CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII

I. Termeni generali

Asigurarea calităţii (Quality assurance)

Ansamblul de acţiuni planificate şi sistematice, necesare pentru a da încrederea corespunzătoare că un produs sau serviciu va satisface condiţiile de calitate specificate în contracte, norme, standarde etc.

a. Calitate (Quality)

Ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite. Termenul este definit în ISO 8402 Calitate –Vocabular, unde sunt prezentate şi câteva note explicative.

a. Câmp de toleranţă (Tolerance range)

Diferenţa dintre limitele superioară şi inferioară de toleranţă.

1. Caracteristica (Caracteristic)

Proprietate care permite identificarea sau definirea indivizilor dintr-o populaţie dată. Caracteristica poate fi cantitativă (variabilă) sau calitativă (atributivă).

Clasa de calitate (Grade)

Indicatorul de categorie sau rang referitor la proprietăţile sau caracteristicile care acoperă diferite ansambluri de necesităţi pentru produsele sau serviciile destinate aceleiaşi utilizări.

a. Controlul calităţii (Quality control)

Metodele, tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru îndeplinirea condiţiilor de calitate.

Control statistic al calităţii (Statistical quality control)

Acea parte a controlului calităţii în care sunt utilizate tehnici, metode şi/sau procedee statistice. Aceste tehnici includ utilizarea repartiţiilor de frecvenţă, măsurărilor de tendinţă centrală şi dispersie, graficelor de control, recepţiei prin eşantionare, analizei de regresie, testelor de semnificaţie, programarea experimentelor etc.

Criterii de acceptare (Acceptance criteria)

Criteriile specificate pentru acceptarea caracteristicilor individuale ale produselor sau serviciilor.

1. Defect (Defect)

Orice abatere de la condiţiile de calitate prevăzute. Termenul “defect” este considerat pentru a fi utilizat la evaluarea unei caracteristici de calitate a unui produs, proces sau serviciu în funcţie de aptitudinea de utilizare (în contrast cu conformitatea specificaţiilor).

Efectivul (volumul) lotului (Lot size)

Numărul indivizilor (unităţilor) din lot.

Imperfecţiune (Imperfection)

Abaterea unei caracteristici de calitate în raport cu starea sau nivelul prevăzut, fără orice asociere cu satisfacerea condiţiilor specificate sau cu aptitudinea de utilizare a produsului sau serviciului.

Individ – Unitate (Item – Entity)

Ceea ce poate fi descris şi considerat în mod individual.O unitate poate fi, de exemplu:

o unitate fizică; o cantitate definită de material; un serviciu, o activitate, un proces; un organism sau o persoană; o combinaţie de ansambluri.

La eşantionarea materialului în vrac, un individ este, în general, o cantitate de material (de exemplu, o lopată (scafă) de pulbere, o greutate specificată, sau un volum specificat). Efectivul lotului este format din numărul de asemenea indivizi din lot.

Inspecţie (Inspection)

Activităţi cum ar fi măsurarea, examinarea, încercarea uneia sau a mai multor caracteristici ale unui produs sau serviciu şi compararea acestora cu condiţiile specificate în vederea determinării conformităţii lor.

Inspecţie a procesului (Proces inspection)

Inspecţia procesului prin examinarea procesului însuşi sau a caracteristicilor produsului din etapa(ele) corespunzătoare a(le) procesului.

a. Inspecţie de recepţie (Acceptance inspection)

Inspecţia destinată a stabili dacă un individ sau un lot livrat sau propus pentru livrare poate fi acceptat (recepţionat).

Inspecţie “lot cu lot” (Lot by lot inspection)

Inspecţia produselor existente într-o serie de loturi.

Inspecţie 100% (100% inspection)

Inspecţia fiecărei unităţi dintr-o producţie sau serviciu, adică în întregime (în opoziţie cu controlul sub toate aspectele prin eşantionare).

Inspecţie de triere (Screening inspection)

Inspecţia 100% a materialului sau indivizilor dintr-un produs, cu respingerea tuturor indivizilor sau porţiilor depistaţi(te)ca neconformi(e).

Inspecţie de rectificare (Rectifying inspection)

Identificarea şi înlocuirea unităţilor neconforme, în timpul inspecţiei tuturor unităţilor (sau a unui număr specificat de unităţi) dintr-un lot care n-a fost acceptat la inspecţia pentru recepţie prin eşantionare.

a. Interval de toleranţă (Tolerance interval)

Variaţia valorilor caracteristicii între şi inclusiv limitele de toleranţă.

