Corupie i Înclcri ale · Programul Operaional „Dezvoltarea Capacitii Administrative”. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la crearea unei administraii publice

Corup�ie �i Înc�lc�ri ale Eticii în Serviciile Publice:

Identificarea Riscurilor �i Implementarea Sistemelor de

Integritate

�� !��!"###$%�� &��'��!� ��(��)�� *��

Cuprins

I.� Definirea serviciilor publice ................................................................ 7�

1.1.� Conceptul de institu�ie public� ..................................................... 7�

1.2.� Caracteristicile serviciilor publice: ............................................ 10�

1.3.� Tipologia institu�iilor publice .................................................... 12�

1.4.� Domeniile de activitate ale institu�iilor publice ......................... 15�

II. Considera�ii generale despre etic� .................................................... 16

III. Corup�ia – form� de înc�lcare a eticii .............................................. 31

IV. Integritatea în serviciile publice - posibilit��i de realizare ............. 40

V.� Educa�ia - metod� de implementare a sistemelor de integritate .... 55�

5.1. Educa�ia – form� de preg�tire ini�ial� ........................................... 58�

5.1.1. Concept �i caracteristici ale educa�iei ................................. 58�

5.1.2. Obiectul ac�iunii educative ................................................. 59�

5.1.3. Func�iile educa�iei .............................................................. 60�

5.2. Educa�ia – formare continu� ........................................................ 62�

VI. Dezvoltarea durabil� .......................................................................... 64

VII. Egalitatea de �anse ............................................................................. 66

VIII. Management ecologic ......................................................................... 69

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................... 72�

��

Introducere

Asocia�ia pentru Implementarea Democra�iei este o organiza�ie neguvernamental� �i non-profit al c�rei scop principal este acela de a contribui la consolidarea democra�iei din România prin promovarea valorilor democratice, consolidarea institu�iilor democra�iei �i sprijinirea dezvolt�rii unei noi genera�ii de lideri.

Motto-ul AID este „RESPONSABILITATE ÎN DEMOCRA�IE”, responsabilizarea individului fa�� de societate �i a statului fa�� de cet��ean reprezentând baza ideologiei AID în programele �i activit��ile desf��urate. Activit��ile organiza�iei vizeaz�: reforma administra�iei publice �i promovarea integrit��ii în sectorul public, a transparen�ei institu�iilor publice, a responsabilit��ii sociale (CSR/SR), educa�ia �i dezvoltarea liderilor.

Programele �i activit��ile desf��urate de organiza�ia noastr� pornesc de la fundamentele democra�iei, nevoile cet��enilor, �i se axeaz� pe rezolvarea unor probleme de sistem, precum: responsabilizarea institu�iilor publice, sus�inerea particip�rii factorilor cointeresa�i în procesele de luare a deciziilor, promovarea integrit��ii, a responsabilit��ii sociale �i a valorilor democratice.

Activit��ile AID sunt fundamentate pe principiile de necesitate, eficien�� i sustenabilitate. Acestea vizeaz� 4 sectoare principale de reform� �i dezvoltare pentru România:

� Reforma institu�ional�� Integritate Public�� Responsabilitate Social�� Educa�ie �i Dezvoltarea Liderilor

Activitatea organiza�iei a fost, de-a lungul timpului, pozitiv men�ionat��i în rapoartele Comisiei Europene c�tre Parlamentul European �i Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare �i Verificare.

Acest manual a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea strategic�organiza�ional� �i cre�terea capacit��ii organiza�iei de a coopera cu administra�iapublic�” - cod SMIS 40007, proiect cofina�at din Fondul Social European prin Programul Opera�ional „Dezvoltarea Capacit��ii Administrative”.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la crearea unei administra�ii publice mai eficiente �i mai eficace în beneficiul societ��ii române�ti.

Definirea serviciilor publice

7

Societatea în care tr�im este o societate a organiza�iilor, de la �coala primar� pân� la locul de munc�, în care fiecare individ trebuie s� se comporte �i s� se afirme ca un om organiza�ional, care produce schimb�ri în societate �i în acela�i timp este afectat de schimb�rile produse în cadrul acesteia.

De aceea, cre�terea rolului comunit��ii în satisfacerea unor nevoi ale oamenilor a condus la amplificarea locului �i a semnifica�iei pe care o joac� în societatea contemporan� organiza�iile publice (institu�iilepublice).

Institu�ia public� (organiza�ia public�) este o entitate organizatoric� care dispune de autonomie decizional� în exercitarea func�iei sale principale (produc�ie, consum, asigur�ri, finan�are etc.), ac�ionând într-un cadru specific asupra resurselor de care dispune pentru satisfacerea unor nevoi sociale.

Conform Constitu�iei României, conceptul institu�ie public� este similar cu cel de autoritate public� care desemneaz� un organism public ce exercit� prerogative de putere public� într-o activitate statal� la nivel central sau local.

Orice institu�ie public� se prezint� ca un ansamblu organizat ce gestioneaz� în nume propriu �i prin asumarea responsabilit��ii, o parte a trebuin�elor publice în interesul colectivit��ii pe care le reprezint�.

I. Definirea serviciilor publice

1.1. Conceptul de institu�ie public�


8

Finalitatea esen�ial� a ac�iunilor ei este asigurarea unor servicii publice conform interesului general la popula�iei f�r� a urm�ri ob�inerea de profit, ci satisfacerea unor nevoi sociale prin efort de grup, a cet��enilor.

De asemenea, trebuie privit� ca un sistem deschis cu autoreglare care î�i îndepline�te atribu�iile ce i-au fost stabilite prin acte normative de înfiin�are, organizare �i func�ionare.

Institu�ia public� reprezint� suportul pentru exercitarea puterii politice, constituind cel mai puternic instrument pentru efectuarea schimb�rilor din via�a politic�.

Pentru în�elegerea locului �i rolului institu�iei publice în cadrul societ��ii este necesar� clasificarea no�iunilor: interes public, putere politic� �i serviciu public.

Interesul public reprezint� expresia unei nevoi sociale care face obiectul unui act normativ prin care se stabile�te �i autoritatea ce urmeaz� s� o satisfac�, precum �i cadrul organizatoric corespunz�tor.

Interesul public se caracterizeaz� prin faptul c�:

s reflect� o nevoie social� sus�inut� de puterea politic�, nevoie ce nu poate fi satisf�cut� de ini�iativa particular�;

s presupune un cadru legislativ ce precizeaz� limitele de ac�iune ale func�ionarilor publici care urmeaz� s� satisfac� nevoile sociale respective;

s constituie obiectul de activitate al unei autorit��i publice; s prezint� un anumit grad de generalitate; s î�i poate modifica con�inutul în timp.

Puterea politic� reprezint� ansamblul prerogativelor cu care este înzestrat� autoritatea public� în scopul de a reprezenta �i ap�ra interesul public (general), care trebuie s� prevaleze interesului individual.

Aceste prerogative fundamenteaz� capacitatea de drept public al institu�iei care: adopt� în mod unilateral acte (decizii) administrative cu caracter executoriu din oficiu; aplic� direct m�suri de constrângere cu caracter preventiv, de sanc�iune sau execu�ie silit�, pune în aplicare �i sanc�iunile penale stabilite de instan�ele judec�tore�ti prin hot�râri definitive.


9

Ac�iunea de îndeplinire a legii presupune activit��i de organizare �i preg�tire a execut�rii prin adoptarea de acte normative, precum �i de executare în concret a legii prin acte administrative cu caracter individual.

Serviciul public este o activitate organizat�, reglementat� sau autorizat� de autoritatea administra�iei publice în vederea satisfacerii unei nevoi sociale de interes public.

Serviciul public se caracterizeaz� prin aceea c�:

s ofer� servicii care satisfac interesele societ��ii în ansamblu sau doar al unor colectivit��i;

s se supune regimului juridic reglementat de principii de drept public;

s presupune existen�a unui carul legislativ corespunz�tor; s îmbrac� o mare varietate de forme deoarece serviciile publice

sunt destinate s� satisfac� nevoi sociale (de ap�rare, justi�ie, poli�ie, locuin�e, transport, asisten�� social� �i s�n�tate, educa�ie, cultur� �i sport etc.).

Analizând maniera în care serviciul public contribuie la satisfacerea interesului public distingem trei categorii de servicii:

1. Servicii publice la realizarea c�rora nu sunt implicate persoanedin afar� �i au ca scop satisfacerea în mod direct �i individual a intereselor la nivel de persoan�. Ele satisfac cerin�e personale �i cet��eanul intr� în raport cu ele. Astfel, persoana are calitatea fie de beneficiar, fie de client, având o situa�ie pur statutar�, iar interesele se realizeaz� prin stabilimente publice (CEC, Camer� de Comer�, Academia Român�, spitale, universit��i);

2. Servicii publice la realizarea c�rora particip� indirect �i altepersoane (ex. între�inerea re�elei de drumuri), iar clientul este doar utilizator nu �i beneficiar;


10

3. Servicii publice la realizarea c�rora particip� unii cet��eni, suntdestinate întregii colectivit��i f�r� ca indivizii s� cunoasc� în mod individual rezultatul (ex. ap�rare na�ional�, diploma�ie).

Serviciul public este condus de c�tre institu�ia public� ce l-a înfiin�at, cu care r�mâne permanent în raport public. Este oferit de c�tre sectorul public sau privat.

A�adar serviciul public reprezint� doar acele activit��i care sunt necesare satisfacerii unor nevoi sociale apreciate de puterea politic�, de interes public.

Ansamblul institu�iilor (organiza�iilor) publice cu caracter administrativ, care ac�ioneaz� atât la nivel central, cât �i local, desemneaz� administra�ia public�, care trebuie privit� sub aspect:

s formal-organic – ca totalitate a organelor ce desf��oar� o activitate;

s material-func�ional – ca acte �i opera�iuni de elaborare �i executare a legisla�iei.

Ea reune�te complexul serviciilor publice destinate satisfacerii anumitor interese generale la toate nivelurile. Apare ca un organism impenetrabil pentru cei din exterior �i ca un angrenaj de roti�e �i uzan�e pentru cei din interior, în care fiecare cunoa�te �i ocup� doar un segment.

Func�ionarea administra�iei publice presupune acte juridice �i opera�iuni materiale prin care se execut� legea prin emiterea de norme, organizare �i prestarea direct� de servicii publice.

a) Sunt persoane juridice de drept public create de stat sauautorit��ile administra�iei publice cu scopul de a satisface un anumit interes general.

b) Sunt persoane juridice cu ini�iativ�, r�spundere �i capacitatea dea emite acte de putere politic� ce pot fi puse în executare chiar �i prin for�a de constrângere a statului.

c) Reprezint� verigi ale structurii organiza�ionale care, conformConstitu�iei, ac�ioneaz� din oficiu pentru executarea legii sau prestarea

1.2. Caracteristicile serviciilor publice:


11

de servicii publice în limitele legale, sub controlul direct sau indirect al Parlamentului.

d) Puterea �i responsabilitatea lor este de natur� politic�:s La nivel central – institu�iile publice au responsabilitatea

politic� a performan�elor guvernamentale; s La nivel local – responsabilitatea const� în furnizarea serviciilor

publice care s� asigure în m�sur� cât mai mare satisfacerea intereselor publice ale colectivit��ilor.

e) Dispun de un patrimoniu propriu, dar statul le aloc� resursefinanciare pe care trebuie s� le utilizeze cât mai eficient.

f) Bugetul de venituri �i cheltuieli este principalul instrumentutilizat în planificarea �i evaluarea financiar� a activit��ii desf��urate.

g) Conduc�torii institu�iilor publice sunt ordonatori de crediteprincipali, secundari sau ter�iari în func�ie de gradul de subordonare a institu�iei �i a finan��rii sale de la bugetul central sau local.

h) Personalitatea juridic� a institu�iilor publice le confer� dreptulde a încheia contracte �i de a fi chemate în judecat� în nume propriu, ceea ce spore�te responsabilitatea conducerii în ceea ce prive�te respectarea normelor legale în efectuarea tuturor cheltuielilor. Pentru c� utilizeaz� fonduri publice s-au instituit reguli referitoare la principiile, cadrul general �i procedurile de atribuire a contractelor de achizi�ii publice.

i) Sunt entit��i prin intermediul c�rora statul î�i exercit� func�iile.Principala func�ie exercitat� de stat în plan economic este redistribuirea produsului intern brut (PIB) în economie, atât la nivel central, cât �i local.

j) Nu sunt organiza�ii introvertite, dimpotriv� urm�resc s�-�imodifice clar �i mediul în care ac�ioneaz�, integrându-�i misiunea �i proiectul global astfel încât s�-�i onoreze rolul pe care îl au atât la nivel microsocial în satisfacerea nevoilor sociale ale membrilor societ��ii, cât �i la nivel macrosocial în înf�ptuirea politicii publice.

k) În ultima perioad� se observ� tendin�a sporirii substan�iale arolului institu�iilor publice locale ca urmare a procesului de descentralizare a administra�ie publice, care const� în deplasarea puterii de la centru spre periferie. Are loc astfel, sporirea autonomiei locale, a capacit��ii efective de a-�i gestiona în nume propriu �i prin asumarea r�spunderii, o bun� parte în treburile publice în interesul colectivit��ilor locale pe care le reprezint�.

Se impune realizarea unui echilibru între competen�ele institu�iilor publice care func�ioneaz� la nivel central �i componentele publice locale.


12

Evolu�ia societ��ii contemporane a dus la extinderea spa�iului administra�ie publice, care este înso�it� de o cre�tere a implic�rii acesteia. În prezent a devenit un angrenaj complex �i diversificat care poate fi mai bine în�eles dac� apel�m la o structurare a ei pe baza unor criterii.

În România, institu�iile publice se pot grupa dup� urm�toarele criterii:

A. Nivelul ierarhic la care se manifest� diferen�iaz�:

a. Institu�ii publice la nivel central:s Parlamentul;s Pre�edin�ia;s Guvernul;s Ministerele �i alte organe de specialitate ale administra�iei

publice locale.

b. Institu�ii publice la nivel local:s Consiliile jude�ene;s Consiliile locale;s Prim�riile;s Alte institu�ii publice de interes local.

B. Domeniul public în care î�i exercit� autoritatea delimiteaz�:

a. Institu�ii publice care ac�ioneaz� în sfera legislativ�:s Parlamentul;s Consiliile jude�ene;s Consiliile locale.

b. Institu�ii publice care ac�ioneaz� în sfera executiv�:s Guvernul;s Banca na�ional�; s Prefecturile;

1.3. Tipologia institu�iilor publice

�

�


13

s Prim�riile. c. Institu�ii publice care activeaz� în sfera judec�toreasc�: s Curtea suprem� de Justi�ie; s Consiliul Superior al Magistraturii; s Instan�ele judec�tore�ti; s Tribunalele; s Parchetele. C. Dup� obiectul activit��ii:

a. Institu�ii publice administrative: s Ministere; s Alte organisme centrale; s Prefecturi; s Prim�rii. b. Institu�ii publice de specialitate: s De înv��mânt; s Medicale; s Justi�ie; s Procuratur�. D. Modul de finan�are define�te:

a. Institu�ii publice finan�ate integral de la bugetul de stat; b. Institu�ii publice cu finan�are mixt� (de la buget �i din resurse

proprii); c. Institu�ii publice care î�i asigur� integral veniturile pentru

acoperirea cheltuielilor; d. Institu�ii publice finan�ate din fonduri extrabugetare. Structura general� a sistemului institu�ional din România cuprinde: s Autorit��ile �i institu�iile statului român; s Institu�iile administra�ie publice centrale; s Institu�iile administra�ie publice locale;

��

�


14


15

Institu�iile publice produc bunuri publice pe care le ofer� mai ales sub forma serviciilor publice.

