CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor

CONTABILITATEA i PROFESIA CONTABIL în era provocrilorCulegere de articole tiinifice
Academy of Economic
Studies of Moldova
Association of Professional
Accountants and Auditors
Association of Chartered Certified
VI Edition
ISBN 978-9975-127-50-9.
"Contabilitatea i profesia contabil în era provocrilor", conferin tiinific internaional (6 ; 2017 ; Chiinu). Conferina tiinific Internaional "Contabilitatea i profesia contabil în era provocrilor" = "Accounting and the accounting profession in the century of challenges" : consacrat Zilei Profesionale a Contabilului, Ediia a 6-a, 5-6 Aprilie 2017, mun. Chiinu / com. t.: Grigore Belostecinic [et al.]. – Chiinu : S. n., 2017 (Tipogr. "Arva Color"). – 405 p.
Antetit.: Acad. de Studii Econ. a Moldovei, Asoc. Contabililor i Auditorilor Profesioniti din Rep. Moldova, Assoc. of Chartered Certified Accountants [et al.]. – Tit. paral.: lb. rom., engl. – Texte : lb. rom., engl., rus. – Rez.: lb. rom., engl., rus. – Bibliogr. la sfâritul art. – 20 ex.
ISBN 978-9975-127-50-9. 657:378.633(478-25)(082)=135.1=111=161.1 C 69
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAIONALE A CRII
CONTABILITATEA i PROFESIA CONTABIL în era provocrilor
3
Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM)
Asociaia Contabililor i Auditorilor Profesioniti din Republica Moldova (ACAP)
The Association of Chartered Certified Accountants (ACCA)
KPMG în Moldova
1. Marina ELARU, Director executiv, ACAP
2. Lilia GRIGOROI, dr., conf.univ., Decan al facultii de Contabilitate, ASEM
3. Liliana LAZARI, dr., conf.univ., ef-catedr Contabilitate i Analiz Economic, ASEM
4. Mihaela ROBU, Manager de dezvoltare ACCA Europa de Sud-Est
5. Andreia STANCIU, Director ACCA Europa de Sud-Est
6. Maia BAJAN, dr., conf.univ., ASEM
7. Svetlana MIHAILA, dr., conf.univ., ASEM
8. Mariana ELARI, ACAP
4
Comitetul tiinific al Conferinei:
1. Grigore BELOSTECINIC dr. hab., prof. univ., academician, Academia de Studii Economice a
Moldovei – preedinte
2. Lilia GRIGOROI dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
3. Liliana LAZARI dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
4. Viorel URCANU dr., hab., prof univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
5. Andreia STANCIU Director ACCA Europa de Sud-Est
6. Marina ELARU Director executiv Asociaia Contabililor i Auditorilor Profesioniti din
Republica Moldova
7. Vitalie CORNICIUC Senior manager KPMG în Moldova
8. Mdlina DUMITRU dr. hab., Academia de Studii Economice Bucureti, România
9. Elena HLACIUC dr., prof. univ., Universitatea tefan cel Mare din Suceava, România
10. Nicolae BALTE dr., prof. univ., Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, România
11. Ovidiu BUNGET dr., conf. univ., Universitatea de Vest din Timioara, România
12. Veronica GROSU dr., prof. univ., Universitatea tefan cel Mare din Suceava, România
13. Svitlana ZUBILEVYCH Phd., prof., National University of Water and Environmental
Engineering Rivne, Ukraine
14. Elena PETRYC Phd., prof., Kyiv National Economic University, Ukraine
15. Mycola BONDAR Phd., prof., Kyiv National Economic University, Ukraine
16. Ruslana KUZINA Phd., assoc. prof., Odessa National Economic University, Ukraine
17. Rasa SUBAIEN Phd., prof., Vilnius University, Lituania
18. Svetlana BYCHKOVA Phd., prof., Saint-Petersburg State Agrarian University, Russia
19. Natalia KARZAEVA Phd., prof., Russian State Agrarian University Timiryazev, Russia
20. Svetlana VEGHERA Phd., prof., Polotsk State Universiry, Belarus
21. Phd., assoc. prof., Polotsk State University, Belarus
22. Elena MALEI Phd., assoc. prof., Polotsk State Universiry, Belarus
23. Maia BAJAN dr., conf.univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
24. Galina BDICU dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
25. Aliona BÎRC dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
26. Nelea CHIRILOV dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
27. Lica ERHAN dr., conf .univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
28. Liudmila GAVRILIUC dr., conf.univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
29. Mihail GHERASIMOV dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
30. Ruslan HAREA dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
31. Svetlana MIHAILA dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
32. Neli MUNTEAN dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
33. Natalia IRIULNICOVA dr., conf. univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
34. Valentina PALADI dr., conf.univ., Academia de Studii Economice a Moldovei
5
CUPRINS
ÎN CONTEXT NAIONAL I INTERNAIONAL
10
Funcionalitatea contabilitii în Republica Moldova timp de 25 de ani
URCANU Viorel, dr.hab, prof.univ., ASEM
GOLOCIALOVA Irina, dr., conf.univ., ASEM
10
, . . ., , . ,

16

,
ISTRATE Costel, dr., profesor,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza Iai,
România
CRUITU Mihaiela, director executiv al filialei Iai a CECCAR, România
25
LUCHKO Mykhailo, PhD., Prof., Ternopil National Economic University,
Ukraine
31
enterprise
University, Novopolotsk, Belarus

LVOVA Irina, PhD, Associate Professor, St. Petersburg State University of
Economic, Russia
GOLOCIALOVA Irina, dr., conf.univ., ASEM
URCANU Viorel, dr.hab, prof.univ., ASEM
49
GRABAROVSCHI Ludmila, dr., conf. univ., ASEM
58
CPÎN Sofia dr., confereniar universitar, UCCM 64
Ajustarea legislaiei fiscale la prevederile directivelor uniunii europene
GHEDROVICI Olesea, dr., conf. univ., ASEM
70
europene
73
Viziuni privind criteriile de clasificare a stocurilor la entitile agricole
BULGARU Veronica, dr., conf.univ., UASM
79
cu IFRS
85
6
stocurilor
89
GUAN Viorica, lector univ., UCCM
95
POPOVICI Mihai, Contabil, drd. ASEM
101
DEZVOLTAREA BUSINESS-ULUI
107
2017
, . . . ,

115
.., ..., , «»,
.., ..., , ,
121

.. ,
FRECUEANU Alexandru, dr. hab., prof. univ., UASM
CHILARU Angela, dr., conf. univ., UASM
145

»,
156
162
167
LVOVA Dina, PhD, Associate Professor, St. Petersburg State University,
Russia
174
prevederilor naionale de contabilitate
180
7
Accounting and legal aspects protection from illegal encroachments on the
property raider entities YATSKO Maksym, ..., ,
,
comerciale MIHAILA Svetlana, dr., conf. univ., ASEM
190
TODOROVA Liudmila, dr., conf.univ., UASM
POPOVICI Aliona, Auditor, certificat CAP
196
Accounting treatment of foreign currency marketing in the banks EVCIUC Tatiana, dr., conf.univ., UASM
202
, ..., ,
208
213
CAU Lidia, dr., conf.univ., ASEM 217
Particularitile contabilitii operaiunilor de prelucrare în lohn (perfecionare
pasiv) CECHINA Ecaterina, dr., conf. univ., ASEM
224
230
bovinelor COJOCARI Vadim, dr., conf. univ., UASM
COJOCARI Tatiana, lector univ., UASM
235
URCAN Ludmila, lector sup., ASEM
241
Aspecte aferente determinrii valorii de utilizare a mijloacelor fixe IONI Nadejda, drd., UASM
247

255

, ,

262
DEZVOLTARE ALE AUDITULUI I ANALIZEI ECONOMICE
267
BÎRC Aliona, dr., conf. univ., ASEM
267
8
,
financiare la companiile listate la bursa de valori Bucureti
BALTE Nicolae, Prof. univ. dr., Universitatea „Lucian Blaga Sibiu,
România
Sibiu, România
, ..., , «
. . »,
283
Identificarea riscurilor de denaturare semnificativ în procesul de înelegere i
testare a controlului intern IACHIMOVSCHI Anatolie, dr., conf.univ., ASEM
MIRON Oxana, dr. conf. univ., U.S.„B.P. HADEU
296
,
,
303
entitilor aparinând industriei farmaceutice
România
Sibiu, România
Relevana controlului de gestiune în msurarea performanelor BAJAN Maia, dr., conf. univ., ASEM
BAJEREAN Eudochia, dr., conf. univ., ASEM
315
,
din industria vinicol
CÂRSTINA Silviu-Valentin, dr., asist.univ., Universitatea Craiova, România
326
.., ...,
,
332
Analiza posibilitilor de majorare a capitalului social din profitul net al societii
cu rspundere limitat IRIULNICOV Natalia, dr., conf.univ., ASEM
337
Eantionarea în auditul financiar BULAT Inga, PhD, Universitatea Academiei de tiinte
340
9
» ,

(IAASB)
LEAHOVCENCO Alexandru, Masterand, ASEM
350
GRUMEZA Dumitru, dr. conf. univ., ASEM
GRAUR Anatol, dr. conf. univ. ASEM
356
BALAN Igor, dr., conf. univ.,ULIM
362