Încercare (Test)

Aprecierea funcţională sau examinarea uneia sau a mai multor caracteristici ale unui individ, supus aceluiaşi ansamblu de condiţii sau de acţiuni fizice, chimice, de mediu sau de acţiuni operaţionale.

a. Limite de toleranţă (Tolerance limits)

Valorile specificate ale unei caracteristici care dau marginile superioară şi/sau inferioară ale valorilor admise. Acest termen nu trebuie confundat cu termenul limitele naturale ale procesului sau cu termenul interval de toleranţă. Limitele de toleranţă pot fi stabilite pe bazele limitelor naturale ale procesului.

Lot de producţie – Partida (Lot or Batch)

O cantitate definită din oricare marfă sau serviciu produsă la un moment şi în condiţii presupuse uniforme. Circumstanţele în care condiţiile sunt presupuse uniforme nu pot fi stabilite în general; de exemplu, o schimbare de material, sau de unelte utilizate sau o întrerupere a procesului de fabricaţie pot fi considerate condiţii diferite.

Lot de inspecţie (Inspection lot)

Cantitate definită dintr-un produs, material ori serviciu, colectată la un loc, pentru a fi supusă examinării. Un lot pentru inspecţie poate fi constituit din mai multe loturi de producţie sau din părţi ale loturilor de producţie.

1. Lot pilot (Pilot lot)

Lot mic supus proceselor normale de fabricaţie înaintea primului lot de producţie curentă, în scopul de a obţine informaţii şi experienţă.

Lot izolat (Isolated lot)

Lot separat de succesiunea loturilor în care se realizează producţia şi nefăcând parte din succesiunea curentă a loturilor pentru inspecţie.

a. Măsurare a calităţii (Quality measurement)

Măsurarea cantitativă a uneia sau a mai multor caracteristici ale calităţii. Două sau mai multe măsurări ale calităţii pot fi necesare pentru un aspect specificat al calităţii. Măsurările de calitate pot fi de forme variate, cum ar fi măsurările fizice şi chimice, procentul de produse neconforme cu specificaţia, indicele demeritelor etc. Măsurările de calitate sunt utilizate în aplicaţiile tehnice pentru a obţine informaţia analitică necesară pentru scopuri de control sau recepţie. Totodată, sunt utilizate pentru evaluarea conformităţii individuale a indivizilor, cu specificaţiile, deşi uneori sunt utilizate şi pentru interpretarea calităţii prin termenii procentajului de indivizi conformi sau neconformi din lot etc.

a. Metoda atributelor (Attributive method)

Notarea prezenţei (sau absenţei) unei caracteristici sau atribut al fiecărei unităţi

(exemplar) din grupul considerat şi “controrizarea” acelor unităţi care posedă (sau nu posedă) acel atribut sau câte asemenea evenimente se găsesc în acel individ sau grupă.

Metoda variabilelor (Method by variables)

Măsurarea şi înregistrarea valorilor numerice ale caracteristicii fiecărui individ din grupul considerat; aceasta implică referirea la o aceeaşi scară de valori continue.

Neconformitate (Nonconformity)

Nesatisfacerea condiţiilor specificate şi/sau relaţia cu condiţiile de utilizare. Neconformităţile sunt clasificate în funcţie de nivelul gravităţii lor.

Nivel de calitate (Quality level)

Orice măsură relativă a calităţii obţinută prin compararea valorilor observate cu valorile impuse.

Proces (Process)

Metoda de operare în oricare etapă specifică a unui element, grup de elemente, sau aspectul global al producţiei sau serviciului.

a. Proces individual – Procedeu (Individual process)

Combinaţie specifică unei maşini (mijloc) de fabricaţie (linii de fabricaţie sau unelte), unei metode de fabricaţie, unui lot uniform de material şi unui operator (sau grup de operatori) care fabrică produse sau furnizează un serviciu, într-o perioadă de timp şi în condiţiile stabilite.

a. Proces global (Overall process)

Oricare combinaţie de maşini (mijloace) de fabricaţie (linii sau unelte), de metode de fabricaţie, de materiale şi operatori care fabrică produse sau furnizează un serviciu, într-o perioadă de timp şi în condiţii stabilite.

Populaţie (Population)

Totalitatea unităţilor luate în considerare. În acest caz, o variabilă aleatoare sau o repartiţie de probabilitate sunt considerate, de asemenea, valabile ca reprezentând o populaţie.

