:-medicamente obişnuite; -medicamente foarte active (separanda); -medicamente deosebit de active (venena).

3 4

3. Grupe de medicamenteDezinfectante: alcaline, acide, oxidante, reducătoare, săpunuri, detergenţi, alcool etilic, sulfat de cupru.

4 4

4. Chimioterapice: substanţe colorate organice, sulfamide;

2 4

5. Antibiotice:penicilina,streptomicina,cloramfenicol, tetracicline, eritromicina, stamicina.

4 4

23

6. Purgative: uleioase, saline speciale, (pilocarpina);

2 4

7. Antidiareice:-substanţeprotectoare mucilaginoase, absorbante, bismutice;

2 2

8. Anestezice : xilina, procaina, cocaina clorhidică.

2 4

9. Topice : emoliente, absorbante, protectoare pulverulente.

2 2

10. Rehidratante : -soluţii hipertonice, izotonice şi hipotoniceNutritive : - soluţii perfuzabile

2 2

11. Mod de utilizare

Corelare:- oral (solide, lichide), injectabil (soluţie, suspensie), inhalat (gaze), pregătiri topice;Acţiune:-cauzală, simptomatică, generală, locală, primară, secundară;Circuit: - difuzare, transformare, eliminare;Căi:- orală, rectală, tegumente, parenterală;Echipament:- seringi, ace, spatule, sticle, cutii, aruncător de boluri, recipienţi- plastic, de sterilizare;Probleme:-supradozarea, subdozarea, reacţiile alergice, imposibilitatea administrării la anumite animale;

4 6

12. Vitamine şi stimulente nespecifice

Vitamine: - liposolubile (A,D,E,K); - hidrosolubile (B, C);Căi : - orală, parenterală, tegumente;Substanţe stimulente : - gammaglobuline, polidin;Tehnici : - seroterapia, autohemoterapia;

3 2

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi


24


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Farmacologia” se studiază în clasa a XI-a, liceu

tehnologic, într-un număr total de 75 ore din care instruire teoretică 33 ore şi laborator

tehnologic 42 ore.







veterinară, în ferma didactică, farmaciile veterinare, la clinicile şi dispensarele medicale

veterinare, la agenţii economici cu profil zootehnic, sub îndrumarea profesorilor medici

veterinari.




respectiv unitatea de competenţe ,,Farmacologia” cuantificată cu 1,5 credite.






“Gândire critică şi rezolvare de probleme” şi “Comunicare” trebuie formate şi


pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a, procesul de predare – învăţare






25



critică, dar şi imaginaţia şi creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în

cadrul echipei.


















de lucru.




Pentru exemplificare, am ales o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a

administra medicamente la animale. Scenariul didactic ar putea fi următorul:

- lecţia se desfăşoară în ferma didactică pe mai multe specii de animale;

- se împarte clasa în echipe de 4 elevi;

- se organizează module de lucru (staţiuni), în funcţie de specia animalului;

- numărul echipelor trebuie să fie egal cu cel al staţiunilor;

26

- se organizează o staţiune de rezervă, pentru elevii foarte buni, care sunt capabili să

rezolve rapid sarcinile de lucru; ex.: - lot de pui;

- se dotează fiecare staţiune de lucru cu: fişe de documentare, fişe de lucru,

echipament de contenţie, casolete, seringi, ace diverse, pense, medicamente solide,

moi, lichide, sonde naso-şi buco-esofagiene, foarfece, speculum vaginal, speculum

bucal, aruncător de boluri, perfuzor, alcool sanitar sau tinctură de iod, vată, mănuşi

chirurgicale;

Elevii se documentează, folosesc materialele de protecţie, îşi organizează staţiunile de

lucru, verifică instrumentarul necesar şi respectă etapele din fişa de lucru pentru specia

respectivă. După terminarea lucrului, elevii se rotesc în staţiuni şi colaboreză pentru

îndeplinirea sarcinilor din fişele de lucru.

În cazul acestei teme metoda utilizată este lucrul pe staţiuni, la care s-au asociat:

observarea sistematică, descoperirea, conversaţia, problematizarea, exerciţiul. Elevii vor

trebui ca la sfârşitul lecţiei să prezinte îndemânarea necesară administrării

medicamentelor la animalele de fermă pe diferite căi.

Profesorului îi revine responsabilitatea de a supraveghea, îndruma şi dirija elevii în

atingerea obiectivelor propuse. El va interveni în corectarea soluţiilor date de elevi şi va

evalua activitatea acestora, precizând punctele tari şi punctele slabe în rezolvarea

sarcinilor.











27



criterii definite.



















Profesională pentru calificarea ,, tehnician veterinar”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţe: 14. Farmacologia

Competenţa: 14.4. Administrează medicamentele.


a) Corelarea formelor şi preparatelor medicamentoase cu căile de administrareProbă orală1.A.Precizaţi ce forme şi preparate medicamentoase se administrează pe căile definite.Nr.crt.

Căile de administrare

Forme Preparate Evaluator Data

1. Oral2. Injectabil

28

3. Inhalat4. Pregătiri topice

b) Specificarea acţiunii şi circuitului biologic al medicamentelorProbă orală1.B. Specificaţi tipurile de acţiuni ale medicamentelor.

Nr.crt.

Descrierea acţiunii Evaluator Data

1. -cauzală2. -simptomatică3. -generală4. -locală5. -primară6. -secundară

Probă scrisă2.B. Specifiicaţi etapele circuitului biologic al medicamentelor

Nr.crt.

Circuit Descrierea etapelor Evaluator Data

1. Difuzare2. Transformare3. Eliminare

c) Administrarea medicamentelor pe diferite căid) Asigurarea pregătirii echipamentului pentru administrarea medicamentelor

Probă practică1.C.D. Efectuaţi următoarele activităţi:

Nr.crt.

Pregătirea echipamentului şi administrarea medicamentelor pe diferite căi

Evaluator Data

1. Pregătirea locului de muncă2. Selectarea echipamentului pentru administrarea

medicamentelor3. Pregătirea echipamentului pentru administrarea

medicamentelor4. Administrarea medicamentelor pe cale orală5. Administrarea medicamentelor pe cale rectală.6. Administrarea medicamentelor pe tegumente.7. Administrarea medicamentelor parenteral.8. Aplicarea şi respectarea normelor specifice

administrării medicamentelor şi lucrului cu animalele.

e) Selectarea problemelor comune asociate cu administrarea medicamentelor

29

Probă scrisă1.E. Identificaţi problemele comune asociate cu administrarea medicamentelor.

Nr.crt.

Probleme comune Exemple Evaluator Data

1. Supradozarea2. Subdozarea3. Reacţii alergice4. Imposibilitatea administrării

la animale

f) Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

Probă practică1.F. Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:Nr.crt.

Norme specifice administrării medicamentelor şi lucrului cu animalele

Evaluator Data

1. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice laabordarea şi contenţia animalelor

2. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice laadministrarea medicamentelor pe cale enterală

3. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice laadministrarea medicamentelor pe cale parenterală

4. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice laadministrarea medicamentelor pe diferite căi


MODULUL III – SEMIOLOGIA

Modulul “Semiologia” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de


trei. Modulul „Semiologia” se studiază într-un număr de 51 de ore efectuate de către


Modulul „Semiologia” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate

„Semiologia”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o

unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici,

unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei, calificarea

“tehnician veterinar”. Acestea sunt :

30

2. Comunicare







cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “Semiologia” pentru

formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi

specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru

abilităţile cheie.


conţinuturi. Fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţe individuale formulate




recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Semiologia” şi în

special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice

adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.









prefaţa programei, observăm că modulul “ Semiologia” nu se agregă cu nici o unitate de

competenţă pentru abilităţile cheie.

31



15. Semiologia

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul “Semiologia”.


Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi

15. Semiologia 15.1. Investighează animalele prin metode generale.

Metode generale de examinare

Abordare şi contenţie : - metode, echipamente specifice;Instrumentar:- ciocan de percuţie, câmp de ascultaţie, stetoscop, termometru, lupă, cleşte pentru copită;Metode generale:- inspecţia, palpaţia, percuţia, ascultaţia, termometria;Date:-modificări de formă, volum, culoare, consistenţă, modificări funcţionale, de sensibilitate, de mobilitate.Foaie:- fişă semnaletică, examen obiectiv, grafic puls, respiraţie, temperatură,examen pe aparate.Registru : rubricaţia specifică;Norme : - specifice abordării, contenţiei şi examinării animalelor.

15.2. Investighează clinic aparatul digestiv.

Examenul aparatului digestiv

Componente: - cavitatea bucală, faringe, esofag, prestomace, stomac, intestine.Clinic:-inspecţie, palpaţie, percuţie, ascultaţie,termometrie; Modificări: -semne digestive, congestii, hemoragii, inflamaţii, exsudate, erupţii în cavitatea bucală, materii fecale şi defecarea; Norme: - specifice lucrului cu animalele,utilizării instrumentarului.

