475

CONTRIBUȚII LA REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL COMUNEI PERIAM (I)

Cassian Colban*

* Liceul Teoretic Periam; colban.cassian@gmail.com

Abstract. The village of Periam receives attention from the archaeological community since the end of the 19th century when the archaeological site, which would contribute in the years to come to the forming and defining of the current Mureș (Maros) Culture, was discovered. The researches in this area continued, with small interruptions, until the first half of the 20th century, time which also marks the end of all archaeological activities in the town. The present study, accomplished through field surveys, introduces in the scientific community 25 new archaeological points of interest which span in time from the Late Neolithic to the Late Mid-dle Ages. Up to this point, 810 hectares (from the total of 5700 hectares within Periam’s adminis-trative boundaries) have been tackled. Keywords: Banat, field survey, Bronze Age, 2–4th centuries A.D., 11–13th centuries.

1. Istoricul cercetărilor Deși scopul acestui articol nu este acela de a relua istoricul primelor cercetări

arheologice din comună, considerăm totuși că este necesară amintirea, în mare, a săpă-turilor efectuate de-a lungul timpului în Periam.

1.1. Movila Șanțului Primul sit arheologic cercetat și totodată cel mai reprezentativ pentru comuna

Periam, până în prezent, este tellul numit Movila Șanțului1. Primele descoperiri arheo-logice din această locație au loc în anul 1889, atunci când profesorul BARÓTI Lajos (Ludwig GRÜNN2) găsește pe malul erodat al sitului, la o adâncime de 1,5 m, fragmen-te de ceramică arsă. Acesta sesizează Délmagyarországi Tőrténelmi és Régészeti Mu-seum Társulat3, iar cercetarea sistematică începe pentru prima dată în anul 1909 sub conducerea lui ROSKA Márton4.

Roska M. revine la Movila Șanțului pentru cercetări și în anii 1910, 1911, 1913, 1921 și 19235. În ceea ce privește cercetările invazive și diseminarea ștințiifică a rezul-tatelor acestora: 1 Apare în bibliografie și cu toponimele Schanzhügel, Sánczhalom, Terasa Orășănească. 2 [* 26.08.1856, Periam-Haulic; † 13.03.1933, Balatonalmádi, HU]; profesor, ziarist, istoric, năs-cut Grünn, nume pe care l-a purtat până în anul 1884. 3 i.e. Societatea Muzeului de Istorie şi Arheologie din Ungaria de sud cu sediul în Timișoara. 4 Roska, 1923, p. 468; Roska, 1924, p. 315; Luminosu, 1972, p. 28. 5 Gáll, 2010, p. 288, 290; Gogâltan et alii, 2014, p. 168.

476

-cercetările din anul 1909 sunt publicate în 19116; -cercetările din anul 1910 sunt publicate în 19137; -cercetările din anul 1911 sunt publicate în 19148; -cercetările din 1913 și 1921 sunt publicate pe scurt în limba română în anul 19239; -informațiile referitoare la săpăturile din 1923 rămân practic necunoscute10.

1.2. Șura Zecimii Al doilea sit cercetat în Periam se numește Șura Zecimii11, un loc din care lo-

cuitorii satului extrăgeau în trecut lut pentru construcții. Primele cercetări de aici sunt demarate simultan cu cele de pe Movila Șanțului, în 1923. Situl, pe vremea aceea, era în proporție de 75% compromis, motiv pentru care a fost demarată și o a doua cam-panie în 1924. În acest punct au fost descoperite urme ale existenței celților, cimitire gotice, dar și materiale arheologice atribuite secolelor X, XI, XIV și XVII12.

Tot aici au fost descoperite 12 morminte, din care 5 intacte. Unul dintre sche-lete prezenta un inventar funerar alcătuit dintr-un mic vas de lut negru, așezat între glez-nele picioarelor, o fibulă de fier așezată pe piept în partea stângă, iar în mâna dreaptă o spadă sau cuțit de fier. La un alt schelet s-au găsit 3 artefacte de bronz: o pensetă, un fragment de cercel și o monedă romană de secolul III13.

2. Descoperiri inedite 2.1. Periam-Obiectiv 1

a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4′43.84″ N, 20°52′35.39″ E, 89 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 181309.501, 517053.957. c. Repere geografice: obiectivul se află la 4,1 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 5,7 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 10 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 400 m N și pârâul Aranca la 1,6 km SE față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, sec. XI–XIII (Fig. 1/1, 2; 14).

2.2. Periam-Obiectiv 2 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4′39.81″ N, 20°52′59.69″ E, 91 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 181824.698, 516902.623.

6 Gogâltan et alii, 2014, p. 168. 7 Roska, 1913, p. 81-122; Gogâltan et alii, 2014, p. 168. 8 Roska 1914, p. 73-104; Gogâltan et alii, 2014, p. 168. 9 Luminosu, 1972, p. 29; Gogâltan et alii, 2014, p. 169. 10 Gogâltan et alii, 2014, p. 169. 11 Apare în bibliografie și sub toponimele Zehnerscheuer, Tenescheuer, Șura Zecimii, Șura Dij-mei, Șura părții decimale. 12 Postelnicu, 1926, p. 34-36. 13 Miloia, 1931, p. 186.

477

c. Repere geografice: obiectivul se află la 4,1 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 6 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 5 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 730 m N și pârâul Aranca la 1,3 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 1/3, 4), sec XVI–XVII (Fig. 4/2; 14).