Specificaţie (Specification)

Documentul care prescrie condiţiile cu care produsul sau serviciul trebuie să fie conform.

1. Unitate de eşantionare (Sampling unit)

Unitate individuală într-o populaţie divizată.Cantitate de produse, material sau servicii care formează o unitate coerentă şi este

prelevată într-un loc şi la un moment, pentru a constitui o parte a eşantionului.

Unitate defectă (Defective item – unit)

Individ (unitate) cu unul sau cu mai multe defecte. O serie de imperfecţiuni sau neconformităţi acumulate pot produce un individ (unitate) defect(ă).

Valoare nominală (Nominal value)

Valoare a unei caracteristici precizată (desemnată) într-o specificaţie de proiectare dată sau într-un plan. Aceasta poate fi o valoare sau o dimensiune pentru care variaţiile sunt permise într-o zonă de toleranţă specificată. În engleză, termenul “rated value” este utilizat uneori în sensul “nominal value” care este utilizat în sensul de “a suitable aproximation”.

Eşantionarea pentru acceptare

Abaterea medie pătratică maximă a procesului MPSD (Maximum process standard deviation)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cea mai mare abatere medie pătratică a procesului pentru care este posibilă producerea unei calităţi superioare nivelului de calitate acceptabil.

Abaterea medie pătratică maximă a eşantionului MSSD (Maximum sample standard deviation)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cea mai mare abatere medie pătratică a eşantionului pentru care este permisă acceptarea lotului.

a) Acceptare (Acceptance)

Concluzia că un lot sau o cantitate de produse sau de servicii corespunde criteriilor de acceptare.

Audit al procedurilor de eşantionare (Audit of sampling procedures)

Inspecţia prin eşantionare destinată a verifica dacă procedurile de eşantionare ale furnizorului sunt conforme cu programul de eşantionare.

1) Calitatea limită LQ (Limiting quality)

Pentru un lot considerat izolat, este nivelul de calitate care, la eşantionarea pentru inspecţie, corespunde limitei inferioare a probabilităţii de acceptare.

Calitate medie rezultantă AOQ (Average outgoing Quality)

Nivelul calităţii medii aşteptate (previzibile) a produsului, după inspecţie, pentru o valoare dată a calităţii produsului, înainte de inspecţie.

Observaţie: În practică, diferitele definiţii ale AOQ pot fi utilizate în cazul când indivizii

neconformi ai unui lot neacceptat şi supus inspecţiei 100% sunt înlocuiţi cu indivizi conformi.

Dacă nu sunt indicaţii contrare, calitatea medie aşteptată este calculată pentru toate loturile acceptate şi pentru toate loturile neacceptate după ce au fost supuse inspecţiilor 100% şi toţi indivizii neconformi au fost înlocuiţi cu indivizi conformi.

O aproximaţie utilă este:AOQ = calitatea produsului în derulare x probabilitatea de acceptare

Cantitate medie de inspecţie AAI (Average amount of inspection)

Într-o schemă de eşantionare dată, este numărul aşteptat (previzibil) de indivizi din lot, care vor fi inspectaţi în vederea ajungerii la o decizie, pentru un anumit nivel al calităţii medii a lotului. Aceasta este o medie când se schimbă regulile de inspecţie, etc., spre deosebire de numărul mediu de inspecţie. Ea nu implică inspecţia tuturor indivizilor loturilor neacceptate, ca în definiţia mediei inspecţiei totale.

Constanta de acceptare k (Acceptance constant)

Constanta care depinde de valoarea specificată a nivelului acceptabil de calitate şi de efectivul eşantionului, care este utilizată ca criteriu de acceptare a unui lot, la eşantionarea pentru inspecţie prin măsurare.

Curba parametrilor operaţionali sau caracteristica operativă - curba OC (Operative characteristic)

Tip ACurba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de a satisface

un criteriu de acceptare, în funcţie de nivelul de calitate al lotului.Tip BCurba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de acceptare a

unui lot, în funcţie de nivelul de calitate al procesului din care provine lotul; de asemenea, în cazul altor tipuri de planuri, este curba care arată procentajul loturilor sau unităţilor de produs care se aşteaptă să fie acceptate, în funcţie de nivelul de calitate al procesului.

Tip CCurba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, procentajul produselor

acceptate pe durata fazei de eşantionare, în funcţie de nivelul de calitate al procesului.

a) Probabilitate de acceptare (Probability of acceptance)

Fiind considerat un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de a accepta un lot, atunci când lotul sau procesul au nivelul de calitate specificat.

