CR EATORII DE

DEREKTHOMPSOIIT

Traducere dinenglezi de

Iulia Bertea

(J

J

6f4rI

Cuprins

Introducere. CAhtecul care a cucerit lumea

PARTEA imru I Popularitatea 5i mintea

l. Puterea expunerii publiceFArMA tr FAMrlrAnnnren - iru aRrA, MUZCA, pormcA

2. Regula MAYAMoMENTELE,,AHn' - iru rrlrvzruNE, TEHNoLocTE $r DESIGN

3. Muzica sunetuluipurEREA REpETr.nu - lr,r cAurrc 5l ir{ vonerne

Interludiu. Fiorii

mituri (I):

31

63

95

r23

1294. Mintea creatoare de

puterea unei poveptiSUMA A O MIE DE MITURI

5. Mintea creatoare de mituri (II):latura intunecati a hiturilor .................... l5lDE CE SUNT POVE$ILE ARME

6. Na;terea modei 169,,lut pmcr prrurnu cA esre popuLAR."

,,iL uRAsc perumu cA rsre popuLAR."

Interludiu. Pugtii rebeli 195

PARTEAA DOUA I Popularitatea;i piala

7. Rock-and-roll ;i puri intimplareBILETE, HAOS

'I CEL MAI MARE HIT DIN ISTORIA ROCK-AND-ROLLULUI

8. MitulviraliziriiFIFw SHADES oF cREvSI ADEVARATUL MorIV PENTRU CARE

UNELE HITURI AU ATAT DE MULT SUCCES

9. Publicul publicului meuGRUPURI, cA5r 5t currr

Interludiu. Le panache

LO. Ce igi doresc oamenii (I):economia profelieiocupAlrA oe n re iru'rm lN MAJoRnATFA cAzuRILoR

Il. Ce i;i doresc oamenii (II):o istorie a pixelilor gi a cerneliicE i$I DoREsc oAMENII DE LA STIRI (...ADESEA NU E VORBA DE

'TIRI}Interludiu. Broadway, numirul 828

12. Cele doui viitoruri ale hiturilor:imperiu ;i stat-oragSURPRIZE FAMILIARE, RETELE

'I UN PRAF DE MAGIE

Mul!umiri

Note

26t

29r

207

233

281

319

347

353

383

385

IntroducereCi ntecu I ca re a cucerit lumea

Marco Polo descrie un pod, piatri cu piatri.

,,Dar care este piatra care susline podul?", intreabi Kublai Khan'

,,Podul nu este susfinut de o piatri sau de alta", rispunde Marco,

,,ci de linia arcului pe care il formeazi impreund'"

Italo €alvino, Invisible Cities

... Breslele cartografilor au alcituit o harti a Imperiului, care era de mirimea

Imperiului ;i care coincidea punct cu punct cu acesta. Generaliile urmitoare,

care nu apreciau studiul cartografiei la fel de mult precuminainta5ii lo1 au vizut

cE acea vastd hartd era inutilS 5i, nu fErE oarece neindurare, au abandonat-o

asprimilor soarelui ;i iernilor. in de;erturile din Apus se mai gisesc ;i in zilele

noastre rimS;ile zdrenluite ale acelei h;{i, locuite de animale ;i cer9etori...

torge Luis Borges, On kaaitude in *ience

Primul cintec care mi-a plicut a fost al mamei mele. in fie-

care noapte, se ageza pe partea stingi a patului meu 9i imicAnta acelagi cintec de leagin. Vocea ei era dulce 9i firavi 9inumai bunil si incapi intr-un dormitor. in cilitoriile spre casa

bunicilor din partea mamei, din DetroitrMomi amea imi cintaacelagi refren intr-un registru mai grav, cu un timbru mai aspru

gi versuri in germaird. Nu gtiam ce inseamni cuvintele, dar imipliceau mult datoriti strivechiului mister din vechea casi:

,,Guten Abend, gute Nacht...".

