N. IORGA

-"

CQM. SE DOBÂNDEŞTE , .

.

O' CTITORIE CULTURALĂ Teatrul pentru popor. Recapitulări şi nădejdi.

Cuvântarea d-Iui profesor Iorga la inaugurarea

Teatrului "Ligii Culturale"

(Sâmbătă 14 Decembrie 1935)

EDITURA "LIGEI CULTURALE"

Prof. N. IORGA

Cum se dobindeste o ctitorie culturalä

Teatrul pentru popor. Recapituläri 0 nädejdi.

Sareina mea in aceasta searaeste foarte usoara si foarte grea.Este foarte usoara ea a omuluimultamit ca a putut indeplini insfarsit un vechiu vis, este foartegrea pentruca nu as putea samultämesc asa cum se cuvine tu-turor acelora cat m'au ajutatsä indeplinesc ca presedinte alLigii Culturale si ca modest, darvechiu ctitor al culturii acesteinatiuni, o minune. Si minuneaaceasta eu o socot cea de-a doua:minunea dintaiu o cunoasteti demulta vreme; este chiar langaacest teatru: Palatul Ligii Cul-turale.

PRIMA MINUNE

Acest Palat al Ligii Culturales'a ridicat in asa fel, incat euinsumi, care Ira pot primi in-teinsul, nu pot sa-mi lamurescpe deplin cum am ajuns acolo.Am pormt cu o incredere oarbain ceia ce nu se crede deajunsla noi: ca se pot face si. lucruribune, ca sunt oameni buni cariune ori fac luezruri rele, dar pecat li poti aduce inapoi la celebune. Si, astfel, cu 150.000 delei am avut curajul sa incep peun loc castigat de la Primate,pierdut, recastigat, dupa aceia, o

cladire care astazi valoreaza pa-na la 60.000.000 lei. Cladirea a-ceasta pentru moment nu niserveste aducandu-nr venit,fiindca din grelele datorii cares'au gramadit in timpul construe-tiei, noi platim ir fiecare an siprin urmare chiriile tree la cre-ditorii nostri ; dar cred ca. voluavea atatea zile bleat sa vad simomentul cand aceasta cladireva fi libel% de aceste datorii sicand scopurile asa de inalte aleLigii Culturale, care indeplinesteo functiune pe care Statul n'opoate indeplini, si este foartebine ca nu incearea, si nu estein stare a o indeplini, pana. Inmomentul cand aceste veniturivor servi pentru aceste scopuri.

Palatul Ligii Culturale a .eu-prins insä numai o parte dinlocalul pe care II aveam la in-demara. Alaturi era acela pecare in parte se ridica, acest Tea-tru. Natural, erau si oameniambiticsi, caci lucrurile bune sefzie prin oameni ambitiosi, darambitia trebue sa alba un frausi ptitina chibzuiala, erau oa-meni ambitiosi eari at fi vrutsä ridice imediat a doua cladireasemanatoare eu cea de acolo.S'ar fi putut face si adst lucru,

4

dacit Imprejurarile de astazi arti Intocmai ca Imprejurarile deacum aproape douazeci de ani,Insa de atunci multe lucruri s'ausellimbat I, pe langa aceasta,eu nu mai aveam langl mine peomul de o foarte mare valoare,de o &lama onestitate, de unnesfarsit devotament, de o pri-cepere In cele practice fara pe-reche si de o Indaratnicie In asavarsi eu care se pot asemanafoarte putini, raposatul mieuprieten inginerul Cihodariu.

Daca s'a ridicat allturi Pala-tul Ligii Culturale, aceasta estedatorita lui, cum este, In ceia cepriveste ideia i as face un pl-eat dael nu as spune-o Inceia ce priveste o eredinta a-proape oarba ca se va ajunge laun capat, minunata putere de i-deolog a altui prieten al mieu,atunci i pana deunazi, mem-bru In comitetul central alprofesorul Scraba.

