Cosmetic Dentistry 1-2010

5/14/2018 Cosmetic Dentistry 1-2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cosmetic-dentistry-1-2010 1/44



cosmeticdentistry beauty & science_

Anul III • Număr 1 • Aprilie 2010

_practic

Reabilitarea protetică maxilară totală prin implant

prin utilizarea protezelor xe CAD/CAM

_specialitate

Faţete estetice funcţionale la

pacienţii cu disfuncţii habituale?

_articolul expertului

Chirurgia parodontală cosmetică: augmentarea

crestei de ţesut moale (Partea I)

Revista ofcială a Societăţii de Stomatologie Estetică din RomâniaRevista este creditată EMC de către CMDR

Ediţia în limba română



*congresul este creditat cu 24 puncte EMC



O nouă soluţie viabilă în stomatologieAflaţi de ce noul A-dec 300 este o alegere bună pentru cabinetul dumneavoastr ă!

Contactaţi distribuitorul autorizat A-dec sau vizitaţi www.a-dec300.com



dentistry 1 2010 01

editorial _ Cosmetic Dentistry

Stau să mă gândesc dacă sunt asemănări între ceea ce mi-am imaginat eu şi colegii mei degeneraţie pe perioada studiilor precum şi de-a lungul întregului traseu iniţiatic în meserie şi ceea cepercepem acum, în viaţa reală, la peste 10 ani de la momentul în care am intrat pentru prima dată încontact cu un pacient. Eram încă studenţi, îmi amintesc cum teama încerca să ne alunge încredereade sine, informaţiile recent primite ne roiau deasupra capului neştiind pe care să o extragem pentruprimul pas... Eram derutaţi dar optimişti, ne vedeam după 10 ani, buni clinicieni, lideri de opiniereprezentativi pe plan internaţional, reprezentanţi ai unei naţiuni care a dat omenirii, de-a lungultimpului, personalităţi în numeroase domenii, inclusiv cel medical...

Timpul a trecut, noi am încercat să ajungem unde ne-am propus... o parte din noi au schimbatcotidianul mioritic, lipsit de bun simt şi plin de praf, cu seriozitatea rece lipsită de sentimenteale anumitor regiuni europene, alţii au ales zone mai calde, unde pensionarii englezi mergeau laplaja şi îşi făceau un „upgrade” de dantură în şapte zile. Firesc, au fost şi câţiva apropiaţi careau renunţat şi la patriotism şi la meserie, s-au reprolat şi sunt manageri de succes (sau nu) îndiverse multinaţionale... Şi mai suntem noi, cei care am reuşit să ne imunizăm la praful mioriticsus menţionat acompaniat de claxoane şi derapaje de limbaj ale unui număr alarmant de mare deconcetăţeni, şi am decis să ne continuăm drumul început, să devenim buni clinicieni, poate chiarlideri de opinie pe plan internaţional... De ce nu?

Mă cuprinde tristetea de câte ori particip la un congres serios de specialitate... Niciodată nu amavut onoarea să văd în lista de lectori un medic stomatolog român. Practicant în Romania. De ecaredată orgoliul meu patriotic a fost atins... Şi recent am realizat că mai bine îmi pierd patriotismul înfavoarea performanţei. O persoană foarte apropiată, cu o mare experienţă de viaţă, precum şi cuo vastă experienţă profesională în afara graniţelor ţării, mi-a spus că m-am maturizat. Este oarepatriotismul incompatibil cu performanţa în cazul nostru?

Ce am păstrat în prezent din imaginea proiectată înainte de absolvirea universităţii? Voi lăsa peecare din cei care citesc aceste rânduri să facă propriul exerciţiu de memorie...

În ceea ce mă priveşte, am păstrat optimismul... Sunt sigur ca voi întâlni, nu peste mult timp,colegi români lideri de opinie, lectori la congrese internaţionale. Până atunci, mă voi bucura ori decâte ori voi avea ocazia să discut cu aceşti colegi, indiferent de generaţie, care pun calitatea actuluimedical fără compromisuri pe primul loc. Şi nu sunt puţini! O parte din ei vor reveni la congresul destomatologie estetică din mai... Pentru o stomatologie mai bună!

Doresc să dedic acest editorial primului medic care mi-a oferit şansa să văd în practică stomatologia de calitate, încă de pe vremea primilor ani de studenţie, şi care, din păcate, nu se mai aă printre noi.

In memoriam Dr. Christos Salomidis. RIP.

Dr. Alecsandru IonescuDirector Evenimente SSER

Patriotism vs. Performanţă.

Dr. Alecsandru Ionescu -Director Evenimente

SSER



02 dentistry 1 2010

cuprins _ Cosmetic Dentistry

| Articolul expertului

_Dr. David L. Hoexter, SUA

Chirurgia parodontală cosmetică: augmentareacrestei de ţesut moale (Partea I)

18

| Practic

_Hans Geiselhöringer & Dr. Stefan Holst, Germania

_Dr. Neo Tee-Khin, Dr. Ansgar C. Cheng, Dr. Helena Lee &Ben Lim, Singapore

Siguranţa şi abilitateatehnologiei CAD/CAM

30

| Despre redacţie

Despre redacţie

Cerinţe redacţionale

40

_Dr. Ajay Kakar, India

Întreţinerea dinţilor afectaţi parodontal prin montarea de atele directe

– materiale şi opţiuni uzuale

22| Nota editorului

_Dr. Alecsandru Ionescu

Performanţă vs. Patriotism01

Faţete estetice funcţionale la pacienţii cu disfuncţii habituale?

| Specialitate

_Prof. Martin Jorgens, Germania

04

_Dr. Sushil Koirala, Nepal

Stomatologia cosmetică minimal invazivă- Concept şi protocol de tratament

Curs practic VOCO susţinut de un lider de opinie din Germania

10

16

Reabilitarea protetică maxilarătotală prin implant prin utilizarea protezelor xe CAD/CAM

35

| Exclusiv



Al VII-lea Congres Internaţional

de Estetică Dentară

Centrul de Conferinţe din IncintaJW Marriott Bucharest Grand Hotel

www.sser.ro

SSER · Str. Dr. Leonte · Nr. 8 · Sector 5 Bucureşti · România ·

Telefon: 021 317 58 64

Email: [email protected], Web: www.sser.ro

Info

Prezentări Hands-on

6-8 mai 2010 Bucureşti, România

VINERI 7 MAI

Artistic Smile Design: Modificări faciale

prin protezare provizorie.Dr. Elliot Mechanic

Curs Teoretic şi practic - 8 Credite EMC

SÂMBĂTĂ 8 MAI

Restaurări directe pe dinţii frontali.Dr. Gregory Brambilla

Curs Teoretic şi practic - 8 Credite EMC

Detalii suplimentare în broşura de congres.

Taxa de participare la congres:

Pachet Grup** 350 lei/medic

Pachet Congres

Membru SSER/UNAS/AMSPPR*Nemembru

Până la 17.04.10 După 17.04.10

450 lei

550 lei

550 lei

650 lei

Participanţii la Pachet Congres şi Pachet Grup beneficiază de acces la programele

şi evenimentele din toate zilele de congres, inclusiv la Congress Party.

Taxa de participare se poate achita:

din Str. Dr. Leonte Nr. 8, Bucureşti sau la lialele SSER din

Cluj, Timişoara şi Iaşi.

La sediile SSER

* - preţ subvenţionat

Medici pensionari* 200 lei 200 lei

* * - este valabil numai pentru grupuri de cel puţin 10 medici.

în contul SSER: RO79 BPOS 8100 2708 198R OL01, Banc Post

Sucursala Coşbuc.

Transfer bancar/mandat poştal



4 dentistry 1 2010

specialitate_ Cosmetic Dentistry

În prezent, pe piaţă sunt disponibile maimulte opţiuni pentru realizarea aţetelor carenu necesită preparaţie. Acestea s-au dovedit a finstrumente efciente şi excelente pentru mar-ketingul din cabinetul stomatologic specializat

în estetica dentară. Aceste tipuri de aţete însă,nu pot f aplicate la pacienţii care necesită cu-lori sau orme particulare sau la cei care prezin-tă disuncţii habituale. Pentru astel de pacienţi,preparaţiile standardizate a aţetelor sunt, îngeneral, excluse.

În astel de cazuri pentru preparaţia aţeteloreste indispensabilă analiza uncţională extinsăpentru a acilita obţinerea ocluziei armonioaseşi, mai important, a unei articulaţii netede. Sco-

pul fecărei aţete este acela de a obţine aspectulsănătos, estetic şi longevitatea aţetelor, redu-când riscul apariţiei racturilor.

Examinarea clinică exactă şi documentarea

parametrilor uncţionali de bază sunt esenţialepentru a identifca locurile unde există sau undes-ar putea produce supraîncărcarea. Instrumen-tele moderne de diagnostic, cum ar f CADIX şiFreecorder, oeră posibilitatea eectuării uneianalize uncţionale amănunţite şi sunt extremde utile. Articulatorul este programat în uncţiede articulaţia pacientului şi permite tehnicia-nului dentar să reproducă supraeţele ocluzaleuncţionale corespunzător dentiţiei naturale.Poate f evitată apariţia aecţiunilor uncţionalece rezultă în urma unui tratament protetic de-

zechilibrat şi a disuncţionalităţii.Articulaţia netedă ar trebui obţinută în regi-

unea molară unde obturaţiile vechi, inlay-urile/onlay-urile sau coroanele pot duce la apariţiamalocluziei sau pot genera parauncţii. Dacăeste necesar, măselele de minte existente ar tre-bui extrase şi ar trebui utilizate pretratamenteortodontice pentru corectarea maluncţiilorexistente. În plus, prin tehnicile ortodonticepreprotetice, pentru preparaţia planifcată, esteposibilă îndepărtarea unei cantităţi minore dematerial.

_Prezentare de caz

Următorul studiu demonstrează interacţiadintre estetică şi uncţie în cazul preparaţiei a-ţetelor la un pacient ce prezenta disuncţii ha-bituale severe. De asemenea, pacientul prezentaşi deteriorare severă a dinţilor anteriori superioridatorită mişcărilor de lateralitate.

Cazul a ost documentat conorm protocoa-lelor Societăţii Europene de Stomatologie Cos-metică (ESCD - European Society or Cosmetic

Dentistry) ca cerinţă pentru obţinerea certifcăriide către ECSD ca şi specialist în StomatologieEstetică (aceste protocoale sunt disponibile la

Autor_Prof. Martin Jorgens, Germania

Faţete estetice funcţionale la

pacienţii cu disfuncţii habituale?

Fig. 1-3_Situaţia iniţială cu disuncţii

habituale pronunţate.



dentistry 1 2010 5

specialitate _ Cosmetic Dentistry

autor, la cerere). O parte absolut necesară a do-cumentaţiei este utilizarea setărilor identice alecamerei otografce pentru toate otografile cetrebuiesc ăcute înainte şi după reconstrucţie.

În plus aţă de corectarea deteriorării, pentrupacient era în deosebi de important următoareleaspecte: longevitatea restaurării, posibilitateade a alege orma şi culoarea aţetelor, utilizarea

ceramicii integrale, preparaţia minim invazivăşi aspectul estetic armonios. În plus, pacientuldorea o optimizare pur cosmetică la nivelul in-cisivului central inerior cu o uşoară conturareşi, dacă era necesar, o albire BRITESMILE dupăaplicarea aţetelor superioare.

Mai întâi, au ost realizate wax-up-uri unc-ţionale estetice pentru şase dinţi superiori înscopul acilitării comunicării optime între pa-cient şi tehnicianul dentar, la fecare stadiu alpreparaţiei aţetelor. Din istoricul pacientuluiam aat că cei patru premolari au ost extraşi lavârsta copilăriei şi extracţiile au ost urmate deun tratament ortodontic. De-a lungul anilor, toţidinţii au ost trataţi conservator şi măselele deminte au ost bine ajustate. Toţi dinţii premolarişi molari superiori şi ineriori au ost trataţi cucoroane integral ceramice pe suport de zirconiu.Pacientul nu dorea o reacere completă cu redu-cerea ocluziei. Astel, ne-am concentrat pe obţi-nerea aţetelor cu design perect şi ără racturipentru incisivii mandibulari centrali. Astel, toţiactorii intererenţi trebuiau minimizaţi.

Conturarea estetică a incisivilor centrali in-eriori duce la obţinerea unui aspect generalarmonios. În plus, una din principalele cauze

pentru racturarea aţetelor poate f eliminată:pacienţii cu mobilitate mandibulară extremăsunt capabili să eectueze mişcări de protruzieşi lateralitate în zone extreme, deseori cu multpeste rebordul maxilar. Fracturarea şi deteriora-rea unei aţete nu este cauzată doar de mişcareaspre înainte. Problemele apar adesea în timpulmişcărilor mandibulei spre înapoi atunci cânddinţii culisează înapoi în retruzie şi se înţepe-

nesc şi, datorită orţelor extreme, se poate pro-duce racturarea aţetei. Retruziile extreme potf reproduse în articulator numai după ce teh-nicianul înregistrează situaţia ocluzală în aceapoziţie. Dacă tehnicianul ia în considerare numaimişcările standard ale mandibulei, acesta nu vaputea ajunge în regiunile extreme ale disuncţieihabituale existente.

Ajustări ale articulării orientate către pacient

Reerence SLSKN 3 MM 5 MM 10 MM TKN 3 MM 5 MM 10 MM

R INSERT BLUE BLUE BLUE R INSERT WHITE WHITE WHITE

R ANGLE 51 53 - R ANGLE 6 6 6

L INSERT BLACK BLACK BLUE L INSERT WHITE WHITE WHITE

L ANGLE 41 47 - L ANGLE 12 8 5

SEQUENTIAL PROTRUSIVE LATERAL RIGHT LATERAL LEFT

INSERT ORANGE ORANGE ORANGE

DISTANŢA STANDARD 200 MM, CALCULATĂ LA 110 MM

CADIAX COMPACT 2.46 COPYRIGHT 1999-2005 GAMMA GMBH, KLOSTERNEUBURG, AUSTRIA,WWW.GAMMADENTAL.COM, LICENŢĂ 1736DCCPS

Fig. 5_Preparaţia ără corectare

gingivală.