Credeam ci acel cintec este mogtenire de familie. Dar, inclasa intii, intr-una dintre primele petreceri in piiamale din

..-+^-,,t -^r^ ^ -,,-^;i h,-^. r--h# la hiftr* I O

II

{

j

Puterea expunerii publiceFAIMA 5r FAMTLTARiTATEA - lru nnrA, uuzicA, polmcA

intr-o diminea!5 ploioasi de toamni, mi plimbam singur prin expozilia

impresionisti de la National Gallery of Art din Washington, D.C. Stind in

fala unui perete plin de picturi renumite, m-a izbit o intrebare pe care

imi imaginez ci mulli oameni 5i-o pun in ticere intr-un muzeu, chiar

daci e nepoliticos si o rostegti cu voce tare in compania unor striini: De

ce este chestiaasta ata de faimoasd?

EraPodul japonez a|lui Claude Monet, cu acel pod albastru

care se arcuiegte peste un iaz de un verde smarald cu petice

galbene, rcz qiverzi- emblematicii nuferi. Era imposibil si nurecunosc tabloul. in copilirie, una dintre cirfile mele ilustratepreferate includea mai multe picturi cu nuferii lui Monet. Era

imposibil de ignorat gi din cauza mai multor pugti care se lup-tau s[-gi faci loc prin mu$imea geriatrici pentru a se uita maide aproape. ,,Da!", a spus o adolescentfl, ridicindu-gitelefonulin dreptul fefei pentru a face opozi,. ,,Aaa!", a exclamat biiatulmai inalt, cu pir cre!, din spatele ei. ,,E cel faimos!" Am auzitexclamafiile de incAntare a mai multor elevi de liceu gi, in cAte-

va secunde, un intreg grup se strinsese in jurul Monet-ului.La cAteva sili distan!5, galeria gizduia o expozilie speciali

cu lucririle altui pictor impresionist, Gustave Caillebotte. Aici,atmosfera era mult mai linigtiti. Nu erau nici elevi, niciexclamalii extaziate de recunoagtere, doar multe mrnm-tht-wigi clitiniri solemne din cap. Caillebotte nu este celebru in

prterei Fynrnerii nrhli.e Crcrtorii d. hituri I ff

intreaga lume precum Monet, Manet sau C6zanne. Afiqulexpoziliei sale de la National Gallery il numea ,,poot€ cel maiputin cunoscut dintre impresionigtii francezi"a.

insi picturile lui Caillebotte sunt superbe. Stilul siu este

impresionist gi totugi precis, ca si cum ar fi captat peisajul cu o

cameri de luat vederi cu lentila pulin mai focalizati. Adesea de

la fereastri, el a redat geometria urbani colorati a Parisuluisecolului al XIX-lea - dalele galbene romboidale, trotuarele de

un galben spilicit 9i griurile irizante ale bulevardelor udate de

ploaie. Contemporanii sii il considerau un fenomen de talia luiMonet gi Renoir. Emilezolarmarele scriitor fran cez care a atras

atenfia publicului asupra ,,delicatelor pete de culoare" ale

impresionismuluir l-a declarat pe Caillebotte ,,unul dintre ceimai indrizne$ din grup". Cu toate acestea, r4o de ani mai tAr-ziu, Monet este unul dintre cei mai cunoscufi pictori din istorie,in timp ce Caillebotte este relativ anonim.

Un mister: doi pictori rebeli igi expun lucririle in aceeagi

galerie impresionistd,rintST6. Lumea consideri cI sunt foartetalentafi gi cd ambii promit. insi nuferii unuia din pictori devinun hit cultural global -prezent{icu sfingenie in cirtile desprepicturi, studiagi de istoricii de arti, admira,ti cu gura ciscat[ de

elevii de liceu gi scogi in evidenli in cadrul fiecirui tur alNational Gallery of Art -, pe cAnd celllalt pictor este pu{incunoscut in rindul iubitorilor ocazionali de arti. De ce?