Bunurile �i serviciile publice oferite de institu�iile publice constituie mijloace prin care statul î�i îndepline�te func�iile ce-i revin, conform Constitu�iei în urm�toarele domenii: social-cultural, ap�rare na�ional�, ordine public�, autoritate public�, economie.

În domeniul social-cultural îndepline�te: � Func�ia educativ� prin institu�iile publice de înv��mânt, art�,

cultur� �i sport; � Func�ia de s�n�tate �i asisten�� social�.

Domeniul ap�r�rii na�ionale revine statului �i se realizeaz� prin unit��ile militare �i institu�iile de înv��mânt specializate.

Domeniul ordinii publice �i siguran�ei na�ionale include unit��ile de poli�ie, jandarmii, pompierii, S.R.I., S.I.E. �i S.P.P.

Domeniul autorit��ii publice este cel în care activeaz� Pre�edin�ia, Parlamentul, Guvernul, ministerele, alte organe ale administra�iei publice, consiliile locale, prim�riile, prefecturile, autorit��ile judec�tore�ti, Curtea de Conturi, Curtea Constitu�ional� etc.

Domeniul economic în care activeaz� institu�ii specializate în asigurarea serviciilor pe care colectivitatea trebuie s� le furnizeze cet��enilor, datorit� imposibilit��ii tehnice ce a fi realizate individual. Acestea sunt denumite frecvent servicii urbane care asigur�: infrastructura, transportul public, locuin�e, energie, comunica�iile, între�inerea zonelor verzi �i a str�zilor, colectarea �i depozitarea de�eurilor. De asemenea, includ �i institu�iile din domeniul cercet�rii �tiin�ifice, protec�ia mediului, gospod�ririi apelor etc.

1.4. Domeniile de activitate ale institu�iilor publice

��

�

Consideraţii generale despre etică

16

Etica provine din limba greac� (ethos) care se traduce în române�te

prin cuvintele morav, obicei, caracter. Etica, conform defini�iei enun�ate în Dic�ionarul explicativ al limbii

române, este �tiin�a care se ocup� cu studiul teoretic al valorilor �i condi�iei umane din perspectiva principiilor morale �i cu rolul lor în via�a social�; cuprinde totalitatea normelor de conduit� moral� corespunz�toare.

Într-o alt� abordare, etica reprezint� studiul aspectelor teoretice �i

practice ale moralei, ansamblul normelor de conduit� moral� corespunz�toare ideologiei unei anumite clase sau societ��i, morala fiind definit� de aceea�i lucrare ca fiind ansamblul facult��ilor suflete�ti �i spirituale, o stare afectiv�, o dispozi�ie sufleteasc� temporar� care prive�te puterea, dorin�a, fermitatea de a suporta pericolele, dificult��ile.

Morala reprezint� ansamblul normelor de convie�uire, de

comportare a oamenilor unii fa�� de al�ii �i fa�� de colectivitate �i a c�ror înc�lcare nu este sanc�ionat� de lege ci de opinia public�.

Tot în Dic�ionarul explicativ al limbii române, morala mai este definit� ca fiind o form� a con�tiin�ei sociale care cuprinde anumite idei, convingeri privind normele de convie�uire �i de comportare a oamenilor în raporturile dintre ei �i societate.

Dac� din punct de vedere semantic etica �i morala sunt oarecum

asem�n�toare, acestea operând cu termeni, cu percepte ce se suprapun,

II. Considera�ii generaledespre etic�


17

exist� o serie întreag� de deosebiri, în primul rând de ordin ontologic, epistemologic �i metodologic, aceste deosebiri fiind eviden�iate de �tiin�ele umaniste moderne �i contemporane, filosofia ocupând primul loc în acest domeniu.

Într-o lucrare ap�rut� la Ia�i în 2005 “Etic�- valori �i virtu�i morale”, T�nase Sârbu afirm� c� “etica este morala elaborat� de filosofi, au spus unii,c�reia i se mai spune �i filosofie moral�, cu un pronun�at caracter teoretic.

Socrate considera c� etica trebuie s� rezolve întrebarea Cum ar trebui s� tr�im?, pe care nu o deosebea de întrebarea Care este cel mai mare bine pentru om? O anumit� concep�ie etic� contemporan� (cea din spa�iul anglo-saxon) consider� c� problema fundamental� este când o ac�iune uman� este corect� din punct de vedere moral?1

Având în vedere asem�n�rile dintre etic� �i moral�, putem aborda problema profesionalismului prin prisma dualismului bine-datorie, morala binelui- morala datoriei.

Morala binelui afirm� c� omul are drept ultim scop ob�inerea prosperit��ii �i bun�st�rii, asigurându-�i în acest fel fericirea deplin�. Fericirea poate îmbr�ca o form� fizic� (hedonism), se poate manifesta sub forma practic�rii drept��ii �i temperan�ei (stoicism) sau fericirea poate fi maximizat� de principii morale supreme (utilitarismul sofi�tilor).

Morala datoriei �i a obliga�iei morale (numit� �i deontologie) are în vedere fie obliga�ia absolut� exprimat� printr-un imperativ categoric (nu ai voie s� omori nici un om), fie obliga�ia relativ�,exprimat� printr-un imperativ ipotetic (ca s� promovezi examenele trebuie s� le preg�te�ti temeinic). Obliga�ia mai poate fi strict� (exemplu simpla justi�ie) sau larg� (atunci când implic� �i manifestarea carit��ii).Datoriile provin din dou� surse:con�tiin�a individual�, care genereaz� obliga�ia moral� propriu-zis� �i con�tiin�a social� sau colectiv�, descris� de E. Durkheim �i W. James (exemplu obliga�ia pe care o avem de a ne sp�la corpul

1 C. Kirwan, Influen�e antice în filosofia moral� contemporan� din Marea Britanie. În Filosofia moral�britanic�. Editori A. Montefiore, V. Mure�an, Editura Alternative,Bucure�ti,1998.


18

diminea�a). Intre “vocea con�tiin�ei ”(J.J.Rousseau) �i datoria social� sunt tensiuni.2

Etica dobânde�te, odat� cu descoperirile realizate în toate domeniile în ultimul secol, valen�e deosebite, îmbrac� forme diverse fapt ce ofer� posibilitatea s� putem vorbi despre o etic� a biologie, o etic� medical�, etic� profesional� �i bineîn�eles, o etic� �tiin�ific�.

Etica profesional� ar putea fi în�eleas� în dou� sensuri:

l. ca reflexie etic� aplicat� unui domeniu particular de activitate(profesiune);

2. ca reguli stabilite de un grup profesional pentru garantareapracticilor fiec�rui membru al s�u, reunite într-un cod, inclusiv coduldeontologic al profesiunii. L�rgirea sensului no�iunii de cod a dus la includerea în el �i a unor norme stabilite de organiza�ii exterioare profesiunilor, cum sunt de exemplu, guvernele.3

A�adar, etica se raporteaz� la un domeniu foarte vast de analiz�, din punct de vedere al definirii teoretice a conceptului.

În activitatea practic�, existen�a norm�rii acestui concept are valen�e deosebit de importante pentru domeniul respectiv. O absen�� a unui cod de etic� într-o anumit� ramur� de activitate nu poate fi m�surat� direct, prin rezultatele efective, u�or observabile, dar, cu siguran�� produce efecte pe termen mediu �i lung.

În cadrul cursului cu aceea�i tematic� aferent� manualului de fa��, curs organizat de Institutul European de Administra�ie Public� s-a men�ionat faptul c� cele mai multe Coduri de etic� �i Coduri deontologice pentru func�ionarii publici cuprind urm�torul set minim de principii (conform lucr�rii Implementing Effective Ethics Standards in Government and the civil service, Howard Whitton, 2001):

2T. Sârbu, Etic�, valori �i virtu�i morale, Editura Societ��ii Academice „Matei Teiu Botez”, Ia�i, 2005.3 G. Scripcaru, V. Ast�r�stoaie, C. Scripcaru, Principii de bioetic� �i drept medical, Ia�i, 1994.


19

Servirea interesului public - este de a�teptat ca func�ionarii publici s� men�in� �i s� consolideze încrederea publicului în guvern, în institu�iile statului, prin demonstrarea celor mai înalte standarde de competen�� profesional�, eficien�� i eficacitate, prin sus�inerea Constitu�iei �i a legilor �i prin încercarea de a promova binele public în orice moment.

Transparen�� - func�ionarii publici trebuie s� utilizeze competen�ele �i resursele pentru binele public, în conformitate cu politica guvernului. Ei trebuie s� fie responsabili pentru deciziile pe care le iau �i preg�ti�i pentru a justifica ac�iunile lor.

Integritate - func�ionarii publici trebuie s� ia decizii �i s� ac�ioneze exclusiv în interesul public, f�r� a �ine cont de interesele personale. Utilizarea func�iei publice pe care o exercit� pentru dobândirea unui avantaj personal este considerat� ca fiind o înc�lcare grav� a drepturilor cet��enilor.

Legitimitate - func�ionarii publici au obliga�ia de a aplica legile �i de a exercita atribu�iile conferite de func�ia îndeplinit� în numele Guvernului, Parlamentului sau a altor astfel de autorit��i; aplicarea legii trebuie exercitat� în mod legitim, impar�ial, f�r� team� sau favoruri, pentru scopurile publice, a�a cum au fost stabilite de Parlament sau de c�tre angajator.

Cinste - func�ionarii publici trebuie s� ia decizii �i s� ac�ioneze într-un mod corect �i echitabil, f�r� p�rtinire, prejudecat�, luând în considerare doar fondul problemei, respectând totodat� drepturile cet��enilor.

Receptivitate – ca angaja�i ai Guvernului ales, func�ionarii publici trebuie s� serveasc� interesele �i necesit��ile acestuia, ale altor func�ionari publici precum �i ale tuturor cet��enilor, cu grij�, respect �i polite�e.

Eficien�� i eficacitate - func�ionarii publici au obliga�ia de a ob�ine cea mai bun� valoare pentru bunurile pe care le gestioneaz� �i de a evita risipa �i extravagan�a cheltuielilor pe care le fac.

��

�


20

În aceea�i lucrare, Implementing Effective Ethics Standards in

Government and the civil service (Februarie 2001- Howard Whitton - Transparency International), când s-a dezb�tut problema implement�rii standardelor de etic� în guvern �i servicii publice, s-a f�cut referire la un num�r fundamental de principii etice fundamentale �i atitudini �i practici specifice:

1. Serviciu: cet��enii au dreptul la servicii de mai multe tipuri. Func�ionarii publici ar trebui s� se concentreze, în primul rând, pe activit��ile care privesc deservirea comunit��ii, a guvernului �i ar trebui identificate �i înl�turate posibilit��ile care ar putea sa îi ofere un avantaj personal. Impedimentele administrative inutile în furnizarea eficient� de servicii trebuie identificate �i înl�turate.

2. Responsabilitate: deciziile luate de c�tre func�ionarii publici ar

trebui s� fie cât se poate de transparente. Totodat� trebuie motivate deciziile oficiale ce au fost luate.

3. Contesta�ii: func�ionarii publici trebuie s� ofere, în folosul

institu�iilor din care fac parte, mecanisme prin care cet��enii, inclusiv mediul de afaceri, pot depune plângeri/contesta�ii cu privire la performan�a institu�iei (sau în ceea ce prive�te incapacitatea de a performa) �i, totodat�, m�suri adecvate pentru remedierea deficien�elor. Procesele de depunere a reclama�iilor trebuie s� fie monitorizat pe plan intern de c�tre fiecare insititu�ie astfel încât s� se asigure c� deficien�ele sunt remediate iar performan�a este îmbun�t��it�.

Ken Lloyd a descris Criteriile de evaluare �i m�surare a comportamentului etic (Extras din "Employee Appraisal Phrases: Professional Ethics" de Ken Lloyd din „Performance Appraisals and Phrases For Dummies”) – prezentare primit� în cadrul seminarului organizat în luna octombrie 2013 de Institutul European de Administra�ie Public�, cu tematica „Corruption and Ethics Violations in the Public Service: Identify Threats and Implement Integrity Systems”. Considerând c� sunt aplicabile atât personalului din sectorul public, cât �i din cel privat, inclusiv sectorul non-guvernamental, vi le prezent�m în cele ce urmeaz�:

�

�


21

CORECTITUDINE Excep�ional: dep��e�te în mod constant a�tept�rile • acord� o importan�� major� privind tratamentul echitabil al tuturor angaja�ilor; • are o reputa�ie solid� ca un lider corect �i echitabil; • a f�cut schimb�ri semnificative în politicile �i programele pentru a elimina elementele incorecte; • men�ine corectitudinea la baza deciziilor; • men�ine corectitudine în centrul de luare a deciziilor; • ia m�suri imediate pentru a remedierea situa�ii inechitabile. Excelent: dep��e�te frecvent a�tept�rile • trateaz� to�i angaja�ii într-un mod just �i echitabil; • consider� corectitudinea ca una dintre cele mai importante criterii deciziilor; • conduce un departament care este în general considerat ca un bastion de echitate; • ascult� cu aten�ie la preocup�rile angaja�ilor cu privire la corectitudine �i ia m�suri corective acolo unde este justificat; • comunic� în mod clar standardele �i a�tept�rile în ceea ce prive�te tratamentul echitabil al tuturor angaja�ilor; • are o mare expertiz� cu privire la orient�ri juridice în ceea ce prive�te tratamentul echitabil al angaja�ilor.

Pe deplin competent : satisface a�tept�rile • constat� c� to�i angaja�ii sunt trata�i corect; • ia m�suri prompte pentru angaja�ii care se angajeaz� în comportamente abuzive; • are preg�tire în special pe echitate la locul de munc�; • ofer� angaja�ilor cu coaching-ul in curs de desf��urare pentru a spori în�elegerea regulilor �i importan�a corectitudinii la locul de munc�; • men�ine angaja�i pe deplin con�tien�i de standardele companiei, a�tept�rile, �i valori în ceea ce prive�te un tratament echitabil; • a extins raza de ac�iune a mai multe programe pentru a asigura un acces echitabil pentru to�i angaja�ii.

��

�


22

Marginal : Ocazional nu satisface a�tept�rile • a fost informat de comportamentele sale abuzive, dar continu� s� le repete; • implementeaz� activit��i �i programe f�r� a lua în considerare corectitudinea lor; • ofer� o aten�ie insuficient� a inechit��ilor de la locul de munc�; • trateaz� inechit��i la locul de munc� ca fiind probleme minore, care nu necesit� aten�ie m�rit�; • trateaz� simptomele de tratament incorect, în loc de tratarea cauzelor; • face declara�ii despre corectitudine la locul de munc�, dar nu ia m�suri atunci când apar probleme.

Nesatisf�c�toare : În mod constant nu satisface a�tept�rile • apeleaz� la favoritisme; • consider� c� tratamentul nedrept va face angaja�ii mai puternici; • trateaz� angaja�i incorect, ceea ce a dus la plângeri oficiale; • nu r�spunde la preocup�rile angaja�ilor cu privire la un tratament inechitabil la locul de munc�; • mustr� angaja�ii care se plâng cu privire la inechit��i la locul de munc�; • ia decizii f�r� a �ine seama cât de corect sau nedrept, acestea pot fi; • nu este preocupat de impactul a ac�iunilor sale incorecte. ONESTITATE Excep�ional: dep��e�te în mod constant a�tept�rile • este de 100 % de încredere; • este foarte respectat pentru onestitatea lui; • este considerat� ca fiind în totalitate credibil de c�tre to�i cei cu care lucreaz�; • afi�eaz� onestitate intelectual� în toate aspectele muncii sale; • Este persoana cea mai indicat� pentru r�spunsuri oneste �i avizate; • Semneaz� pe proiecte numai în cazul în care lucrarea este sigur 100%. Excelent: dep��e�te frecvent a�tept�rile • caut� �i g�se�te r�spunsuri corecte la întreb�ri dificile, în loc de a încerca s� utilizeze o cacialma; • a stabilit un grad înalt de încredere personal�;

�

�


23

• men�ine promisiunile cu privire la toate aspectele; • este de încredere deplin� în tot ce spune �i face; • consider� onestitatea ca o prioritate în rela�iile cu colegii s�i; • a promovat un climat de onestitate în departamentul în care lucreaz�.

