C R I M A DIIN S T R A D A R A I O > L I UI D I N CA P I T A l-A. - (Vezi explicaţia.)

2. — N O . 4 8 . VMVERSUG U T E 9 R A «

L u n ï asTa іюсерій Ы Camera Repe­t a ţ i l o r * i s c e ţ i a 1* Mesagàal Тяопв-îu ï , l a care. aiu taavt p a s t e dopwtaţî d i n to s t e partidHfe чэШое . Ш d e a -sebit i n t e r e s p r e z i n t ă d e c l a r a t i u n i l e făcu te de rriîerrţiî -oratort •asnpre. -si-t u a ţ i u n c l f ra ţ i lo r noş t r i de peste m u n ţ i . D. T a k e Ionescu a d e c l a r a t , î n ap lause le Camere i , că s o a r t a Ro­m â n i l o r de peste m u n ţ i este a d o u a ches t iune d u p ă ex i s ten ţa şi s i g u r a n ­ţ a S t a t u l u i r ena i s .

P r e s a dc I a a o î a urmărit с в m vie a t e n ţ i u n e frtseâe pr in «ar i a tre­cu t t r a t a t ive le de ^аярееате Sa t rc B e ­rna iu şi TJngurî .

Se ştie că fromtaşal r a m a * d. fen Mihu a t r a t a t <ru p r i m u l a n a a A r u K h u e n H e d c r v a r y a s u p r a penc ie tor pe baza c ă r o r a s t e r p u t ă i a c e u 8m-p ă c a r e î n t r e Roeaàû ï $ i TJaguif.

Zilele t recu te d. dfe «MB* a p u ­bl icat în ziarele d e aaate aaanţî o sc r i soa re prin c a i c Arc I a r ă c i a r u p t cu d e s ă v â r ş i r e tratativele <Ле h a p ă -c a r e cu U n g a r ă , d e aarec* ргівші-i n i n i s t r u m'a a d a u s согеи!» preconi­zate de ei. Atâ t z iarele roaeaae aäepeete m u n ţ i câ t şi cele aawjhaare тгетщЛ c» e-şecul négociante» t a v ă d a n a ataafli-re l une i înţelegeri RWMWIHU r m a g h i a ­re .

Astfel z iarat „A. Naart -« ia Buda-pes ta s c r i e ;

„Conte le Stefaav. T i n a este ace la c a r e luase miţratimv' acestor trata­t ive intervesiad p e tttegb avocata! dr . l o a n ЖШч saijeaBerointocte m í j -loc i tor între g u v e r n ş i Bonataï .

„ D r . Mihu a vijătat-pe coate le F is -i a , î n două. r à e d u r î , ta> c«ete**èi DDE pe d o m e n i u l s a u ş i , ! * «вя*а*ейква ţ i un i lo r u r m a t e , a h^wcnan*» uanmee-m o r i u ш a l e căruî 3 ; j « B r t e ' « a * f o r m u l a t e cererite reag&talW), dat t.re ca r î cele m a i de'*ape"teni* -ьані •

1. Guvernul s ă deatrea*Aa*W»r ga ­r a n ţ i i că se v a tineddBí-taale a n g a j a ­mente le l u a t e fată^depeiy.şt « ш в в е ; r e c u n o a ş t e r e a l or са*«лге1ев»еа1 e t ­nic şi poleac aparte : -apucarea àutte-g r a l ă a legei d i n 1*88<îa c e e a c e pr iveş te libertatea. caituraiă.

2. Împărţirea d e istaxari i » tacaaài r o m â n i .

3. Dreptul peotru гъшаЫ de a se folosi de l imba l o c a u f a r n ă înain­tea instanţeier ia imuelHiaU.

, ,Tisza a de r j a r a t 'eV4» i : Sfftiu că? v a spr i j in i pe • langă,*.garT«e!)';aicei»e. cerer i .

„Contele K h a c n l ieacrvarry camt l u a t l ua t insă c u a e ş o a t ă - l e пнявв4 r i u l în c h e s t i u n e , . a>s f«e c ă u n s in­g u r m o m e n t n u s 'a s e n d ă t s ă ÎBChee u n pac t c u r o m â n ă ; a r f i totuşi dis­p u s să t r a t e » cu etrt» apropiere, î n s ă n u pe bazele FORMETAICFDE e l .

„Dec la ra ţ iumea aceasta a pr imului m i n i s t r u a provocat repere* imedia­t ă a negocier i lor ' ' . .

Z i a r u l „Kele t i EzteertĂ" риЫіса ur­m ă t o a r e a declarate»" a j d-'ul dr. I. Mihu :

— l a i initreaga răspundere a tra­ta t ive lor pornite de »IME ta. vederea î m p ă c a r e a ; m t s e t i acţ iunea mea, n u m ' a m că lăuz i t decât d e conşt i in­ţ a datorfeib

„БСі m'am a e a e s a t отйШяіаі e-K .ecutiv al р а г И а а Ш вафвпаі ră­m â n , ca s ă -mi -spate c a i î l i s a s t v e ­deri le în aceas tă cbe*Uuxa> : trebae să cons ta t i a s ă c ă «'tua primit dem. U nici a n răspuns.

„ S u n t incrcdxBţai c ă negarierae va v o r fi r u p t e . Guvernul a ttoat c o n ­ces iun i car î mur i ţ i s ă S e M a a c k a V zuite . N a n u m a i c ă a a n iaanţ l a t r a t a t ive le нжрісагеі , d a r î e d fneîn-t e de s fâ rş i tu l a n u l u i le vo iu r e lua" .

I n ş ed in ţ a de M e r c u r i a Camere i u n g a r e , d e p u t a t u l kos su th i s t Kovács K a i m a n , a vorbi t î n t r e al tele şi de c h e s t i u n e a na ţ i ona l i t ă ţ i l o r . D-,sa a s p u s că este de aco rd cu contete T i s ­

z a căttemeSm роЮйсеі n a t a r n a l i t ă ţ i l o r í i e b u e schimbat*. Na ţ iona l i t ă ţ i l e s ă Ыюе-ѵоіажа a ia&ra î n pa r t i de l e m a ­g h i a r e . S |pune c e m a g h i a r i i t r ebu ie sA î n c e a p ă o Iuţi tă -serioasă şi ener­gică î m p a t r i v a itamdiasţelar n a ţ i o n a l i -ЮіРог. r » r : idele înaggUare t r e b u » s * d e a a t e n ţ i u a e s u a i o a i e pol i t icei de m a g h i a r i z a r e şi să facă î n p r i ­v i n ţ a 4 t s t & sacrificii.

Trebue să se pedepsească foar te a s ­p r u ag i t a to r i i n a ţ i o n a l i ş t i de oa rece aceş t i a g i t a t o r i : r o m â n i , s lovaci şi g e r m a n i , p r ime jdu i e sc S t a t u l m a ­gh ia r . Na ţ iona l i t ă ţ i l e abuzează de le­gi le u n g a r e " .

Aceste idei l e împărtăşesc foarte mulţ i bărbaţ i pol i t ic i maghiar i ş i pr in urmare n u poate fi vorba d e s ­p r e o împăcare s i n c e r ă ş i âurabi iă între Români ş i M a g h i a r i .

CQBÎiELUJ.

S C R I N U L de

Uitat, ÎHTR'un coft, -vr e m ï. b ă t r â n e , SERINAI pare c ă ам a-re NICI o legăturii CA tot resta i e-dăil . îna l t , <Шш l e œ n d e p a i i e a D d m , c a ÎNCTUSTĂRI d e «яаеС, ж г і к и і I ţ i raadeeş te , pe trei râadar l , ş irariki DE s ă l t i r a ş e , *ee*e bf lar&e l a jtec c a c 4 t e « а і м а в і я ш к d e Peste saltăi-aşele ACESTEAMADE u n ca ­pac, căptuşi t pe diaăuuuni c u o c a -Шеа viorie ; ş i p e capacul a c e s t e sont ALCĂTUITE, ta пмкак, m a s u r i | f e ti аамааіРігй Іті*воосі<Г. M a і е т а я і « u j H u i a î acestuia,- d m саШвава Iul , Щщяе tu ae despnmde o ш і г е а о а і •tăiaţi Ii a A, û m i r e a z m * c j a d a i a , ca­re NEE perterea aaapra g a a d a i a i ŞI ţsuQetsleî вм«ц.. să, l e t n à t t t a - f n a t î departaée; stinae d e deaaalt. 4>e a t â t e a ori s t a u ş i privesc aoatâ-an a c e a s t a ved ic . De a tâ tea o t i , a-<ààî met s e p r i a d p a r c ă de

l a i , privind as t fe l , î a -taceta l c a îacetuu mi s e p e ­

re c ă s e di lilay JRTII, p lecată DESASN-p r a саі і іеШ vearàï, o шаЛш*. аіЫц c a de-asaara a a e î i scrisnrï. Şi n s â a a

-teeea r a p w a a i l i a a r c a i r j o e p e s ă serte, *şi peste саШяаоа v i o r i e ' o f eae d e h â r t i e pare cai. se î n t a u e e .

• Ş t M c i e я а ш а і o іасвіраше. Ş i c a toate aceste u n f ior mi se stre-icaarb î a saâUtv c ă c i -aşa trebue A fi s ta t a k i , аавеа care, i a fa ta s ă i -taraşeter acestea, a s t f e l goa le , scr ia ipaate răvaşe d e dfa«ost-e, răvaşe s c ă l d a t e te x a e b e t e la heoaput, în ІасгіиіІ, ş t i a , аааітре u n a ă . ; P e fata catifebl c e raaaă a m a l M a n a a ? D e a n câteva p № t a t l de cer-

• n e a l t , pe care pen i ţa LE«a p l â n s odată şi d a p M a a ă c u oobÜ car î p lânge»*. A t a t a s ă rănale^DID toată povestea uneî dragoste ? ^Zadarnic m ă uit spre cadra d i a paiete , de de­asupra : d ia осЪв t r i s ö a l fmaeii ca­re parcă raft priveşte, acelaş adevăr se revarsă.

Atâta doar rămâne < B a «a. Intr'u-nu l d in săltăraşeht- aceste aeai^găsit, într'o zi, un baebeţel d e Harl. Ce flori anume, n u ş t ia ; vremea le-a ŞTERS culoarea, le-a l ă s a t n u m a î , strânse l a u n lac, c a pe n n m ă ­nunchi «te FRUNZE xacarte. C&ad L-AM luat î » m ă s C апьа părut că*№le-s s a -Qetal scrtaalBf acestuia , ş i c ă teâa-

d e - t e И SBHDG. Le-am «sabat ta iac , l e a a i a s a t arcte; авігеазвж ter a v e a c e v a DE moaş te ; « s t a g a i * pe­ta lă s e deapttaee SI catna, a s e a r ă ,

I a

MJPYARP KIPPL¥gH>

POVESTE SCANDiÄAVÄ D e p a r t e de aici, departe, bn tara

dhe a u d e răsare -soarele, t ră ia -odaiot wo. rege. B * t e r n i c M i l i o a n e ş i mili­oane de o a m e n i î l e r a u s u p u ş i ; rnili-o a n e d e oi', vaci , boi , r u m e g a u î n g r a j d u r i l e lui , i a r per le le şi pie t re le p re ţ ioase ce a v e a e r a u a t â t e a , în c â t se p u t e a u m p l e cu î m b e l ş u g a r e o f â n t â n ă a d â n c ă de 1000 de me t r i .

Nimic însă , d in toa te -aces tea nu- î era a ş a d e scuaap c a Niku, unicul l u i copii. Pentru e l frec tete cete m a l gustoase şa florile ce ie m a î mirositoa­re dna tot regatul , pentru e l ЬЫона-rile cele ansi d e l i c a t e ş i hainele cele m a i spiemdale, to t ce putea face fe­ricit pe n a enpil , fi e r a u date d i n befejmg lu i Niku. D a r aces ta n u era nici-«Stată Bouî ţumit : mul t avea , d a r şi acaî mvl t voia s ă a i b ă ! N u trecea o zi, fără ca e l s ă mi c eară de fit tatăl s i ă câte ceva a o a . ţ a r t a t u î l satisfăcea m u » ai d e c â t , pentru m a r e a iatsire oe-î purta, fără a s e g&adi că toanele f iului to i ,vvor pa ­t t á odată şi-o dată să - l adacft bt

latre s t r ă m

r şf i ce să c a u t e d e - a s u p r a m e s u ţ e l vio­rii, şi ochi i ace ia n-au să-şî m a i des­facă genele n ic i o d a t ă . O u m b r ă de­a s u p r a u n u î m o r m â n t .

l a t r o •pAendidn noapte d e Maiu, a u c u l principe s t a l a f e m a e l r ă s ă adasta-e btaeaoasa h m ă , căaat, vă-x ă a d - e a a a d e a & ă , d iafana, ş i aplen-did*, ÎI treca pr in cap ca jyca" a r fi o f ruawasu fansaft p e n t r e camera l e i d e calcare; « i № f t s ă z ică ceva j se întâ i i i a acest g â n d ş i l a d i a u -e e a ţ » u r e ă t e a r e , p l e c ă l a t a t i i s ü l s i i-o ceara î n dar. La această, ce­r e r e ueeştepiată rege le rămase n i crenieait , c ă c i ceea ce-I cerea f i n i său , nu-î venea s i creadă araprnl«^ lut urechi; cea ră Intre tieap Ä con­v i n g i cepUul c ă ceea ce-i r eana era c e uspid inţă , d a r acesta bătea Йіа pic ioare ş i pUmgea strigfi.nd c i va •nari d a c ă n a v a avea l u n a ! Aţa dar regele,' tamâ»au-se s ă n u i s e і в -taa&ple « « tare neaerveire (afef -etta ce e te- stare s ă f a c i S a l s a i ) c h e m i l adată p e cel msai ?apJepţl ingineri d i a t a r i , s i - s î d e a părerea a s a p n t a c e s t e i cereri.

b3 veniră c a o « а Ц й а е de iœstre-Bkecte, necesare ваеаетмі Іяг. «e схяв « a s i r ă delà геяте cete c e ЧІИШЮП fiaid s ă u , se uitară i n faţă n d c i t n e a l t u l , ÎTitrehàndu-se d a c i «»verasml I a r n u fusese a t i n s a e B t ims- i - ep taÄ-

d a r î n c e i e daa mrw& se. dariatal +SÎ, i i c m a r i am

tbnp d e a i d e zile s p r e «Hi d a a n r ă s p u n s . De IsepL, se йыімяега c a teţiî, î m p r e u n ă , iatr'e s s l ă тлжъ a patwtadni, s i aco ia , „cu n a s u l l a c â r ţ r , î a e e e m & să s taatez* cbţp^l de a trage tuna dieia t eca i áe imát o a şezase l>-»eă. S e gândiră , s t á d i a -ră, dar !-in zadar , « a le t r ecea a r i a cap reci o i d e e n

I A 4Ш, către sfarşitaf celar » d e i i l e . ee tr i c a toţii, ş i a n a a ţ a r ă p e rege, că, censtruâr i a n a i a i e turm, pe ш а а і е і е cet a n i aa l t d i a ţară , s'ar putea a i a n g e a i a a e m яЛі.Х d e a t u № ; d « r t Ä d e f iul s ă ă ! I l a r e f a bn^cucâvTSHaentaulal %a aceas tă ca -швтШті a u axai variasse d e a c e e a a-î l u i Nihav caae i a a e a a s i a a r i in. aae e a . a » a » b u n , auiidaa'ii іи c i v a a v e a iareaaeera toi ace? f r a a a » a s -

1к a i a a h a r e a e cer ш eaevae-searae , însoţit d e « a&oaţi-nae ашевяі d e stele.