Secole de-a rflndul, filosofii, artigtii gi psihologii au studiatarta moderni pentru a afla adevirul despre frumusele gi popu-laritate. Din motive lesne de ingeles, mulf s-au concentrat pe

picturi in sine. Dar studierea petelor de culoare ale lui Monet gi

a tugelor de pensuli ale lui Caillebotte nu i1i va spune de ce

unul este celebru, iar celdlalt nu. Trebuie sI vezi imaginea deansamblu. Tablourile faimoase, cAntecele care au devenit hiturisi filmele blockbuster, ce par si pluteasci tiri efort pe suprafafa

congtiinfei noastre culturale, au o genezi ascunsil chiar gi nufe-rii au ridicini.

CAnd o echipi de cercetitori de la Cornell Universityz a stu-diat povestea curentului impresionist, a descoperit ceva sur-prinzitor care ii diferenfia pe pictorii celebri. Nu era vorbadespre legiturile lor sociale sau despre renumele lor in secolulaIXIX-lea. Erao poveste mai subtili. $i ainceput cu Caillebotte.

Gustave Caillebotte s-a niscut in 1848, intr-o familie parizi-v.vaani instiriti. In tinerefe, a trecut de la drept la inginerie gi apoi

s-a inrolat in armata francezd, in rizboiul franco-prusac. Dar,pe cAnd avea in jur de 20 de ani, 9i-a descoperit pasiunea gi '

imensul talent pentru picturi.in 1875, gia trimis pictura intitulati $tefuitorii de gtarchetla

Academia de Arte Frumoase din Paris. in tablou,lumina albicare pitrunde printr-un geam ilumineazi spinirile albe gi goaleale mai multor bdrbafi care muncesc in genunchi, slefuind par-chetul maro-inchis, in timp ce agchiile de lemn se incolicesc inspirale lAngi picioarele lor. insi tabloul a fost respins. Mai tAr-ziu, un critic a rezrrmat rispunsul dispre,tuitor sub forma: ,,Fdnuduri, dar fi nuduri frumoase sau nu le face deloc".

Impresionigtii - sau, asa cum ii mai numea Caillebotte, /es

Intransigents - nu au fost de acord cu asta. Mai multora dintreei, printre care Auguste Renoire, le-a plicut viziunea lui cotidi-ani asupra glefuitorilor de parchet gi l-au invitat pe Caillebottesi expuni alituri de ceilalf tovar5gi rebeli. El s-a imprietenitcu cfl,tiva dintre cei mai controversafi tineri artigti ai epocii, pre-cum Monet si Degas, cumpdrAnd zeci de lucriri de-ale lor,intr-o perioadi in care pufini bogitagi europeni ii apreciau.

Autoportretele lui Caillebotte il infiligeazi la vArsta mijlo-cie, cu pirul scurt si un chip ca un virfde sigeati, slab gi ascutit,cu o barbi grizonanti austeri. $i viafa lui interioari era la fel

de mohorAti. Convins ci avea si moari de tAnir, Caillebotte

gi-a scris testamentul, instruind statul francez si-i accepte

colecfia de arti gi donind aproape 7o dintre tablourile sale

impresioniste unui muzeu nafional.3

Premoniliile sale s-au adeverit. Caillebotte a murit in urma

unui atac cerebral, in 1894, la virsta de 45 de ani. Mogtenirea

sa includea cel pufin gaisprezece picturi de Monet, opt de

Renoir, opt de Degas, cinci de C|zanne gi patru de Manet, ali-turi de optsprezece picturi de Pissarro gi noui de Sisley.a psarlt

probabil, peregii lui ar fi fost evaluafi la mai multe miliarde de

dolari la o licitalie Christie's din secolul XXI.Dar, in acea perioadi, cole4ia lui era mult mai pulin rAvnitS.

in testament, Caillebotte stipulase ca toate picfirile si fie expu-

se la Mus6e du Luxembourg din Paris. insi, chiar gi cu Renoir

in calitate de executor, guvernul francez arefazat inifal siaccepte operele de arti.