Fig. 5_Alungirea coroanei.

Fig. 6_Preparaţia.

Fig. 7_Preparaţia fnală.

Fig. 8_Demonstrarea şanţutui

gingival cu ajutorul diodei laser.

Fig. 9_Lucrări provizorii conorme cu

wax-up-ul.



6 dentistry 1 2010


La astel de pacienţi, scopul conturării artrebui să fe îndepărtarea tuturor supraeţelorcare nu sunt netede şi care ar putea duce la dis-uncţia mişcărilor de protruzie sau retruzie alemandibulei. Aceasta trebuie realizată înainteapreparării iniţiale a aţetei. Toate mişcările posi-

bile ale mandibulei în supraeţele palatinale alemaxilarului şi peste marginea incizală trebuie săfe marcate cu exactitate.

În special pacienţii cu supraocluzie verticalăşi înghesuire dentară anterioară sunt predispuşispre a avea racturi ale aţetelor. În aceste ca-zuri, pre-tratamentul ortodontic este adeseaesenţial, dar este reuzat de către mulţi pacienţi.Dacă este cazul, toate marginile trebuie neteziteşi rotunjite, astel ca aţetele realizate ulterior săpoată rezista.

A ost realizată o analiză uncţională şi do-cumentarea ulterioară. Wax-up-ul a demonstratcă, pentru îndepărtarea restaurărilor compo-zite vestibulare vechi şi pentru conecţionareaoptimă a aţetei, era nevoie de realizarea uneipreparaţii pentru obţinerea unui rezultat estetic.

Principala preocupare în acest caz era de a iden-tifca posibilităţile de design static de bază careputeau f obţinute.

Datorită supraocluziei verticale evidente de3 mm, primul pas a ost de a scurta sufcientdinţii maxilari. Aceasta crează orţe de presiunestatică semnifcativ mai mici la nivelul aţeteicare este, astel, mai scurtă în comparaţie cu ceade la nivelul aţetelor cu lungime normală sau

mai mare. Astel, chiar şi în cazul disuncţiilorhabituale, la nivelul aţetei se poate obţine o maibună distribuţie a orţelor.

Pentru a obţine un rezultat estetic optim,alungirea coroanei a ost realizată în timpul pre-paraţiei utilizând sistemul cu diodă laser ELEXXI-ON. Pe de o parte, pot f echilibrate discrepanţelede lungime dintre dinţii individuali, iar pe de altăparte, poate f obţinută alungirea generală a co-roanelor clinice tuturor dinţilor anteriori pentrua crea un zâmbet armonios. Aceste măsuri potf relizate întotdeauna în siguranţă atunci cândexistă o cantitate sufcientă de gingie ataşată şiexcizia cu relocaţia ulterioară a marginii prepa-raţiei asigură o lăţime biologică sufcientă.

În acest caz, un deect mezio-proximal proe-minent al regiunii cervicale a dintelui 11 a dus la

dizarmonie în ceea ce priveşte lungimea dinte-lui 21. Acest dinte părea a avea aceeaşi lungimedupă corectarea cu laser şi a ost preparat cu

Fig. 10_Faţetele pe model.

Fig. 11_Albirea.

Fig. 12&13a-d_Ghidaj incizal

armonios.

Fig. 14_Situaţia postoperatorie -

imagini din mai multe unghiuri.



dentistry 1 2010 7


precizie. Pentru indexare, marginea preparaţieia ost expusă prin invazie minimală, utilizânddioda laser.

În timpul preparţiei lucrărilor provizorii, tre-buia asigurat aptul că acestea puteau susţinevindecarea gingiei după excizie printr-o con-vexitate anatomică optimă. Noul contur externcreat în wax-up trebuie luat în considerare şi, împreună cu cheia din silicon, poate servi dreptmodel pentru noul contur şi pentru grosimealucrărilor provizorii. Prin această tehnică pot fobţinute rezultate excelente în ceea ce priveştevindecarea, rezultate care crează condiţii opti-me pentru cimentare. Fotografile realizate dintoate unghiurile acilitează compararea cu situ-aţia iniţială şi îl ajută pe tehnician la realizarea

aţetelor. Cu cât otografile sunt mai extinse şimai exacte, cu atât aţetele pot f preparate maiprecis şi mai rumos.

În acest punct, ce paramentrii pot f utilizaţila pacienţii cu disuncţii habituale? Mai întâi,datele pentru designul static al aţetei mai susmenţionate ua jucat un rol semnifcativ. Mişca-rea de protruzie şi de lateralitate poate f com-pensată cu uşurinţă atunci când unghiul de ghi-daj incizal sagital este nivelat. Supraeţele unc-ţionale optime pot f create prin ajustări fne.Astel, rezultatul tratamentului nu reprezintănumai o alterare uşoară a relaţiei supraoculzieverticală – spaţiu de incluzie sagitală, ci repre-zintă şi o ajustare fnă a ghidajului patologicanterior şi lateral.

Mai mult, selecţia şi calitatea ceramicii pen-

tru aţete joacă un rol important. Ar trebui pre-erate ceramicile care sunt mai elastice şi mairezistente la abraziune. În acest caz, echipa

noastră a decis utilizarea următoarei combinaţii:iniţial a ost aplicată combinaţia Ao+Pressbody

urmată de aplicarea mai multor straturi de Au-thentic. După ce orma aţetelor a ost modelată,acestea au ost presate şi îmbrăcate. Rezultatulperect a ost obţinut după patru arderi. Durabi-litatea aţetelor reprezintă un avantaj importantal acestei tehnici de stratifcare.

Noi am ost capabili de a îndeplini cerinţeleestetice şi uncţionale ale pacientului prin try-in. Pacientul a ost oarte mulţumit şi a aprobatimediat zâmbetul său îmbunătăţit. I-a ost datăo gutieră nocturnă pentru a preveni apariţia pro-

blemelor cauzate de bruxism. În opinia noastră,gutiera nocturnă ar trebui olosită mereu dupăterminarea lucrărilor de restaurare în cazurile cudisuncţii habituale pentru a proteja aţetele.

_Concluzii

Compararea directă a situaţiilor preopertoriişi postoperatorii demonstrează situaţia nouă,ără tensiuni a dinţilor anteriori superiori, ceeace reprezintă scopul ce trebuie atins în cazul pa-cienţilor cu disuncţii habituale. Este recoman-dată planifcarea exactă şi alegerea cu atenţiea tipului aţetelor – cu preparaţie sau ără pre-paraţie.

Prof. Martin Jörgens

DentalSpecialistsKaiserswerther Markt 2540489 Düsseldor – Kaiserswerth, Germaniawww.dentalspecialists.de

Maistru tehnician dentar Olaf van Iperen

Siebengebirgsblick 1253343 Bonn – Wachtberg, Germaniawww.vaniperen.de



Trebuie să recunosc că, nu de puţine ori, am încercat să îmi imaginez un material de amprentă

care să îndeplinească mai multe criterii simultan: utilizare facilă în aproape toate situaţiile clin-

ice, uşor de manipulat şi dozat, cu multiple consistenţe compatibile şi chiar cu culori simpati-

ce, cu adaptare impecabilă şi raport calitate/preţ favorabil... Mi-am dorit un singur material de

amprentă în cabinet, indiferent de cazul clinic. Am ajuns într-un nal la Take 1 Advanced. Sau,

mai bine zis, Take 1 Advanced a ajuns într-un nal la mine. L-am testat: singurul aspect pe care

Take 1 Advanced nu îl permite, indiferent de nivelul de expertiză al clinicianului, este o ampren-

tare decitară! Nu vreau ca acest testimonial să pară părtinitor, însă Take 1 Advanced chiar

merită încercat... pentru o stomatologie mai „bună”! Singurul risc este să vă placă prea mult.

Dr. Alecsandru Ionescu





10 dentistry 1 2010


Mediatizarea intensăşi disponibilitatea

inormaţiilor pepaginile web acondus la creşte-rea conştien-tizării publiculuişi la creştereaaşteptărilor es-tetice, dorinţelorşi exigenţelor

pa-cienţilor. Înziua de astăzi,

surâsul strălucitor,sănătos şi impresio-

nant nu este accesibilnumai persoanelor bo-gate sau aimoase, astel

medicii practicieni sunt orţaţisă includă dierite modalităţi de

tratament estetic în rutina zilnică pentrua ace aţă exigenţelor din ce în ce mai mari.

Modalităţile de tratament ale oricărui ser-viciu de îngrijire medicală au ca obiectiv sta-bilirea stării de sănătate şi conservarea orga-nismului uman, cu toate uncţiile lui naturaleşi calităţile estetice. Conceptul de tratamentminimal invaziv (MI) a ost introdus pentru pri-ma dată în domeniul medical şi a ost adaptatpentru stomatologie în prima parte a anilor'70, odată cu utlizarea uorurii de diamino-argint.1 Aceasta a ost urmată de progreselereeritoare la restaurările răşinice preventive(PRR - preventive resin restaurations) 2 din anii'80 şi la tratamentul restaurator atraumatic(ART – atraumatic restorative treatment) 3 şila Carisolv în anii '90. 4 Componentele majoreale stomatologiei MI sunt evaluarea risculuibolii cu punerea accentului pe detecţia tim-purie şi prevenţie; reminelarizarea externă şiinternă; utilizarea unei game largi de restaurări,

materiale dentare şi echipamente biocompati-bile; intervenţia chirurgicală numai când estenecesară şi numai după ce boala existentă esteţinută sub control.5-11

Protocoalele actuale pentru tratamentelede bază şi abordările din stomatologia MI suntabraziunea cu aer, tratamentul cu laser sausonoabraziunea pentru a ace posibil accesulcătre cavităţi şi pentru a excava ţesutul dentarcarios prin îndepărtarea selectivă a cariilor sautratament cu laser; 12,13 restaurarea cavităţii prinutilizarea ART, PRR sau restaurării tip sandwich;utilizarea sistemelor de administrare a anes-tezicelor locale controlate prin computer14 cuaccent mai degrabă pe repararea unei restaurărideteriorate decât pe înlocuirea acesteia15. Pânăacum, stomatologia MI s-a concentrat numaipe probleme legate de cariile dentare şi nu aost adoptată şi în alte domenii ale stomatolo-

giei. Dr. Miles Markley, unul dintre cei mai marilideri în stomatologia preventivă, susţine aptulcă pierderea chiar şi a unei părţi din dinteleuman trebuie considerată a f o leziune severăşi că obiectivul stomatologiei este de a conservastructura sănătoasă şi naturală a dintelui. Cu-vintele lui au o mai mare relevanţă în ziua deastăzi în cabinetele de stomatologie estetică, încare exigenţele pentru procedurile cosmetice aucrescut rapid. Datorită tendinţelor tratamen-telor direcţionate spre protocoale din ce în cemai invazive, în fecare an sunt preparaţi agresivmilioane de dinţi sănătoşi în numele reacereiisurâsului şi tehnicilor ortodontice instant, ne-glijând sănătatea pe termen lung, uncţia şi es-tetica ţesuturilor orale.

_Necesitatea unui nou concept

Pentru stomatologia estetică contemporanăsunt necesare concepte bine cercetate şi proto-coale de tratament care coneră abordări simple,detaliate, prietenoase pentru pacient şi mini-mal invazive care pun accentul pe psihologie,sănătate, uncţie şi estetică (PHFA – psychology,health, unction, aestetics, Fig. 1). Necesitateaunui concept holistic şi unor ghiduri de trata-

ment de bază a ost exprimată de medicii prac-ticieni îngrijoraţi, asociaţiile de stomatologieestetică şi academiile din toată lumea datorităurmătoarelor motive:

Autor_Dr. Sushil Koirala, Nepal

Stomatologia cosmetică

minimal invazivă - Concept şi protocol de tratament

Fig. 1



dentistry 1 2010 11


-Datorită unor exigenţe crescânde pentruaspectul estetic, stomatologia estetică devineparte integrată a stomatologiei generale. Rezul-tatul estetic al oricărui tratament dentar joacăun rol vital pentru criteriile de satisacţie a pa-cientului reeritoare la tratament.

-Stomatologia MI se concentrază, în prin-cipiu, pe prevenţie, remineralizare şi intrevenţiidentare minimale în managementul leziunilordentare carioase. Aceasta nu a acordarat atenţianecesară problemelor care aectează negativ es-tetica surâsului, cum ar f, de exemplu, leziuniledentare non-carioase, deectele de dezvoltaredentară sau malocluziile.

-Modalităţile de tratament ale stomatologieiestetice moderne se îndreaptă din ce în ce maimult spre procedurile invazive care utilizează în exces coroanele, punţile, aţetele groase şitehnicile chirurgicale parodontale estetice in-

vazive, neglijând sănătatea orală pe termenlung, necesităţile estetice actuale şi caracteris-ticile pacientului.

-Încrederea publicului aţă de stomatologiea scăzut datorită tendinţei medicilor stoma-tologi de a împlini cerinţele pacientului pentruaspectul estetic, ără a avea cosideraţii eticesau un undament ştiinţifc sufcient (cu cât înlocuieşti mai mult, cu atât câştigi mai mult;mai mult înseamnă mai multă mentalitate).

În acest articol voi introduce un concept şiun protocol de tratament pentru stomatologiaestetică MI (MICD – minimally invasive cosme-tic dentistry), pentru a aborda adecvat şi a inte-gra flozofa MI bazată pe dovezi şi a o utiliza înstomatologia estetică.