, ,
,
GUDIMA Galina, lector sup., ASEM
374
Impactul preurilor de transfer asupra impozitului pe profit al firmelor cotate:
metoda marjei nete CPIN-VERDE Neli, Student masterand, Universitatea "Alexandru Ioan
Cuza", Iai, România
Iai, România
Convergene i divergene între noiunile: analiz i diagnostic economic BURLEA Ecaterina, drd., ULIM
ESTACOVSCAIA Angela, dr., USM
, dr., conf.univ., USEM
392
Controlul de gestiune – instrument de planificare i analiz BUGAN Corneliu, Lector univ., ASEM
397
The audit of additional income of commercial organizations: issues and
development SUSHKO Volha, teacher-trainee Polotsk State University, Novopolostk, The
Republic of Belarus
10
CONTEXT NAIONAL I INTERNAIONAL
FUNCTIONALITY OF ACCOUNTING OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
WITHIN 25 YEARS
Rezumat. Contabilitatea în Republica Moldova (RM) se afl în permanen restructurare, începând
cu proclamarea Independenei (anul 1991) i pân în prezent. Problema const în aceea c specialitii în
domeniu s-au aflat mereu în cutarea unui concept contabil, care ar putea fi mai accesibil pentru RM. Îns,
cu regret, contabilitatea autohton, ca i alte domenii ce in de economia rii în ansamblu, se dezvolt prin
metoda probe i erori. În lucrarea dat, autorii analizeaz etapele parcurse de contabilitatea
moldoveneasc timp de 25 de ani, evideniaz problemele cu care aceasta s-a confruntat i în baza
investigaiei au formulat unele concluzii i recomandri.
Abstract. In the Republic of Moldova (RM) accounting it is in restructuring constantly. The process
began since the adoption of the Declaration of Independence (1991) and has continued up to the present
time. Issue is the following: specialists and officials are trying to find appropriate option of Accounting
Concept will suit conditions of the RM, but to no avail. As and others areas of the economy of country
national system of accounting develops according to the method of trial and error. This paper authors: is
analyses past behind of accounting of the Moldova; pointing what problems had existed in the past; on this
basis came to the conclusions and proposals.
Cuvinte cheie: contabilitate, reformarea contabilitii, situaii financiare, reglementri contabile,
asociere, transpunere.
Întroducere. În fiecare ar contabilitatea are particularitile sale, care depinde de muli
factori, inclusiv specificul economiei i gradul de dezvoltare a acesteia, jurisprudena, politica i
alii. Ca i oricare fenomen, contabilitatea trebuie studiat în dinamic, adic în dezvoltare, pentru a
constata formarea acesteia ca concept i a urmri etapele de evoluie în procesul de aplicare în
entiti.
Contabilitatea în RM are un grad înalt de normalizare, în fruntea creia se afl Legea
contabilitii, urmat de alte acte normative. De aceea i conceptul contabilitii se poate studia
examinând, în primul rând coninutul cadrului normativ existent într-o perioad sau alta. Conceptul
contabilitii în RM a fost determinat de Concepia reformei contabilitii, document aprobat de
guvern în anul 1997. Fundamentul acestuia îl constituie Standardele Naionale de Contabilitate
(SNC) elaborate în baza Standardelor Internaionale de Contabilitate (IAS).
Îns, o astfel de decizie nu poate fi caracterizat ca absolut reuit, deoarece RM avea o
ifrastructur economic diferit de cea a rilor cu economie de pia avansat, unde sursa
principal de finanare sunt pieele de capital. IAS-le, sunt pregtite, în primul rând, pentru astfel de
economii. Totodat suntem de opinia c trebuia de luat în considerare i Acordul de Parteneriat i
Cooperare (APC) RM – UE încheiat în anul 1994. Din aceste considerente, dup ce recent se
cunosc toate circumstanele, mai corect ar fi fost de îndreptat cursul contabilitii din RM spre
sistemul continental, aa cum a procedat România i n-ar fi fost necesar modificarea acesteia de
câteva ori.
Autorii au ajuns la concluzia c reformarea frecvent a contabilitii creeaz dificulti în
vederea asigurrii reprezentrii exacte a informaiei în evidena curent i în situaiile financiare.
11
Doar în urma reformei din 1997 SNC erau orientate spre IFRS, cele din 2013 - ctre IFRS i parial
spre Directivele Europene, iar Legea contabilitii din 2017 trebuie s transpun Directiva UE
34/2013, ceea ce demonstreaz apropierea contabilitii în RM de normele europene (sistemul
continental), fapt care necesit modificri mai profunde în actele normative.
În astfel de situaii contabilii sunt nevoii o perioad de timp s îsueasc coninutul actelor
normative noi pentru a le aplica corect în practic. Dar i pentru acei care studiaz contabilitatea
apar aceleai probleme.
Coninutul de baz. Dup prerea noastr, examinarea dezvoltrii conceptului contabilitii
autohtone poate fi pe etape divizate în corespundere cu criteriul normalizrii acesteia, dup cum
urmeaz (tabelul 1):
Tabelul 1. Etapele de dezvoltare a contabilitii în Republica Moldova
Etapa Perioada Coninutul
Prima etap 1995 –
contabilitii în baza SNC elaborate în acea perioad conforme cu
IFRS
Adoptarea legii a doua a contabilitii i a actelor normative
contabile respective. Aplicarea în practic a rezultatelor reformrii,
bazate pe IFRS i Directivele UE
A treia
Adoptarea legii a treia a contabilitii i modificarea SNC în
conformitate cu cerinele acestei legi. Apropierea cadrului normativ
al contabilitii din RM de normele contabile europene
Sursa: elaborat de autori în baza reglementrilor contabile RM
Prima etap de dezvoltare a contabilitii. Entitile în primii patru ani de existen a
statalitii RM au continuat s in o contabilitate motenit de la Imperiu, ce-i drept cu unele
remanieri. Acestea au fost determinate i de Hotrârea guvernului din 1994 „Cu privire la
Programul de Stat de trecere a RM la sistemul naional de contabilitate i statistic. În aceast
perioad contabilitatea a avut misiunea de asigurare a pstrrii patrimoniului public i de control a
acestuia în procesul de privatizare. i doar în anul 1995 a început s se contureze din punct de
vedere juridic sistemul contabil, odat cu adoptarea de ctre Parlament a primei Legi a
contabilitii. Îns, deoarece nu era clar ce fel de model va fi acceptat (continental sau anglo-
saxon), legea cuprindea doar nite principii generale, fr s menioneze actele normative contabile
care urmeaz a fi elaborate [2].
În afar de prevederile de ordin organizatoric a contabilitii legea prevedea i unele aspecte
de gen metodologic:
aplicarea principiilor unice ale contabilitii i drilor de seam financiar;
inerea contabilitii în partid simpl i în partid dubl (sistem complet i sistem
simplificat);
Prezentarea drii de seam financiar avea o orientare macroeconomic, deoarece în aceast
privin legea stipula c Ministerul finanelor asigur întocmirea drilor de seam financiare pe
ansamblu economiei naionale i o prezint Guvernului [2]. Entitile erau obligate s prezinte doar
bilanul, raportul de profit i pierdere i anexele, dar i, conform legii, Declaraia fiscal i
rapoartele statistice. Auditul înc nu era justificat, dar controlul (revizia) se efectua de ctre
organele Ministerului finanelor.
Este clar c sistemul contabil i raportrii financiare de pe atunci aveau înc multe
inconveniene organizatorice i metodologice, dar trebuie de recunoscut c legea contabilitii
(1995) a pus temelia de dezvoltare mai departe a contabilitii în RM.
Aadar, anii 1995 – 1996 se poate considera o perioad de pregtire a trecerii contabilitii
aferente unui sistem economic administrativ la o contabilitate adecvat economiei de pia.
12
Doar în anul 1996 Guvernul RM a hotrât ca Ministerul Finanelor s înceap reforma
contabilitii, esena creia consta în elaborarea Standardelor Naionale de Contabilitate în baza
Standardelor Internaionale. În 1997 guvernul a aprobat Concepia reformei contabilitii [8], prin
care a completat inconvenienele care existau în legea din 1995 i:
a fundamentat necesitatea reformei contabilitii i raportrii financiare i modul de
realizare a acesteia;
acestora;
a înaintat cerina elaborrii unui Plan de conturi contabile capabil s reflecte operaiile economice efectuate în mediul de afaceri.
În Concepie se sublinia clar scopul reformei: crearea unei baze de informaii financiare care
ar satisface intereselor tuturor categoriilor de utilizatori. Pentru aceasta entitile deja trebuiau s
prezinte tot pachetul de rapoarte financiare prevzut de IAS-ri i s respecte urmtoarele principii:
specializarea exerciiului; continuitatea activitii, prezentarea veridic i autentic a informaiei,
comparabilitatea, neutralitatea, prudena.
Pe parcursul unui an (1997, adic 20 de ani în urm) au fost elaborate i aprobate Cadrul
general de raportare financiar, principalele standarde contabile i Planul de conturi contabile [1].
Trebuie de menionat ca momente pozitive c aceste acte normative au fost de bun calitate,
elaborate în mod operativ i faptul c standardele erau însoite de comentarii respective. În plus, au
fost elaborate i unele standarde, care nu fceau parte din lista IAS-lor, dar necesare în condiiile
economiei rii:componena consumurilor i cheltuielilor întreprinderii; particularitile
contabilitii în întreprinderile micului business; contabilitatea în partid simpl i altele.
La general, reforma contabilitii în RM se considera una din cele mai reuite din cadrul CSI,
îns continuarea ei a fost dificil: elaborarea unor SNC a durat pân în 2005; în standardele
naionale nu s-au reuit modificrile concomitent cu schimbrile operate în IAS-uri i altele.
A doua etap de dezvoltare a contabilitii. Începând cu anul 2002 Consiliul penrtu IAS a
decis s elaboreze Standarde Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) în locul IAS-lor,
punând accentul pe raportarea financiar în detrimentul contabilitii, la fel în 2005 au fost
revizuite majoritatea IAS-rilor, ceea ce a servit motiv de a continua reformarea contabilitii în
RM. Conform Legii contabilitii din 2007, timp de 3 ani (2009 - 2011) trebuia de elaborat din nou
toate actele normative contabile, îns nu s-a reuit, de aceea termenul a fost prelungit înc cu 3 ani
[9]. Aadar, în anul 2013 au fost adoptate actele normative prevzute de aceast lege, iar SNC dup
cum se menioneaz de ctre Ministerul finanelor, au fost elaborate în baza Standardelor
Internaionale de Contabilitate (IFRS) i Directivelor europene [9]. În fond din coninutul SNC nu
se observ clar care este aportul directivelor europene.
În aceast lege deja entitile pentru inerea contabilitii sunt divizate dup dou criterii:
a) conform sistemului comtabil: care in contabilitatea în partid simpl i care practic contabilitatea în partid dubl (sistem simplificat i complet);
b) conform tipul standardelor: IFRS (entitile de interes public) sau SNC – celelalte.
S-a lrgit i spectrul cerinelor metodologice de raportare financiare, grupîndu-le în principii i
caracteristici calitative, conform Cadrului general conceptual al IASB [13]. În comparaie cu anul
1997 au fost adoptate în plus principiile: contabilitate de angajamente, în loc de specializarea
exerciiului, necompensarea, consecvena prezentrii, separarea patrimoniului i datoriilor.
Este important c legea conine un compartiment privind reglementarea contabilitii care