2.3. Periam-Obiectiv 3 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'34.48" N, 20°53'17.86" E, 91 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 182206.249, 516718.035. c. Repere geografice: obiectivul se află la 4,1 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 6,3 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,2 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 750 m N și pârâul Aranca la 1,2 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 4/4, 12/5; 14).

2.4. Periam-Obiectiv 4 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4′30.89″ N, 20°52′32.92″ E, 89 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 181235.761, 516657.253. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,9 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 5,4 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,8 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 810 m N și pârâul Aranca la 1,2 km SE față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: sec. II–IV dHr (Fig. 4/5), sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.5. Periam-Obiectiv 5 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'39.72" N, 20°52'21.40" E, 90 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 181002.590, 516942.451. c. Repere geografice: obiectivul se află la 4 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 5,4 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 10 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 500 m N și pârâul Aranca la 1,9 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. Zona din jurul sitului prezintă mici meandre fosile.

478

f. Datare: preistorie generală, sec. XI–XIII (Fig. 4/6; 14). 2.6. Periam – Obiectiv 6

a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'17.23" N, 20°53'40.36" E, 90 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 182661.795, 516160.988. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,8 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 6,5 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 8,6 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 750 m NE și pârâul Aranca la 970 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. Acesta este tăiat pe axa V–E de un șanț pentru scurgerea apei din câm-pie. Meandre fosile de mici dimensiuni se află în împrejurimile obiectivului. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.7. Periam-Obiectiv 7 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'6.67" N, 20°53'45.30" E, 90 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 182751.042, 515829.780. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,6 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 6,5 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 8,2 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 1 km NE și pârâul Aranca la 620 m S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. Acesta prezintă câteva meandre în împrejurimi, iar limita dreaptă a obiectivului este tăiată pe axa N–S de un șanț. f. Datare: sec. II–IV dHr, sec XI–XIII (Fig. 14).

2.8. Periam-Obiectiv 8 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'51.33" N, 20°51'44.72" E, 89 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 180137.523, 515490.747. c. Repere geografice: obiectivul se află la 2,7 km NV față de biserica ortodoxă din Periam, la 4 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,7 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2 km N și pârâul Aranca la 800 m SE față de obiec-tiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.9. Periam-Obiectiv 9 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'11.35" N, 20°51'58.14" E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 180457.779, 516093.294.

479

c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,2 km NV față de biserica ortodoxă Periam, la 4,5 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,8 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 1,3 km N și pârâul Aranca la 1,3 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală (Fig. 14).

2.10. Periam-Obiectiv 1114 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'57.24" N, 20°51'30.44" E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 179840.398, 515689.003. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3 km NV față de biserica ortodoxă Periam, la 3,7 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 10 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2 km N și pârâul Aranca la 1,3 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului (Fig. 5/1–3), sec. II–IV dHr (Fig. 12/6), sec. XI–XIII (Fig. 1/5–7; 14).

2.11. Periam-Obiectiv 12 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'16.68"N, 20°50'40.27"E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 179415.735, 515897.635. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,2 km NV față de biserica ortodoxă Periam, la 3,5 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 10,5 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2 km N și pârâul Aranca la 1,7 km SE față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi și este înconjurat de meandre fosile. f. Datare: epoca bronzului (posibilă cultura Mureș) (Fig. 1/8), sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.12. Periam-Obiectiv 13 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°4'10.71" N, 20°51'28.05" E, 89 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 179810.725, 516107.165. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,3 km NV față de biserica ortodoxă din Periam, la 3,8 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 10,3 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș.

14 În urma prelucrării datelor privitoare la punctele găsite recent în teren, a fost necesară muta-rea obiectivului #10 în lista cu situri care va fi publicată în anul următor.

480

d. Reper hidrografic: râul Mureș la 1,7 km N și pârâul Aranca la 1,8 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi și este înconjurat de meandre fosile de mici dimensiuni. f. Datare: preistorie generală, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.13. Periam-Obiectiv 14 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'58.97" N, 20°50'46.36" E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 178815.881, 516275.664. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,8 km NV față de biserica ortodoxă din Periam, la 3,3 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 11, 2 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2 km NE și pârâul Aranca la 1,7 km S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII, sec. XIV–XV (Fig. 14).

2.14. Periam-Obiectiv 15 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'40.98" N, 20°52'2.69" E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 180506.782, 515151.433. c. Repere geografice: obiectivul se află la 2,2 km NV față de biserica ortodoxă Periam, la 4,1 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,2 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2,3 km N și pârâul Aranca la 420 m E față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi și este poziționat pe partea superioară a unui meandru fosil. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.15. Periam-Obiectiv 16 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'29.95" N, 20°52'7.39" E, 88 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 180590.030, 514805.962. c. Repere geografice: obiectivul se află la 1,9 km N față de biserica ortodoxă Periam, la 4,1 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 8,9 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2,6 km N și pârâul Aranca la 110 m E față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi. f. Datare: sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.16. Periam-Obiectiv 17 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°3'32.71" N, 20°51'49.95" E, 87 m elevație.