32

15. Semiologia 15.3. Investighează clinic aparatul respirator.

Examenul aparatului respiratorComponente:- cavităţile nazale, laringe, trahee, pulmon;Clinic:-inspecţie, palpaţie, percuţie, ascultaţie, termometrie.Modificări:- strănut, tuse, jetaj, dispnee.Norme:- la abordarea şi contenţia animalelor,utilizarea instrumentarului

15.4. Investighează clinic aparatele cardio-vascular , genito-urinar şi sistemul nervos.

Examenul aparatelor: cardio-vascular, genito-urinar şi al sistemului nervosTulburări :- cardiovasculare(puls, bătăi cardiace); - genito-urinare(tulburări

ale urinării şi urinei, scurgeri vaginale); - nervoase (excitaţie,

inhibiţie ,atitudini, sensibilitate, motilitate, temperament);Interpretare: corelarea cu boli ale

acestor aparate şi sisteme.Norme: specifice lucrului cu animalele şi utilizăriii instrumentarului.







pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ

pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,, Farmacologia”

sunt alocate 42 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către medicul veterinar.

33



Nr.crt.

Tema



1. Metode generale de examinare:Abordarea şi contenţia

- inspecţia, palpaţia, percuţia, ascultaţia, termometria

6 4

2. Examenul aparatului digestiv 6 3

3. Examenul aparatului respirator 5 3

4. Examenul aparatului cardio-vascular 5 3

5. Examenul aparatului genito-urinar 6 3

6. Examenul sistemului nervos 5 2Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi


2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Semiologia” se studiază în clasa a XI-a, liceu


tehnologic 18 ore.











34


respectiv unitatea de competenţă ,,Semiologia” cuantificată cu 1 credit.








pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare









echipei.












35







de lucru.




Pentru exemplificare, am ales o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a

investiga animale prin metode generale. Scenariul didactic ar putea fi următorul:

- lecţia se desfăşoară în ferma didactică;

- elevii se împart în grupe de 3-4 membrii;

- se stabilesc punctele de lucru (staţiuni) pe speciile de animale existente în fermă;

- numărul echipelor trebuie să fie egal cu numărul staţiunilor;

- se organizează şi o staţiune de rezervă, pentru elevii foarte buni,care rezolvă rapid

sarcinile (de exemplu: -tineret taurin);

- fiecare punct de lucru se dotează cu:fişe de documentare, fişe de lucru, foaie de

observaţie clinică,termometru veterinar, stetoscop, câmp de ascultaţie, ciocan de

percuţie, plăcuţă plesimetrică, lupă, cleşte de încercat copita, iavaşa, mucarniţă,

sfoară de contenţie;

- după organizarea locului de muncă, elevii îşi pregătesc materialele necesare,

conform fişei de lucru;

- activitatea începe cu contenţia animalului;

- se examinează animalul conform fişei de lucru, respectând etapele şi regulile de

examinare;

- se completează foaia de observaţie clinică;

- după examinare şi întocmirea foii de observaţie clinică, grupele se rotesc la

celelalte specii.

36

În finalul lucrării elevii susţin şi argumentează datele din foaia de observaţie şi sunt

capabili să examineze clinic animalele pe specii.

Metoda de bază utilizată în cazul acestei teme este lucrul pe staţiuni, acompaniată de:

observarea sistematică, descoperirea, problematizarea, exerciţiul, conversaţia. Metoda

lucrul pe staţiuni facilitează atât dobândirea competenţei tehnice specializate, cât şi a

competenţelor pentru abilităţile cheie de nivel trei.

Profesorului îi revine responsabilitatea de a supraveghea, îndruma şi dirija elevii în

atingerea obiectivelor propuse. El va interveni în corectarea soluţiilor date de elevi.













criterii definite.










37










Profesională pentru calificarea ,,tehnician veterinar”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţe: 15. Semiologia

Competenţa: 15.2. Investighează clinic aparatul digestiv la animale.


a) Examinarea clinică a componentelor aparatului digestivProbă scrisă1.A. Precizaţi metodele clinice de examinare a segmentelor digestive.Nr.crt.

Segmentedigestive

Metode de examinare clinică Evaluator Data

1. Cavitate bucală2. Faringe3. Esofag4. Stomac5. Intestine

b) Investigarea modificărilor morfologice şi funcţionale

Probă orală1.B. Enumeraţi modificările morfologice descoperite la examinarea clinică a segmentelor digestiveNr.crt.

Segmentedigestive

Modificări morfologice Evaluator Data


Probă scrisă

38

2.B. Enumeraţi modificările funcţionale descoperite la examinarea clinică a segmentelor digestive.Nr.crt.

Segmentedigestive

Modificări funcţionale Evaluator Data


c) Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

Probă practică1.C. Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:Nr.crt.

Respectaţi normele specifice de securitate şi sănătate în muncă.

Evaluator Data

1. Aplicarea normelor specifice de igienă şi securitate a muncii în abordarea animalelor.

2. Aplicarea normelor specifice de igienă şi securitate a muncii în contenţia animalelor.

3. Aplicarea normelor specifice de igienă şi securitate a muncii în cazul examinării clinice a segmentelor aparatului digestiv.


MODULUL IV - PARAZITOLOGIA

Modulul “Parazitologia” este integrat în curriculum diferenţiat din cultura de


trei. Modulul „Parazitologia” se studiază într-un număr de 129 de ore efectuate de către


Modulul „Parazitologia” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate

„Parazitologia” şi este constituit din agregarea şi contextualizarea următoarelor unităţi de

competenţe :

Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie :

Comunicarea, competenţele 2.1. şi 2.3.

39

Unităţi de competenţe tehnice specializate :

Parazitologia

Unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie precizate în Standardul de Pregătire

Profesională, pentru nivelul trei, clasa a XI – a, „Comunicare”, competenţele 2.1 şi 2.3,

„Gândire critică şi rezolvare de probleme” se formează şi se aprofundează la fiecare

modul, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate, aşa cum se

prezintă în tabelul nr. 1 privind lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi

evaluate.

Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se

formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţi cheie.

Modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de competenţe se realizează

astfel: o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de

competenţe tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care

reprezintă de fapt conţinuturile necesare formării competenţelor.

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi.

În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele

individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor

individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul

conţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin

programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate

condiţiilor concrete din clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării

didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a

conţinutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în

care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale

şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

40


Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:

• Comunicare

Unităţi de competenţe tehnice specializate:

• Parazitologia

Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se

evaluează la modulul ,,Parazitologia”.


Unităţidecompetenţe


Conţinuturi tematice

2. Comunicare

17. Parazitologia

2.1. Susţine prezentări pe teme profesionale

17.7. Aplică măsurile generale de profilaxie în bolile parazitare

- Surse consultate (baze de date, manuale, articole, reviste de specialitate), întrebări puse altor persoane, informaţii selectate pentru efectuarea tratamentelor la animalele de companie în scop preventiv. - O prezentare structurată, atractivă, interactivă, argumentată logic cu support non-verbal (imagine grafică, exemplificări, pronunţie) pentru consilierea deţinătorilor deanimale de companie privind modul de distrugere a formelor invaziţionale ale paraziţilor: curăţire mecanică, mijloace fizice şi chimice.- Organizare: stil adaptat situaţiei, scopului, nevoilor audienţei, realizarea electronică (aplicaţii de tip power point sau altele).- Tehnici: fapte şi date statistice, gestică, mimică asociată, intonaţie.- Norme: specifice manipulării şi administrării medicamentelor şi contenţiei animalelor.

41

2. Comunicare

17. Parazitologia

17. Parazitologia

2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

17.4. Analizează simptomele şi modificările anatomopatologice în bolile parazitare.

- Instrucţiuni şi manuale utilizate pentru descoperirea semnelor de boală specifice aparatelor şi ţesuturilor parazitate.- Instrumentarul şi aparatura organizate pentru examenul clinic şi necropsic în vederea identificării modificărilor circulatorii şi inflamatorii.- Imagini, scheme, grafice folosite pentru corelarea simptomelor şi a modificărilor morfopatologice cu etiopatogenia paraziţilor: cauză-efect.- Rapoarte întocmite în stiluri şi forme corespunzătoare, coerente, respectând normele ortografice, de punctuaţie şi gramaticale la înregistrarea în registrul de consultaţii şi pentru informarea medicului veterinar: verbal, scris, mesager.- Funcţie: scrisori.- Claritate: diagrame.- Verificare: corectare, redactare, editarea textului.- Norme: specifice lucrului cu animalele de companie, utilizării instrumentarului, boli profesionale.