T e a ü lânii a s e f * s e a t o n e i î a ariţ-c a i e . V e n i n а а а н я і а і d e a n a (arfe vecine, sare a vadea artreprsaderea. O K S t ă i a * avenele Ja m a c h t «1*3 duceau с і г а ш я в Ъ а і ] е в » й г і а , ferae9e

s i чшавсаге e e e t r a lo -a t i i s H , n » f a «ea d m acea

t a r i ş i d a i h a p s e j a r i a d , c a » s i а м f i lacrat c a s ă , d e a l u n a c a p n e i e -

«I, c a s e ш д а і г е а c u njcratai , tot

parânrru- l -se că t u r n u l se n a l ţ ă cu o n e m a i pomen i t ă înce t inea lă ! I n câ­teva zile, t u r n u l în t recu a r b o r i i cei m a l îna l ţ i , ş i în câ teva s ă p t ă m â n i e r a a ş a de r id ica t , că nu p u t e a a-d'iunge la vârful lu î n ic i u n ioc de p u ş c ă ; i a r d u p ă t r e l l u n l d e zile era a-

Ш d e grandiffia, l a c ă t « d u a l l U s e ţ tm-I m a i p u t e a zări vAif ul.

I n curănd f a i m a aces tu i t u m m e r s e prin toate t ă r i e , ş i dia toarte părţ i le w e n e a ă î n t r l e a юагивпі s ă v a d ă aceas tă ez-traanBnară canstruc-t ţ iune, l a c a r e l u c r a i 'ziua ş i a e a ^ t e a a l tâ ţ ia o a m e n i car t , v i m ţ l d i a «te-, p ă r t a r e , păreau un aăevtra t î w r n i . ca r .

I n aces t t i m p se s c u r s e r ă şcap ie , l u n i , ş i t u r n u l se n ă l ţ a a ş a , î n câ t , pe o zi l u m i n o a s ă şi cu cele mai) p u t e r n i c e i n s t r u m e n t e , n u îl m a i p u ­t u r ă vedea decâ t j u m ă t a t e ! Ş i acu­m a ingineri i spuseră că turnul e s t e a juns la punctu l DE unde le permi­TEA lor de a p u t e a prinde şi închide c u s iguranţă luna . Vesel ia fu REPEDE răspândită în cele patru colţuri ALE lumii , regele trimise pe oameni i s ă i să invite pe toţi ambasador i i ş i miniştr i din ţările vecine spre a-î urca ei p e e i în vîrful turnului . Ş i l a sfirşit, c â n d s'adun&ră cu toţi i , Nafea, c u tatăl s a u ş i cu toţî demni­tarii DE la Curte, SE urcară sus în turn. Druamui e r a des tu l dc anevo­i o s ş i am AFOBSERĂ <*ocât d u p ă 27 de xife !

U n spectacol m i n u n a i s e oferi a-taacf ptiviiwl 1er. L â n a , era atât d e mare , c i a u a r fi p ă t a t in tra a i c i odată î a c a m e r a гвісиіяі p r i a c i p e ; apoî , a v a faţa întocmai ca a unul emi, ş i era a ş a de frumoasă ş i sulem-d ü í , î a câ t fiecare rămase î n c â n t a t ş i s admira. № k u era nebun de tou-car i e : cânta şi râ dea ş i gl«m:ea era ta tă l său, numindu - l cel m a i i>im dintre toţi părinţi i ! Ş i bunul reg« a r fi voit s ă se ferească de ѵѳта»еДе l e î , ş i a-t aaustra pentru zadarnir.üe epattae, das* ma putea să reunească, -şi maa s i f a c i jji s ă z ică ceea ce vom fad- e u , amaml ş i asana i să-l va-âă

B a r 'acesta, cum sunt toţî capii i cavevăaf i , trecăad июшепГиІ ртішш-lu i EAFTUAMUBL, începu a CĂUTA шт

a i p laca t s p r e a p r i v i l ona d e aproape, ŞI fn&r'na moment

anaamî aa-1 eeeerva, U c u n u -aalt, s i b u f i aa cădere s e a-

te tane! p e n a s u l lamei ! Cei p r e -uaseeă lacremeniţ l de s jmi-

a«ă3 Stfct «шаі n u ÎIHLRĂBIIEA s ă XICĂ -ceva, taatămta-se, ca , cheanâmdia-I, пеаеювШѵ* cep i l s i mi 'şa p i a r d ă e-сЬШйгжа ; şa i m n e n l wo-si ііг»Лфіаіа c e 'tiubaa, d c S c u t După -шп răsienvn î i ïsà. «S î ş i "fteraă cursg i* . s i .daci V*ZMRA~ă c i priacipete se anexase ш hse, sogar, $асе$>ш* a 4 КЬі%а s ă SE crtwere , я » е п ш ф а в Л » 4 c a ce ie a m l g r a v e а а а я п с а я ce s ' a r Ш ipwnTia.t 3№-ШащЛж, <daei n'ar voi s ă аясеШе. Dar «L c a r * *eţe!esese d e wtm Summte c i d a c i a r fi r ă m a s SWTAS Ш » * R fi iatSanplai n imic , aia LE dale n i e i mm r i s p a n s , c i s e ureft s i a m i -sns pe biata cea "MARE A tmaaL să Даюри apai » MERGE p e d e n a w p m c a şii <emm ar f i f o s t î n propriul Ini pailintt !

B e g i n a j i o p ţ i l o r ena « тшшЩ Ss-vmS. ş i c i u t a a l PRIVI ifi ВДі saeie a cu­noaşte pe c e l c e era p e dăiasa ; «dac RĂBDAREA ARE ŞI ea smergmi, c idar ş< l a CEI BUNII. Ş i aceasta s e iamtúaaa+űi ACUM. L u n a îl LĂSĂ A a n i s t e a pu­ţ in , d a r ape i văzând c ă copi lul пт « l a s ă ^a pace, îecepsa Ase înersmite. f a ţ a i ae LOTWECÄ, pâaA cfit^L, î n o â r j i t i ta c a l m e de acea abso lu tă l ipse de respect < c i t i * dansau deschise ч> d a t ă gunm şi înghi ţ i p e rapricáosul MSDB, ca ş i c u a a a r FI fost un f ruct gestes ! La. « c e s t or ibi l SPECTACOL, RE­ge le samţi c i s â n g e l e 4 3agbi&tä i a vine , s i a r ft c i z a t des igar în nesinj-ţ ire d a c i min i ş tr i i să i n a 1 a r ft s e s -ţ inat Ia t imp ; ş i atunci , aproape aae-toun de durere ş i de mânie , trasa spada щ începu a Aa groazatce lavt-tiirl în Taţa kmel , dând unde aman-rea, c a e CRUZIME spăîmăarăteae* ! I a r luna , bătrâna ŞÎ b lânda b a n i , PENTRU acest r i d , la rhadu-î, цмлрт s ă pttngi , varsâad s w m â e dfe l a ­c r i m i de s â n g e ca r î c u r s e r ă p â n l ţ a p ă m â n t .

I n aces t t i m p , t u r n u l începu să se ru ineze şi să î n g r o a p e sub d â n s u l î m p r e u n ă cu regele şi m in i ş t r i i s ă i , m i l i o a n e ş i MILIOANE de inş i , ca r i e r a u a d u n a ţ i acolo. L a u n m o m e n t

Lunî, 29 Noembrie 191U, U N I V E R S U L L I T E R A R No. 4 8 . — 3.

Sat, î ncepu d i n c e r s ă c a d ă foc, ş i î n s cu r t t i m p l a o r i z o n t n u se m a î v e d e a u d e c â t case le *n f l ăcă r i , câm­pi i le şi p ă d u r i l e . Ş i tot r e g a t u l fu d i s t r u s , l ocu i to r i i ş i a n i m a l e l e p r e ­f ăcu ţ i cu to ţ i i î n c e n u ş ă , şi astfel n u iu a î r ă m a s e n ic i o p i a t r ă d i n ceea ce fusese o d a t ă ! Şi c h i a r î n t i m p u l <io f a ţ ă locu i to r i i d in p e n i n s u l a S c a n d i n a v ă şi cel de p r i n p r e j u r , vo rbesc de a c e a nenoroc i re s p ă i m â n -t ú t o a r o , şi f iecare p o a r t ă î n m e m o ­r i u pe N i k u , care , cu toane le lu i , fu­sese сагіга r u i n e i t a t ă l u i său şi a în ­t r e g u l u i p o p o r ! !

Traci. de ii. U ă d u l c s c u - M i l e o v » —

JOSÉ MARIA DE HÉRÈDIA

E P I G R A M Ă F U N E R A R A (Epigramme funéraire)

In acest mormânt, străine, zace o lăcustă, • care

Trăind două anotimpuri pe acest pământ bogat,

•Şi a cărei aripioară, sub piciorul ci dinţat, iibârnâia din zori de ziuă pinâ ia apus de

soare.

Dar muri, val, ea gingaşa muză verde a câmpiei

'Şi a lanurilor late şi a tufelor de let • І>аг acum ca să nu fie turbxirată n som­

nul ci.' 7'rect uîor, uşor,amice, pe locaşul veşniciei.

In acel tußs dc cimbru, la tulpina unul pin, J'ste piatrdfunerară pe rnormîntn-î aşezată. (c/t, dar câţi din noi n'avutau ca al' eî su­

prem destin.

Şi de lacrămî de copile groapa el este udată :

iar in zori de zi Aurora, ce ne-aduce ziuă nouă,

t:i îl pune pc mormântu-î picaturile de rouă !

M i h a i l E m . P r o c o p i u . Câmpulung.

Ѳ

EP URASUL — SCHIŢA —

Fratelui meü Grigore. Eş i sem a f a r ă , pe p r i s p ă , î n r ă c o a ­

r e a î n s e r ă r i i . P a r f u m u l p r i m ă v e r i i venia , ca u n va l , d in l i vada n i n s ă de f loare . S o r b e a m ca feaua , ca d u p ă m a s ă , şi p r i v e a m ce i ru l ve rde de pe c o a s t a d in fa ţă . O p r i v i g h e t o a r e p o r n i să cân t e t r e m u r a t , cu t r i l u r i c l a re , a p o i tăcu d e o d a t ă ca î n t r e ­r u p t ă de c ineva . C u m s t a m l a sfat , d in u n a în a l t a veni v o r b a şi desp re v â n ă t o a r e şi c u m eu ven i sem în z i u a ceea cu t ă ş u l c a p l i nă , a v e a m s t u p i t î a furcă.

— , , l ţ î p lace a v â n a , c o a n e M a n o -l u ţ ă , în t r eb pe g a z d a , M a n o l e Io-noscu , p r i m a r u l c o m u n e i n o a s t r e ? " T u ş i î n t â i u d r e g â n d u - ş l g l a s u l , a p o i se î n c r e d i n ţ a că f rumoase l e lu i m u s ­t ă ţ i l u n g i , roş ia t ice , s t au ţ ă p u ş e î n l ă t u r i şi d u p ă ce-şî p u r t ă degetele de la. n a s , î n l u n g u l lor, p â n ă la vârf, r ă s u c i n d u - l e , făcu : Nu, n u - m i p l ace . P a t i m a a s t a ca r e s t ă p â n e ş t e o l u m e , c a r e te-a p r i n s şi pe d u m n e a t a , în n- ine n u şi-a găs i t locul . Uite, t u t u n u l : s u n t m o r t f ă r ă el. O cafea d u p ă m a s ă d a c ă n ' o iu bea , p a r ' c ă nicî n a n i m â n c a t . L a o s ă p t ă m â n ă d a c ă .n'oiu face u n chef, n ic i n u - s om. Şi d a c ă m ă c a r d i n och iü n ' o iu face u-nel şe rpoa ice de femee. . . m ă s imt , n u şt iu cum, bo lnav . . . i>i a s t a e o p a t i m ă , nu-I a ş a ? Da vezi că eu u-ri'.il n 'o găsesc ră... (Aici C o n u M a -nol i ţ ă r ă s u c i o m u s t a ţ ă de-o făcu si 'redel la vârf şi înch i se p u ţ i n , ş t r e n g ă r e ş t e , d i n t r ' u n och iu şi c u m t o c m a i a t u n c i se m i â m p . ' ă de ieşi d in c a s ă c o a n a Na t á l i a , n e v a s t a d u m i s a l e , s t r i g ă : Nu-I a ş a N a t a -l i ţ ă ? ) Ş i f i indcă v ă d că te m i r i , u r ­m ă p r i m a r u l , o să- ţ î povestesc o în ­t â m p l a r e . E r a m vă ta f pe moş ie ş i t o a t ă z i u a a l e r g a m c ă l a r e pe c â m p . De a m i a z ă m â n e a m ce g ă s e a m şi unde m ă p r i n d e a vremea. Seara ve­n e a m l a chelărie , la Roibu, unde m â n e a m l a un loc cu vechi lu ş i cu ce i l a l ţ i vă t a f i . A d u c e a câ te un fecior i o e r e s c peş te şi b u c ă t ă r i ţ a ne făcea w'ti b o r ş a c r u , cu orez ş i cu f runze tte daf in , de făcea pe gâ t , în t o v ă r ă -

I n t r e p a r l a m e n t a r i i n o ş t r i cei m a l de v a z ă — de ş i d i n t r e c ; i m a i de cu i ' ând i n t r a ţ i î n v i a ţ a po l i t i că — r e p r e z i n t a n t u l l a ş u l u i , d-i C. S te re , se b u c u r ă de cea m a l m a r e a u t o r i ­t a t e .

S I t u a ţ i u n e a ce d. C. S te re şi-a cre­a t î n l u m e a n o a s t r ă pol i t ică şi p a r ­l a m e n t a r ă se da to re ş t e -'e s igu r , î n m a r e p a r t e , a t i t u d i n e ! d-sale i n t r a n ­s igen te or i de câ te or i s ' au p u s în d i scu ţ ie m a r i l e ches t iun i de p r i n c i ­p iu , d u p ă c u m se d a t o r e ş t e ş i în t in ­se lor d-sale c u n o ş t i n ţ î î n ches t iun i l e de sociologie ş i economie pol i t i că .

P r o f e s o r la f a c u l t a t e a de d r e p t d e l a u n i v e r s i t a t e a i e ş ană , d l S te re a

ş ia m ă m ă l i g u ţ e i c a i l e : gb io rgh i ţ . . . gh io rgh i ţ . . . î m î a d u c a m i n t e : î n t r ' o S â m b ă t ă m â n t u i s e i n pe l a t o a c ă de pl ivi t l a n u l de g r â u d i n Valea-Ră ş i m ă în to r se sem m a l de v r e m e l a Roi­bu. C u m u ' a v e a m ce face, eş i sem în ce rdac ş i s t ă m pe u n s c a u n . P a r ' c ă a fost ier i , a ş a m i - a d u c a m i n t e . La­n u r i l e de g r â u m ă r u n t , verz i , se în­t i n d e a u f ă r ă capă t . Ae ru l m i r o s e a a p r i m ă v a r ă ş i a b e l ş u g p a r ' c ă . De o-d a t ă văd că iese d i n t r ' o oda ie , C o n u Mi t r i ţ ă Pos te ln ic i i , vechi lu l , cu p u ş ­ca a t â r n a t ă pe u m ă r . , ,Ha I M a n o -l u ţ ă la v â n a t " . — ,,Eu, c o a n e Mi­t r i ţ ă , î n t r e b ? " — „ D a , tu" . I ţ i s p u n d r e p t c ' am s imţ i t c ă m ă i a î n r â s ş i u n g â n d m ă fu lgeră : M ă i , c u m d r a -cu, a d i c ă ce-ar fi să m ă d u c şi eu ? Şi c u m conu M i t r i ţ ă ţ i n e a m o r ţ i ş s ă m e r g , m ' a m dus .