481

b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 180219.947, 514910.559. c. Repere geografice: obiectivul se află la 2,1 km NV față de biserica ortodoxă Periam, la 3,8 km NE față de biserica ortodoxă sârbă din Sânpetru Mare și la 9,3 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 2,6 km N și pârâul Aranca la 440 m S față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul se află în albia majoră a Mureșului, în unitatea de relief Câmpia Arancăi și prezintă în împrejurimi meandre fosile de mici dimensiuni. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr, sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.17. Periam-Obiectiv 18 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'37.52" N, 20°53'54.35" E, 92 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 182803.518, 513069.831. c. Repere geografice: obiectivul se află la 2,1 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 7,4 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 6,1 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 3,3 km NE și pârâul Aranca la 1,5 km NE față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil, iar flancul estic al acestuia este dispus de-a lungul unui meandru fosil puternic conturat în teren. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului (Fig. 2/1, 2; 5/6, 7), sec. II–IV dHr (Fig. 5/4, 5; 6/1, 2; 10/5, 6; 14).

2.18. Periam-Obiectiv 19 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'15.05" N, 20°53'58.13" E, 92 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 182848.976, 512372.533. c. Repere geografice: obiectivul se află la 2,2 km E față de biserica ortodoxă Periam, la 7,1 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 5,7 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil, în partea superioară a unui meandru fosil puternic conturat în teren. f. Datare: epoca bronzului (Fig. 2/4–6, 8), sec. II–IV dHr (Fig. 2/3; 6/3, 4; 11/1, 2), sec. XIV–XV (Fig. 6/5; 14).

2.19. Periam-Obiectiv 20 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'6.53" N, 20°54'11.13" E, 90 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 183114.711, 512095.335. c. Repere geografice: obiectivul este situat la 2,5 km E față de biserica ortodoxă Peri-am, la 7 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 5,3 km NV față de biserica ortodoxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 4,2 km N și pârâul Aranca la 2,4 km N față de obiectiv.

482

e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil, în partea superioară a unui meandru fosil puternic conturat în teren. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului (Fig. 2/7; 3/1; 6/6; 13/1) sec. II–IV dHr (Fig. 6/7; 11/3), sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.20. Periam-Obiectiv 21 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'32.15" N, 20°54'41.13" E, 92 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 183799.846, 512852.458. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,1 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 8,1 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 5,3 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 3,4 km N și pârâul Aranca la 1,75 km N față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil, în în partea superioară a unui meandru fosil puternic conturat în teren. La SE față de obiectiv se găsesc așezate în linie 3 movile puternic vizibile în teren la distanțe de 150 m, 350 m, respectiv 600 m. f. Datare: preistorie generală, sec. II–IV dHr (Fig. 3/2–4; 7/1–5; 13/3), sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.21. Periam-Obiectiv 22 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'21.73" N, 20°55'11.38" E, 92 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 184433.153, 512497.677. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3,7 km E față de biserica ortodoxă Periam, la 8,4 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 4,6 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 3,9 km N și pârâul Aranca la 1,8 km N față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi pe teren neinudabil, în partea superioară a unui meandru fosil puternic conturat în teren. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului (Fig. 7/6; 8/1, 2), sec. II–IV dHr (Fig. 3/5–7; 4/1; 8/3; 11/4; 12/1, 3; 14).

2.22. Periam-Obiectiv 23 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'35.18" N, 20°55'58.95" E, 93 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 185476.273, 512860.233. c. Repere geografice: obiectivul se află la 4,8 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 9,4 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 4,3 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 3,5 km NE și pârâul Aranca la 1,5 km N față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este foarte bine conturat în teren datorită poziției aces-tuia pe o dună de nisip înaltă și alungită pe o distanță de aproximativ 250 m cu orien-tarea pe axa N–S. La 100 m N de coordonatele obiectivului, se află și o movilă care

483

este reprezentată pe prima ridicare topografică (fără toponim), iar pe a doua cu topo-nimul “Grenz-Hügel” (limba germană = movilă de graniță). În bibliografie, această movilă este denumită în mod eronat “Movila Cirici”15. Deși “Movila Cirici” există în apropiere, aceasta se află la 1,4 km SE față de Periam-Obiectiv 23, adică în hotarul Variașului. Ca unitate de relief, obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil. f. Datare: preistorie generală, neolitic târziu (cultura Tisa) (Fig. 4/3; 8/4; 13/2), epo-ca bronzului (Fig. 3/8; 8/5–7; 9/1), sec. II–IV dHr (Fig. 9/3; 12/2; 13/4), sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.23. Periam-Obiectiv 24 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'11.25" N, 20°56'23.00" E, 91 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 185955.201, 512095.686. c. Repere geografice: obiectivul se află la 5,3 km E față de biserica ortodoxă Periam, la 9,5 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 3,4 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 4,5 km NV și pârâul Aranca la 2,4 km NV față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil. f. Datare: sec. XI–XIII (Fig. 9/2; 14).

2.24. Periam-Obiectiv 25 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'12.53" N, 20°55'55.45" E, 91 m elevație.

b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 185365.354, 512165.405. c. Repere geografice: obiectivul se află la 4,7 km NE față de biserica ortodoxă Periam, la 9 km NV față de biserica ortodoxă din Pesac și la 3,7 km NV față de biserica orto-doxă sârbă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 4,3 km NV și pârâul Aranca la 2,2 km NV față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil. f. Datare: sec. XI–XIII (Fig. 14).