Pe deplin competent: satisface a�tept�rile • nu se abate de la adev�r; • este o persoan� de cuvânt; • este dispus s� fac� sacrificii serioase, în scopul de a men�ine angajamentele sale; • stabile�te cu succes o comunicare sincer� �i deschis� în ambele sensuri; • ofer� feedback-ul onest, în scopul de a ajuta colegii s� înve�e, s� creasc� �i s� se dezvolte; • Utilizeaz� fapte oneste, cifre �i date care s� sus�in� concluziile sale. Marginal: ocazional nu satisface a�tept�rile • consider� c� nu exist� nici o problem� în a avea un " factor de mântuial� ", în fiecare proiect; • rareori red� adev�rul complet; • este înclinat� s� fie sceptic; • ofer� actualiz�ri care induc în eroare cu privire la proiectele sale; • înfrumuse�eaz� excesiv realizarile; • face promisiuni care �tie c� nu pot fi onorate; • va spune orice pentru a ob�ine ceea ce dore�te; • este considerat pe scar� larg� ca fiind mai pu�in credibil. Nesatisf�c�tor: în mod constant nu satisface a�tept�rile • ofer� la persoane diferite povesti diferite pentru aceea�i situa�ie • e�ecul unui proiect este lipsa unui comportamet deschis; • are o lips� de baz� de onestitate, care a atras numeroase plângeri • produce proiecte �i rapoartele de care au nevoie mereu de un control suplimentar �i verificare, din cauza unor analize discutabile �i concluzii care induc în eroare; • ia credit pentru munca f�cut� de al�ii; • genereaz� rezultate discutabile prin manipularea numerelor; • este prins frecvent cu minciuni; • amplifica faptele pentru a-�i sprijini pozi�ia.


24

În cadrul aceluia�i seminar organizat de Institutul European de Administra�ie Public� în luna octombrie 2013 cu tematica „Corruption and Ethics Violations in the Public Service: Identify Threats and Implement Integrity Systems”, au fost prezentate competen�ele pe care trebuie sa le aib� o persoan� la un loc de munc� pentru a îndeplini cu succes atribu�iile încredin�ate. Aceste competen�e sunt esen�iale pentru to�i angaja�ii inclusiv pentru cei din sfera public�, prezentându-se caracteristici comportamentale eficiente �i ineficiente în ceea ce prive�te integritatea �i respectul.

Competen�ele prezentate la seminarul organizat de Institutul European de Administra�ie Public� în luna octombrie 2013 sunt:

În domeniul integrit��ii �i respectului

Func�ionarii publici care lucreaz� în mod eficient: s manifest� comportamente personale �i profesionale care

reflect� valorile în ceea ce prive�te respectul pentru democra�ie, respect pentru oameni, integritate, administrare �i de excelen��, a�a cum sunt definite în valorile �i Codul de etic� pentru sectorul public;

s discut� probleme de natur� etic� cu superiorul sau colegii lor �i, atunci când este necesar, s� caute �i s� utilizeze proceduri de informare corespunz�toare;

s desf��oar� activit��ile lor de lucru într-un mod care s� reflecte un angajament pentru excelen�� în serviciul cet��eanului;

s contribuie în mod activ la crearea unui loc de munc� sigur, s�n�tos �i respectabil;

s sus�ine valoarea diversita�ii �i bilingvismul; s ac�ioneaz� cu transparen�� i corectitudine; s demonstreaz� respect pentru activitate �i resurse

guvernamentale, folosindu-le în mod responsabil, inclusiv prin în�elegerea �i aplicarea unor politici guvernamentale relevante;

s demonstreaz� respect pentru activitate �i resurse guvernamentale, folosindu-le în mod responsabil, inclusiv prin în�elegerea �i aplicarea unor politici guvernamentale relevante.

�

�


25

Func�ionarii publici care sunt mai pu�in eficien�i: s arat� lips� de respect pentru diverse opinii sau convingeri.

încerca de a acoperi gre�eli obscure sau de a evita asumarea responsabilit��ii pentru ei;

s ignor� sau suprim� considerente etice sau judec� emo�ional dac� �i cum s� dezv�luie abaterile percepute;

s pune obiectivele personale înainte de nevoile cet��eanului �i înainte de obiectivele institu�iei publice din care face parte;

s demotiveaz� sau ofenseaz� pe al�ii prin cinism sau agresiune; s demonstreaz� insensibilitate sau intoleran�� fa�� de diversitate

�i dualitatea lingvistic�; s maltrateaz� pe al�ii, inclusiv prin re�inerea la surs� în mod

arbitrar a informa�iilor, sare direct la concluzii, sau evit� sau refuz� acordarea ajutorului;

s ignor� sau nu reu�esc s� ac�ioneze cu privire la cerin�ele politice referitoare la utilizarea responsabil� a activelor �i a resurselor guvernamentale sau demonstreaz� o slab� preocupare în acest sens.

Lucreaz� efectiv cu ceilal�i:

Func�ionarii publici care lucreaz� în mod eficient: � schimb� de informa�ii în linii mari, cu respectarea politicilor

relevante pentru institu�ia în care î�i desf��oar� activitatea; � ascult� activ punctele de vedere ale celorlal�i, le respect�, le ia

în considerare, �ine cont de ele în desf��urarea activit��ilor; � recunoa�te contribu�iile �i s�rb�tore�te succesele altora; � lucreaz� în colaborare �i se raporteaz� efectiv la ceilal�i, accept�

�i valorizeaz� diversitatea; � demonstreaz� o în�elegere a rolurilor, responsabilit��ilor �i

volumul de lucru al colegilor lor, �i este dispus s� echilibreze propriile nevoi cu cele ale altor membri ai echipei;

� câ�tig� încredere, în special prin îndeplinirea angajamentelor; � reac�ioneaz� în mod proactiv la probleme interpersonale sau

personale care ar putea afecta performan�a; � gestioneaz� propriul echilibrul dintre via�a personal� �i profesie

�i respect� echilibrul dintre munc� �i via�a altora.

��

�


26

Func�ionarii publici care sunt mai pu�in eficien�i: � p�streaz� informa�iile pentru sine sau refuz� s� le transmit� pe

motiv c� al�ii nu vor sau nu pot s� le în�eleag�; � refuz� s� ia în considerare �i s� includ� punctele de vedere ale

altora; � se înstr�ineaz� de ceilal�i prin furie, agresivitate, supra-

încrederea sau lipsa de con�tiin�� de sine; � experimenteaz� conflicte frecvente cu ceilal�i lucr�tori, inclusiv

ca urmare a favoritismelor sau p�rtinirilor; � arat� pu�in respect sau refuz� s� accepte rolurile,

responsabilit��ile �i volumul de lucru al membrilor echipei; � este perceput ca nedemn de încredere �i este pu�in probabil s�

î�i respecte angajamentele; � evit� conflictul sau evit� abordarea problemelor personale care

i-ar putea afecta performan�ele; � are a�tept�ri nerealist de mici sau mari despre ceea ce ei pot

realiza �i ce poate a�teptat de la colegii lor.

Arat� ini�iativ� �i este orientat spre ac�iune Func�ionarii publici care lucreaz� în mod eficient: s este la curent cu obiectivele echipei, procese de lucru �i

obiectivele de performan��; s men�ine o atitudine constructiv� fa�� de schimb�ri, e�ecuri sau

situa�ii de stres, �i sunt deschi�i la solu�ii noi; s comunic� idei, opinii �i preocup�ri în mod eficient �i

respectuos, particip� activ la schimburi de idei cu ceilal�i; s identific� rapid semnele de avertizare a problemelor poten�iale

�i alerteaz� managerul / supervizorul, dup� cum este necesar; s îmbr��i�eaz� schimbarea �i caut� în mod activ oportunit��i de a

înv��a �i de a se dezvolta profesional �i personal; s contribuie �i particip� la îmbun�t��irea proceselor �i

identificarea unor noi abord�ri. Func�ionarii publici care sunt mai pu�in eficien�i: s evit� s� se informeze sau s� citeasc� materiale cu privire la

obiectivele echipei lor, procese de lucru �i obiectivele de performan��;

�

�


27

s manifest� rezisten�� la schimbare �i sunt mai înclina�i s� se concentreze pe motivele pentru care ar o idee nou� sau o alt� abordare nu va func�iona în loc s� identifice alternative pentru a fi mai eficient;

s are dificult��i de a comunica ideile, opiniile �i preocup�rile constructive, fie pentru c� se tem de a vorbi în public, fie au dificult��i în a-�i controla emo�iile;

s ignor� contextul de func�ionare a unit��ii lor �i nu simte nici o responsabilitate personal� în leg�tur� cu o eventual� contribu�ie la succes sau e�ec;

s percep c� au dreptul s� continue s� lucreze în locurile lor de munc� în modul în care au f�cut-o întotdeauna;

s nu vede nici o nevoie de a îmbun�t��i �i percepe o mica valoare de la inovare.

Având în vedere considera�iile de mai sus propunem un cod general

de etic� pentru întreg sistemul serviciilor publice: 1. Personalul din sistemul serviciilor publice are obliga�ia ca, în

domeniul de competen�� al fiec�ruia, s� asigure calitatea actului administrativ la un nivel corespunz�tor astfel încât s� poat� fi realizate obiectivele propuse. În acest sens, func�ionarii publici au obliga�ia de a avea permanent un comportament profesionist, de a asigura transparen�a administrativ� în condi�iile legii.

2. Întreg personalul din serviciile publice are obliga�ia s� respecte

întotdeauna Constitu�ia �i legile ��rii �i s� ac�ioneze pentru punerea acestora în aplicare. De asemenea, trebuie s� respecte prevederile legale ce se refer� la restrângerea unor drepturi ca urmare a func�iei pe care o îndeplinesc.

3. Personalul din sistemul serviciilor publice are obliga�ia de a

ap�ra prestigiul institu�iei din care fac parte �i de a nu aduce atingere imaginii sau intereselor legale ale acesteia. În acest sens, func�ionarilor publici le este interzis s� dezv�luie informa�ii ce nu sunt destinate publicului (în alte condi�ii decât cele prev�zute de lege), le este interzis s� dezv�luire informa�ii la care au acces pe timpul exercit�rii atribu�iilor de servici dac� aceast� dezv�luire poate s� ofere avantaje necuvenite sau

��

�


28

s� aduc� prejudicii de imagine institu�iei din care fac parte sau angaja�ilor.

4. Pe timpul exercit�rii atribu�iilor de serviciu, personalul din

serviciile publice are obliga�ia de a respecta libertatea de opinie, de a evita situa�iile tensionate, conflictele ce pot ap�rea datorit� schimbului de opinii; trebuie s� manifeste permanent o atitudine conciliant�, în�elegere �i respect pentru partenerul de dialog, s� respecte via�a privat� a acestuia.

5. Personalul care particip� la dezbateri publice, care are rela�ii cu

mass-media are obliga�ia s� nu dep��easc� mandatul stabilit de conduc�torul institu�iei. În cazul în care stabilirea unor astfel de rela�ii nu au o aprobare prealabil�, func�ionarul public are obliga�ia s� men�ioneze faptul c� opinia sa nu reprezint� punctul de vedere oficial al institu�iei.

6. Personalului din serviciile publice îi este interzis s� sprijine

logistic, direct sau prin interpu�i, vreun partid politic sau un candidat, indiferent de culoarea politic� a acestuia. De asemenea, le este interzis s� fac� parte din conducerea vreunui partid politic sau chiar s� fac� parte din partid dac� se afl� în conflict de interese.

7. Personalului din cadrul sistemul serviciilor publice îi este

interzis s� permit� folosirea imaginii proprii pentru promovarea unor activit��i comerciale sau în scopuri electorale.

8. Personalul serviciilor publice trebuie s� aib� permanent, pe

timpul exercit�rii func�iei, un comportament caracterizat de respect, corectitudine, amabilitate, s� ac�ioneze cu bun� credin��, indiferent dac� interac�ioneaz� cu colegii sau cu persoane fizice sau juridice. Trebuie s� dea dovad� de impar�ialitate �i s� fac� toate demersurile legale pentru rezolvarea cererilor, a problemelor cet��enilor.

9. Prin ac�iunile lor, personalul din serviciile publice nu trebuie s�

aduc� atingere onoarei, reputa�iei, demnit��ii tuturor persoanelor cu care intr� în contact, fiind interzis� cu des�vâr�ire folosirea de expresii jignitoare, s� dezv�luie aspecte ale vie�ii private care ar putea aduce orice fel de prejudicii, s� formuleze plângeri calomnioase.


29

10. Pe timpul exercit�rii atribu�iilor de serviciu, întreg personalulserviciilor publice trebuie s� respecte principiul egalit��ii cet��enilor în fa�a legii prin adoptarea solu�iilor similare, identice pentru aceea�i categorie de situa�ii �i prin eliminarea oric�ror forme de discriminare care se bazeaz� pe na�ionalitate, convingeri politice �i religioase, sex, vârst�, na�ionalitate, situa�ie material�, s�n�tate, etc.

11. Personalul din serviciile publice nu trebuie s� accepte sau s�solicite cadouri, servicii, invita�ii sau orice fel de avantaj, pentru sine sau pentru altul (interpu�i, familie, prieteni, etc.) de natur� s� le influen�eze impar�ialitatea necesar� îndeplinirii atribu�iilor de serviciu sau ca recompens� ulterioar�.

12. Bunurile primite cu titlul de cadou cu prilejul unor ac�iuniprilejuite de exercitarea func�iei, trebuie declarate în cel mai scurt timp conduc�torului institu�iei (care va decide, în func�ie de valoarea acestora daca pot fi p�strate sau vor r�mâne în patrimonial institu�iei), cu excep�ia celor care au o valoare simbolic� (medalii, insigne, obiecte de birotic�, etc.).

13. În situa�ia în care particip� la procesul de luare a deciziilor,personalul serviciilor publice are obliga�ia s� ac�ioneze numai în conformitate cu prevederile legale �i s� fac� aprecieri în mod fundamentat �i impar�ial.

14. Personalul din serviciile publice care ocup� func�ii deconducere are obliga�ia, în îndeplinirea atribu�iilor func�iei, s� asigure egalitatea de �anse �i tratament în ceea ce prive�te dezvoltarea carierei întregului personal din subordine. Acest principiu, al egalit��ii de �anse presupune obliga�ia din partea conducerii institu�iei de a examina �i de a aplica cu maxim� obiectivitate criteriile de evaluare a competen�ei profesionale pentru întreg personalul din subordine, indiferent dac� este vorba de evalu�ri anuale sau de promov�ri, transferuri, numiri, eliber�ri din func�ii, acordarea de stimulente materiale, etc.

15. Se interzice cu des�vâr�ire practicarea oric�rei forme defavoritism sau discriminare, indiferent de forma sub care se manifest� (rudenie, afinitate, prietenii, etc.).

��

�


30

16. Folosirea atribu�iilor func�iei de�inute este permis� doar în

cazurile prev�zute de lege, fiind interzis� folosirea acestora pentru ob�inerea de foloase materiale injuste, pentru sine sau pentru altul, pentru crearea de prejudicii morale sau materiale unor persoane fizice sau juridice, pentru a influen�a sau a determina luarea unor m�suri.