cuprinde:
a) asigurarea normativ i aplicarea cerinelor unice ale contabilitii i raportrii financiare; b) crearea condiiilor necesare pentru aplicarea unic a SNC i IFRS; c) precizarea organismelor de reglementare a contabilitii autoriti statale i asociaii
profesioniste.
Dup prerea noastr poziiile tari ale acestei etape de reformare a contabilitii sunt:
luarea în considerare la elaborarea SNC a majoritii cerinelor prevzute de IFRS-ri;
13
consecutivitatea coninutului SNC i a Planului de conturi elaborate în 2013 cu cele
precedente;
acordarea contabililor unui spaiu mai larg pentru raionamentul profesional.
Poziii slabe sunt mai multe, fiind indicate atât de practicieni cât i de Banca mondial:
nu a fost elaborat Cadrul general al raportrii financiare, din care cauz se simte la
aceast etap lipsa în coninutul SNC a suportului metodologic;
nu au fost cuprinse de SNC toate IFRS-le, astfel o entitate la contabilizarea
operaiunilor economice trebuie s apeleze în unele cazuri la SNC, în alte cazuri la
IFRS;
comasarea regulilor standardelor cu explicaiile coninute anterior în comentarii;
nu s-au numerotat standardele ceea ce creeaz dificulti la folosirea lor, i altele.
Nu a rmas fr urme contabilitatea i dup aderarea RM la 7 mai 2009 la Parteneriatul Estic.
Aceast etap se caracterizeaz ca perioada de continuare a reformrii contabilitii din RM în
conformitate cu cerinele standardelor internaionale, dar i indirect s-au luat în consderare
reglementrile contabile europene.
A treia etap de dezvoltare a contabilitii. Dar cu aciunile menionate mai sus nu s-a
terminat reformarea contabilitii în RM, deoarece în septembrie 2014 a întrat în vigoare Acordul de
Asociere RM – UE, care prevede racordarea legislaiei RM cu cerinele Directivelor europene,
inclusiv i în domeniul contabilitii, ceea ce trebuie de realizat pân în anul 2018 [5]. În acest
context în Legea contabilitii va fi transpus Directiva 2013/34/UE privind situaiile financiare
anuale, situaiile consolidate i rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. Aceast
Directiv reprezint o modernizare i o îmbuntire a directivelor din domeniul contabilitii care
au avut aplicabilitate în Europa înc din anii 80 ai secolului trecut [7].
Procesul de apropiere treptat a reglementrilor contabile din RM cu normele UE în acest
domeniu este expus destul de reuit de ctre savantul L.Grigoroi [3], divizând-ul în trei valuri.
Planul de aciuni RM – UE pentru anii 2014 – 2016 prevede în primul rînd elaborarea proiectului de
lege al contabilitii (deja a treia la numr), care se deosebete de cele dou precedente prin:
a) spectrul de reglementare, doar a contabilitii în antreprenoriat, adic fr sectorul bugetar;
b) specificarea categoriilor de entiti în dependen de raportrile financiare: de interes
public, mari, mijlocii, mici i micro [14];
c) existena reglementrilor referitoare la modul de prezentare, publicare i depozitare a situaiilor financiare;
d) auditul situaiilor financiare obligatoriu pentru entitile mijlocii, mari i de interes
public i necesitatea prezinterii raportului conducerii;
e) opiunea tuturor categoriilor de entiti de a ine contabilitatea conform IFRS [11]. Menionm c în RM ponderea cea mai mare (97,2%) în structura entitilor aparine
întreprinderilor mici i mijlocii (ÎMM), cu un numr de 49,8 mii în total pe republic. Astfel rezult
c deoarece ÎMM-rile sunt promatorul economiei naionale, i actele normative contabile autohtone
trebuie s fie orientate preponderent la aceste categorii de entiti. Conform datelor statistice cele
mai multe ÎMM-ri activeaz în comer i agricultur [6]. Este important c i conducerea rii
acord permanent atenie ÎMM - lor, de exemplu, în anul 2016 a fost elaborat Legea privind
întreprinderile mici i mijlocii [10].
Îns poate aprea întrebarea, dac nu vor fi strâmtorate în aplicare IFRS-le în aa situaie?
Credem câ nu, s nu uitm c exist i IFRS pentru ÎMM, îns dup necesitate toate tipurile de
entiti pot apela la IFRS-ri, care sunt recunoscute ca acte normative contabile pe teritoriul RM.
Considerm totui c, reieind din coninutul proiectului de lege, scopul principal – de
transpunere a directivei europene, a fost realizat parial, din urmtoarele considerente:
− în fond a fost pstrat structura Legii contabilitii actuale, de aceea se putea vorbi despre o
redacie nou a acesteia, dar nu despre o lege nou;
− proiectul de lege conine nu numai reglementrile transpuse din directiv, dar i prevederi
care in de alte acte normative ( regulamente, indicaii metodice, etc.)
14
− descrierea coninutului Notelor explicative la situaiile financiare trebuia s fie în SNC;
− era necesar de menionat (poate în Nota informativ a Ministerului finanelor) c Legea
reglementeaz partea organizatorico-juridic a contabilitii i a raportrii financiare, iar
partea metodologic a acestora aparine SNC i IFRS.
Dar în prezent este important de a clarifica care va fi impactul modificrilor în metodologia
contabilitii autohtone în legtur cu transpunerea directivei europene în Legea contabilitii RM.
Se cunoate c clasificarea unui sistem contabil depinde în mare msur de principiile generale
recunoscute. De exemplu, IFRS-le bazate pe sistemul anglo-saxon pun pe primul plan prezentarea
fidel care presupune reprezentarea exact a efectelor tranzaciilor i altor evenimente [12]. Acest
principiu a înlocuit principiul prioritatea esenei asupra formei. În directiva european i respectiv
proiectul de lege al contabilitii printre primele principii se afl prudena, ceea ce denot caracterul
juridic al contabilitii continentale. Principiul prioritii esenei asupra formei este pstrat în aceste
reglementri. Este important de menionat c în Legea contabilitii din 2007 principiul prudena
lipsete, care confirm neutralitatea contabilitii în RM din acea perioad. Cît privete calitile
calitative, ele sunt determinate de Cadrul general conceptual [12] i nu pot fi diferite într-un sistem
sau altul, deoarece informaia are aceleai caliti oriunde nu ar fi obinut.
O alt chestiune important este raportarea financiar. Directiva eurpean acord atenie
deosebit reglementrii întocmirii situaiilor financiare individuale i consolidate [7]. Conform
cerinelor directivei în aceast privin vor fi efectuate modificri în SNC „Prezentarea situaiilor
financiare referitor structura situaiilor financiare complete dar i vor fi prezentate modele de
situaii financiare simplificate. Se planific i elaborarea SNC privind raportarea financiar
consolidat, fapt care a lipsit în cadrul reformrilor precedente.
Sperm, c în sfârit, reglementatorii contabilitii din RM vor contientiza faptul, c „poate
avea valoare doar acel sistem contabil, care satisface cerinelor reale i concrete ale utilizatorilor
[4]. De aici rezult c o direcie principal de dezvoltare a sistemului contabil adecvat economiei
actuale a RM trebuie s fie determinarea utilizatorilor principali de informaie i a intereselor lor în
privina acestei informaii. Numai în aa mod se poate de reformat un sistem nefuncional de
contabilitate i de construit unul nou.
Îns astzi este dificil de determinat un utilizator real al informaiei financiare, deoarece: se
prelungete caracterul tranzitoriu i instabilitatea dezvoltrii economiei RM, continue varietatea
modelului economic, ctre care tinde economia rii, astzi lipsete un proprietar eficient.
Totui, indiferent de mari probleme existente, sarcina principal în domeniul contabilitii
moldoveneti trebuie rezolvat, în caz contrar ea se va dezvolta fr un obiectiv concret i prin
reformri permanente.
Concluzii. Funcionalitatea contabiliti depinde de faptul cât de reuit o construesc subiecii
care stau la baza creerii cadrului normativ al acesteia. Dezvoltarea contabilitii depinde de mai
muli factori, principalul din ei fiind economia rii. O dovad evident este contabilitatea în RM,
care timp de 25 de ani a suportat un ir de modificri, deoarece situaia economic i politic în
acest termen a cunoscut o varietate, care n-a avut loc nici într-o ar.
Recent în economia RM exist mai multe riscuri, principalele din ele fiind:
lipsa progresului economic;
În aceast situaie contabilitatea trebuie s contribuie la prevenirea riscurilor prin asigurarea
reprezentrii exacte a informaiei, prin semnalizarea managementului în mod operativ despre
abaterile negative care au loc în activitatea economico financiar a entitii, iar informaia obinut
trebuie s fie la timp i cu precauie verificat i confirmat de ctre firmele de audit.
La dezvoltarea contabilitii au influenat i procesele globalizrii, care s-au extins nu numai
din punct de vedere a economiei dar i politic. Aplicarea în diferite ri a IFRS-lor este rezultatul
influenei globalizrii, deoarece cere de la multiple ri s respecte standardele de raportare
financiar stabilite. IFRS-le erau privite ca o condiie de majorare a fluxului de capital din rile
15
dezvoltate i de repartizare mai eficient a resurselor. Cu toate c au aprut probleme majore la
implimentarea acestor standarde de ctre rile în curs de dezvoltare, acest argument a fost un
impuls semnificativ de adoptare a IFRS-lor, inclusiv i în RM.
Îns investigaiile savanilor denot c argumentul valorii globalizrii a fost depit, deoarece
cel mai puternic impuls la etapa actual în economia mondial s-a dovedit a fi procesul
regionalizrii. Exemplu poate fi Uniunea European, dar i alte regiuni din Asia i America de
Nord. În afar de aceasta majorarea masiv a fluxului de capital internaional are loc pe orizontal
dar nu pe vertical, adic se realizeaz un simplu schimb de active dintre rile dezvoltate. Din aceste
considerente i contabilitatea i raportarea financiar din rile europene au mai degrab o orientare
regional, adic continental. În RM acest proces se va realiza definittiv în cadrul etapei a treia de
dezvoltare a contabilitii, începînd cu anii 2017-2018.
Bibliografie
1. Acte normative cu privire la reforma contabilitii. Vol. I-II. Chiinu, Moldpres, 1998 (vol. I-
II), 1999 (vol. III)
2. Legea contabilitii nr.426-X din 4 aprilie1995/MO al RM nr.28/321 din 25.05.1995
3. Grigoroi L. Dezbateri privind progresul contabilitii în contextul integrrii europene/
Contabilitatea, auditul i analiza economic între conformitate, schimbare i performan/
Conferina tiinific Internaional din 2 aprilie 2015, Chiinu, 2015, p.8-12
4. .. / :
: (11-12
2013), -. 2013, .22-23
5. Acordul de Asociere RM-UE: http://www.mfa.gov.md/img/docs/Acord....
6. Activitatea întreprinderilor mici i mijlocii în Republica Moldova în 2015
http://www.statistica.md/newsview/
7. Directiva 2013/34/EU: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/
8. Hotrârea Guvernului RM nr.1187 din 24.12.1997 cu privire la reforma contabilitii
http://www.lex.justice.md/document_rom.
http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/lawcontabil
10. Legea privind întreprinderile mici i mijlocii, nr. 179 din 21 iunie 2016:
http://www.bnk.md/content/-....
14. Standardele Naionale de Contabilitate: http://www.mf.gov.md/ru/actnorm/contabil/standartnew/
15. urcanu V., Golocialova I. Contabilitatea în Republica Moldova între IFRS i Directivele UE
16