2.25. Periam – Obiectiv 26 a. Coordonate geografice (centru aproximativ sit): 46°2'11.56" N, 20°54'38.27" E, 91 m elevație. b. Coordonate STEREO 70 (centru aproximativ sit): 183705.753, 512220.492. c. Repere geografice: obiectivul se află la 3 km E față de biserica ortodoxă Periam, la 7,6 km NE față de biserica ortodoxă din Pesac și la 5 km NV față de biserica orto-doxă din Variaș. d. Reper hidrografic: râul Mureș la 4 km N și pârâul Aranca la 2,4 km N față de obiectiv. e. Forma de relief: obiectivul este situat în Câmpia Arancăi, pe teren neinudabil și

15 Medeleț, Bugilan, 1987, p. 155.

484

este plasat în partea superioară a unui meandru fosil puternic conturat în teren. f. Datare: preistorie generală, epoca bronzului (Fig. 9/4), sec. II–IV dHr (Fig. 10/1, 2, 4; 12/4), sec. XIV–XV (Fig. 10/3; 14).

3. Materialul arheologic 3.1. Neolitic: analogii pentru ceramica neolitică târzie din Periam există la

Igriș16, Cenad17, Cherestur18, Cheșinț19, Dudeștii Vechi20, Hodoni21, Vinga22. 3.2. Epoca bronzului: descoperiri ceramice de epoca bronzului similare cu cele

din Periam există în apropiere la Igriș23, Munar24, Pecica25, Semlac26, Sânnicolau Ma-re27, Dudeștii Vechi28.

3.3. Secolele II–IV dHr: descoperiri ceramice de secolele II–IV dHr similare cu cele din Periam există în apropiere la Igriș29, Sânpetru German30, Munar31, Pesac32, Sânnicolau Mare33, Dudeștii Vechi34.

16 Ionescu, 2013, Anexe, fișa de sit # 7. 17 Rusu, 1971, p. 79; Lazarovici, 1971, p. 12; Lazarovici, 1976, p. 214; Lazarovici, 1979, p. 156; Lazarovici, 1981, p. 184; Lazarovici, 1987, p. 36; Drașovean, 1991a, p. 209; Drașovean, 1991b, p. 65; Drașovean et alii, 1996, p. 34; Lazarovici, Lazarovici, 2006, p. 596; Rogozea, 2016, p. 12. 18 Rogozea 2016, p. 12. 19 Lazarovici, 1979, p. 157, 159; Drașovean et alii, 1996, p. 34; Rogozea, 2016, p. 12; Rogozea et alii, 2016, p. 9. 20 Rusu, 1971, p. 79; Lazarovici, 1976, p. 214; Lazarovici, 1979, p. 156-157; Lazarovici, 1981, p. 184; Lazarovici, 1993, p. 259; Lazarovici, Lazarovici, 2006, p. 596; Luca, 2006, p. 99; Rogozea, 2016, p. 12. 21 Moga, 1969, p. 295; Lazarovici, 1971, p. 27; Lazarovici, 1976, p. 214; Lazarovici, 1979, p. 157; Bejan, Benea, 1985, p. 187; Lazarovici, 1987, p. 36; Drașovean, 1991a, 209; Drașovean, 1991b, p. 65; Drașovean, 1991c, p. 73-74; Lazarovici, 1993, p. 259; Bejan, 1995, p. 35; Drașo-vean, 1995, p. 70-79; Drașovean et alii, 1996, p. 24-33; Lazarovici, Lazarovici, 2006, p. 596, 597, 599; Luca, 2006, p. 134; Rogozea, 2016, p. 12. 22 Lazarovici, 1979, p. 208; Drașovean et alii, 1996, p. 34; Rogozea, 2016, p. 12. 23 Ionescu, 2013, Anexe, Fișa de sit #24, #34, #38, #50, #53. 24 Gogâltan et alii, 2014, p. 128, Pl. III. 25 Luminosu, 1972, p. 32; RepArhAr, 1999, p. 92; Soroceanu, 1991, p. 138. 26 Popescu, 1956, p. 316; Luminosu, 1972, p. 32; RepArhAr, 1999, p. 116; Soroceanu, 1991, p. 140; Gogâltan, 1996, p. 45. 27 Luca, 2006, p. 227; Stavilă, 2015, p. 230. 28 Rogozea, 2016, p. 190, Pl. XII/Fig. 1, 13, p. 191, Pl. XIII/Fig. 6, p. 192/Fig. 1, 4, p. 193/Fig. 1-3; Micle, Rogozea, 2017, p. 492; Craiovan, Rogozea, 2016, p. 106. 29 Ionescu, 2013, Anexe, Fișa de sit #27, #33, #50, #53, #55; Ionescu et alii, 2016, p. 98/Fig. 9, 10, p. 99/Fig. 11. 30 Popescu, 1966, p. 387. 31 RepArhAr, 1999, p. 86. 32 Gudea, Moțu, 1983, p. 186; Benea, Bejan, 1994, p. 142; Benea, 1996, p. 278; Luca, 2006, p. 198. 33 Moga, Gudea, 1975, p. 140; Bejan, 1981, p. 24; Benea, Bejan, 1994, p. 144, 145; Benea, 1996, p. 288; Tănase, Mare, 2000, p. 206/Fig. 6; Bejan et alii, 2011, p. 161. 34 Tănase, 2002-2003, p. 236; Micle, Rogozea, 2017, p. 514, Fig. 3/Desen 7-9, 11, 12, 14.

485

3.4. Secolele XI–XIII: descoperiri ceramice feudale timpurii similare cu cele din Periam există în apropiere la Cenad35, Igriș36, Teremia Mare37, Dudeștii Vechi38, Hodoni39, Sânpetru German40.

3.5. Secolele XIV–XV: descoperiri ceramice similare cu cele din Periam există la: Igriș41, Giulvăz42, Dudeștii Noi43, Săcălaz44, Utvin45, Ivanda46, Dumbrăvița47, Lieb-ling48.