17.1 Selecteazăprincipalele boliparazitare.

Boli: - Trichomonoza bovină, Coccidioze, Toxoplasmoza Fascioloza, Cestodozele rumegătoarelor şi carnivorelor, Cenuroza, Hidatidoza, Cisticercoza, Dictiocauloza, Strongilatozele gastrointestinale la rumegătoare, Ascaridoza, Trichineloza, Scabiile, Estroza, Malofagoza, Hematopinoza, Tricofiţia; Clasificare: - Protozooze -mastigoforoze, sporozooze; - Helmintoze - trematodoze, cestodoze, nematodoze; - Arahnoentomoze – ectoparazitare, miaze; - Micoze;Importanţa: - pierderi economice, transmitere la om.

17.2 Argumentează etiopatogeneza în bolile parazitare.

Parazit: - denumire, morfologie, dimorfism sexual, hrănire locul de parazitare; Ciclul biologic: - stadii de dezvoltare, înmulţire asexuată şi sexuată;Acţiune:-mecanică-iritativă, spoliatoare, toxică, antigenică inoculatoare.

42

17.3 Investighează epizootologia în bolile parazitare

Animale: - speciile şi categoriile de animaleFactori: - vârsta, rasa, alimentaţia, starea de întreţinere, condiţiile geoclimatice , factorii social-economici;Forme:- ouă, larve, nimfe, adulţi;Contaminare : - contact direct, monta, ingerareaelementelor parazitare infestante, ingerarea unor gazde intermediare;Extindere : sporadic, enzootic, sezonier, permanent.

17.5 Analizează elementelede diagnostic în bolile parazitare.

Diagnostic:- examen clinic, epizootologic şi de laborator;Microscopic:- larve, adulţi (trichineloscopia);Macroscopic: - aspecte morfologice;Coproparozitologic: - metoda Willis, metoda Baerman;Echipamente : - microscop, sticlărie, trusă Baerman, instrumentar;Norme:- specifice lucrărilor de laborator, lucrului cu animalele;Tehnologia informaţiei: - internet, softuri.

17.6 Execută tratamente antiparazitare

Tratamente: - profilactice şi curativeInstrucţiuni:- indicaţii, contraindicaţii, mod de administrare şi de păstrare ;Calcularea: - regula de trei simplă;Norme: - specifice manipulării şi administrării medicamentelor şi contenţiei animalelor;Tehnologia informaţiei: - internet, softuri.








pentru cele două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la

modulul ,,Parazitologia” sunt alocate 96 ore care reprezintă laboratorul

tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul medic

veterinar.



43

Nr.crt.

Tema Numărul de ore alocateInstruire teoretică Laborator

tehnologicA. ProtozoozeI. Mastigoforoze 61. Trichomonoza bovină 1II Sporozooze 122. Coccidioze 33. Toxoplasmoza 1B. Helmintoze III. Trematodoze 124. Fascioloza 2IV. Cestodoze 125. Cestodozele rumegătoarelor 26. Cestodozele carnivorelor 27. Cenuroza 18. Cisticercoza 29. Hidatidoza 2V. Nematodoze 1810. Dictiocauloza 211. Strongilatozele gastrointestinale ale

rumegătoarelor2

12. Ascaridoza 213. Trichineloza 2C. ArahnoentomotozeVI. Arahnoze 1214. Scabiile 315. Malofagoza 116. Hematopinoza 1VII. Entomoze 1217. Estroza 2D. Micoze 1218. Tricofiţia 2

Total 33 9619. Pregătirea: consultă surse (baze de

date,manuale, articole, reviste de specialitate), pune întrebări altor persoane, selectează informaţiileOrganizarea: succesiunea logică, locul prezentării, adecvarea la audienţă, forma prezentării, realizarea electronică (aplicaţii de tip “power point” sau altele). Tehnici de captare a atenţiei: suport

44

non-verbal (imagine, grafică), exemplificări, gestică, mimică asociată, pronunţie, intonaţie.

20. Funcţie:instrucţiuni, manuale, scrisori sau rapoarte ;Pregătire: stiluri şi formecorespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe, organizarea materialului; Claritate şi acurateţe:norme ortografice şi de punctuaţie, reguli gramaticale, coerenţă, folosirea imaginilor, aschemelor, graficelor şi diagramelor ; Verificare: corectarea, redactarea, editarea textului.

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea

şcolară.

Prezentarea bolilor se va face după planul de expunere specific bolilor parazitare,

începând cu definiţia şi terminând cu profilaxia, incluzând toate elementele de conţinut

ale Parazitologiei, dar şi conţinuturile unităţii de competenţe cheie “Comunicare”,

cuprinse în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Parazitologia” se studiază în clasa a XI-a, liceu


tehnologic 96 ore.









45




respectiv unitatea de competenţe ,,Parazitologia” cuantificată cu 2 credite.






“Gândire critică şi rezolvare de probleme” şi “Comunicare”, trebuie formate şi


pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XI-a procesul de predare – învăţare









echipei.







De aceea demersul didactic depus de medicul veterinar trebuie să fie focalizat spre

atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician veterinar”.

46










de lucru.




Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a executa

tratamente antiparazitare. Să presupunem că evoluează coccidioza într-o crescătorie de

păsări.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

Se organizează clasa pe grupe şi puncte de lucru;

Punctele de lucru sunt spaţiile cu păsări de diverse vârste, dar mai ales pui

şi tineret aviar.

Fiecare grupă ia în primire un lot de păsări.

Profesorul trece pe la fiecare grupă şi dă informaţii despre starea de

sănătate a lotului de păsări, solicitând efectuarea examenului

coproparazitologic şi propuneri pentru tratament.

Elevii examinează păsările, execută un examen coproparazitologic pentru depistarea

oochiştilor care va fi pozitiv, după care propun diferite medicamente pentru tratarea

coccidiozei.

Fiecare elev îşi argumentează propunerea făcută din punct de vedere al eficacităţii dar

şi a eficienţei economice. Împreună cu profesorul se aleg medicamentele cele mai

eficace, motivându-se alegerea pentru fiecare lot în parte, în funcţie de gravitatea

evoluţiei bolii.

47

Grupa de elevi administrează medicamentele selectate, fiecare elev execută

tratamentul formându-şi astfel competenţa respectivă.

Metoda dominantă în acest scenariu este studiul de caz, acompaniată de observare,

descoperire, conversaţie euristică, algoritmizare, problematizare şi exerciţiul practic.













criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă,

condiţiile de aplicabilitate şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire

Profesională.










48

de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea

elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.


competenţe şi în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire

Profesională.




Exemplu:

Unitatea de competenţe: 17. Parazitologia

Competenţa 17.2. Argumentează etiopatogeneza în bolile parazitare

Criterii de performanţă

a) Identificarea paraziţilor.

Probă orală1A. Denumiţi 4 paraziţi care produc cestodozele larvare la animale:

Nr.crt.

Denumirea paraziţilor Evaluator Data

1.2.3.4.

Probă scrisă2 A. Descrieţi caracterele morfologice ale parazitului Ascaris suum

Nr.crt.

Caractere morfologice

Descriere Evaluator Data

1. Formă 2. Dimensiuni 3. Extremităţi 4. Culoare

49

Probă orală3A. Enumeraţi clasele de helminţi în care reprezentanţii nu prezintă dimorfism sexual

Nr.crt.

Clasa Evaluator Data

1.2.

Probă scrisă4A. Descrieţi modul de hrănire al helminţilor

Nr.crt.

Helminţi Hrănire Evaluator Data

1. Trematode 2. Cestode 3. Nematode

Probă orală5A. Enumeraţi aparatele şi ţesuturile în care se localizează helminţii.

Nr.crt.

Aparate şi ţesuturi Evaluator Data

1.2.3.4.5.6.7.

b) Analizarea ciclului biologic al paraziţilor

Probă orală1B. Enumeraţi 3 stadii de dezvoltare ale helminţilor

Nr.crt.

Stadii de dezvoltare Evaluator Data

1.2.3.

Probă scrisă2B. Descrieţi ciclul biologic al Fasciolei haepatica

Nr.crt.

Ciclul biologic al Fasciolei haepatica Evaluator Data

50

c) Specificarea modului de acţiune al paraziţilor asupra gazdelor.

Probă orală1C. Prezentaţi tipurile de acţiune ale parazitului Ascaris suum asupra gazdelor.

Nr.crt.

Acţiunea parazitului Ascaris suum asupra gazdelor

Evaluator Data

1.2.3.4.5.

Probă scrisă2C. Descrieţi acţiunea mecanică iritativă a helminţilor

Nr.crt.

Acţiunea mecanică iritativă Exemple Evaluator Data

Probă orală3C. Specificaţi acţiunea spoliatoare şi inoculatoare a helminţilor

Nr.crt.