Elita francezi, incluzind criticii conservatori 9i chiar uniipoliticieni de vazi, a considerat ceringa lui o neobrizate, ceva

de-a dreptul grotesc. Cine era nemernicul ista care igi inchi-puia ci putea fo4a guvernul francezr post-mortem, si agafe

zeci de atrocitifi cu pete pe propriii pereS? Mai mu$i profesori

de arti au ameninfat cu demisia de la licole des Beaux-Arts

daci statul ar fi acceptat picturile impresioniste. ]ean-L6onG6r6me, unul dintre cei mai cunoscufi artigti academici ai we-

murilor sale, a criticat public donagia, spunind: ,,Dacd guvernul

ar accepta o asemenea mizerie, ar da dovadi de o mare slibi-ciune moral[".

Dar ce este istoria artei, daci nu o relaxare progresivi a

standardelor morale? Dupi ani in gir in care s-a luptat atAt cu

stahrlfrancez, cit 9i cufamiliea lui Caillebotte, pentru a-i onora

ultima dorinfi, Renoir a convins guvernul si accepte aproape

jumitate din coleclie. La o trecere in revistd, tablourile

ta I .--.^r,r-t,...i D,,i^,-. -w^,,h.rii ^,,hri.- Puterpa eynrnorii nuhli.F cp.r6rii.l. hiirrri I fS

acceptate au inclus opt lucriri de Monet, gapte de Degas, qapte

de Pissarro, gase de Renoir, qase de Sisley, doui de Manet qi

doui de C6zanne.

CAnd operele de arti au fost, intr-un final, expuseint897,intr-o noui aripi din Mus6e du Luxembourg, aceasta a fostpimaexpozigie nagionali de arti impresionisti din Franta,s saudin orice lari europeani, din istorie. Publicul a inundat muzeulpentru a vedea picturile pe care inainte le dispreguise sau, purqi simplu, le ignorase. Lunga bitilie pentru mogtenirea luiCaillebotte (pe care presa a numit-o lhffaire Caillebowe) a avutexact efectul la care el, probabil, sperase: le-a adus o atenlienemaiintilniti gi, poate, chiar pulin respect prietenilor luiintransigenyi.

La un secol tlupi expunerea colecgiei Caillebotte, |amesCutting, psiholog la Cornell University, a numirat pester.5 ooo de reproduceri ale unor picturi impresioniste care api-ruseri in sute de cirli din biblioteca universitnfii. El a conclu-zionat,,firi echivoc" c5. existau gapte (,,gi numai gapte") pictoriimpresionigti principali, ale ciror nume gi lucriri apireau cumultmai des decit ale colegilorlor. Acestnucleuera formatdinMonet, Renoir, Ddgas, ClzannerManet, Pissarro gi Sisley. Firiindoiali, acegtia erau reprezentan{ii canonici ai curentuluiimpresionist.

Ce ii deosebea pe acegti qapte pictori? Nu impirtigeau unstil comun. Nu au fost liudali la fel de criticii contemporani,dupd cum nu au fost blamali in mod egal. Nu existi dovezi ciacegti pictori socializau exclusiv, ci igi colecfionau exclusivoperele unul celuilalt sau ci aveau expozilii exclusive. De fapt,se pare ci impresionigtii cei mai faimogi impirleau o singuricalitate exclusivi.

Principalii gapte pictori impresionigti au fost singurii gapte

impresionigti din testamentul lui Gustave Caillebotte.

ooo

La exact roo de ani dupi moartea lui Caillebotterinrgg4,

fames Cutting stitea in faga uneia dintre cele mai cunoscute pic-

turi de la Mus6e d'Orsay din Paris 9i igi punea o intrebare cu care

suntem deja obiqnuigi: De ce este chestia asta atkt de faimoasd.?Pictura in cauzd.eraBalul de la Moulin de la Galene de Renoir.

AvAnd dimensiuni de aproximativ rzr de centimetri ini\ime gi

r8z de centimetri l5$me,lucrarea infiligeazi zeci de patizieni

bine imbricafi, adunali intr-o sali de dans in aer liber, valsffnd,

bind 9i tdifisuind inghesui;i in jurul unor mese, in luminapestrili a unei dupi-amiezi de duminici, in cartierulMontmartre din Paris.