Domeniu (interval) mediu maxim MAR (Maximum average range)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cel mai mare domeniu mediu al eşantionului pentru care este admisă acceptarea lotului.

a) Eşantion (Sample)

Una sau mai multe unităţi de eşantionare prelevate dintr-o populaţie şi destinate pentru a furniza informaţii despre această populaţie. Un eşantion poate servi ca bază pentru o decizie asupra populaţiei sau procesului de producţie.

a. Eşantionare (Sampling)

Procesul de prelevare sau de constituire a eşantionului.

Eşantionare pentru acceptare (Acceptance sampling)

Inspecţia prin eşantionare în care deciziile de acceptare sau neacceptare a unui lot (sau a unui grup de produse, de materiale sau servicii) se bazează pe rezultatele eşantionului sau eşantioanelor prelevate din acel lot.

a. Eşantion aleatoriu simplu (Simple random sample)

Eşantionul din n unităţi de eşantionare prelevat dintr-o populaţie de N indivizi astfel ca toate combinaţiile posibile de n unităţi de eşantionare au aceeaşi probabilitate de a fi prelevate.

a. Eşantionare aleatoare simplă (Simple random sampling)

În cadrul obişnuit de eşantionare, procesul de selecţie a eşantionului aleatoriu simplu.

1. Eşantion localizat (Spot sample)

Eşantionul efectiv specificat sau cantitate specificată, prelevat dintr-un loc şi dintr-un material specificate sau dintr-un loc şi la momente specificate ale fluxului şi considerat reprezentativ în mediul său înconjurător imediat sau apropiat.

a) Eşantionare sistematică (Systematic sampling)

Eşantionare prin metode sistematice. Forma cea mai uzuală de eşantionare sistematică este “eşantionarea sistematică periodică” (definită în ISO 3534 - 1) în felul următor: “Dacă unităţile de eşantionare dintr-o populaţie sunt dispuse separat într-o ordine dată sau după o bază sistematică (de exemplu, în ordinea de fabricaţie), şi numerotate de la 1 la N, un eşantion sistematic din n unităţi de eşantionare este constituit prin prelevarea unităţilor de eşantionare numerotate cu:

h, h + k, h + 2k, …, h + (n -1)k,unde h şi k sunt numere întregi care satisfac relaţia:

şi şi h este, în general, ales aleatoriu dintre primele k numere întregi. În cazul eşantionării în vrac, eşantionarea sistematică periodică poate fi efectuată prin prelevarea indivizilor la distanţe fixate sau după intervale de timp fixate.”

a) Eşantionare din vrac (Bulk sampling)

Eşantionarea materialelor în vrac din locuri în care unităţile de eşantionare nu pot fi distinse (individualizate) iniţial.

Exemplu:Eşantionarea din mari cantităţi de cărbune pentru determinarea conţinutului de

cenuşă sau de minereu de fier pentru determinarea conţinutului de substanţă utilă.

Eşantionare pentru inspecţie (Sampling inspection)

Inspecţia produselor sau serviciilor prin utilizarea eşantioanelor (spre deosebire de inspecţia 100%).

a. Efectivul (volumul) eşantionului (Sample size)

Numărul unităţilor de eşantionare care compun eşantionul. Într-un eşantion cu mai multe trepte (etape), efectivul eşantionului este numărul total al unităţilor de eşantionare obţinut după efectuarea ultimei trepte (etape) de eşantionare.

Interval de eşantionare (Sampling interval)

Într-o eşantionare sistematică periodică este intervalul la finele căruia este prelevată o unitate de eşantionare.

Inspecţie prin eşantionare simplă sau unică (Single sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care decizia de acceptare sau de neacceptare a lotului, conform regulilor stabilite, se bazează pe rezultatele obţinute prin inspecţia unui singur eşantion de efectiv predeterminat n.

Inspecţie prin eşantionare dublă (Double sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care inspecţia unui prim eşantion de efectiv n1

conduce fie la decizia de a accepta sau de a nu accepta lotul, fie la a continua inspecţia asupra unui al doilea eşantion de efectiv n2, înainte de a lua decizia de acceptare sau neacceptare a lotului. Deciziile se iau în conformitate cu regulile stabilite.

