ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICǍ DE GESTIUNE

MASTER : STANDARDE, REGLEMENTǍRI ŞI POLITICI CONTABILE

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Controlul financiar:principii şi reguli, organizare şi exercitare

Coordonator,Prof. Univ. Dr.: Mihai Ristea

Student,Niculae Nela Aurelia

BUCUREŞTI 2008

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………..pag.3

CAPITOLUL I. CONTROLUL FINANCIAR CONTABIL: ASPECTE TEORETICE..pag.5

I. 1 DEFINIŢIE, CLASIFICARE…………………………………………..pag.6

I. 2 OBIECTIVE, FUNCŢII………………………………………………...pag.14

CAPITOLUL II. METODOLOGIA DE EXERCITARE A

CONTROLULUI FINANCIAR CONTABIL………………………….pag.21

II.1 ETAPA PROGRAMǍRII ACTIVITǍŢII DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL………………………………………………pag.22

II.2 ETAPA PREGǍTIRII ACŢIUNII DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL……………………………………………...pag.24

II.3 ETAPA EFECTUǍRII CONTROLULUI

FINANCIAR CONTABIL……………………………………………...pag.28

II.4 ETAPA INTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL……………………………………………....pag.29

II.5 ETAPA VALORIFICǍRII CONSTATǍRILOR NSCRISE IN ACTELE

DE CONTROL………………………………………………………………

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ……………………………………………………....pag.41

CONCLUZII…………………………………………………………………………………pag.60

2

INTRODUCERE

În condiţiile globalizării, contabilitatea şi controlul de gestiune, evoluează

în permanenţă, pentru a putea răspunde nevoilor în continua schimbare ale

managementului conducerii eficiente a fluxurilor economice.

Astfel apare necesitatea implementării unor variante optime ale dezvoltării

controlului în general şi a controlului financiar şi de gestiune în special, care să

permită realizarea unor activităţi de monitorizare a actului economic şi a

înregistrării operaţiunilor patrimoniale care angajează entitatea economică sau

publică din toate punctele de vedere: etnic, social, investiţional, comercial,

economic; pentru atingerea target-ului final de maximizare a profitului şi a întăririi

poziţiei pe piaţa de capital şi pe piaţa afacerilor şi cucerirea altor pieţe de afaceri

mai dezvoltate, fără a neglija însă, principalul segment motoriu al desfăşurării

acestor strategii, care este clientul-consumatorul final şi nu în ultimul rând de a

organiza aceste strategii şi activităţi mai bine; de a le conserva pe cele pozitive şi de

a preveni şi elimina apariţia unor elemente perturbatorii negative generatoare de

contravenţii şi infracţiuni economice, de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă,

patrimonială şi materială, care să limiteze şi chiar să întrerupă fluxul activităţilor

economice, până la falimentare, devalizare, dizolvare, lichidare sau crah financiar.

Aceste deziderate sunt pertinente în domeniul luării deciziilor, ale

exercitării actului managerial de conducere şi care se concretizează, prin

organizarea şi exercitarea unui sistem de control intern, cu toate formele lui de

exprimare (control financiar preventiv, anticipat, ulterior, etc.), a unor proceduri de

audit intern, contabil, financiar şi fiscal, precum şi a organizării şi efectuării

anumitor lucrări de expertiză contabilă de către persoane sau societăţi profesioniste,

3

specializate pentru clarificarea anumitor aspecte reclamate de litigii în care poate fi

angrenată entitatea economică, de la organizarea sau neorganizarea acţiunilor de

control de gestiune, auditare şi expertizare şi căile de realizare a acestor acţiuni

pentru eficientizarea actului de conducere managerială. 

4

CAPITOLUL I

CONTROLUL FINANCIAR-CONTABIL:ASPECTE TEORETICE

Controlul financiar-contabil, prin acţiunile practice ale statului sau

ale persoanelor cu sarcini de conducere din entităţile economice, reprezintă

prin rezultatele sale, una din cele mai importante surse de informaţii

necesare desfăşurării, în condiţii de maximă eficienţă, a acţiunii de

management general. Principalul scop, atât la nivelul instituţiilor statului

cât şi la nivelul conducătorului de activităţi economice, îl constituie

stabilirea deciziilor optime pentru realizarea obiectivelor din programele

propuse.

Statul, prin instituţiile sale guvernamentale, este principalul şi unicul

realizator al activităţilor economice ce se desfăşoară atât la nivel naţional

(macro), cât şi sectorial (micro), răspunderea pentru o eventuală

nerespectare a legilor economice capătă dimensiuni deosebite, având în

vedere consecinţele pe care le-ar putea genera, asupra întregului sistem

economico-social.

Pentru prevenirea unor situaţii cu caracter perturbator, în

conformitate cu legile speciale, organice sau chiar prin constituţie, de-a

lungul timpului au fost instituite organe de control abilitate şi acreditate,

astfel încât să fie acoperită întreaga zonă a activităţilor economice.

5

I.1. DEFINIŢIE, CLASIFICARE

Controlul este un proces de măsurare a performanţei, de iniţiere şi

întreprindere a unor acţiuni care să asigure rezultatele dorite.

Privit prin prisme diferite, controlul este considerat:

- funcţie a managementului – prin el fiecare manager vrea să se

asigure că activitatea decurge conform programului prestabilit, că resursele

sunt utilizate conform destinaţiei stabilite şi că în final performanţa reală va

atinge sau va depăşi obiectivele fixate iniţial;

- atribut al conducerii – mijloc de perfecţionare a activităţii entităţilor

publice şi private exercitat sub forme diferite de structuri organizate

piramidal, cu responsabilităţi şi obiective clar precizate de lege;

- metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor.

Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor

materiale, care se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau

la scurt interval de la desfăşurarea operaţiunilor. Controlul constă în a

verifica dacă totul a fost efectuat în conformitate cu programul fixat, după

ordinile date şi principiile stabilite. De asemenea, poate fi considerate o

acţiune de control, supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi.

Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale

de control.

Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca

obiectiv cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate

mijloacele materiale şi financiare, de către societăţile comerciale, publice,

modul de realizare şi cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea şi

consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-

financiare, dezvoltarea economiei naţionale.

6

Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar

reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a

deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea

legalităţii.

Într-un sistem economic pot apărea, la un moment dat unele

disfuncţionalităţi generate de cauze obiective, determinate de situaţii care

nu au putut fi prevăzute, cât şi din cauze subiective cum sunt sustragerile

deliberate ale agenţilor economici de la obligaţiile financiare şi fiscale faţă

de bugetul statului sau o gestiune defectuoasă a activităţilor economice.

Controlul financiar-contabil serveşte unui triplu sistem de interese.

În primul rând, controlul financiar-contabil serveşte intereselor

agenţilor economici atât prin acţiunea de evitare a situaţiilor de

disfuncţionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului, cât şi prin

posibilitatea remedierii unor abateri de la prevederile legale.

În al doilea rând, controlul financiar-contabil serveşte intereselor

agenţilor economici parteneri, deoarece poate oferi acestora informaţii

exacte asupra stării patrimoniului unităţii economice, la care se desfăşoară

verificarea.

În al treilea rând, controlul financiar-contabil, este instrumental

care serveşte intereselor statului pentru realizarea obiectivelor propuse pe

termen lung în ceea ce priveşte politica economică.

Având în vedere toate aceste aspecte, controlul financiar-contabil se

defineşte ca fiind… “acţiunea legiferată de determinare a unor

adevăruri în legătură cu starea unor proiecte de activităţi economice

sau cu a celor care au fost efectuate, prin compararea modului efectiv

de prezentare sau manifestare al acestora cu prevederile şi normele

legale prin care au fost definite şi instituţionalizate, în vederea

7

preîntâmpinării sau depistării şi remedierii abaterilor de la aceste

prevederi şi norme”.

Astfel, controlul financiar-contabil constituie una dintre cele mai

importante pîrghii ale conducătorilor unităţilor economice, deoarece acesta

le poate furniza toate informaţiile necesare realizării obiectivelor din

programele propuse.

Activitatea de control, ca una dintre funcţiile actului de conducere,

poate lua diferite forme în funcţie de domeniul în care se exercită, de

conţinut, de obiective şi sfera de acţiune a acestuia, şi anume puterea

legislativă sau cea executivă.

Alături de aceste criterii generale şi altele specifice , cum sunt

momentul efectuării verificării faţă de momentul desfăşurării activităţii

controlate, structurile determinate să-l exercite, durata sau intensitatea

acestuia, controlul financiar-contabil se clasifică astfel:

A) După momentul efectuării propriu-zise sau al întocmirii şi

utilizării documentelor supuse verificării faţă de momentul verificării,

controlul financiar-contabil poate fi:

control financiar preventiv

control operativ curent (concomitant)

control ulterior

Controlul financiar preventiv, formă a controlului financiar –

contabil, se exercită înainte de efectuarea operaţiunii sau activităţii supuse

verificării, sau înainte ca un document să fie lansat în procesul economic.