_Denirea MICD

Deoarece percepţia asupra esteticii şirumuseţii este oarte subiectivă şi extrem deinuenţată de convingerile personale, tendinţe,modă şi de mass media, nu poate f dată odefniţie universală pentru acestea. Aşadar, es-tetica surâsului este o problemă multiactoialăcare necesită o abordare adecvată în timpul

unui tratament estetic.17

MICD trataează am-bele probleme, de natură obiectivă şi subiectivă.Astel, în acest articol voi defni MICD ca „oabordare holistică care explorează deectelesurâsului şi exigenţele estetice ale pacientului într-un stadiu timpuriu şi le tratează utilizândcele mai puţin invazive opţiuni intervenţionale în diagnostic şi tehnologiile de tratament, luând în considerare psihologia, sănătatea, uncţia şiestetica pacientului”. 18

Centrul principiilor MICD este dat de:

1.Utilizarea principiului cu cât mai devreme,cu atât mai bine şi examinarea deectelor surâ-sului pacientului şi a dorinţelor estetice aleacestuia într-un stadiu timpuriu pentru a mini-

miza utilizarea tratamentelor invazive în viitor;2.Designul surâsului prin prisma psiholo-

giei, sănătăţii, uncţiei şi esteticii (Smile DesignWheel18) pacientului;

3.Adoptarea startegiei Nu leza în selecţiaprocedurilor de tratament şi conservarea pe cât

posibil a ţesuturilor orale sănătoase;4.Selecţia materialelor dentare şi a echipa-

mentului care susţin opţiunile de tratament MI în abordarea bazată pe dovezi;

5.Încurajarea relaţiei Păstrăm legătura cupacientul pentru a acilita întreţinerea regulată,repararea la timp şi evaluarea strictă a lucrăriiestetice eectuate.

Principalele benefcii ale MICD sunt:

1.promovarea sănătăţii, uncţiei şi esteticiiţesuturilor orale şi impactul pozitiv asupra

calităţii vieţii pacientului;2.conservarea structurilor dentare sănătoase(păstrarea structurii dintelui) cu obţinerea re-zultatului estetic dorit;

3.reducerea ricii de tratament şi creşterea încrederii pacientului;

4.promovarea încrederii şi îmbunătăţireaimaginii proesionale.

_Protocolul de tratament MICD

Din propria experienţă, protocoalele detratament care sunt utilizate recvent în stoma-tologia estetică sunt bazate, de obicei, pe teh-nici şi proceduri invazive.

Prin utilizarea unor astel de protocoale,medicii de stomatologie estetică se îndreaptă

conştient sau inconştient spre utilizareaexagerată în cabinetele lor a tehnologiilor in-vazive, ceea ce devine o problemă proesionalăşi etică. Obiectivul de bază a protocoalelor detratament MICD este de a ghida practicieniisă obţină rezultatele optime cu cât mai puţineintervenţii. Nivelul intervenţiei tratamentului

Opţiuni de tratament MICD

Opţiuni de tratament NI Opţiuni de tratament MI

Smile training Micro-şi macro-abraziune

Albirea dinţilor Conturare selectivă (gingie/dinţi)

Remineralizarea petelor albe Restaurări directe cu preparaţie dentară

minimală

Tratament ortodontic discret (secţional) Punţi adezive cu preparaţie minimală

Faţete ără preparare Faţete, inlay şi onlay

Augmentarea smalţului Implanturi MI

Punţi adezive (restaurări temporare de lungă durată)

Aparat dentar

Tabel 1



12 dentistry 1 2010


MICD depinde de tipul deectului surâsului şide necesităţile estetice (măsurători obiective şipercepţia subiectivă) ale pacientului.

Schema de bază şi calea de realizare a pro-tocoalelor de tratament MICD sunt ilustrate în Fig. 2 şi 3. Trebuie notat aptul că proto-coalele de tratament în ştiinţele medicale şi

dentare trebuie să aibă o natură dinamică şi artrebui să fe exibile să includă date bazate pedovezi. Astel, am subliniat principiul MICD carenecesită obţinerea unui rezultat optim în ceeace priveşte sănătatea, uncţia şi estetica cu unminim de intervenţii şi cu obţinerea unui niveloptim de satisacţie a pacientului. Este de dato-ria medicului practician să includă în protocoalelede tratament MICD toate ghidurile necesare, pro-tocoalele şi reglementările instituţiilor interesate(de stat sau ale organizaţiilor proesionale).

Faza I: Înţelegerea

În prima etapă a azei I sunt examinatepercepţia, stilul de viaţă, personalitatea şidorinţele pacientului. Scopul primar al acesteiprime etape este cunoaşterea mai bună pacient-dentist. Deoarece percepţiile estetice ale pa-cientului pot dieri de cele ale medicului dentist,este imperativă cunoaşterea percepţiei esteticesubiective a pacientului. Ca şi instrumente de lu-cru pot f utilizate dierite tipuri de întrebări, in-terviuri personale şi suporturi vizuale. În aceastăetapă, medicul practician trebuie să roage pa-cientul să completeze un ormular MICD deautoevaluare a surâsului. Inormaţiile obţinute

vor ajuta la evaluarea scorului estetic al surâsu-lui (scor a) şi vor f utilizate ca şi inormaţii debază în etapa de evaluare.

Apoi sunt examinate aecţiunile existente,elementele de orţă şi deectele estetice alesurâsului. Sunt colectate inormaţiile din is-toricul medical şi dentar, sănătatea generalăşi cea specifcă (oroacială) a pacientului şieste eectuată schiţa parodontală. Pentru a înţelege elementele de orţă, ocluzia existentă,

comortul, activitatea musculară, vorbirea şionetica sunt examinate amănunţit cu evalu-area parauncţiilor şi a altor obiceiuri orale şicomortul în timpul masticaţiei şi deglutiţieişi mişcările articulaţiei temporo-mandibulare.Testele de diagnostic necesare, documentaţiaimagistică şi modelele de studiu diagnostic suntpreparate în timpul acestei etape pentru exa-minarea ulterioară a aecţiunilor existente, a e-lementelor de orţă şi deectelor estetice.

În etapa următoare, datele colectate suntanalizate în relaţie cu valorile normale ac-

ceptate pentru actorii reeritori la sexul pa-cientului, rasă şi vârstă (SRA – sex, rase, age).Componentele estetice ale surâsului sunt anali-zate în detaliu, grupate în macro- (relaţia dintrelinia mediană acială şi arcada dentară, proflacial, simetria treimii aciale şi hemiacială),mini- (vizibilitatea dinţilor anteriori superiori,arcul surâsului, simetria surâsului, coridorul bu-cal, zona expusă, indexul surâsului şi linia buzei)şi micro-estetice (dentar: dominanţa centrală,proporţia dinţilor, înclinaţia axială, nişa incizală,progresia punctului de contact, înălţimea cres-tei). Medicul practician poate caracteriza surâ-sul în relaţie cu sănătatea pacientului, uncţia şi

estetica, după cum urmează:Grad A: Parametrii stabiliţi ai sănătăţii orale,

uncţiei şi esteticii se încadrează în limite nor-

Fig. 2



dentistry 1 2010 13


male şi este necesară o sporire a aspectuluiestetic pentru a îndeplini dorinţele estetice alepacientului.

Grad B: Parametrii stabiliţi ai sănătăţii orale,uncţiei se încadrează în limite normale; para-

metrii estetici sunt sub nivelul acceptat. Sporireaesteticii poate îmbunătăţi parametrii estetici.

Grad C: Parametrii stabiliţi ai sănătăţii oralesau uncţiei sau ambele situaţii sunt sub limitelenormale. Este absolut necesar un tratament derestabilire a parametrilor înainte de tratamentulestetic.

Din cele de mai sus, medicul practician vaobţine o clasifcare a esteticii surâsului în relaţiecu starea de sănătate a pacientului, uncţia şiestetica, ca şi o vedere de ansamblu asupra

problemelor estetice ale surâsului şi macro-,mini- şi micro-deectelor ale surâsului.

Factorii PHFA ai pacientului sunt reprezentaţide cele patru componente undamentale alestomatologiei estetice18 şi trebuie respectaţipentru obţinerea surâsului sănătos, armonios şirumos. Etapa de design depinde de inormaţiileobţinute la examinare şi analiză. Inormaţiilereeritoare la psihologie sunt de naturăsubiectivă; analiza sănătăţii, uncţiei şi esteticiioeră inormaţii obiective care permit realiza-rea designului cu ajutorul principiilor acceptateşi de bază ale esteticii surâsului şi punerea înpractică a dorinţelor pacientului. Mock-up-ulestetic, prezentarea realizată manual, realizareadigitală şi cataloagele cu surâsuri sunt instru-mente recvent utilizate în această etapă. Unsurâs nou, deisgn-uri alternative, tipurile detratamente implicate, complexitatea, actoriiposibili de risc şi complicaţiile, limitarea trata-mentului şi costurile posibile - toate acesteatrebuie stabilite în cursul acestei etape.

Pentru o utilizare mai uşoară, tratamen-tele estetice în MICD sunt clasifcate după cumurmează:

-Tip I: Componente micro-estetice;-Tip II: Componente mini-estetice; şi-Tip III: Componente macro-estetice: re-

laţia dintre linia mediană acială şi arcadadentară, proflul acial, simetria treimii acialeşi hemiacială.

Deoarece modalitatea de tratament depindede abilitatea proesională şi experienţa medicu-lui practician, sunt utilizate metode simple şipractice de clasifcare a complexităţii tratamen-tului MICD:

Grad I: Tratament ce poate necesita consul-tarea unui specialist (preventiv, chirurgie oralăsimplă/endodonţie/parodontologie/implanturi,tehnici ortodontice discrete);

Grad II: Tratamentul ce necesită implica-rea procedurală a altor specialişti stomatologi(tehnici complexe de endodonţie/parodontolo-gie/ortodonţie), dar nu cu tehnici de chirurgiemaxiloacială sau chirurgie estetică; şi

Grad III: Tratamentul ce necesită impli-carea procedurală a tehnicilor de chirurgiemaxiloacială sau de chirurgie plastică.

Cu ajutorul acestui sistem simplu de cla-sifcare fecare medic practician poate deter-mina complexitatea tratamentului implicat în obţinerea designului noului surâs în cazulfecărui pacient individual şi poate prevedenecesitatea suportului unei echipe multidisci-plinare.

Utlima etapă a acestei aze este cea mai

importantă a protocolului de tratament MICDdeoarece pacientului/pacientei îi este prezentatăo imagine a viitorului surâs. Ca şi instrumentede prezentare pot f utilizate suporturile vizuale,cum ar f catalogul de surâsuri, mock-up-uriestetice, modele realizate manual, otografidigitale modifcate, lucrări realizate cu ajutorulcomputerului sau animaţii. Rezultatele etapeide design sunt prezentate sistematic pacien-tului, cu integritate şi etică proesională. Toate întrebările pertinente ale pacientului reeritoarela surâsul prezentat trebuie adresate în timpulprezentării. Pacientului trebuie explicate a-decvat complexitatea tratamentului, limitărileacestuia, costurile estimate şi responsabilitatea întreţinerii lucrării. Pacientul este astel impli-cat în fnalizarea planifcării tratamentului şi vasemna un ormular de consimţământ inormat, înainte de trecerea la Faza II.

Faza II: Obţinerea rezultatelor

Pentru fecare protocol de tratament fna-lizat în timpul azei de prezentare trebuie eec-tuate toate tratamentele dentare interceptiveşi restaurative (curative) pentru a stabili stareade sănătatea şi uncţiile optime ale ţesuturilor

orale. Datorită complexităţii tratamentului,poate f necesară abor-darea multidisciplinarăpentru obţinerea unor rezultate bune. Odată cestarea de sănătate (boala controlată) şi uncţia Fig. 3



14 dentistry 1 2010


(e-lemente de orţă echili-brate) sunt stabile şi obi-ceiurile orale sunt bune,pacientului/pacientei i secere să reevalueze este-tica surâsului cu ajutorul

ormularului de reevalu-are a surâsului obţinutprin MICD. Acest lucrueste oarte importantdeoarece, în unele ca-zuri, pacienţii sunt oartemulţumiţi de rezultateleacestei etape de stabilirea stării de sănătate şi îşipot modifca decizia lorasupra continuării trata-mentului de îmbunătăţirea esteticii. În protocolul

de tratament MICD esteconsiderat a f neetic iarpracticianul nu ar trebuisă colecteze inormaţiilede reevaluare a propriuluisurâs de la pacient.

Etapa de îmbunătăţirea MICD este centrată pe

îndeplinirea dorinţelor estetice ale pacientuluicare pot f grupate în două categorii de bază, în uncţie de necesităţile şi dorinţele pacientu-lui. Chiar dacă uneori este difcil să se traseze olinie clară între cele două componente şi trata-mentul asociat, în MICD acestea sunt clasifcatedupă cum urmează:

-nevoi: nevoile obiective de restaurare alepacientului, în concordanţă cu actorii SRA, cuaccent pe sănătatea şi uncţia ţesuturilor orale(îmbunătăţirea mimetismului natural al surâsu-lui)

-dorinţe: dorinţele subiective ale pacientu-lui, care pot să nu fe în concordanţă cu actoriiSRA (îmbunătăţirea cosmetică a surâsului).

În timpul tratamentului estetic bazat pedorinţele pacientului, acolo unde este ţesuturile

orale sănătoase sunt tratate ără a avea uneect benefc direct asupra stării de sănătatesau a uncţiei, tratamentul ar trebui să se acăprin proceduri non-invazive (NI) sau minimalinvazive (MI).19 Luarea în considerare numai adorinţelor pacientului nu ar trebui să constituieo bază raţională pentru tratament. 20 Nu leza!Ar trebui să fe crezul potrivit tuturor proce-durilor de tratament.

Faza III: Păstrarea legăturii

Întreţinerea regulată, complianţa şi repara-rea la timp a lucrării joacă un rol crucial pen-tru succesul pe termen lung al procedurilorde îmbunătăţire a esteticii. Astel, MICD puneaccentul pe conceptul păstrării legăturii cu pa-

cientul şi încurajează pacienţii să revină pentruvizitele regulate de control. Responsabilitateapentru întreţinere este grupată în două catego-rii:

-Îngrijirea individuală: pacienţii sunt încurajaţi să continue procedurile normale de

igienă. Dacă este necesar, sunt recomadatemetode speciale de îngrijire şi precauţie, ca şidispozitive protectoare. Îngrijirea individualătrebuie centrată pe perierea regulată a dinţilor, îngrijirea individuală cu ajutorul aţei dentare,utilizarea dispozitivelor protectoare prescrisesau alte recomandări proesionale potrivitepentru întreţinerea sănătăţii generale.