Acţiunea helminţilor

Descriere Exemple Evaluator Data

1. Spoliatoare

2. Inoculatoare

Probă orală4C. Descrieţi acţiunea toxică şi antigenică a helminţilor

Nr.crt.

Acţiuneahelminţilor

Descriere Exemple Evaluator Data

1. Toxică2. Antigenică


51

MODULUL V - ANATOMIA PATOLOGICĂ ŞI FIZIOPATOLOGIA

Modulul “Anatomia patologică şi fiziopatologia” reprezintă unitatea de competenţe

tehnice specializate „Anatomia patologică şi fiziopatologia” şi este integrat în stagii de

pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI- a, liceu tehnologic, pentru

calificarea tehnician veterinar, nivel trei. Modulul „Anatomia patologică şi

fiziopatologia” se studiază într-un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul medic

veterinar.

Modulul „Anatomia patologică şi fiziopatologia” reprezintă unitatea de competenţe

tehnice specializate „Anatomia patologică şi fiziopatologia”. Deşi această unitate de

competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru

abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie

care se formează în clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea “tehnician veterinar”. Acestea

sunt:

2. Comunicare







cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “Anatomia patologică şi

fiziopatologia” pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice

generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează

competenţele pentru abilităţile cheie.





52


recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul “Anatomia

patologică şi fiziopatologia” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi

poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit

realizarea conţinuturilor.









prefaţa programei, observăm că modulul “Anatomia patologică şi fiziopatologia” nu se

agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.




Unităţile de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul ,,Anatomia

patologică şi fiziopatologia”.


Unităţidecompetenţe



53



13.1. Execută necropsia diferenţiat pe specii de animale

Tehnica necropsiei Semnele morţii: - suprimarea respiraţiei, activităţii cardiace, încetarea mişcării şi contracţiilor musculare, dispariţia reflexelor şi încetarea secreţiilor Modificările cadaverice : - acidifierea organismului, răcirea cadavrului, rigiditatea cadaverică, modificări post-mortale , descompunerea cadaverică.Instrumentar: - trusa de necropsie.Necropsia : - etape (examen exterior, incizii, jupuire, examenul cavităţilor, eviscerare).Recoltare: - organe, os lung, sânge, urină, secreţii, lichide patologice, lapte, recipienţi, termosuri.Ambalare:- pungi de plastic, cutii, eprubete, tifon.Norme: - specifice utilizării instrumentarului, manipulării cadavrelor, boli profesionale.

13.2. Analizeazămodificările localeale ciculaţieisanguine, limfatice şi a lichiduluiinterstiţial.

Modificări circulatorii localeTulburări: - ischiemia, congestia, hemoragia, tromboza, embolia, infarctul, edemul, ( caracteristici ale fiecărei tulburări )Cauze: - factori fizici, chimici, mecanici, biologici.

13.3. Analizeazămodificările demetabolism şiinflamaţiile.

Modificări de metabolism şi inflamatoriiTulburări de metabolism : - atrofia (fiziologică, patologică); - distrofia (granulară, vacuolară, hialină, amiloidă, cornoasă, mineraloprotidică); - necroza (de coagulare, de cazeificare, de lichefiere), - gangrena (umedă, uscată şi gazoasă).Inflamaţii : - alterative, exsudative, proliferative.Cauze:- agenţi mecanici, fizici, chimici, biologici.Aspect:- volum, greutate, consistenţă, funcţie. Tipuri : - necrotică, seroasă, hemoragică, pseudomembranoasă, purulentă, infiltrativă, granulomatoasă (caracteristici ale fiecărui tip).

54

13.4. Investighează procesele bioplastice.

Procese bioplasticeClasificare: - de adaptare, de apărare, de reconstrucţie;Cauze: - fiziologice, patologice, hormonale.Procese: - hipertrofia (fiziologică, patologică) - regenerarea (fiziologică, patologică, completă, incompletă, a diferitelor ţesuturi) - cicatrizarea (primară, secundară).








pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Anatomia

patologică şi fiziopatologia” sunt alocate 48 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către medicul veterinar.



Nr.crt.

Tema Laboratortehnologic

I.1.

Tehnica necropsiei • Semnele morţii• Modificările cadaverice▪ Necropsia

6

II. Modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice şi ale lichidului tisular: cauze, caracteristici.

18

2. • Ischemia 3. • Congestia 4. • Hemoragia 5. • Tromboza 6. • Embolia 7. • Infarctul

55

8. • Edemul III. Modificările produse de tulburările de metabolism 69. • Atrofia10. • Distrofia11. • Necroza12. • Gangrena IV. Inflamaţiile 1213. • Definiţie , clasificare, cauze14. • Inflamaţii alterative: necrotică15. • Inflamaţii alterative: necrotică16. • Inflamaţii exsudative:

- seroasă- hemoragică- pseudomembranoasă

purulentă17. • Inflamaţii proliferative: • infiltrative

• granulomatoaseV. Procese bioplastice 618. Clasificare, cauze, procese

19. • Hipertrofia20. • Regenerarea21. • Cicatrizarea

Total 48



şcolară.

Prezentarea proceselor şi modificărilor morfopatologice se va face după schema de

expunere – definiţie, cauze, mecanisme de producere, modificări, urmări pentru

organism.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Anatomia patologică şi fiziopatologia” se

studiază în clasa a XI -a, liceu tehnologic, într-un număr total de 48 ore în cadrul

laboratorului tehnologic.

Pregătirea practică la calificarea “tehnician veterinar” este efectuată în totalitate de

către profesorul medic veterinar. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire,

comasat, câte 1-2 săptămâni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în

56

laboratoare, cabinete, ferma didactică, clinici şi dispensare medicale veterinare, la agenţii

economici cu profil zootehnic sub îndrumarea profesorilor medici veterinari.




respectiv unitatea de competenţe ,,Anatomia patologică şi fiziopatologia” cuantificată cu

1 credit.








pe piaţa muncii.










echipei.







57


spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician veterinar”.










de lucru.




Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a analiza

inflamaţiile.


Se organizează clasa pe echipe ( 2-3 elevi);

Se organizează module de lucru (staţiuni) în laboratorul de patologie

veterinară;

În fiecare staţiune de lucru se găsesc fişe de documentare (descrierea

tipului de inflamaţie), fişe de lucru (despre caracteristicile, cauzele şi

mecanismele de producere a inflamaţiilor), piese proaspete sau conservate

cu inflamaţia respectivă, imagini;

Numărul staţiunilor corespunde cu numărul tipurilor de inflamaţii studiate;

Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu un tip

de inflamaţie mai rar întâlnită;

Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă

şă fi parcurs toate staţiunile (nu este obligatoriu staţiunea de rezervă).

58

În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare,

observă şi descoperă caracteristicile tipului de inflamaţie, le diferenţiază

de cele ale altor inflamaţii, rezolvă sarcinile din fişele de lucru, solicită

ajutor dacă este cazul, fac comparaţii şi bifează staţiunea parcursă într-o

fişă de evidenţă specială.

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune.

Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte.

La finalul activităţii elevii vor fi capabili să caracterizeze şi să identifice tipurile de

inflamaţii.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, acompaniată de

observare, descoperire, problematizare şi conversaţia euristică.

Într-o astfel de lecţie, profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în

corectarea soluţiilor date de elevi, activitatea didactică fiind centrată pe elev.













criterii definite.



59


















Exemplu:

Unitatea de competenţe: 13. Anatomia patologică şi fiziopatologia

Competenţa: 13.2. Analizează modificările locale ale circulaţiei sangvine, limfatice

şi ale lichidului interstiţial.


a) Investigarea tulburărilor locale ale circulaţiei sangvine, limfatice şi ale

lichidului interstiţial.

Probă scrisăItemi obiectiviItemi cu alegere multiplă:

Încercuiţi răspunsul corect:În hiperemia venoasă organele sau ţesuturile au:a. temperatura scăzutăb. volumul redusc. consistenţă mărită

60

Itemi dualiÎncercuiţi litera A dacă afirmaţia este corectă şi litera F dacă afirmaţia este falsăA F Sufuziunile corespund unor hemoragii punctiformeA F În hiperemia activă organele sau ţesuturile au temperatura scăzutăA F Epistaxisul reprezintă hemoragia la nivelul cavităţilor nazaleA F Hematemeza reprezintă eliminarea sângelui prin vomă

Itemi de tip perecheMarcaţi prin săgeţi corespondenţa între noţiunile din cele două coloane

rinoragie hemoragie în cavitatea toracică echimoze hemoragia stomacului hemoptizie fecale hemoragice negricioase melenă hemoragia pulmonară gastroragie pete hemoragice hemotorax hemoragia nazală

Itemi semiobiectivi:Cu răspuns scurt:Acumularea de sânge într-o cavitate nou formată poartă denumirea de …………………

De completareInfarctul este o ………1…….., provocată de împiedicarea …………2………….. sângelui într-o …………3……………..