Sfera activităţilor care fac obiectul contractului financiar preventiv se

stabileşte, în funcţie de natura unităţii patrimoniale la care se realizează,

astfel:

8

a)La nivelul ordonatorilor de credite din ministere şi alte instituţii

similare:

● Efectuarea de plăţi din fonduri publice;

● Repartizarea pe unităţi subordonate şi pe activităţi distincte a

fondurilor aprobate prin bugetul de stat;

● Organizarea şi efectuarea de plăţi din credite bugetare aprobate;

● Concesionarea sau închirierea de bunuri publice;

b)La nivelul, agenţilor economici, principalele operaţiuni pentru care

se stabilesc obiectivele de control financiar preventive sunt:

● Plăţi, în lei sau valută, efectuate pentru produsele aprovizionate,

lucrările executate sau prestarea diverselor servicii;

● Plata sumelor pentru activitatea desfăşurată în cadrul unităţii, ca şi

a altor drepturi cuvenite personalului;

● Încheierea contractelor interne sau externe de aprovizionare sau a

contractelor ce au ca obiect executarea de lucrări sau prestarea de servicii;

● Trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a

pierderilor sau a daunelor aduse patrimoniului care nu au fost produse cu

vinovăţie.

După personalul desemnat să îl realizeze, activitatea de control

financiar preventiv se împarte în:

● Control financiar preventiv exercitat de organele de control ale

statului;

● Control financiar preventiv exercitat de organele proprii de

control.

Controlul operativ curent este acea formă a controlului financiar-

contabil, caracterizată prin faptul că se realizează concomitent cu

desfăşurarea operaţiunilor sau fenomenelor economice controlate şi

9

permite, în orice moment, cunoaşterea amănunţită a modului în care se

realizează sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea

patrimoniului unei unităţi economice.

Sfera de acţiune a controlului operativ curent cuprinde toate

activităţile unităţilor patrimoniale, indiferent de forma acesteia.

Importanţa controlului operativ curent rezultă din faptul că surprinde

disfuncţionalităţile proceselor economice chiar în faza desfăşurării,

considerat ca fiind momentul corespunzător efectuării corecţiilor necesare.

Controlul operativ curent este acea formă a controlului financiar-

contabil, caracterizată prin faptul că se realizează concomitent cu

desfăşurarea operaţiunilor sau fenomenelor economice controlate şi

permite, în orice moment, cunoaşterea amănunţită a modului în care se

realizează sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea

patrimoniului unei unităţi economice.

Sfera de acţiune a controlului operativ curent cuprinde toate

activităţile unităţilor patrimoniale, indiferent de forma acesteia.

Importanţa controlului operativ curent rezultă din faptul că surprinde

disfuncţionalităţile proceselor economice chiar în faza desfăşurării,

considerat ca fiind momentul corespunzător efectuării corecţiilor necesare.

Controlul ulterior, este forma controlului financiar-contabil, cu

sfera cea mai largă de acţiune, care se exercită după efectuarea activităţilor

şi proceselor economice supuse verificării.

Sfera de acţiune a controlului ulterior este foarte amplă şi se referă la

toate activităţile economice desfăşurate de instituţiile statului, regiile

autonome, agenţii economici în privinţa îndeplinirii obligaţiilor faţă de

diferite bugete ale acestuia.

10

B) După volumul controlat al documentelor şi operaţiunilor,

controlul financiar-contabil se clasifică în control total şi control prin

sondaj.

Controlul prin sondaj presupune verificarea celor mai

reprezentative documente şi activităţi emise şi efectuate în perioadele cele

mai semnificative, de maximă activitate ale respectivei unităţi economice.

Controlul total, formă a controlului financiar-contabil, presupune

verificarea tuturor documentelor şi a activităţilor la care acesta se referă,

emise şi efectuate în perioada analizată.

Această formă de control se realizează, de regulă, în cazul în care

controlorul are sarcina verificării unor operaţiuni şi/sau documente în

scopul acordării sau nu a vizei de control financiar preventiv, sau pentru

formularea propunerii de descărcare a gestiunii conturilor financiare.

C) După structurile care o exercită, activitatea de control financiar-

contabil se împarte în control exercitat şi organizat de către organele proprii

aparţinând unităţilor economice şi controlul organizat şi exercitat prin

instituţiile specializate ale statului.

Controlul financiar propriu al unităţilor economice este forma

controlului financiar-contabil efectuată în scopul prevenirii sau soluţionării

unor abateri şi deficienţe cu caracter economic din activitatea acestora.

Controlul financiar-contabil propriu, cunoscut şi sub denumirea de

control intern, se realizează de către organele proprii în funcţie de tipul

unităţii economice se organizeză şi se exercită astfel:

a) La nivelul unităţilor economice, altele decât instituţiile publice,

activitatea de control financiar-contabil propriu se organizează şi exercită

în formele de:

● control financiar preventiv propriu

11

● control financiar de gestiune

Controlul financiar preventiv propriu, este activitatea efectuată

pentru evitarea nerespectării prevederilor legale în vigoare ce ar genera

efecte cu caracter perturbator a activităţii economice, cât şi pentru

prevenirea pagubelor.

Controlul financiar de gestiune, este activitatea ce se efectuează în

vederea urmăririi modului de realizare a dispoziţiilor legale şi a normelor

interne cu privire la gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti, pe baza

operaţiunilor înregistrate în documente şi evidenţele tehnico-operative,

financiare şi contabile.

b) La nivelul instituţiilor publice, controlul financiar-contabil propriu

se organizează şi exercită în formele sale de:

● control financiar intern

● control financiar preventiv

Controlul financiar intern, cuprinde ansamblul măsurilor privind

organizarea activităţilor de determinare a stării reale a unor activităţi şi

procese prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost

definite.

Controlul financiar preventiv, este definit ca fiind activitatea prin

care se stabileşte legalitatea şi regularitatea operaţiunilor privind fondurile

publice şi patrimoniul public, înainte de aprobarea acestor operaţiuni.

Sfera de activitate a controlului financiar preventiv este formată din

ansamblul instituţiilor publice.

Controlul financiar-conatbil exercitat prin instituţii ale statului poate

îmbrăca trei forme în funcţie de unităţile desemnate să-l exercite şi anume:

● control operativ-curent

● control preventiv

12

● control ulterior

B) După durata şi intensitatea efectuării, controlul financiar-contabil

se împarte în:

● control continuu

● control periodic

Controlul continuu este forma controlului financiar contabil care se

exercită pe toată durata efectuării operaţiunilor economice controlate, fără

întreruperi. Controlul continuu se poate identifica cu controlul operativ-

curent (concomitent), datorită efectuării verificării concomitent cu

efectuarea operaţiunilor analizate.

Controlul periodic, este activitatea specifică controlului financiar-

contabil care se desfăşoară la anumite intervale, de regulă fixe, prin

programe, în funcţie de particularităţile fenomenelor economice şi

necesităţile de informare.

Lipsa caracterului inopinat în realizarea acestei forme de control

poate duce la obţinerea unor rezultate mai puţin spectaculoase, uneori

nereale sau neconcludente.

Datorită caracterului anunţat, pentru obţinerea unor rezultate

veridice, controlul periodic trebuie efectuat, cu toată intensitatea, la

termenele stabilite şi asupra tuturor documentelor şi operaţiunilor ce fac

obiectul activităţii supuse verificării.

13

I.2. OBIECTIVE, FUNCŢII

Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor

materiale, care se efectuează concomitent sau la scurt interval de la

desfăşurarea operaţiunilor. Controlul constă în a verifica dacă totul a fost

efectuat în conformitate cu programul fixat, după ordinile date şi principiile

stabilite. De asemenea, poate fi considerată o acţiune de control,

supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi. Controlul se poate

exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.

Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca

obiectivitate cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate

mijloacele materiale şi financiare, de către societăţile comerciale, publice,

modul de realizare şi cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea şi

consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-

financiare, dezvoltarea economiei naţionale.

Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar

reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a

deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea

legalităţii.

Toate formele de control au un scop comun, şi anume acela de

determinare a stării unor fenomene, procese sau activităţi la un moment

dat, faţă de un sistem determinat de criterii.

Cu toate acestea, tipurile de control se deosebesc între ele prin rol,

sfera de activitate, obiectivele propuse şi funcţii.

Obiectivul principal al controlului financiar este de a opri, înainte de

efectuare, toate operaţiunile care nu sunt legale, necesare, oportune sau

economicoase în faza de plată, respectiv încasare, după caz.

14

Obiectivele controlului operativ curent constau în:

● Verificarea şi stabilirea abaterilor şi a deficienţelor în legătură cu

existenţa, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;

● Utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;

● Stabilirea realităţii datelor înscrise în bilanţ şi conturile de

execuţie;

Obiectivele controlului ulterior sunt diferenţiate, în funcţie de

obiectivele specifice fiecărei structuri cu atribuţii de control financiar-

contabil, structuri ce pot aparţine statului sau agentului economic.

Principalul obiectiv al controlului ulterior exercitat de către agenţii

economici constă în verificarea modului de gospodărire a mijloacelor

materiale şi băneşti din patrimonial fiecăruia.

Controlul ulterior, exercitat de către organele de verificare ale

statului are ca principale obiective:

● Verificarea modului de administrare şi utilizare a fondurilor

acordate de la buget;

● Controlul modului de utilizare a mijloacelor şi a fondurilor din

dotarea unităţilor economice ale statului;

● Îndeplinirea integrală şi la termen a tuturor obligaţiilor financiare

şi fiscale faţă de diferitele structuri guvernamentale.