-Îngrijirea proesională: obiceiurile orale,sănătatea ţesuturilor orale şi statusul uncţionalşi estetic al lucrării executate trebuie bineeectuate în timpul fecărei vizite de controlşi trebuie relizate lucrările de reparaţie pentru

întreţinere care sunt necesare.Evaluarea este etapa fnală a protocolului de

tratament. Oricare tratament „încheiat” ără oevaluare adecvată este considerat un protocolMICD incomplet. Trebuie evaluate următoarelecomponente:

- Satisacţia generală a pacientului: După untratament dentar estetic pacientul este rugatsă completeze un ormular MICD de încheiere, în care pacientul/pacienta evaluează noul săusurâs, acordând un al doilea scor pentru es-tetica surâsului (scorul b) şi indicând scorul desatisacţie generală a sa. Scorul b este comparatcu scorul a anterior. Acest proces ajută la deter-minarea stării de satisacţie actuală a pacientu-lui. În MICD acesta reprezintă principalul para-mentru de evaluare a satisacţiei pacientuluireeritoare la estetică.

-Succesul clinic: Este o problemămultiactorială. Selecţia cazurilor potrivite (pa-cientul), a materialelor restaurative, protoco-alelor de tratament şi utilizarea lor corectă şiabilă sunt actorii cheie pentru obţinerea suc-cesului clinic. Astel, protocoalele de tratamentMICD sugerează autoevaluarea următorilor pa-tru actori (4Ps), utilizând ormularul de evalu-

are clinică a MICD:- Factorii ce ţin de pacient: statusul întreţinerii regulate, probleme de complianţă şiatitudine a pacientului în ceea ce priveşte trata-mentul estetic;

- Factorii care ţin de produs: biocompatibili-tatea, calitatea mecanică şi estetică a produsu-lui utilizat pentru tratament;

- Factorii care ţin de protocol: protocoalelede tratament utilizate şi anume simplitatea,predictibilitatea şi natura bazată pe dovezi;

- Factorii care ţin de proesionişti:cunoştinţele existente, abilităţile şi atitudineaaţă de perecţionarea acestora.

Documentarea clinică detaliată a cazului întimpul întreţinerii şi evaluării pot oeri medicu-

Fig. 4a_Surâs gingival, cu absenţa

dominanţei centrale superioare.

Fig. 4b_Surâs armonios cu

dominanţa centrală adecvată. Tra-

tatent cu abordare MI.



dentistry 1 2010 15


lui practician dierite indicaţii la evaluarea suc-cesului clinic în uncţie de planifcarea cazului,selecţia materialului şi a protocolului, ca şi înuncţie de abilităţile sale restaurative. Cred căo evaluare completă poate ajuta medicul prac-tician în iniţierea cercetării bazată pe practică

şi în inormarea asupra tendinţelor recente alestomatologiei bazate pe dovezi (Fig. 4a-5b).

_Modalităţile de tratament MICD

Sunt disponibile dierite tipuri de trata-ment în MICD. Utilizarea lor eectivă depinde denivelul deectelor surâsului, tipul de design alsurâsului, tipul propus de tratament şi gradul decomplexitate al acestuia. Există un singur prin-cipiu pentru selectarea modalităţilor de trata-ment în MICD: alegerea ca opţiune de tratamenta procedurii cel mai puţin invazive.

Cele două categorii de tratament în MICDsunt tratamentul NI şi MI (Tabel 1). Dar, pot fnecesare şi modalităţile invazive convenţionalede tratament, depinzând de complexitatea ca-zului.

_Concluzie

Stomatologia MI a ost introdusă acum pestezece ani de experţi în restaurare şi a ost ondatăpe principii solide bazate pe dovezi.21-30 Înstomatologie, aceasta s-a bazat în principalpe prevenţie, pe remineralizare şi intervenţiaminimă în managementul cariilor şi nu a acor-dat sufcientă atenţie celorlalte probleme desănătate orală. Cred că flozofa MI ar trebui săfe o mantra pround acceptată în fecare dome-niu al stomatologiei. Din acest motiv am expli-cat conceptul MICD şi a protocoalelor de trata-ment ale MICD care includ flozofa MI bazatăpe dovezi în stomatologia estetică, în speranţacă voi ajuta medicii practicieni să obţină rezul-

tate optime ale sănătăţii,uncţiei şi esteticii, cu ointervenţie minimală şi osatisacţie optimă a pa-cientului.

_Mulţumiri

Pentru ormulareaprotocoalelor de trata-ment MICD am discutatcu câţiva colegi naţionalişi internaţionali pentrua mă asigura că acesteasunt simple, practice şicuprinzătoare. Aş dori sămulţumesc Dr. Akira Sen-da (Japonia), Dr. DinosKounturas (Grecia), Dr.

Mabi L. Singh (SUA), Dr.Ryuici Kondo (Japonia),Dr. So-Ran Kwn (Coreea),Dr. Praulla Thumati (In-dia), Dr. Vijayaratnam Vi- jayakumaran (Sri Lanka),ca şi Dr. Suhit R Adhikari,Dr. Rabindra Man Shrest-ha, Dr. Binod Acharya şiDr. Dinesh Bhusal din Nepal pentru comentariilevaloroase, saturile şi eedback-ului.

Nota editorială: o listă completă a reerinţelor şi ormularele MICD sunt disponibile la editură.

_info autor

Dr. Sushil Koirala este preşedintele ondator alInstitutului Vedic pentru Estetica Surâsului şi esteinstructor şe de Stomatologie Estetică Generală,un program de instruire de doi ani bazat pe flozo-fa Vedic privind rumuseţea şi estetica. El deţineun cabinet privat ce se centrează în special pe stomatologia estetică MI (MICD). Pebaza a peste 17 ani de experienţă în stomatologia estetică, Dr. Koirala a creat Vedic

Smile Concept, Smile Design Wheel, protocoalele de tratament MICD şi dierite tehniciclinice pentru restaurări estetice directe. Este preşedintele ondator al Academiei de StomatologieCosmetică şi Estetică din Nepal şi a Academiei de Stomatologie Estetică din Asia de Sud.A publicat numeroase articole clinice de stomatologie estetică şi este autorul Ghidului clinic pentru

restaurări cosmetice directe cu Giomer, publicat de Dental Tribune International GmbH. În plus, Dr.Koirala este editor şe la Cosmetic Dentistry _ Beauty & Science. Deseori este conducător de pro-grame şi lector pe probleme de estetică a surâsului. Poate f contactat la [email protected].

Fig. 5a_Surâs după tratamentul de

stabilire a sănătăţii.

Fig. 5b_ Îmbunătăţirea esteticii

surâsului prin tratamentul neinvaziv

cu aţete.



16 dentistry 1 2010

exclusiv_ Cosmetic Dentistry

Cursul practic cu tema “Materiale inovatoare şitehnici avansate pentru restaurarea estetică a zoneloranterioare şi posterioare, bonturi realizate cu ajutorulpivoţilor din fbră de sticlă” a ost susţinut de doctorJan-Erik Schultz-Walz, un binecunoscut lider de opinie

în domeniul restaurărilor estetice cu compozit în zonaanterioară şi posterioară.

Patru centre universitare cu tradiţie în domeniul

medicinei dentare – Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şiBraşov - au ost gazdele acestor conerinţe care au avutloc în perioada 23-28 ebruarie 2010.

Cursul a ost divizat în două părţi, una teoretică şiuna practică. Temele abordate în partea teoretică au ostadeziunea la dentină şi smalţ – discuţii despre sistemeleadezive de la generaţia a 3-a până la generaţia a 6-a,Amaris produs de VOCO – compozitul pentru restaurăriestetice deosebite în zona anterioară şi posterioară, Re-bilda Post System – setul complet pentru cimentareapivoţilor de fbră de sticlă şi realizarea bonturilor într-unsingur pas.

Partea a doua a ost un curs hands-on în caredentiştii au avut ocazia să experimenteze materialele

VOCO, iar dr. Schultz-Walz a descris experienţe clinice şimulte trucuri şi saturi. În partea practică dentiştii româ-ni au avut ocazia să modeleze un incisiv tânăr cu muguride creştere olosind compozitul Amaris, au învăţat cumsă realizeze linii de ractură cu ajutorul nuanţei specialea materialului uid Grandio ow WO (alb-opac), apoi

olosind un model medicii dentişti au realizat un bontcu ajutorul pivotului de fbră de sticlă şi a compozituluiuid de reconstituire a bontului cu priză duală RebildaDC.

Acest curs a mai ost susţinut de către dr. Jan-ErikSchultz-Walz şi s-a bucurat de acelaşi succes şi în altelocaţii din întreaga lume, cum ar f China, Hong Kong,Taiwan, Malaezia, Singapore, Tailanda, Filipine, Coreea deSud, Suedia, Statele Baltice, Italia, Germania.

VOCO GmbH, PO Box 767, 27457 Cuxhaven,Germany, www.voco.com

Timp de 4 zile, 120 de medici dentişti români au învăţat cum sărealizeze obturaţii de o estetică deosebită

Curs practic VOCO susţinut de un lider de opinie din Germania

Primul reprezentant de vanzari VOCO in zona Moldovei

Incepand cu luna martie, anul acesta, dentistii dinzona Moldovei vor avea oportunitatea sa cumpere pro-duse VOCO mult mai usor si mai repede.

Acest lucru va f posibil datorita noului reprezentantde vanzari VOCO, Mihaela-Cristina Ivasuc. Ea va con-tacta cabinetele stomatologice din zona Moldovei si va

prezenta produsele VOCO, acand demonstratii practice,punand la dispozitie mostre si oerindu-va inormatiidespre promotii. Reprezentantul VOCO va tine legatura

cu clientii , iar astel medicii stomatologi vor economisimai mult timp, bani si energie.

Pentru mai multe detalii va rugam sa luati legaturacu reprezentantul VOCO, tel. 0754883751.



dentistry 1 2010 17

exclusiv _ Cosmetic Dentistry



18 dentistry 1 2010

articolul expertului _ Cosmetic Dentistry

În ziua de astăzi, medicii stomatologi înţeleg

aptul că pacienţii pretind rezultate estetice,dar şi uncţionale excepţionale. Acest lucru îiresponsabilizează pe medicii dentişti care trebuiesă fe capabili să aplice cele mai noi tehnologii şitehnici pentru a obţine cu succes rezultate esteticeunice în cazul fecărui pacient. Obţinerea unuirezultat estetic de succes necesită ca medicul săcunoască cum să creeze iluzia potrivită, care estesubiectivă pentru fecare individ. Însă, aceastapoate f măsurată după standarde obiective şisubiective. Cum pot practicienii să evalueze şi săobţină aceste rezultate?

Pentru început, există anumite caracteristicide bază şi obiective ale parodonţiului sănătoscare trebuie observate mai întâi, apoi respec-tate şi întreţinute. Un parodonţiu sănătos esteesenţial pentru obţinerea şi întreţinerea aspectu-lui estetic restaurativ.

Un parodonţiu înroşit, inamat atrage ime-diat atenţia negativă în acea zonă. În contrast, ozonă sănătoasă de gingie ataşată de culoare rozare rol de bază care coneră dentiştilor mai multe

opţiuni restaurative pentru dinţi.

Similar, coroanele expuse din aur, marginile

gingivale, coroanele jacket din porţelan sau mar-

ginile laminate vor atrage atenţia în mod nega-tiv. Aşadar, coroanele plasate subgingival într-ozonă inamată pot duce la atrofe gingivală şiun pattern gingival neregulat, ceea ce ace capacienţii să fe nemulţumiţi.

După obţinerea unui paradonţiu sănătos,trebuie discutat despre culoarea, nuanţa, orma,aspectul simetric şi despre alegerile individualeale pacientului. În acest moment, stomatologiaestetică atinge apogeul.

Partea I a acestei serii discută rolul chirur-giei parodontale cosmetice preprotetice pen-tru obţinerea şi întreţinerea unui paradonţiusănătos şi pentru îmbunătăţirea ormei, culoriişi aspectului.

Clinicienii ar trebui să încerce obţinerea as-pectului simetric, sănătos. De exemplu, pacienţiinu vor f mulţumiţi cu o punte supradimensionatăplasată într-o zonă edentată mare şi neregulatăcu o punte fxată pentru perioadă lungă. Aceas-ta nu este estetică şi reţine mâncarea şi placa

bacteriană ceea ce duce la inamaţie şi apariţiabolii parodontale. Adeseori, apar şi problemeonetice. Aceşti pacienţi vor f nemulţumiţi şi

Chirurgia parodontală

cosmetică: augmentarea cresteide ţesut moale (Partea I) Autor_Dr. David L. Hoexter, SUA

Fig. 1_Imaginea labială iniţială a

regiunii maxilare edentate #9 careprezintă un dinte als.

Fig. 2_Imaginea labială a regiunii

maxilare edentate #9.



dentistry 1 2010 19


rustraţi de eorturile depuse pentru eectuareaigienei orale şi nesatisăcuţi de sănătatea şi as-pectul estetic pe care au dorit să le obţină. Ast-el, înainte de conecţionarea protezelor trebuieobservată cu atenţie relaţia dintre punte, bontul

dentar şi gingie.

Prin corectarea estetică şi uncţională a zoneiedentate cu ajutorul chirurgiei parodontale cos-metice, un stomatolog restaurativ este capabilde a conecţiona proteze cu o ormă corectă care îmbunătăţesc aspectul estetic şi uncţia.

Este important să se acă o evaluare înaintede conecţionarea protezelor. În trecut, punţilede dimensiuni mari erau ăcute pentru a umplegolurile create de marginile edentate de ormă

neregulată, depresate dintre bonturi. În prezentexistă posibilitatea de a crea şi construi punţi

simetrice şi armonioase care se potrivesc cuparodonţiul bontului.