Scraba astazi, fireste, dupa oviata asa de lunga, si nu toti opot puma relativ asa de usor,cum ma ajuta Dumnezeu s'o porteu, Scraba nu mai este un lup-tator de prima linie, iar Cihoda-riu s'a dus In lumea celor drepti,asa !neat riclicarea unui al cloi-lea Palat era imposibila i, pelanga aceasta, adaug ca nu ni-ar fi adus un prea mare folos.S'a clädtlt enorm In Bucurestiprin urmare chiriile nu mai re-presintä ceea ce repreointau o-dinioara si de sigur cä Liga n'arfi fost In mäsurl sà fax& acelaslucru pe care II pot face capita-listii cari dispun. de capitaluristraine SI earl pot cladi imenseblock-house-uri, având la inde-mana tot ce poate cere cel maipretentios locatar dintr'o taracivilisata, In timpurile noastre.

INTEMEIEREA TEATRULUI

Atunci eu am venit la ideiaTeatrului. Eu am mai Intemeiatun teatru, care, teatrul acesta,multAmita Livescu, care

este aid de f 46, teatrul acestaa mers bine. Daca dela o bucatade vreme el nu a mai putut suS-tinea concurenta altor teatre,ziceasta se datoreste la foartemulte motive asupra caroranu-mi place sa insist; sunt miii-te pe care le stiu numai eueste bine sa raman numai eu a-cela care le stie. Pentru mo-ment, acolo unde se represintaupiese se represinta o 'pies& In ca-re elementul tragic lipseste de-seori, de i, mai ieri, era sa fieun teribil conflict asemenea cuconflictele de la Camera Depu-tatilor. Este vorba de Senat. Euma due deci la Teatrul Popularin fieeare zi, la creatiunea mea.

trebuie sä constat ca, dacapiesa care se represinta este deun caracter mult mai Inalt, In-demanarea actorilor nu este tot-deauna la aceleasi nivel, asa !n-eat se poate Intampla ca une orivechile mele amintiri sa fie su-perioare spectacolelor zilnice deacolo.

Eu insa n'am pierdut nicioda-ta ideia unui teatru, pe carepoate ca am gresit numindu-1popular. Aceasta nu Insemnapentru mine un teatru scazutpana la nivelul, care nu estefait, mndolala cel mai !mit, alpublicului de adunatura, pecare-I poate avea de obiceiu Ca-pitala Romaniei, care nu esteun vechiu oras, avand oameni a-sezati de mai multe generatii, cuanumite traditii, cu o ideologiefoarte nobila, mai ales dupl raz-boiu.

Toti acei cari cunose Bucu-restii dinainte de razbolu i Bu-curestii de acum, simt foarte bi-ne deosebirea. A disparut o clasaaristocratica a tarii noastre, adisparut, in ceia ce priveste pu-tinta de a freeventa spectacolele,ca si de a cumpara carti, de ase Impartasi la viata culturalacu banii sair a disparut o des&intelectuala care nu mai §tiecum sa-§1 Injghebe socotehile de

- -

Ligii,

i d-lui

,

pi

pl

.

5

pe o zi pe alta. Teatrele sunt decila discretia unui public Intam-plator in care nu biruie Intot-deauna elementele cele mai bu-

TEATRUL NU ESTE NUMAI0 DISTRACTIE

Eu am orezut totdeauna doualucruri In materie de teatru, si,fiindca am Inceput cu acestedoul lucruri, de aceia este acumacest teatru. Eu am crezut cdteatrul nu este numai o distrac-fie. Odinioara nu era asa : con-ceptda aceasta a teatrului numaide distractie este foarte recenta,nu Implineste nici macar o sutäde an', asa !neat cei cat vorbescIn numele acestei conceptii, do-vedesc cä nu cunosc de loc tre-cutul, nu s'au uitat putin In ur-ma. In lumea veche teatrul eracomplectarea religiei si Koala deeducatie cetataneasca. Greculnu Inväta ...nici istorie, nici geo-grafie, nici religie la scoala; prinTeatrul grecesc se forma cel maiadmirabil cetatean pe cure 1-aavut vreo data umanitatea. Gre-cia datoreste In cea mai mareparte ceia ce a avut Teatruluigrecesc, uncle mergeau cetateniifara plata, 1 unde nimeni nu s'agandit un singur moment, sä facape placul nimanui, datoria fiindde a Inf&tisa principiile insdside existenfd ale cetatii; acestaa fost scopul teatrului grecesc.