La nivelul unităţilor economice, principalele obiective ale

controlului financiar preventiv constau în stabilirea legalităţii,

economicităţii, eficacităţii şi eficienţei pentru următoarele categorii de

operaţiuni:

● din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale ale agentului

economic faţă de diferite persoane fizice şi/sau juridice;

15

● operaţiunile privind creditarea, finanţarea şi efectuarea de plaţi în

lei sau/şi valuta privind activitatea de comerţ, investiţii, producţie etc;

● operaţiunile bancare privind acordarea fondurilor de la buget şi a

altor operaţiuni similare financiare;

● operaţiuni privind trecerea pe seama cheltuielilor, rezultatelor

financiare, conform prevederilor legale, a pierderilor, daunelor aduse

unităţii, dar care nu au fost produse cu vinovăţie.

Obiectivele controlului financiar de gestiune constau în:

● Stabilirea integrităţii valorilor materiale şi băneşti din gestiunile

supuse controlului;

● Stabilirea legalităţii şi realităţii înregistrării operaţiunilor

consemnate în documentele primare şi contabile referitoare la cantităţile şi

valorile menţionate în acestea;

● Verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regim

special;

● Stabilirea modului de respectare a prevederilor legale privind

mişcarea valorilor materiale şi băneşti între diferitele gestiuni ale unităţii;

● Verificarea exactităţii preţurilor luate în calculul valorilor

materiale ce fac obiectul controlului;

● Stabilirea modului de obţinere, utilizare şi restituire a creditelor

bancare sau de altă natură;

● Numirea, alegerea administratorilor, consiliului de administraţie, a

comitetului de direcţie şi a cenzorilor;

● Emiterea de obligaţiuni şi acţiuni;

● Verificarea modului de calcul, încasare şi vărsare a contravalorii

bunurilor distruse, degradate, deteriorate şi stabilirea eventualelor

răspunderi în sarcina persoanelor vinovate.

16

La nivelul instituţiilor publice principalul obiectiv al controlului

financiar preventiv propriu constă în stabilirea legalităţii, regularităţii şi

încadrarii în limitele aprobate pentru următoarele categorii de operaţiuni:

● Angajamentele legale şi bugetare;

● Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;

● Plăţile efectuate din fondurile publice;

● Incasările în numerar;

● Concesionarea şi închirierea de bunuri din domeniul public al

statului sau al unităţilor administrative-teritoriale;

● Modificarea repartizării pe trimestere şi pe subdiviziuni ale

clasificării bugetare a creditelor aprobate;

● Vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din

domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Principalul obiectiv al controlului financiar propriu intern constă

în instituirea măsurilor necesare în vederea:

● Respectării prevederilor legale , normelor, reglementărilor şi

deciziilor;

● Realizării, la nivelul corespunzător de calitate al atribuţiilor

instituţiilor publice;

● Protejării fondurilor publice împotriva pierderilor datorate risipei,

abuzului, fraudei sau erorilor;

● Dezvoltării şi întreţinerii unor sisteme de colectare, stocare,

prelucrare şi difuzare a datelor şi informaţiilor necesare fundamentării

deciziilor.

Obiectivele controlului financiar contabil sunt dimensionate, în

special, prin diferitele prevederi legale şi pe baza relaţiilor instituite între

instituţiile statului şi agenţii economici.

17

Obiectivele controlului financiar contabil, organizat prin structuri ale

statului, constau în controlul modului de:

● Utilizare a tuturor mijloacelor financiare aflate în administrarea

organelor centrale şi locale ale puterii de stat ca şi ale instituţiilor acestuia;

Respectare a reglementărilor financiar contabile în activitatea

desfăşurată de către regiile autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi

economici în legătură cu îndeplinirea acestora faţă de stat.

Instrument al politicii financiare a statului , controlul financiar

reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a

deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea

legalităţii.

Prin modul de organizare şi exercitare, precum şi prin modul şi

obiectivele ce le urmăreşte, controlul financiar îndeplineşte unele funcţii şi

anume: funcţia de evaluare, funcţia preventivă, de documentare,

recuperatorie şi o funcţie pedagogică.

Funcţia de evaluare – se manifestă prin scopul pe care şi-l propune

controlul financiar-contabil, prin determinarea rezultatelor economice, ale

unei unităţi patrimoniale şi evaluarea acestora prin raportarea la un sistem

de criterii prestabilit, în vederea determinării măsurilor de realizare a

activităţii controlate.

Funcţia se manifestă postoperativ, dar poate avea şi caracter

preventiv prin stabilirea tendinţelor de abatere de la normele prestabilite,

urmate de dispunerea măsurilor de desfăşurare a activităţii economice în

cadrul prevederilor şi normelor legale.

De asemenea, prin intermediul acestei funcţii, pe lângă constatarea

stării reale, se efectuează şi o apreciere a performanţelor unei acţiuni

economice, precum şi a unor entităţi organizate ca persoane juridice.

18

Funcţia preventivă – constă într-o serie de măsuri luate de către

organele de control, în vederea evitării şi eliminării unor fraude, înainte de

a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea şi anularea

cauzelor care le generează sau favorizează. Prin aceasta acţiune, controlul

are sarcina de a opri actele şi operaţiunile care nu sunt legale, în faza de

angajare a societăţii comerciale de consiliul de administraţie al acesteia. În

acest sens, acţiunea preventivă se manifestă înaintea emiterii actelor sau

efectuării operaţiunilor, astfel încât să se preîntâmpine eventualele

prejudicii. Prin intermediul acestei funcţii, pe lângă legalitatea actelor şi

operaţiunilor se mai urmăreşte oportunitatea, necesitatea şi economicitatea

acestora.

Funcţia de documentare – permite cunoaşterea proceselor care au

loc în activitatea economică, a rezultatelor activităţii din structurile

economice, relevarea fraudelor şi depistarea cauzelor acestora, precum şi

identificarea acţiunilor eficiente pentru a fi generalizate. Astfel, controlul

participă nemijlocit la actul de conducere, furnizând date şi informaţii

pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare.

Funcţia recuperatorie – evidenţiază un aspect foarte important al

controlului financiar, deoarece ea nu se limitează la prevenirea şi aprecierea

stării de fapt, dar acţionează şi pentru descoperirea şi recuperarea

pagubelor, precum şi pentru stabilirea, conform legii, a răspunderii juridice.

Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organele de control au obligaţia

de a stabili forma procedurală prin care urmează să se facă recuperarea,

pentru stabilirea integrităţii avutului public.

Formele procedurale legale de recuperare sunt: recuperarea pe calea

executării silite, recuperarea pe calea răspunderii materiale reglementată de

legislaţia muncii, precum şi recuperarea pe calea acţiunii civile în justiţie.

19

Funcţia pedagogică– permite acţiuni de educare a celor care au

drepturi şi obligaţii în formarea şi utilizarea fondurilor publice. Controlul,

prin rezultatele sale, contribuie la formarea şi utilizarea fondurilor publice.

Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea deontologiei

profesionale, îndeosebi a celor implicate în administrarea fondurilor

publice. La rândul lor, persoanele care alcătuiesc corpul de control, prin

nivelul de pregătire şi atitudine civică, trebuie să reprezinte un model de

comportament corect, dar intransigent. Această funcţie se realizează şi în

combaterea manifestărilor ilegale, prin depistarea şi sancţionarea lor cu

fermitate. Publicitatea realizată în jurul acestor cazuri va contribui şi va

favoriza îndeplinirea corectă, în deplina legalitate a atribuţiunilor de

serviciu.

20

CAPITOLUL II

METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI

FINANCIAR – CONTABIL

Noţiunea de metodologie îşi are originea în limba Latina veche, în

cuvântul methodus, care în traducere liberă, înseamnă mod de acţiune. În

alte limbi, interpretarea şi traducerea noţiunii “methodus” se fac prin mers

raţional al gândirii către adevăr.

Metodologia de control financiar-contabil se defineşte ca fiind un

ansamblu de activităţi interdependente care, prin utilizarea unor

procedee şi tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului de

cunoaştere a unui fenomen sau a unei activităţi economice prin

raportarea, modului concret de manifestare a acestora la prevederile

legale, normele sau instrucţiunile prin care au fost definite.

Structurată pe etape şi în cadrul acestora, pe faze, metodologia de

realizare a controlului financiar-contabil se prezintă astfel:

1. Etapa programarii activitatii de control financiar – contabil

2. Etapa pregatirii actiunii de control financiar – conatabil

3. Etapa efectuarii controlului financiar – contabil

4. Etapa intocmirii actelor de control financiar – contabil

5. Etapa valorificarii constatarilor inscrise in actele de control

21

II.1 ETAPA PROGRAMĂRII ACTIVITĂŢII DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL

Programarea activităţii de control financiar-contabil cuprinde atât

activităţi privind stabilirea propriu-zisă a obiectivelor subiecţilor şi a

termenelor de realizare, cât şi transmiterea acestora către unităţile cu

atribuţii de control financiar-contabil.

Elaborarea programuli de control

Programarea activitatii de control financiar – contabil rezulta dintr-o

dubla necesitate si anume: asigurarea realizarii in totalitate a obiectivelor ce

revin unitatilor cu sarcini in acest domeniu, precum si evitarea controalelor

la aceeasi agenti economici.

Programul de control este principalul instrument de lucru in baza

caruia, pe o perioada determinata, structurile cu atributii de control

financiar – contabil isi desfasoara activitatea.

Programul de control este un document ce contine, nominalizate,

toate obiectivele generale privind activitatile ce urmeaza a fi cuprinse in

actiunile de control financiar – contabil si a obiectivelor propuse.