D u m n e a t a ş t i i : eu n ' a m făcu t a r ­m a t ă . Am fost fiu de v ă d u v ă . D a r , deşi n u u m b l a s e m cu p u ş c a p â n ă a t u n c î , cu revo lve ru l t r ă g e a m b ine . A c u m a î n s ă p u ş c a , cu ţ e a v a r u g i n i t ă , ce mi-o d a s e u n fecior boeresc , o s i m ţ e a m rece î n s p a t e , ca de g h i a ţ ă , ş i m ă c a m sf iam de f ie ru l ă s t a î n c ă r c a t , g a t a să i a foc. N e - a m d u s pe d r u m u l p l in de colb, î n d r e p -t â n d u - n e sp re i azu l de la Ni l ipeş t î , c a r e se vedea s t i c h i n d î n vale , c a o f e r e a s t r ă c u l c a t ă pe p ă m â n t . Ne g â n d i s e m l a r a ţ e î n t â i u , c â n d ve­ch i lu f ăcu : , ,Ha î să o l u ă m p r i n l a n " .

Am c â r m i t l a d r e a p t a , p r i n va lu ­ri le verzî d e g r â u pl ivi t , c u r a t . Să ­r e a câ te o p repe l i ţ ă , ca u n b u l g ă -r a ş , d a r a ş a de m i c ă că- ţ î e r a m i l ă s ă t r a g î , s'o omor î . N u p r e a c u n o ş ­t e a m regule le v â n a t u l u i . G â n d e a m şi e ü : Iese c e v a ? t r a g . . . Oiti n i m e r i , b ine ,—nu , nu . . . A p u c a s e m l a va le , pe coas t ă . Conu M i t r i ţ ă l a dea l . P r i ­v e a m î n t i n s u l ve rde ce se mi şca , în g o a n a v â n t u l u i , ca o a p ă . Mu g â n -

i n t r a t de c u r â n d în P a r l a m e n t ş i to t a t â t de c u r â n d ş i-a c â ş t i g a t loc de f r u n t e p r i n t r e p a r l a m e n t a r i , ca şi î n s â n u l p a r t i d u l u i l i be ra l d in ca r e fa­ce p a r t e .

D-l C. Stere , conduce î m p r e u n ă cu d-1 dr. C a n t a c u z i n o , m a r e a revistă, i e ş a n ă , ,Via ţa R o m â n e a s c ă " , revis­tă ca re , în r e l a t iv s c u r t u l t i m p de c â n d a p a r e , a i m p r i m a t publ ic i s te i r o m â n e ş t i în genere , şi d i scu ţ i i l o r de o rd in l i t e r a r , economic şi pol i t ic , u n c a r a c t e r pe ca r e a c e a s t ă publ ic i s ­t ică şi aces t d i scu ţ i i de m u l t nu-1 m a l a v u s e s e r ă .

X. X. X.

d e a m la be l şugu l ce ne a ş t e p t a a n u l ace la , la b u n ă t a t e a de g r â u ce se va face şi m ă vese leam că boemi v a fi m u l ţ u m i t . B a soco team c h i a r c a m câ te v a g o a n e să dea l a n u l pe ca r e îl m ă s u r ă m cu ochiî . F ă c u s e m c a m două- t r e l su t e de p a ş i . Mi-era m i l ă de g r â u l ce-1 c ă l c a m , ca pe-o pe r i e d e a s ă , verde . I n u r m ă în să , firele s u b ţ i r i să r i d i c a u ş i a s t a m ă m u l ţ ă -m i a . Mă op r i s em să fac o ţ i g a r ă . P u ş c a d ina in t e , r e z e m a t ă de t r u p . N ' a p u c a î să sucesc ţ i g a r a b ine : ţ â ş n i o d ihan i e mi t i t i că , c a o suveică , p r i n pe r i a l a n u l u î . Am crezu t că-Î u n g u z g a n de c â m p . . N u , g u z g a n i i n u p r e a u m b l ă ei p r i n g r â u . E i p r i n m i r i ş t i , p r i n m a l u r i l e ş a n ţ u r i l o r . U r m ă r e a m cu ochi i să v ă d ce-I. P r i ­c e p e a m c a m pe unde- I ; l a n u l să m i ş ­ca în sa l tu r i l e d i h ă n i e î ce fugea. I ţ i s p u n drep t , a m s imţ i t o m a r e bucu ­r ie la g â n d u l c ' a r fi u n ş o l d ă n a ş . Ş i m a i ales că p u ş c a vech i lu lu i n u slobozise. Să p u t e a ca eu să a m no­roc m a î m u l t ca el. Ce 1-aşî m a l fi r â s ! E l , v â n ă t o r b ă t r â n şi eü. . . . a-geamiu... şi cu e p u r e l e în g u r a p u s ­tei ! C u m p r i v e a m ţ i n t ă , ză r i i d o u ă u r e c h i u ş l , t r e m u r ă t o a r e , r i d i ca t e i n s u s , ş ' am t r a s . N u mi -a fost g r e u să-1 găsesc . U n e p u r a ş mic , câ t u n p u m n . Un pu i şo r . II lovisem în cap . E r a t r â n t i t jos , cu b e ţ i ş o r u l î n p ă ­m â n t , ca u n vârf de bo t ină . Şi m o a ­le, ca o pe t ică : p a r c ă n ' a v e a c io lane . D e a s u p r a u n u î ochiu a r d e a o m ă r ­g ică de s â n g e . Avea doî ochişor i mic i , ca doî s â m b u r i de c o a r n ă . Uite , d r a g u l m e u , a c u m c â n d î ţ i s p u n , parcă- i ' v ă d ce f r u m o ş i e r a u ş i ce d u r e r e m i - a u înf ip t î n suflet p r i ­v i r ea lo r rece, î n g h e ţ a t ă . U n h a l i c i u i n t r a s e in och iu l d r e p t şi a ş a îl n ă ­p ă d i s e s â n g e l e de p ă r e a f r ip t ca u n cuiu înroş i t în foc. Şi och iu l r o ş m ă p r ivea aşa de în f r icoşă tor , că m ă

tă i e cu-un" cu ţ i t l a i n i m ă . Şi e r » s l ab , s ă r ă c u ţ u l . B l ă n i ţ a cenuş ie în ­t i n s ă pe t r u p u l f raged , ca p ie lea pe m â n a u n u l bo lnav . Din m i j ­locul f r u n t e ! izvora u n firicel de s â n g e ferbinte , d i n c a r e i e şeau î n c ă a b u r i , şi s ânge le s ă p re l in se î n j o s , pe l â n g ă n a s , şi c u m zăcea r ă s t u r ­n a t , s ânge le î î i n t r ă î n t r ' o n a r ă , ne-v r â n d să p ă r ă s e a s c ă t r u p u ş o r u l p r i n c a r e p â n ă a t u n c î s ă p l i m b a s e . M ă r ­tu r i se sc , t ine re , f ă r ă r u ş i n e , că m ' a podid i t p l â n s u l . Al tu l a r r â d e . D u m ­n e a t a n u râz i . D i n modes t i e , desi­g u r . E u n ' a m râsu a m p l â n s ! Căcî , l a d r ep t vorb ind , ce r ă u î m i făcuse p u i ş o r u l pe care-1 o m o r â s e m şi c a r e m ă ţ in tea , î n g h e ţ a t , cu ochiu l p l in de s â n g e cald? Eu, î n v i a ţ a m e a — că i aca - s la t o a m n ă 15 a n î de c â n d m ' a m î n s u r a t — n ' a m a v u t copii . Şi e-p u r a ş u l ă s t a , a b i a n ă s c u t , e p u r a ş u l ă s t a cu h a i n a cenuş ie ce a l e r g a p r i n va lu r i l e verzî de g r â u , m i se p ă r u u n copil. Un copi laş , r ă t ă c i t de ma­sa , s a ü a c ă r u i m a m ă poa t e m u r i s e , u n copi laş f ă r ă no roc şi f ă r ă zile. M ă u i t a m , cu i n i m a înc l e ş t a t ă do d u r e r e , c u m zăcea, în s o m n u l de veci, cu c ă p u ş o r u l c i t p u m n u l spri­j in i t pe p i c o a r u ş e l e mic î , î n t i n se în î n g h e ţ u l mor ţ i i , cu votul v â r â t în p ă m â n t . Soare le as f in ţea şi-o u l t imă r a z ă t r e m u r a , ca p a r a u n u l sfeşnic, n a o r u g ă c i u n e . Câncî l -am l ă s a t în g r â u l , ca re , c l ă t i na t de vân t , îngâ­n a o r u g ă c i u n e . C â n d i a m a j u n s pc Conu Mi t r i ţ ă Pos t e ln i cu , m ă înt re­b ă : EI , ce-aï ucis vânătorule ? — „ N i m i c , Coane Mi t r i ţ ă ; a m t r a s a şa , î n v â n t " Mi-a fost r u ş i n e să-I s p u n a d e v ă r u l , d o m n u l e . De a t u n c î n ' a m m a l p u s m â n a pe p u ş c ă . Şi vezi, s ă -mî d a i d u m n e a t a a v e r e a de pe l u m e că n ' a ş i t r a g e î n t r ' u n e p u r e , d o a m n e fereş te . . . "

Am r ă m a s o c l ipă t ăcu ţ i . A m u r gul să ' n t insese deab ine lea , ca o p â c l ă g r o a s ă de t o a m n ă . Ochii ce­r u l u i să a p r i n s e s e . Din l i v a d ă venea u n m u r m u r u ş o r de f runze t i ne re şi u n m i r o s î m b ă t ă t o r . Am p leca t în­c r e d i n ţ a t că Conu M a n o l u ţ ă avea d r e p t a t e . Ce-I făcuse Iul p u i ş o r u l cela mic , c a r e n u s 'a b u c u r a t dc câ t de câ t eva zile de t r a i ü ? Am t recu t T u l b u r e a , c a r e t r e m u r a pe p r u n d i -şu l m ă r u n t , şi r i d i c a m coas t a Cei-ru lu î . Un e p u r e ţ â ş n i , ca un g lon ţ , ' d i n t r ' o tufă. Am t r a s , fă r ' a l ni­m e r i . Şi a m i n t r a t î n des işu l Ceiru-lu î î n c r e d i n ţ a t că Conu M a n o l u ţ ă n ' a v e a d r e p t a t e . T a r e m i - e r a c i u d ă că g l o n ţ u l a d a t g r e ş !

I>. I o v S o l f c r i n o Tg. T r o t u ş , 910.

»

. C U G E T Ă R I de

C A B B É I T S T L V A

Nu fiî mândru că aî î n d u r a t neferi­cirea : nu tea l să n 'o indur î ?

* Geniul este în tocmai ca soarele : îm­

p r u m u t ă din lumina luî .

Contrazicerea însufleţeşte convorbi­rea ; ia tă de ce Curţi le sun t a tâ t de poli t icoase.

Pros t ia caută să fie văzu tă ; în ţe lep­ciunea s tă înapoi ca să vadă .

Nu te p lânge de sufer in ţ î , căcî în ­veţi să a juţ i pe al ţ i i .

In momente le t ragice , ca şi in s i tua ţ i i dificile, se spun pros t i i .

fi

SFATURI CASNICE

Cum se cunosc ouăle stricate.» Cunoaş terea ouălor s t r ica te e foar te

lesnic ioasă . L a ouăie b u n e , vârful a s ­cuţ i t e rece, iar celait e cald. Ca să cunoşt i dacă oul e s t r icat , n ' a î decâ t să p ipă i vârfur i le cu l imba . Dacă a -m â n d o u ă vârfur i le s u n t calde, oul es te de s igur s t r ica t .

ţ j •

4. — No. 4 8 . UNIVERSUL ЫТЕМЛіі Lunï, 29 Noe.i.bric iüiU.

POEŢI I NEAMULUI

de D . B O L I I V T I Ï Y E A M J

San-Marina astăzi are Sevbătoarc de păstori, . O serbare

Be plecare , La Vardar ce cură-n mare Alergând pe pat de flori.

S* întinde masă dalbă Pe un plaiu lângă Cătun

Cu smântână De la stână - .

Ş t cu fagi de miere albă Şi eu vin de la Zeitun.

Dintr'o mână-n altă mână Cwpa pregiurată-n flori

Trece plină ; , Beau, închină

Pentru ţara lor Română Pentru turme şi păstori.

Cei bătrâni cu albe plete Cei dintâi la casă-nchin ;

Hora pasă Lângă masă

Dc flăcăi şi june fele Cu păr negru, cu alb sin.

Fluerelc şi cavale Sună vesele cântări.

Lângă mese, Cele dese,

De copii se joacă 'n vale Ca-ntr-uu vis de desfătări. ,

Popii binecuvintează Şi atunci toţi s-aă mişcat

De plecare Către mare,

Turmele 'înaintează Toţi cu totul le-ай urmat.

Caii poariă în spinare Corturi, paturi, aşternut,

Toată casa, Toată masa

Şi vestminte de-mbrăcare, Tot cc au, tot cc-aii avut.

Mamele in glugi pe spate, Poartă prunci cu păr bălaia

Sau mioare Lâncczioare.

Clopotele legănate, Sună depărtat pe plaiu.

Turma bcagă, cânii lalră, Caii nechează uşor ;

Mai departe, La o parte

Sub o măgură dc piatră Cântă-n fluer un păstor.

Şi pe calc mic şi mare Ş t i i , mai cată către sat

Cu plăcere Şi durere,

lî trimite fiecare Câte-un dulce sărutat.

Sara vine şi păstorii la pârâu toţi se opresc. 'Şi fac focuri • Şi fac jocuri

Pan' ce visele auroriî Peste geana lor plutesc.

Astfel trece scurta viaţă De străinii ncalărnaţî,

_ Ca cocorii Şi ca norii

Când pe câmpuri de verdeaţă, Când pe munţii cei înalţi.

Oamenii au arme dalbe Şi femeile dulci nuri,

Cu guriţe De Uliţe—

Coame de-aur, feţe albe, Ochiî lai ca nişte muri.

Dar durerea, vai! nu lasă Nicăerî pe muritor.

Ce dor mare ! Ce-ntristare

Inima lor le apasă Când oiţele Ic mor} , ѳ , —

LITERATURA FRANCEZĂ

Ш D E C O R A T M 1 5 AUGUST de

A l . P H O X S E D A L D E T

I n l r ' o s ea ră , în Algeria , pe la sfâr­ş i tu l une i zile de v â n ă t o a r e , o fur­t u n ă p u t e r n i c ă m ă s u r p r i n s e pe va­lea r â u l u i Chélif, n u d e p a r t e de Or-léansvi l le . Nici o u r m ă de sat s a u de vre-o c a s ă de a d ă p o s t i r e p e n t r u c a r a v a n e n u vedea i câ t e za rea . Ni­m i c a l t ceva decâ t p a l m i e r i mic i , de­s i şu r i de m a s t i c şi î n t i n d e r i m a r i de p ă m â n t a r a t , c a r i se î n ş i r a u câ t vezi cu ochii . P e l â n g ă acea s t a , r â u l Chélif, u m f l a t peste m ă s u r ă de poâ-ea t o r e n ţ i a l ă ce cădea , începu să fa­că u n zgomot a s u r z i t o r şi e r a m în per icol să -mi pe t rec n o a p t e a în­t r 'o m l a ş t i n ă . Din fericire, t ă l m ă ­c i to ru l civil a l b i rou lu i d in Mi-l i a n a h , caro m ă înso ţea , îşi rea­m i n t i că foar te apro?.pe de unde n e g ă s e a m noi , se af lă în t r ' o g r o a p ă o cea tă de o a m e n i a l că re i a g ă îl cu­noş tea , şi astfel ne-a in h o t ă r â t să ne d u c e m să-I cerem o s p i t a l i t a t e a p e n t r u o noap te .