17. Personalul serviciilor publice are obliga�ia s� p�streze �i s�

utilizeze bunurile din dotare doar pentru desf��urarea activit��ilor aferente func�iei de�inute.

18. Personalul serviciilor publice care desf��oar� alte activit��i

decât cele aferente func�iei de�inute dar care sunt premise de lege, poate face acest lucru f�r� utilizarea bazei materiale din dotare �i numai dup� timpul de lucru.

19. Participarea la achizi�ii/licita�ii, concesion�ri, închirieri de c�tre

personalul din serviciile publice este permis�; excep�ie fac cazurile în care a luat la cuno�tin�� în îndeplinirea atribu�iilor de serviciu despre valoarea acestor bunuri, a participat efectiv, datorit� atribu�iilor de serviciu, la vânzarea bunurilor respective sau când poate influen�a opera�iunile de vânzare respective.

20. Personalul care în îndeplinirea atribu�iilor de serviciu particip�

la activit��i interna�ionale are obliga�ia s� promoveze, indiferent de context, o imagine pozitiv� a ��rii �i a institu�iei pe care o reprezint�, s� respecte regulile de protocol, legile �i obiceiurile ��rii gazd�. Este interzis�, în cadrul activit��ilor cu caracter interna�ional s� exprime p�reri personale în leg�tur� cu diferite aspecte/situa�ii na�ionale sau interna�ionale.

�

�

Corupţia – formă de încălcare a eticii

31

Corup�ia este reprezentat�, în general, de orice act de folosire a puterii publice în interes personal.

Corup�ia a fost definit� de Transparency International ca fiind

abuzul puterii publice pentru ob�inerea de beneficii private. Astfel formulat�, defini�ia a fost preluat� la nivel global de Conven�ia ONU asupra Corup�iei4.

Într-un raport de analiz� realizat de c�tre TNS CSOP Romania la

cererea Asocia�iei pentru Implementarea Democra�iei în cadrul proiectului „Dezvoltarea �i Consolidarea Centrului Na�ional pentru Integritate”, cercetare na�ional� privind percep�ia corup�iei �i încrederea în institu�iile publice, au fost reliefate urm�toarele concluzii:

� aproximativ dou� treimi (67%) dintre români cred c� în ultimul

an a crescut corup�ia în România, 6% cred c� a sc�zut iar 26% c� nivelul corup�iei nu s-a modificat.

� se constat� faptul c� un procent mai redus de persoane care au domiciliul în mediul rural apreciaz� c� nivelul corup�iei a crescut (62% fa�� de 67% media e�antionului). Aceea�i tendin�� se observ� �i pentru cei care au opinat c� nu au oferit mit�, fie personal, fie un membru al familiei lor (64%).

4 Conven�ia Organiza�iei Na�iunilor Unite împotriva corup�iei a fost adoptat� la New York, la data de 31 octombrie 2003 �i a fost ratificat� de România prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, publicat� în M. Of., Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004.

III. Corup�ia – form�de înc�lcare a

eticii

��

�


32

� institu�ia cu gradul cel mai ridicat de încredere este - în mod

tradi�ional - armata (55% este procentul celor care au încredere în foarte mare �i în mare m�sur�). Ea este urmat� de institu�iile de educa�ie (51%), de Jandarmeria (47%), institu�iile de s�n�tate public� (37%), Autorit��i publice locale (34%).

� Parlamentul României este perceput ca fiind cea mai corupt�

institu�ie din cadrul celor men�ionate (87% consider� ca exist� corup�ie la nivelul angaja�ilor)

� Nicio institu�ie nu a atins un prag majoritar de percep�ie privind

lipsa corup�iei la nivelul angaja�ilor La întrebarea: Dac� a�i ocupa o func�ie public� �i a�i avea �ansa s� v�

îmbog��i�i prin corup�ie, a�i face-o?

85% dintre persoanele anchetate declar� c� în cazul în care ar ocupa o func�ie public� nu ar încerca s� se îmbog��easc� prin intermediul corup�iei


33

Dvs. sau un membru al familiei dvs. a�i oferit aten�ii (sub orice forma) func�ionarilor din institu�ii publice în schimbul unor favoruri personale în condi�iile în care acestea vi s-ar fi cuvenit de drept în ultimul an?

Percep�ia despre posibilit��ile succesului f�r� corup�ie

Considera�i c� în România po�i avea succes f�r� s� fii corupt?

��

�


34

� E�ANTION: n=1150 de responden�i. Marja de eroare este de 2,9% la un nivel de încredere de 95%.

� TIPUL E�ANTIONULUI: E�antion probabilist, stratificat dup� regiune de dezvoltare �i reziden��, folosind 154 de puncte de e�antionare în 60 de localit��i rurale �i 57 de ora�e plus Municipiul Bucure�ti

� METODOLOGIA DE CULEGERE A DATELOR: Interviuri fa�� în fa�� pe baz� de chestionar cu întreb�ri predefinite administrate de operatorii instrui�i de c�tre CSOP la domiciliul responden�ilor.

� PERIOADA DE CULEGERE A DATELOR: 26 Octombrie –1 Noiembrie 2011

Institu�ii �i autorit��i publice, cele mai importante, cu atribu�ii în

prevenirea �i/sau combaterea corup�iei sunt: s Agen�ia Na�ional� de Integritate (A.N.I.), înfiin�at� în temeiul

Legii nr. 144/2007, este specializat� în verificarea averilor, conflictelor de interese �i a respect�rii regimului incompatibilit��ilor;

s Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie (D.N.A.), înfiin�at� prin Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 43/2002, la data de 1 septembrie 2002, prin reorganizarea Parchetului Na�ional Anticorup�ie, este specializat� în combaterea infrac�iunilor de corup�ie, în cadrul Parchetului de pe lâng� Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie.

s Curtea de Conturi, institu�ie autonom� de control financiar, func�ioneaz� pe baza Legii nr. 94/1992 verific� modul de formare, administrare �i de întrebuin�are a resurselor financiare ale statului �i ale sectorului public.

s Autoritatea Na�ional� pentru Reglementarea �i Monitorizarea Achizi�iilor Publice (A.N.R.M.A.P.), înfiin�at� prin Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 74/2005 aprobat� cu modific�ri prin Legea nr. 111/2006, ca institu�ie public�, în subordinea Guvernului �i coordonarea direct� a Primului – Ministru.

s Consiliul Na�ional de Solu�ionare a Contesta�iilor (C.N.S.C.), înfiin�at prin Ordonan�a de urgen�� nr. 34 din 19 aprilie 2006, are atribu�ii privind atribuirea contractelor de achizi�ie public�, a contractelor de concesiune de lucr�ri publice �i a contractelor de concesiune de servicii.

�

�


35

s Oficiul European de Lupt� Antifraud� (O.L.A.F.), serviciu specializat din cadrul Comisiei Europene, care coordoneaz� activit��ile institu�iilor competente din Statele Membre, poate efectua controale pe teritoriul acestora.

s Departamentul pentru Lupta Antifraud� – DLAF asigur� protec�ia intereselor financiare ale Uniunii Europene în România; are competen�� în ceea ce prive�te controlul fondurilor comunitare, fiind coordonatorul na�ional al luptei antifraud�.

În România, cadrul juridic care face referire la integritate se

dezvolt� pe dou� mari direc�ii: administrativ �i penal. Din punct de vedere administrativ, cele mai importante

reglement�ri care asigur� disciplina necesar� desf��ur�rii activit��ii personalului în sectorul public, astfel:

- Legea nr. 7 privind Codul de conduit� a func�ionarilor publici,

publicat� în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 157 din 23/02/2004; - Legea nr.477/2004 privind Codul de conduit� a personalului

contractual din autorit��ile �i institu�iile publice; - Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protec�ia

personalului din autorit��ile publice, institu�iile publice �i din alte unit��i care semnaleaz� înc�lc�ri ale legii publicat� în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1214 din 17/12/2004;

- Legea nr. 50/2007 pentru modificarea �i completarea legii nr. 7/2004 privind codul de conduit� a func�ionarilor publici (consilierul de etic�);

- Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa�iile de interes public;

- Legea nr. 52/2003 cu privire la transparen�a decizional�; - Legea nr. 161/2003 privind conflictul de interese. În ceea ce prive�te latura penal�, cele mai importante reglement�ri

care încrimineaz� faptele de corup�ie sunt: - Art.254 Cod Penal define�te Luarea de mit� ca fiind fapta

func�ionarului care pretinde ori prime�te bani sau alte foloase care nu i se


36

cuvin ori accept� promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

- Darea de mit� (art.255 Cod Penal) reprezint� promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui func�ionar de c�tre o persoan� pentru realizarea nelegal� a unui interes.

- Codul Penal, în art. 256, define�te primirea de foloase necuvenite ca fiind primirea de c�tre un func�ionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dup� ce a îndeplinit un act, în virtutea func�iei sale �i la care era obligat în temeiul acesteia.

- Traficul de influen�� i cump�rarea de influen�� - (Codul Penal, art. 257 �i Legea 161/2003, art. 6¹) reprezint� infrac�iunea prin care se primesc sau se pretind bani sau alte foloase ori se accept� daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, de c�tre o alt� persoan� care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen�� asupra unui func�ionar pentru a-l determina s� fac� ori s� nu fac� un act ce intr� în atribu�iile sale de serviciu. Cump�rarea de influen�� reprezint� fapta celui care bani sau alte foloase unei persoane care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen�� asupra unui func�ionar pentru a-l determina s� fac� ori s� nu fac� un act ce intr� în atribu�iile sale de serviciu.

Codul Penal, care este prev�zut s� intre în vigoare la 01 februarie 2014, con�ine urm�toarele prevederi în leg�tur� cu faptele de corup�ie:

Art. 289 - Luarea de mit�: Fapta func�ionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau

pentru altul, pretinde ori prime�te bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept� promisiunea unor astfel de foloase, în leg�tur� cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intr� în îndatoririle sale de serviciu sau în leg�tur� cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepse�te cu închisoare de la 3 la 10 ani �i interzicerea exercit�rii dreptului de a ocupa o func�ie public� ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea c�reia a s�vâr�it fapta.

�

�


37

Art. 290 - Darea de mit�: Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în

condi�iile ar�tate în art. 289, se pedepse�te cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 291- Traficul de influen��: Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte

foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, s�vâr�it� de c�tre o persoan� care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen�� asupra unui func�ionar public �i care promite c� îl va determina pe acesta s� îndeplineasc�, s� nu îndeplineasc�, s� urgenteze ori s� întârzie îndeplinirea unui act ce intr� în îndatoririle sale de serviciu sau s� îndeplineasc� un act contrar acestor îndatoriri, se pedepse�te cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 292 Cump�rarea de influen��: Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine

sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influen�� sau las� s� se cread� c� are influen�� asupra unui func�ionar public, pentru a-l determina pe acesta s� îndeplineasc�, s� nu îndeplineasc�, s� urgenteze ori s� întârzie îndeplinirea unui act ce intr� în îndatoririle sale de serviciu sau s� îndeplineasc� un act contrar acestor îndatoriri, se pedepse�te cu închisoare de la 2 la 7 ani �i interzicerea exercit�rii unor drepturi.

Art. 294- Fapte s�vâr�ite de c�tre func�ionari str�ini sau în leg�tur�

cu ace�tia: Prevederile prezentului capitol (capitol-infrac�iuni de corup�ie) se

aplic� în privin�a urm�toarelor persoane, dac�, prin tratatele interna�ionale la care România este parte, nu se dispune altfel:

a) func�ionarilor sau persoanelor care î�i desf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori altor persoane care exercit� atribu�ii similare în cadrul unei organiza�ii publice interna�ionale la care România este parte;

b) membrilor adun�rilor parlamentare ale organiza�iilor interna�ionale la care România este parte;

c) func�ionarilor sau persoanelor care î�i desf��oar� activitatea pe baza unui contract de munc� ori altor persoane care exercit� atribu�ii similare, în cadrul Uniunii Europene;

��

�


38

d) persoanelor care exercit� func�ii juridice în cadrul instan�elor interna�ionale a c�ror competen�� este acceptat� de România, precum �i func�ionarilor de la grefele acestor instan�e;

e) func�ionarilor unui stat str�in; f) membrilor adun�rilor parlamentare sau administrative ale unui

stat str�in; g) jura�ilor din cadrul unor instan�e str�ine. - Infrac�iuni asimilate celor de corup�ie. Legea nr. 78/2000 pentru

prevenirea,descoperirea �i sanc�ionarea faptelor de corup�ie, a introdus sanc�ionarea unor fapte din sfera economic care se genereaz� corup�ie: a) stabilirea, cu inten�ie, a unei valori diminuate a bunurilor apar�inând statului în cadrul procedurilor de privatizare;

b) acordarea de credite sau de subven�ii cu înc�lcarea legii; c) utilizarea creditelor sau a subven�iilor în alte scopuri decât cele

pentru care au fost acordate;d) fapta persoanei care, in virtutea func�iei, a atribu�iei ori a

îns�rcin�rii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a îndeplini pentru acesta vreo îns�rcinare, de a intermedia sau de a înlesni efectuarea unor opera�iuni comerciale sau financiare de c�tre agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite;

e) efectuarea de opera�iuni financiare, ca acte de comer�, incompatibile cu func�ia, atribu�ia sau îns�rcinarea pe care o îndepline�te o persoan� ori încheierea de tranzac�ii financiare, utilizând informa�iile ob�inute în virtutea func�iei, atribu�iei sau îns�rcin�rii sale;

f) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informa�ii ce nu sunt destinate publicit��ii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informa�ii.

- Abuzul în serviciu art. 132 din Legea nr. 78/2000. Infrac�iunea de

abuz în serviciu contra intereselor publice, infrac�iunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor �i infrac�iunea de abuz în serviciu prin îngr�direa unor drepturi, dac� func�ionarul public a ob�inut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.


39

- Infrac�iuni împotriva intereselor financiare ale Comunit��ilor Europene. Legea 78/2000:

Art. 18: - folosirea sau prezentarea de documente ori declara�ii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat ob�inerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunit��ilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

- omisiunea de a furniza, cu �tiin�a, datele cerute potrivit legii pentru ob�inerea de fonduri din bugetul general al Comunit��ilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, daca fapta are ca rezultat ob�inerea pe nedrept a acestor fonduri.

Art. 182: schimbarea, f�r� respectarea prevederilor legale, a destina�iei fondurilor ob�inute din bugetul general al Comunit��ilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

Art. 183: folosirea sau prezentarea de documente ori declara�ii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor din bugetul general al Comunit��ilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

��

�

Integritatea în serviciile publice - posibilităţi de realizare

40

Dic�ionarul explicativ al limbii române define�te integritatea ca

fiind „însu�irea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate”. Integritatea public� poate fi definit� atât prin prisma integrit��ii

proceselor în cadrul organiza�iei - de luare a deciziilor, de implementare a deciziilor, de gestiune a banilor publici - cât �i prin prisma integrit��ii personalului sau agen�ilor publici care î�i desf��oar� activitatea în cadrul acesteia (ale�i locali, func�ionari publici, personal contractual din institu�iile publice)5.

Pot fi considerate principii care s� asigure integritatea în sectorul

public, urm�toarele: - legalitatea: autorit��ile �i institu�iile publice au obliga�ia de a

respecta drepturile �i libert��ile cet��enilor, normele procedurale, libera concurenta �i tratamentul egal acordat beneficiarilor serviciilor publice;

- suprema�ia interesului public: ordinea de drept, impar�ialitatea �i eficienta autorit��ilor �i institu�iilor publice sunt ocrotite �i promovate de lege;

- buna administrare: autorit��ile �i institu�iile publice sunt datoare s�-�i desf��oareactivitatea în realizarea interesului general, cu un grad ridicat de profesionalism, în condi�ii deeficien��, eficacitate �i economicitate a folosirii resurselor;

5Daniela �arpe, Delia Popescu, Aurel Neagu, Violeta Cicur, Standarde de integritate în mediul universitar, Bucure�ti, 2011.