Programul de control este elaborat in cadrul fiecarei unitati cu

atributii de control financiar. De asemenea, este centralizat la nivelul

structurii coordonatoare, apoi supus aprobarii conducerii acesteia, dupa

care, in forma finala, este returnat unitatilor din subordine in vederea

punerii in aplicare.

La nivelul Curtii de Conturi a Romaniei, programul de control se

elaboreaza de catre fiecare structura de control, in baza prevederilor

rezultate din Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992, modificata prin Legea nr.

22

77 din 31 ianuarie 2002, iar in cadrul acestor structuri, pe obiectivele

specifice propuse de diviziile si structurile teritoriale. In aceasta forma se

aproba de organul de conducere al acesteia, Plenul Curtii de Conturi.

Transmiterea programului de control unitatilor cu atributii de

control financiar – contabil subordonate.

Sarcinile rezultate din programul de control se repartizeaza pe

subunitatile care, in baza acestora, isi elaboreaza propriul program in care

obiectivele generale sunt detaliate pe obiective specifice.

Pentru fiecare obiectiv propriu se stabilesc atat persoanele care

exercita controlul, cat si termenele pana la care se va finaliza actiunea.

In cadrul competentelor stabilite, prin prevederi legale pentru fiecare

institutie de control in parte, o atentie deosebita se acorda alcatuirii

echipelor ce urmeaza a efectua operatiuni de verificare financiar –

contabile.

Pentru fiecare unitate cu sarcini de control financiar – contabil

indifferent de nivelul acesteia, prevederile programului de control, odata

aprobate, constituie sarcina de serviciu obligatoriu de realizat.

Echipele de verificare sunt constituite din controlori, care au

competenta profesionala necesara realizarii in bune conditii a obiectivelor

controlului, specializati pe tema si obiectivele stabilite prin programul de

control.

23

II.2 ETAPA PREGATIRII ACTIUNII DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL

Organele financiar fiscale competente selectează contribuabilii ce

urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale. Datele şi informaţiile referitoare la

contribuabil sunt obţinute prin consultarea dosarului fiscal al

contribuabilului. Inspectorul consultă toate compartimentele care deţin

informaţii referitoare la situaţia fiscală a contribuabilului. Aceste

compartimente sunt obligate să comunice informaţiile deţinute, la

solicitarea inspectorului însărcinat cu efectuarea controlului. Prin

consultarea dosarului fiscal şi a compartimentelor sus menţionate se

colectează date şi informaţii despre contribuabil existente în actele de

înfiinţare, declaraţii fiscale.

Culegerea informaţiilor din alte documente se realizează prin

studiul rapoartelor privind controlul efectuat la două categorii de

contribuabili:

- cei care au legături de afaceri cu contribuabilul ce urmează a fi

controlat;

- cei care desfăşoară activităţi similare.

În urma analizării acestor documente la sediul organului fiscal, se

va identifica domeniile şi impozitele care prezintă un risc al evaziunii la

contribuabilul respectiv.

Pe baza acestei analize de risc se vor stabili obiectivele orientative

ale controlului, procedura şi tehnicile de control ce vor trebui aplicate.

Aşa cum rezultă din anexele prezentate se poate constata

specificitatea actelor de control atât pe linie financiară în sens larg, cât şi

punctual din punct de vedere bugetar şi/sau fiscal. Dacă din punct de

vedere fiscal se pot urmări obiective precum: stabilirea impozitelor pe

24

fiecare contribuabil, inclusiv încasarea acestora întomai şi la timp,

eliminarea sustragerii de la plata unor impozite sau taxe, din punct de

vedere bugetar interesează alte obiective, de exemplu: încadrarea

cheltuielilor bugetare în normativele prevăzute de lege, destinaţia

cheltuielilor în conformitate cu capitalele prestabilite; inclusiv eficienţa,

economicitatea şi oportunitatea alocării banului public.

Desfasurarea controlului

Prezentarea la contribuabil se face numai în baza unei împuterniciri

scrise (ordin de deplasare) emisă de conducătorul unităţii fiscale,

competentă să efectueze controlul.

Această împuternicire conţine date de identificare ale inspectorilor ce

urmează să efectueze controlul, ale contribuabililor ce urmează a fi

controlaţi, momentul începerii controlului şi semnătura conducătorului

unităţii fiscale.

În momenturl în care insepctorul a ajuns la sediul contribuabilului ce

urmează a fi controlat, aceasta caută să obţină informaţii referitoare la

activitatea desfăşurată de contribuabil, îl informează pe contribuabil cu

privire la scopul controlului, perioada verificării şi impozitele ce vor fi

verificate. Nu în ultimul rand, inspectorul va solicita contribuabilului

punerea la dispoziţie a documentelor şi evidenţelor contabile necesare

desfăşurării controlului.

25

Drepturile şi obligaţiile contribuabililor în timpul desfăşurării

controlului.

În sistemul fiscal românesc, bazat pe autoimpunere, principala

obligaţie ce revine contribuabililor o constituie declararea şi plata

impozitelor pe care aceştia le datorează bugetului de stat.

Controlul fiscal are ca scop verificarea bazelor de impunere,

legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii

îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor

legislaţiei fiscale şi contabile, stabilirea diferitelor obligaţii de plată,

precum şi a accesoriilor acestora.

Pe parcursul inspecţiei fiscale, contribuabilul are dreptul să fie

informat asupra constatărilor rezultate iar la incheierea inspecţiei, organele

fiscale vor purta o discuţie finală cu acesta asupra constatărilor şi

consecinţelor fiscale. Data, ora, locul şi problematica discuţiei vor fi

communicate contribuabilului în timp util iar acesta la rândul lui are dreptul

să prezinte, în scris, punctul de vedere cu rpivire la constatările inspecţiei

fiscale.

Întâietatea desfăşurării acţiunii de control, contribuabilul trebuie să

fie înştiinţat în legătură cu acţiunea care urmează să se desfăşoare, prin

transmiterea unui aviz de inspecţie fiscală de către organul fiscal cu 30 de

zile pentru marii contribuabili şi cu 15 zile pentru ceilalţi contribuabili,

înainte de începerea inspecţiei fiscale.

Prin avizul de inspecţie fiscală contribuabilul este înştiiţat cu

privire la:

temeiul juridic al inspecţiei fiscale;

data de începere a inspecţiei fiscale;

26

obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a

fi supuse inspecţiei fiscale;

posibilitatea de a solicita amânarea datei de

începere a inspecţiei fiscale.

Inspecţia fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit

sau taxă şi pentru fiecare perioadă supusă impozitării.

La începerea inspecţiei fiscale, inspectorul este obligat să prezinte

contribuabilului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de

conducătorul organului de control. Începerea inspecţiei fiscale trebuie

consemnată în registrul unic de control.

La finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul este obligat să dea o

declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că au fost puse la

dispoziţie toate documnetele şi informaţiile relevante pentru inspecţia

fiscală.

Rezultatele inspecţiei fiscale sunt consemnate întru-un raport scris,

în care se vor prezenta constatările inspecţiei din punct de vedere faptic şi

legal.

În timpul desfăşurării controlului fiscal, contribuabilul are

următoarele obligaţii:

să premită acecesul organului de control în orice incintă de

afaceri în cursul progarmului normal de lucru. Inspecţia

fiscală se poate desfăşura şi în afara programului de lucru al

contribuabilului, cu acordul scris al acestuia şi cu aprobarea

conducătorului organului fiscal;

contribuabilul este obligat să pună la dispoziţia organelor de

control toate documentele, precum şi orice alte date necesare

27

clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere

fiscal.

II.3 ETAPA EFECTUARII CONTROLULUI FINANCIAR

CONTABIL

În timpul desfăşurării acţiunii de control fiscal, inspectorul trebuie

să urmăreasccă dacă contribuabilul a respectat toate legile şi

reglementările, care fac obiectul controlului şi dacă elementele activităţii

contribuabilului sunt înregistrate corect şi complet în contabilitate.

În timpul efectuării operaţiunilor de control, inspcetorul verifică

documentele justificative până la balanţa de verificare şi declaraţia fiscală.

Inspectorul fiscal verifică corectitudinea întregistrărilor contabile şi a

declaraţiilor fiscale prin:

comparaţii şi calcule de indicatori;

stabilirea gradului în care documentele justificative reflectă

realitatea operaţiunilor efectuate;

verificarea corelaţiilor prin stabilirea caracterului corect al

datelor prin corelarea acestora cu alte date a căror

corectitudine a fost deja stabilită;

verificarea corectitudinii şi realităţii operaţiunilor înscrise în

contabilitate şi în declaraţiile fiscale, precum şi a corelaţiilor

între evidenţele contabile şi declaraţiile fiscale întocmite pe

baza acestora.

Se recomandă ca în cazul descoperirii unor nereguli în activitate,

documentele şi evidenţele contribuabilului, inspectorul să aducă la

28

cunoştinţa contribuabilului toate problemele, solicitând, totodată,

clarificări, justificări referitoare la neregulile constatate.

II.4 ETAPA INTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL

FINANCIAR CONTABIL

În activitatea de inspecţie financiar fiscală sunt utilizate

următoarele documente:

1. Raportul de inspecţie financiar fiscală;

2. Nota explicativă;

3. Procesul verbal;

4. Procesul verbal la ridicarea/restituirea de inscrisuri;

5. Proces verbal de sigilare/desigilare de inscrisuri.

Toate datele şi informaţiile culese de inspectorii fiscali în timpul

desfăşurării controlului sunt evidenţiate într-un raport scris.