Următorul exemplu ilustrează tratamen-tul unui astel de caz, care are drept rezultat

obţinerea unui aspect armonios şi plăcut dinpunct de vedere estetic.

_Cazul 1

O pacientă în vârstă de 25 de ani s-a prezen-tat la cabinet dornică să obţină un aspect esteticideal cu ajutorul unui aparat fx. Timp de maimulţi ani, ea a avut un dinte als detaşabil ce înlocuia dintele incisiv maxilar superior (Fig. 1)care a ost pierdut la vârsta de 15 ani printr-untraumatism suerit într-un accident (Fig. 2).

În urma accidentului medicul ei stomatolog i-arecomandat (datorită vârstei ei) să evite monta-

Fig. 3_Imaginea laterală ilustrând

depresiunea labială concavă.

Fig. 4_Marginea ocluzală incizală

ilustrând marginea labială concavă.

Fig. 5_Vedere ocluzală a proiecţiei

lamboului.Fig. 6_Lamboul muco-gingival

reectat expunând un deect osos

labial.

Fig. 7_Grea de ţesut conjunctiv

plasată în poziţie corectă.

Fig. 8_Grea gingivală este suturată

la lambou, în timp ce lamboul este

repoziţionat şi suturat pentru asigu-

rarea stabilităţii.



20 dentistry 1 2010


rea unei şine permanente şi să aştepte ca pulpadintelui adiacent să se matureze. Câţiva ani maitârziu, pacienta s-a prezentat la cabinetul meupentru chirurgie perprotetică cosmetică care i-arf permis montarea unui aparat fx, cu aspect es-

tetic plăcut şi care să susţină uncţia.

Fără chirurgie, proteza permanentă ar f ost opunte de dimensiuni mari sau o punte de mărimefziologică care ar f reţinut mâncarea şi placadatorită golului dintre spaţiul gingival al punţiişi creasta marginii edentate. Acest gol ar f creatun contrast întunecat şi inestetic. Dacă punteaar f ost de dimensiuni mai mici s-ar f creat unspaţiu între punte şi marginea edentată în carear f ost reţinută mâncarea şi placa bacteriană.

Dacă ar f ost conecţionată o protezădetaşabilă, practicianul ar f obţinut o culoareacrilică care ar f semănat cu zona gingivală

de culoare roză, dar ar f ost vizibilă. Dacă arf ost utilizat un croşet parţial pentru protezadetaşabilă, croşetul ar f avut un aspect neplăcut.Pentru restaurarea parţială de tip ataşamentcoroanele ar f trebuit preparate pe bonturile

rămase şi contrastul dat de dintele restaurat arf ost vizibil lângă bonturile adiacente. Chiar şiparţială, restaurarea ar f ost vizibilă şi ar f con-trastat cu dinţii adiacenţi.

După consultaţie, a ost stabilit cum ar puteaf corectată orma, înalţimea şi tipul marginiiprin utilizarea unor combinaţii de tehnici de chi-rurgie parodontală, permiţând unui stomatologrestaurativ să monteze o coroană uncţională.Marginea edentată avea o depresie labială şi omargine incizală care părea concavă (Fig. 3 şi

4). Ţesutul trebuia reconstruit incizal şi labial,iar ataşamentul gingival de culoare roz trebuiamenţinut.

Fig. 9a_Imagine laterală iniţială a

regiunii depresate.

Fig. 9b_Augmentarea crestei vinde-

cate, imagine laterală.

Fig. 10_Imagine bucală a regiunii

maxilare posterioare ce prezintă o

depresiune extremă.

Fig. 11_Imagine ocluzală a aceluiaşi

deect posterior ără proteza

provizorie.

Fig. 12_Imagine antero-bucală a

aceluiaşi deect.

Fig. 13_Augmentarea marginii

tisulare terminată posterior cu o

nouă proteză provizorie; de observat îmbunătăţirea uncţiei şi aspectului

estetic.



dentistry 1 2010 21


După o evaluare completă, a ost inseratăsubepitelial o greă de ţesut conjunctiv printr-osingură procedură chirurgicală pentru a obţineun aspect simetric. După anestezierea pacienteia ost terminată proiecţia lamboului şi reecţia

lui labială (Fig. 5 & 6). Siteul donor de ţesutconjunctiv putea f ales din mai multe zone. În acest caz particular a ost aleasă regiuneatuberozităţii. Ţesutul donor a ost deepitelizatşi regiunea edentată deormată a ost modelatădupă orma dorită. Proiecţia lamboului originala ost creată pentru a preveni retracţia la nive-lul dintelui adiacent şi pentru a urniza o mascăpentru greă în scopul evitării apariţiei unei ci-catrici cheloide pe creastă. Proiecţia lambouluia ost extinsă la nivel palatinal pentru a includemai multă inserţie gingivală care ar duce la evi-

tarea apariţiei cicatricei cheloide şi la reţinereagreei. Odată ce grea autogenă de ţesut conjunctiv a ost plasată în locaţia dorită, lamboula ost repoziţionat şi suturat pentru asigurareastabilităţii (Fig. 7 & 8).

În acest caz pacienta avea un dinte als uzatde-a lungul anilor pentru a înlocui dintele lipsă.După intervenţia chirurgicală am redus dinteleexistent pentru a obţine spaţiu necesar pentruvindecarea greei.

După o perioadă postoperatorie desăşuratăără incidente, pacienta s-a reăcut şi a conti-

nuat eectuarea unei bune igiene orale. Mediculdentist putea alege una din cele câteva tehnicirestaurative. În acest caz, a ost conecţionată olucrare acceptabilă (Fig. 9 & 10).

Printr-o procedură eectuată într-o singurăetapă am evitat crearea unei zone întunecatede depresie labială şi/sau unei margini neregu-late, concave a crestei gingivale. Puntea lungă,inestetică a ost înlocuită cu o punte uncţională,cu aspect estetic acceptabil, iar pacienta eraoarte mulţumită.

_Cazul 2

Cel de-al doilea caz demonstrează utilizareaaceleiaşi tehnici la nivelul segmentului posterioral maxilarului pacientului. În regiunea maxilarăposterioară era prezent un deect extrem bu-cal-incizal (Fig. 10 & 11), la nivelul unui locpostextracţional (Fig. 12). A ost eectuată aug-mentarea creastei de ţesut moale. O punte provi-zorie arată creasta reăcută care îmbunătăţeşteaspectul estetic. Puntea fnală arată aparatulprotetic care a existat în cavitatea orală a pa-

cientului timp de 20 de ani. Aceasta arată lon-gevitatea şi îmbunătăţirea aspectului estetic alprotezei prin această tehnică. Proteza terminată,

care este uşor de întreţinut de către pacient,arată că deectele inestetice, care nu erau denatură uncţională, au ost corectate cu succes(Fig. 13 & 14).

_Concluzii

În aceste prezentări marginile concavedepresate – un exemplu în regiunea anterioară,celălalt în regiunea posterioară – au ost corec-tate prin utilizarea unei gree de ţesut moale.

Rezultatele au ost îndepărtarea regiunilor i-nestetice, întunecate, depresate ce reţineaumâncarea. Această tehnică oeră un tratamentpreprotetic, evitând astel utilizarea punţilor dedimensiuni mari, care, aşa cum este ilustrat, acedifcilă menţinerea regiunii ără placă bacterianăsau obţinerea unui aspect estetic plăcut. Dentis-tul resturator va avea o bază avorabilă pentru acrea o proteză estetică şi uncţională.

Trebuie să existe o comunicare constantă între medicul ortodont, medicul restaurator şipacient. Tehnicile detaliate trebuie combinate cu

ideile artistice şi cu dorinţele pacientului.

Dr. David L. Hoexter este directorul Academiei de EsteticăDento-aciale, o organizaţie ormată din clinicieni şi medicistomatologi sau din alte domenii medicale înrudite în cercetareşi descrie experienţa sa din practica clinică. El predă cursuri întoată lumea şi a publicat lucrări în reviste internaţionale. I-au ostacordate 11 distincţii, inclusiv FACD, FICD şi Pierre Fauchard.El are un cabinet în New York, în care practică paradontologia,

implantologia şi chirurgia estetică. Poate f contactat la adresade e-mail [email protected].

_info autor

Fig. 14_Proteza fnală inserată.



22 dentistry 1 2010


Autori_Dr. Ajay Kakar, India

Întreţinerea dinţilor afectaţi

parodontal prin montarea de atele directe – materiale şiopţiuni uzuale

Boala paradontală începe, de obicei, caşi o gingivită, care, la un număr mic de indi-vizi progresează la o ormă mai complicată,numită parodontită. Gingivita este limitată lazona marginii gingivale şi nu conduce la dis-trugerea ţesutului osos. Gingivita progreseazăla parodontită care include pierderea extensivăa ţesutului osos din jurul dintelui. Tratamentelemoderne pot asigura, în general, stoparea pro-gresiei distrucţiei parodontale şi, în situaţii a-vorabile, chiar regenerarea tuturor componente-lor aparatului parodontal, chiar la o întindere cumult mai mică decât situaţia iniţială. Pe structuriparodontale, pierderea ţesutului moale ace caregenerarea completă să fe mult mai difcilă.

În astel de circumstanţe, în care inamaţia

şi inecţia sunt controlate şi activitatea bolii estestăpânită, este absolut necesar ca dentiţia, careeste compromisă defnitiv datorită deteriorărilorpreexistente, să fe susţinută şi se utilizeze supor-turi suplimentare pentru a crea uncţia optimă,combinată cu estetica. Una din problemele cheie în cazul unei asemenea dentiţii este mobilitateadinţilor. O astel de mobilitate poate f localizatăla nivelul unor anumiţi dinţi având o cale specifcăde deplasare sau poate f generalizată şi poateaecta mai mulţi dinţi. În ambele cazuri, benef-ciile imobilizării dentare sunt multiple. Gradul decomort al pacientului reprezintă un motiv suf-cient pentru a utiliza această modalitate de trata-ment pentru dinţii mobili. Suplimentar, aceastaduce la o extraordinară motivare şi complianţă apacientului în menţinerea igienei orale, lucru care

Fig. 1_Situaţie parodontală comună

cu dinţi maxilari anteriori mobili ce

cauzează discomort.

Fig. 2_Şanţuri preparate pe supraaţa

bucală a incisivilor la nivelul treimii

incizale pentru a ace posiblă mon-

tarea fbrelor.

Fig. 3_Fibrele sunt montate şi

polimerizate după ce sunt îmbrăcate

cu compozit uid.

Fig. 4_Şina terminată cu aplicarea

unui compozit adeziv direct pentruobţinerea unui rezultat estetic plăcut.

Fig. 5_Un caz de migrare a incisivilor

centrali.

Fig. 6_O şină terminată, urmată de

reconturarea dintelui şi aplicarea

compozitului adeziv direct.



dentistry 1 2010 23


se transeră direct într-o sănătate parodontalămai bună. Mai mult, un dinte fxat se va vindecamai repede şi mai bine decât unul mobil. Oricetratament de regenerare aplicat în jurul dinţilormobili aectaţi va avea rezultate mai bune decât în cazul dinţilor imobilizaţi (Fig. 1-4).

O altă maniestare critică a bolii parodontale,atunci când există orţe oculzale dezechilibrate,este continuarea migraţiei dinţilor care rezultădintr-o astel de situaţie clinică. Migraţia, unenomen care evoluează extrem de lent, conducela consecinţe drastice, care pot f, de obicei, op-tim corectate numai prin utilizarea aparatelor or-todontice. Dar chiar şi această corecţie necesităo procedură permanentă de imobilizare dentarăpentru a se asigura că dinţii în cauză rămân lalocul lor şi nu migreză din nou. Această tehnică

poate f olosită în mod curent de către mediciiortodonţi şi pentru a monta permanent şineneinvazive din cuarţ. O altă posibilă utilizare aşinelor din fbre de sticlă de cuarţ este în cazurilede racturi alveolare. Apariţia stomatologiei a-dezive şi a şinelor din fbre de cuarţ uşor de utili-zat a dus la utilizarea acestora pentru stabilizareaşi imobilizarea racturilor alveolare anterioare.

Un actor cheie în vederea obţinerii unei şinebune şi durabile este materialul de bază utilizat în combinaţie cu materialul compozit restaura-

tiv pentru conecţionarea şi montarea şinei. Esteoarte important că şina să uncţioneze ca unmonobloc şi să adere optim la smalţ şi dentină.Pentru a obţine acest eect de monobloc, sub-structura trebuie să fe cimentată printr-o a-deziune chimică şi să fe la unison cu materialulcompozit restaurativ. Pentru a obţine o adeziuneaproape optimă, substructura şi întregul mono-bloc care trebuie înălţat trebuie să fe oarte bineadaptate pe dinţi în jurul tuturor rotunjimilor,chiar în spaţiile interproximale. Aceasta înseamnăcă materialul din fbre trebuie să aibă proprietăţifzice care să îi permită îndoirea şi modelareaoarte uşoară în orice ormă (Fig. 5 şi 6).

Materialele necesare pentru obţinerea uneişine cu înaltă calitate uncţională şi estetică sunt:

-un material pentru imobilizare pe bază defbre de sticlă preimpregnate;

-un material compozit restaurativ cu micro-/nano - particule;

-un material compozit uid; şi-un agent adeziv.

Cele enumerate mai sus subliniază materi-

alele necesare dar nu şi arsenalul terapeutic, careconstă în instrumentele manuale speciale ne-cesare pentru obţinerea unui rezultat de o înaltă

calitate şi pentru terminarea lucrării. Printremateriale, agentul adeziv şi materialul compozitrestaurativ sunt alese în uncţie de preerinţamedicului clinician. Cele mai adecvate sunt pro-dusele cu micro- sau macro-particule abricatede oricare dintre companiile lider pe piaţa mate-rialelor restaurative. Un material uid bun este,

de asemenea, necesar pentru a realiza potrivireaexactă a materialului şinei la supraaţa dintelui,iar agenţii adezivi de generaţia a cincea sau aşasea vor da durabilitatea dorită a legăturii.