Inspecţie prin eşantionare multiplă (Multiple sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care, după inspecţia fiecărui eşantion, în conformitate cu regulile stabilite, se decide fie acceptarea sau neacceptarea lotului fie prelevarea unui nou eşantion. Regulile de decizie se bazează pe cumulul de informaţie de la toate eşantioanele din lot.

Inspecţie prin eşantionare secvenţială – progresivă (Sequential sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care, după inspecţia fiecărei unităţi, în conformitate cu regulile stabilite, se ia decizia pe baza cumulului de informaţie de la toţi indivizii inspectaţi până în acel moment: se acceptă sau nu se acceptă lotul sau se inspectează încă un individ.

Inspecţie prin eşantionare continuă (Continuous sampling inspection)

Inspecţie prin eşantionare care se aplică la un flux continuu de unităţi individuale de produse care: implică acceptarea sau neacceptarea individ cu individ, şi utilizează perioade alternante de inspecţie 100% şi de inspecţie prin eşantionare,

conform calităţii produselor observate.

Inspecţie prin eşantionare în lanţ (Chain sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care criteriile pentru acceptarea lotului curent sunt dependente de rezultatele propriului eşantion şi de rezultatele unui număr specificat de loturi consecutive precedente.

Inspecţie prin eşantionare cu omitere de loturi (prin săritură) - (Skip-lot sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care unele loturi dintr-o serie sunt acceptate fără inspecţie, când rezultatele prin eşantionare ale unui număr fixat de loturi imediat premergătoare au corespuns criteriilor specificate.

Inspecţie normală (Normal inspection)

Inspecţia utilizată atunci când nu sunt motive să ne aşteptăm la o modificare a nivelului de calitate al producţiei, faţă de nivelul de acceptabilitate.

Inspecţie severă – “înăsprită” (Tightend inspection)

Inspecţie mai severă decât inspecţia normală, la care se trece în urma rezultatelor inspecţiei unui număr determinat de loturi consecutive, care indica o reducere (micşorare)

a nivelului de calitate al producţiei, faţă de nivelul specificat.

Inspecţie redusă – relaxată (Reduced inspection)

Inspecţie mai puţin severă decât inspecţia normală, la care se trece în urma rezultatelor inspecţiei unui număr determinat, care arată o creştere a nivelului de calitate al producţiei, faţă de nivelul specificat.

Inspecţie trunchiată (Curtailed inspection)

Procedura de eşantionare care prevede oprirea (încetarea) inspecţiei atunci când este evident că datele obţinute

Limita calităţii medii rezultate AOQL (Average Outgoing Quality Limit)

AOQ maximă pentru toate valorile posibile ale nivelului de calitate al producţiei în derulare, pentru un plan de eşantionare pentru acceptare dat şi pentru rectificarea tuturor loturilor neacceptate.

Lot prezentat din nou la inspecţie (Re-submitted lot of inspection)

Lot care anterior a fost declarat neacceptabil şi care este prezentat din nou la inspecţia pentru acceptare după ce a fost reverificat, triat, reprocesat etc.

Media inspecţiei totale ATI (Average total inspection ATI)

Numărul mediu al indivizilor inspectaţi pe lot incluzând şi inspecţia tuturor indivizilor loturilor neacceptate. Aplicarea acestei proceduri este mai puternică decât inspecţia 100% a loturilor neacceptate.

Neacceptare – Respingere (Non-acceptance - Rejection)

Concluzia că un lot sau o cantitate de produse sau de servicii nu corespunde criteriilor de acceptare. În urma neacceptării lotului poate fi trecut la o clasă inferioară de calitate sau supus unei reduceri de preţ. Dacă este o respingere finală, poate fi “corectat”

şi resupus inspecţiei.

Nivel de inspecţie (Inspection level)

Indicator al cantităţii relative (proporţiei) inspectate la un program de eşantionare stabilit anterior şi în legătură cu efectivele eşantionului şi lotului.

Un indicator “mai ridicat” sau “mai coborât” poate fi ales dacă experienţa trecută este exprimată printr-o curbă operaţională mai mult sau mai puţin discriminatorie.

Acest termen nu trebuie confundat cu severitatea eşantionării care, nefiind supusă regulilor de variaţie ale inspecţiei se aplică în mod automat.

1) Nivel de calitate indiferent IQL (Indifference quality level or point)

Nivel de calitate care, într-un plan de eşantionare, corespunde probabilităţii de acceptare de 0,5 când este considerată o serie continuă de loturi.