. ,
.
, ,

.

,
.
,
.
Abstract. In modern conditions of management, the procedure for accounting for funds in turnover
should be improved, in order to justify the acceleration of the turnover of funds, to ensure the conformity of
the formation of the result of activities to the costs incurred and to maintain the control system. In order to
ensure the detailed accounting of expenses for the preparation and storage of raw materials and materials, it
is recommended to open sub-accounts in the context of costs for materials, types of production and further
systematize in the context of analytical accounts. It is advisable to regulate the law of economic entities by
regulatory provisions themselves to establish the useful life of property in circulation and to introduce this
norm into its accounting policy.
: , , , ,
, .

.
75
, 48 – .
.
. ,
-
10 «»
() [1].

.
. ,
, [2].
,
,
. ,
-
, ,
, ,
( , ,
.).
17
,
.
,
.. 15 « », 16 «
», 26 « ».

,

.

.
.

-
, IAS
2 «» [3, c. 20-21].
,
.
, -
. 15 «
»,
[1].
.
,
.

. , 15 «
() ».
, 10 «».
( )
, 15 « ()
», ,
.
-
, 10 «»
. , 10
«» (
)
, 15 « ()
» — .

15
.
[4, c. 80]:
;
;
18
, 15, (
) ,
.

.
,
.
, ..
.

. .

, 1 .,
, ()
.

:
,
;
;
;

, , , –

.
,

.

, ..
, (,
) , -

-
.
,
. ,
()
( )
, ().
19

,
.

,
, , ,
.

,
. -, ,

().

.

: - .
, 29 2011 ., 50 : . - .
02.12.2013 .
2.

: - .
, 12 2010 ., 133 : . - .
30.04.2012 .
3. , .. : .
/ .. , .. . – .: «Universul» IS,
2009. -320p.
4. , .. (2001) : /
... – .: «», – 216 .
20

ACCOUNTING AS A DEVICE OF CAPITAL ALLOCATION BETWEEN SECTORS OF
THE ECONOMY
[email protected]
.
.
.
.
.
( , )
.

.
Annotation. The necessity of conducting research aimed at studying the role of accounting
information in the capital allocation between sectors of the economy has been grounded. The main functions
and tasks of accounting have been analyzed. The possibilities of the market efficiency hypothesis of
Yu. Fama in explaining the reasons for the need to allocate capital between sectors of the economy have
been considered. The relationship between accounting information and the allocation of capital in the
sectors of the economy has been singled out and substantiated. The levels of accounting information
formation (the level of the system of accounting standards, the level of the enterprise) have been allocated.
The features of this level influence on the allocation of capital have been considered. The necessity of using
the concept of accounting methodology multivariance to ensure efficient allocation of capital between
sectors of the economy has been grounded.
: , ,

. ,
,
, ,
.
-

.

. ,
,
.
.
.. ,
. , .. , . , .. , ... , . , . ,
.. , . , . , . .
21
.
. ,
, ,
,
, .
,
, , . .. ,
: 1) ; 2)
; 3)
() [2, . 18-20]. ,
-
,

.
, ,
.
, ,
.
, , ,
, ,
. ,

. ,

.
..
.. . ,

()
[3, . 563].
,
, .
, ,
,
.
, ,
.
,
,
.
. .. [9, . 2],
, :
1) ; 2) ;
3) , .
,
(Apple, Amazon, Google, Twitter, Facebook),
,

,
22

. (Efficient-Market
Hypothesis – EMH). ,
(, ..)
, ,
,
. ,
, ,
(, ).

.

(. 1).

,

EMH , ,

,
,
.

,
,
.
,
,
, ,

.
. .
. , . . , GAAP US
[6, . 247].
, FASB,
,
.
.. .. [3,
. 167-168]
.

, ,
23
. ..
.. ,
, .
GAAP US

. . .

.
, GAAP
, ,
[8,
. 131-132]. ,

(, ..),
.
,
,
.

, .
,
.
. .
,
,
. ,
. .. , ,
, , ,
, ,
,
[1, . 63].
. . . [7]

,

.
, ,

. ,

. , ,
,
.

. .
,
,
,
[5, . 595].
.

, , , ,
24

.
,
, ,
,
.
,
,
,
.