Raportul de inspecţie financiar fiscală este un document în care se

consemnează constatările rezultate ca urmare a inspecţiei fiscale.

Aceasta se întocmeşte de către echipa de inspecţie fiscală pentru

desemnarea rezultatelor, indiferent dacă se stabilesc sau nu, diferenţe de

obligaţii fiscale suplimentare în cadrul unei inspecţii fiscale generale sau

parţiale.

29

Raportul de inspecţie fiscală este structurat în VI capitole astfel:

Capitolul I – Date despre inspecţia financiar fiscală

În acest capitol se prezintă oraganele de inspecţie fiscală (nume şi

prenume, numărul legitimaţiei de inspecţie fiscală, unitatea fiscală din care

face parte precum şi numărul ordinului de serviciu). De asemenea se va

preciza:

temeiul legal al efectuării inspecţiei fiscale;

numărul şi data transmiterii avizului de inspecţie fiscală;

numărul de înregistrare şi data începerii inspecţiei fiscale

înscrisă în Registrul unic de control;

perioada supusă verificării;

perioada în care s-a desfăşurat inspecţia fiscală, precum şi

locul de desfăşurare;

definirea obiectului de inspecţie fiscală în corelaţie cu

tematica înscrisă în ordinul de serviciu;

modul de ducere la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin

actul de control fiscal încheiat pentru perioada anterioară

celei pentru care se efectuează inspecţia fiscală.

30

Capitolul II – Date despre contribuabil/agent economic

În aceast capitol sunt prezentate:

datele de identificare ale contribuabilului;

forma de proprietate, forma juridică, precum şi principalii

acţionari/asociaţi, evoluţia capitalului social;

prezentarea tuturor conturilor bancare în comparaţie cu cele

cuprinse în declaraţia depusă la Administraţia Finanţelor

Publice;

evoluţia cifrei de afaceri şi a rezultatului exerciţiului

financiar, conform ultimelor trei bilanţuri anuale, indiferent

de perioada verificată;

verificarea evidenţei documentelor cu regim special, cu

prezentarea actelor cu care au fost achiziţionate;

preztentarea subunităţilor contribuabilului;

persoana care asigură administrarea activităţii

contribuabilului verificat;

persoana care răspunde de conducerea contabilităţii;

administratorul sau persoana desemnată să reprezinte

contribuabilul pe durata inspecţiei fiscale;

menţiunea dacă s-au efectuat inventarierea patrimoniului

conform prevederilor legale şi valorificarea acestora;

principalii furnizori şi clienţi precum şi menţionarea dacă

aceştia sunt sau nu părţi afiliate cu contribuabilul.

Capitolul III – Constatări financiar fiscale

31

În acest capitol se înscriu constatările pentru fiecare obligaţie

fiscală şi/sau activitate financiară care a facut obiectul inspecţiei financiar

fiscale.

Capitolul IV – Alte constatări

În acest capitol se vor prezenta constatările inspecţiei financiar

fiscale referitoare la organizarea comportamentului de contabilitate (acolo

unde este cazul), urmărindu-se respectarea prevederilor Legii contabilităţii.

Pentru contribuabilii care aplică Reglementările contabile armonizate cu

directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate se va

avea în vedere modul de tratare a conturilor contabile. Tot în acest capitol

se v-a consemna constatările referitoare la modul de utilizare a registrelor

de contabilitate obligatorii (registrul jurnal, registrul inventar, carte mare),

registru de casă, registru fiscal, etc.

Capitolul V- Discuţia finală cu contribuabilul

În acest capitol se va consemna numărul şi data documentului prin

care contribuabilul este înştiinţat depre data, ora şi locul de desfăşurare a

discuţiei finale. În caz de refuz al contribuabilului de a se prezenta la

discuţia finală, acest fapt va fi menţionat în mod expres în raport.

Capitolul VI – Sinteza constatărilor inspecţiei financiar fiscale

32

În acest capitol sunt prezentate constatările inspecţiei fiscale pentru

fiecare impozit, taxa sau contribuţie la care s-au calculat diferenţe şi

accesorii.

Raportul de inspecţie fiscală stă la baza întocmirii deciziei de

impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia

fiscală, în cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală s-au stabilit

diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală.

În cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală s-au stabilit

diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare şi accesorii atunci acesta va fi

anexat la decizia de impunere prinvind obligaţiile fiscale suplimentare

stabilite de inspecţia fiscală.

În cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală nu s-au stabilit

diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare şi accesorii, atunci acest fapt va

fi comunicat contribuabilului.

Nota explicativă este documentul prin care organele de inspecţie

fiscală, pot solicita explicaţii scrise, reprezentantului sau oricărui angajat al

contribuabilului, care să contribuie la stabilirea unor elemente relevante din

activitatea contribuabilului, ce pot influenţa inspecţia fiscală. Solicitarea de

explicaţii scrise se va face în timpul inspecţiei fiscale, ori de câte ori

acestea sunt necesare pentru clarificarea şi definitivarea constatărilor

privind situaţia fiscală a contribuabililor.

În cazul în care persoana refuză să răspundă la întrebări, organele

de inspecţie fiscală vor transmite întrebările printr-o adresă scrisă,

înregistrată la contribuabil, stabilind un termen util de cel puţin 5 zile

lucrătoare pentru formularea răspunsului.

Refuzul de a răspunde la întrebări va fi consemnat în Raportul de

inspecţie fiscală/procesul verbal de control, anexându-se o copie după

adresa de comunicare.

33

Precesul verbal reprezintă actul de control care se întocmeşte de

către organele de inspecţie fiscală numai în cazul controlului inopinat,

încrucişat, în cazul efectuării în condiţiile legii, a unei cercetări la faţa

locului sau pentru consemnarea unor fapte, în timpul inspecţiei fiscale, care

pot întruni elemete constitutive ale unei infracţiuni. Procesul verbal nu are

ca rezultat întocmirea unei decizii de impunere.

Constatările controlului vor fi clare şi concise, fără detalieri inutile,

astfel încât să rezulte motivul de fapt şi temeiul de drept care au stat la baza

fundamentării fiecăreia.

În susţinerea constatărilor se vor prezenta copii după documentele

justificate: registre, balanţe de verificare, declaraţii fiscale, situaţii privind

starea de fapt constatată şi efectele juridice produse. Dacă din control

rezultă elemente constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de legea penală,

constatările se vor consemna într-un proces verbal separat.

Dacă reprezentantul legal al contribuabilului are un punct de vedere

contrar faţă de constatările organelor de inspecţie fiscală se prezintă în scris

în timpul controlului. Organele de inspecţie fiscală vor analiza cu

obiectivitate punctul de vedere al contribuabilului şi, în funcţie de

concluzii, vor înscrie în procesul verbal argumentele cu care se combate

fiecare din aspectele prezentate în scris de către contribuabil.

Punctul de vedere în scris al reprezentantului legal al

contribuabilului sau al persoanei împuternicită de acesta se va anexa la

procesul verbal.

Procesul verbal de ridicare/restituire de înscrisuri se completează

de către organele de inspecţie fiscală cu ocazia ridicării/restituirii de

documente. În acest tip de proces verbal se vor descrie pe scurt

documentele ridicate/restituite prin prezentarea următoarelor data: tip,

serie, număr, conţinut, număr de file, registre, carnete, bucăţi etc.

34

În cazul în care documentele sau actele sunt considerate fictive sau

exisă suspiciuni că sunt fictive se anexează în original iar contribuabilului

controlat i se lasă copii confirmate de un reprezentant legal al acestuia şi de

organul de inspecţie fiscală.

Procesul verbal de sigilare/ desigilare se întocmeşte de organele de

inspecţie fiscală în situaţii în care există indicii ca în locurile de producţie,

depozitare, comercializare se găsesc bunuri sau produse a căror provenienţă

nu este legală sau a căror fabricaţie este interzisă de lege sau se produce

fără autorizaţie, iar acţiunea de inspecţie fiscală nu poate fi finalizată,

urmând a fi continuată în ziua lucrătoare următoare. Acest act de control

poate fi utilizat şi în situaţia în care există posibilitatea ca documentele şi

actele necesare inspecţiei fiscale să fie sustrase, distruse ori nu se poate

face un inventar al documentelor în vederea reţinerii acestora. În cazul în

care reprezentantul contribuabilului nu este prezent, sigilarea/desigilarea se

efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.

Se întocmeşte în două exemplare din care un exemplar se lasă

reprezentantului legal al contribuabilului supus inspecţiei fiscale sau

deţinătorului spaţiului sigilat, iar celălalt exemplar se reţine de echipa de

inspecţie fiscală şi se anexează la actul de inspecţie fiscală.

Desigilarea se consemnează, în ambele exemplare, de regulă de

aceeaşi echipă de inspecţie fiscală care a aplicat sigiliul.

Toate oraganele de control finananciar fiscal îşi desfăşoară

activitatea în strictă conformitate cu legislaţia adoptată în domeniu.

35

Anexa nr.1

Organele de control general financiar

A CURTEA DE CONTURI, competenţă republicană

control, audit contabil-financiarcontrol jurisdicţional

B M.F.Pa) GARDA FINANCIARĂ - centrală control financiar-contabil

- judeţeanăb) A.N.A.F. - central control fiscal

- local – Administraţia Fiscală

control gestioanr financiar-contabil

c) D.G.C.F.S. - generală- judeţeană (Municipiul Bucureşti)

36

Anexa nr.2

Organele publice de control financiar

Nr. crt.