2) Nivel de calitate acceptabil AQL (Acceptable quality level)

La considerarea unei serii continue de loturi, la eşantionarea pentru inspecţie, este nivelul de calitate care corespunde limitei acceptabile a mediei calităţii procesului. Valoarea aleasă pentru AQL depinde, în general, de constrângerile fizice şi economice, cum ar fi limitele naturale ale procesului (care sunt determinate de toleranţele care pot fi admise pentru diferitele caracteristici tehnice) şi costurile inspecţiei în comparaţie cu costurile antrenate de un defect în funcţiune (serviciu).

Notă: elementele AQL, LQ precum şi riscurile şi (ale producătorului şi beneficiarului sunt legate între ele prin sistemele de ecuaţii:

atunci când se utilizează repartizarea binominală a defectelor, sau:

unde a = n AQL iar t = n LQ, atunci când se utilizează repartiţia Poisson a defectelor.

Ambele sisteme de ecuaţii furnizează planuri simple de verificare a calităţii (n, A).

Număr (criteriu) de acceptare A (Acceptance number)

La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mare valoare a numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion, pe baza căruia lotul este acceptat, conform unui plan de eşantionare dat.

1. Număr (criteriu) de respingere (de neacceptare) R (Rejection number – Non-acceptance number)

La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mică valoare a numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion pe baza căruia lotul este respins sau neacceptat, conform unui plan de eşantionare dat.

Număr mediu de inspecţie sau de probe ASN (Average sample number)

Numărul mediu al unităţilor de eşantionare din lot, inspectate înainte de luarea deciziei de acceptare sau de neacceptare, când este utilizat un plan de eşantionare dat. NMI este dependent de nivelul de calitate real al loturilor care sunt prezentate.

a. Număr de trecere (de pasaj) i (Clearance number)

În cazul unui plan de eşantionare continuă,este numărul necesar de unităţi conforme ale produsului, controlate în mod succesiv, în timpul succesiunii inspecţiei 100%, înaintea acţiunii de reducere a importanţei (cantităţii) inspecţiei, pe care se va baza luarea acestei hotărâri.

(i) Panta curbei OC – parametrilor operaţionali (Slope of the OC curve)

Panta liniei care uneşte punctul de risc al producătorului cu punctul de risc al

consumatorului, pe o curbă a parametrilor operaţionali a unui plan de eşantionare. Apropierea de verticala pantei liniei arată o mare putere de discriminare a planului de eşantionare.

Parametri curbelor operaţionale (Operating characteristic curve parameters);

- Probabilitatea de respingere (Probability of rejection)Reprezintă probabilitatea de a nu accepta un lot, atunci când lotul sau procesul au

nivelul de calitate specificat.

- Punct de risc al consumatorului (Consumer’s risk point)Punctul de pe curba parametrilor operaţionali care corespunde unei probabilităţi

de acceptare predeterminată şi de valoare minimă admisă. Această probabilitate de acceptare mai este numită şi “riscul consumatorului”, iar calitatea corespunzătoare a lotului, determinată pentru PRC, este numită “riscul de calitate al consumatorului” RCC.

- Punctul de risc al producătorului (Producer’s risk point)Punctul, pe curba parametrilor operaţionali, care corespunde riscului

producătorului.

1. Procedura (schema) de eşantionare (Sampling procedure)

Cerinţele şi/sau instrucţiunile operaţionale cuprinse într-un plan particular de eşantionare; adică, planificarea metodei de alegere, de prelevare şi de pregătire a unui(or) eşantio(oane) dintr-un lot, pentru a cunoaşte caracteristicile lotului.

1. Plan de eşantionare (Sampling plan)

Planul specific care stabileşte efectivul eşantionului (eşantioanelor) care vor fi utilizate şi le asociază criteriile de acceptare a lotului.

Observaţie: Un criteriu este, de exemplu, că numărul de indivizi neconformi să fie inferior sau

egal cu criteriul de acceptare. Planul de eşantionare nu trebuie să conţină reguli asupra felului de prelevare a

eşantionului.

Program de eşantionare (Sampling scheme)

Combinaţie de planuri de eşantionare cu reguli de trecere de la un plan la altul.Fiecare program trebuie să conţină regulile de trecere automată între planurile de

inspecţie întărită şi planurile de inspecţie redusă sau trecerea la inspecţia 100%.