Sa te le aces tea a r ă b e ş t i de là şer sun t a t â t de î n g r o p a t e în c a c t u ş i şi în smoch in i să lba t ic i , bordei le lor de p ă m â n t u s c a t s u n t c lădi te a t â t de joase , î n c â t ne s i m ţ e a m în m i j ­locul u n u l s a t de c o r t u r i î n a i n t e de-a ' l fi văzut . E r a poa te o r a î n a i n ­ta tă . . . . , p loaea . . . , c a u z a aceste i li­niş t i m o r m â n t a l e ?... Nu şt iu, d a r in tot cazul acest colţ de p ă m â n t m i se p ă r u foar te p o s o m o r â t şi p a r ' c ă zăcea sub p r e u t a t e a u n e i ne l in iş t i m a r i sufleteşt i , c a r e îl î n t r e r u p s e v ia ţa . P e câmpi i le învec ina te recol­t a e r a n imic i t ă cu desăvâ r ş i r e . Grâ­ul ş i orzul , c a r i în a l te p ă r ţ i e-r a ü a d u n a t e , zăceau aci cu lca te la p ă m â n t şi ' ncepuse să pu t rezească . Grape , p l u g u r i rug in i t e , a svâ r l i t e pe undo a d a t Dumnezei i , e r a u u i t a t e in voia ploii . T o a t ă cea t a a c e a s t a de o a m e n i avea o în fă ţ i ş a r e t r i s t ă ,

z d r u n c i n a t ă şi n e p ă s ă t o a r e . Abia m a l l ă t r a u câ in i i la ap rop i e r ea noa­s t ră . Din c â n d î n când se au ­zea în' fundu l v re -unu l borde iu ţi­pete de copil, şi vedea i t r e c â n d pr in ­t r ' u n desiş u n cap t u n s m ă r u n t a l u n u l ş t r e n g a r s a u u n , ,ha ic"—un fel de p l a p u m ă a a r a b i l o r - g ă u r i t a l u-n o r b ă t r â n i . Ici şi colo sub niş te tu f i şur i t r e m u r a u de frig câ ţ l -va m ă g ă r u ş i . I n s ă nici u n cal , n ic i un om.. . . p a r ' c ă a î fi fost încă pe vre­m e a r ă z b o a a W nesfâ rş i t e şi toţ i că­lăre ţ i i p leca ţ i p*v .n- ' ' e l u n i în t reg i .

Casa agel , o c lăd i re l u n g ă , cu zi­d u r i a lbe , f ă r ă ferestre , n u p ă r e a m a l p l ină de v i a ţ ă ca celălal te . Găsi­r ă m g r a j d u r i l e deschise , boxele şi. ieslele goale, nici un r â n d a ş m ă c a r , ca re să ne p r i m e a s c ă cai i .

„ H a l să m e r g e m să vedem ce e n c a f e n e a u a a r a b ă " îmi zise însoţ i ­to ru l meu . Cafeneaua a r a b ă e salo­n u l de p r i m i r e a l cas t e l an i lo r a r a b i ; o casă în casă , r eze rva t ă oaspe ţ i lo r t recă tor i , în ca re aceşt i b u n i m u s u l ­m a n i a t â t de politicos'!, a t â t de pr i ­mi to r i , găsesc pr i le ju l potr ivi t de a 'şî a r ă t a v i r tu ţ i le loi ospi ta l ie re , p ă s t r â n d cu s t r ic te ţe i n t imi t a ­tea vieţei casnice . Ca feneaua m a u -r ică a agel e ra desch isă şi o l iniş te m o r m â n t a l ă d o m n e a aci ca şi 'n g r a j ­du r i l e de a d i n e a u r i . Pe re ţ i i î na l ţ i , vă ru i ţ i , trofeele de a r m e , penele de s t ru ţ , d i v a n u l l a r g şi jos j u r î m p r e ­j u r u l sălel , toa te aces tea s t ă t e a u sub ş iroaele m a r i de ploae go­nite de vijelie p r i n uşe. . . Cu toa te a s ­tea tot e ra l u m e în cafenea. M a l î n a i n t e de toate cafegiul , un cabi l b ă t r â n , î m b r ă c a t în niş te zdren ţe , p r i n c a r i îl eşea coatele, şedea tu r ­ceşte jos cu c a p u l pe g e n u n c h i , l ân ­gă u n m a n g a l . Apoi fiul agel , u n copil de toa t ă f rumuse ţea , d a r bol­n a v de f r igur i ş i g ă l b c n u ţ la fa tă , ca re se od ihnea pe d i v a n î nvă lu i t în t r 'o m a n t a n e a g r ă de l ână . La pi­cioarele luî s t ă t eau lung i ţ i doi ogar î m a r i şi. f rumoşi .

Când i n t r a r ă m n i m e n i n u mişcă ;

cel m u l t d a c ă u n u l d in o g a r i r i d i că capu l s a u clacă copi laşu l se 'nde-le tn ic i să-şî î nd rep t e ochişor i i lu i ne­gri , f rumoş i , d a r i m p ă e n j e n i ţ î de sufer in ţe , că t re noi .

„ D a r S i -S l iman u n d e e ?", î n t r e b ă t ă l m ă c i t o r u l meii.

Cafegiul făcu pe d e a s u p r a c a p u l u i s ă u u n gest n e l ă m u r i t , c a r e a r ă t a or izontu l , depar te , foa r te d e p a r t e . . . Noi a m înţeles că S i - S l i m a n a ple­cat î n t r ' o l u n g ă ' c ă l ă t o r i e ; î h s ă p e n -t r u c ă p loa i a n u ne î n g ă d u i a s ă ne c o n t i n u ă m calea, , t ă l m ă c i t o r u l , a-d r e s â n d u - s e c ă t r e fiul ageî , î l spuse în l imba a r a b ă , c ' am fi pr ie­teni de-al b ă t r â n u l u i şi că-I ce rem un a d ă p o s t p â n ă a d o u a zi d i m i n e a ­ţa . Copilul se sculă n u m a i de cât , cu tot r ă u l ce-I a r d e a suf le tul , d ă d u p o r u n c i cafegiului , a p o i ne a r ă t ă di-v a n u r i l e c 'un a e r foa r t e pol i t icos şi b inevoi tor , ca şi c â n d a r fi zis : „ S u n ­teţi oaspe ţ i i mei" , s a l u t ă d u p ă obi­ceiul a r a b , cu o p l ecăc iune ş 'un să­r u t a t în vîrful degete lor ; şi a şezân-du-şî cu m â n d r i e m a n t a u a sa de „ b u r n u s " , plecă c u se r ioz i ta tea u n u l a g ă şi a l u n u l cap de famil ie .

D u p ă ce plecă el, cafegiul a p r i n s e d in n o d focul de c ă r b u r î , puse dea­s u p r a lu i două ibr ice mic i şi în vre­me ce el ne p r e p a r a ca feaua , a m p u t u t scoate câ t eva a m ă n u n t e d in g u r a lu i a s u p r a că lă to r i e i s tă­p â n u l u i s ă u şi a t r â n d ă v i e i ciu­da te în care se a f la cea ta . Cabi lu l vorbea iute cu g e s t u r i r idicole de m u i e r e b ă t r â n ă , î n t r ' u n g r a i u gu tu­r a l c â n d pr ipi t , c â n d î n t r e r u p t de m a r i pauze în t i m p u l c ă r o r a se au ­zea c ă d e r e a ş i roae lor de a p ă de a-f a r ă pe mozaicul cu r ţ i l o r in ter ioa­re, ibricele car i c â n t a u , l ă t r a t u l şa­cal i lor r ă s p â n d i ţ i cu mii le pe şes.

I a t ă ce păţ ise s ă r m a n u l Si-Sli­m a n . Cu vre-o p a t r u l u n i î n a i n t e , în z iua de 15 Augus t , p r i m i acea • vest i tă decoraţ ie a „ L e g i u n e ! de o-n o a r e " , pe care o a ş t e p t a de m u l t ă vreme. El era unicul a g ă d in p ro ­vincie, c a r e n 'o c ă p ă t a s e încă. Toţ i cei la l ţ i e r au cava le r i , ofiţeri, doi s a u t re i p u r t a u c h i a r î n j u r u l „ h a i -cu lu î" lo r mare le co rdon de coman­dor şi se făleau a t â t cu el şi e r a u a t â t de fericiţi de p a r ' c ă a r fi p r i n s pe Duninezeu de pic ior ; astfel i-am văzut de n e n u m ă r a t e o r i l a Aga-P a ş a Boualem. Ceea ce împied ică î n să p â n ă a tunc i ca S i -S l iman să fie decora t e r a o g â l c e a v a pe ca r e o avuse cu şeful său de b i u r o u a r a b d u p ă o p a r t i d ă de „ d u i o t ă " — u n joc de că r ţ i—ş ' apc j c a m a r a d e r i a mil i ­t a r ă e a ş a de p u t e r n i c ă i n Al­ger ia , că zece a n i de a r â n d u l nume le agel f igura , pe listele de p ro ­p u n e r e , f ă r ă să r e u ş a s r ă v re -bda tă să fio decora t . De aceea v ă pu te ţ i î nch ipu i b u c u r i a b u n u l u i S i -S l iman , c â n d în d i m i n e a ţ a de 15 Augus t , u n s p a h i u d in Orléansvil lo ven i să-I a-d u c ă c u t i u ţ a a u r i t ă ş i ' b r eve tu l de l eg iona r şi c â n d Ba la , cea m a l iubi­tă d i n t r e cele p a t r u femei ale lui , îl puse „crucea Franţei" pe m a n t a u a s a de p ă r de cămi lă . As ta fu p e n t r u t r i bu l liil ocazia cea mai ' b ineven i t ă de „di f fas"—banchete—şi ' de ',,fan­tasias" — un fel de s e rbă r i cu cal— nesfârş i te . Cât fu nopt ic ica de m a ­re, r ă s u n a u tobele şi f lautele de t res­tie. Şi Joc a fost, ş ' a t â t a veselie, ş'a-poî n u ştiu câ ţ i zecî de mie l jer t f i ţ i ; şi f i indcă n imic n u l ipsea festivi­tă ţ i i , u n vesti t improv izo r d in Djen-del compuse în o n o a r e a lu i S i -S l iman o c a n t a t ă m ă r e a ţ ă , p o m p o a s ă , înă l ­ţ ă toa r e , c a r e începea astfel : „ V â n ­tule , î n h a m ă - ţ î ca i i ap r ig i , ca să du­că b u n a veste "

A d o u a zi, c â n d se c r ă p ă de ziuă, S i -S l iman c h e m ă s u b d rape l pe toţ i c a r ! p u t e a u m â n u i a r m e l e d in t r i bu l s ă u şi p lecă l a Alger cu c ă l ă r a ş i i să i n e u t r u a m u l ţ u m i g u v e r n a t o r u ­lui . La por ţ i le o r a ş u l u i , su i t a se o-p r i d u p ă obiceiu. Aga se duse sin­g u r la p a l a t u l c â r m u i r i i , aci văzu pe ducele de Malakoff şi-1 a s i g u r ă de d e v o t a m e n t u l său n e ţ ă r m u r i t că­tre F r a n ţ a în câteva frazo pompoase ale aces tu i stil or ienta l , î n c ă r c a t de i m a g i n i şi de metafore , p e n t r u că de ti'Ci mi i de a n i toţi f lăcăi i s u n t a-

s e m ă n a ţ î cu p a l m i e r i , toa te femeile cu gazelele. Ano! d u n ă ce-şî făt... da­tor ia , înca lecă , ca să se a r a t e p r i n o r a ş in t o a t ă s t r ă l u c i r e a lu i , îşi fă­cu în t r e a c ă t r u g ă c i u n e a l a g i a m i e , î m p ă r ţ i b a n i la să rac i , i n t r ă pe l a bărb ie r ! , c u m p ă r ă fel de fel de p a r -f u m u r î si l u c r u r i de toalete p e n t r u femeile lu i , m ă t ă s u r i s cumpe împo­dobi te cu flori şi pe de m a r g i n i cu ş i r u r i de frunze, apo i c o r s a g i u r l a l ­b a s t r e î n f r u m u s e ţ a t e cu ş irete de a u r ; c i sme roş i i de c a v a l e r p e n t r u m i c u ţ u l său agă , p l ă t i n d f ă ră s ă se t ocmească şi r ă s p â n d i n d b u c u r i a s a p r in f r u m o ş i „ d u r o s " — o mo-n e t ă span io l ă ech iva len ţă cu 5 lei . II vedea i în baza re , l u n g i t pe covoa­re de S m y r n a , b â n d c a f e a u a în u ş a negus to r i lo r , ca r i îl fe l ic i tau cu mu l ­t ă c ă l d u r ă . I n j u r u l lu i , m u l ţ i m e a se î n g h e s u i a cur ioasă . Din c â n d în c â n d , a u z e a i z icând : „Ui t e Si-Sli­m a n î m p ă r a t u l i-a t r imis t o c m a î crucea". Şi mici i a r a b i , c a r i se ' na -p o i a u delà bac , m â n c â n d p r ă j i t u r i , s t r e c u r a u p r i n măşHile lor albe pr i ­vir i l u n g i de a d m i r a ţ i e că t r e aceas t ă f r u m o a s ă cruce de a r g i n t nou, scli­p i tor , a t â t de semeţ p u r t a t ă . Zău a ş a ! a l uneo r i clipe b u n e şi p l ăcu te in v ia ţă . . . .

S e a r a fu aci. S i -S l iman se g ă t e a de d r u m ca să-şî a j u n g ă cea ta şi de a b i a p u s e p ic ioru l in sca ră , c â n d un se rv i to r delà p re fec tu ră veni du­p ă el gâ fâ ind tot :

„ B i n e că te-am găs i t S i -Si imon, te -am c ă u t a t ca pc Dumnezeu , pre­tu t inden i . . . Vino repede, că guver­n a t o r u l v rea să-ţ i vorbească !"

S i -S l iman îl u r m ă f ă r ă să se gân­dească la ceva r ă u . Totuş i când tre­cu p r i n c u r t e a cea m a r e a p a l a t u l u i , î n t â m p i n ă pe şeful s ă u de bi rou a-r a b , care îl z âmbi ba t jocor i tor . A-cest r ân j e t de v ră jmaş îl înfr icoşa şi i n t r ă t r e m u r â n d în sa lonu l g u v e r n a t o r u l u i . Mare şa lu l îl p r i m i c ă l a r e pe u n scaun :

„S i -S l iman , îl zise el cu obic inui tu l lu i ton g r o s o l a n şi cu vocea lui , ce fonfăea pe n a s , ca re făcea să tre­m u r e tot î ncon ju ru l ' u i , S i -S l iman d r a g ă , sun t d e s n ă d ă j d u i t !.... of!... of!.... of!.... a fost o g reşa lă . . . Nu pe t ine a v r u t să tc decoreze ; ci pe c a i d u l — u n fel de a d m i n i s t r a t o r de p l a s ă — d i n Zug-Zug. . . t re ime să da i c rucea înapo i " .