Aspectul cel mai critic în obţinerea şinei ide-ale este selecţia fbrelor utilizate ca substructură.Pe piaţă sunt disponibile câteva opţiuni. De-alungul carierei mele am testat dierite fbre pen-tru imobilizare şi numai cu o parte din ele amobţinut rezultate bune şi durabile timp de ani dezile. Materialele disponibile au câteva proprietăţiavantajoase, dar şi unele nedorite, iar clinicianultrebuie să aleagă pe care dintre elementeleavantajoase le sacrifcă în avoarea altora. Ma-terialul ideal din fbre pentru substructură areurmătoarele caracteristici:

-durabilitate mare după polimerizare;-poate realiza adeziunea chimică cu materi-

ale răşinice compozite;-este disponibil în stare preimpregnată;-nu este mai gros de 0.2 mm;-este disponibil în lăţimi dierite;-este uşor de modelat şi tăiat; şi-nu are memorie pentru ormă.

Dintre cele de mai sus, ultima proprietate esteuna critică. Datorită proprietăţilor de modelare

Fig. 7-10_Eectul clinic de memorie

zero al şinei de cuarţ cu structură în

reţea demonstrat prin adaptarea ei în

jurul întregii rotunjimi a coroanei unui

molar extras. Deşi materialul nu este

polimerizat el rămâne în noua poziţie.



24 dentistry 1 2010


difcila a şinelor din fbre, imobilizarea dentarăa ost, până acum, o metodă sensibilă la abili-tatea de execuţie a tehnicii. Dacă clinicianul nueste extrem de competent în executarea tuturoretapelor necesare şi dacă nu este şi oarte abil şi îndemânatic în manipularea fbrelor şi compozi-tului, atunci probabilitatea obţinerii unui rezultatcu succes pe termen lung este redusă.

Multe materiale de imobilizare dentară autendinţa de a avea memorie, aceasta find ca-racteristica lor de a reveni la orma iniţială dacăsunt deormate. Această memorie a materialelorle ace să fe rezistente la modelarea în jurulrotunjimilor, în special a curbelor repliate, spreexemplu zonele interproximale din jurul regiuni-lor linguale ale dinţilor anteriori ineriori sau din jurul curburii premolarului maxilar. Dacă mate-rialul ar putea f abricat în aşa el încât să se

îndoaie şi să se adapteze curbelor ără a revenila orma iniţială, atunci adaptarea şi montareaunei atele în cavitatea orală ar mult mai simplă

şi mai precisă.

Fibrele de sticlă au o tendinţă inerentă dea-şi menţine direcţia longitudinală. Acest lu-cru poate f observat la orice material cu fbreunidirecţionale pentru imobilizare. Singura mo-dalitate de a anula această proprietate este dea aşeza fbrele într-un pattern de fre împletite.Acest lucru crează un el de matriţă în ormăde reţea ceea ce ace ca materialul să nu aibămemorie. Termenul de memorie zero poate f uti-lizat pentru un astel de material care va păstrala nivel minim orice ormă i se dă (Fig. 7-10).Deşi materialul posedă o anumită cantitate dememorie, devine practic nesemnifcativ pentruaplicarea clinică. În scopuri practice, materialular avea atunci memorie zero.

Cea mai bună experienţă pe care am avut-opână acum a ost cu un material de imobilizaredin fbre nou apărut pe piaţă: Quartz Splint (Re-

Fig. 15_Vedere bucală la un pacient

cu incisivi centrali ineriori mobili.

Fig. 16_Vedere linguală la acelaşi

pacient cu incisivi centrali ineriori

mobili.

Fig. 11-14_Proprietatea de memorie

aproape de zero a şinei de cuarţ în

ormă de soară, demonstrată prin

deormarea ei în dierite orme; ma-

terialul îşi menţine poziţia deormată

ără polimerizare.



dentistry 1 2010 25


cherches Techniques Dentaires). Materialul debază brut utilizat pentru acest produs este sticlade cuarţ care este dierită de fbrele obişnuitede sticlă. Este acelaşi tip de cuarţ utilizat pen-tru pivotul endodontic care demonstrează că

valorile rezistenţei la uzura ciclică sunt mult maimari decât cele dorite în cavitatea orală. Sticla decuarţ este, de asemenea, omogenă cu răşina Bis-GMA ără umplutură, ceea ce o ace să fe idealăpentru utilizarea cu materialele restaurativecompozite, permiţându-i să ormeze un mono-bloc cu compozitul. Şina de cuarţ este abricatăca o reţea de fbre, utilizând fbre de sticlă extremde subţiri.

Modelul de reţea dă anumite caracteris-tici fzice acestui material. Permite distribuţia

orţelor în aşa el încât crează eectul clinic dememorie zero mai sus menţionat şi nu rezistăşi inhibă propagarea fsurilor. Toate eectelemai sus menţionate sunt obţinute ără a com-promite rezistenţa materialului. De apt, fbrelede cuarţ vor întări şi consolida monobloculcare este conecţionat prin amestecarea răşiniiără umplutură, fbrelor de cuarţ, compozituluiuid şi materialului compozit cu micro-/nano-particule. Deoarece materialul este disponibil înormă preimpregnată find impregnat cu răşinăără umplutură, utilizarea şinei devine mult maiuşoară. Memoria zero permite adaptarea extremde uşoară în jurul arcului rotunjit ără poli-merizare. Odată ce a ost obţinută adaptareaideală aceasta poate f polimerizată în poziţie şi

apoi poate f aplicat un strat de compozit cu mi-cro-/nano- particule pentru a termina şina (Fig.11-14).

Un alt actor critic în dieritele situaţii în

care este indicată aplicarea şinei este lăţimea şigrosimea materialului. Un material prea subţirepoate f difcil de aplicat şi poziţionat. O grosimeideală este cuprinsă între 0.1 şi 0.25 mm. Cu câtmaterialul devine mai subţire, cu atât abilitateade întărire şi consolidare va f mai mică. Şina decuarţ are o grosime de aprox. 0.2 mm, ăcând-outilă în aproape toate situaţiile clinice.

Şina de cuarţ este disponibilă în dierite mo-dele şi lăţimi. Modelul recomandat pentru imo-bilizarea intraorală este cel în reţea. Acesta este

disponibil în modele având lăţimea de 1.5 mm,2.5 mm şi 4 mm. Modelul de 1 mm este cel maiadecvat pentru utilizarea ca şină de retenţie încazurile post-ortodontice în care dinţii fe nusunt extrem de mobili fe nu prezintă atrofegingivală şi pierderea structurilor de suport. Fi-brele de 2 mm sunt ideale pentru dinţii care auost anterior aectaţi de boala parodontală. Dacădinţii au dimensiuni mari şi au coroane clinicemai mari decât coroanele anatomice, pot f utili-zate fbre de 3 mm în locul celor de 2 mm.

Şina de cuarţ are un design unic – ca o soară împletită – dând valori de exare extrem de maridupă terminarea polimerizării. Designul materia-lului necesită ca diametru să fe între 1 şi 2 mm. În dinte trebuie săpat un şanţ adânc acolo unde

Fig. 19_Vedere linguală a şinei din

cuarţ în ormă de reţea.

Fig. 20_Caz care necesită o retenţie

post-ortodontică a incisivilor superi-

ori; şina trebuie plasată pe supraaţa

palatinală a dinţilor maxilari anteriori.

Fig. 17_Folie de staniu utilizată

pentru a măsura dimensiunea şinei

necesare.

Fig. 18_Vedere bucală a şinei din

cuarţ în ormă de reţea.



26 dentistry 1 2010


trebuie montată şina pentru a permite adaptareaoptimă. Acest design trebuie utilizat în cazu-rile în care este olosită gutiera pentru înălţareaocluziei pentru stabilizarea premolarilor maxilarisau mandibulari. În aară de modelele tip reţeasau soară, şina de cuarţ este disponibilă ca şifbre unidirecţionale. Aceasta nu se utilizează în situaţiile clinice, ci mai degrabă în laboratorpentru întărirea materialului utilizat pentru a-bricarea protezelor policeramice. Şina de cuarţare o reţea de 4 cm X 4 cm care poate f utilizată în reparaţiile dentare, de exemplu.

Datorită benefciilor materialului care ajută şi îmbunătăţesc aspectul uncţional al şinelor a ostposibilă o nouă abordare datorită îmbunătăţiriitehnologiei de stomatologie adezivă. Potrivireanuanţelor, capacitatea de lustruire, puterea

adezivă crescută şi materialele compozite multmai durabile au contribuit la utilizarea mult mairecventă a procedurilor adezive directe în sto-matologia de rutină.

Accentul pus pe procedurile estetice a ostenorm. Similar, utilizarea şinei din compozit cufbre de sticlă în cazul unei dentiţii ce prezintădeteriorări parodontale anterioare poate duce laobţinerea unor rezultate estetice mult mai bune(Fig. 15-19).

Deşi uncţia a reprezentat problemaprincipală şi critică la montarea şinei parodon-tale, estetica joacă un rol important în zilele deastăzi. Se poate ca pacientul şi medicul cliniciansă nu fe total mulţumiţi de uncţie. Este relativuşor să se aplice un principiu adeziv standardpentru închiderea diastemei pentru a se asiguracă substructura de bază este poziţionată adecvatprin aceasta asigurându-se obţinerea unui re-zultat estetic excelent şi durabil. Această modi-fcare a şinei uncţionale în şină estetică poate

f utilizată pentru dinţii anteriori care prezintă omobilitate extensivă sau în cazurile de migraţiea dinţilor. Câteva din aceste cazuri pot f văzute în otografile următoare în care dinţii maxilarianteriori prezentau diasteme şi procheilie combi-nate cu mobilitatea dentară. Rezultatele obţinuteau ost satisăcătoare.

Acest articol a descris pe scurt conceptulundamental al şinelor de imobilizare şi noileimprovizaţii disponibile reeritoare la tehnologiamaterialului.

_info autor

Dr. Ajay Kakar lucrează într-un cabinet privat specializat în par-odontologie şi implantologie din Mumbai, India. El este secretarulatât al Academiei Internaţionale de Parodontologie cât şi al Acad-emiei de Stomatologie Estetică şi Cosmetică din India. El predăoarte mult în India şi în străinătate şi se ocupă de portalul web

pentru stomatologia din India (www.bitein.com). Dr. Kakar poatef contactat la [email protected] sau la tel. +91 98210 15579.

Fig. 21_Preparaţie executată pe

supraaţa palatinală; în regiunea

unde se trebuie montată şina au ost

realizate şanţuri.

Fig. 22_O olie de staniu plasată în

regiunea şanţurilor măsoară dimen-

siunea şinei necesare.

Fig. 23_Şina de cuarţ în ormă de

reţea montată în regiunea preparată

pe supraaţa palatinală a dinţilor

maxilari anteriori.

Fig. 24_Şina teminată.



dentistry 1 2010 27

exclusiv _ Cosmetic Dentistry



28 dentistry 1 2010


[email protected]

FDI Annual World Dental Congress

2-5 September 2010Salvador da Bahia, Brazil



dentistry 1 2010 29




30 dentistry 1 2010

Autori_Hans Geiselhöringer & Dr. Stefan Holst, Germania

Siguranţa şi abilitatea

tehnologiei CAD/CAM

Tehnicienii dentari şi medicii stomatologi dinziua de astăzi sunt provocaţi de un număr totmai mare de sisteme CAD/CAM ce apar pe piaţaserviciilor dentare. Pentru a determina care dintresisteme este cel mai potrivit trebuie luate în con-siderare câteva aspecte. În timp ce iniţial sitemeleCAD/CAM erau dedicate restaurărilor din zirconiu,sistemele moderne oeră o gamă largă de materi-ale şi soluţii atât pentru dinţii naturali cât şi pen-

tru impanturi. Benefciile nu sunt limitate numaila conecţionarea cu costuri optimizate a unorrestaurări dentare în laborator; atât medicii câtşi pacienţii benefciind în mod egal de progreseletehnologice. În acest articol sunt discutate die-ritele aspecte care trebuie luate în considerare înprocesul luării deciziilor.

_Simplitate în rutina clinică şi de laborator

Un aspect cheie al aplicării cu succes a teh-nologiilor şi protocoalelor clinice este timpul ne-cesar pentru a adapta şi utiliza sistemul în rutinazilnică. Acest aspect nu este relevant numai pentrulaboratorul dentar la conecţionarea restaurărilor,ci şi pentru medicul stomatolog care trebuie să ia

în considerare modifcările protocolului clinic. Pen-

tru tehnicianul dentar simplitatea constă, în primulrând, în timpul necesar pentru a crea şi conecţionao restaurare. Pentru a asigura efcienţa uxului delucru, o imporatnţă o are şi interaţa prietenoasă asotului şi modul intuitiv de utilizare al acestuia.

Descoperirile ştiinţifce actuale şi experienţa

clinică subliniază necesitatea conecţionării a-decvate a materialului şi designului scheletuluipentru a minimiza eşecurile, cum ar f spargereaaţetelor ceramice sau racturarea scheletelor.Cea mai importantă cerinţă, în special în cazul încare se lucrează cu substructuri de zirconiu esteca scheletul să aibă un design anatomic şi să nufe ajustat manual după procesare. În trecut eraurealizate două scanări pentru a atinge acest scop.Noile instrumente de lucru ale programelor de de-sign elimină aceste etape, deoarece librăriile den-tare ajută utilizatorul oerindu-i capele ideale şidesignul scheletului. Funcţiile automate de tăieremăresc uşurinţa utilizării şi coneră limite supli-

mentare ale siguraţei prin asigurarea grosimii omo-gene a materialului pentru aţete. Un aspect la elde important de luat în considerare este designul şidimensiunea secţiunii transversale a conectorului

în cazul protezelor dentare fxe. Numai dacă suntrespectate dimensiunile minimale ale conectoruluisuccesul clinic pe termen lung nu este pus în peri-col. Noile instrumente ale programelor moderneajută utilizatorul la crearea virtuală a designuluischeletelor şi oeră un eed-back imediat pentruregiunea secţiunii transversale, înălţimea şi lăţimeaconectorului şi grosimea capei.