Cutting a recunoscut imediat lucrarea. Dar s-a intrebat ce

avea tabloul atAt de inerent special, in afari de faptul ci il recu-

noscuse. Da, Balul d.e la Moulin era fascinant, a admis el fir sinea

lui, dar lucrarea nu era vizibil mai buni decAt tovarigele ei maipulin celebre din silile aliturate.

,,Am avut, efectiv, un moment <<aha>>", mi-a spus Cutting.

,,Mi-am dat seama ci Caillebotte deginuse nu doar Balul de Ia

Moulinrci gimulte alte picturi dinmuzeucare deveniseri extrem

de cunoscute."El s-a intors in Ithaca pentru a-gi aprofunda revelalia.

Cutting, impreun[ cu un asistent de cercetare, a studiat aproape

1 ooo de cirli de arti impresionisti din biblioteca CornellUniversity gi a ficut o listl cu artigtii reprodugi cel mai des. El a

tras concluzia ci nucleul curentului impresionist este format

dintr-un grup restrins format din gapte pictori principali: Manet,

Monet, C6zanne, Degas, Renoir, Pissarro gi Sisley - ,,cei gapte

ai lui Caillebotte".Cutting a emis o teorie: aceea c[ moartea lui Gustave

Caillebotte a contribuit la crearea curentului impresionist.

Testamentul siu citre statul francez a creat cadrul prin careiubitorii de arti, contemporani gi viitori, aveau si priveasciimpresionismul. Istoricii de arti s-au concentrat pe ,,cei sapteai lui Caillebotte", ceea ce a conferit prestigiu lucririlor lor, indefavoarea altora. Tablourile celor sapte pictori alegi deCaillebotte au fost expuse preferenfial in galerii, s-au vAndutpentru sume mai mari colecfionarilor privafi, au fost apreciatemai mult de connaisseurs gi au fost analizate de mai mulfstudenfi la istoria artei, care au devenit noua generalie deexperli in arti, neribditori si transmiti mai departe faimamogteniti a celor qapte pictori ai lui Caillebotte..

Cutting a mai emis o teorie: faptul cd testamentul luiCaillebotte a format, practic, curentul impresionist este dova-da unui aspect profund si universal al mass-media, aldivertismentului gi al popularitifii. Oamenii preferd tablourilepe care le-au mai vilzttt. Publicului ii place arta care ii oferiacea strdfulgerare de intelegere care provine din senzalia derecunoagtere.

La Comell, Cutting gi-a testat teoria. El a adunat la un locl.66 de persoane de la cursul lui de psihologie qi le-a prezentatperechi de lucriri de arti impresionisti. in cadrul fiecireiperechi, una dintre picturi era semnificativ mai ,,celebrd,, -altfel spus, avea o probabilitate mai mare si fi apirut intr-unuldin manualele de la Cornell University. in sase cazaridin zece,studenfii au declarat ci au preferat pictura mai cunoscuti.

Asta ar fi putut si insemne ci picturile faimoase sunt maibune. Sau ar fi putut si insemne ci studentii de la Cornell au

* in cadoul siu final cStre statul francez, Renoir a adiugat doui picturi ale lui Caillebotte.Dar acestea au fost aproape complet ignorate de istoricii de afte cei mai influenli, probabildin cauza includerii lorin ultimul moment. Monumentala lucrare a lui John Rewald, Hrstoryof Impressionism, publicatb in !946,i| apreciazl pe caillebotte pentru mogtenirea oferiti, insiii enumerS pe cei tapte pictori cunosculi drept maestrii exclusivi ai impresionismului,mengionind doarin treacit abilitdlile artistice ale lui Caillebotte (n.a.).

preferat lucririle recunoscute deoarece le erau familiare.