[4]. ,
, ,

(, )
.
:
1. .. : . . / .. . – .: , -, 2010. – 224 .
2. .. / .. . – .:
, 2000. – 496 .
3. .. : . . / . . .. / .., .. – .: , 1997. –
576 .
/ .. . – : , 2017. – 204 .
5. Apergis N. Accounting information and cost of capital: a theoretical approach / Nicholas
Apergis, George Artikis, Sofia Eleftheriou, John Sorros // Modern Economy. – 2011. – 2. –
P. 589-596.
6. Kothari S.P. Implications for GAAP from an analysis of positive research in accounting /
S.P. Kothari, K. Ramanna, D. Skinner // Journal of Accounting and Economics. – 2010. – Vol.
50. – P. 246-286.
7. Leuz C. Firms’ capital allocation choices, information quality, and the cost of capital [ ] / Christian Leuz, Robert E. Verrecchia/ – :
http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=495363
8. Watts R.L. Towards a positive theory of the determination of accounting standards // R.L.
Watts, J.L. Zimmerman // The Accounting Review. – 1978. – Vol. LIII, No. 1. – P. 112-134.
9. Zimmerman J.L. The role of accounting in the twenty-first century firm / Jerold L. Zimmerman
// Accounting and Business Research. – 2015. – Vol. 45, No. 4. – P. 1-25.
25
ACTUAL I IFRS/ CONVERGENCES AND DIVERGENCIES BETWEEN ROMANIAN
ACOUNTING RULES AND IFRS
CRUITU Mihaiela, director executiv al filialei Iai a CECCAR, România
[email protected]
Rezumat: Sursa principal de inspiraie pentru contabilitatea româneasc de dup 1990 au fost
directive europene. De prin 2000, România a început s se orienteze spre normele internaionale, încercînd
s le adapteze contextului românesc. În prezent, datorit apartenenei la UE, contabilitatea româneasc are
dou viteze: norme internaionale – pentru firmele cotate i cîteva alte firme de interes public – i norme
bazate pe directiva european – pentru celelalte firme. În tratarea unor situaii, norma româneasc a
preluat reguli din norma internaional, ceea ce asigur o anumit apropiere între cele dou refereniale,
dar divergenele rmîn extrem de importante.
Abstract: The main source of inspiration for Romanian accounting right after 1990 were European
directives. For by 2000, Romania began to move towards international standards, trying to adapt them to the
Romanian context. Today, with EU membership, Romanian accounting has two speeds: international rules -
for listed companies and several other companies ofthe public interest - and rules based on the European
directive - for all the other companies. In solving some topics, Romanian standards take over some rules
from the international standard, which ensures a certain convergence between the two sets of rules, but
divergencies remain extremely important.
clasificare, fiscalitate.
JEL: M 41
Introducere. Contabilitatea româneasc de dup 1990 a pornit iniial exclusiv pe calea
deschis de directivele europene în domeniu (îndeosebi directiva a 4-a), ajunse la noi pe filier
francofon. A aprut astfel prima reglementare contabil de detaliu aplicabil majoritii firmelor
din România, începînd cu 1994 (HG 704/1993). Aceast reglementare a suferit numeroase
modificri i a rezistat, pentru unele firme, pîn în 2002.
A doua faz a reformei contabilitii româneti a trebuit s in seama atît de intenia
României de a adera la Uniunea European, cît i de condiiile stabilite de organismele
internaionale (Banca Momdial i FMI) care i-au propus s sprijine financiar România, într-o faz
de schimbri dramatice – a doua partea a anilor 1990 (King et al, 2001). În aceste condiii i gsind
un sprijin în organismul profesiei contabile din Scoia, în 1999 a aprut o prim versiune a unei
reglementri contabile care face trimitere la normele internaionale (IAS – la acel moment). Dei nu
s-a aplicat, acest ordin a fost înlocuit, în 2001, de o alt reglementare aproape identic (OMFP
94/2001). În virtutea acesteia, cîteva sute de firme româneti au avut un prim contact cu
terminologie, filozofia, dificultile normelor internaionale. Putem presupune c aplicarea acestor
norme în perioada dintre 2001 i 2005 nu a fost una impecabil, îndeosebi datorit prea brutei
treceri de la un sistem contabil bazat pe reguli, la unul bazat pe principii – i ce principii!
Logica din spatele IAS-urilor, contextul economic cruia îi erau ele potrivite i pentru care
au fost create, problemele de traducere în limba român, uzanele din practica contabililor români
au reprezentat tot atîtea dificulti de depit în aplicarea aceasta iniial a IFRS. Se pare c
experimentul nu a fost, pentru multe din firmele implicate, o reuit, în sensul unei conformri
semnificative cu litera i cu spiritul normelor internaionale. Totui, trebuie s recunoatem c
perioada 2001-2005 a avut avantajul de a reprezenta o faz important în familiarizarea contabililor
români (de la toate nivelurile: practicieni, experi, profesori, auditori, normalizatori) cu principiile
de baz ale contabilitii internaionale i a creat o mas critic de cunotine pe baza crora se
26
putea deja vorbi despre mai bune perspective de succes în tentativele viitoare de aplicare a normelor
internaionale.
Aderarea României la UE (în 2007) a fcut ca normele contabile româneti s se alinieze
complet cu cele comunitare care, din 2005 impun aplicarea IFRS în situaiile financiare consolidate
ale grupurilor cotate. Aceleai reglementri comunitare permit statelor membre extinderea obligaiei
de aplicare a IFRS la alte categorii de entiti. Pîn în prezent, România a optat pentru o astfel de
extindere ctre situaiile financiare individuale ale urmtoarelor categorii de entiti: cele cotate pe
piaa reglementat (începînd cu 2012), instituiile bancare (tot din 2012), unele companii mari de
stat (începînd cu 2016). Astfel, în prezent, unele firme româneti aplic IFRS, dar cele mai
numeroase dintre firmele româneti sînt supuse obligaiilor de contabilitate i de raportare
financiar stabilite de reglementrile naionale. Detalii despre evoluia contabilitii româneti,
înainte i dup 1990, cu sau fr referine la IFRS, gsim în numeroase lucrri, printre care
menionm Calu (2005), Jianu & Jianu (2012), Ionacu et al (2014), Albu & Albu (2012), Istrate
(2016).
Evoluia acestor reglementri naionale a avut loc sub influene dintre cele mai diverse:
directivele europene, cu ultimele lor modificri i variante, cerinele de rezolvare a problemelor noi
aprute în practica diverselor firme, rolul normalizatorului de a proteja interesul public, presiunile
societilor mam strine ale unor filiale româneti, IFRS.Pentru aceast din urm surs de
influene, am ales s identificm principalele elemente din IFRS regsite în prezent în normele
contabile româneti i care se potrivesc mai mult sau mai puin cu contextul economic, cultural,
financiar, instituional din România. În acest sens, am identificat i tratat pe scurt în continuare,
teme precum:
i criteriile de recunoatere ale structurilor situaiilor financiare;
- componena i structura situaiilor financiare;
- clasificri ale activelor, datoriilor, veniturilor i cheltuielilor;
- unele reguli de evaluare;
- relaia dintre contabilitate i fiscalitate.
Trebuie s menionm faptul c ne-am limitat la versiunea IFRS aplicabil firmelor cotate i
nu la cea specific întreprinderilor mici i mijlocii. Pentru aceast din urm comparaie,
recomandm, în cazul imobilizrilor corporale, studiul propus de Buculescu i Velicescu (2014).
Utilizatori, caracteristici calitative i recunoaterea situaiilor financiare. Începînd cu
OMFP 94/2001, norma româneasc a cam preluat elementele principale din Cadrul general pentru
întocmirea i prezentarea situaiilor financiare emis de IASC/IASB. În prezent, OMFP 1802/2014 s-
a inspirat din ultima versiune a Cadrului general i nu a mai prezentat lista lung a utilizatorilor.
Totui, spre deosebire de Cadrul general, în care se arat c utilizatori sînt investitorii i creditorii
financiari, norma româneasc este mai prudent i se mulumete s declare c situaiile financiare
sînt destinate unor largi categorii de utilizatori.
În ceea ce privete caracteristicile calitative ale situaiilor financiare, OMFP 1802/2014 le
preia ca ataredin Cadrul general: caracteristici fundamentale (relevana i reprezentarea fidel) i
caracteristici amplificatoare (comparabilitate, verificabilitatea, oportunitatea i inteligibilitatea).
Totui, pentru a marca faptul c normele româneti sînt pe linie cu directivele europene, OMFP
1802/2014 preia i dezvolt principii contabile explicite, dintre care unele sînt redundante în raport
cu caracteristicile calitative, altele sînt puin opuse sensului din IFRS al caracteristicilor respective.
Astfel, intangibilitatea bilanului, prudena prezentat explicit ori principiul costului de achiziie nu
sînt întru totul conforme cu Cadrul general.
Dup o perioad iniial în care activele, datoriile, capitalurile proprii, veniturile i
cheltuielile au fost definite mai degrab ambiguu i, în cel mai bun caz, prin enumerare, normele
româneti au preluat definiiile acestor structuri direct din IFRS, cu tot cu criteriile de recunoatere
aferente. Astfel, din punct de vedere teoretic, definiiile româneti sînt impecabile. Rmîne totui o
problem – în însui coninutul ordinului, dar i în normele care completeaz acest ordin, definiiile
respective, precum i criteriile de recunoatere nu sînt întotdeauna respectate. Pe aceast linie,
27
putem s identificm situaii în care active i datorii se prezint în bilan fr s rezulte, de exemplu,
din evenimente trecute sau fr s avem certitudinea c vor genera beneficii economice viitoare.
Componena i forma situaiilor financiare. Economia comunist centralizat prin care a
trecut România (ca multe alte ri din Europa Central i de Est) a lsat motenire i un sistem de
centralizare a informaiilor contabile provenite de la diversele întreprinderi (cele mai multe aflate în
proprietatea statului). Acest sistem avea drept component i o form standard a raportrilor
financiare efectuate de entiti. Se pare c acest lucru a facilitat mult centralizarea de informaii
pentru nevoi de informare i statistice la nivel macroeconomic. Probabil c acesta este motivul
pentru care autoritile româneti au pstrat pîn astzi acest sistem de raportare dup un format
unic, impus de minister i adaptat noilor condiii economice i instituionale. Din acest punct de
vedere, diferena fa de IFRS este marcant. Formatul unic de raportare prezint i avantajul de a fi
mai uor de învat i de urmrit, chiar dac nu asigur întotdeauna reflectarea întocmai a
specificului firmelor raportoare i chiar dac, prin proiectarea sa, nu conduce neaprat la respectarea
întocmai a principiilor contabile generale enunate explicit de reglementri.