. F r u m o s u l c a p t uc iu r i u ale agel sc î n ro ş i ca p a r a focului . O mişca re s p a s m o d i c ă îî s c u t u r ă tot corpul . Ochii îl s e â n t e i a u de dure re . . . Dar toate ' aces tea t r e c u r ă ca u n fulger. R u ş i n a t îşi p lecă ochii î na in t ea gu­v e r n a t o r u l u i şi ÎI zise :

„ T u eştî a topu te rn i cu l s t ă p â n " , şi s co ţ ând c rucea de pe p iep t o p u s e pe m a s ă . M â n a îi t r e m u r a şi l a c r ă m î i se s c u r g e a u d e a l u n g u l genelor . Bă t r â n u l Pé l i s s ie r fu a d â n c impresio­n a t :

„ H a ! du- te , du- te , d r a g u l meu , a-n u l v i i to r î ţ i v a veni r î ndu l şi ţ ie" .

Şi-I î n t in se m â n a c 'un ae r compă­t imi to r .

A g a se făcu î n s ă că nu-1 vede, sí p l ecă f ă r ă să r ă s p u n d ă şi eşi. E l ş t ia b ine de ce se m u l ţ u m i cu făgă-d u i a l a m a r e ş a l u l u i ; şi se văzu deso-n o r a t p e n t r u t o t d e a u n a d in c a u z a une i i n t r i g i de b iu rou . '

Vestea n e n o r o c u l u i s ă u se r ă s ­p â n d i s e ca fulgerul în tot o r a ş u l . J idovi i de pe s t r a d a p r i n c i p a l ă B a h -Azun îl p r iveau a c u m c 'un r â n j e t ba t jocor i tor . Comerc ian ţ i i a r a b i d i n c o n t r ă se fereau d in ca lea lu i c 'un a e r compăt imi to r , şi a c e a s t ă m i l ă îl m â h n i a pe el şi m a l m u l t decâ t r â n ­je tu l j idovilor. Se d u c e a s ă r m a n u l d e a l u n g u l z idur i lo r , c ă u t â n d uli­cioarele cele m a l î n tunecoase . Locul cruci i sale p i e r d u t e îl a r d e a ca o r a n ă deschisă . Tot t i m p u l se g â n d e a n u m a i :

„Ce vo r zice că lă re ţ i i me i ? Ce vor zice femeile mele ?"

D u p ă aceea ii veni c â t e v a accese de furie. Aci se vedea p r o p o v ă d u i n d războ iu l sfânt colo la g ran i ţ e l e Ma­rocu lu i , vecinie roşi i ele incendii şi do b ă t ă l i i ; aci cutreerâm.l s trăzi le Algeru lu i în f run tea cotoi salo. je­fuind pe j i d a n i , m ă c e l ă r i n d no eres-

Luni , 29 Noembr ie 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. 4 8 . — S.

t î n î ţ i l a u r m ă c ă z â n d î n suş i în a-c e a s t ă î n v ă l m ă ş e a l ă , u n d e ş i -ar fi a s c u n s r u ş i n e a . Orî-ce i se p ă r e a m a l de g r a b ă cu p u t i n ţ ă , decâ t să se r e î n t o a r c ă l a t r i b u l său.. . De o-d a t ă , în f r ă m â n t a r e a p l a n u r i l o r lu î m u l t i p l e de r ă z b u n a r e , ideea de a se d u c e l a „împărat" îî veni î n m i n t e ca o l u m i n ă s a lva toa re .

împăratul!... Lu i S i -S l iman , c a ş i ce lo r l a l ţ i a r a b i , g â n d u l de j u d e ­c a t ă şi de p u t e r e se r e z u m a î n aces t s i n g u r cuvîn t . Acesta e r a a d e v ă r a ­t u l şef a l c redinc ioş i lor a c e s t o r a de m u s u l m a n i în decădere ; pe c e l ă l a l t , cel d i n S t a m b u l , şi-1 î n f ă ţ i ş a u ca o f i in ţă în ţe leap tă , u n fel de p a p ă ne­văzu t , care îş i p ă s t r a p e n t r u s ine n u m a i p u t e r e a s p i r i t u a l ă şi î n eg i r a î n ca re t r ă i m se ştie ce î n s e m n e a z ă a s t ă pu te re .

D a r „ î m p ă r a t u l ' ' cu t u n u r i l e sa le m a r i , colosale , cu z u a v i l să i , cu flo­t a sa de fier !...

C u m se g â n d i l a El , S i -S l iman se c rezu s c ă p a t . F ă r ă î ndo ia l ă î m p ă r a ­t u l îl v a d a c r u c e a i a ră . E r a o afa­cere n u m a i de opt zile de că lă to r i e şi e r a a ş a de s i g u r de succes , î n c â t p o r u n c i ca cea t a să-l a ş t ep te la por­ţile Alge ru lu i . V a p o r u l de a d o u a zi îl ducea sp re P a r i s , p l i n de med i -t a r e şi de s e n i n ă t a t e ca p e n t r u u n p ° l e r i n a g i u la Meca.

Bie tu l S i - S l i m a n ! . . . p a t r u l u n i t r ecuse de c â n d a p leca t şi î n scr i ­sor i le pe c a r i le t r i m e t e a femei lor sa le n u p o m e n e a î n c ă de r e î n t o a r ­cere. De p a t r u l u n i n e n o r o c o s u l a g ă e r a r ă t ă c i t î n n e g u r a p a r i s i a n ă , pe-t r e c â n d u - ş l t i m p u l tot a l e r g â n d p r i n m i n i s t e r e , ba t jocor i t p r e t u t i n d e n i , p r i n s în a c e a s t ă n ă p r a z n i c ă ţesă­t u r ă a a d m i n i s t r a ţ i e i f ranceze, t r i ­m i s d in b iu ro u in b i u r o u , m u r d ă r i n -du-şî m a n t a u a pe bănc i l e de l e m n d in a n t i c a m e r e , p â n d i n d o au ­d i en ţ ă , c a r e n u m a l venea nic i o d a t ă la r â n d ; apo i îl vedea i s e a r a cu fa ţ a sa ' u n g ă , t r i s t ă , r id ico l p r i n s t a t u r a sa p r e a m a e s -t oa să , a ş t e p t â n d cheea c a m e r e i sa le î n t r ' u n b iu ro u de hotel şi î n s fâ rş i t i n t r â n d în odaie , os teni t de a-t â t a a l e r g ă t u r ă , i n s ă t o t d e a u n a m â n d r u , p l in de s p e r a n ţ ă , vecinie să a l e rge ca u n v â n t u r ă ţ a r ă p e n t r u r e c â ş t i g a r e a o n o a r e ! sale. . .

I n t i m p u l ace s t a c ă ' ă r e ţ h lu i , po­p o s i n d l a p o a r t a Bab-Azun, a ş t ep ­t a u cu ace l a ş f a t a l i sm o r i en t a l ; ca i i , l ega ţ i de p r i p o n , nccl iezau s p r e m a r e . I n t r ib , to tu l e r a în neho tă -r î r e . Recol ta se p r ă p ă d e a pe c â m p , d in c a u z a l ipse i de b r a ţ e . Femei le şi copiii n u m ă r a u zilele tot u i t â n d u - s e sp re . . . P a r i s . Şi-ţ i e r a m a l m a r e m i l a să vezi câ te s p e r a n ţ e , c â t ne­a s t â m p ă r şi c â t ă r u i n ă t r a s e d u p ă s ine aceas t ă p a n g l i c ă roş ie . . . C â n d se vor sfârşi t oa t e a c e s t e a ? . . .

„ D u m n e z e u s i n g u r şt ie !" zise ca­fegiul z âmb ind şi p r i n u ş a c r ă p a t ă , d e a s u p r a p l a iu lu i violet şi pus t i i t , b r a ţ u l s ă u gol ne a r ă t ă u n c o r n m i c de l u n ă , ca re se r id ica a l ene pe ce­rul u m e d .

Trad. dc E m í l i á n I. C i u c i a n u

1

FEMEILOR MAROCANE de II. W a l t e r

De mal mul tă v r e m e se agita in T u r ­cia năzuin ţa de a ridica cu l tura sp i ­r i tuală a fe - neei a tâ t de negli jată şi pen t ru a o face tovarăşa egală a băr­batului . In Maroco însă această m i ş ­care se află cu mul t inapoî . Inf luenţa femee! in ţara pe care astăzi francezii au adus-o în contact nemijlocit cu cu l tu ra Europe i , se mărgineş te ia cer­cul s t r imt al căznicieî. Niciodată stă­pânul casei n 'o întreabă asupra soco-telelor gospodăr ie i şi a p lanur i lor el . El este paznicu l ager al budgetului caznic, ba ciliar şi al casse! gospodă­r ie i . Iii s i ngu r se duce in târg- sau tr imite pe u n om de încredere , care c u m p ă r a lot ce t rebue pen t ru casă.

Marocanul do pe l i toralul coaste­lor—la Berberi i din interiorul tări i si-

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-na LUCIA STURDZH

D-na Lucia Slurdza. excelenta artistă a companiei Davila, cu portretul căreia ilustrăm în numărul nostru de azi «Galeria artiştilor româm*, este una din puţinele noastre artiste cari au ştiut să se im­pună în teatru, din chiar momentul debutului sau.

Pe scena Teatrului National, ca şi pc aceea a Teatrului Modern azi, d-na Slurdza sa arătat totdeauna ca o personalitate artistică de mâna întâia, ca o artistă care. printr'un dar natural, de inteligenţă, prinţf o educaţiune artistică din cele mai alèse, .ştie să comunice fără gres emoţia puternică, singura pc care se bizue àzi teatrul modern, în care d-na Slurdza a -făcut creaţiuni: absolut superioare.

tua ţ iunea femee! so potr iveşte mal m u l t cu ideile noas t r e— este u n desp re ţu i -tor incorigibil al intel igenţei fomenine . De oarece nu găseşte in soţia sa ace­laş suflet, care în m o m e n t e grele ar putea fi îa s tare să-î ia o parte din sarcină, el caută comuni t a t ea cu ea n u m a i in orele de l inişte şi la masă ,

Şi totuş", femeea m a r o c a n ă , ca şi cea europeană , cunoaşte toată partea bună şi cea rea a re la ţ iuni lor d in t re bărbat şi femee.

Ea este fără ideal, în acel sens înal t al cuvân tu lu i , care caracteri ' .ează per­sonalitatea m o d e r n ă şi bogăţia fin sis­tematizată a gândire! , şi s imţ i re ! el . Dar această lipsă de concepţ ie ideală a mis iune! eî ma t r imonia le n u influen­ţează de loc puterea de a t rac ţ iune fi­rească a marocane lo r . Poza f rumoasă şi zâmbetu l fermecător , ar ta vorb i re ! cucer i toare , spir i tul scânteietor şi. ca-priţ i i le, îî s tau din belşug la dispoziţie.

Femei le m a r o c a n e — i n deosebi ma­rocanele evri '•'•p.—sunt in t inere ţe de o u imi toare d: igăl.ăşenie, pe care o descriu în cuvinte entuziaste călători! tutulor na ţ iun i lo r . Şi această f rumu­seţe este forţa lor ; in faţa el se pleacă şi marocanul care despre ţueş te femeile.

Din p u n c t de vedere exter ior , fe­meea marocană din clasa de mijloc şi de sus a societate! duce o viaţa d e m n ă de invidia t . Ea n u cunoaş te grijile bărbatului şi n u se prea încarcă cu lucrăr i le de gospodăr ie .

Se ţ in sindrofii şi se dau serate ca şi la no î , u n d e se cultivă muzica şi lu­crul fin de m â n ă . De servitoare nu duc l ipsă , căcî cel dintâi lux pe care şi 'l permi te un bărbat marocan care câştigă b u n e parale , esie de a'şl c u m ­păra o sclavă, care adeseori aduce m ă ­rul discordie! şi comuni ta tea in căsă­tor ie .

Să nu se creadă insă că sofia legi­t imă se supune fără rezistenţă de a impar t i favorurile soţului eî cu alta. lia se luptă până la sfârşit şi, in l ipsa s tăpânului , se răzbună p e n t r u suferin­ţele pricinuite de succesele r ivale! eî.

Int r 'o casă marocană n u lipsesc t ra ­gediile in imi lor ne in | e l e sc , consecin­ţele înfricoşate ale torlurelor geloziei şi ale ariei rafinate a cocotelor ari­vis te .

Dacă in palatele m a r o c a n e viaţa fe­m e d se petrece aproape cu totul in atmosfera «reoae a t r ândăv ie i şi in jocur i copilăreşti şi dacă marocane le din societatea înaltă p r imesc cu ne ­păsare pe suratele lor, fie femei legi ­t ime, fie sclave favorizate, femeea i m clasa de mijloc este aproape întotdea­u n a paznica neadormi tă a vet re i caz-nice şi luptele îndelungate pe car! le poartă ea cu a doua soţie, se t e rmină adeseori n u m a i a tunc i când nefericita fiinţă, răni tă in adâncu l sufletulnl eî, moare de in imă rea .

Afară de aceea, în t re . femei le clase! de mijloc din Maroco se .găsesc 'mul te a' tmintrelea ca in l umea m a h o m e d a n ă : ele sunt .c redincioase , e c o n o a m e ' şi munci toare şi se ocupă cu aranjarea rufârie! şi a îmbrăcămin te ! membr i lo r famHieî şi cu gospodăr ia case! . •• In clasa de jos soţia este m u n c i ­toarea bărbatului . S u n t cazuri în cari femeea h răneş t e s ingură familia, pe când soţul stă in cafenea, dar ea n u suferă nicî o rivală şi bărbaţ i cu faţa, umflată şi zgâriată, car! povestesc des­pre accidentele vieţei caznice. n u sun t rar i tăţ i n ie! in acea ţară b inecuvân­ta tă .

In Maroco, atât bărbaţ i i , cât şi fe­meile , îşî iubesc foarte mul t copiii , cărora le împl inesc toate capri ţ i i le . Sub asemenea împre jură r i nici n u se poate vorbi despre o educa ţ iune b u n ă copiilor. Este un t r a t ament care creiază egoişti, fir! impuls ive , iar n u cetăţeni in sensul sociolog al cuvân tu lu i .

Decăderea politică a Marocului r e ­zultă de sigur in cea mal mare par te din defectele vieţeî familiare din si-tua ţ iunea inferioară a femee! şi din reaua educa ţ iune a copiilor. O desvol-tare care va da ţăreî alte m a m e , ii va da şi alţi copii .

Năzuinţa de a aduce pe soţiile şi

mamele m a r o c a n e la o t reaptă ma î inalta de demni ta te omenească şi de insemnăla te cetă ţenească , va fi de s i ­gur promovată pr in contactul i n t ens iv al ţăr i i cu cul tura e u r o p e a n ă .

C. S c u r t u .

R A Z E Û E S O A R E

Din largurî s'au desprins, răzbind prin geam

Si sc strecor frumoase prin unghere, Insenindndu'mî sufletul, atât tnlunecal de-a nopţilor veghere... Pe pteoapele'ml de-argint înrourate Le simt acum sublima sărutare .-— O, razelor, cu străluciri de suliit. Privesc în voî solia de chemare.'..'

Seninul voştru-alăt mă înfioară, Mă poartă-acum în lumea altor clipe. Plutesc pc căi muiate 'n foc din stele. Legănător, pe-d viselor aripe...

O, rămâneţi... de-apururea rămâneţi — l-atât de trist în casă-aci, la noî,— O, rămâneţi... iar dc porniţi aiurea Şi suftctu'mî tttaţi-mi'l cu voi.

Galaţi. C o n s t . S . S p î r e s e n .

M A M Ă . . . , , F l o r i , p a r f u m , v ia ţ ă , bucur i e . . .