Pentru a demonstra a doua ipotezd', Cutting trebuia si creeze

un mediu in care studenlii si fie expuqi firi si-gi dea seama,

dar in mod repetat' unor picturi mai pulin celebre, in acelagi

mod in care publicul iubitor de arti este expus firi si-gi dea

seama, dar in mod repetat, lucririlor impresioniste reprezen-

tative inci de la o vArsti fragedi.A urmat ceva foarte inteligent6: in cadrul unui curs separat

de psihologie, Cutting !a bombardat pe studenli cu lucriri

obs.or" de la finalul secolului aI XIX-lea. La fiecare picturi fai.

moasi observati, studenlii de la acest curs au vizut de patn't ori

o picturi impresionisti necunoscuti. Aceasta a fost incercarea

loi Cuttitrg de a reconstrui un univers paralel al istoriei artei,

unde caillebotte nu a murit prematur, unde legendarul slu tes-

tament nu a creat o aripi impresionisti qi unde cei gapte pictori

ai lui Caillebotte nu au beneficiat niciodati de un accident isto-

ric aleatoriu care le-a mirit expunerea 9i popularitatea'

Lafinalulceluide-aldoileacurs,Cuttingle-acerutcelorr5r de studenli si-gi aleagi picturile favorite din 5r de perechi'

Rezultatele concursului de popularitate auintors canoanele cu

susulin jos. incazula4tdin5r de perechi, preferinla studentilor

pentru cele mai faimoase lucriri impresioniste a dispirut'

Magnetismul de smarald al gridinilor lui Monet, policromia

electrizanti a lui Renoir gi geniul lui Manet au fost aproape

anulate de altceva - de puterea expunerii repetate'

Este extraordinar ci testamentul lui Caillebotte a contribuit

la formarea principiilor curentului impresionist deoarece el a

cumpirat inten{ionat tablourile cel mai pulin apreciate ale pri-

etenilor sii. Caillebotte gi-a ficut o reguli din a cumpira ,,in

special acele lucrlri ale prietenilor lui care plreau cel mai greu

de vindut", a scris istoricul de arti John Rewald' De exemplu,

Caillebotte a servit drept cumpiritor de ultimi instanli atunci

cAnd a achizilionat Balul de Ia Moulin de la Galewe de Renoir.Astizi, tabloul pe care Caillebotte l-a salvat de la anonimat, gi

care a inspirat faimosul studiu al lui Cutting de psihologie a

artei, este considerat o capodoperi. CAnd s-a vAndut la licitaliein r99o pentru suma de 78 de milioane de dolari, a fost a douacea mai scumpi operi de arti cumpirati vreodati. Poate cipictura lui Renoir vi se pare inerent frumoasi - mie da -, insifaima sa canonici nu poate fi separatd de norocul absurd pecare l-a avut, acela de a fi inclusi in colec$a lui Caillebotte.

Mary Morton, curatoarea picturilor franceze de la NationalGallery of Art, a organizat expozilia Caillebotte din zor5 amuzeului. Ea mi-a spus ci lipsa expunerii poate explica ano-nimitatea lui Caillebotte gi din alt punct de vedere: cel maiimportant colecfionar al impresionismului nu a incercat sd-gi

vAndd lucririle.Una dintre cele mai importante personalitili din culisele

istoriei impresionismului este Paul Durand-Ruel, un colec$onargi comerciant de arti care a servit drept unic intermediarfinan-ciarpentrupicturile impresioniste inainte ca acestea si devinifaimoase in intreaga lume. Eforturile lui uriage de a vindelucririle lui Monet gi ale altora au creat gi susfinut curentulimpresionist, in timp ce saloanele frantuzegti gi aristocrafiaeuropeani considerau stilul impestrifat un afront oribil adusromantismului francez. Durand-Ruel s-a bucurat de mai multsucces in rAndul coleclionarilor americani. ,,Pe misuri cerevolufia industriali gi cregterea veniturilor luau tot mai multavAnt, noii imbogifi,ti igi cumpirau apartamente luxoase inParis gi New York", mi-a spus Morton. ,,Ei aveau nevoie dedecoraliuni care si fie convenabile ca pref, frumoase gi dispo-nibile pe scari largi, iar picturile impresioniste indeplineautoate cele trei cerinfe." Noile averi au creat spafiu pentru noipreferinge. Impresionismul a umplut golul.