Pe urma a yenit evul mediu.Teatrul se facea In biserica,legatura aceasta stransa dintreoredinta dintre morala, dintreviata cetatii si dintre teatru, afost una din temeliile morale a-le evului mecliu. 1 teatrul luiLope de Vega, pe care 1-am co-memorat ieri, era marele inva-tamant national, moral pi reli-gios al poporului spaniol, al In-tregului popor spaniol. 1 teatrulenglez al lui Shakespeare era olectie In toate domenlile Si unmijloc de a ridica admirabila so-cietate englesa de pe vremea re-

ginei Elisabeta. In teatrul fran-ces al lui Corneille a fost o lec-tie de eroisin, far teatrul francesal lui Racine a fost o lectie debunä cuviinta si de eIeganta: primteatrul acesta s'a format in mareparte limba francesa. Si teatrulsecolului al XVIII-lea a fost laIndemana filosofilor" reforma-tori, hind principalul instru-ment de progres. Iar teatrul ro-mantic al lui Victor Hugo a fra-mantat tot sufietul noii sode-tati francese i pain aceasta &a-fletul societatii europene,du-i un nou ideal. Acesta a hostteatrul pana daunazi.

Eu teatrul asa 11 Inteleg si nu\rad pain ce ar fi Inlocuit acestteatru. Prin lectiile de scoala?Mai pedagogice, mai Invittate pede rost, mai profesor care se la-sa pe tanjala, mai elev care tra-ge chiulul, gandindu-se la ceamai apropiata Intrecere In are-na. Doar stim cu ce demoni te-ilbili sä ne luptam, dintrecart unul se chiarna rutinacelalalt se chiarna intriga si a-cestea unite Impreuna aparascoala cea veche de mice innoi-re In sensul co1i1 vii care tre-buie sa existe.

Prin ce s'ar Inlocui teatrul :prin conferinte publice ?

Fiecare vorbeste de ce stiede ce nu stie, unui auditoriu ca-re de multe ori nu asculta si seIntoarce Inapoi de la conferintafara niciun rezultat.

Prin car-01 Carti scumpe, carede multe ori au un titlu si cutotul alt cuprins. Prin ce putemInlocui aceasta formatie care a-duce oameni vii vorbind inain-tea d-voasträ i presinta pasiuni

nterese In lupte l framan-tari, ori de vreti ori de nu vreti?TEATRUL SA FIE LA INDE-

MARA ORICUIPe de altä parte, eu am crezut

cá teatrul trebuie sa fie la in-demdna cui are si la indemdnacut n'are. De aici preturile sta-

dan-

-

ne.

avempi

si

6

biite la noi, prettiri care nu seIntalnesc nu numai ale& dar ni-cleri in lume. Teatrul de doua-zeci de lei, teatrul pe care 11 poa-te avea un ofiter inferior, cu lea-f& Mica, ea i orice functionar,pe care 11 poate avea pentru co-pill oricare din oamenii cuprea putine mijloace, dar cu do-rinta de a se Impartasi de cul-tura. Si noi suntem dispusi, ince priveste preturile, sa mergemmai departe decat atata, sa co-borim l pana la zece lei dreptulde a intra in teatru.

Nu urmarim nici un castig ;ni trebuie ceia ce este absolutneeesar pentru a plati pe admi-rabilii actori pe cari Ii avem laindernana si al caror joc plin deentusiasm 11 yeti vedea deseara,in frunte cu Ufi Omar de maretalent si care poarta cu demni-tate numele frumos al lui Bre-zeanu, care a fost, ca inaintas,o glorie a scene! romanesti.

Iat pentru ce am intemeiatacest teatru. Taatrul acesta nuva mdguli nicio pornire rea, nuva servi niciun interes nu vaexploata nicio seireicie. Acesteasunt cele trei principii care staula basa operei pe care am desa-varsit-o astazi.

In ce priveste partea materia-- inteadevar imi vine a zim-

bi inainte de a incepe sä vor-besc, eu am pornit cu totulfar& bani: am intins mama sis'a intamplat de a cazut cite ce-va in mama aceasta. Mai rugand,mai magulind, mai uitandu-madin cand in cand si mai urit,am intalnit concursul unui mareom de bine, care este pe cale dea transforma acest oras, de aface dintrInsul o demnä Capitalapentru tara aceasta marita,care este Romania, concursulprimarului Donescu, fiind ajutatin privinta aceasta, de cel maisimpatic dintre ajutori d. PanaBuiescu. Numai dumnealui stiecat 1-am rugat, cat 1-am Indem-nat si cum n'a putut scapa demine cu niciun pret.