C u m s u r â d e ţ i !... „Oh ! ce f r u m o s , ce s u a v e s u r â ­

sul v o s t r u ! Ce vis, ce fericire. Ce dulce-'I v i a ţ a , când un zâmbet ţi-o l u m i n e a z ă c a o r a z ă ca ldă , când un gv.nguit te face să t r e s a r i de fer icire . Voi ace ia ca r e a ţ i a v u t p a r t e de floa­r e a r a r ă a fer icir i i , o cunoaş t e ţ i s u b h a i n a a s t a d ivină '? De s igur , nu-I a ş a ?

„ Ş i c u m t r e m u r a ţ i . . . cum vă t r e ­m u r ă i n i m a la a m i n t i r e a c â n d copi­laş i i voş t r i e r au n i i cu ţ l -micu ţ l , câini îşi m i ş c a u a r i p ioa re l e în cu ibu l lor a lb -a lb ca fulgul de z ă p a d ă , boţhi -du-ş l g u r i ţ a să g â n g ă v e a s c ă , ,ma­m a " , p r i v i n d u - v ă în ochi să vă pr in ­dă s u r â s u l . Da, da , p r iv i ţ i ţ in tă şi-I vedeţ i aevea , acolo în g r ă d i n a amin ­t i r i i . I a , lua ţ i -o pe po tecu ţa ceea n i a 1

î na in t e . Aşa, aici . „Vedeţe-I cât sun t de d r a g i , cum

dau d i n p ic ioruşe , ce f rumoş i suni. gol , î n a l b i o a r ă , cum î m p r ă ş t i e a p a de s c a l d ă ; u i t a ţ i -vă p a r ' c ă ' s t r a n d a ­firi roz-alb şi-s g a t a g a t a să-şî r is i­p e a s c ă peta le le f rămf tn tându-se . . . Voi vă b u c u r a ţ i căci vedeţ i î n g e r e . > îna in te -vă .

„ D a r eu, eu, ooo !.. ce g roază . v<> m o n s t r u . . .

„Unde - s ochişor i i ceea d r a g i , d e ş ­tepţi , ' c u m i n ţ i , unde-I g u r i ţ a ceea. f r agedă , unde-I î nge reasca în t ru ­p a r e . . . Vedeţi-1, vedeţi-1 ce pocit , u r â c i u n e . . . luaţ i -1 , omorâţ i -1 !... Ce s t a ţ i , nu-1 vedeţ i , p e n t r u ce să t ră­iască ; să sufere b a t j o c u r a hiniel , să fie hu l i t , să f a c ă desgus t !...

„ S u n t e ţ i n e b u n i , să t r ă i a scă . . . cft v i i m i l ă ?

„ A s t a se. c ' n a n i ă m i l ă să-l a n i n -ca ţ î soa r t e l sp r e b a t j o c u r ă , sp re su­f e r i n ţ ă ! ? Luaţ i -1 . . . lua ţ i -1 . . . "

Şi ochi i îi r ă m â n fixî, îngroz i to r i a s u p r a l e a g ă n u l u i a lb . Se r id ică în-f io rându-se , se aprop ie . : . î n t i n d e b r a ţ e l e şi r i d i c ă sus , d e a s u p r a capu­lu i , t r u p u l schi lod. . . apo i îl p l e a c ă încet . . . cu gr i je . . . îl s t r â n g e cu d r a g l a s â n : „ P u i u l m a m e i , p u i . . . "

S i b i l a

P R O V E R B E

Unde'I min te mu i t ă , e şi nebun ie m u i t ă .

Şarpele , când ii doare capul , ese la d r u m .

Ce e în guşă şi după u ş ă .

Lesne din gură : pune vi ţă , bea vi« n i ţ ă .

Apa la ma tcă şi săracul ia teapă

Două nielra ta r i nu mac ină b ine .

e, _ so. 4 8 . I ' N I V E R ^ L L I T E R A R

ILUSTRUL MATEIŰ — R O M A N D E GEKOLAMO R O V E T T A -

Urmare — D a r ace ! dou ! d o m n i , cine să fi

fost ? P r i e t en i de a ï Eideteï ? O ! a-r.eastă Scliönfeld !... c u m a r fi dat-o d r a c u l u i !

Se m a î î n t o a r s e : d a r tot n u venea . Crăc i le l u n g i a l e braz i lo r , i a r b a ,vorde de pe pa j i ş te , f o r m a u ca u n c a d r u în j u r u l g r i l a j u l u i de f i e r ; clar aces t c a d r u e r a gol.

N o r a n u se vedea de loc. Se s imţea a b ă t u t , p r ă p ă d i t , şi cu

t o a t e aces tea c u p u ţ i n a pu t e r e ce m a î s imţea că a r e , a r fi voit să s t r â n g ă pe cine-va de gâ t .

G r ă d i n a pub l i că e r a îng roz i to r de u r â t ă .

To t etia fals , ar t i f ic ia l , f â n t â n a f ă r ă a p ă , florile acelea p r e a roş i i , pomi i şi i a r b a p r e a verzi , p â n ă şi copii i î m b r ă c a ţ i c a n i ş te m ă t u r i , ca­re s e m ă n a u a p ă p u ş i g roso lane .

I a r se m a l î n toa r se . . . —- A ! în s fârş i t ! ia t-o !

*"* I n cadoul c reng i lo r î nc ruc i şa t e , p r i n i a r b a verde ca s m a r a l d u l , re­cunoscu g r a ţ i o s u l ch ip ş i h a i n a al­b a s t r ă şi c r a v a t a l i l iachie şi tocu-l i ţ a de b l ană .

E r a N o r a ! T o a t ă g r ă d i n a , se lu­m i n ă p a r ' c ă de o v ia ţa n o u ă .

P i e t ro îi eşi î n a i n t e . în a l eea tei­lor c a r e ducea l a Muzeu ; d a r c â n d Nora , d r e a p t ă — m â n d r ă , cu m e r s u l ei h o t ă r â t şi r i t m a t îl î n t â l n i , P ie­t r o u i t ă să-şi s coa tă p ă l ă r ' a şi s'o s a l u t e : o i nconven ien ţ ă ca r e a g a s a foar te m u l t pe t â n ă r a fa tă .

Se p l i m b a r ă câ ţ î -va p a ş i u n u l l â n g ă a l tu l f ă r ă a s coa t ă u n cuvân t . L a n e n ţ inea s ă 'şl a r a t e m u l ţ u m i r e a ; N o r a n u ş t ia c u m să înceapă .

— Cine e n a u acei d-nl ?—întrebă în s fâ r ţ i t P i e t ro , cu o voce s t i n să şi cu n a s u l î n gu l e ru l r id ica t de la p a r d e s i u .

— Pr i e t en i de a ï Edi te l . — Am auzi t , d a r cine sun t ? — Unul , b a n c h e r u l Kloss; celait . . .

ducele de C a s a l b a r a . L a numele de b a n c h e r se înfur ie

d in nou . C a s a l b a r a , acel f r u m o s b ă t r â n

baccel i t , îl e r a indiferent . D a r acel Kloss? . . . Acel Kloss e r a u n s t r ica t , u n infam. Un b ă t r â n m u r d a r , scâr ­bos ! E r a r u ş ine p e n t r u o fa tă să-1 a-propie m ă c a r . Din nou îl a p u c ă fu­r i a de gelozie, ca re îl făcu să a iu­reze; căci acel Kloss t r ebue săş î fi a-r u n c a t ochi a s u p r a Noreî , f ă r ă în­doia lă . P e n t r u ea, n u m a i p e n t r u n o r a veena la Schönfeld.

K l o s s ! Nu-1 r ecunoscuse ! . . . . Atâ t m a i bine. Dacă l 'ar fi văzut . , pe Kloss a l ă t u r i de N o r a ! . . . Dumnezeu le ! . . . S 'a r fi î n t â m p l a t o nenoroc i re , la s igu r !

N o r ă m e r g e a d r e a p t ă , m â n d r ă , ho­t ă r â t ă , cu mâ in i l e în b u z u n a r e l e j a ­chetei deschise, f ă r ă a-şl pe rde cum­pă tu l . Din c â n d î n c â n d în să a r u n c a pr iv i r i î ng r i j o r a t e î n j u r u l el, ca să se a s igu re că cel c a r i t r eceau , s a u ceî c a r i s t a u pe bănc i , n u obse rvau a t i t u d i n e a t o v a r ă ş u l u i el. P i e t ro se silea să vorbească încet, d a r e r a les­ne de ghicit s t a r e a uf le tuluî Iul, du­p ă ges tur i le luî de nebun şi fa ţa ' î în­d u r e r a t ă .

— Cel pu ţ in . . . fă-mi p lăcerea . . . şi aminleş te- ţ i . . . că s u n t e m în p u b l i c !

Asta fu tot. Nora , cu vocea eî a r ­m o n i o a s ă , cu t i m b r u l el t â n ă r şi cald, n u m a i zise n imic . Cu u n ton m a l l inişt i t , d a r h o t ă r â t , ca c ineva ca re a r e d r e p t u l să p o r u n c e a s c ă , îî zise :

— I ţ i interzic , m ă auz i b ine , î ţ i in­terzic de a m a l p u n e p ic ioru l dp azi 'ncolo l a Schönfeld î n casă . Dacă m a l aflu că aces t Kloss s'a m a î în­t â l n i t cu t ine, s a u ţ i -a m a i a d r e s a t vre-o vorbă , în z iua aceea, adu- ţ l bi­n e a m i n t e , t u vei a p u c a în t r ' o p a r ­te. . . şi eu î n t r ' a l t a .

— b 'oar te b ine , r ă s p u n s e fa ta cu u n oftat i ron ic , foar te b i n e ! Asta e «eeă ce ne r ă m â n e de f ă c u t '

Vocea eî n u t r ă d a nic i cea m a l mi ­că emoţ ie ş i f a ţ a îl e r a l in i ş t i t ă .

— C u m ? Expl ică- te . . . „ A s t a e ceea ce ne r ă m â n e de făcut ?" Te-aî s u p ă ­r a t , N o r a ? — î n t e e b ă t â n ă r u l a p r o ­p i ind u-se de ea p e n t r u a o p r i v i î n ochi , a ş a de a p r o a p e că-I a t i n se o-b r a z u l cu a l luî .

Apoi a d ă o g â n d cu u n accen t p a ­s iona t :—este p e n t r u că te iubesc , şi acest Kloss este î n s t a r e de or ice.

N o r a n u r ă s p u n s e n imic ; m e r g e a l in i ş t i t ă f ă r ă a l ă s a să se v a d ă cea m a i m i c ă t u r b u r a r e , cu o i n i m o a s ă m i ş c a r e d i n şo ldu r i ca r i o făcea m a î do r i toa re , m a î s educă toa r e .

— N o r a ! . . . N o r a ! . . . s t r i g ă b ie tu l bă ia t , c a r e î n acest s t r i g ă t s fâş ie tor p u n e a tot suf le tu l lu î , t o a t ă v i a ţ a .

E a se o p i i ş i d in t r ' o d a t ă se decise a vorbi , a p r o n u n ţ a , a se exa la , a spune tot. Nu se m a l î ng r i j ea n ic î de cel ca r i t r eceau , nicî de cel c a r i s t a u pe bănc i . N u avea de cât o idee î n cap : să se explice şi s ă se i sp ră ­vească oda t ă .

— Uite-te l a m i n e ş i vezi-mă în ce h a l s u n t !...

Şi r i d i cându- ş l p u ţ i n roch ia , a r ă t ă g h e a t a e l egan t ă d a r c â r p ă c i t ă cu u n petec în vârf.

— Ghetele m i s 'au r u p t şi al tele n u rnaî a m . P r iveş t e c ă p t u ş a l a j a ­chetei mele, şi n u a m a l t a . Acasă îm i l ipseşte de toate ; azi d i m i n e a ţ ă chian, n u a m avu t ce m â n c a ; n u a m lua t de câ t o cafea cu lap te . Şi î n f iecare zi, n u m a î c red i to r i şi frica u-n u l s c a n d a l . Şi t u crezî că a m s'o duc m u l t a şa , cu v i a ţ a a s t a impos i ­bilă, v i a ţ ă de câine? EI, nu , te înşel i ! Mă voiu duce m a i b ine în Amer i ca să c â n t p r i n cafenele.

— F ă r ă î ndo ia l ă ! zise L a n e r t r i u m ­fând.

T i r a d a cu Amer i ca nu-1 îngr i j ea . E r a o f rază a s v â r l i t ă în v â n t pe ca­re o m a l auzise. E r a fericit de fu r ia Noreî con t r a u n c h i u l u i Mate i , de in­d i g n a r e a pe ca r e o c redea î n d r e p t a ­t ă n u m a î c o n t r a lu i şi a vieţeî de „ c â i n e " pe ca re i o făcea u n c h i u l Mate i .

— F ă r ă îndo ia lă , a ï d r ep t a t e !... De o mie de ori d r e p t a t e si i r ebue s ă p u l capă t .

T â n ă r a fa tă înţelese егоаіюа în ca­re căzuse el.

— Cum ? Crezi că voiu s fârş i în t r ' o p a r t e ca să încep in a l t a ? Să t r im i t la p l i m b a r e pe u n c h i u l Mate i , să a m neplăcer i , s ă t rec d rep t o in­g r a t ă şi p e n t r u ce ? P e n t r u a găs i în a l t ă p a r t e aceleaşi c h i n u r i , aceeaş i mizerie ? Mal r ă u poa t e ; căci d u p ă celelalte, a ş i avea şi copil de h r ă n i t , de c rescu t şi a m c r ă p a de foame cu to ţ i i ! . . . Nu, d r a g u l meii , n u ! . . . Eu s u n t fa tă c ins t i t ă şi-mi p lace m a î bi­ne să-ţ i s p u n a c u m , c â n d m a l este t i m p p e n t r u a m â n d o i . Eu a m suflet eroic; n u m ă s imt n ă s c u t ă p e n t r u sacr i f ic iu; n u v r e a u o v i a ţ ă de su­ferinţe şi de a b n e g ă r i . S u n t î n s ă sin­ceră şi a m c u r a j u l a ' ţ l vorbi f r anc .

Aï să m ă judec? r ă u ; a l să m ă crezi u şu r i că , f ă r ă in imă , tot ce'ţî v a p lăcea ! D a r prefer să ' ţ i v o r t i • astfel, ca s ă n e l u ă m şi u n u l şi 1 l ibe r t a t ea şi să r ă m â n e m pr ie ten i . Nu e m a l bine a şa , de cât s ă facem pros t i i m a i t â rz iu ? să ne d e s p ă r ţ i m a t u n c i , c â n d voiu fi nevas ta t a şi c â n d m ă voiu s ă t u r a ?

—- D o a m n e ! D o a m n e ! Es te cu pu­t in ţ ă ?

P i e t ro L a n e i o pr ivea . N o r a e r a a p r i n s ă l a fa ţă , cu n ă r i ­

le ş i buzele t r e m u r â n d ; pieptu-I sal­tă şi î n mi j locul f runţe î se de s ina mica c u t ă s in i s t r ă , sub ţ i r e ş i a lbă , ca o cicatr ice.

D o a m n e ! E d a r a d e v ă r a t ? Es te N o r a a d o r a t ă c a r e vorbeşte astfel ? To tu l s'a s f â r ş i t ? . . .