3.6. Secolele XVI–XVII: un singur fragment ceramic este încadrabil în această perioadă: o buză de vas din caolin provenită din Periam-Obiectiv 2 (Fig. 4/2).

4. Concluzii Rezultatele acestei prime cercetări de teren de acest fel din hotarul adminis-

trativ-teritorial al Periamului sunt promițătoare. În urma perieghezelor au fost desco-perite un total de 25 de obiective arheologice inedite. Pe suprafața majorității punc-telor poate fi întâlnit material ceramic preistoric, sarmatic și feudal timpuriu.

Un sit aparte este reprezentat de Periam-Obiectiv 23, o dună de nisip puternic conturată în teren pe care se află material ceramic încadrabil, pe baza analogiilor, în neoliticul târziu (cultura Tisa).

Din punct de vedere al distribuției geografice, materialele preistorice și feudale timpurii se găsesc preponderent între pârâul Aranca și râul Mureș, pe când ceramica secolelor II–IV dHr se găsește în cantități mai ridicate pe câmpia înaltă a Arancăi, obiec-tivele fiind dispuse de-a lungul părților superioare a meandrelor paleomureșului.

Este totuși important de precizat faptul că, în general, ceramica recoltată în teren este puternic fragmentată și atipică, mai ales cea preistorică, motiv pentru care am ales etichetarea unei bune părți a siturilor cu termenul de preistorie generală.

În ciuda descoperirilor publicate în acest articol, comuna Periam rămâne în con-tinuare o localitate cu un potențial arheologic ridicat, dar nepromovat, motiv pentru care în viitorul apropiat voi materializa mai multe articole despre acest subiect.

Este regretabilă ignoranța și gândirea conservatoare demonstrată în numeroase ocazii de administrația locală, care nu are vreun interes real în promovarea istoriei comu-

35 Tănase, 2008, p. 33. 36 Ionescu, 2013, Anexe, Fișa de sit #4/Desen Igriș4_3, Fișa de sit #50/Desen Igriș50_50. 37 Bejan, Mare, 1994, p. 323. 38 Kalciov, 1995-1996, p. 155-157; Craiovan, Prian, 2016, p. 441; Craiovan, Rogozea, 2016, p. 110. 39 Bejan, 1995, p. 117; Tănase, 2008, p. 37; Craiovan, Rogozea, 2016, p. 110. 40 Oța, 2004, p. 503-506; Luca, 2006, p. 230; Tănase, 2008, p. 37. 41 Ionescu, 2013, Anexe, Fișa de sit #54. 42 Craiovan, Rogozea, 2016, p. 120/Planșa 6/Fig. 11. 43 Craiovan, Rogozea, 2016, p. 115/Planșa 1/Fig. 2, p. 116/Planșa 2/Fig. 3. 44 Craiovan, Rogozea, 2016, p. 122/Planșa 8/Fig. 22. 45 Craiovan, Rogozea, 2016, p. 123/Planșa 9/Fig. 23, Fig. 24. 46 Craiovan, Rogozea, 2016, p. 124/Planșa 10/Fig. 31. 47 Drașovean et alii, 2004, p. 187/Pl. LVII/Fig. 2, 4, p. 197/Pl. LXVII/Fig. 3, p. 201/Pl. LXXI/ Fig. 3, p. 213/Pl. LXXXIII/Fig. 2. 48 Floca, 2013, p. 90/Obiectiv 25 (L. 25).

486

nei. Acest lucru este totodată și ironic, având în vedere faptul că stema comunei Periam are reprezentată pe ea desenul unui vas cu două toarte, un simbol al vestigiilor arheo-logice existente încă din epoca neolitică și a bronzului.

Din fericire, instituțiile de învățământ locale preiau inițiativa promovării cul-turale și istorice a comunei, în Liceul Teoretic Periam aflându-se în momentul de față un punct muzeal amenajat cu vitrine de artefacte arheologice și un poster științific des-pre arheologia locală.

487

 

Fig. 1. Periam 1: 1–2; Periam 2: 3–4; Periam 11: 5–7; Periam 12: 849. 49 Desenele artefactelor au fost realizate de către Silviu SAFTU, căruia îi mulțumesc și pe această cale.

488

 

Fig. 2. Periam 18: 1–2; Periam 19: 3–6, 8; Periam 20: 7.

489

 

Fig. 3. Periam 20: 1; Periam 21: 2–4; Periam 22: 5–7; Periam 23: 8.

490

 

Fig. 4. Periam 2: 2; Periam 3: 4; Periam 4: 5; Periam 5: 6; Periam 22: 1; Periam 23: 3.

491

 

Fig. 5. Periam 11: 1–3; Periam 18: 4–7.

492

Fig. 6. Periam 18: 1–2; Periam 19: 3–5; Periam 20: 6–7.

 

493

 

Fig. 7. Periam 21: 1–5; Periam 22: 6.  

494

 

Fig. 8. Periam 22: 1–3; Periam 23: 4–7.

495

 

Fig. 9. Periam 23: 1, 3; Periam 24: 2; Periam 26: 4.

496

 

Fig. 10. Periam 18: 5–6; Periam 26: 1–4.  

497

 

Fig. 11. Periam 19: 1–2; Periam 20: 3; Periam 22: 4.

498

 

Fig. 12. Periam 3: 5; Periam 11: 6; Periam 22: 1, 3; Periam 23: 2; Periam 26: 4.