Specificaţie Acte normative de

organizare şi funcţionare

Observaţii

1 CURTEA DE CONTURI ConstituţiaLegea nr. 94/1992Legea nr. 59/1993Legea nr. 50/1995Legea nr. 99/1999Legea nr. 204/1999

funcţii:- jurisdicţionale- de control financiar

2 M.F.P.Controlul exercitat de

Direcţia Generală a

Controlului Financiar de

Stat

M.F.P.- O.nr.1052/1994Garda financiară Legea nr. 30/1991Controlul în vamăH.G. nr. 864/1995

comisari financiari

3 Ministerele economice M.E.CM.A.I

Direcţii de control financiar intern

4 Administraţiile Financiare Teritoriale (judeţene/comunale)

Fiscul local

37

Anexa nr. 3

Procedura executării controlului financiar

A – etape/fazeNr. crt.

Specificaţie

1 Pregătirea echipei de control - alegere temei- formarea echipei- instructaj

2 Controlul propriu-zis - prezentarea la firmă- dialogul introductiv

3 Pregătirea activităţii de control - informare- documentare- inspecţie

B – concretizarea rezultatelor1 Note de constatare2 Note explicative3 Raport de control - proces verbal de constatare

- contravenţii- infracţiuni- dialog cu cadrele de conducere din firmă

38

Anexa nr. 4

Modalităţile de control financiar

Nr. crt.

Formele Conţinut - exemple

1 Inventariere control faptic

- stocul de produse finite

2 Observarea directă - cum funcţionează compatrimentul financiar-contabil

- se respectă legea3 Expertiza tehnică de

laborator- examenul calităţii - conformitatea lor cu preşul de cost

4 Controlul documentar contabil şi financiar

- sunt verificate actele justificative ale proceselor şi operaţiile tehnico-economice specifice

5 Control formal - urmăreşte autencitatea documentului specific fiecărei operaţiuni, conform instrumentelor financiar contabile

39

Anexa nr. 5

Formele controlului financiar

Nr. crt.

Specificaţie Tipologie Funcţia/cine îl realizează/exemple

1 Momentul - ex avite- concomitent- ex post (ulterior)

- permitivă- corectivă- sancţionatorie

2 Natura organului de control

- intern - CE din firmă- serviciul (biroul) C.F.I.

- extern - M.A.I.- C.C.

3 Modalitatea controlului

- tematic - parţial - gestiunea salariaţilor- gestiunea T.V.A.- gestiunea taxelor vamale

- general - total- direct- indirect- încrucişat – complex - total

4 Modul de concretizare

- control de drept - conformitatea legislativă- control de fapt - ex. gestiunea mişcării A.T.M.

40

PRIMARIA SECTOR 6

Serviciul Audit Public Intern, Asigurarea Calităţii

PROIECT DE RAPORT DE AUDIT INTERN

Echipa de auditare a fost constituită din:

-Ţugui V. – Şef serviciu, coordonator al misiunii

-Buradel I. – Auditor intern

Misiunea s-a efectuat in baza Ordinului de serviciu nr.

61/21.05.2007

Cadrul legal al acţiunii de auditare l-a reprezentat:

-Planul de audit intern pe anul 2007, aprobat de conducerea entitaţii

publice;

-Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificările şi

completările ulterioare;

-O.M.F.P. nr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice generale privind exercitarea activităţii de audit public intern

-Norme proprii privind exercitarea activităţii de audit public intern

Durata misiunii de audit: 21.05 - 15.08.2007

Perioada auditată: 01.03.2005-31.03.2007

41

Scopul acţiunii de auditare constă în:

- asigurarea corectitudinii stabilirii şi modificării drepturilor

salariale;

- asigurarea corectitunii stabilirii şi acordării salarizării muncii peste

programul normal de lucru;

- asigurarea corectitudinii evidenţierii concediilor medicale;

- asigurarea completitudinii si corectitudinii întocmirii dosarelor

profesionale şi a cărţilor de muncă;

- asigurarea completitudinii şi corectitudinii conducerii registrelor de

contabilitate;

- asigurarea respectării principiilor generale ale contabilităţii;

- asigurarea respectării regulilor de evaluare a elementelor de activ şi

pasiv;

- asigurarea aplicării corecte a normelor metodologice privind

elaborarea bilanţului contabil;

- asigurarea respectării condiţiilor de legalitate, economicitate,

eficacitate şi adăugarea de valoare în activitatea de achiziţii publice;

Obiectivele acţiunii de auditare au urmărit:

1.Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele

subobiective:

- stabilirea elementelor de natură salarială

- modificarea drepturilor salariale

- salarizarea muncii peste programul normal de lucru

2. Evidenţierea concediilor medicale

3. Gestionarea dosarelor profesionale

42

4. Gestionarea carnetelor de muncă

5. Organizarea registrelor de contabilitate

6. Conducerea contabilităţii

7. Elaborarea bilanţului contabil

8. Organizarea şi efectuarea controlului financiar preventiv

9. Organizarea activităţii de achiziţii publice

10. Programul de achiziţii publice

11.Pregătirea aplicării procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea

contractului de achiziţie publică

12.Lansarea procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea

contractului de achiziţie publică

13.Derularea procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea

contractului de achiziţie publică

14.Administrarea contractului de achiziţie publică

Tipul de auditare – audit de regularitate şi de sistem

Tehnicile de audit intern utilizate:

● verificarea se realizează în vederea asigurării validităţii, realităţii

şi acurateţei înregistrărilor în contabilitate a documentelor, în cărţile de

muncă, dosarele personale, fişele de pontaj şi a concordanţei cu legile şi

regulamentele în vigoare, precum şi a eficacităţii controlului intern prin

următoarele tehnici de verificare:

- comparaţia: pentru confirmarea identităţii unor informaţii, după

obţinerea lor din două sau mai multe surse diferite;

- examinarea: pentru detectarea erorilor şi/sau iregularităţilor;

43

- recalcularea: verificarea algoritmilor de calcul şi a calculelor

matematice;

- punerea de acord: pentru realizarea procesului de potrivire a două

categorii diferite de înregistrări;

- confirmarea: pentru solicitarea informaţiilor din mai multe surse

independente cu scopul validării acestora;

- garantarea: pentru verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate

pornind de la examinarea înregistrărilor spre documentele justificative;

- urmărirea: pentru verificarea procedurilor de la documentele

justificative spre articolul inegistrat in vederea stabilirii realităţii

înregistrării in totalitate a tranzacţiilor.

● observarea fizică: în vederea formării unei păreri proprii privind

modul de întocmire şi emitere a documentelor;

● interviul, note de relaţii: se realizează de către auditorii interni

prin intervievarea persoanelor auditate, implicate şi interesate şi

informaţiile primate, care trebuie să fie susţinute de documente. Pentru

eventualele explicaţii suplimentare se solicită note de relaţii scrise;

●eşantionarea pentru analiza modului de întocmire al documentelor;

Instrumentele de audit intern care s-au utilizat:

● Chestionarul de control intern – CCI: orientează auditorii în

activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiunilor şi cauzelor reale ale

acestora;

● Liste de verificare – LV: utilizate pentru stabilirea condiţiilor de

regularitate pe care trebuie să le indeplinească fiecare domeniu auditabil.

Cuprinde un set de operaţii ce trebuie parcurse de auditor pentru a analiza

activităţile de control intern incorporate în proceduri, existenţa

44

responsabilităţilor pentru efectuarea acestora şi permite stabilirea testelor

de conformitate atunci când sunt semnalate diferite disfuncţionalităţi;

● Liste de control, alte chestionare

● F.I.A.P.-uri

Documentele examinate

Verificarea la faţa locului a vizat următoarele documente întocmite şi

completate pentru perioada auditată:

I. Activitatea de resurse umane

- decizii de numire, stabilire şi modificare a drepturilor salariale;

- carnete de muncă, dosare profesionale, fişele posturilor;

- foile colective de prezenţă;

- evidenţe ore efectuate peste programul normal de lucru;

- Registrul de evidenţă a salariaţilor;

- alte documente;

II. Activitatea financiar – contabilă

- registrele de contabilitate;

-documentele justificative care stau la baza înregistrărilor operaţiilor

în contabilitate;

- declaraţiile de impunere depuse de entitate la organele abilitate;

- statele de salarii;

- balanţele de verificare întocmite periodic;

- angajamentele bugetare legale;

- situaţiile financiare anuale;

- alte documente necesare audierii;

45

III. Activitatea de achiziţii publice

- dosare de achiziţii publice (contracte + documentaţia aferentă);

- programul de achiziţii publice întocmit şi aprobat;

- alte documente;

La care se adaugă: Regulamentul de Organizare şi Funcţionare,

Regulamentul de ordine interioară, Organigrama serviciului, Rapoartele de

audit interne şi ale altor structuri de control.

Documentele elaborate pe timpul auditării activităţilor

- analiza riscurilor;

- tabelul puncte tari şi slabe;

- tematica în detaliu a misiunii de audit;

- programul de audit intern;

- programul intervenţiei la faţa locului;

- liste de verificare structurate pe obiective;

- chestionare de control intern;

- teste;

- liste de control;

- fişe de identificare şi analiză a principalelor probleme constate –

F.I.A.P.-uri;

- raportul preliminar de audit;

- minutele şedinţelor de deschidere şi de închidere;

- raportul final de audit intern;

- fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor;

46

Organizare

S.P.F.P.L. a funcţionat în perioada supusă auditului cu un numar de

297 salariaţi, dintre care 23 funcţii publice de conducere şi 5 funcţii

contractuale de conducere conform organigramei aprobată în Consiliul

Local sector 6 pentru anul 2006 nr. 211/27.10.2005.