Pe langa aceasta, noi avem in-tentia sa aducem aid i pe me-seriasi, chiar i gratuit. Ne-amadresat la ministerul lor. i cefrumoase suflete se gasasc intre

fiindca fiecare dintre noia cazut in viata cum s'a intam-plat, nu dupa merit! Sa nu fimmandri de locul pe care-1 ocu-Om; iecare dintre noi are insocletatea romaneasca sutemii de oameni cari platesc maimult decal dansul i cari din in-tamplare n'au locul pe care 11are el. Acesta este adevarul: dece sa nu ne coborlm in adanculsufletelor noastre, ca sä vedemadesaa, minti tot asa de inteli-gente, de multe ori mai inteli-gente, i suflete de o curateniefara. pierdere In multimea dejos, care are si ea drept la cul-tura omeneasca si la cultura O-rli sale.

eu de aceia am cerut mi-nistrului Muncii. Am luat 100.000de lei de la ministerul Muncii.Am cerut si de la PresidentiaConsiliului si am canatat. Dacan'ar avea de purtat un discursla Camera si la Senat, Presedin-tele Consiliului ar fi aid, cumspusese ea are de gand. Il in-vit pentru represintatia din a-ceas0. seara, care poate folosiericui i unui prim-ministru ta-nal* i chiar unuia batran, oricui, de orice fel de categorie.

.Am fost ajutat esential pentrueladirea de lemn din vara, fiind-ca noi am inceput cu o cladirede lemn in care s'a represintatmult si a venit multä lumeam castigat multe simpatii, amfost ajutat trebuie s'o spun,fiindca, nu este vorba de mine,ci de cineva foarte apropiat demine, imi pare bine sa-i rostescnumele, de fiul mieu, MirceaIorga, directorul Scorn Super.de Meserii, care a fost unul dinprincipalii factori ai teatrului devara.

Pe urma trupa a plecat inturneu, a strabatut o buna partedin tar& si nu cred c a lksat

sai

(latish,

- -

0,

pi

ei

pi,

impresii rele. Dar eu nu ma pu-team hotari sa rup contactul cupublicul. Fiindca ploua afaraeste frig, urmeaza ca teatrul Li-gii Culturale sa nu dea represin-tatii? Atunci, fara bani, am spus:Il fac din fier fac din pia-tra". Si 1-am facut.

Daca n'ar fi fost generalulSchina, care este aici i stie cumse itaca dusmanul si cum se bi-rueste, eu nu-1 faceam, dar gene-ralul a facut aici ceeace a fäcutCihodariu dincolo in Palatul Li-gii Culturale. A stat necurmat intransee sa zicem asa i cla-direa aceasta s'a ridicat. Am in7ceput-o in Noembrie tarziu; nus'a ispravit luna Decembrieiata ce aveti inaintea d-voa.stra.

Atunci and vrea cineva poatesi tineretul acesta sa culeagadin exemplele vii un indemncatre vointa care rasbeste, ras-bate si biruie.

REALIZARI VIITOARE0 at ma indrept acum i catre

represintantul Primariei i ca-tre N chiu1 mieu prieten mini-strul de I- tructie, pentru ca säspun an c-teva cuvinte ce maivrem sa iacem, ce mai trebuiesá facem. Primaria nu ni permitea fatada cu mai putin de saseranduri. Prin urmare intre stra-da l teatru trebuie sä facem ocladire de sase randuri. Pentruaceasta ni-ar trebui poate cincisau zece milioane. Veti binevoi,din piatra seaca, sä ni dati ce nitrebuie pentru a avea aceastasuma. Sunteti datori sa ni-odati. De la cartile postale, bir in-temeiat de mine, de la bacalau-reat, bir pe care 1-ai primit totde la mine, d-le ministru al In-structiei, poti s. ni dai ajutorul.Prin urmare, cea dintaiu ratanu va merge aiurea, ci va veniaid. Pe de alta parte, eu cred Cadin taxele pe cinematografe, ca-re au ajuns sa fie o otrava asufletului, din taxele acestea ni

cuvine noun o parte pentru

7

antidot, l aceastá dorinta vA)og s'o comunicati PresedinteluiConsiliului. Iata trei izvoare deunde pot iesi bani.