499

 

Fig. 13. Periam 20: 1; Periam 21: 3; Periam 23: 2, 4.  

500

Fig

. 14.

Loc

aliz

area

sit

uri

lor

Per

iam

-Obi

ecti

v 1–

26 (

Goo

gle

Ear

th p

relu

crat

).

501

BIBLIOGRAFIE Bejan, 1981 Adrian BEJAN, Așezări rurale daco-romane din Banat în secolele III-

IV e.n. în lumina unor recente cercetări arheologice, În: Analele Bana-tului, 1, 1981, p. 21-26.

Bejan, 1995 Adrian BEJAN, Banatul în secolele IV-XII, Timișoara, Editura de Vest, 1995, 230 pg., ISBN 973-36-0260-4.

Bejan, Benea, 1985

Adrian BEJAN, Doina BENEA, Șantierul arheologic Hodoni Pustă. Raport preliminar 1979-1984, În: Banatica, 8, 1985, p. 187-201.

Bejan, Mare, 1994

Adrian BEJAN, Mircea MARE, Așezarea feudală timpurie de la Teremia Mare (județul Timiș). (Concluzii privind cercetarea arheologică din anul 1991), În: Analele Banatului, SN, 3, 1994, p. 322-328.

Benea, Bejan, 1994

Doina BENEA, Adrian BEJAN, Viața rurală în sud-vestul Daciei în secolele II-IV (II), În: Acta Mvsei Napocensis, 26-30, I/1, 1989-1993, p. 127-148.

Benea, 1996 Doina BENEA, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Editura de Vest, Timișoara, 1996, 376 pg., ISBN 973-36-0282-5.

Bejan et alii, 2011

Adrian BEJAN, Liviu MĂRUIA, Daniela TĂNASE, Un mormânt cu po-doabe de aur din epoca sarmatică timpurie descoperit la Sânnicolau Mare – Seliște (jud. Timiș), În: Analele Banatului, XIX, SN, 2011, p. 161-180.

Craiovan, Prian, 2016

Bogdan-Alin CRAIOVAN, Andrei PRIAN, Noi descoperiri aparținând evului mediu timpuriu din vestul țării. Locuințele medievale timpurii de la Dudeștii Vechi, jud. Timiș, În: ArheoVest, Nr. IV: In Honorem Adrian BEJAN, Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie, Timișoara, 26 noiembrie 2016, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare și Istorie, Universitatea de Vest din Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2016, Vol. 1: pp. 1–532 + DVD, Vol. 2: pp. 533–982, ISBN 978-963-315-310-9 (Összes/General), ISBN 978-963-315-311-6 (Kötet/Vol. 1), ISBN 978-963-315-312-3 (Kötet/Vol. 2); Vol. 1, p. 441–446; online http://arheovest.com/symposium/arheovest_4.html

Craiovan, Rogozea, 2016

Bogdan-Alin CRAIOVAN, Octavian-Cristian ROGOZEA, Contribuții la repertoriul așezărilor atribuite evului mediu din vestul României, În: Patrimonium Banaticum, VI, 2016, p. 101-137.

Drașovean, 1991a

Florin DRAȘOVEAN, Connections Between Vinča C and Tisa, Herpály, Petrești and Bucovăţ Cultures in Northern Banat, În: Banatica, XI, 1991, p. 209-212.

Drașovean, 1991b

Florin DRAȘOVEAN, Cultura Vinča, fazele C și D în Banat, În: Gheor-ghe LAZAROVICI, Florin DRAȘOVEAN (eds), Cultura Vinča în Ro-mânia (Origine, evoluţie, legături, sinteze), Comisia Muzeelor şi Colec-ţiilor, Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin - Reşiţa, Muzeul Ba-natului - Timişoara, Muzeul de Istorie al Transilvanei - Cluj. [Volum editat cu ocazia Simpozionului Internațional "Cultura Vinča - Rolul şi Legăturile Sale"; Reşiţa – Timişoara, 12 - 17 Mai 1991], Timişoara, 1991, 248 pg.; p. 59-66.

Drașovean, 1991c

Florin DRAȘOVEAN, Așezarea vinciană de la Hodoni (com. Satchinez, jud. Timiș), În: Gheorghe LAZAROVICI, Florin DRAȘOVEAN (eds), Cultura Vinča în România (Origine, evoluţie, legături, sinteze), Comi-

502

sia Muzeelor şi Colecţiilor, Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin - Reşiţa, Muzeul Banatului - Timişoara, Muzeul de Istorie al Transilva-nei - Cluj. [Volum editat cu ocazia Simpozionului Internațional "Cultu-ra Vinča - Rolul şi Legăturile Sale"; Reşiţa – Timişoara, 12 - 17 Mai 1991], Timişoara, 1991, 248 pg.; p. 73-74.

Drașovean, 1995

Florin DRAȘOVEAN, Locuirile neolitice de la Hodoni, În: Banatica, XIII, 1, 1995, p. 53-138.

Drașovean et alii, 1996

Florin DRAȘOVEAN, Dumitru ȚEICU, Marius MUNTEAN, Hodoni. Locuirile neolitice și necropola medieval timpurie, Muzeul de Istorie al Judeţului Caraş-Severin, Reșiţa, 1996, 140 pg., ISBN 9739775513.