Astfel, chiar dac activele se clasific teoretic i regulamentar în imobilizate i circulante,
formatul bilanului românesc pune în activ i o a treia structur – cheltuielile în avans. Aceast
structur este, începînd abia cu 2015, divizat în dou componente, în funcie de scaden: sub un
an, respectiv peste un an, ceea ce permite reconstituirea simpl a celor dou structuri mari:
imobilizri i circulante. În cazul datoriilor, în afar de structurile obinuite – termen pîn la un an
separat de termen peste un an, formatul românesc de bilan impune prezentarea separat a
provizioanelor – fr nicio distincie care s in cont de scaden – i veniturile în avans, acestea
din urm divizate în termen pîn la un an separat de cel cu scadena peste mai mult de un an. În
acest caz, devine dificil reconstituirea fr dubii a datoriilor curente i a celor necurente, dup
modelul IFRS.
În ceea ce privete forma bilanului, pîn în 2000, pentru unele firme, ori pîn în 2002,
pentru altele, normalizatorul a impus formatul tabel, cu activul i pasivul prezentate separat i cu
totalurile explicite (i egale). Dup aceste date, normalizatorul român a optat pentru formatul list
de bilan. Aceast modificare de format a reprezentat, dup prerea noastr, o schimbare formal
major în raportarea financiar a firmelor româneti. Am putut s testm gradul de acceptare a
formatului list de bilan cu ocazia impunerii de ctre normalizator a IFRS în contabilitatea
individual a firmelor cotate: 90% dintre ele au revenit la modelul tabel, acceptat – alturi de
modelul list – de IFRS (Istrate, 2016). Ministerul ar fi avut probleme serioase în colectarea i
centralizarea datelor provenite de la firmele care aplic IFRS, aa c a impus acestora s completeze
i formatul obligatoriu list, pentru raportarea ctre minister. Astfel, firmele care aplic IFRS
întocmesc dou bilanuri (i dou conturi de profit i pierdere): un set destinat ministerului i alt set
destinat celorlali utilizatori. Apar situaii (rare, din fericire) în care, datorit criteriilor diferite de
clasificare i chiar de recunoatere, unii indicatori raportai de aceeai firm pentru aceeai perioad
s fie diferii în cele dou seturi de situaii financiare.
În ce privete contul de profit i pierdere, norma româneasc impune un format cu
clasificarea cheltuielilor dup natur i cu o prezentare extrem de detaliat a veniturilor i a
cheltuielilor. Dimpotriv, IFRS accept i clasificarea cheltuielilor dup destinaie, informaie care,
pentru firmele din afara sferei de aplicare a IFRS, se poate furniza în note. Aceast analiz a
cheltuielilor era obligatorie pîn în 2014, ea devine opional dup aceast dat.
Pe lîng bilan i cont de profit i pierdere, firmele mijlocii i mari trebuie s includ în
situaiile financiare i fluxurile de trezorerie, alturi de variaia capitalurilor proprii. Pentru acestea,
norma contabil româneasc nu stabilete multe reguli – nici nu prea ar fi nevoie – ceea ce
înseamn c firmele pot improviza. Din acest punct de vedere, IFRS au fost de ajutor, pentru c
ofer definiii i proceduri clare de întocmire. O particularitate fa de firmele cotate la bursele din
multe ri dezvoltate const în folosirea foarte frecvent a metodei directe de prezentare a fluxurilor
de trezorerie (cam jumtate din firmele cotate).
Notele la situaiile financiare sînt obligatorii pentru entitile mici, mijlocii i mari. Dac
pîn în 2014, structura notelor era impus de normalizator, începînd cu 2015, situaia se apropie
28
oarecum de IFRS, în sensul trebuie s se prezinte informaii despre firm, despre politicile contabile
folosite, precum i detalieri ale informaiilor privind activele, pasivele, veniturile i cheltuielile,
alturi de multe alte informaii. Lipsa unui format standard al notelor, furnizat de normalizator,
ofer o mai mare libertate firmelor, libertate de care unele nu au nevoie, atît timp cît folosesc i în
2015 formatul obligatoriu din 2014.
Clasificri ale activelor, datoriilor, veniturilor i cheltuielilor. În orice sistem contabil se
folosesc criterii diverse pentru clasificrile structurilor situaiilor financiare. Noiunile de active
imobilizate i circulante sînt prezente înc de la început în normele contabile româneti de dup
1990. În prezent, influena IFRS este uor detectabil, în sensul c distincia dintre circulante i
imobilizate, în activ, respectiv între datorii curente i necurente, în pasiv se face prin invocarea
acelorai criterii ca în IFRS. La nivel teoretic deci, norma româneasc converge spre IFRS. Totui,
aa cum am artat mai sus, aplicarea efectiv a normei nu se face mereu cu respectarea principiilor
teoretice de clasificare. De exemplu, unele active imobilizate destinate vînzrii sînt, conform
criteriilor generale, active curente, tocmai prin aceea c scopul principal al deinerii lor este
vînzarea i nu utilizarea în activiti recurente ale firmei. În IFRS, aceast regul se aplic explicit.
În norma româneasc, dup o perioad în care era obligatoriu ca unele astfel de active s fie
transferate explicit la stocuri, la sfîritul lui 2015 aceast precizare a fost abrogat. Probabil c o
astfel de regul a condus la exagerri în sensul c imobilizrile vîndute ca stocuri dau natere unor
venituri de exploatare – cifr de afaceri – în timp ce imobilizrile vîndute ca imobilizri se regsesc
exclusiv la alte venituri de exploatare, ceea ce poate denatura semnificativ unii indicatori de
performan.
În cazul veniturilor i a cheltuielilor, începînd cu 2015, norma româneasc renun la
categoria de extraordinare, dup modelul introdus de IFRS cu 10 ani înainte.
Ca alte diferene între cele dou refereniale contabile, la nivelul contului de profit i
pierdere, putem reine:
distinct a veniturilor i cheltuielilor activitilor abandonate;
- limitarea normei româneti la doar impozitul pe profit curent, fr luarea în considerare a
impozitelor amînate;
- elementele care corespund definiiei veniturilor i cheltuielilor, dar care se contabilizeaz
direct la capitalurile proprii (cum ar fi variaiile valorii juste ale imobilizrilor reevaluate), nu se
prezint decît în situaia variaiei capitalurilor proprii, nefiind impus o prezentare echivalent celei
din IFRS care se refer la alte elemente ale rezultatului global.
Evaluarea contabil a unor active i datorii. Normele contabile actuale româneti se
sprijin pe principiul costului istoric, aa cum stabilete directiva european. Aceast regul
general este una tradiional în Europa continental i precizarea ei explicit în directiva 34/2013
marcheaz o anumit îndeprtare de filosofia IFRS, despre care se spune c sînt norme orientate
spre valoarea just.
Totui, normele româneti nu se limiteaz la impunerea costului istoric, firmele avînd
posibilitatea s opteze, în contabilitatea individual, pentru regulile alternative referitoare la
reevaluarea imobilizrilor corporale (în situaiile financiare consolidate, valoarea just poate fi
utilizat i în cazul instrumentelor financiare). Reevaluarea imobilizrilor corporale (opiunea nu
este valabil pentru imobilizrile necorporale – alt punct de difereniere fa de IFRS) reprezint o
constant a contabilitii româneti de dup 1990, deci principiul înlocuirii valorii nete contabile cu
o valoare diferit nu provine neaprat din IFRS. Totui, normele internaionale au disciplinat în mod
semnificativ maniera în care regulile româneti permiteau reevaluarea. Este vorba îndeosebi despre:
- folosirea valorii juste stabilite de un evaluator i nu stabilirea unor valori bazate, de
exemplu, pe indici generali sau specifici de cretere a preurilor;
- indisponibilizarea rezervei din reevaluare pîn la realizarea imobilizrii aferente: fie
scoaterea din funciune, fie amortizarea ealonat;
29
- aplicarea sistematic a modelului valorii juste, atît în timp (ori de cîte ori valoarea just
difer semnificativ de valoarea net contabil), cît i în spaiu (obligativitatea reevalurii tuturor
imobilizrilor din aceeai categorii);
- opiunea de a contabiliza reevaluarea prin anularea amortizrii cumulate, în plus fa de
actualizarea atît a valorii de intrare, cît i a amortizrii cumulate la data reevalurii;
- obligativitatea contabilizrii deprecierii nete pe cheltuieli, astfel încît rezerva din
reevaluare s nu aib decît sold creditor (sau zero).
O diferen major dintre norma româneasc i cele internaionale apare în ceea ce privete
costul de achiziie al stocurilor i frecvena calculului acestuia. Din reglementrile româneti rezult
c este obligatorie stabilirea costului de achiziie la fiecare achiziie, ceea ce poate complica serios
lucrurile, mai ales în cazul unor achiziii numeroase. Dimpotriv, în IFRS nu se face trimitere decît
la costul stocurilor pe care entitatea le mai deine la data închiderii; pare mult mai simplu s se
adapteze sistemul informaional la aceast din urm manier de calcul.
Plecînd de la regula stabilit în IFRS, norma româneasc cuprinde, în prezent, i precizri
privind constituirea unor provizioane prin actualizarea sumelor estimate c se vor suporta în
legtur cu unele riscuri sau cheltuieli. Dimpotriv, nu s-a reinut nimic în ceea ce privete
actualizarea unor costuri de achiziie sau a unor venituri din vînzri, în condiiile plii/încasrii
amînate a sumelor implicate.
finanarea cheltuielilor publice în condiiile unei economii de pia a necesitat adaptri rapide în
fiscalitatea româneasc de dup 1990. Noile reguli create i impuse au suferit astfel multe
modificri care au fcut ca mediul fiscal s fie caracterizat de o oarecare instabilitate. În ceea ce
privete impozitul pe profit, legea avea de stabilit, printre altele, dou reguli importante: mrimea
rezultatului fiscal i cota de impozitare. În cazul rezultatului fiscal, punctul de plecare nu putea fi
decît contabilitatea, aceasta din urm avînd deja avantajul c msura într-un mod credibil i
acceptabil rezultatul întreprinderilor. Astfel, în prima faz a dezvoltrii fiscalitii impozitului pe
profit în România, rezultatul contabil i cel fiscal erau foarte apropiate, regulile fiscale preluînd
aproape integral regulile contabile (Istrate, 2012). Pe msura dezvoltrii contabilitii i a
fiscalitii, diferenele de obiective dintre cele dou s-au fcut simite din ce în ce mai mult, astfel
încît, în prezent, msurarea fiscal a rezultatului se poate face dup reguli care se îndeprteaz,
uneori semnificativ, de cele contabile. Aceast deconectare de jure a contabilitii i fiscalitii
rezultatului firmelor este cu atît mai pregnant, cu cît punctul de plecare în stabilirea profitului
fiscal în reprezint, în continuare, cheltuielile i veniturile contabile.