Organizarea şi funcţionarea serviciului a fost în conformitate cu

organigrama şi Regulamentul de organizare şi funcţionare.

I. Serviciul Resurse Umane

În cadrul serviciului se desfaşoară urmatoarele activităţi:

- întocmirea statelor de funcţii pe care le supune spre avizare

conducerii;

- răspunderea privind aplicarea corectă a reglementărilor legale în

domeniul salarizării personalului, precum salariul de bază, sporul de

vechime, indemnizaţiile, alte sporuri;

- fundamentarea corectă şi acordarea premiilor;

- aplicarea corectă a prevederilor legale privind efectuarea şi

salarizarea muncii peste programul normal de lucru;

- fundamentarea capitolelor din buget privind cheltuielile cu salariile;

- întocmirea şi actualizarea carnetelor de muncă;

- întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale;

- pregătirea şi perfecţionarea profesională continuă a salariaţilor;

II. Serviciul Buget Contabilitate Cheltuieli

Principalele activităţi desfăşurate sunt:

- organizarea registrelor de contabilitate;

- conducerea contabilităţii;

47

- conducerea activităţii financiare;

- elaborarea bilanţului contabil;

- elaborarea contului de execuţie bugetară;

- organizarea sistemului de raportare;

- organizarea şi efectuarea controlului preventiv

Pentru toţi salariaţii există fişe ale posturilor prin care s-au stabilit

atribuţiile de serviciu, relaţiile ierarhice de subordonare şi relaţiile de

colaborare dintre diferitele persoane/compartimente.

CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI

III. Activitatea financiar – contabila

1. Organizarea şi efectuarea CFP

Echipa de auditori interni, prin evaluarea testărilor asupra modului

de organizare şi exercitare a CFP a constatat că acesta este organizat şi

funcţionează, dar nu există elaborate proceduri de lucru specifice, în

conformitate cu cadrul normativ în vigoare, pentru toate activităţile

entităţii.

La nivelul entităţii nu există proceduri scrise şi formalizate, pentru

exercitarea controlului financiar preventiv, în conformitate cu prevederile

O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale

referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, particularizate,

dezvoltate şi actualizate în raport cu specificul entităţii pentru fiecare

operaţiune, prin liste de verificare; nu sunt intocmite anexele 3 şi 7 la

O.M.F.P. 522/2003, motiv pentru care au fost întocmite F.I.A.P. nr. 1.1. şi

1.2.

48

Nu există desemnat personal cu pregătire profesională adecvată care

să aibă ca sarcină de serviciu actualizarea sistematică a Cadrului general al

operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv.

La nivelul entităţii nu funcţionează controlul intern în conformitate

cu O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern,

cuprinzand standardele de management/control intern la entitaţile publice şi

pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.

În interviul luat D-nei Leth R. – Şef Serviciu Buget Contabilitate

Cheltuieli, pe problemele de mai sus, aceasta menţionează că O.M.F.P.

946/2005 a fost prelucrat în instituţie şi că deficienţele constatate s-au

produs din lipsă de personal.

Pentru înlaturarea acestor deficienţe, echipa de auditori recomandă:

- centralizarea la nivelul entităţii a tuturor operaţiilor supuse

controlului financiar preventiv, în scopul elaborării unor proceduri privind

exercitarea controlului financiar preventiv propriu, în conformitate cu

prevederile O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar

preventiv.

- coroborarea responsabilităţilor stabilite prin proceduri cu cele

atribuite prin fişele posturilor

- stabilirea unor responsabili pentru actualizarea Cadrului general al

operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv

- efectuarea unui program de pregatire profesională cu întregul

personal al entităţii care să aibă ca obiectiv prelucrarea O.M.F.P. nr.

946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând

standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru

dezvoltarea sistemelor de control managerial

49

- constituirea grupului de lucru pentru implementarea noului sistem

de control intern în conformitate cu O.M.F.P. nr. 946/2005 privind Codul

controlului intern

- instruirea personalului din cadrul compartimentelor pentru

elaborarea Registrului riscurilor şi a procedurilor de lucru

- desemnarea unor salariaţi cu întocmirea anexelor 3 şi 7 la O.M.F.P.

522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la

exercitarea controlului financiar preventiv

- instruirea personalului privind elaborarea Registrului privind

operaţiunile prezentate la viza CFP şi a raportului privind activitatea de

CFP.

50

PRIMARIA SECTOR 6

Serviciul Audit Public Intern, Asigurarea Calitatii

FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI

Misiunea de audit: Activitatea financiar – contabila

Perioada auditata: 01.03.2005 – 01.03.2007

PROBLEMA

Inexistenta procedurilor specifice entitatii pentru exercitarea

CFP.

CONSTATARE

- La nivelul entitatatii nu exista proceduri scrise si formalizate,

pentru exercitarea controlului financiar preventive, in conformitate cu

prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice

generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.

CAUZE

- Nefunctionarea la nivelul entitatii a controlului intern in

conformitate cu OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului

intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile

publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.

- Lipsa unui personal cu pregatire profesionala adecvata in cadrul

Serviciului Buget Financiar Contabilitate care sa aiba ca sarcina de serviciu

intocmirea si actualizarea sistematica a procedurilor de lucru.

51

CONSECINTE

- Exercitarea partiala a controlului financiar preventive la nivelul

entitatii, datorita lipsei procedurilor pe specificul entitatii.

RECOMANDARI

- Centralizarea la nivelul entitatii a tuturor operatiilor supuse

controlului financiar preventive propriu, in scopul elaborarii unor proceduri

privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu, in conformitate

cu prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar

preventiv.

- Efectuarea unui program de pregatire profesionala cu intregul

personal al entitatii care sa aiba ca obiectiv prelucrarea OMFP nr. 946/2005

pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de

management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea

sistemelor de control managerial.

- Constituirea grupului de lucru pentru implementarea noului sistem

de control intern in conformitate cu OMFP nr. 946/2005 privind Codul

controlului intern.

- Instruirea personalului din cadrul compartimentelor pentru

elaborarea Registrului riscurilor si a procedurilor de lucru.

Data: 05.07.2007

Auditor intern, Pentru conformitate,

Tugui V. director Cristea M.

52

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEIDIRECTIA DE CONTROL FINANCIAR

ULTERIOR BUCURESTI

DECIZIA nr. 44 din 10 octombrie 2007

Directorul Directiei de Control Financiar Ulterior Bucuresti

Examinand constatarile privind abaterile financiar – contabile,

consemnate in raportul de control intermediar nr. 89 din 28 septembrie

2007 ca urmare a controlului efectuat la Serviciul Public pentru Finante

Publice Locale privind executia bugetara a anului 2006.

Avand in vedere prevederile art. 94 si 95 din Legea nr. 94/1992

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

CONSTATA:

1. Acordarea unor premii personalului contractual mai mari cu

2.910 lei prin calcularea eronata a fondului de premii. La suma

acordata necuvenit au fost calculate si virate impozit si contributii

angajati in suma de 856 lei si contributii angajator in suma de 889

lei.

53

In timpul controlului s-a recuperat suma neta (2.054 lei) acordata

salariatilor si foloasele nerealizate (106 lei), sume virate la bugetul local cu

titlul restituirii de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti.

2. Suportarea eronata din fonduri proprii a unor indemnizatii de

asigurari sociale in suma de 7.597 lei prin nerespectarea

prevederilor O.G. nr. 158/2005 in sensul ca platit lunar din

fonduri proprii indemnizatia de asigurari sociale pentru primele

17 zile si in situatiile in care concediul medical a fost acordat in

continuare celui din luna sau lunile precedente. La suma suportata

nelegal s-au adaugat si contributiile angajatorului in suma de

2.317 lei.

3. Calcularea eronata a bazei de calcul a indemnizatiilor pentru

incapacitatea temporara de munca prin nerespectarea prevederilor

art. 10 din O.G. nr. 158/2005 in sensul ca in cazul concediilor

medicale acordate pe o perioada mai mare de o luna, baza de

calcul a fost stabilita prin insumarea veniturilor pe ultimele 6 luni

anterioare celei de plata a drepturilor sin u a celor din ultimele 6

luni anterioare primei luni in care a intervenit incapacitatea de

munca. Datorita acestor erori, in cazul a sapte salariati au fost

achitate pe total indemnizatii mai mici cu 439 lei.

4. Plata necuvenita la bugetul de stat a sumei de 28.530 lei cu titlul

de contributie datorata pentru numarul de persoane cu handicap

neincadrate in functie de numarul total de persoane si nu de

personalul contractual.

5. Neinventarierea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar.

54

6.Neluarea masurilor ce se impuneau pentru analizarea modului in

care aplicatia asigura furnizarea operative a diverselor situatii ce

permit analiza si lichidarea rolurilor al caror debit este eronat.

Este cazul impozitului pe teren persoane fizice la care nu s-a solicitat

ca programul sa furnizeze informatii in situatia in care sunt deschise doua

roluri la aceeasi adresa, fapt ce a permis ca in cazul a 9 persoane cu

impozite si majorari neachitate de 236.730 lei, care au instrainat terenurile

in perioada 2002-2006 fara a informa directia de impozite, sa se constate ca

acestea au fost achizitionate de persoane juridice care le-au declarat la

momentul dobandirii, pentru ele fiind create noi roluri.