Drașovean et alii, 2004

Florin DRAŞOVEAN (ed. coord.), Doina BENEA, Mircea MARE, Mir-cea MUNTEAN, Daniela TĂNASE, Mariana CRÂNGUŞ, Florentina CHIU, Dorel MICLE, Simona REGEP-VLASCICI, Alexandru SZENT-MIKLOSI, Atalia ŞTEFĂNESCU, Călin TIMOC, Săpăturile arheolo-gice preventive de la Dumbrăviţa. DN – varianta ocolitoare Timişoara km. 549+076 – DN 69 km. 6+430, Bibliotheca historica et archaeologica Banatica, 33, Ed. Waldpress, Timişoara, 2004, 222 pg., ISBN 973-84 53-89-5.

Floca, 2013 Cristian FLOCA, Liebling: monografie arheologică, Bibliotheca His-torica et Archaeologica, 68, Ed. Excelsior Art, Timișoara, 2013, 361 pg., ISBN 978-973-592-318-1.

Gáll, 2010 Erwin GÁLL, Márton Roska (1880–1961) şi cercetarea arheologică a secolelor X–XI, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 61, 3-4, 2010, p. 281-306.

Gogâltan, 1996 Florin GOGÂLTAN, About the early bronze age in the romanian Banat, În: The Yugoslav Danube Basin and the neighbouring regions in the 2nd millenium B.C., Serbian Academy of Sciences and Arts Institute for Balkan Studies, Belgrad - Vršac, 1996, 294 pg., ISBN 8671790231, 978-8671790239; p. 43-50.

Gogâltan et alii, 2014

Florin GOGÂLTAN, Cristina CORDOȘ, Ana IGNAT (eds), Bronze Age tell, tell-like and mound-like settlements on the eastern frontier of the Carpathian Basin – History of research, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 316 pg., 2014, ISBN 978-606-543-557-5.

Gudea, Moțu 1983

Nicolae GUDEA, Iancu MOȚU, Observații în legătura cu istoria Bana-tului în epoca romană, În: Banatica, 8, 1983, p. 151-202.

Ionescu, 2013 Alexandru IONESCU, Cercetări arheologice neinvazive vizând recons-tituirea geografiei istorice a zonei Igriş (com. Sânpetru Mare, jud. Timiş), Universitatea de Vest, Timișoara, Lucrare de Licență, 2013 (ms).

Ionescu et alii, 2016

Alexandru IONESCU, Claudiu TOMA, Călin TIMOC, Un nou sit ar-heologic de secolele II-IV, la sud de localitatea Igriș (jud. Timiș). Date privind arheologia peisajului, În: Patrimonium Banaticum, VI, 2016, p. 91-100.

Kalciov, 1995-1996

Constantin KALCIOV, Repertoriul arheologic al comunei Dudeștii-Vechi – fost Beșenova Veche – (jud. Timiș), În: Studii de Istorie a Ba-natului, XIX-XX, 1995-1996, p. 153-161.

Lazarovici, 1971

Gheorghe LAZAROVICI, Unele probleme ale neoliticului din Banat, În: Banatica, I, 1971, p. 17-60.

503

Lazarovici, 1976

Gheorghe LAZAROVICI, Fragen der neolithischen Keramik im Banat, În: Herwig FRIESINGER, Helga KERCHLER (eds), Festschrifl für Richard Pittioni zum Siebzigsten Geburstag, Archaeologia Austriaca, 13, Deuticke, Viena, 1976, 836 pg., ISBN 3700544200; p. 203-234.

Lazarovici, 1979

Gheorghe LAZAROVICI, Neoliticul Banatulului, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Bibliotheka Mvsei Napocensis, 4, Cluj-Napoca, 1979, 274 pg.

Lazarovici, 1981

Gheorghe LAZAROVICI, Die Periodisierung der Vinča-Kultur im Ru-mänien, În: Praehistorische Zeitschrift, 56, 1981, p. 169-196.

Lazarovici, 1987

Gheorghe LAZAROVICI, „Şocul” Vinča C în Transilvania. Contribuţii la geneza eneoliticului timpuriu, În: Acta Mvsei Porolissensis, XI, 1987, p. 33-56.

Lazarovici, 1993

Gheorghe LAZAROVICI, Les carpates Meridionales et La Transylvanie, În: Atlas de Neolitique Europeen, vol. I: Marcel OTTE (ed), L’Europe Orientale, Etudes et recherches archéologiques de l'Université de Liège, no 45, Liege, 1993, 358 pg.; p. 243-284.

Lazarovici, Lazarovici, 2006

Cornelia-Magda LAZAROVICI, Gheorghe LAZAROVICI, Arhitectu-ra neoliticului și epocii cuprului din România, vol. I: Neoliticul, Bib-liotheca Archaeologica Moldaviae, IV, Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Arheologie, Ed.Trinitas, Iași, 2006, 734 pg., ISBN 973-78 34-73-9, 978-973-7834-73-7.

Luca, 2006 Sabin Adrian LUCA, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc - Repertoriu-, Bibliotheca Septemcastrensis, XVIII, Cu contribuţii de: Cosmin SUCIU şi Silviu Istrate PURECE, Editor Sabin Adrian LUCA, Editura Altip, Alba Iulia / Sibiu, 2006, 360 pg., ISBN 973-7724-84-4, 978-973-7724-84-7.

Luminosu, 1972

Doru LUMINOSU, Contribuţie la cunoaşterea istoricului cercetărilor privind cultura Periam-Pecica de pe teritoriul R.S. România, În: Tibiscus, 2, 1972, p. 27-34.

Medeleț, Bugilan, 1987

Florin MEDELEŢ, Ioan BUGILAN, Contribuţii la problema şi la reper-toriul movilelor de pământ din Banat, În: Banatica, 9, 1987, p. 87-197.