Eseu structuratPrezentaţi modificările vizibile ale organelor cu hiperemie activă:

Nr.crt.

Modificări ale organelor Evaluator Data

AritmogrifProbă scrisăCe ştiu despre modificările locale ale circulaţiei sanguine, limfatice şi ale lichidului tisular? A

1

2

3

61

4

5

6

7

8

9

BA – B – scurgerea sângelui în afara vasului sanguin1 – scăderea cantităţii de sânge într-o zonă2 – eliminarea sângelui prin fecale3 - acumularea de sânge într-o cavitate nou formată4 – prezenţa şi circulaţia prin sânge a unui corp străin5 – coagularea sângelui într-un vas în timpul vieţii animalului6 – transportul în interiorul organismului a unor elemente celulare vii în alte organe sau ţesuturi7 – acumularea unei cantităţi mai mare de sânge într-un teritoriu8 – o necroză într-un teritoriu limitat dintr-un ţesut sau organ9 – hemoragii prin ruperea vasului sanguin.

b) Argumentarea cauzelor şi a mecanismelor de producere a tulburărilor locale, precum şi urmările pentru organismul animal.

Probă scrisă• În producerea congestiei pasive cauzele acţionează asupra:a. circulaţiei de întoarcereb. circulaţiei arterialec. circulaţiei lichidului interstiţial

• Factorii care concură la formarea trombusului sunt:a. creşterea permeabilităţii vasculareb. staza sanguinăc. scăderea presiunii coloid-osmotică

• Hemoragiile per diapedesis apar ca urmare a:a. erodării peretelui vascularb. traumatismelorc. alterării endoteliului vascular

A F Ischemia are efecte diferite în raport cu importanţa organului pentru organism

62

A F Infarctele venoase se produc prin blocarea cordului A F Urmările pentru organism ale hiperemiei active sunt mai dăunătoare decât în cazul celei active A F Una din urmările importante ale emboliei este metastaza.

• Tromboplastina acţionează asupra:a. fibrineib. trombineic. protrombinei

• Modificările fizice ale sângelui în tromboză se referă la:a. agregarea elementelor figurate b. transformarea fibrinogenului în fibrinăc. scăderea cantităţii de oxigen

• Infarctele arteriale pot fi:a. mixteb. asepticec. roşii

Probă orală/scrisă• Prezentaţi cauzele şi mecanismele de producere a emboliilor

Nr.crt.

Embolii Descriere Evaluator Data

1. Cauze2. Mecanism de producere

Probă orală/scrisă• Prezentaţi evoluţia şi terminarea edemelor

Nr.crt.

Edeme Descriere Evaluator Data

1. Evoluţia

2. Terminarea

63

MODULUL VI - BIOTEHNOLOGII MODERNE ÎN CREŞTEREA ANIMALELOR

Modulul “Biotehnologii moderne în creşterea animalelor” este integrat în stagii de

pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI -a, liceu tehnologic, pentru

calificarea tehnician veterinar, nivel trei. Modulul „Biotehnologii moderne în creşterea

animalelor” se studiază într-un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul de

specialitate.

Modulul „Biotehnologii moderne în creşterea animalelor” reprezintă unitatea de

competenţe tehnice generale „Biotehnologii moderne în creşterea animalelor”. Deşi

această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de

competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de

competenţe cheie care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei, calificarea “tehnician

veterinar”. Acestea sunt :

2. Comunicare


64





Profesorul de specialitate are obligaţia să cunoască conţinutul unităţilor de competenţe

cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “Biotehnologii moderne

în creşterea animalelor” pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de

competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se

evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.





programă, sunt realizate competenţele individuale tehnice generale şi specializate. În

programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul

“Biotehnologii moderne în creşterea animalelor” şi în special la pregătirea de specialitate,

însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din

clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.









prefaţa programei, observăm că modulul “Biotehnologii moderne în creşterea animalelor”

nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul:

Unităţi de competenţe tehnice generale:

65

12. Biotehnologii moderne în creşterea animalelor

Competenţele acestei unităţi se tratează complet şi se evaluează la modulul

„Biotehnologii moderne în creşterea animalelor”.

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de competenţe




12.1. Optimizează raţiile furajere pentru diferite specii şi categorii de animale

12.1. Optimizează raţiile furajere pentru diferite specii şi categorii de animale

Specii: taurine, cabaline, porcine, ovine, păsări;

Categorii: de producţie (lapte, carne, ouă, lână, muncă);

Raţii calculate în funcţie de:- greutatea corporală;- starea fiziologică;- vârsta;- producţie;- compoziţia chimică a producţiei

(carne, lapte, ouă, lână); Analiza raţiei:

- apetabilitate;- ingestibilitate;- saţietate;- concentraţia în energie şi

proteine;- raportul nutritiv;- raportul Ca/P;

Structura raţiei: Raportul dintre sortimentele de furaje (concentrate, fibroase, suculente);

Calculul eficienţei raţiei în funcţie de:- nivelul de producţie;- utilizarea resurselor furajere;

Raţii optimizate în funcţie de:- greutatea corporală;- producţie;- sezon;- tipul de furaj;- structură şi analiză;

Tehnologia informaţiei:- softuri;

66



12.2. Verifică întreţinerea şi îngrijirea animalelor

▪ Igienă corporală: - pansajul- ustensile: ţesală, perie, pieptene, burete, cârpe- igiena copitelor şi

unghiilor (trusa de copite şi unghii)

▪ Igienizare adăposturi: - mecanică, chimică, ustensile specifice, soluţii dezinfectante.▪ Sisteme: - gospodăresc, semiintensiv, intensiv (avantaje, dezavantaje).Norme: specifice lucrului cu animalele, administrării soluţiilor dezinfectante.

12.3. Analizează producţiile animaliere

▪ Importanţă: - economică, alimentară, biologică, sanitară.▪ Factori: - genetici şi fiziologici

- de mediu natural- de mediu artificial- de ordin tehnologic- de ordin organizatoric şi economic

▪ Obţinere: - producţia de lapte – mulgere

- producţia de carne: - sacrificare- producţia de ouă- producţia de lână: - tunsul

- producţia de piei, pielicele, blănuri: - sacrificare

- producţia de miere: -

extragereNorme: specifice lucrărilor de obţinere a produselor animaliere.

12.4. Aplică metode moderne de reproducţie la animale.

Importanţa fertilizării la animale:- economică;- ştiinţifică;- zootehnică;- sanitar-veterinară;

Tehnica transferului de embrioni la animale:

67

- timpii operatori în operaţia de transfer de embrioni;

Metode de pregătire a animalelor pentru transferul de embrioni:- nutriţională;- hormonală;

Observaţia animalelor acceptoare:- incompatibilităţi;- avorturi;

Tehnologia informaţiei:- softuri;- internet;

Norme specifice lucrului cu animale, utilizării instrumentarului şi administrării medicamentelor.



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează




pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Biotehnologii

moderne în creşterea animalelor” sunt alocate 48 ore care reprezintă laboratorul

tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate.



Nr.crt.

Tema Nr. de ore alocatLaborator tehnologic

I. Alimentaţia

1. Calculul raţiilor pe specii (taurine, cabaline, porcine, ovine, păsări) de animale în funcţie de:

greutatea corporală; starea fiziologică; vârsta;

6

68

producţia (lapte, carne, ouă, lână, muncă);compoziţia chimică a producţiei (carne, lapte, ouă, lână);

2. Analiza raţiei în funcţie de: apetabilitate, ingestibilitate, saţietate, concentraţia în energie şi proteine, raportul nutritiv, raportul Ca/P;

4

3. Structura raţiei ţinând cont de raportul între sortimentele de furaje (concentrate, fibroase, suculente);

4

4. Calculul eficienţei raţiei în funcţie de: nivelul de producţie; utilizarea resurselor furajere;

4

5. Tehnica întocmirii raţiilor optimizate în funcţie de: greutate corporală; producţie; sezon; structură şi analiză;

6

6. Tehnologia informaţiei: programe pe calculator cu raţii optimizate;

4

II. Întreţinerea şi îngrijirea7. Igienă corporală: - pansajul,

- ustensile: ţesală, perie, pieptene, burete, cârpe

- igiena copitelor şi unghiilor (trusa de copite şi unghii)

2

8. Igienizare adăposturi: - mecanică, chimică, ustensile specifice, soluţii dezinfectante.

2

9. Sisteme: - gospodăresc, semiintensiv, intensiv (avantaje, dezavantaje).

4

10. Producţiile animaliereImportanţă: - economică, alimentară, biologică, sanitară.

Factori: - genetici şi fiziologici- de mediu natural- de mediu artificial- de ordin tehnologic- de ordin organizatoric şi economic