In sfarsit, in ce priveste Pri-maria, care a facut atatea lu-cruri frumoase, pe care am aju-tat-o sa alba o biblioteca comu-nala, care va creste necontenit

vom imbogati-o. Primaria sase gandeasca la ce inseamna toa-te biletele gratuite, pe care intot timpul ierniei le tinem la in-demana tuturor cetatenilor peearl ni-i va trimite cu un sim-plu cuvant al ei i Primaria sani plateasca aceste bilete.

De ce trebuie aceasta cladire?Intaiu, fiindca tot dumnealor ocer, i ne obliga sa facem o cla-dire de sase randuri, iar noi nuavem bani, prin urmare dumnea-lor trebuie sa ne ajute a ridicao cladire de sase randuri. Eu nuvad un defect in acest silogism ;este perfect.

Iata insä ce vreau sa fac din-taiu. Cladirea teatrului este pen-tru intelectualii mai bogati, si maiputin bogati, pentru burghesiimai lurninati, si mai putin lumi-nati, pentru functionarii de toa-te categoriile, este si pentrumesterii carora acuma li estedeschisa aceasta sail. Dar esteo categorie interesantä de oa-meni, cari aiei, in Bucurestisunt parasiti in cele mai inisera-bileconditii materiale i In con-ditii morale care sunt si mai gro-zave.

Satele din Ardeal, din Buco-vina, in =and si din Basara-bia, satele noastre ne trimit pen-tru a servi zeci de mii de oameni.Oamenii acestia vin de la tailsanatosi trupeste i sanatosi su-fleteste i ajung apoi In randulcanilor f6za stapan. Sunt dinloc in lac isgoniti, de multe orifara greseala lor, iar femeile ladispositia patimiloc celor mai u-rite, pentru ca, pe urm6 daca seintampla o nenorocire, acela ca-re ar trebui sa plateasca pentru

- -ci

ci

.

se

111

p5,eatu1 lui, apartinand unei cla-se mai ridicate, s ramanä faraniciun fel de sanctiune.

Floarea satelor ardelene vineaid. luta lneste ce ajutor, se spri-jina pe eine? Fata care pornotedin viata aceia admirabila de fa-mine, temelia insasi a existenteireamului nostru, la ce usa batein nevoile ei? Care este carteacare i se pune in mama, care estecuvantul bun ce i se indreapta?Nu odata mi s'a Intamplat savad, 1 am fost adanc miscat,cate doug servitoare ducandu-sela anticvar si cautand modele decusaturi i discutand cu negus-torul in ce priveste modestulpret pe care il putea plati, l euam intervenit firote, si li-ampus la dispozitie ceia ce trebuiepentru a avea modelul lor decusaturi.

IN SLUJBA NEAMULUIOricine este sluga cuiva : noi

toti suntem slujitorii si slugile

.1.1.

unui neam 1 unei teri, oricineeste sluga noastra este colabora-torul nostru, este un suflet deern langa sufletul nostru, l noisuntem responsabili pentru a-cest suflet.

Eu vreau sa fac in aceste saseranduri casa de adapostire, casade ajutor, casa de cetire, casa dedistractie a acestor zeci de. miide Romani, cu sangele 1 sufletulnostru pe cari nu-i putem parasiSataned, care 1l bate joc de dan-sii.

In primavara ridicam schelele,incepem o cladire, si nu vor trececateva luni, daca ne va ajutaDumnezeu $i multi din acei carisunt acuma, aid, vor fi iaras im-preura Si vor vedea lacrimi in o-chit fratilor nostri saraci l ne-luminati, cari in sfarsit vor fiinteles ca l pentru dansii esteun neam si o tara, si pentru dan-sii este o Irina I pentru dansiieste o cultura.

pi

leTIP. Z IARULUIUNIVERSUL"BUOURESTL ISTRADA BREZOIANU

Nr. 23-25

./

7