Micle, Rogozea, 2017

Dorel MICLE, Octavian-Cristian ROGOZEA, Contribuții la repertoriul descoperirilor atribuite secolelor II-IV din vestul României, În: Arheo-Vest, Nr. V: In Honorem Doina Benea, Interdisciplinaritate în Arheo-logie și Istorie, Timişoara, 25 noiembrie 2017, Asociația “ArheoVest” Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2017, Vol. 1: Arheologie, pp. 1–580 + DVD-Rom, ISBN 978-963-315-359-8; p. 483-519, online http://arheovest.com/symposium/arheovest_5.html

Miloia, 1931 Ioachim MILOIA, Săpăturile dela Periamoș, În: Analele Banatului, IX, 1931, p. 186-187.

Moga, 1969 Marius MOGA, Muzeul regional al Banatului, În: Revista Muzeelor, III, 1969, p. 294–296.

Moga, Gudea, 1975

Marius MOGA, Nicolae GUDEA, Contribuții la repertoriul arheologic al Banatului, În: Tibiscus, IV, 1975, p. 129-146.

Oța, 2004 Silviu OȚA, Populaţii nomade de stepă din Banat (secolele XI-XIV). I. Pecenegii şi cumanii, În: Ionel CÂNDEA, Valeriu SÎRBU, Marian NEA-GU (eds), Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, Ed. Istros, Brăila, 2004,

504

800 pg., ISBN 973-9469-55-8, p. 489-520. Popescu, 1956 Dorin POPESCU, Einige Bemerkungen zur Bronzezeit Siebenbürgens,

auf Grund der neuesten Grabungsergebnisse von Tószeg und der neueren rumänischen Forschung, În: Acta Archaeologica, VII, 1956, p. 301-320.

Popescu, 1966 Dorin POPESCU, Les fouilles archéologiques dans la République So-cialiste de Roumanie, În: Dacia, SN, X, 1966, p. 383-401.

Postelnicu, 1926

G. POSTELNICU, Săpăturile arheologice dela Grădiște-Periamoș, În: Banatul, I, 1926, p. 34-37.

RepArhAr, 1999

Repertoriul arheologic al Mureşului inferior: judeţul Arad, Complexul Muzeal Arad, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca, Mu-zeul Banatului Timişoara, Mvseum Banaticvm Temesiense, Bibliotheca historica et archaeologica Banatica, XXIV, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 1999, 182 pg., ISBN 973-9400-71-X.

Rogozea, 2016 Octavian-Cristian ROGOZEA, Contribuții la repertoriul așezărilor atri-buite epocii bronzului din vestul României (I), În: Sargetia, SN, VII (XLIII), 2016, p. 139-395.

Rogozea et alii, 2016

Octavian-Cristian ROGOZEA, Alexandru BERZOVAN, Eugen PĂDU-REAN, Contribution to the Repertory of Late Neolithic Settlements on the Territory of Arad County, În: Ziridava, 30, 2016, p. 7-26.

Roska, 1913 ROSKA Márton, Muzeumi es konyvtari Ertesito, 7, 1913, p. 81-122. Roska, 1914 ROSKA Márton, Muzeumi es konyvtari Ertesito, 8, 1914, p. 73-104. Roska, 1923 ROSKA Márton, Despre importanța cercetărilor preistorice din Banat,

În: Arhivele Olteniei, II, nr. 5, 1923, p. 466-469. Roska, 1924 ROSKA Márton, Recherches prehistoriques pendant l'année 1924, În:

Dacia, I, 1924, p. 297-316. Rusu, 1971 Mircea RUSU, Cultura Tisa, În: Banatica, I, 1971, p. 77-83. Soroceanu, 1991

Tudor SOROCEANU, Studien zur Mureș-Kultur, Mit Beiträgen von Vasile V. MORARIU, Mircea BOGDAN, Ion ARDELEAN, Doina SABADEANU und Ortansa RADU, Dissertation Freie Universität Ber-lin, 1978, Internationale Archäologie, 7, Ed. Marie L. Leidorf, Buch am Erlbach, 1991, 170 pg., ISBN 3-924-734-25-9.

Stavilă, 2015 Andrei STAVILĂ, Considerații asupra locuirii de epoca bronzului de la Sânnicolau Mare-Seliște, În: ArheoVest, Nr. III: [Simpozion Arheo-Vest, Ediția a III-a:] In Memoriam Florin Medeleț, Interdisciplinari-tate în Arheologie și Istorie, Timișoara, 28 noiembrie 2015, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare și Istorie, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2015, 576 + 490 pg, + DVD, ISBN 978-963-315-264-5; Vol. 1, p. 229-254, online http://arheovest.com/symposium/arheovest_3.html

Tănase, 2002-2003

Daniela TĂNASE, Două morminte din secolele IV-V p. Chr., descoperite la Dudeștii Vechi (jud Timiș), În: Analele Banatului, SN, X-XI, 2002-2003, p. 233-244.

Tănase, 2008 Daniela TĂNASE, Căldari din lut descoperite la Cenad (jud. Timiș), În: Vasaria medievalia, 2008, p. 33-42.

Tănase, Mare, 2000

Daniela TĂNASE, Mircea MARE, Pătrunderea sarmaților în vestul Banatului, în lumina unor noi descoperiri arheologice, În: Studii și Cer-cetări de Istorie Veche și Arheologie, tomul 51, 3-4, 2000, p. 193-208.