Obţinere: - producţia de lapte – mulgere- producţia de carne: - sacrificare- producţia de ouă- producţia de lână: - tunsul- producţia de piei, pielicele, blănuri: -

sacrificare- producţia de miere: - extragere

6

69

11. Metode moderne de reproducţie

Factori: - vârsta, starea de sănătate, starea fiziologică, alimentaţia, factorii genetici;Operaţiuni: - recoltarea, controlul, diluarea, ambalarea, conservarea, inocularea materialului seminal;Calitate: - macroscopic, microscopic; Instrumentar: - seringi, pipete, pistolet, lampă frontală, speculum vaginal, termos, fiole, termometru, pesalii; Inoculare: - metoda cu speculum vaginal metoda rectovaginalăSpecii: - vaca, oaie, scroafă; Lucrări: - organizarea montelor şi fătărilor în extrasezon, pregătirea masculilor şi femelelor, tratamente hormonale pentru sincronizarea căldurilor, folosirea precoce a tineretului femel, rotaţia; Tehnologia informaţiei:- softuri, internet;

6



şcolară şi de la agentul economic.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Biotehnologii moderne în creşterea animalelor”

se studiază în clasa a XI -a, liceu tehnologic, într-un număr total de 48 ore aparţinînd

laboratorului tehnologic.


către profesorul de specialitate. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire,

comasat, câte 1-2 săptămîni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în

laboratoare, cabinete, ferma didactică, clinici şi dispensare medicale veterinare, la agenţii

economici cu profil zootehnic sub îndrumarea profesorilor de specialitate.



70


respectiv unitatea de competenţă ,,Biotehnologii moderne în creşterea animalelor”

cuantificată cu 1credit.








pe piaţa muncii.










echipei.







De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat




71








de lucru.




Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a optimiza

raţiile furajere pentru diferite specii şi categorii de animale.


se organizează 9 module de lucru (staţiuni) care reprezintă speciile (taurine,

cabaline, porcine, ovine şi păsări) şi categoriile de producţie (lapte, carne, ouă,

lână, muncă);

Deci vor fi:

taurine (lapte, carne) = 2;

cabaline (muncă) = 1;

porcine (carne) = 1;

ovine (lână, lapte, carne) = 3;

păsări (ouă, carne) = 2;

TOTAL: 9;

se grupează elevii în 9 echipe;

fiecare staţiune se dotează cu materiale specifice, fişe de documentare, fişe de

lucru, fişe de evaluare, tabele;

se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, care rezolvă mai

repede sarcinile de lucru şi nu trebuie să şomeze, să zicem raţii pentru armăsarii

de reproducţie;

72

în fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, rezolvă

sarcinile din fişele de lucru, propun mai multe variante de raţii, solicită sprijinul

profesorului dacă este cazul, fac calculele necesare întocmirii raţiilor, rezolvă

proba de evaluare, bifează staţiunea parcursă pe o foaie specială de evidenţă unde

sunt trecute toate staţiunile;

echipele de elevi se rotesc astfel încât la sfârşitul orelor, fiecare echipă să fi

parcurs toate staţiunile (nu este obligatoriu staţiunea de rezervă);

în final echipele de elevi sunt solicitate să prezinte, printr-un lider, soluţiile la

fişele de lucru din fiecare staţiune. Se discută, se argumentează, se fac observaţii

şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte;

La finalul parcursului elevii sunt capabili să alcătuiască raţii furajere optime pentru

speciile şi categoriile de animale precizate.

Metoda utilizată în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, acompaniată de problematizare,

exerciţiu, algoritmizare şi conversaţie euristică.

Această metodă facilitează atât dobândirea competenţei tehnică generală, optimizarea

raţiilor furajere, cât şi formarea competenţei cheie, comunicare (nivel de participare,

dialog deschis, critic, civilizat, constructiv, relaţiile dintre interlocutori) şi a competenţei

cheie gândire critică şi rezolvare de probleme (informaţii necesare, alternative de

rezolvare, analiză şi comparare).

Într-o astfel de lecţie, în care activitatea didactică este centrată pe elev, profesorul are

rolul de a supraveghea, a îndruma, a dirija şi a interveni în corectarea soluţiilor date de

elevi.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:






73







criterii definite.




















Exemplu:

Unitatea de competenţe: 12. Biotehnologii moderne în creşterea animalelor

Competenţa : 12.1. Optimizează raţiile furajere pentru diferite specii şi categorii;


a) Calcularea raţiilor pe specii şi categorii de animale;

74

Probă practică:1.A. Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Sarcini de lucru Evaluator Data

1. Calculaţi raţii pentru vaci de lapte în funcţie de greutatea corporală, starea fiziologică, vârstă, producţie, compoziţia chimică a laptelui.

2. Calculaţi raţii pentru taurine de carne în funcţie de greutatea corporală şi compoziţia chimică a cărnii.

3. Calculaţi raţii pentru cabaline de muncă.

4. Calculaţi raţii pentru porcii la îngrăşat în funcţie de vârstă, greutate corporală şi compoziţia chimică a cărnii.

5. Calculaţi raţii pentru ovinele pentru lână-carne în funcţie de greutatea corporală, vârstă, compoziţia chimică a cărnii şi a lânii.

6. Calculaţi raţii pentru păsările (găinile) pentru ouă în funcţie de producţie şi compoziţia chimică a oului.

7. Calculaţi raţii pentru păsările pentru carne în funcţie de producţie şi compoziţia chimică a cărnii.

b) Analizarea raţiei;

Probă scrisă:1. B. Caracterizaţi elementele de analiză ale unei raţii.

Nr.crt.

Elementele analizei Caracteristici Evaluator Data

1. Apetabilitate2. Ingestibilitate3. Saţietate4. Concentraţia în

energie şi proteine5. Raportul nutritiv6. Raportul Ca/P

c) Specificarea structurii şi eficienţei raţiilor;

75

Probă orală:1.C. Explicaţi structura raţiei furajere.

Nr.crt.

Structura raţiei Evaluator Data

Probă orală:2.C. Explicaţi la ce se raportează eficienţa raţiei furajere.

Nr.crt.

Eficienţa raţiei Evaluator Data

1.2.

d) Întocmirea unor raţii optimizate pe specii şi categorii de animale;

Probă practică:

1.D.Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:

Nr.crt.

Raţii optimizate Evaluator Data

1. Calculaţi o raţie optimă pentru o vacă de lapte de 650 kg, cu o producţie de 5000 l/an, în perioada de iarnă, pe bază de concentrate, fibroase, suculente respectând raportul între sortimentele de furaje şi criteriile de analiză.

2. Calculaţi o raţie optimă pentru un porc de 60 kg, pus la îngrăşat, în perioada de vară, pe bază de concentrate şi suculente, respectând structura şi analiza raţiei.

3. Calculaţi o raţie optimă pentru un cal de tracţiune de 450 kg, în perioada de vară, pe bază de masă verde şi concentrate, respectând structura şi analiza raţiei.

4. Calculaţi o raţie optimă pentru o oaie de 55 kg, în perioada de iarnă, pe bază de fibroase, suculente, respectând structura şi analiza raţiei.

5. Calculaţi o raţie optimă pentru o găină de ouă, de 2 kg, în perioada de iarnă, pe bază de concentrate, respectând structura şi analiza raţiei.

76

e) Utilizarea tehnologiei informaţiei în optimizarea raţiilor furajere;

Probă practică:1.E. Îndepliniţi următoarele sarcini:

Nr.crt.

Utilizarea tehnologiei informaţiei în optimizarea raţiilor furajere

Evaluator Data

1. Prezentaţi în Power Point raţii furajere optimizate pe specii şi categorii de animale

2. Accesaţi site-ul M.A.A.P. pentru informaţii necesare calculării raţiilor sau raţii calculate.

3. Accesaţi internetul pentru informaţii despre raţiile furajere, raportul între sortimentele de furaje, raportul nutritiv, concentraţia în energie şi proteine a raţiei şi alte informaţii specifice.


MODULUL VII –SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ÎN DOMENIUL SANITAR VETERINAR

Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” este integrat

în stagii de pregătire practică din cultura de specialitate, clasa a XI -a, liceu tehnologic,

pentru calificarea tehnician veterinar, nivel trei. Modulul „Securitatea şi sănătatea în

muncă în domeniul sanitar veterinar” se studiază într-un număr de 24 de ore efectuate de

către profesorul de specialitate.

Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” reprezintă

unitatea de competenţe tehnice generale „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

sanitar veterinar”. Deşi această unitate de competenţe nu se agregă sau contextualizează

cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi

77

aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XI –a, nivelul trei,

calificarea “tehnician veterinar”. Acestea sunt :

2. Comunicare






Profesorul de specialitate are obligaţia să cunoască conţinutul unităţilor de competenţe

cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în cadrul modulului “ Securitatea şi sănătatea

în muncă în domeniul sanitar veterinar” pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt,

unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se

formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Modulul „Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” reprezintă

unitatea de competenţe tehnică specializată „Securitatea şi sănătatea în muncă în

domeniul sanitar veterinar”. Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre

competenţele individuale şi conţinuturi. Fiecărei unităţi de competenţă îi corespund

competenţe individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Conţinuturile

tematice asociate competenţelor individuale tehnice specializate permit realizarea

acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate competenţele individuale

tehnice specializate. În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se

pretează la modulul “ Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” şi

în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi poate alege alte activităţi

metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea conţinuturilor.






78




prefaţa programei, observăm că modulul “ Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

sanitar veterinar” nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.


Unităţi de competenţe tehnice generale:


Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evalueazî la modulul “Securitatea şi

sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar”

II.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi decompetenţe


Conţinuturi


9.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul sanitar veterinar

Informare: - instructaje iniţiale, curente,periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri,pliante; Sisteme şi dispozitive de protecţie: - specifice sectorului sanitar veterinar şi zootehnic;

- echipamente P.S.I. – extinctoare,- furtun, pături, pături umede, găleţi cu nisip;

- avertizoare diferite; - instrucţiuni privind echipamentul de protecţie şi P.S.I.; Măsuri: - fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi protecţie, trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare; - măsuri de prevenire a incendiilor; - proceduri de stocare şi dispersare a reziduurilor.

79


9.2. Aplică acţiuni deevitare a riscurilorlegate de securitatea şisănătatea în muncă şi apariţia incendiilor

Evidenţă: jurnale, reviste, statistici

Situaţii: - accidente de muncă; - transportul gunoaielor şi a cadavrelor din clinici;

- de risc potenţial (zoonoze, riscuri asociate cu anestezia, riscuri de rănire a animalelor, riscuri cu folosirea medicamentelor);

- igiena personală – eficacitatea săpunului, detergenţilor, dezinfectantelor; - dispensarea de: cadavre, fluide, fecale, bandaje, seringi de unică folosinţă, obiectetăioase şi ascuţite, medicamente;Echipament: periodic, conform normativelor în vigoare şi a stzării de uzură a echipamentului.

9.3. Organizeazăactivităţile în caz deaccidente în domeniulsanitar veterinar

Proceduri: Eliminare a cauzelor, evacuare a accidentaţilor, anunţare aorganelor abilitate; Etape – anunţare, constatare, intervenţie, declarare, anchetareSarcini: Individuale şi de grup;Evaluare: Corectitudinea intervenţiei, încadrareîn timp, viteză de reacţie, estimare a pagubelor;Evaluare a riscurilor.



Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi specializate se

formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.



pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Securitatea şi

sănătatea în muncă în domeniul sanitar veterinar” sunt alocate 24 ore care reprezintă

laboratorul tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt

reprezintă baza planificării calendaristice.

80

Nr.crt.

TemaLaborator tehnologic

1.

Informare: - instructaje iniţiale, curente,periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri,pliante;

4

2.Sisteme şi dispozitive de protecţie: specifice sectorului sanitar veterinar şi zootehnic

4

3.

Măsuri: - fişa individuală de instructaj, echipamente de lucru şi protecţie, trusă de prim ajutor, materiale igienico-sanitare; - măsuri de prevenire a incendiilor; - proceduri de stocare şi dispersare a reziduurilor.

6

4.Acţiuni de evitare a riscurilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă şi apariţia incendiilor

6

5.Activităţile în caz de accidente în domeniulsanitar veterinar

4

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului

să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din

unitatea şcolară.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul

sanitar veterinar” se studiază în clasa a XI -a, liceu tehnologic, într-un număr total de 24

ore care reprezintă laboratorul tehnologic.


către profesorul de specialitate. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire,

comasat câte 1-2 săptămîni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în

81

laboratoare, cabinete, ferma didactică, clinici şi dispensare veterinare, la agenţii

economici cu profil zootehnic sub îndrumarea profesorilor de specialitate.




respectiv unitatea de competenţă ,,Securitatea şi sănătatea în muncă în domeniul sanitar

veterinar” cuantificată cu 0,5 credite.


criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate. Pentru aplicarea curriculum-ului de

clasa a XI -a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea

competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate cerute de nivelul

trei, calificarea ,,tehnician veterinar”.







echipei.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune

implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii

didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită

acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce

priveşte propriul proces de învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat

spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,,tehnician veterinar”.






82





de lucru.
















criterii definite.








83





de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea

elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.


competenţe şi în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire

Profesională.




Pentru elaborarea unui proiect de lecţie şi utilizarea unui instrument de evaluare

consultaţi modulul “Patologia medicală”.

MODULUL VIII - PATOLOGIA MEDICALĂ

Modulul “Patologia medicală” este integrat în curriculum în dezvoltare locală din

cultura de specialitate, clasa a XI -a, liceu tehnologic, pentru calificarea tehnician

veterinar, nivel trei. Modulul „Patologia medicală” se studiază într-un număr de 132 de

ore efectuate de către profesorul medic veterinar.

Modulul „Patologia medicală” reprezintă unitatea de competenţe tehnice specializate

„Patologia medicală” şi este constituit din agregarea şi contextualizarea următoarelor

unităţi de competenţe :

Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie :

84

Gândire critică şi rezolvare de probleme

Unităţi de competenţe tehnice specializate :

Patologia medicală

Unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie precizate în Standardul de Pregătire

Profesională, pentru nivelul trei, clasa a XI –a, „Comunicare” şi „Gândire critică şi

rezolvare de probleme” competenţele, 4.2 şi 4.3, se formează şi se aprofundează la

fiecare modul, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate, aşa

cum se prezintă în tabelul nr. 1 privind lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt

parcurse şi evaluate.

Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se

formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţi cheie.

Modul de agregare al competenţelor din cele două unităţi de competenţe se realizează

astfel: o competenţă de la abilităţile cheie se agregă cu o competenţă de la unitatea de

competenţe tehnice specializate prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate, care

reprezintă de fapt conţinuturile necesare formării competenţelor.

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi.

În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele

individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor

individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul

conţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin

programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate

condiţiilor concrete din clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării

didactice, trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a

conţinutului prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire

Profesională, în care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea

competenţelor individuale şi probele de evaluare ale performanţelor elevului.

85


Unităţi de competenţe pentru abilităţile cheie:

• Gândire critică şi rezolvarea de probleme

Unităţi de competenţe tehnice specializate:

• Patologia medicală

Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se

evaluează la modulul ,, Patologia medicală”.


Unitatea decompetenţe



86



4.2. Planifică acţiuni pentru rezolvarea unei probleme complexe

16.5 Asigură tratarea animalelor bolnave şi măsurile de prevenire a bolilor interne

▪ Soluţii posibile în selectarea medicamentelor : eficace în funcţie de boală.▪ Tipurile de tratamente : igienic, dietetic, medicamentos, general, stimulativ, tonifiant, ca şi tehnicile terapeutice : sondaj, exploraţie rectală, clisme, venisecţie, puncţie, cateterism, se compară şi se analizează pentru a decide asupra celor care vor fi utilizate.▪ Planul de acţiune privind măsurile de prevenire a bolilor interne : supravegherea atentă a animalelor, igiena alimentaţiei, igiena adăposturilor, igiena corporală, tratamente stimulatoare, cuprinde resurse materiale, financiare, de timp şi stabilirea responsabilităţilor.▪ Aplicare : punerea în practică şi monitorizarea acţiunilor prevăzute în planul de acţiune.▪ Norme specifice administrării medicamentelor şi lucrului cu animale.▪ Tehnologia informaţiei în terapeutica bolilor interne : internet, softuri.

4.3. Evaluează rezultatele obţinute

16.4. Analizează elementele de diagnostic în bolile interne

▪ Datele etiologice – cauze predispozante şi ocazionale, datele simptomatice – semnele clinice generale şi specifice pe aparate şi datele lezionale – leziuni circulatorii, de metabolism, inflamatorii, se analizează în vederea stabilirii diagnosticului.▪ Concluziile, calificative proprii şi de la alte persoane pot să ducă la stabilirea diagnosticului simptomatic – semne clinice.▪ Analizarea metodei : resurse, acţiuni, responsabilităţi, generează şi extinde idei, sugestii alternative în scopul îmbunătăţirii metodei aplicate.