În analiza relaiei dintre contabilitate i fiscalitate trebuie s lum îns în considerare i
variabile care in de dimensiunile firmei, acionariatul acesteia, cotarea sau nu pe o pia financiar.
Pentru o întreprindere mic, este foarte probabil ca rezolvarea chestiunilor de natur fiscal
(eviden fiscal, calcul de impozite i taxe, depunere declaraii) s cad exclusiv în sarcina
contabilului, ceea ce îl încurajeaz pe acesta s caute soluii contabile acceptate fiscal, pentru a e
evita costurile unei duble evidene – contabil i fiscal. Dimpotriv, pentru firmele mari, inclusiv
pentru cele cotate la burs i care au obligai aplicrii IFRS, conectarea contabilitii cu fiscalitatea
devine mai dificil, avînd în vedere specificul IFRS, aa încît este foarte posibil s ajungem la o
deconectare de facto între contabilitate i fiscalitate. Întîlnim astfel, în acelai spaiu economic
naional, situaii opuse din punct de vedere al conectrii/deconectrii contabilitii rezultatului de
fiscalitatea rezultatului.
Concluzii. Regulile contabile româneti actuale sînt construite dup cerinele Uniunii
Europene, adic se impun IFRS în unele cazuri (îndeosebi al firmelor cotate) i se aplic norme
bazate strict pe directiva european 34/2013 (pentru majoritatea celorlalte firme). Textul directivei
este destul de restrîns, aa încît normalizatorul român (Ministerul Finanelor) ales s elaboreze un
referenial contabil extins care s preia toate principiile din directiv i care s conin multe alte
reguli de detaliu de care au nevoie contabilii în activitatea lor profesional. În unele situaii, aceste
reguli de detaliu provin direct din IFRS. Înelegerea i acceptarea lor de ctre profesie au fost
facilitate de orientarea ctre normele internaionale a crui start a fost dat la începutul anilor 2000.
30
Am inventariat, în acest studiu, unele apropieri dintre normele româneti i cele internaionale,
subliniind, totodat, i divergenele majore dintre cele dou rînduri de standarde.
Principalele apropieri constau în preluarea de ctre norma româneasc a unor definiii ale
structurilor situaiilor financiare (activ, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltuieli), a unor criterii
de recunoatere contabil (active, datorii, venituri, cheltuieli), a unor clasificri contabile (active
curente/necurente, datorii curente/necurente, cldiri/investiii imobiliare, active biologice, active de
explorare i evaluare a resurselor minerale), a unor criterii de evaluare (preluarea unor reguli de
detaliu privind reevaluarea imobilizrilor).
Divergenele dintre contabilitatea româneasc i normele internaionale sînt foarte
importante; adeseori, acesta nu-i un lucru ru, avînd în vedere diferenele conceptuale i de context
dintre cele dou rînduri de norme. Diferenele încep cu însi maniera destul de aproximativ în
care se aplic definiiile, criteriile i clasificrile specifice IFRS. De asemenea, norma româneasc
este orientat semnificativ (conform directivei 34/2013) ctre costul istoric, spre deosebire de
folosirea destul de frecvent a valorii juste din IFRS. Tot la diferene putem încadra i relaia strîns
dintre contabilitate i fiscalitate, mai ales la întreprinderile mici i mijlocii din România.
Limita principal a articolului const în caracterul su exclusiv descriptiv; de asemenea,
pentru msurarea diferenelor/apropierilor dintre cele dou rînduri de norme, ar fi fost util
aplicarea unei metodologii bazate pe indici.
Bibliografie:
1. Albu, N., Albu C. N. (2012), International Financial Reporting Standards in an Emerging Economy: Lessons from Romania, Australian Accounting Review, no. 63, vol. 22, issue 4 , pp.
341-352
2. Buculescu (Costic), M. M., Velicescu, B. N. (2014), An analysis of the convergence level of
tangible assets (PPE) according to Romanian national accounting regulation and IFRS for
SMEs, Accounting and Management Information Systems, vol. 13, no. 4, pp. 774–799
3. Calu, D. A. (2005), Istorie i dezvoltare privind contabilitatea din România, Editura
Economic, Bucureti
4. Ionacu, M., Ionacu, I., Scrin, M. Minu, M. (2014) IFRS adoption in developing countries:
the case of Romania, Accounting and Management Information Systems, vol. 13, no. 2, pp.
311–350
5. Istrate, C. (2011), Evolutions in the accounting – taxation (dis)connection in Romania, after
1990, Review of Economics and Business Studies, vol. 4, Issue 2, pp. 43-61
6. Istrate, C. (2016), Contabilitate i raportri financiare, individuale i consolidate, Polirom, Iai
7. Jianu, I., Jianu, I. (2012), The told and retold story of Romanian accounting, Accounting and
Management Information Systems, vol. 11, no. 3, pp.391-423
8. King, N., Beattie, A., Cristescu, A.-M., Weetman, P. (2001) Developing accounting and audit
in a transition economy: the Romanian experience, Europeean Accounting Review, vol. 10,
no. 1: 149-171
9. Scrin, M., Bunea, ., Gîrbin, M. M. (2013), Perceptions of accounting professionals on
IFRS application at the individual financial statements:evidence from Romania, Accounting
and Management Information Systems, vol. 12, no. 3, pp. 405–423
31
CONSERVATION LAW
[email protected]
Abstract. The laws of economics were considered by scientists in the dialectic for centuries. During
its formation there were a lot of orthodox scientific schools united by a common idea concerning the
development and models of operation. For a long time economists all over the world worked hard to
understand the patterns of economic and social processes, derive and explain the economic laws using
knowledge and experience acquired by men.
The aim of the article is to explore the possibilities of application methods used in the knowledge of
the natural sciences to economic doctrines that are suitable to explain the essence of accounting. The task of
the study is to develop a method of practical application of the methods of physics to the study of economics,
identifying the relationship between conceptual apparatus of accounting and physics.
Keywords: econophysics, balance method, accounting, modeling.
JEL: M 41
Introduction. The basic categories of physics and economics are analyzed. The study is
conducted by studying the law of energy conservation and balance method, the basic common and
different features between economic and physical conceptual apparatus are determined.
Body of scientific paper. We know that most economic formulations, axioms, judgments
and categories including such as work, money, prices, finance, income are a type of formalized,
probabilistic and common, those which are clearly called similar that resist direct, accurate, correct,
single, their unambiguous interpretation. This, in our opinion, however, does not take away their
meaning and does not prevent their common use. Economic laws or patterns of a particular period
in the development and historical hierarchy of a certain country, are primarily qualitative in nature
and are treated fairly general. We believe that the use of theoretical positions of economics which it
achieved during the evolutionary development of productive forces and production relations, in
reality is associated with a number of difficulties and requires professionalism. Therefore, here all
means are suitable, if you like – available elements of physics, chemistry, astronomy, and other
sciences and certainly in-depth knowledge and practices. Full economy is not easy to comprehend
even with the help of economics, but avoiding obviously deceptive, false, distorted ideas, obvious
inaccuracies is possible and necessary. For this reason at least you should not take apparent at first
sight for the final truth; we must deeply understand the character and nature of events [5].
Until recently, the economy was attributed only to the social sciences, as people who take a
direct part in it have an obvious impact on the majority of its processes. To solve them you need
verbal description or simple math skills. And taking into account individual factors, some natural
sciences can also be attributed to the category of social sciences because personnel have the same
effect on the pace of public life. Meanwhile logic arising in natural sciences can be clarified by
words as well as can be presented using formulas. In consequence of these observations there were
many issues about economic facts, their interpretation and methods of investigation. With the pace
of scientific schools’ development and the formation of scientific thought the need of motivation
and high-quality advice for processes and principles only intensified and that is the foundation of
the economy. Accepted available methods of research of scientific thought did not give such
confidence and validity, so scientists began looking for modern approaches to work up the economy
and its problems. Formation of new doctrines and strategies that would allow answering to the
requests and solving economic problems allowed spilling to new research directions and trends.
I would like to join the scientific opinions of Professor R. Haylbroner: Economists are the
first to agree that we should not wait for forecasts from their subject that would in any way
approach by their accuracy to those that are provided by technical science, medicine or astronomy
32
...Moreover, functions that describe economic behaviour, as opposed to those that describe the
behaviour of stars or particles bear the imprint of the expression of will or the interpretation. It is
connected with this uncertainty of all social theories; because change of expectations under the
influence of signals that are registered nowhere except in the head of the economic agent, it can
even change the sign of behavioral functions to the opposite [4, 5].
So, the economy in its present explanation is, on the one hand, the science of numbers,
calculation, computation, numerical indicators that are defined with varying degrees of authenticity,
on the other hand, the science of hypotheses, judgments, the suspicion assumptions, hypothetical
views, opinions, statements. Hence, it is difficult to attribute to the exact sciences and wait for
return relevant results.
For the first time econophysics as a science was introduced in scientific literature in the mid-
90s of the twentieth century by the American physicist H. Eugene Stanley. Econophysics is a
science that applies the methodology of the research of physical phenomena to the analysis of the
economy and economic processes. A wide use of the term econophysics acquired in 1997 after
the symposium organized by Imre Kondor and János Kertész, held in Budapest. The development