Situatia a fost generate si de lipsa de colaborare dintre servicii.

7. Lipsa unor masuri eficiente de urmarire si incasare a debitelor in

sensul ca nu s-au facut toate diligentele pentru completarea dosarului fiscal

si in primul rand de solicitare a unor date suplimentare de la Administratia

Financiara de la care s-a preluat aceasta activitate in anul 1999, fapt ce a

condos ca in cazul a 6 roluri analizate cu debite privind impozitul pe teren

in suma de 284.839 lei, create in 2003 la data controlului sa nu se cunoasca

adresa de domiciliu a contribuabililor, demersurile facute rezumandu-se la

cate o adresa la diverse institutii considerate ca detinand informatii despre

aceste persoane.

8. Insuficienta analiza a rolurilor care figureaza cu debite mai mari

sau care provin din perioade indelungate, fapt ce conduce la mentinerea

unor debite sau suprasolviri nereale.

In aceasta situatie au fost constatate la impozit pe cladiri si terenuri

persoane juridice trei roluri: Conel, Electrica S.A., SISE Electrica Muntenia

Sud S.A. si AFIN Romania S.A. la taxe auto cu debite din anii 2001, desi

55

unele societati ( Conel, Electrica S.A.) sunt desfiintate sau (AFIN

Romania) si-au schimbat sediul social.

9. Mentinerea vechilor zone de incadrare a terenului in Municipiul

Bucuresti desi in baza H.C.G.M.B. nr. 143/2003 s-a efectuat o noua

delimitare a zonelor de incadrare a terenului, cu efecte negative in

dimensionarea impozitului pe teren datorat de contribuabili.

Fata de cele constatate, in temeiul art. 95 Legea nr. 94/1992

republicata cu modificarile si completarile ulterioare

DECIDE

Ordonatorul de credite al Serviciului Public pentru Finante Publice

Locale, va lua urmatoarele masuri:

1. Se vor regulariza cu bugetele (de stat, asigurari sociale, asigurari

sociale de sanatate) sumele virate cu titlul de impozit si contributii ale

angajatilor si angajatorului aferente fondului de premiere necuvenit in suma

de 2.910 lei. Sumele recuperate de la aceste bugete vor fi virate la bugetul

local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor

precedenti.

Termen: 15.11.2007

2. Se va regulariza cu bugetul fondului de asigurari sociale de

sanatate suma de 7.597 lei suportata eronat din fonduri proprii, precum si

contributiile angajatorui in suma de 2.317 lei. Sumele recuperate vor fi

virate la bugetul local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a

anilor precedenti.

56

Termen: 15.12.2007

3. In cazul celor 7 salariati la care indemnizatiile pentru incapacitate

temporara de munca au fost acordate eronat vor fi luate masuri de

regularizare, (acordare sau recuperare a diferentelor dupa caz), conform

legii.

Termen: 15.12.2007

4. Solicitarea de la bugetul de stat a contributiei de 28.530 lei

aferenta persoanelor cu handicap neincadrate, nedatorata si virarea acesteia

la bugetul local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor

precedenti.

Termen: 15.11.2007

5.Se va asigura inventarierea bunurilor de natura mijloacelor fixe si a

obiectelor de inventar, asigurandu-se reflectarea rezultatelor inventarierii in

bilantul contabil pe anul 2007.

Termen: 31.12.2007

6.Solicitarea de la furnizorii aplicatiei a elaborarii unui program care

sa permita listarea operative a rolurilor deschise la aceeasi adresa, precum

si a celor care prezinta cresterea obligatiilor de la un an la altul pentru a

permite analiza cu prioritate a acestora in scopul luarii masurilor de

lichidare in cazul celor care au incetat, sau de incepere a procedurii de

executare silita in cazul railor platnici.

Stabilirea unor proceduri interne pentru cazurile in care se deschid

roluri pe baza unor contracte de vanzare – cumparare pentru informarea

serviciilor de constatare si urmarire in vederea lichidarii rolurilor care au

incetat.

57

Termen: 15.01.2008

7. Solicitarea la Administratia Financiara a dosarului fiscal al celor 6

contribuabili cu impozit pe teren neachitat in suma de 284.839 lei, in baza

caruia au fost create rolurile respective si efectuarea interventiilor ce se

impugn si la Institutul National de Evidenta a Populatiei pentru obtinerea

informatiilor privind persoanele care detin terenurile respective.

Efectuarea demersurilor legale pentru perfectarea unei conventii cu

organelle abilitate ale Ministerului internelor si Reformei Administratiei in

scopul obtinerii operative a informatiilor privind persoanele care figureaza

ca debitori de impozite, taxe, amenzi, etc.

Termen: 15.01.2008

8. Analizarea realitatii debitelor sau suprasolvirilor cu care figureaza

Conel, Electrica, SISE Muntenia Electrica Sud si AFIN Romania si luarea

masurilor de lichidare pentru cele create eronat si de urmarire si incasare

pentru cazurile in care o parte din debite au support real.

Termen: 15.12.2007

9. Solicitarea furnizorului aplicatiei informatice pentru efectuarea

modificarii programului in scopul introducerii strazilor in functie de modul

de delimitare a zonelor potrivit H.C.G.M.B. nr. 143/2003 si recalcularea

obligatiilor de plata a impozitului pe teren la contribuabilii la care au aprut

modificari de zona.

Pentru eventualele debite create vor fi luate masurile de incasare ce

se impun.

Termen: 31.12.2007

58

De aducerea la indeplinire a prezentei deciziiraspunde ordonatorul de

credite al Serviciului Public pentru Finante Publice Locale care va

comunica Directiei de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi

Bucuresti, cu sediul in Str. Georges Clemenceanu Nr.3, sector 1, pana la

data de 05.11.2007, modul de indeplinire a acesteia.

Impotriva prezentei decizii, potrivit art. 95 alin. (2) din Legea nr.

94/1992 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, partea

interesata poate face intampinare la Curtea de Conturi a Romaniei, in

termen de 5 zile de la comunicare. Intampinarea va fi depusa la Directia de

Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Bucuresti, cu sediul in Str.

Georges Clemenceanu Nr.3, sector 1, Bucuresti.

Emisa astazi, 10 octombrie 2007.

59

CONCLUZII

Ca orice activitate umana, activitatea de control financiar – conabil

poate si trebuie sa fie apreciata prin efectele pe care le produce, atat in plan

material – cantitativ, cat si in cel calitativ.

Putem analiza modul in care activitatea de control financiar-contabil a

fost realizata, in functie de obiectivele generale si specifice propuse si de

costurile antrenate prin prisma indicatorului de eficienta a activitatii

desfasurate.

Eficienta economica exprima… “rezultatele ce se obtin dintr-o

activitate economica, evaluate prin prisma resurselor consummate

pentru desfasurarea acestei activitati.”

Astfel, notiunea de eficienta exprima raportul dintre eforturile si

efectele obtinute, cuantificate in aceeasi unitate de masura.

Determinarea eficientei cantitative, se poate face prin urmatorii

indicatori de evaluare si apreciere a activitatii de control financiar-contabil:

● Totalul agentilor economici programati pentru control

● Gradul de cuprindere in control al agentilor economici

● Gradul de realizare a controlului financiar-contabil programat

● Totalul sumelor datorate de o unitate economica controlata

● Gradul de incasare, la diferitele bugete, a sumelor constate ca

urmare a controlului

● Gradul de utilizare a timpului disponibil

Pentru activitatea de control financiar-contabil, mai important este de a

determina eficienta in plan calitativ pe care aceasta activitate o adduce in

sferaorganizarii si desfasurarii activitatilor si proceselor economice ce au

facut obiectul actiunii de verificare. Aceasta forma de eficienta a activitatii

60

de control se inscrie in contextual realizariifunctiilor generale ale controlului,

in special a functiei de indrumare si a caracterului ei formative.

Activitatea de control financiar-contabil, poate mai mult decat alte

activitati similare, depinde in mod esential de factorul determinant si absolut

indispensabil in realizarea sa, si anume de factorul uman.

Pe de alta parte sistemul de interese in care, in mod automat si aproape

involuntar, este implicat orice controlor financiar, indifferent de structura si

nivelul verificarii, poate avea asupra acestuia influente de natura sa dauneze

efectelor controlului, in conditiile stricte ale prevederilor legale si in

conformitate cu cerintele aprioric stabilite prin programele de control.

61

BIBLIOGRAFIE

1. BOULESCU M. Control financiar, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997

2. POPEANGA P. Controlul Financiar al contului datoriei publice, Ed.

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998

3. POPEANGA P. Controlul financiar – contabil

Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999

4. TURLEA E. Controlul financiar

Ed. Scripta, Bucureşti, 1998

5. POPEANGA P. Controlul financiar – contabil

Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002

6. *** Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii de Conturi, publicată în “Monitorul Oficial” nr. 224

din 9 septembrie 1992

7. *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice publicată în

“Monitorul Oficial” nr. 597 din 13 august 2002

8. *** Legea nr. 204/28.12.1999 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi

publicată în “Monitorul Oficial” nr. 646 din 30 decembrie

1999

9. *** Legea nr. 77/31.01.2002 pentru modificarea Legii nr.

94/1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii de

Conturi publicată în “Monitorul Oficial” nr. 104 din 07

februarie 2002

62