16.1. Selectează bolile interne la animale.

Bolile interne:• Bolile aparatului digestiv: indigestia gazoasă acută, indigestia spumoasă, indigestia prin supraîncărcare, acidoza ruminală, alcaloza ruminală, parezia cronică a prestomacelor, reticulita şi reticulo-peritonita traumatică, enteritele, sindromul de colici.• Bolile aparatului respirator: congestia pulmonară, edemul pulmonar, bronhopneumoniile, emfizemul pulmonar• Bolile aparatului circulator: pericardita traumatică, anemiile• Bolile aparatului urinar: cistitele:• Bolile sistemului nervos: anemia cerebrală, congestia cerebrală, meningoencefalita;• Bolile de nutriţie şi metabolism:

87


- sindromul general de adaptare, stressul;- tulburările provocate de carenţa sau excesul în

protide;- tulburările provocate de carenţa sau excesul în

glucide;- tulburările provocate de carenţa sau excesul în

macrominerale;- tulburările complexe de metabolism (peroza,

sindromul de pică, sindromul de deshidratare).• Disvitaminozele• Intoxicaţiile (noţiuni generale)• Importanţa bolilor interne: pierderi, pagube economice


16.2 Analizează şi interpretează semnele clinice în principalele boli interne

• Simptome: - de ordin general - funcţionale şi fizice localizate la diverse organe şi aparate• Corelare: cauză-efect• Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrului cu animale şi utilizării instrumentelor de examinare.• Calculatorul utilizat ca sursă de informare pentru probleme de diagnostic în bolile infecţioase:- internet, softuri.

16.3 Investighează tabloul lezional în principalele boli interne

• Modificări anatomopatologice: - circulatorii - de metabolism - inflamatorii - de adaptare - de apărare - de reconstrucţie• Corelare: simptome şi leziuni pe aparate • Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice utilizării instrumentarului şi prevenirii bolilor profesionale



Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează




pentru cele două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Patologia

88

medicală” sunt alocate 66 ore care reprezintă laboratorul tehnologic. Orele de laborator

tehnologic se efectuează de către profesorul medic veterinar.



Nr.crt.

Tema Numărul de ore alocateInstruire teoretică Laborator tehnologic

I. Bolile aparatului digestiv 181. Indigestia gazoasă acută 22. Indigestia spumoasă 23. Indigestia prin supraîncărcare 24. Acidoza ruminală 25. Alcaloza ruminală 26. Parezia cronică a prestomacelor 27. Reticulita şi reticuloperonita traumatică 28. Enteritele 39. Sindromul de colici 2II. Bolile aparatului respirator 610. Congestia pulmonară, Edemul pulmonar 211. Bronhopneumoniile, Emfizemul pulmonar 3III. Bolile aparatului cardiovascular 612. Pericardita traumatică 213. Anemiile 3IV. Bolile aparatului urinar 314. Cistitele 2V. Bolile sistemului nervos 315. Anemia şi congestia cerebrală,

Meningoencefalita 2

VI. Bolile de nutriţie şi metabolism 1816. Sindromul general de adaptare

Stressul 3

17. Tulburările provocate de carenţa sau excesul în protide• Guta păsărilor• Osteoporoza

3

18. Tulburările provocate de carenţa sau excesul în glucide• Hipoglicemia purceilor• Cetoza vacilor• Toxiemia de gestaţie a oilor

6

19. Tulburările provocate de carenţa sau 6

89

excesul în macrominerale• Rahitismul• Osteomalaciile• Tetaniile nutriţionale

20. Tulburările complexe de metabolism • Peroza • Sindromul de pică • Sindromul de deshidratare • Oligodismineraloze

5

VII. Disvitaminozele• Hipovitaminoze A, B, C, E, D, K

6 6

VIII. Intoxicaţiile 4 6Total 66 66

21. ▪ Probleme complexeSituaţii problemă: calitatea muncii, proces de muncă, interacţiuni între oameni, sesizări, situaţii de urgenţăAnticiparea problemei: corelarea factorilor determinanţi cu situaţiaproblemăDefinirea problemei: identificarea problemei, cauze şi efecte ale problemei,cui aparţine problema Reflectarea: pune întrebări relevante asupra problemei; compară situaţia problemă cu situaţia normală;emite idei privind rolul lui in rezolvarea problemei

22. ▪ SoluţiiSoluţii posibile: metode de rezolvareSelectare: compară şi analizează soluţiile posibile si decideJustificare: argumentare pe baza criteriilor utilizate in selectarea soluţieiIntocmire: listarea acţiunilor in ordineaefectuării lor, alocarea de resurse (materiale, financiare, timp) şi stabilirearesponsabilităţilorAplicare: punerea in practică şi monitorizarea acţiunilor prevăzute

23. ▪ Rezultate obţinuteAnalizarea rezultatelor: compară rezultatul obţinut cu cel dorit; aplică măsuri de corecţie, dacă este cazulFeed-back: concluzii, calificative propriişi de la alte persoane

90

Analizarea metodei: resurse, acţiuni, responsabilităţi; generează şi extinde idei, sugestii alternative în scopul îmbunătăţirii metodei aplicate



şcolară.

Prezentarea bolilor se va face după planul de expunere al bolilor interne, începând cu

definiţia şi terminând cu tratamentul şi profilaxia, incluzând, atât conţinuturile Patologiei

medicale cât şi conţinuturile unităţii de competenţe cheie „Gândire critică şi rezolvare de

probleme”, cuprinse în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Patologia medicală” se studiază în clasa a XI -

a, liceu tehnologic, într-un număr total de 132 ore din care instruire teoretică 66 ore şi

laborator tehnologic 66 ore.

Întrucât modulul “Patologia medicală” se studiază în cadrul Curriculum-ului în

dezvoltare locală, cele 4 ore prevăzute în planul de învăţământ la acest capitol, vor fi

comasate într-o singură zi pentru a da posibilitate profesorului medic veterinar să

organizeze atât instruirea teoretică, cât şi pregătirea practică în vederea formării

competenţelor definite la acest modul.




respectiv unitatea de competenţă ,,Patologia medicală” cuantificată cu două credite.






“Gândire critică şi rezolvare de probleme” şi ”Comunicare” trebuie formate şi

91


pe piaţa muncii.










echipei.


















de lucru.

92




Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a trata

animalele bolnave şi de a asigura măsurile de prevenire a bolilor interne.


Se organizează clasa pe grupe (echipe) de 3-4 elevi;

Se fixează punctele de lucru proporţional cu numărul de echipe;

În fiecare punct de lucru se găseşte câte un animal bolnav, în diferite faze

de evoluţie a bolii.

Profesorul trece pe la fiecare grupă şi dă informaţii despre cazul respectiv,

solicitând din partea elevilor propuneri despre tratamentul ce trebuie

aplicat animalului bolnav, şi despre măsurile de prevenire a bolii

respective.

Elevii examinează animalul şi propun diferite tipuri de medicaţie, care

sunt discutate şi argumentate. Împreună cu profesorul se aleg soluţiile

optime, motivându-se alegerea făcută pentru cazul respectiv.

Grupa de elevi administrează medicamentele selectate şi aplică măsurile

de prevenire a bolii, ceea ce duce la formarea competenţei de a trata şi a

preveni boala.

Metoda utilizată în acest scenariu este studiul de caz acompaniată de observare,

problematizare, conversaţia euristică, algoritmizarea şi exerciţiul practic.







93







criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă,

condiţiile de aplicabilitate şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire

Profesională.


















94

Exemplu:

Unitatea de competenţe 16. Patologia medicală

Competenţa 16.3 Investighează tabloul lezional în principalele boli interne.


(a) Investigarea modificărilor morfopatologice în bolile interne.

Probă scrisă1A. Analizaţi modificările morfopatologice întâlnite în bronhopneumonie

Nr.crt.

Tipuri de modificărimorfopatologice

Descriere pe organ

(pulmon)

Evaluator Data

1. Circulatorii 2. De metabolism3. Inflamatorii 4. De adaptare 5. De apărare6. De reconstrucţie

Probă practică2 A. Efectuaţi următoarele activităţi.

Nr.Crt.

Descoperirea modificărilor morfopatologice în bronhopneumonie

Evaluator Data

1. Examinaţi pulmonul, pe piese proaspete sau conservate şi descoperiţi modificările inflamatorii în bronhopneumonie

2. Examinaţi pulmonul, pe piese proaspete sau conservate şi descoperiţi modificările inflamatorii în bronhopneumonie

3. Notaţi în caiete modificările descoperite şi descrieţi-le

(b) Corelarea tabloului lezional cu cel simptomatic

Probă scrisă1B. Corelaţi simptomele cu leziunile în bronhopneumonie

Nr.Crt.

Leziuni în bronhopneumonie

Simptome în bronhopneumonie

Evaluator Data

95

(c) Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

1C. Indicaţi 5 norme de i securitate şi sănătate în muncă specifice pe care le-aţi respectat la utilizarea instrumentarului şi prevenirea bolilor profesionale.

Nr.Crt.

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii Evaluator Data

1.2.3.4.5.


96

97

Documents

CRR Nivel 3 Cl.xi Tehnician Veterinar