IV. Integritatea în serviciile publice - posibilit��i de

realizare


41

- buna conduit�: este încurajat �i stimulat personalul cu o bun� conduit� dovedit� înexercitarea atribu�iilor de serviciu �i care promoveaz� o imagine favorabil� institu�iei;

- buna credin��: este încurajat �i stimulat personalul care î�i exercit� atribu�iile cu bun� credin��;

- responsabilitatea: este încurajat �i stimulat personalul care se implic� activ în realizarea competen�elor legale6.

În lucrarea, “Splitting the difference: compromise and integrity in ethics and politics”, Dr. Martin Benjamin, doctor în filosofie �i profesor la Universitatea de Stat din Michigan, descrie cinci tipuri psihologice de lips� de integritate:

s cameleonul moral: ner�bd�tor s� fac� pe plac celorlal�i �i temperamental indispus la controvers� moral� �i dezacord, cameleonul moral î�i modific� sau abandoneaz� rapid principiile declarate anterior. În afar� de angajamentul s�u fa�� de a-i satisface pe ceilal�i, cameleonul moral are foarte pu�in în sensul valorilor morale. Cameleonul moral suport� o supraveghere atent�. Dac� se afl� într-o situa�ie în care ab�inerea de la principii necesit� rezisten�� la presiunea social�, este foarte probabil ca acesta s� se tr�deze nu numai pe ceilal�i, dar �i pe sine (p. 47).

soportunistul moral: este similar cameleonului moral prin aceea c� valorile lui sunt într-o permanent� schimbare. Dar, în timp ce cameleonul moral încearc� s� evite conflictul, oportunistul moral plaseaz� ca principal� valoare, satisfacerea interesului s�u imediat. În timp ce un motto al cameleonului moral ar putea fi “înainte de toate, în�elegerea cu ceilal�i”, cel al oportunistului moral este, “înainte de toate, reu�e�te/câ�tig�”(p. 48).

s ipocritul moral: pretinde c� tr�ie�te dup� anumite standarde, dar, în fapt, nu o face. Ipocritul are un set de virtu�i morale pe care le afi�eaz� public �i un alt set de valori ce constituie în fapt codul s�u moral. Lipsa de integritate const� tocmai în aceea c� ipocritul pretinde c� acest cod este diferit de ceea ce este în realitate.

s caracterul lipsit de voin�� moral�: are un set coerent de valori morale, dar, de regul�, îi lipse�te curajul s� ac�ioneze conform acestor valori. Aceste tip este diferit de cameleonul moral, prin aceea c� are

6Daniela �arpe, Delia Popescu, Aurel Neagu, Violeta Cicur, Standarde de integritate în mediul universitar, Bucure�ti, 2011.


42

cuno�tin�� ce înseamn� conduita etic�, dar îi lipse�te curajul s�-l înf�ptuiasc�.

sauto–am�gitorului moral: are în sinea sa o contradic�ie primar�: gânde�te despre sine c� ac�ioneaz� dup� un set de valori etice, dar, în fapt, nu o face. Pentru a rezolva acest conflict �i, în acela�i timp, pentru a-�i p�stra imaginea idealizat� despre sine, se auto-am�ge�te cu privire la ceea ce face.

Promovarea �i men�inerea integrit��ii impune realizarea mai multor ac�iuni �i luarea de m�suri care trebuie s� fie corelate, astfel:

1. Monitorizarea permanent� a factorilor de risc din serviciilepublice.

Exist� foarte multe domenii în care majoritatea activit��ilor se afl� în rela�ie direct cu cet��eanul. Riscul ca func�ionarul public s� dezvolte o atitudine în neconcordan�� cu legea, plecând de la elemente de etic�profesional� în formele cele mai simple, pân� la fapte de corup�ie, este mai mare sau mai mic variind în func�ie de mai multe elemente. Chiar normele juridice care se refer� la îndeplinirea atribu�iilor de serviciu pot genera, prin insuficienta reglementare a unor aspecte, situa�ii în care func�ionarul public poate dobândi foloase materiale ilicite. În aceast� categorie, a elementelor favorizante pentru producerea faptelor de corup�ie, intr� �i natura în sine a activit��ii sau circumstan�ele în care se desf��oar� respective activitate.Situa�iile prezentate mai sus constituie puncte vulnerabile ale institu�iei. Acestea pot fi eliminate ori limitate, dar sunt foarte multe situa�ii în care nu exist� modalit��i concrete de a le înlocui ori limita.

2. Identificarea punctelor vulnerabile ale unei institu�ii publiceconstituie o activitate dificil� care necesit� un timp destul de îndelungat. Aten�ia trebuie îndreptat� asupra sectoarelor de activitate unde activitatea a avut problem semnificative. Trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul c� punctele vulnerabile �i factorii de risc care pot genera fapte de corup�ie se modific� �i dispar odat� cu evolu�ia institu�ional�.

Apari�ia, dezvoltarea, evolu�ia în timp, dispari�ia vulnerabilit��ilor �i a punctelor sensibile la corup�ie mai este influen�at� �i de:

�

�


43

s normele juridice în vigoare la un moment dat; s rela�iile institu�ionale existente la un moment dat; s volumul activit��ilor ce se desf��oar� într-o anumit� perioad�

de timp; s cultura organiza�ional�; s nivelul salariz�rii; s logistic�. Normele juridice în vigoare dau posibilitatea sau dimpotriv�,

limiteaz�, diminueaz� posibilitatea func�ionarilor de a avea un comportament sau altul deoarece ace�tia evalueaz� permanent posibilitatea descoperirii, sanc�ion�rii, variantele de a sc�pa de o eventual� sanc�iune (disciplinar�, penal�, etc.), persoanele care pot afla de fapta comis�. Nu trebuie omis faptul c� influen�a colegilor este foarte important� în ceea ce prive�te comportamentul la locul de munc�.

Rela�iile institu�ionale existente între diferite structuri genereaz�

canale de comunicare �i sunt caracterizate de proceduri de lucru, mai lungi sau mai scurte. Astfel, circuitul documentelor este mai simplu, situa�ie ideal�, sau este mai lent, mai greoi, fapt care genereaz� apari�ia de nereguli de tot felul ce pot fi f�cute de lucr�tori situa�i pe orice palier al ierarhiei.

Volumul activit��ilor ce trebuie s� le desf��oare un lucr�tor într-o

unitate de timp este ideal sa ating� un optim care s� o înc�rc�tur� corect�. Un volum prea mare de lucr�ri contribuie la apari�ia stresului �i a presiunii asupra func�ionarilor fie din partea cet��enilor, fie din partea �efilor. Totodat� poate s� scad� semnificativ �i calitatea lucr�rilor realizate.

Realizarea de lucr�ri care necesit� un num�r mare de prob�ri �i

aviz�ri sau multiple termene conduc la o insatisfac�ie a cet��eanului care, datorit� faptul c� doresc rezolvarea solicit�rii, sunt predispu�i la fapte care �in de sfera corup�iei.

Solu�ia pentru aceast� situa�ie ar fi eliminarea aprob�rilor sau etapelor care nu sunt absolute necesare �i sunt f�cute “de form�” precum �i realizarea unor campanii active de informare a cet��enilor în leg�tur� cu posibilit��ile de rezolvare a unor situa�ii.

��

�


44

Cultura organiza�ional� are un rol determinant în ceea ce prive�te activitatea func�ionarilor din sfera serviciilor publice. O institu�ie unde exist� fapte de corup�ie nu la nivel izolat poate fi caracterizat� de presiuni f�cute din partea celor care au comis astfel de abateri asupra celor one�ti pentru a se încadra în liniile generale.

Ca situa�ii posibile pentru astfel de situa�ii se poate discuta despre: - încadrarea func�ionarului onest în limitele generale ceea ce

presupune unor fapte împotriva eticii profesionale, a unor fapte de corup�ie;

- prezentarea situa�iei superiorilor; - p�r�sirea institu�iei respective �i g�sirea unui alt loc de munc�. Nivelul salariz�rii are un impact major asupra comportamentului

institu�ional. În foarte multe situa�ii reprezint� factorul declan�ator pentru ac�iunile ce se încadreaz� în sfera faptelor de corup�ie. De aceea este recomandat� o salarizare corespunz�toare, care s� asigure un optim între activitatea depus�, valoarea social� a muncii prestate �i necesit��ile de trai ale fiec�rui func�ionar public.

INDICATORI AI CORUP�IEI

Func�ionarii publici care au comis fapte de corup�ie î�i schimb� comportamentul, prezint� unele semne (în unele situa�ii semnele sunt foarte discrete) ce indic� prezen�a fenomenului. Trebuie avut� în vedere, în analiza semnelor respective, posibilitatea ca în via�a personal� s� fi intervenit modific�ri care s� genereze modific�rile respective deoarece este foarte posibil ca o “închidere în sine” s� fie urmarea unei drame personale de natur� sentimental� sau s� fie urmarea unui act de corup�ie. De aceea semnele care indic� modific�ri de comportament nu reprezint� o dovad� a implic�rii respectivului func�ionar în acte de corup�ie. Aceste semne trebuie coroborate cu alte indicii, cu alte elemente ce arat� o schimbare în interiorul sau în exteriorul institu�iei.

Au fost identificate dou� tipuri de indicatori ai corup�iei: 1. Indicatori externi - în aceast� categorie se pot înscrie: - nivel de via�� mult peste nivelul veniturilor;

�

�


45

- desf��urarea de activit��i suplimentare, uneori peste nivelul de competen��, dar care nu sunt în total� contradic�ie cu atribu�iile de serviciu;

- desf��urarea de activit��i peste cele care reprezint� îndatoririle obi�nuite din fi�a postului concomitent cu o generozitate neobi�nuit� din partea unor persoane fizice sau juridice;

- organizarea în mod repetat de activit��i de socializare la care particip� persoane cu func�ii de conducere;

- modific�ri bru�te de comportament caracterizate de retragere, închidere în sine, izolare;

- adoptarea unei atitudini ce las� s� se întrevad� o mare influen��. 2. Indicatori institu�ionali interni: - ac�iuni profesionale ie�ite din comun, f�r� o motiva�ie evident�; - adoptarea unor solu�ii diferite pentru situa�ii asem�n�toare; - protejarea unor persoane în mod nejustificat; - rezolvarea unor sarcini de serviciu într-un timp foarte scurt; - dispari�ia unor lucr�ri, acumularea de abateri de nivel redus; - dep��irea competen�elor profesionale; - divulgarea unor informa�ii profesionale care, potrivit legii, nu

sunt destinate publicului; - interven�ii la colegi/superiori pentru rezolvarea anumitor lucr�ri

�i adoptarea unor solu�ii favorabile; - în cazul factorilor de conducere, prezen�a unui control superficial

asupra activit��ii profesionale sau controale repetate f�r� un motiv plauzibil;

- volum de munc� mult peste o înc�rc�tur� normal�; - contacte repetate la sediul institu�iei cu diferite de persoane fizice

sau reprezentan�i ai unor persoane juridice. În România este reglementat� obliga�ia angaja�ilor din întreg

sistemul public, nu doar din sfera serviciilor publice, de a denun�a faptele de corup�ie de care au cuno�tin��.

Art. 227, alin.1 din Codul de Procedur� Penal� prevede faptul c� orice persoan� cu func�ie de conducere într-o unitate sau cu atribu�ii de control, care a luat cuno�tin�� de s�vâr�irea unei infrac�iuni în acea unitate, este obligat� s� sesizeze de îndat� pe procuror sau organul de

��

�


46

cercetare penal� �i s� ia m�suri s� nu dispar� urmele infrac�iunii, corpurile delicte �i orice alte mijloace de prob�.

Alin.2 din acela�i articol stipuleaz� faptul c� obliga�iile men�ionate mai sus revin �i oric�rui func�ionar care a luat cuno�tin�� despre s�vâr�irea unei infrac�iuni în leg�tur� cu serviciul în cadrul c�ruia î�i îndepline�te sarcinile.

Codul Penal, în art. 263, sanc�ioneaz� fapta func�ionarului public care, luând cuno�tin�� de s�vâr�irea unei infrac�iuni în leg�tur� cu serviciul în cadrul c�ruia î�i îndepline�te sarcinile, omite sesizarea de îndat� a procurorului sau a organului de urm�rire penal�, potrivit legii de procedur� penal�, existând o circumstan�� agravant� pentru situa�ia în care fapta este s�vâr�it� de c�tre un func�ionar public cu atribu�ii de conducere sau de control.

Codul de Procedur� Penal� care va intra în vigoare la 01 februarie 2014 prevede în art. 291 ( Sesiz�rile f�cute de persoane cu func�ii de conducere �i de alte persoane) c�:

(1) Orice persoan� cu func�ie de conducere în cadrul unei autorit��i a administra�iei publice sau în cadrul altor autorit��i publice, institu�ii publice ori al altor persoane juridice de drept public, precum �i orice persoan� cu atribu�ii de control, care, în exercitarea atribu�iilor lor, au luat cuno�tin�� de s�vâr�irea unei infrac�iuni pentru care ac�iunea penal� se pune în mi�care din oficiu, sunt obligate s� sesizeze de îndat� organul de urm�rire penal� �i s� ia m�suri pentru ca urmele infrac�iunii, corpurile delicte �i orice alte mijloace de prob� s� nu dispar�.

(2) Orice persoan� care exercit� un serviciu de interes public pentru care a fost învestit� de autorit��ile publice sau care este supus� controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu de interes public, care în exercitarea atribu�iilor sale a luat cuno�tin�� de s�vâr�irea unei infrac�iuni pentru care ac�iunea penal� se pune în mi�care din oficiu, este obligat� s� sesizeze de îndat� organul de urm�rire penal�.

Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea �i sanc�ionarea faptelor de corup�ie, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, prevede în art. 23, alineatul 1, c� persoanele cu atribu�ii de control sunt obligate s� în�tiin�eze organul de urm�rire penal� sau, dup� caz, organul de constatare a s�vâr�irii infrac�iunilor, abilitat de lege, cu privire la orice date din care rezult� indicii c� s-a efectuat o opera�iune sau un act ilicit ce poate atrage r�spunderea penal�, potrivit acestei legi. Alineatul al doilea stipuleaz�, de asemenea, obliga�ia persoanelor cu atribu�ii de


47

control de a proceda, în cursul efectu�rii actului de control, la asigurarea �i conservarea urmelor infrac�iunii, a corpurilor delicte �i a oric�ror mijloace de prob� ce pot servi organelor de urm�rire penal�.

La nivel interna�ional se constat� o cre�tere deosebit� a interesului tuturor statelor pentru asigurarea unei protec�ii deosebite a func�ionarilor publici care semnaleaz� fapte de corup�ie. Aceast� protec�ie cuprinde o sfer� foarte larg�: de la asigurarea anonimatului sursei (func�ionarului public care semnaleaz� fapte de corup�ie) pân� la protec�ia împotriva sanc�iunilor �i a concedierilor abuzive.

Au fost adoptate, de asemenea, �i procedurile de urmat în raportarea actelor ilicite din institu�iile publice.