of such trend is associated with the physicists coming to the science who proposed a new approach
to solving economic issues.
As we already mentioned above, the basis of the conceptual apparatus of economics was a
verbal method and not physical and mathematical models. Let us try to give economic laws a
formalized form. To do this, we apply the categories of physics compared to the supporting
categories of the economy. The results of the research will be arranged in table 1. Primary
categories of physics – mass, path and time are compared with such economic categories as: the
cost in monetary expression, quantity of products in physical units and time. With their help we will
obtain secondary categories without the necessity of their proof.
Table 1. Certain categories of physics and economics
Supporting indicators of
– m
– K
Time – t
units – N
Time – t
Price: /N
As you can see from Table 1, the quantitative categories are in the economy, which means
that you need to use certain indexes for their transfer into the physical formalized shape. The use of
formalized conceptual apparatus will radically change the process of modeling of economic laws
and systems, introduce the use of new approaches to the economic modeling course.
Even from the beginning of existence of human civilization management is always
associated with human knowledge. Man creates knowledge, controls them, uses them and transfers
into the future. Knowledge management is a certain scientific research in the sciences about
management that are closely related to the computer science and the theory of artificial intelligence
(Figure 1).
33
Figure 1. The theory of knowledge during the process of creation and use of human
knowledge
Undoubtedly accounting as an independent economic science is practical social human
activity. It collects, classifies and groups the facts of economic activity, and therefore is an
information base that is used to run the business. First and foremost, today accounting is a complex
set of knowledge, intelligence and human consciousness system of measuring, recording, collecting,
processing, analyzing and presenting data on assets, capital and liabilities of the enterprise under the
influence of economic events [2, p. 21].
Analyzing the above, notes that accounting as a management function is primarily a man's
knowledge. Knowledge of technical and managerial personnel, governing management about the
state and behavior of assets, capital and liabilities under the influence of economic developments at
all levels of the hierarchy of the enterprise. It is impossible not to identify the business processes as
objects of accounting, namely: the process of creating the entity, the process of its activities
(procurement, production and sales) and the process of termination of its activities as an entity.
Economic events that affect the state and behavior of assets, capital and liabilities occur exactly
during these processes.
Information hierarchy of the state and behavior of assets, capital and liabilities of the
enterprise – data, information, human knowledge and management process is formed on the basis of
this knowledge influenced by economic developments. In addition, each level adds some features to
the previous level and based on it
Information hierarchy of the state and behavior of assets, capital and liabilities of the
enterprise – data, information, the human knowledge, management process are formed on the basis
of this knowledge influenced by economic developments. In addition, each level adds some features
to the previous level and based on it.
The majority of scientists and economists argue that the problems caused by certain
processes can effectively decide if the time they predict. Forecasting is a management function that
provides economic society. Accounting process and its organization is one of the most important
tools.
Knowledge
Information
Data
Man
Information
Technology
34
At first glance, the accounting has nothing to do with the natural sciences, particularly
physics, but if you examine the issue in a broader sense, we can see that accounting system
basically has the same background as the physical processes occurring in nature every day.
Explanation for this may serve as one of the fundamental laws of physics – the law of energy
conservation. Its meaning is that energy is stored in a closed system that is converted from one form
to another, but does not disappear. Full mechanical energy stored in the system equals the sum of
the potential and kinetic energy. It can be displayed using the following formula:
(1)
where – complete energy; poten. – potential energy; kin. – kinetic energy.
The same law can be displayed as follows:
Try to move the principle of operation of this law to the level of accounting. Economic
activity for each enterprise is a continuous process in which assets and capital are moving from one
form to another.
This may be simply reflected by the general known formula of capital circulation:
(3)
Capital cycle is the movement of industrial capital in production sphere and circulation,
during which it gets three functional forms (monetary, productive, commodity) and passes through
three stages (exchange – production – exchange). The movement of industrial capital is expressed
in the formula: the goods obtained by circulation of capital are different from the goods purchased
at the first stage by quality, shape and higher cost.
Continuity of circulation provides that the capital without delay moves from one functional
form to another and simultaneously exists in all three forms. Continuous repetition of the cycle of
capital forms turnover of capital.
This means that the assets in the manufacturing process provide capital appreciation while
maintaining their value in a newly created product. Regarding the accounting as management
function, we can see that the basis of its construction serves this same closed system in the light of
reflection of economic operations by double entry on the accounts and summary of information
with using the balance sheet method.
It is known that the balance method has two variations. One of them is balance sheet method
that allows observing the change in the effective rate by identifying and considering the influence of
the latter factor. This method is the most leading of levers that used in the planning of the enterprise
activity, as it allows to operate not only financial performance and assess their dynamics, but also
carry out the same analytical procedures with the indicators in natural its expression.
The balance method is used in accounting in practice in Ukraine to display summary
information on accounts of accounting and in financial reporting.
The following algorithm is used in determining the final result for the reporting period on an
active account:
1) facts of business operations are registered for a month by debit and credit of such
account;
2) at the end of the reporting period summarize the debit and credit of active accounts;
3) then the balance at the end of the reporting period is defined on the respective active
account. The balance on this account is determined as follows: turnover on debit are added to the
balance at the beginning of the period on account that are analyzed, and credit turnovers are
deducted. The process for determining the final balance (balance) during the reporting period on a
single active account can be displayed using the following formula:
(4)
Such algorithm is used for calculating the final balance on the passive account. The only
difference is that credit turnovers are added to the initial balance on the passive account (Bcr.) and
debit turnovers are deducted. This algorithm is reflected in the following form:
(5)
35
According to the results of the conducted calculations on active and passive accounts is
balance sheet over a period, where there is a basic rule of balance, such as enterprise assets equal to
passives of the enterprise.
The same pattern is observed in one of five main annual financial report forms, such as
Form 1 Balance (Statement on Financial Position). This form of reporting is a document of
tabular form, which consists of two parts. The first of which contains information about the assets
of the enterprise – Assets, which consists of the following sections:
1. Non-current assets.
2. Current assets.
3. Non-current assets kept for sale and disposal groups.
Equity capital and sources of its formation, liabilities and other passives are displayed in the
passive part. Information on passives in this reporting form is grouped into the following sections:
1. Equity capital.
2. Long-term obligations and provision.
3. Current liabilities and provision.
4. Liabilities associated with non-current assets held for sale and disposal groups.
Such distribution allows forming a clear picture of the company's resources and shows the
consistency and continuity of the movement of enterprise resources in a closed system just like the
energy that drives the physical processes in everyday life.
To summarize our ongoing work, we use the Table 2.
The main differences of balance sheet method from the law of energy conservation is that
energy is constant in a closed system, i.e. constant, and we cannot directly observe the process of
flow or the creation of new energy in a confined space. As for accounting, we can refine the process
for new resources and their disposal. This gives us an opportunity to observe the continuity of the
accounting process and its isolation, despite the fact that there are constant changes of resources in
this system.
and energy conservation law
- Revenues – Tcr.
- Disposals – Tdeb.
Energy conservation law:
- Complete energy – E
- Potential energy – Epoten.
- Kinetic energy – kin.
Balance sheet method (passive
- Revenues – Tcr.
- Disposals – Tdeb.
Energy conservation law:
- Complete energy – E
- Potential energy – Epoten.
- Kinetic energy – kin.
The above comparative analysis made it possible to conduct scientific exploration of
opportunities for using the methods of physical research inherent to the law of energy conservation
of development and substantiation of theoretical positions of accounting, as functions of
management and economic science. We have the opinion that the accounting is economic science as

Documents

CONTABILITATEA și PROFESIA CONTABILĂ în era provocărilor