I n vâ r t e ju l g â n d u r i l o r şi i n ime i lu i , acest c u v â n t ter ibi l : Sfârş i t ! Sfârş i t ! cădea de ş t ep t ând ecour i funebre r e -pe rcu t ându- se şi pe rzându-se î n a-

d â n c i m î n e p ă t r u n s e . — S f â r ş i t ! Sfâr­şi t ! To tu l s'a s fârş i t ! D o a m n e ! D o a m n e !... Nu m a l avea p u t e r i , n u m a î avea g las . S i n g u r ă ideea aceea fixă şi c h i n u i t o a r e : Sfârş i t ! To tu l s'a s fârş i t ! O s i n g u r ă t a t e n e m ă r g i n i t ă , dezola tă . Şi s t ă p â n i n d u ' ş i d i spera ­rea în sine un s i m ţ i m â n t de c i u d a t ă şi î n t e m e i a t ă s p a i m ă îî c u p r i n s e în­t r e a g a fire.

Să moară! Să m o a r ă . Să se scufun­de şi să se î n m o r m â n t e z e p e n t r u vecî în pământ : să nu m a l v a d ă , să n u m a l simtă, să nu m a î s u f e r e !... O ! c o n s o l a r e a nes fâ r ş i t ă a m o r ţ e î ! Vo­luptatea «nean tu lu i !

Bietul băiat, sdrobi t , cu c a p u l vâ­rât în gulerul p a r d e s i u l u l , t r e m u r a ca u n nenorocit. Vroia să vo rbească , dar cuvintele î n t r e t ă i a t e îl r ă m â ­neau între dinţii cart îî c l ă n ţ ă n e a u . O m a i p r iv i încă l u n g . . . l ung . . . cu ochi i î m p ă i ă j e n a ţ î de l ac r imi le ca r i îî î n t u n e c a u şi abureau sticlele oche­larilor.

Era ea, cu t oa te a s t ea ! Nora , scumpa luî Noră , care m e r g e a ţea­pănă şi m â n d r ă a l ă t u r i de el, tot f r u m o a s ă ca o D-zeire şi cu a u r e o ­la de lumină a u g e l i c ă a p ă r u l u i el bălai. Era Nora, cu p a s u l el ho tă ­rât şi ritmat, r ă s u n â n d în t ăce rea a-leel, sub umbra deasă a tei lor ; No­ra carte u m b l a , d rep t , m e r e u d r r o t î n a i n t e a eî, i n e x o r a b i l ă ca Des t inu l !

Laner, încă aşa de a p r o a p e de ea, dar de j a foar te d e p a r t e , s imţ i în ini­m ă o du re r e a ş a de m a r e încâ t toata ş u r u p u r i l e enrgie l lu i fu ră s f ă r â m a ­te de oda tă . Se împle t ic i , se umi l i , îî căzu l a p ic ioare . Sfios, d a r cu t o a t ă a r d o a r e a unei m a r i d e s n ă d ă j d u i r î , o r u g ă , şi i a r o r u g ă . E a e ra D u m n e ­ze i rea lu i la ca re se r u g a , M a d o n a lu i s t r ă luc i toa re , de la ca re cerea v i a ţ ă !

— F i i b u n ă ! . . . F i i b u n ă ! Mal fii încă Nora de a l t ă d a t ă , N o r a m e a iub i t ă !

Voiu l u c r a zi şi n o a p t e !... Afară de a s t a va t r ebu i să -mi dea cel 20 de mi i de f ranci .

— Ce vrei să faci cu 20 de mi i de f r anc i ?—răspunse Nora cu u n zâm­bet d i sp re ţu i to r şi d â n d d in u m e r i . Să lucrez i? . . . Tu, ca re n u te pr icepi câ tuş i de pu ţ i n la învâr te l i l e mese­riei şi care n u a l t a l en tu l şi d ibăc ia u n c h i u l u i Mate i ?... Cc vre i să faci?

La aceste cuvinte , suf le tul lu i Pie­t ro se revol tă . Acest ul t im afront fu ca o lov i tură de luciu pes te d u r e r e a lu i .

— A ! nu , a s t a n u ! Nu a m talen­tu l de a fi o cana l i e ca u n c h i u l tău ! A fi u n t â l h a r , u n b a n d i t ca u n c h i u l t ău . Nici de a fi „c ins t i t " c u m înţe­legi tu a c e a s t ă cinste , cu ca r e te l auz i ! Această cinste ca re este o ru­ş ine , o m i n c i u n ă , o in famie ! O! văd l impede în jocul t ă u ! Am ghici t tot! Amoreza t , da, s u n t ; d a r dobitoc, nu , dobitoc nic i o d a t ă !—Jocul tău şi c ins tea t a , sun t cunoscu te de t o a t ă l umea , şi s u n t desgus t ă toa re ! AI fost î n ţ e l easă cu unch iu l tău ca să m ă înşe la ţ i şi a c u m m ă p ă r ă s e ş t i pen­t r u mi l ioanele d-luî Kloss ! As ta este a d e v ă r u l ! Asta e c ins tea ta.. . Pen ­tru a m ă minţi, cum m ' a î min ţ i t , p e n t r u a te p u r t a a ş a f a ţ ă de mine , d u p ă ce m ' a î j u c a t c u m ţi-a p lăcu t , t r ebue să fii, sau s ă fii g a t a de a deveni a m a n t a lu î Kloss, da a m a n ­t a hai...

— D-le L a n e r ! î n t r e r u p s e N o r a în-cei, d a r cu un accen t scurt .—D- le L a n e r .

E r a v â n a t ă , de n e r e c u n o s c u t ; îl a-r u n c ă o p l i v i r e p l i n ă de ură, de dis­pre ţ : ea î l văzu î n g ă l b e n i n d şi ezi­t ând . . . II maî privi odată fix, apoi d â n d d in u m e r i , în s e m n de sf idare , îl zise cu u n ton sec şi î n to rcându- I spa te le :

— Bună z i u a ! T â n ă r u l rămase ţintuit şi m u t Au­

zi fâş i i tul r oche ! şi sgomotu l paşi lor h o t ă r â ţ i ş i c a d e n ţ a ţ i cari se depăr­tau pe aleea teilor. Aruncă o privire în jurul luî, ca şi cum o căuta. . . Era singur. Şi rămase împie t r i t pe loc, f ă r ă nic i o m i şca re , fără un c u v â n t , fără o l a c r imă .

V I I

Mate i C a n t a s i r e n a se v ă i c ă r e a şi se p l â n g e a c'.e lungi le l ips i r i alf Noreî .

— Ü ! zise Giaconda , m a î a l des­tu lă v r e m e să te boceşti ! N u sunf i a c ă d o u ă ore , ş i p â n ă la c inc i , p â n ă la v r e m e a p r â n z u l u i , d-ra No­r a n u a r e s ă v ină .

C a n t a s i r e n a î n s ă făcea ce ş t ia . Si­lit s ă s tea î nch i s în c a s ă p e n t r u m o ­t ivul î n g r o p a r e ! Renovatorului ş i da frica „T i ro l i en i lo r " , se consola , p red i ­c â n d o r d i n e a , m o r a l a , idealu l . I n h a l a t u l lu i de c a s ă , cafeniu , c u ciu­c u r i ros i ï , t r ecea d i n sof rager ie î n b u c ă t ă r i e , d in b u c ă t ă r i e în cabine­tu l de luc ru , tot d e c l a m â n d şi în ju­r â n d . Cu Evel ina , c u f u n d a t ă î n Dic­ţ i o n a r , se în fu r ia con t r a i n g r a t i t u ­d ine ! „ p a t r i o ţ i l o r în v i a ţ ă " şi repe­ta poa t e p e n t r u a douazeeca o a r ă :

— A n i m a l u l cela de m a r c h i z Du-r a n t i , a m â n a t ! . . I n t o t d e a u n a a fost în cochetăr ie cu Aus t r i a ! I a , vezi şi t u de m a l s c u t u r ă p u ţ i n pe m a s a aa ta . Fa r fu r i i l e cu ciornele şi corectur i le şi fisica cu not i ţe le m e l e ! Ait! fugi de ac i ! . . . N u m a se vâito. sub c a n a p e a ca să n u cap te te o l ov i tu ră de ciu­cure .

L a bucă t ă r i e , d i rec to ru l inspec ta t ing i r i l e ş i cră t i ţ i le . U n b r a ţ pe du­pă mi j locu l Giocondeî , s t r â n g e a cu iubi re p ă r i n t e a s c ă s lu jn ica pe ini­m a lui . A m â n d o i g u s t a u apo i cu a-ceeaşl fu rcu l i ţ ă sosul c a r e clocotea pe foc, s a u b e a u u n u l d u p ă a l t u l pu­ţ i n ă s u p ă cu l i n g u r a m a r e . Din c â n d în când , m a i t r â n t e a câ teva în ju ră ­tu r i şi la a d r e s a E-le-o-noreî.

— Se p l imbă t o a t ă ziul ica, f ă r ă să ştiu de u n d e vine, u n d e se duce, şi ce face ! Asta n u e convenabi l , n u o decent , m o r a l ! Gur i rele s u n t des­tule şi o fa tă m a r e este repede com­p r o m i s ă ! Dacă m u s c a a i a de L a n e r n u ştie să se i m p u n ă , a m să p u n eu o rd ine ! Toa te a s t ea t rebue să mea r ­g ă altfel !

Şi se spovedea Giocondeî că Eleo­n ó r a îl î ng r i j ea p e n t r u că ea e ra „ f ă r ă idea l " ;—fără ideal , vezi tu,— şi s t r â n g e a m a l t a r e s l u j n i c a - a r t a n u este de câ t o fotografie şi fami l ia o c â r c i u m ă !

Apoi scotocind în cab ine tu l lu i . au­zea zîzîind în u r e c h i ideia gen ia lă , ca re î n d i m i n e a ţ a aceea ÎI ţ i şnise clin c r é e r . — „ N a v i g a ţ i a C i sa lp ină !'" De ce n u ? Să g ă s e a s c ă un n u m e fru­mos , un n u m e m a r e , p e n t r u a pre­z ida Comite tul . S ă invente u n a r g u ­m e n t p e r e m p t o r i u şi f ă ră repl ică , p e n t r u a avea sp r i j i nu l şi a j u t o r u l bănesc al guve rnu lu i . , o m a r e cam­pan ie , î n t r e p r i n s ă î n n u m e l e „Nav i ­gaţ iei C i sa lp ine" cu t o a t ă a r m a t a in­teresa ţ i lor .

D a r Comi te tu l , n u m e l e cel m a r e , g u v e r n u l , „ N a v i g a ţ i a Cisa lp ină" , îî a-m i n t e a u o afacere m a l u r g e n t ă : ceî 500 de f r anc i pe c a r i t r ebu ia să.-'I p r o c u r e B r u n e ţ i i . Atunci , de o d a t ă începu să s t r ige d in cab ine tu l lu i :

— El ! Te-Deum ! D a r ce face b r o a s ­ca a i a de Te-Deum, a r e de g â n d să v ină or i n n ? E r a a doua o a r ă c â n d depeşa lu i B r u n e t t i . Mal î n t â i p r in -t r 'o sc r i soare în care ÎI cerea cel pu­ţ in 400, apo i o a doua p r i n ca r e îl r u g a să facă imposibi lu l ca să-î t r i ­m i t ă 300 fr., „ î n s ă n u m a i de câ t" .

Gioconda r ă s p u n d e a că T a d e o nu s'a în tors . Direc torul b ă t e a d in pi­cior, t r â n t e a uşile şi se a g ă ţ a din nou de E leonóra c a r e n u m a i venea ! S p u n e a că găseş te in to le rab i l ă pu r ­t a r e a acestei copile „ f ă r ă cap şi fă­r ă i n i m ă " .

„Da , f ă r ă i n i m ă ! „Apoi sfârşi p r in a se a ş e z a l â n g ă Eve l ina ; d u p ă ec m a î î n t â i lovi p is ica cu o u m b r e lă f r â n t ă :

— Cară - t e d 'aci , j igodie! Ce best ie l a c o m ă şi leneşă! n 'o pot suferi ! P e m a r c h i z u l D u r a n t i m ă însă rc inez să-1 fac eu î n s u m i . . . Voi începe cu t a t ă - s ă u c a r e a iscăl i t f a imosu l m a ­nifest a l l u î F ranz - Iose f !

A s e c i t i u r m a r e a i n «Uni ­v e r s u l L i t erar i ' c a r e v a a p a r e D u m i n e c a v i i t o a r e .

i, 2У íNoembrie 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R N o . 4 8 . — %

HERO ŞI LEANDRU — de D r . S . F O K O S —

O v f a u pentru pr ima oarft d e l i u a earo i toare ï lui Artemis. ВеоигПе ţ imbaln lu î ş i s fânta armonie « tim­pului n u - î putea îndepărta privirea de 1» f r u m o a s a zeiţă.

Vise. o fericire pe care şi-o închi­pu ia r e a l ă , gândindu-se că în fru­m u s e ţ e * zeiţei Hero, şi-ar guşi toaie idealuri le re afinate.

O inbea atât d e mult C A M poate iub i \ m t ânăT l a v â r s t a da Ä an i ; în t impul serbăreî, reaemat d* o co­loana, văzu pe frumoasa t â n ă r ă de şeaptesprezece ani.

Mult timp stătu gânditor . Intrexlevăr, Hero era frumoasă !

Trăsăturile fetei şi svelta-I talie erau neasemănate; umeri i , delicatele tră­sături a l e gâtu lu i şi feţei e a o dia­demă î le împodobeaft părul .

Costumul el, până l a genunch i , âî arăta frumoase le şi ademenitoare le forme e l e corului. De mul t n u se vă­zuse în Sestos o asemenea frumu­seţe. Mult t imp se vorbise de casta şi serioasa fecioară.

Leandru, adâncit în speranţele vii­toare, visa. Totul în juru-I i se pă­rea straniu. Nimic nu înţe legea ş i nu pă lea face să înţe leagă de cât acel s trălucitor v i s ! . . .

Serbarea s'a sfârşit , credincioşii s a u risipit şi s ingură fecioara ră­mase in templu. E a se grăbi a închi­de uşa , când. . . ia tă vede pe tânăr.

Impresia' îl i u pnea mare ! Svel-ful şi f rumosu l corp al lui Lean­dru împodobit cu frumosu-I păr a u ­riu, fnta-I roză, nasu l ascuţit , s ch im­b ă pe tânăr, în fantezia fecioarei, în­tr'un teti nemuritor.

Hero, crezând că vede f ân tâna lui l levmes , îngenunche înainte-î .

„ S c o a l ă ! S c o a l ă ! C u m ? tu, la pi­cioarele mele ? Strigă Leandru; tu a treisprezecea seiţă d i n Ol imo ! o aşa poziţie nu mi se cuvine", ş i astfel spunând prinse alba şi del icata •mână a zeiţei, o duse la buze şi în-gen unelte înainte-I.

îfero, emoţionată , nu i se putu o-pune; pentru pr ima oară in viaţă ï simţi bătăi le inimel, pentru prima o a r ă se s imţi emoţionată sub o să­rutare ! Tremurând ş i c lăt inându-se plecă !

Trecută cinci zile ; Hero nu se m a l ere l A pe p ă m â n t ci în mormînt . b a dispreţuia f a r m e c u l înşelător al na­túréi. In gânduri le eî, e ra păstrat c a o viziune luminoasă , f rumosu l chip al tânărului.

De câte ori în acest scurt t imp nu p lângea după coloană ! De câte ori ,mi se închina lui Artemis pentru el. Ce era simţul care o î m p i n g e a să aibă ccui pătimire pentru acel necu-î i o s c y l ? Ea însăşi nu-l cunoştea. Acest* g â n d u r i î i umpleau mintea ş i o făceau să s imtă vibrarea in imel că­tre э dorinţă necunoscută. Multe ceasuri p lângea îngenunchiată îna­intea co loanei ş i foarte adesea o să­rata.