Cel mai important actor pentru practician esteaptul ca utilizarea tehnologiei CAD/CAM şi a com-ponentelor conecţionate industrial să nu producămodifcări majore în protocolul clinic. Numai cândeste vorba despre ceramicile oxid sunt necesareuşoare modifcări ale designului preparaţiei pen-tru asigurarea succesului pe termen lung. Acesteaconstau în crearea unei uşoare margini oblice apreparaţiei, asigurarea unui spaţiu ocluzal suf-cient de 1,5 până la 2 mm şi unei margini rotunjite(evitând tranziţiile ascuţite). Adevăratul benefciu,atunci când se lucrează cu materiale cum ar f zir-coniul sau oxidul de aluminiu, sunt protocoaleleconvenţionale de cimentare. Cimentarea adezivă

– o cerinţă pentru toate ceramicile pe bază desticlă – este aplicabilă numai în situaţiile clinice

în care înălţimea verticală a coroanei este redusă

Fig. 1a&b_Aplicarea zirconiului

pentru restaurările de lungă durată

necesită o precizie mare de abricaţie

şi o excelentă calitate a materialului.

Proprietăţile materialului vor f optime

numai dacă pigmenţii coloraţi sunt

distribuiţi omogen.



dentistry 1 2010 31

sau în care marginea preparaţiei este conică şi sepoate produce slăbirea preparaţiei (Fig. 1-5). Sim-plicitatea clinică nu este relevantă numai pentrurestaurarea dinţilor naturali, ci şi pentru inserareaimplanturilor dentare. Este important de reţinutcă suprastructurile conecţionate prin tehnologiaCAD/CAM nu necesită modifcarea protocoluluiclinic, atunci când se compară cu restaurările tur-nate convenţionale. Mai degrabă, potrivirea mare acomponentelor rezate reduce semnifcativ necesi-tatea ajustărilor realizate chairside.

_Siguranţa pacientului

Oerirea pacientului a unei restaurări fabileşi durabile pe termen lung reprezintă, în ziua deastăzi, cheia succesului pe piaţa serviciilor den-tare, extrem de competitivă. Calitatea produsuluişi materialului inuenţează semnifcativ rezultatulpe termen lung. Din perspectiva clinică, aspec-tele importante care trebuie luate în consideraresunt stabilitatea pe termen lung a lucrării în cavi-tatea orală, bio-compatibilitatea, opţiunile post-prelucrare (de exemplu tipul materialului pentru

aţetare), costuri rezonabile şi versatilitatea clinică. În timp ce potenţialul estetic a ost datorat iniţial

utilizării restaurărilor integral ceramice cu dura-bilitate mare, adevăratul benefciu al Y-TZP/ZrO2(zirconiu policristalin tetragonal stabilizat cu ytriu)este, de exemplu, biocompatibilitatea combinatăcu valori ale rezistenţei la exiune care permitaplicarea în orice zonă a cavităţii orale atât pentrudinţii naturali cât şi pentru implanturi. Atunci cândvin în contact cu ţesuturile înconjurătoare, acu-mularea redusă a plăcii şi a bacteriilor, ca şi dez-voltarea pseudo-ataşamentelor nedefnite conducla stabilitate tisulară pe termen lung în jurul aces-tor componente (Fig. 6&7). Aceste lucruri ac caprodusele din zirconiu să fe produse de elecţie nunumai în cazul situaţiilor necompromise din punctde vedere clinic, ci şi pentru situaţiile parodontalepreexistente atunci când restaurările, cum ar f,de exemplu, bonturile de implant, se aă în strânscontact cu ţesuturile înconjurătoare.

În ciuda acestor avantaje, este important să se înţeleagă şi să se respecte proprietăţile acestor ma-teriale. Dacă nu poate f evitată ormarea spaţiilorinadecvate sau apariţia orţelor de tensiune, atuncitrebuie alese materiale alternative. Sistemele mod-

erne, cum ar f sistemul NobelProcera (Bobel Bio-care) oeră o gamă largă de materiale pronind de

Fig. 2&3_Sisemele efciente CAD/

CAM îl ajută pe tehnicianul dentar

(programul pentru sistemul Nobel-

Procera, Nobel Biocare) oerindu-i

instrumente automate pentru

realizarea designului anatomic al

scheletului (Fig. 2a-c) şi oerindu-I,

la conecţionare, componente gata

pregătite pentru utilizare pentru a

elimina orice alte deteriorări care pot

surveni după sinterizare (Fig. 3a-c).

Fig. 4_Zirconiu colorat (NobelPro-

cera Bridge Shaded Zirconia, Nobel

Biocare) garantează durabilitatea

maximă combinată cu rezultate

estetice excelente ale materialelor

pentru aţetare în cadrul gamei CETde zirconiu.



32 dentistry 1 2010

la ceramicile pe bază de aluminiu până la cele dinzirconiu, titan, acrilice sau din aliaje nepreţioase.

Un actor indispensabil pentru succesul clinic

de lungă durată a suprastructurilor pe implanteste precizia potrivirii acestora. Depinzând de com-plexitatea unei restaurări, nepotrivirea acesteiapoate avea un impact semnifcativ asupra uncţieişi stabilităţii acesteia în cavitatea orală. Datorităpreciziei reprodictibile, tehnologia CAD/CAMdepăşeşte clar tehnicile convenţionale de abricarea scheletelor. Instrumentele programelor de nouăgeneraţie elimină nevoia realizării designului sche-letului pe modelul original, etapă ce necesită timp.

În schimb, cu instrumentele CAD scanarea poziţieiimplantului poate f împerecheată cu uşurinţăcu scanarea unui wax-up, urmată de realizareavirtuală a scheletului. Ajustarea designului şi a

dimensiunilor, conorm conturului fnal anticipat

al restaurării defnitive se realizează în câteva mi-nute, în loc să dureze câteva ore aşa cum durează

în cazul protocoalelor convenţionale de abricaţie.

_Soluţii optimizate din punct de vedere al cos-turilor pentru laborator şi pacient

Un alt aspect al obţinerii efcacităţii şi siguranţeieste centrat pe conecţionarea produselor. Freza-rea centalizată depăşeşte în mod evident siste-mele proprii: uxul de lucru este monitorizatpermanent; abricarea industrializată garanteazăcalitatea înaltă; materialele pot f comandate înuncţie de necesităţile unei anumite situaţii, ne-maifind nevoie de achiziţia în stoc a componen-telor; şi nu mai este nevoie de realizarea ajustărilorcostisitoare şi care necesită timp, de modernizărisau reparaţii. Din persepctiva reducerii costurilor

pentru laboratoare, livrarea scheletelor integral

Fig. 5_Imagine intraorală laterală

şi ocluzală a restaurărilor defnitive;

avantajul clinic al produselor din

zirconiu îl reprezintă utilizarea aces-

tora în protocoalele clinice de rutină,inclusiv în tehnicile de cimentare cu

cimenturi convenţionale.

Fig. 6a-d_Protocoalele clinice

standard sunt aplicate la restaurarea

dinţilor naturali sau implanturilor

dentare cu coroane pe implanturi.

Pentru succesul pe termen lung este

important ca marginea bont-coroană

să fe poziţionată la un nivel situat

uşor sub marginea gingivală pentru

a asigura îndepărtarea completă aexcesului de ciment.



dentistry 1 2010 3333

metalice ale sistemului NobelProcera oarte lus-truite şi gata pregătite pentru utilizare se alăturăbenefciilor adevărate ale abricaţiei centralizate.

Garanţia de 5 ani pentru toate produsele nu poatef acordată şi în cazul tehnicilor convenţionale deabricaţie. Garanţia oeră gratis un nou produs încazul complicaţiilor apărute în timpul uncţionăriiclinice. Unicitatea planifcării virtuale iese din nou

în evidenţă, deoarece toate datele sunt oricând di-sponibile, chiar şi după ani de zile şi nu este nevoiedecât de apăsarea unui buton pentru a ace o nouăcomandă.

_Beneciile unui sistem CAD/CAM versatil

Tehnologia CAD/CAM a revoluţionat sem-nifcativ tehnicile şi protocoalele aplicate înlaboratoarele dentare. Avantajele legate de ma-terialele şi procedeele de abricaţie ace ca siste-mele CAD/CAM să înlocuiască continuu tehnicileconvenţionale de turnare, deoarece această teh-nologie coneră unele avantaje în comparaţie cuabricarea convenţională a scheletelor. Acest pro-gres oeră benefcii reale atât pentru laboratoareledentare, cât şi pentru medici şi mai ales pentrupacient. Din perspectiva laboratorului, benefciileconerite de această tehnologie şi de sistemul No-belProcera sunt evidente. Fluxul de lucru optimizatdin punct de vedere al costurilor şi care reducetimpul de lucru cu numai un singur sistem CAD/

CAM in laboratorul dentar, produse de o înaltă ca-litate cu o precizie de neegalat, opţiuni de designvirtual şi producţie centralizată.

Cel mai mare avantaj conerit de sistemulNobelProcera este versatilitatea clinică. Nu nu-mai situaţia clinică trebuie soluţionată, ci trebuie

îndeplinite şi dorinţele pacientului. Componen-tele de bază, cum ar f capele, scheletele şi bareleasigură mereu o precizie maximă, omogenitateamaterialului şi stabilitate pentru toţi pacienţii.Acest lucru este adevărat atunci când este necesarăaţetarea unei substructuri ietine din aliaj de me-tale nepreţioase cu material răşinic sau ceramicăsau este necesară realizarea unei lucrări inte-gral ceramice valoroase, dacă o proteză dentarăconvenţională este susţinută pe o bară pentru pro-teze mobile sau dacă o restaurare mobilă pe im-plant este fnisată cu dinţi din ceramică integralăpersonalizată şi material compozit individualizatde culoarea gingiei.

Hans Geiselhöringer

Tehnician dentarDental X Hans Geiselhöringer GmbH & Co.KGLacnerstraße 2, 80639, München, Germania

Stefan Holst, Germania

Clinica universitară ErlangenClinica Stomatologie 2

– Departamentul Protetică DentarăGlückstraße 11, 91054, Germania

Fig. 7 a-d_Restaurările susţinute

cu şuruburi pe implanturi dentare

(Nobel Active Implant, Nobel

Biocare) simplifcă protocolul clinicprin eliminarea nevoii de a alinia

bonturile individuale multiple în cazul

unei punţi cimentate, permiţând

îndepărtarea uşoară, dacă este

nevoie (NpbelProcera Implant Bridge

Zirconia). Disponibilitatea restaurării

NobelProcera pentru utilizarea

împreună cu numeroase sisteme

de implant şi platorme măreşte

efcienţa clinică şi în laborator a

acestui sistem. Utilizarea scheletelor

din zirconiu permite închiderea

uşoară a canalelor de acces

pentru şuruburi cu răşină compozită

convenţională.



34 dentistry 1 2010



dentistry 1 2010 35

Autori_Dr. Neo Tee-Khin, Dr. Ansgar C. Cheng, Dr. Helena Lee & Ben Lim, Singapore

Reabilitarea protetică maxilară

totală prin implant prin utilizarea protezelor xe CAD/CAM

Tratamentul prin implant endoosos este con-siderat a f o modalitate de tratament cu o marepredictibilitate şi un procent mic de apariţie a

complicaţiilor clinice. Raţionamentul clinic pru-dent şi luarea în consideraţie a riscurilor şi be-nefciilor dieritelor opţiuni de tratament suntesenţiale pentru planifcarea tratamentului şisuccesul pe termen lung a tratamentului pro-tetic.1

Protezele tradiţionale pe implant sunt, deobicei, conecţionate utilizând dinţi din răşinăacrilică pe schelet metalic. Se crează un spaţiusemnifcativ la supraaţa tisulară a protezei pen-tru a îmbunătăţi igiena orală. Însă, utilizareaacestui design protetic la nivelul arcului maxilar

poate f, în unele cazuri, inadecvată din punct devedere estetic şi poate aecta vorbirea.

Restaurările metalo-ceramice convenţionalenecesită plasarea marginilor labiale ale restaurăriisub marginea gingivală liberă pentru a mascanuanţa şi tranziţia dintre substructurile subgin-givale ale implantului şi restaurările coronaresupragingivale. Din punct de vedere parodontal,plasarea subgingivală a marginilor restaurăriieste corelată cu răspunsul advers a ţesutului par-odontal.2-5 Ca rezultat, marginile restaurării suntcel mai bine plasate coronar aţă de marginea

gingivală liberă. 4, 5

Restaurările metalo-ceramice sunt utilizatede obicei pentru dinţii posteriori datorită aptuluică au un istoric clinic bine documentat. 6-13 Mate-

rialele CAD/CAM din ceramică sunt recomandate în ziua de astăzi datorită proprietăţilor lor fzicedemonstrat a f promiţătoare14, 15 şi longevităţiiclinice. 16

Acest articol descrie utilizarea clinică arestaurărilor din oxid de zirconiu cu duritatecrescută în managementul maxilarului edentatcu proteză pe implant nereuşită.

_Prezentare de caz

O pacientă în vărstă de 62 de ani, prezentând

o proteză maxilară pe implant a ost examinatăla Specialist Dental Group din Singapore. Pa-cienta prezenta o dentiţie maxilară fxă completăsusţinută pe şase implanturi endoosoase (Nobel-Replace, Tapered Groovy, Nobel Biocare). Protezaera ormată din dinţi acrilici pe schlelet de aliajdin aur. Implantul de la nivelul caninului maxilardrept era expus. Pacientul nu acuza nici un simp-tom (Fig. 1).

Examinarea ocluzală a arătat o poziţie deintercuspidare maximă stabilă având o relaţiecentrică nesemnifcativă la glisarea din inter-

cuspidarea maximă la nivelul dinţilor. A ost

Fig. 1_Imagine orală rontală înaintede tratament: a ost observat un

spaţiu larg între supraaţa gravată a

protezei şi ţesutul maxilar şi exista

o resorbţie tisulară semnifcativă pe

supraaţa labială a implantului la nice-

lul caninului maxilar drept. Pacienta

nu prezenta simptome.