Proporţia unităţilor neconforme (Proportion of nonconforming items)

În eşantion: numărul unităţilor neconforme raportat la numărul total al unităţilor inspectate

În populaţie (sau în lot): numărul unităţilor neconforme din populaţie sau din lot raportat la numărul total al unităţilor din populaţie sau din lot

Reguli de trecere (Switching rules)

Instrucţiunile dintr-un program de eşantionare, pentru trecerea de la un plan de eşantionare la alt plan cu severitate mai mare sau mai mică (de exemplu, “inspecţia normală”, “redusă” sau “întărită” sau acceptare discontinuă), pe baza nivelului de calitate rezultat din informaţia anterioară.

3) Riscul de calitate al consumatorului (Consumer’s risk quality)

Nivelul de calitate al lotului sau al procesului care, într-un plan de eşantionare dat, corespunde riscului consumatorului specificat.

(i) Riscul de calitate al producătorului (Producer’s risk quality)

Nivelul de calitate al lotului, sau al procesului care, într-un plan de eşantionare dat, corespunde riscului producătorului specificat.

a) Riscul consumatorului (Consumer’s risk)

Pentru un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de a accepta un lot sau un proces, atunci când nivelul de calitate (de exemplu, fracţiunea neconformităţilor) are o valoare definită prin plan ca nesatisfăcătoare (de exemplu, un nivel de calitate limită).

2) Riscul producătorului (Producer’s risk)

Pentru un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de neacceptare a lotului, atunci când nivelul de calitate al lotului sau al procesului (de exemplu, fracţiunea neconformităţilor) are o valoare definită prin plan ca acceptabilă (de exemplu, nivelul de calitate acceptabil NCA).

Severitatea eşantionării (Severity of sampling)

Gradul de discriminare dintr-un program de eşantionare privitor la trecerea de la un plan normal de eşantionare la un plan de eşantionare mai “slab” sau mai “întărit” (puternic), după cum calitatea produsului sau serviciului se îmbunătăţeşte (sau se deteriorează - diminuează). Acest termen nu trebuie confundat cu nivelul de inspecţie deoarece este independent de regulile de trecere de la un plan de eşantionare la altul.

Valoare de acceptare (Acceptance value)

La eşantionarea pentru acceptare prin măsurare, este valoarea limită a mediei eşantionului care permite să satisfacă constanta de acceptare.

4) Zona de indiferenţă (Indifference zone)

Zona care include nivelele de calitate situate între nivelul de calitate acceptabil (AQL) şi nivelul de calitate limită (LQ).

Controlul statistic al procesului

Acceptare (în utilizarea graficului de control) (Acceptance in)

Decizia că un proces se derulează în mod satisfăcător, rezultată din reprezentarea pe grafic a măsurărilor statistice.

Cauză sistematică (Assignable cause)

Factorul (de obicei sistematic) a cărui contribuţie la variaţia unei caracteristici calitative sau la variaţia nivelului procesului poate fi detectată şi identificată. Uneori, cauzele sistematice sunt principalele cauze ale variaţiei. Multe cauze neimportante ale variaţiei sunt sistematice, dar este neeconomic a fi luate în considerare sau controlate. În acest caz, ele sunt tratate ca şi cum ar fi cauze aleatoare.

Cauze aleatorii (Chance causes)

Factorii, în general mulţi la număr dar fiecare de mică importanţă, care contribuie la variaţie dar nu este necesar să fie identificaţi. În unele situaţii, cauzele aleatoare sunt considerate cauzele obişnuite ale variaţiei.

Capabilitate a procesului de fabricaţie (Manufacturing process capability)

Se defineşte în mai multe moduri şi anume:General-calitativ: limitele variabilităţii inerente în care operează un utilaj, o instalaţie sau un proces sub anumite circumstanţe

predominante;

Specific-cantitativ: intervalul minim de variabilitate pe care îl poate asigura un proces de fabricaţie pentru o anumită caracteristică de

calitate, când acesta se găseşte sub control, adică este în stare de stabilitate statistică.

Observaţii:Capabilitatea procesului este de regulă asociată cu intervalul de toleranţe naturale (INT) care în mod uzual este determinat independent de acţiunea factorilor ce produc deplasarea localizării mediei procesului, interesând mai mult lungimea domeniului de variabilitate; Limitele de toleranţe ale procesului. Calculate cu ajutorul metodelor statistice specifice prin prelucrarea datelor referitoare la proces nu trebuie confundate cu limitele de toleranţă specificate (Ti, Ts) pentru caracteristica de calitate generată de proces şi care sunt prevăzute în proiectul de execuţie sau alte documente normative specifice.