Nu ş t ia cât t i m p r ă m â n e a astfel , dar cenţi se scula , faţa şi trăsăturile ei se l u m i n a u d* o bucurie nedes-cri.-;ă. Coloana era el , pentru el plân­gea ; el i se părea că era lângă ea, mu l t m a î frumos de cât înainte .

Părea a auzi câte un g e m ă t eşit d i n fundul inimel lui ş i îndată ea i se arunca in brate. Acesta a fost în­ceputul cunoştinţei dintre zeiţa H e r o şi Leandru.

Leandru locuia i a Abidos ş i He.*o în Sestos .

Ce î n s e m n e a z ă când o stea s e stin­g e şi a p o i r e a p a r e ? Ce este acea dulce s i ademenitoare lumină p r i n întunericul şi l in i ş tea adorm Hă a •naturel? Aceia este Hero, zeiţa fifero, care aşteaptă pe Leandru al iei, ţ inând î n m â i a l lanterna, e ă l ă u -aînd pe L e a n d r u e a a l faru l n e m a ­rinari . , Se aude o fâşi i tură; o l r e n u e co­

rabia uşoară care cu vâs le le eî lo­veşte marea l in i ş t i tă?

N u ; căci Hero .singură aude a-ceas ta în i n i m a ei .

P U T U I d a p ă aceea Leandru v a fi în braţele ei; efricit, prea fericit, înoată s trăbătând Îngusta parte a Heies-punudui .

Astfel înota în fiecare seară ; dar într'una din seri, o vijelie a g i t ă m a ­rea împiedicându-l a o trece. Lean­dru, turburat, în c iuda tuturor, voia să'st v a d ă aefta s i neln&nd t a s e tună ameninţări le groaznica a l e undelor , se a r u n c ă tn mare .

C a putere s e luptă, a ju ta t ş t de î n ­flăcărată dragoste c e i u m p l e a ini­m a , dar în тагіаг, undele î l învin­seră. După câte-va ceasuri , sub săl­ciile de pe m a l u l mărei , se vedea rece ş i fără suflare cadavrul Ini Leandru care până m a l erî era pl in de viaţă.

Hero, dormea fără a presupune groaznica î n t â m p l a r e ! Z â m b i a prin vis . Poate î l vedea pe Leandru. E a nu-şî închipuia nenorocirea. Ah ! care sunt visurile eî ş i care î i va fi după scurt timp real i tatea !

Se revărsa de ziuă. Acum n u m a i u n vântuleţ uşor m a l încreţea ma­rea. Hero s e deşteptă s u r â z â n d din visori le- î fericite. Se î m b r ă c ă ş i s e duse pe malul măre! spre a respira aerul de dimineaţă. Mergând, in ima îl bătea puternic. Visa şi credea în fantezia el cele m a î

subiime visuri. De odată se loveşte de ceva tare. Dă un ţipăt puternic şi c a d î în leş in !

Abia îş i revine în s imţuri şi a tunci înţelege groaznica şi fa ta la reali­tate a catastrofei , se ridică, îmbrăţi-ş e a t ă cadavrul m u t şi rece a lui Leandru şi. . . se aruncă î n mare . După scurt t imp pescari i scot şi ca­davrul e i rece.

Locuitorii din Ses tos povestesc cu emoţie această idilă amoroasă în-zncrniântându-I astfel pe a m â n d o i sub cei m a i înalţ i pini din P ă d u r e a Sfântă.

In fiecare seară, când totul doar­me, în linişt '3, se aud clar î n acele locuri murmurul măreî ş i ecoul să­rutărilor dintre Hero şi Leandru.

Mii u t ó S i u i i o n I

«Odihneşte-te in pace ! La revedere» ! Peste două ceasuri, văduva trimete

tipografului următorul bilet : «Rog adăogaţî : «f» cer», dacă v a

maî fi loc». Şi a doua zi, la in morman tare, toată.

Jamea putu citi pe panglici le coroanei depusă la picioarele soţului răposat :

«Odihneşte-te in p a c e ! La revedere in cer dacă va mal fi loc» !

HB-

JOCURI P r o b l e m * d e c a l c u l

d e â-nu Murarîn Nicolae, Piatra N . TJu melc vrea să se arce in vârful

uanf copac inalt de 2d metri. In fie­care z i urcă 5 metri , tor aeaara ae co­boară în jos 4 metri şi doarme acolo.

Câte zile 'i trebue ca să ajungă în vârf?

Deslegarea cuvântului rombic din «Universul Literar» No . 47 este :

M M A G

D A R U M M A L A G O P

M A R A M U R E Ş C U C U R U Z

M O R U N F E Z

Ş Bmenraşfl : d. I. I. Albescu şi A-ra

Stefánia Staneseu. ï â n t a v a (Ilfov) : d. Const. Galafe-

teanu. T i t a : d-şoara E. Kot. Feteşti : d-şoarele Marica şi Du­

mitra I. Dinulescu. Yâreiorova : d. N . D. TănSsescn. Paruş ("Vama) : d. Al. JN. A n t o -

nescu, funcţionar. Tulcea : d. H. Gornăţeanu. Chirnogî (Ilfov) : d-şoara Gabriela

şi d. Aurei Grigorescu. Ghidigenî : d-ra Adela Dumbravă.

• в-

llnslr,i|ia noastră colorată C r i m a d i a s t r a d a R a i o n u l u i

d i a C a p i t a l ă Dumineca trecută s'a săvârşit o

crimă in strada Raionului din Capi­tală. Pe la ora 8 şi jum. seara maî mulţi tineri, în frunte cu zugravul Ion Condrusz, treceau pe strada Raionului, cântând cu armonica, c a flaşnetul şi din guri . Eî fură întâmpinaţi de o ceată, de derbedei, dintre cart unul a-nume Ion Bucur, înarmat cu o coadă de topor se repezi asupra veselilor drumeţi, şi a început să-î lovească. Oeî atacaţi o luară la fugă, rămânând singur Ion Gondrusz, care isbit grav în tâmpla dreaptă cu coada de topor, a căzut in nesimţire.

Ion Bueur, văzandu-ş! isprava a luat victima, ş i ducând-o acasă a voit să-î dea ajutor. Gondrusz, care era rănit mortal, a încetat din viaţă. Criminalul t dispărut. Dandu-se alarma, au sosit la locul crimei, d-niî procuror Duca şi comisar Trestianu, earî Însoţiţi de mal mulţi agenţi au reuşit să aresteze p e i o n Bucur ş i pe câţt-va dintre der­bedei.

Cei arestaţi AU fost înaintaţi poliţie! iar de acolo trimişi la Văcăreşti. Tri­bunalul Ilfov a confirmat mandatele <de arestare.

Ilustraţia noastră de azi reprezintă scena acestei crime.

D I N H A Z U L _ A L T 0 R A

Gaeesmià d e ţipau* O văduvă comandă u n u i tipograf

să'i tipăreasoă pe panglica unei co­roane mortuare următoarea dedicaţie :

Ш ііе ori-ce condiţie î n ­vaţă perfect

Manierele Elegante cu L e î 1 . 9 0 trimişi prin m ă r c i p o ş t a l e , primind

prin poştă prompt, franco, şi recomandată o carte foarte utilă, care conţine : Regulele bunei-cuvimţe, ale fru­moaselor purtări şi ale etiche­tă, Aria de a se face cine-va plăcut în. societate, Scrisori de amor şi cereri de căsătorie, Limbajul florilor,Felicitări pen-truzilele onomastice, Poezii pen­tru declamat in societăţi, Ver­suri şi toaste, ele.

Aseaeaea. Ii se recomanda stă­rii iter : D i e ţ i o n a r n l d e b u z u ­n a r p e n t r u t ă l m ă c i r e a c u ­v i n t e l o r r a d i c a l e ş l z i c e ­r i l o r s t r ă i n e d i n l i m b a r o ­m â n ă . Volum de 236 pagini. Costă L e i 1 . 8 9 primit prompt, franco ţi recomandat !a ori-ce a-dresă în toată ţară.

A m â n d o u ă , aceste foarte in­teresante cărţi comandate şi plă­tite împreună costă numai T r e i L e i înaiatiţî odată eu comanda. Ori-ce comandă e numaî prin poştă şi se adr se fac mprewnă cu banii exact ast «sează \enţiel Uni­versale de _fpi • Ao e literară PRESA, PuHicitattdă 1S3, B ureşli. Căsuţa nost

ТЗД ««st amurt sí nasfrati-l

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

B O A L E . D E F E M E SUB DIRECŢIA

D o c t o r u l u i I . ' К І Ш Г Л С

Chirurg primar; şeful serv. de gyueeoiogie al spitalelor Eforiei

SECŢIE SEPARATA pentru BAEBAŢI (liemoroide. harnii, tumori, catad*

vesicale, stricturi nrctrale, cte. «träfe Cf. leawf f. în dosul Teatrului tation

— TBL15F0N 2/96 —

• U 5 V C L bronşitele acute şi cronice, tuşea mă-

gărească v i n d e c ă sigur PECTOSIN ITEAÍVU

—Sticla leî 3.—flroguerii şi Faraatiî-1 nuiiiіч clorosa,neurastenia, histeria, narau, d sHUhicamea generală combate

HEMOFER 1TEANU Face poftă de mâncare şi este «nul din Cele raiî puternice reconstituante

ale corpului slăbit. Sticla lei 4 — La droguerii siiaraacii

VOPSEA lit ?Ш m G a r a n t a t a b ­s o l u t n e v f i t ă -m ă t o a r c , väp-seşte imediat pa­rat «Irunţit iau «lait, ta aegru, in brun, castaniu *aă blond tntran mod at&t de per­fect «i de aatm-rai, in cât mt se cuaoaţte de tos ci plral aste văptft. întrebuinţarea яа і simpla şi mai uţaacă ca la ori-ce altă vapsea de par. L e i 2 . 5 0 1» dro­guent şi farmacii.

Parfumează ad- | mirabilguraşîdis

trug ori-ce miros urât al gureî. G Q tîa 50 banii la droguerii şi farmacii. A se observa marca: «Semiluna cu | stea».

Г » А / Ѵ Ѵ Л А А А А А А Л В Ѵ Ч Л А А А Л

MIGRENA dureri de cap, «Je ' dinţi, nevralgii, du­reri reumatice, vin­decă sigur Pastilele' r V e v r a l g i n o «!«-< r i s t , aprobate de* Consiliul sanitar.

2 , 5 0 Ă ) d r o g u e r i i ş i f a r m a c i i ' * Л < Л Л Л А А А / Ч Л А А / І І Ч А А Л Л А /

O c a z i u n e R a r ă De vânzare două scă r i

de piatră cu p r e ţ t oa r t e r e d u s . A s e a d r e s a Ja ziarul «UNIVERSUL».

UN OBRAZ CURAT Şl FRUMOS se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei П О В А preparate de Al* 1*—^Hl farmacist, furnisor al Curţei Regale. Pudra «FLORA» fără bismut

• 5 * ^ 1 v&d го^1"0?10 efectele uimitoare ale cremei

i n a i n t e ^ ^ l « « P * " S ^ R - . S 1 ^ ^ І 0 ' . A IntrebuiatarM Ciawï si РшІгаГ «Fiera». «Flora» l e ï 2 . Săpun Flora leï 1,25. Pomada de păr «*Flora» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higieaica a P Ă R U L U I , lei 2 ,50 . Capilogen «Йв?'в» (apă de păr) S T I C L A

mare leî 3 ,25, mica 2 ,50. Pasta de dinţi «БмсоЬ leï 1. Apa de gură aBucoh leï 1.50. Lapte de crin «Flora» pentru înfrumuse­ţarea tenului lei % Săpun de Lapte de crin «Flora» leî 1,25.

La nemulţumire 8 Е , г е 8 Ш щ э _ ^ Т Е А І А ^ С О 8 І И 1 .

I «UNIVERSUL LITERAR» f I C u p o n N o . 4 8 .

8 — N o . 4Ь U N I V E R S U L L I T E R A R

OFERITE DE ZIARUL

U N I V E R S U L " Abona ţ i l o r săi , cu Începere de a z i :

0 nonă Vilă la Sinaia „ V i l a T h e o d o r a " , construită anume pentru tragerea viitoare, pé str. I. C. Brätrann,

în poziţia cea mai splendidă din localitate.

TJn Salonaş modern Compus din 1 canapea, 2 fotoliurî, 4 scaune şi a masă de mijloc, fovrte elegant, cumpărat de la fabrica de mobile de artă, / . ftrezoiu, calea R «hovei 50, unde se găseşte îu permanenţă o bogată

şi aleasă expoziţie de mobile de toate genurile.

de mare valoare, cumpărat de la Industria metalică «Mărcii», bulevardul Elisabeta No. 8.

O G A R N Î T O H A D E M O B I L A ШШ I N T R A R E Compusă diu: o canapea, 4 scaune, 2 fotoliurî şi o masă, cumpărate de la cunoscutul magazin

de mobile de trestie şi bambu, 'Litt mann, strada Lip s capi 3.

Un Dormitor de lemn fin Construit în marea fabrică de nubila de .Ierna Marin V. Gariea, sösenm Mihaî Bravul No. 37 şi str.

Şerbănică No. 1 Oi—Sucursala calea Victoriei No. 107.

0 scoarţa românească şi o bluză ( i ie ) de mătase De la liazarul Naţional de t r i l u r i româneşti de sub conducerea doam.ielor Cosco & Duţescu,

calea Victoriei HO, cel mai ieftin şi mai bine asortat magazin în toate felurile de lucrări - - . româneşti din pânză, lână si mătase.

= UN SALONAŞ UE BAMBV b = Cumpărat de la cunoscuta fabrică de mobile în ace4 g n, E. A. Puchar, calea Victoriei, No. 148.

Sucursala Bulevardul Elisabeta, No. 18, «La Cometa Haley».

2 СШОаГНІСв de aiir p e B t r n doamna.

A inel de aur cu rubin, p e n t r u b a r b a t. I pereche de cercel cu diamante %1^еае\

. • ', mare valoare.

0 frumoasa şi pre|ioasă broşa. In inel de aur 1 4 kt. pecetar pentru bärbat. 6 eeasoarnice remontoir de argint cu 3 capace 1 ceasornic de metal emailat. In binoclu Un. 6 eeasoarnice remontoir, de metal. \ eleganta compotieră argintată, d e m a r e valoare

50 cutii de cremă, pudră şi săpun „FLORA" in cutiî speciale, făcute anume pentru abonaţii noştri:

20 plachete argintate ş f P R ^ i n e î f comandate anume pentru premii.

0 pendulă de stejar afumat şi o tavă argintată cumpărate de la magazinul de încredere Schmidt & Stra­

tului calea Victoriei No. 53.

0 bicicletă, o puşcă de vânătoare şi un pistol ЯІІІиШЙІ c u m P ^ r ă t e ^ e ' a marele magazin, de biciclete < dlllUllldl, şj a r m € ! gjj), zù$man.n,:eële& Victoriei;44. ,\

Un gramofon, o vioară, un flaut şi o harmonica cumpărate de la cunoscutul magazin i e muzică V e e n Feder,

calea Victoriei 54 .

1 pendulă de perete şi 6 linguriţe de argint Mlflato m a I I P c u m P a r a t e 'â cunoscutul magazin МІІШГ IU dlll ((Ceasornicăria Coîţeî».

0 Splendidă Rochie albă l u c r a t a a r t i 8 t i c l B a j u r u r L

0 dormeuză, 2 fotoliurî şi un paravan artistic, lucrate in vechiul atelier de tapiţerie «loan Niculescu»,

strada Gâmpineanu No. 3 1 . :

1 ceasornic de aur, c u t r e î c a p a c e , pentru bărbat.

I bră|ară de aur 14 kt., cu S perle line.