Fig. 2_Grosimea mare a lamboului

a indicat pierderea osoasă avansată

pe supraaţa labială a implantului. În

ciuda deteriorării tisulare, implantul

era stabil.



36 dentistry 1 2010

observată o schemă ocluzală cu ghidaj canin.Nu au ost raportate obiceiuri parauncţionale. Aost observat un suport labial maxilar subopti-mal. A ost identifcat un spaţiu mort de dimen-siuni mari între supraaţa gravată a protezei şiţesutul maxilar moale.

După îndepărtarea protezei maxilare, s-a sta-bilit că toate implanturile erau osteointegrate.Pacienta dorea corectarea protezei nereuşite,reacerea suportului labial, uncţiei masticatoriişi esteticii aciale.

Planul complet de tratament includea îndepărtarea implantului de la nivelul regiunii

canine maxilare drepte, repoziţionarea unuiimplant nou la nivelul regiunii canine maxilaredrepte şi conecţionarea unei restaurări pe în-trega arcadă maxilară utilizând ceramică pe bazăde oxid de zirconiu.

Implantul din regiunea canină maxilară dreaptăa ost îndepărtat chirurgical sub anestezie locală(Fig. 2) şi a ost inserat un implant cu platormăstandard (NobelReplace, Tapered Groovy). Noulimplant a ost inserat şi plaga primară a ost închisă. Proteza deja existentă a ost reinserată în timpul perioadei de vindecare pentru a servi

drept proteză provizorie. După câteva luni, după

ce s-a realizat osteointegrarea a ost expus unnou implant, iar maxilarul era pregătit pentrureabilitarea protetică după câteva săptămâni devindecare a ţesutului moale.

Au ost plasate şase coronamente pentruamprentarea la nivelul implantului (Nobel- Re-place) în implanturile maxilare. În jurul corona-mentelor pentru amprentare a ost injectat cuatenţie un material din vinil polisiloxan cu vâsco-zitate crescută (Aquasil Ultra Heavy, DENTSPLYDeTrey). O lingură de amprentare încărcată cumaterial chitos (Aquasil Putty, DENTSPLY DeTrey)a ost aşezat peste întregul arc maxilar pentrua reliza amprentarea defnitivă. A ost realizatăo înregistrare a relaţiei mandibulare pe dimen-

siunea verticală a lucrării cu material din vinilpolisiloxan (regisil PB, DeTrey). Matriţele defni-tive maxilare şi mandibulare au ost montate ar-bitrar în centrul unui articulator semniajustabil(Hanau Wide-vue, Teledyne Waterpik), utilizândsetările medii.17,18 Au ost conecţionaţi printehnica CAD/CAM bonturi personalizate din oxidde zirconiu cu supraeţe din aliaj de aur (Procera,Nobel Biocare), conorm designului protezei.

Desăvârşirea restaurării maxilare defnitiveplanifcate a ost realizată utilizând procedeulCAD/CAM. Matriţa maxilară defnitivă cu bon-

turi integral ceramici personalizaţi (Fig. 3) a ost

Fig. 3_Proteza maxilară după

aplicarea porţelanului de culoarea

dinţilor: s-a observat lungimea

excesivă a coroanei.

Fig. 4_Proteza maxilară completă

din porţelan de culoarea dinţilor

aplicat pentru a oeri un suport

labial adecvat: Lungimea excesivă a

coroanei a ost redusă.

Fig. 5_Vedere anterioară ilustrând

bonturile de implant integral

ceramice conecţionate prin tehnica

CAD/CAM la dimensiunea verticală

aproximată a ocluziei.

Fig. 6_Vedere ocluzală a arcului

maxilar înainte de inserţia protezei

maxilare: Diuzarea antero-

posterioară avorabilă a permis

înlocuirea dinţilor posteriori cu

restaurarea protetică distală cu

margine liberă.



dentistry 1 2010 37


scanată (Zeno Scan, Wieland Dental+Technik)şi scheletul protezei a ost realizat cu ajuto-rul unui program (Zeno 4030 M1, WielandDental+Technik). Scheletul protezei a ost sinte-rizat conorm recomadărilor producătorului.Ulterior, suprapunând un material ceramic cupunct de topire joasă, la culoarea dintelui (IPSe.max, Ivoclar Vivadent) acesta a ost aplicatmanual spre exterior pentru a realiza o ormăanatomică adecvată (Fig. 4). Materialul dinporţelan cu punct de topire joasă, de culoareagingiei (IPS e.max) a ost aplicat pentru a crea unsuport labial adecvat (Fig. 5).

În timpul şedinţei, vechea proteză a ost îndepărtată şi bonturile noi personalizate au osttorsionate la 32 Ncm (Fig. 5). Noua proteză a ostprobată pentru a verifca culoarea, ocluzia, supor-

tul labial, orma dinţilor şi comortul pacientei.După primirea acceptului pacientei, bonturile deimplant au ost sigilate cu gutapercă (Fig. 6) şiproteza a ost cimentată în ciment ionomer dinsticlă modifcat cu răşină (RelyX Unicem, ESPE).

Pacienta a ost reevaluată postoperatordupă două săptămâni. A ost verifcată intraoralschema ocluzală cu ghidaj înainte şi după ci-mentarea protezei (Fig. 7). Pacienta nu a rapor-tat nici o stare de discomort şi noile restaurăriau uncţionat bine. Nu au ost observate semneclinice anormale.

_Discuţii

Osteointegrarea reprezintă o opţiune detratament clinic bine documentată şi predictibilă.Pe de altă parte, managementul unui implatnereuşit reprezintă o realitate clinică. În acestraport clinic, deteriorarea unui implant dintr-opoziţie crucială a indicat necesitatea reabricăriiunei proteze totale pe implant.

Deoarece pacienta dorea un aspect esteticde înaltă calitate au ost alese restaurările in-

tegral ceramice. Prin recomandarea bonturilorceramice de culoarea dinţilor şi a restaurărilorintegral ceramice, marginile protezei au ostconecţionate la nivelul gingiei şi procedeele deretracţie gingivală au ost eliminate în timpulamprentării şi inserării protezei.

Reabilitarea protetică a întregii arcade uti-lizând proteze fxe necesită restaurări provi-zorii de durată pentru a acilita obţinerea unuirezultat predictibil al tratamentului. La aceastăpacientă proteza maxilară existentă a servit dreptrestauraţie provizorie de lungă durată pentru a

verifca adaptabilitatea ei şi nu a ost nevoie deajustări clinice proesionale. Această secvenţăa tratamentului extinde limitele siguranţei în

execuţia restaurării integral ceramice defnitive. Verifcarea intraorală a noii scheme ocluzale şiajustarea clinică in situ a restaurărilor în ziuainserţiei protezei încă constituie undamentulesenţial pentru o execuţie adecvată a tratamen-tului. În orice tratament protetic major pacientultrebuie întotdeauna inormat asupra potenţialelorimplicaţii fnanciare şi de durată care ar putea săapară la reabricarea restaurărilor.

_Concluzie

Au ost raportate cazuri de managementuncţional al maxilarului edentat utilizând pro-teze maxilare integral ceramice pe implanturiceramice. Pentru tratarea acestui caz au ostutilizate noile materiale restaurative CAD/CAM.Folosirea materialeleor integral ceramice cu duri-tate mare îmbunătăţeşte predictibilitatea rezul-tatelor estetice şi uncţionale pe termen lung.

Notă editorială: Lista bibliografcă completă este disponibilă la editor.

Dr. Ansgar C. Cheng

Specialist Dental Group3 Mount Elistabeth #08-10

Singapore 228510Republica SingaporeE-mail: [email protected]

Fig. 7_Proteza maxilară completă

susţinută pe implant; se remarcă

plasarea marginilor supragingivale.



38 dentistry 1 2010

exclusiv_ Cosmetic Dentistry



dentistry 1 2010 39

Comitet Ştiinţic:

Pro. Dr. Badea MÂNDRADr. Alexandru BREZOESCUPro. Dr. Alexandru BUCURPro. Dr. Vasile BURLUIŞe Lucr. Dr Lucian CHIRILĂCon. Dr. Bogdan DIMITRIUCon. Dr. Diana DUDEA

Pro. Dr. George FREEDMANDr. Alecsandru IONESCUDr. Florin LAZARESCUDr. Elliott MECHANICPro. Dr. Augustin Traian MIHAIPro. Dr. Ion PATRAŞCUDr. Radu SECELEANUPro. Dr. Dragos STANCIUPro. Dr. Teodor TRĂISTARUDr. Cosmin ULMANCon. Dr. Constantin VÂRLANS.L. Dr. Anca VÂLCEANU

Contact:

Pentru mai multe detalii legate de publicitate, distribuire, editare, tipărire vă rugăm să ne contactaţi la: Societateade Stomatologie Estetică din România, Str. Dr. Leonte, Nr. 8, Sector 5, Bucureşti, Tel. / Fax 021.317.58.64Mob. 0726.691.132 / www.sser.ro

Revista se distribuie gratuit membrilor cotizanţi SSER sau pe bază de abonament.

Copyright:

Editura îşi rezervă toate drepturile de reproducere şi traducere a articolelor publicate. Toate articolele publicate în“Cosmetic Dentistry” sunt protejate de legea dreptului de autor. Toate încercările de reproducere, ără acordul prealabilal editurii, se va pedepsi penal.

Revistă editată de Societatea de Stomatologie Estetică din România.

ISSN 1843-6755

cosmeticdentistry _ beauty & science

the international magazine o cosmetic dentistry

Partener ştiinţifc

despre Cosmetic Dentistry_



40 dentistry 1 2010

cerinţe redacţionale:

“Cosmetic Dentistry” esterevista ofcială a Societăţiide Stomatologie Estetică dinRomânia, societate care se ocupăde ormarea şi perecţionareamedicilor stomatologi îndomeniul esteticii dentare. SSER,prin revista sa, oeră posibilitateamedicilor din România de atipări, alături de medici de

renume internaţional, articole despecialitate.

_Criterii de eligibilitate Vă rugăm să aveţi în vedere cătoate articolele trimise trebuie săconţină:

_articolul complet_toate subtitlurile articolului_bibliografa completă_inormaţii generale ale

autorului: scurt CV, adresapoştală, adresa de e-mail.

Toate aceste documente trebuiesctrimise într-un fşier tip Word.

Vă rugăm să nu trimiteţi fşieremultiple pentru fecare document

în parte. În completare, imaginile(tabele, grafce, otografi) nutrebuiesc încorporate în fşierulWord mai sus menţionat, ci trimise

separat alături de reerinţelede apariţie ale fecărui articol.

_Lungimea articoluluiLungimea fecărui articol poatevaria între numai 1500 cuvinteşi 5500 cuvinte – după subiectulabordat.

_Încadrarea textului în pagină În cadrul textului vă rugămsă lăsaţi un singur spaţiu

între cuvinte, şi să nu începeţi

paragraele de la capăt. Pentru adepartaja paragraele olosiţi un

rând de spaţii. Vă rugăm să nuolosiţi decât normele ortografceaate în vigoare, manuscrisul nutrebuie să necesite modifcăriulterioare. Dacă doriţi săaccentuaţi anumite cuvinte dintext, vă rugăm să olosiţi numaiitalics (nu subliniaţi cuvintele şinu măriţi caracterele). Boldacese oloseşte doar pentru titlularticolului. Vă rugăm să nucentraţi textul în pagină, săadăugaţi dierite tabele, săsubliniaţi părţi din text, pentru cătoate acestea vor f şterse.

Dacă articolul dvs. necesită unlayout special vă rugăm să olosiţiprogramul special de prelucrareal calculatorului pentru a creaacest layout. Dacă doriţi să creaţi

o listă, să adăugaţi reerinţede subsol vă rugăm să lăsaţiprogramul special de prelucrareal calculatorului să acă acestlucru pentru dvs. Sunt meniuripentru fecare calculator care văpot ajuta în acest sens. Oricât deatent aţi f, pot apărea oricândgreşeli în numerotarea notelor desubsol sau a bibliografei.

_Trimiterea imaginilor Vă rugăm să numerotaţi imaginiledin articol în mod consecutiv.Dacă este necesar ca o parte dinimagini să fe grupate vă rugămsă olosiţi următorul model:imaginea 2a, 2b, 2c. Vă rugămsă introduceţi în articol fgurala care se reeră articolul fe căeste in mijlocul sau la fnalul

propoziţiei.

_Inormaţii suplimentare:_trimiteţi doar poze în ormat

TIF sau JPEG_aceste imagii nu trebuie să femai mici de 6/6 cm la o rezoluţiede 300 DPI

_imaginile nu pot f mai mici de80 kb

Întotdeauna imaginile mai marisunt mai bune, în cazul în careaveţi imagini mai mari nu încercaţisă le modifcaţi dimensiunea.Imaginile cât si textul în sinetrebuiesc trimise prin e-mail siprin poştă normală la adresa decorespondenţă. Vă rugăm să nuuitaţi să ne trimiteţi o otograferecentă, care să se încadreze înparametrii ceruţi, pentru a puteaf tipărită alături de articolul dvs.

_Rezumatul lucrării:Nu este necesar să trimiteţi

rezumatul articolului dvs. În cazul în care trimiteţi unul, acesta va ftipărit alături de articol.

_Inormaţii de contactLa sârşitul fecarui articol vaapărea o căsuţă care va conţinedatele de contact ale autorului/autorilor, o poză recentă, precumşi un scurt CV (maxim 60 cuvinte).

Vă rugăm să trimiteţi la sârşitularticolului inormaţiile exacte caredoriţi să apară în articol. Odatăcu trimiterea manuscrisului decătre autor, acesta se declară deacord ca editura să aibe drepturidepline de tipărire, distribuire şitraducere în alte limbi. Nu pot ftrimise articole care au mai osttipărite în alte publicaţii.Pentru mai multe inormaţii

vă rugăm să ne contactaţi [email protected].

directive pentru autori Cosmetic Dentistry_

Documents

Cosmetic Dentistry 1-2010