A�adar, la nivel interna�ional, au fost adoptate urm�toarele instrumente juridice pentru protec�ia celor care sesizeaz� fapte de corup�ie, respectiv avertizorii de integritate:

I. Conven�ia Na�iunilor Unite împotriva corup�iei, adoptat� la New York la 31 octombrie 2003, ratificat� de România prin Legea nr. 365/2004, publicat� în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004:

Prevede în art. 8 (Codurile de conduit� ale agen�ilor publici) c� fiecare stat parte are în vedere, de asemenea, conform principiilor fundamentale ale dreptului s�u intern, s� aplice m�suri �i sisteme de natur� s� înlesneasc� semnalarea prin agen�ii publici ai autorit��ilor competente a actelor de corup�ie despre care au luat cuno�tin�� în exerci�iul func�iilor lor.

Art. 33 – Protec�ia persoanelor care raporteaz� – stipuleaz� faptul c� fiecare stat parte are in vedere incorporarea in sistemul sau juridic intern a masurilor corespunz�toare pentru a asigura protec�ia împotriva oric�rui tratament nejustificat al oric�rei persoane care semnaleaz� autorit��ilor competente, de bun�-credin�� i în baza unor presupuneri rezonabile, orice fapt privind infrac�iunile prev�zute de prezenta conven�ie.

II. Conven�ia civil� asupra corup�iei, adoptat� la Strasbourg la 4noiembrie 1999, ratificat� de România prin Legea nr.147/2002,


48

publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002:

Stipuleaz� în art. 9 (Protec�ia angaja�ilor) c� fiecare parte prevede în dreptul s�u intern o protec�ie adecvat� împotriva oric�rei sanc�iuni nejustificate fa�� de salaria�ii care, de bun�-credin�� i pe baz� de suspiciuni legitime, denun�� faptele de corup�ie persoanelor sau autorit��ilor responsabile.

III. Conven�ia penal� privind corup�ia, adoptat� la Strasbourg la27 ianuarie 1999, ratificat� de România prin Legea nr.27/2002:

Articolul 22- Protec�ia colaboratorilor justi�iei �i a martorilor prevede faptul c� fiecare parte adopt� m�surile legislative �i alte m�suri care se dovedesc necesare pentru a asigura o protec�ie efectiv� �i corespunz�toare:

a) persoanelor care furnizeaz� informa�ii referitoare la infrac�iunilestabilite în baza art. 2-14 sau colaboreaz� în alt mod cu autorit��ile îns�rcinate cu investiga�ii sau urm�riri;

b) martorilor care fac o depozi�ie privind astfel de infrac�iuni.

IV.Consiliul Europei a adoptat Modelul Codului de Conduit�pentru func�ionarii publici:

Art. 12 – Raportarea prevede c�: 1. Func�ionarul public care consider� c� i se cere s� ac�ioneze într-

un mod ilegal, imoral sau contrar eticii, putând s� provoace înc�lcarea jur�mântului sau care este în contradic�ie în oricare alt mod cu prezentul cod, trebuie s� semnaleze acest fapt conform legii.

2. Func�ionarul public trebuie s� semnaleze autorit��ilorcompetente, conform legii, orice violare a prezentului cod de c�tre al�i func�ionari publici despre care el sau ea au aflat

3. Func�ionarul public care a semnalat autorit��ilor competente,conform legii, un caz precum cel prev�zut de mai sus, �i care consider� c� r�spunsul nu este satisf�c�tor, poate s� informeze acest lucru în scris sefului r�spunz�tor de func�ia public�.

�

�


49

4. Atunci când un caz nu poate fi rezolvat de o manier� acceptabil� pentru func�ionarul în cauz� prin procedurile �i c�ile de recurs prev�zute de legisla�ia privind func�ia public�, func�ionarul trebuie s� execute instruc�iunile legale pe care el sau ea le-a primit.

5. Func�ionarul public trebuie s� semnaleze autorit��ilor

competente orice dovad�, afirma�ie sau b�nuial� de activitate ilegal� sau criminal� privind func�ia public� despre care el sau ea are cuno�tin�� în sau cu ocazia exercit�rii func�iilor sale. Ancheta asupra faptelor raportate revine autorit��ilor competente.

6. Administra�ia public� trebuie s� vegheze ca func�ionarul public

care semnaleaz� un caz prev�zut aici mai sus în baza unor b�nuieli rezonabile �i de bun� credin�� s� nu sufere nici un prejudiciu.

V. Organiza�ia Statelor Americane a adoptat Conven�ia Inter-

American� Împotriva Corup�iei: Articolul III - M�suri Preventive - con�ine urm�toarele

reglement�ri: În scopul stabilit în Articolul II din aceast� Conven�ie, Statele P�r�i

sunt de acord s� aplice în cadrul propriului sistem institu�ional, m�suri pentru constituirea, men�inerea �i înt�rirea:

1. Standardelor de conduit� pentru îndeplinirea corect�, onorabil�

�i moral� a func�iei publice. Aceste standarde vor fi stabilite în vederea prevenirii conflictelor de interese �i mandat�rii corectei p�str�ri �i utiliz�ri a resurselor încredin�ate oficialilor guvernamentali în exercitarea func�iilor. Aceste standarde vor stabili, de asemenea, m�suri �i sisteme care vor obliga func�ionarii publici s� raporteze autorit��ilor competente actele de corup�ie de care iau la cuno�tin�� în exercitarea func�iei. Asemenea m�suri ar trebui s� ajute la men�inerea încrederii cet��enilor în integritatea func�ionarilor publici �i a proceselor guvernamentale.

( … ) 8. Sisteme pentru protec�ia func�ionarilor publici �i a cet��enilor

care, cu bun� credin��, raporteaz� despre acte de corup�ie, incluzând protec�ia identit��ii acestora, în acord cu prevederile Constitu�iilor �i a principiilor fundamentale ale sistemelor de drept na�ionale.


50

În cadrul seminarului organizat de European Institute of Public Administration (EIPA) organizat în luna octombrie 2013 au fost men�ionate aspecte din lucrarea lui Howard Whitton - Transparency International - februarie 2001, care a sus�inut dreptul de a divulga în interes public:

„în interesul îmbun�t��irii responsabilit��ii �i încurajarea luptei împotriva corup�iei, unele ��ri au adoptat legi prin care se stabile�te dreptul unei persoane de a face o " divulgare de interes public " în ceea ce prive�te orice corup�ie suspectat� sau real�, abatere, sau administrare defectuoas� f�cut� de un func�ionar public.”

Principala sarcin� a dispozi�iilor de protec�ie este de a men�ine un echilibru rezonabil �i func�ional între încurajarea divulg�rii faptelor de corup�ie �i protejarea celor care fac dezv�luiri, împotriva actelor de represalii sau de r�zbunare.

În acela�i timp, astfel de legi protejeaz� reputa�ia persoanelor nevinovate prin introducerea unor pedepse importante împotriva celor care furnizeaz� informa�ii false.

O dezv�luire va fi protejat� numai în cazul în care a fost f�cut� la o autoritate competent�, iar dac� sesizarea (dezv�luirea) are la baz� ocredin�� sincer�, bazat� pe motive rezonabile c� sesizarea este adev�rat� atunci persoana are dreptul s� fie protejat� de eventuale represalii. Represaliile pot fi definite ca abateri disciplinare dac� persoana este func�ionar public sau aspecte ce �in de Codul Penal dac� persoana este un cet��ean.

În general, legile de protec�ie a avertizorilor de integritate necesit� agen�ii guvernamentale pentru a oferi proceduri administrative adecvate �i eficiente pentru a face o dezv�luire de interes public, �i pentru a se asigura c� identitatea celui care face dezv�luirea este confiden�ial� în m�sura maxim� posibil.

Organiza�iile guvernamentale sunt, de asemenea, necesare pentru a oferi un cadru adecvat �i eficient procedurii, pentru a garanta c� o

�

�


51

persoan� care face o dezv�luire de interes public este protejat� de eventuale represalii.

Restric�iile impuse de protejarea celor care fac dezv�luiri trebuie

aplicate în mod eficient �i în leg�tur� cu presa. Nici o persoan� nu ar trebui s� fie în m�sur� s� dezv�luie

identitatea unui avertizor f�r� a avea o autorizare din partea unei autorit��i.

Represaliile exercitate asupra avertizorilor ar trebui s� fie definite

în sens larg, prin lege, astfel încât s� includ� orice act inten�ionat pentru a provoca un fapt care s� produc� daune sau deterior�ri, persoanei, propriet��ii, carierei, familie sau orice form� de h�r�uire, pentru c� a fost f�cut� o dezv�luire sau pentru c� exist� credin�a c� acesta va fi f�cut�.

În cadrul aceluia�i seminar organizat de Institutul European de

Administra�ie Public�, în aceea�i lucrare men�ionat� de exper�ii institutului (lucrarea lui Howard Whitton - Transparency International) a fost adus� în discu�ie testarea integrit��ii:

Testele de integritate sunt o m�sur� menit� s� încurajeze

respectarea eticii �i a codului de conduit� într-o organiza�ie. Acest test este angajat, în general, de c�tre institu�ia public� sau de c�tre un organism anitcorup�ie, pentru a detecta persoanele care sunt predispuse s� accepte mit� sau alte foloase personale, de a ac�iona corupt (a face sau a nu face ceva prin prisma atribu�iilor de serviciu).

Pentru a fi acceptabil, credibil �i corect, testul trebuie s� fie realist

�i trebuie s� reflecte circumstan�ele în care a avut loc (obligatoriu în leg�tur� cu atribu�iile de serviciu).

Acest proces trebuie s� fie supus unui control independent, în fiecare caz în parte, pentru a preveni abuzul de putere în a impune o sanc�iune.

Regimul juridic al avertizorilor de integritate în România: Legea nr. 571/2004, denumit� legea avertizorului de integritate a

ap�rut ca o urmare fireasc�, ca o necesitate pentru reglementarea unor

��

�


52

situa�ii ce apar tot mai des în cadrul administra�iei publice �i a serviciilor publice. Acest act normativ nu reprezint� altceva decât modalitatea concret� în care func�ionarii publici, întreg personalul din administra�ia public� �i din serviciile publice sunt proteja�i împotriva eventualelor abuzuri atunci când ace�tia refuz� executarea unei dispozi�ii pe care o consider� ilegal� sau atunci când sesizeaz� autorit��ilor competente, înc�lc�ri ale legii în institu�ia în care î�i desf��oar� activitatea.

Legea define�te avertizarea ca fiind doar de interes public �i

reprezint� sesizarea f�cut� cu bun� credin�� a oric�rei fapte care reprezint� o înc�lcare a legii, a eticii �i deontologiei profesionale, sau a normelor care asigur� buna func�ionare a institu�iei publice respective.

Legea nr. 571/2004 completeaz� sistemul normativ care se refer�

la vastul domeniu al corup�iei prin reglementarea „protec�iei” celor care denun�� neregulile dintr-o institu�ie, de natur� disciplinar� sau penal�, �i care altfel ar fi putut s� fie supu�i la o serie de persecu�ii, începând de la cele mai mici sanc�iuni pân� la concedieri.

Pe lâng� protec�ia celor care sesizeaz� fapte de corup�ie, la

elaborarea legii s-a avut în vedere faptul c� trebuie eliminate din institu�iile publice a culturilor organiza�ionale care sunt bazate pe t�cere �i secretizare deoarece acestea nu fac altceva decât s� între�in� �i s� amplifice faptele ce reprezint� înc�lc�ri ale normelor morale �i juridice, încurajând, totodat�, dispari�ia toleran�ei fa�� de cei care comit astfel de înc�lc�ri.

La elaborarea legii s-a avut în vedere �i loialitatea angaja�ilor fa��

de institu�ie, loialitate care trebuie s� se manifeste nu prin t�cere �i ascundere a faptelor negative, prin neraportarea celor care comit astfel de fapte.

Legea nr. 571/2004, în art. 5, semnaleaz� faptele de înc�lcare a

legii, prev�zute ca fiind abateri disciplinare, contraven�ii sau infrac�iuni, care constituie avertizare în interes public �i care se refer� la:

a) infrac�iuni de corup�ie, infrac�iuni asimilate infrac�iunilor de

corup�ie, infrac�iuni în leg�tur� direct� cu infrac�iunile de corup�ie,


53

infrac�iunile de fals �i infrac�iunile de serviciu sau în leg�tur� cu serviciul;

b) infrac�iuni împotriva intereselor financiare ale Comunit��ilorEuropene;

c) practici sau tratamente preferen�iale ori discriminatorii înexercitarea atribu�iilor institu�iilor publice;

d) înc�lcarea prevederilor privind incompatibilit��ile �i conflictelede interese;

e) folosirea abuziv� a resurselor materiale sau umane;f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu

excep�ia persoanelor alese sau numite politic; g) înc�lc�ri ale legii în privin�a accesului la informa�ii �i a

transparen�ei decizionale; h) înc�lcarea prevederilor legale privind achizi�iile publice �i

finan��rile nerambursabile; i) incompeten�a sau neglijen�a în serviciu;j) evalu�ri neobiective ale personalului în procesul de recrutare,

selectare, promovare, retrogradare �i eliberare din func�ie; k) înc�lc�ri ale procedurilor administrative sau stabilirea unor

proceduri interne cu nerespectarea legii; l) emiterea de acte administrative sau de alta natur� care servesc

interese de grup sau clientelare; m) administrarea defectuoas� sau frauduloas� a patrimoniului

public �i privat al autorit��ilor publice, institu�iilor publice �i al celorlalte unit��i prev�zute la art. 2;

n) înc�lcarea altor dispozi�ii legale, care impun respectareaprincipiului bunei administr�ri �i cel al ocrotirii interesului public.

Acela�i act normativ, în art. 7, stipuleaz�:

(1) în fa�a comisiei de disciplin� sau a altor organe similare, avertizorii beneficiaz� de protec�ie dup� cum urmeaz�:

a) avertizorii în interes public beneficiaz� de prezum�ia de bun�credin��, pân� la proba contrar�;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui actde avertizare, comisiile de disciplin� sau alte organisme similare din cadrul autorit��ilor publice, institu�iilor publice sau altor unit��i au


54

obliga�ia de a invita presa �i un reprezentant al sindicatului sau al asocia�iei profesionale.

(2) În situa�ia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este �ef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribu�ii de control, inspec�ie �i evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organism similar va asigura protec�ia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

�

�

Educaţia - metodă de implementare a sistemelor de integritate

55

Integritatea, a�a cum este definit� de Dic�ionarul explicativ al

limbii române, presupune cinste, probitate, onestitate, un sentiment al demnit��ii, drept��ii, con�tiinciozit��ii, care serve�te drept c�l�uz� în conduita omului �i f�când extensia spre zona profesional�, reprezint� linia directoare în activitatea ce o desf��oar�.

Este de la sine în�eles c� integritatea, a�a cum a fost definit� mai

sus, trebuie s� reprezinte un punct obligatoriu de reper atât pentru zona public� cât �i pentru zona privat�, fiind imposibil de precizat pentru care domeniu conceptul este mai important, valen�ele �i consecin�ele fiind diferite dar pericolul social care apare în lipsa valorilor fundamentale necesare desf��ur�rii unei activit��i profesionale circumscrise legalit��ii, fiind deosebit de ridicat.

Abordarea pluridisciplinar� a no�iunilor complexe din domeniul

integrit��ii reprezint� o impunere de o normalitate evident�. A fi cantonat doar într-o arie restrâns� în ceea ce prive�te studiul integrit��ii, poate fi catalogat ca fiind incomplet, cu dificult��i în concluzionarea minimal� �i în a propune solu�ii, bune practici, modele de urmat pentru persoanele ce urmeaz� s�-�i dezvolte cariera în domeniul administra�iei publice, indiferent dac� vorbim de administra�ia public� local� sau central�.