Capabilitatea procesului (Process capability)

În prezent, nu există un acord general asupra măsurilor de performanţă ale unui

proces, dar o mărime frecvent utilizată este indicele de performanţă al procesului (Cpk):Dacă Mp este media procesului pentru o anumită caracteristică definită într-o

perioadă de timp oarecare, T este valoarea de sarcină şi TS şi TI sunt limitele superioară şi inferioară de toleranţă, atunci

(k fiind măsura de centrare a procesului, egală cu zero pentru sarcină; Cpk este maxim Cp

(capacitatea procesului) la sarcină şi scade de la zero la limitele de toleranţă). Interpretarea tuturor acestor măsurări se bazează pe ipoteza unei repartiţii normale.

Ca măsuri statistice ale variabilităţii se mai utilizează: abaterea medie pătratică () sau amplitudinea, sau diferite calcule bazate pe

variabilitatea inerentă; o valoare compusă care are o componentă dată de variabilitatea inerentă şi o

componentă dată de cauzele sistematice nesemnificative; o valoare compusă din mulţimea abaterilor medii pătratice ale variabilităţii inerente a

proceselor individuale (care se notează cu ) plus o mică amplitudine datorată schimbărilor admise de cauzele sistematice.

La utilizarea termenului capabilitatea procesului este necesar să se precizeze că este o măsură aplicată (în cazurile corespunzătoare trebuie specificată).

Dacă se defineşte capabilitatea procesului prin 6 , atunci

unde S şi I sunt limitele de toleranţă specificate, superioară şi, respectiv, inferioară. ICP6 este notat uneori Cp , dar pentru a evita confuzia, cel mai bine este să se restrângă utilizarea lui C fără calificare, în cazul în care 6 este utilizat în definiţia lui Cp.

În mod similar

La folosirea termenului capabilitatea procesului, este esenţial să se precizeze în ce măsură este utilizat. Indicele de capabilitate ICP poate fi folosit pentru clasificarea proceselor după gradul în care acestea satisfac toleranţa specificată.

Capabilitate (relativ) “slabă” a procesului:ICP < 6 sau ICP6 < 1 (satisfacerea toleranţelor este dificilă).

Capacitate (relativ) “medie” a procesului:6 < ICP < 8 sau 1 < ICP6 < 1,33

Capabilitate (relativ) “superioară” a procesului:ICP > 8 sau ICP6 > 1,33 (nu sunt dificultăţi în satisfacerea toleranţelor).

Proces sub control – Proces stabil (Process in control – Stable process)

Procesul care pentru fiecare dintre măsurările de calitate (de exemplu, media şi variabilitatea sau fracţiunea neconformităţilor sau numărul mediu al neconformităţilor produsului sau serviciului) este în stare de control statistic.

Stare de control statistic (State of statistical control)

Starea în care variaţiile dintre rezultatele observaţiilor asupra unui eşantion pot fi atribuite unui ansamblu de cauze aleatoare care nu suferă modificări în timp. Un astfel de ansamblu de cauze aleatoare se comportă, în general, aşa cum arată rezultatele unui simplu eşantion aleatoriu care provine din aceeaşi populaţie.

Variaţii (modificări) sistematice (Systematic variations)

Variaţii sau efecte nealeatorii într-un proces stabil (de exemplu, intervalul de reglare).

Variaţie inerentă a procesului (Inherent process variability)

Variaţia inerentă a procesului sau a produselor procesate în starea de control statistic a acestuia. Variabilitatea inerentă a procesului, determinată pentru un proces parţial (un utilaj sau o linie, un grup de operaţii sau o partidă de material) este, în general, mai mică decât cea determinată pentru un proces global. Diferenţa dintre cele două variaţii este condiţionată de un număr de cauze care pot fi asimilate ca sistematice la o operaţie de rutină, deşi nu este realizată starea de control statistic. Dacă este utilizată abaterea medie pătratică, aceasta va fi notată cu .

Variabilitatea totală a procesului (Total process variability)

Variabilitatea inerentă a procesului datorată multor variaţii ale unor factori cu o existenţă schimbătoare, cum ar fi erorile de operator, reglajele anormale ale echipamentelor, uzura anormală, materialele care nu corespund specificaţiei, erorile sistematice (tendinţe) sau alte cauze sistematice. Pot fi utilizate diverse măsuri ale variabilităţii (ca de exemplu abaterea medie pătratică , amplitudinea R etc.).