Organiza�ia pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic� (OCDE)

- for interguvernamental dedicat identific�rii, aplic�rii �i evalu�rii

V. Educa�ia - metod�de implementare a

sistemelor de integritate

��

�


56

politicilor publice dedicate dezvolt�rii economice sustenabile �i stabilit��ii sociale a identificat urm�toarele înc�lc�ri ale integrit��ii:

� corup�ia, inclusiv mita, comisioane, nepotism, cumetrism �i clientelism; � frauda �i furtul de resurse, de exemplu prin înlocuirea produsului în livrare, care se reflect� în materiale de calitate inferioar�;

� conflictul de interese în serviciul public �i în ocuparea for�ei de munc� post-achizi�ie; � complicitatea; � abuzul �i manipularea informa�iilor; � tratamentul discriminatoriu în procesul de achizi�ii publice; � risipa �i abuzul de resurse organiza�ionale.

Întrebarea, de o normalitate evident� de altfel, care se pune este

care este mecanismul, care sunt posibilit��ile ce trebuie avute în vedere pentru formarea unei persoane care s� dea dovad� de integritate, atât în plan personal cât �i în plan profesional?

Punctul de plecare poate fi diferit în func�ie de modalitatea de

abordare a problemei: dac� este s� ne referim la valorile morale general valabile (cinste, probitate, onestitate, un sentiment al demnit��ii, drept��ii, con�tiinciozit��ii ) atunci cred ca ideea c� formarea individului începe de la vârste relativ fragede �i acest lucru se realizeaz� prin educa�ie, reprezint� r�spunsul corect.

Dac�, îns�, avem în vedere valorile eticii profesionale, cele care

formeaz� o deontologie, atunci cred c� perioada de acumul�ri �i perfec�ion�ri este alta dar aceasta este marcat�, modelat� tot de educa�ie.

�

�


57

S� arunc�m o privire asupra ceea ce înseamn� formarea personalit��ii umane con�tien�i fiind de faptul c� activitatea profesional� poate fi influen�at�, uneori major, de personalitate.

�i putem cita aici versurile goetheene:

“Spun popoar�, regii, sclavii C� din câte-n lume avem

Numai personalitatea Este binele suprem”

Personalitatea evolueaz� ca proces de formare pe tot parcursul vie�ii, îns� cap�t� o form� destul de clar conturat� undeva în jurul vârstei de 25 de ani. Este evident faptul c� educa�ia are un rol important, determinant în acest proces de formare al individului, cu o personalitate corespunz�toare pentru a integrarea în societate.

Având în vedere cele prezentate, propun s� abord�m educa�ia ca metod� de implementare a sistemelor de integritate sub dou� aspecte:

A. educa�ia în sens general �i ca formare ini�ial� B. educa�ia – formare continu� necesar� pe parcursul desf��ur�rii

activit��ii profesionale. Putem aduce ca argument suplimentar în favoarea abord�rii duale

a educa�iei necesare pentru implementarea sistemelor de integritate �i Prevederile SR ISO 26000: 2011 care, atunci când fac referire la responsabilitatea social� referitoare la anticorup�ie, traseaz� mai multe linii directoare dintre care men�ionam:

� s� sprijine �i s� educe personalul �i reprezentan�ii în eforturile

lor de a eradica mita �i corup�ia �i s� ofere �i s� asigure stimulente pentru progresele f�cute.

��

�


58

5.1.1. Concept �i caracteristici ale educa�iei

Este un proces complex care a înso�it omenirea din zorii s�i �i pân� în timpurile noastre, realizat� prin ac�iunea concentrat� a unor factori sociali special constitui�i, îndreptat� asupra capacit��ii omului de a procesa informa�ii cu scopul de a-i modifica, diversifica sau ameliora caracteristicile func�ionale �i posibilit��ile de manifestare7.

Prin educa�ie se transmit informa�ii, se realizeaz� activitatea de

formare a personalit��ii umane, de modelare a acesteia pentru a c�p�ta con�inuturi �i dimensiuni noi.

Educa�ia este un fenomen socio-uman care asigur� transmiterea

informa�iilor �i a practicilor (abilit��ilor) ob�inute în decursul evolu�iei social-istorice; acest fenomen are ca finalitate dezvoltarea tinerei genera�ii, a omului în general, în vederea form�rii personalit��ii pentru integrarea în activit��i social-utile, ca �i pentru dezvoltarea societ��ii8.

Exist� opinii în domeniul psiho-pedagogiei care afirm� c� valorile

educa�iei reprezint� un set de ac�iuni desf��urate în mod deliberat într-o societate la un moment dat ce are ca scop primordial transmiterea �i formarea noi genera�ii apte pentru munc� calificat�,ce posed� cuno�tin�e, abilit��i, comportamente �i valorile societ��ii existente la acel moment.

Analiza criteriilor avute în vedere în definirea educa�ie ne permite

identificarea urm�toarelor posibile perspective de în�elegere a acestora:

7O. Burcin, A. Iacob,C.V. Dr�ghici, Teoria General� a comunic�rii, Craiova, 2010. 8 O .Burcin, A. Iacob, C.V. Dr�ghici, Teoria General� a comunic�rii, Craiova, 2010.

5.1. Educa�ia – form� de preg�tire ini�ial�


59

s educa�ia ca proces (ac�iunea de transformare în sens pozitiv �i pe termen lung a fiin�ei umane în perspectiva unor finalit��i explicit formulate);

s educa�ia ca ac�iune de conducere (dirijarea evolu�iei individului spre stadiul de persoan� format�, autonom� �i responsabil�);

s educa�ia ca ac�iune social� (activitatea ce se desf��oar� pe baza unui proiect social care comport� un model de personalitate);

s educa�ia ca interrela�ie uman� (efort comun �i con�tient între cei doi actori – educatorul �i educatul);

s educa�ia ca ansamblu de influen�e (ac�iuni deliberate sau în afara unor voin�e deliberate, sistematice sau neorganizate care într-un fel sau altul contribuie la formarea omului ca om).

Sintetizarea acestor ipostaze ale educa�iei ne permite s� eviden�iem o serie de caracteristici specifice educa�iei ca fenomen.

Educa�ia are urm�toarele caracteristici:

� inten�ional, cu un scop bine definit, deliberat;� se desf��oar� sistematic într-un cadru organizat;� preg�te�te fiecare individ pentru prezent dar mai ales pentru viitor,

�inând cont de idealul social �i cerin�ele societ��ii;� este complex� �i se desf��oar� permanent.

5.1.2. Obiectul ac�iunii educative

Acest obiect este copilul, tân�rul, adultul �i el se afl� în aten�ia mai multor domenii de cunoa�tere; �i-l disput� mai multe teorii explicative între care diverse teorii psihologice ale personalit��ii (aceasta fiind considerat� un ansamblu de poten�ialit��i comportamentale), teoriile genetice pentru care personalitatea este un complex de însu�iri transmise ereditar, teoriile sociologice, în spe�� cele structural-func�ionale, care explic� personalitatea ca ansamblu de însu�iri contextuale sociale �i teoriile cultural-antropologice, personalitatea fiind din punctul de vedere al acestora un rezultat al asimil�rii valorilor culturii �i al interac�iunilor diferen�iale de educa�ie �i autoeduca�ie.

��

�


60

Pentru ac�iunea educativ� este un reper esen�ial explica�ia identit��ii comportamentale (în sensul cine suntem �i cine sunt ceilal�i), organizarea comportamentului uman (în sensul orient�rii c�tre un scop în via�� i în rela�iile interumane), structura de personalitate (în sensul tr�s�turilor caracteristice ale felului de a fi al unei persoane), inclusiv variabilitatea din interiorul unei persoane (schimb�rile intervenite în cadrul tr�s�turilor caracteristice individuale).

5.1.3. Func�iile educa�iei

Sintetizând rosturile putem sublinia c�, în prezent, educa�ia în România îndepline�te urm�toarele func�ii: asigur� realizarea idealului educa�ional întemeiat pe tradi�iile umaniste, pe valorile democra�iei �i pe aspira�iile societ��ii române�ti; asigur� cre�terea �i dezvoltarea fizic� armonioas� a tinerei genera�ii, a omului în formare; selec�ioneaz� �i transmite de la o genera�ie la alta un sistem de valori materiale �i spirituale, considerate fundamentale; asigur� preg�tirea resurselor umane ale ��rii; preg�te�te tinerii pentru integrarea socio-profesional�, ca �i pentru adapt�rile care au loc în �tiin�� i cultur�, în societate, în general, �i în modul de via�� al oamenilor; pune la dispozi�ia tuturor oamenilor mijloacele necesare pentru dezvoltarea lor neîntrerupt�, pe tot parcursul vie�ii, potrivit principiului educa�iei permanente.

Prin exercitarea func�iilor sale, educa�ia asigur� atât continuitatea

civiliza�iei umane cât �i schimb�rile înnoitoare care determin� progresul omenirii.

De la educa�ie se a�teapt� mult (uneori mai mult decât se poate

realiza cu ajutorul ei) pentru modelarea omului, În conformitate cu zestrea lui ereditar�, cu mediul familial �i social �i poate conduce (dac� este realizat� cu competen�� i responsabilitate) la performan�e superioare celor ob�inute de

Poate c� s-ar impune o analiz� a programelor de preg�tire din

educa�ie existente în acest moment, a eficien�ei acestora �i poate c� ar fi necesar� o anumit� reform� în sensul cre�terii calit��ii actului didactic în


61

ceea ce prive�te însu�irea normelor fundamentale din domeniul moralei, eticii, integrit��ii.

Reforma - schimbarea la nivelul sistemului de educa�ie se refer� la:

s orientare (schimbarea finalit��ilor); s structura (de baz�, material�, de rela�ie, de conducere); s con�inutul procesului de instruire (schimbarea planului de

înv��mânt, a programelor, a manualelor/cursurilor).

Conceptul, o reform� în educa�ie poate fi conceput� ca:

� "o modificare ampl� a sistemului în orientare, structur� �icon�inut" (Dic�ionar de pedagogie);

� reproiectare a educa�iei "care se refer� la inova�iilestructurale ale sistemului", produse la nivelul rela�iilorierarhice dintre treptele de înv��mânt. în contextuldeschiderii �colii fa�� de societate (Vl�sceanu, Laz�r)

� ” o restructurare care are ca "punct de plecarereconsiderarea substan�ial� a finalit��ilor propriiînv��mântului �i educa�iei" (Curs de pedagogie,coordonatori: Cerghit, Ioan; Vl�sceanu, Laz�r,);

� "o schimbare major� deliberat�, care vizeaz� trecerea de la ostare prezent� la o stare proiectat� care declan�eaz�modific�ri în profunzime" (Dictionnaire encyclopedique del'education et de la formation, 1994)

� "o transformare global� �i relevant� a sistemului educativproiectat� �i aplicat� în func�ie de exigen�ele societ��ii de azi�i de mâine, dar �i de aspira�iile celor ce înva��" pe baza unui"proiect filosofico-pedagogic", elaborat de speciali�ti �iasumat la nivel de politic� a educa�iei (V�ideanu. George,1996)

Educa�ia în �coli (realizat� acolo unde vârsta elevilor permite acest lucru) în domeniul integrit��ii poate îmbr�ca urm�toarele forme:

s suplimentarea ariei curriculare �i a activit��ilor extracurriculare cu teme legate de integritate - ar fi, de fapt, o


62

inserare în curricul�, lucru u�or de realizat �i de controlat: trebuie s� existe siguran�a c� toate �colile �i toate clasele particip� la evenimente organizate în domeniul integrit��ii;

s integrarea analizei valorilor �i conceptelor fundamentale legate de fenomenul integrit��ii in cadrul disciplinelor care se predau – este necesar un timp îndelungat pentru o formare de calitate în domeniul �tiin�elor socio-umane: profesorii trebuie s� fie familiariza�i cu obiectivele educa�iei integrit��ii, cu con�inuturile �i metodele de realizare ale acesteia;

s implicarea elevilor în campanii de con�tientizare �i în evenimente publice în domeniul integrit��ii.

Când ne referim la o preg�tire continu� nu putem s� omitem prevederilor Strategiei Na�ionale Anticorup�ie 2012-2015, care subliniaz� precondi�iile esen�iale pentru integritatea institu�ional�: cunoa�terea de c�tre angaja�i a normelor etice care guverneaz� exercitarea func�iei sau a demnit��ii publice, a atribu�iilor de serviciu, a misiunii �i mandatului diferitelor institu�ii publice, a procedurilor de lucru �i a sanc�iunilor aplicabile.

Totodat�, SNA 2012-2015 men�ioneaz� faptul c� managementul institu�iei trebuie s� adopte un rol proactiv �i s� asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de preg�tire specializate anticorup�ie. Aceste cursuri trebuie s� fie adaptate la tipul de serviciu public prestat �i preg�tirea profesional� a angajatului �i s� ofere un bagaj solid de cuno�tin�e pentru reducerea “zonelor gri” care – din necunoa�tere sau în�elegere gre�it� – pot conduce la corup�ie.

Strategia Na�ional� Anticorup�ie 2012-2015 a stabilit ca prim obiectiv (de care r�spund conduc�torii institu�iilor �i autorit��ilor administra�iei publice centrale �i locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instan�e, parchete) �i Parlament) dezvoltarea componentei anticorup�ie a curriculumului de formare continu� pentru personalul propriu al

5.2. Educa�ia – formare continu�

�

�


63

institu�iilor publice, acest obiectiv înf�ptuindu-se prin urm�toarele m�suri:

s asigurarea particip�rii propriilor angaja�i la cursuri periodice

privind normele etice �i de conduit�; s introducerea în tematica de formare profesional� a modulelor

pe tema integrit��ii; s elaborarea �i diseminarea de ghiduri �i materiale cu caracter

informativ privind riscurile �i consecin�ele faptelor de corup�ie sau a incidentelor de integritate.

Al doilea obiectiv, de care r�spunde MECTS (denumire la data

intr�rii în vigoare a SNA, respectiv 2012; actual-Ministerul Educa�iei Na�ionale) în cooperare cu institu�iile cu atribu�ii în prevenirea �i combaterea corup�iei, conduc�torii institu�iilor �i autorit��ilor administra�iei publice centrale �i locale, cei din cadrul sistemului judiciar �i Parlament, îl constituie cre�terea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corup�ie.

M�surile ce trebuie adoptate sunt: s organizarea la nivel na�ional �i local a dezbaterilor publice

anticorup�ie; introducerea tematicii anticorup�ie în cadrul activit��ilor extracurriculare �i programelor �colare (promovarea unei discipline op�ionale în cadrul CD� (curriculum la decizia �colii) din ariile curriculare Om �i Societate �i Consiliere �i Orientare);

s desf��urarea de campanii na�ionale �i locale pentru promovarea unui comportament de recunoa�tere �i respingere a corup�iei, inclusiv prin parteneriate �coal� – comunitate – familie;

s ini�ierea �i derularea de proiecte comune cu organiza�ii neguvernamentale specializate în domeniul anticorup�ie;

s elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corup�iei în educa�ie;

s realizarea unui portal �i a unei baze de date pentru sesiz�ri on-line �i mecanisme institu�ionale de verificare;

s formarea de cadre didactice �i personal din administra�ia public� în domeniul anticorup�ie în educa�ie.

��

�

Dezvoltarea durabilă

64

La un an de la catastrofa de la Cernobâl, care a afectat pe termen

foarte lung o suprafa�� extreme de mare, în 1987, în cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulat� cea mai uzual� �i cuprinz�toare defini�ie a dezvolt�rii durabile: “Dezvoltarea durabil� este cea care urm�re�te nevoile prezentului, f�r� a compromite posibilitatea genera�iilor viitoare de a-�i satisface nevoile lor”.

La Conferin�a privind mediul �i dezvoltarea, organizat� de Na�iunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, intitulat� “Summit-ulP�mântului”, au fost adoptate mai multe conven�ii care au avut ca tem� schimb�rile climatic, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, conservarea speciilor �i stoparea defri��rilor masive concomitent cu începerea reîmp�duririlor. În acest mod, conceptul de dezvoltare durabil� a devenit cunoscut pe întreg mapamondul nu doar ca o teorie, ci ca un realitate efectiv�.

Uniunea European� a introdus conceptul de dezvoltare durabil� în Tratatul de la Maastricht, în 1997, ca o recunoa�tere a importan�ei pe care o are protejarea mediului înconjur�tor �i grija fa�� de resursele naturale.

La summit-ul de la Göetheborg, în 2001,a fost adoptat� Strategia de Dezvoltare Durabila a UE.

Conceptul de dezvoltare durabil� are urm�toarele caracteristici: s nu este un concept local, nu se situeaz� în limitele na�ionale ale

unei economii; este un concept global care se refer� la economia mondial� în întregul ei;

VI. Dezvoltarea durabil�

�

�

Dezvoltarea durabilă

65

s subordoneaz� criteriile de optimizare economic celor de asigurare a continuit��ii �i permanen�ei procesului economic ce este analizat;

s are în vedere un termen lung �i, în foarte multe cazuri, termen foarte lung;

s conceptul de dezvoltare durabil� are o puternic� component� etic� prin faptul c� se poate pierde ra�ionalitatea pur economic în favoarea unei ra�iuni etic-economice, mai apropiat� de adev�ratele necesit��i ale omenirii;

Ca o concluzie putem afirma c� dezvoltarea durabil� reprezint�

acea ra�ionalitate etico-economic� care asigur� prezervarea condi�iilor existen�iale ale societ��ii omene�ti, pe un orizont de timp nedefinit, la nivelul întregului spa�iu natural �i social accesibil sau posibil de accesat în viitor.

Egalitatea de şanse

66

Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe data de 27 noiembrie 2000 Directiva de creare a unui cadru general în favoarea egalit��ii de tratament în ceea ce prive�te încadrarea în munc� �i ocuparea for�ei de munc� (2000/78/CE) care stabile�te cadrul general de combatere a discrimin�rii pe motive de vârst�, sex, handicap, convingeri, apartenen�� religioas�, orientare sexual�. Scopul acestei directive îl constituie o aplicare unitar� pentru toate statele membre ale UE a principiului egalit��ii de tratament.

Discriminarea poate fi de dou� feluri:

1. Direct� - o persoan� este tratat� în mod injust, dezavantajos, pecriterii de vârst�, sex, handicap, convingeri, apartenen�� religioas�, orientare sexual�, decât ar fi tratat� o alt� persoan� în acelea�i condi�ii;

2. Indirect� - aparea atunci când o norm� juridic�, un criteriu,aparent corect �i normal, dezavantajeaz� pe criteriile mai sus men�ionate, mai multe persoane.

Domeniul de aplicare al Directivei îl constituie atât sectorul public cât �i sectorul privat în ceea ce prive�te:

s condi�iile de încadrare în munc� (criteriile de selec�ie, recrutarea), indiferent de ramura de activitate �i de postul vizat pentru ocupare;

s accesul la toate tipurile de formare profesional�,ini�ial� sau continu�, cursuri de perfec�ionare, recalificare,etc.

VII. Egalitatea de�anse


67

s condi�iile de remunerare a muncii prestate, condi�iile de concediere;

s aderarea anagaja�ilor la o organiza�ie, indiferent natura acesteia daca î�i desf��oar� activitatea în condi�iile legii, �i beneficiaz� de toate avantajele ce decurg din aceast� afiliere;

Directiva nu cuprinde prevederi referitoare la cet��enie �i nici în ceea ce prive�te condi�iile privind admiterea �i �ederea resortisan�ilor din ��ri ter�e �i a persoanelor apatride pe teritoriul statelor membre �i orice tratament legat de statutul juridic al resortisan�ilor din ��ri ter�e �i al persoanelor apatride în cauz�.

Egalitatea de �anse între b�rba�i �i femei Reprezint� principalul obiectiv politic al Uniunii Europene, nu

numai ca punct de referin�� a strategiei de nediscriminare, cât �i pentru realizarea scopurilor economice �i sociale ale UE, fiind parte important� a Strategiei Europene de la Lisabona de promovare a cre�terii economice �i a competitivit��ii, în acest sens fiind selectate urm�toarele domenii prioritare:

s independen�a economic� individual între femei �i b�rba�i; s reconcilierea vie�ii private �i profesionale; s reprezentarea egal� în luarea deciziilor; s eradicarea tuturor formelor de violen��; s eliminarea stereotipurilor de gen; s promovarea egalit��ii între sexe în politicile externe �i de

dezvoltare.

Egalitatea de �anse pentru persoanele cu handicap Pentru respectarea egalit��ii de tratament pentru persoanele cu

handicap se impune cu necesitate realizarea de amenaj�ri corespunz�toare, pe cheltuiala patronului, a angajatorului, astfel încât s� se permit� oric�rei persoane cu handicap s� aib� acces la locul de munc�, s� î�i poat� desf��ura activitatea în condi�ii normale, s� poat� s� avanseze, sa aib� acces la cursurile de formare. Aceste amenaj�ri nu constituie sarcini dispropor�ionate pentru angajator dac� în cadrul politicii statului în cauz� se reg�sesc m�suri suficiente pentru protejarea persoanelor cu handicap.

��

�


68

Egalitatea de �anse pentru persoanele în vârst�Nu constituie discriminare un tratament diferen�iat pe motive de

vârst� atunci când exist� o justificare obiectiv� �i rezonabil�, prev�zut� în normele juridice interne.

Un tratamentul diferen�iat se poate referi la: s stabilirea �i aplicarea unor condi�ii speciale de acces la formarea

profesional� �i la ocuparea unui loc de munc� (condi�ii de recrutare, remunerare pentru munca prestat�, de concediere, etc.) pentru tineri, pentru cei în vârst�, cu scopul de a li se asigura integrarea profesional� sau protec�ia social�;

s stabilirea unor condi�ii minime de vârst�, de experien�� profesional� sau de vechime în munc�, pentru încadrare în munc� sau pentru dobândirea de avantaje suplimentare legate de încadrarea în munc�;

s stabilirea unei vârste maxime pentru încadrare, bazat� pe formarea necesar� pentru postul respectiv

s stabilirea unei vârste maxime pentru încadrare bazat� pe necesitatea unei perioade de încadrare minime înaintea pension�rii.

�

�

Management ecologic

69

Protec�ia mediului înconjur�tor a reprezentat o problem� extreme

de important� pentru secolul trecut �i a devenit acut� pentru acest secol. Semnlele de alarm� ap�rute din cauza polu�rii excesive se înmul�esc �i, cu toate eforturile f�cute de fiecare �ar� în parte la nivel na�ional sau în comun, la nivel interna�ional, exist� opinia comun� c� nu este suficient iar ac�iunile nu sunt distribuite în mod egal în întreaga lume. Mai mult decât atât, exist� problema sus�inerii financiare a ac�iunilor împotriva polu�rii, acestea depind, într-un mod evident, de capacitatea fiec�rei ��ri de a investi în acest domeniu. Starea economic� a fiec�rei ��ri este cea care, în final, în mod indirect, decide ce ac�iuni pentru protejarea mediului vor fi desf��urate �i care vor fi amânate sau abandonate.

Mai trebuie avut în vedere atunci când se pune problema polu�rii de natura agentului poluant: ac�iunea fiec�rui poluator este diferit�, efectele sunt altele, toxicitatea difer� �i, evident, cheltuielile pentru depoluare vor fi altele.

Fiecare �ar� �i-a stabilit un nivel maxim admis pentru concentra�iile agen�ilor poluan�i. Aceste standarde, na�ionale sau interna�ionale, au caracter imperativ, dep��irea lor atr�gând imediat amendarea agentului economic care a poluat; concomitent se trece la recuperarea substan�elor toxice evacuate în mediul înconjur�tor, în acest fel reducându-se cheltuielile cu depoluarea.

Pentru reducerea polu�rii mediului înconjur�tor, ��rile au adoptat

m�suri concrete, cum ar fi: s introducerea de impozite ecologice;

VIII.Management ecologic

��

�

Management ecologic

70

s cre�terea costului carburan�ilor ( benzin� �i motorin�); s impozite pentru protec�ia mediului, s sc�derea impozitelor la unele întreprinderi mai pu�in poluante �i

cre�terea impozitelor la alte întreprinderi din sectoare poluante; s introducerea unor taxe pentru crearea de resurse financiare ce

urmeaz� a fi utilizate în scopuri ecologice; s implementarea reformei fiscale ecologice (cre�terea impozitelor

la procesele cu consum mare de energie, ap�, materii prime, ocuparea solului �i concomitent, sc�derea altor taxe ale personalului muncitor), pentru men�inerea constant� a veniturilor bugetare realizate din impozite.

s asigurarea transparen�ei utiliz�rii fondurilor ob�inute din taxe �i impozite cu destina�ie ecologic�.

La nivel na�ional �i interna�ional exist� numeroase ini�iative care

încearc� s� ra�ionalizeze consumurile materiilor prime concomitent cu o grij� tot mai mare pentru mediul înconjur�tor, pentru protejarea acestuia de agen�ii poluan�i a c�ror ac�iune, dac� este pe termen scurt este cunoscut� sau se poate intui, dar dac� este pe termen lung este imposibil de previzionat, mai ales dac� intr� în contact cu alte substan�e. Este dificil de estimat ce impact va avea o substan�� toxic� asupra mediului înconjur�tor peste 40-50 de ani în condi�iile în care acesta intr� în contact cu alte substan�e.

De aceea, pentru a avea rezultate corespunz�toare în ceea ce prive�te protec�ia mediului înconjur�tor, este necesar c� s� se �in� cont de:

s organizarea monitoriz�rii factorilor de mediu; s auditul ecologic; s dezvoltarea pie�ei eco-industriilor; s managementul de mediu. Necesitatea protej�rii mediului înconjur�tor a impus elaborarea

unor standard interna�ionale: seria ISO 14000. ��rile membre UE au adoptat imediat aceste standard, România nef�când excep�ie. De altfel, problema protej�rii mediului înconjur�tor cap�t� o importan�� tot mai mare �i în România, fapt ce reiese din legisla�ia de mediu, din toate activit��ile ce se desf��oar� în acest sens.

Management ecologic

71

În România, Strategia protec�iei mediului se bazeaz� pe urm�toarele principii �i criterii generale:

� conservarea condi�iilor de s�n�tate ale oamenilor;� dezvoltarea durabil�;� evitarea polu�rii prin adoptarea unor m�suri preventive;� conservarea biodiversit��ii;� conservarea mo�tenirii culturale �i istorice;� ap�rarea împotriva calamita�ilor naturale �i accidentelor;� raport maxim beneficiu/cost;

racordarea la prevederile Conven�iilor �i programelor interna�ionale privind protec�ia mediului.

BIBLIOGRAFIE

72

Constitu�ia; � Codul Penal;� Codul de Procedur� Penal�;� Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit� a func�ionarilor publici;� Legea nr.477/2004 privind Codul de conduit� a personalului contractual din

autorit��ile �i institu�iile publice;� Legea nr. 571 din 14 decembrie 2004 privind protec�ia personalului din

autorit��ile publice, institu�iile publice �i din alte unit��i care semnaleaz�înc�lc�ri ale legii;

� Legea nr. 50/2007 pentru modificarea �i completarea legii nr. 7/2004 privindcodul de conduit� a func�ionarilor publici (consilierul de etic�);

� Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa�iile de interes public;� Legea nr. 52/2003 cu privire la transparen�a decizional�;� Legea nr. 161/2003 privind conflictul de interese;� Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea �i sanc�ionarea faptelor

de corup�ie;� Legea nr.144/2007 privind înfiin�area Agen�ia Na�ional� de Integritate

(A.N.I.);� Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 43/2002 privind înfiin�area Direc�iei

Na�ional� Anticorup�ie (D.N.A.);� Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 74/2005 aprobat� cu modific�ri prin

Legea nr. 111/2006 privind înfiin�area Autorit��ii Na�ionale pentruReglementarea �i Monitorizarea Achizi�iilor Publice (A.N.R.M.A.P.);

� Ordonan�a de urgen�� nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind înfiin�area ConsiliulNa�ional de Solu�ionare a Contesta�iilor (C.N.S.C.);

� Conven�ia Na�iunilor Unite împotriva corup�iei, adoptat� la New York la 31octombrie 2003, ratificat� de România prin Legea nr. 365/2004, publicat� înMonitorul Oficial al României, partea I, nr.903 din 5 octombrie 2004;

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

73

� Conven�ia civil� asupra corup�iei, adoptat� la Strasbourg la 4 noiembrie1999, ratificat� de România prin Legea nr.147/2002, publicat� în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002;

� Conven�ia penal� privind corup�ia, adoptat� la Strasbourg la 27 ianuarie1999, ratificat� de România prin Legea nr.27/2002;

� Conven�ia Organiza�iei Na�iunilor Unite împotriva corup�iei a fost adoptat�la New York, la data de 31 octombrie 2003, ratificat� de România prin Legeanr. 365 din 15 septembrie 2004, publicat� în M. Of., Partea I, nr. 903 din 5octombrie 2004;

� Modelul Codului de Conduit� pentru func�ionarii publici adoptat deConsiliul Europei;

� Rezolu�ia nr. 1710 (XVI) din 19 decembrie 1961, adoptat� de AdunareaGeneral� a ONU;

� Rezolu�ia, nr. 2626 (XXV) din data de 27 octombrie 1970, adoptat� deAdunarea General� a ONU;

� Strategia interna�ional� a dezvolt�rii pentru cel de-al treilea deceniu alNa�iunilor Unite pentru dezvoltare, adoptat� 5 decembrie 1980 de AdunareaGeneral� a ONU;

� Directiva de creare a unui cadru general în favoarea egalit��ii de tratamentîn ceea ce prive�te încadrarea în munc� �i ocuparea for�ei de munc�(2000/78/CE) adoptat� de Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe data de27 noiembrie 2000;

� Strategia pentru principalele probleme ale persoanelor cu dizabilit��iadoptat� de Uniunea European� în anul 2005;

� Conven�ia Inter-American� Împotriva Corup�iei adoptat� de Organiza�iaStatelor Americane;

� Documentele primite în cadrul seminarului cu tematica Corruptionand Ethics Violations in the Public Service: Identify Threats andImplement Integrity Systems, organizat de Institutul European deAdministra�ie Public� – octombrie 2013;

� T�nase Sârbu, Etic�- valori �i virtu�i morale, Ia�i în 2005;� T. Sârbu, Etic�, valori �i virtu�i morale, Editura Societ��ii Academice „Matei

Teiu Botez”, Ia�i, 2005;� O.Burcin, A. Iacob,C.V.Dr�ghici, Teoria General� a comunic�rii, Craiova,

2010;� G.Scripcaru, V.Ast�r�stoaie, C.Scripcaru, Principii de bioetic� �i drept

medical. Ia�i, 1994;� Daniela �arpe, Delia Popescu, Aurel Neagu, Violeta Cicur, Standarde de

integritate în mediul universitar, Bucure�ti, 2011;� C.Kirwan, Influen�e antice în filosofia moral� contemporan� din Marea

Britanie. În Filosofia moral� britanic�, Bucure�ti, 1998;

BIBLIOGRAFIE

74

� S.Auroux, La morale, în Encyclopèdie philosophique universelle. Lesnotions philosophiques.Tome, 2,P.U.F., Paris,1990;

� A.Comte-Sponville în Dictionnaire philosophique, ap�rut la Paris în 2001.

Documents

Corupie i Înclcri ale · Programul Operaional „Dezvoltarea Capacitii Administrative”. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la crearea unei administraii publice