1. GRUPURILE DE SOCIETATI1.1 Definita grupurilor de societatiIntreprinderea- in masura in care incerca sa fie, pe de o parte, mai putin vulnerabila si, pe de alta parte, mai performanta- are tendinta naturala de a se supune procesului de concentrare. Acest proces poate fi: a) de natura verticala: atunci cand se urmareste integrarea tuturor fazelor ciclului de productie si desfacere pentru o singura categorie de produse; b) de natura orizontala: atunci cand se urmareste integrarea de activitati de natura diferita, complementare sau similare. Procesul de concentare, industriala si financiara, se poate realiza prin modalitati economice, juridice si financiare diferite, dar, de cele mai multe ori, complementare: dezvoltarea interna a intreprinderii (in cadrul aceleiasi entitati juridice); stabilirea de legaturi, mai mult sau mai putin stranse, cu alte intreprinderi, fara ca aceste legaturi sa fie obligatoriu de natura juridica; fuziunea cu alte intreprinderi in vederea realizarii unei entitati unice (fuziunea prin absorbtie); preluarea controlului asupra unor societati existente sau prin crearea de noi societati.

Aceasta ultima modalitate de concentrare duce la construirea grupurilor a caror aparitie este legata de strategia de dezvoltare a intreprinderii. Grupul de societati reprezinta ansamblul constituit din doua sau mai multe societati, fiecare cu propria personalitate juridica, dar care sunt supuse unei directii economice unitare de una sau mai multe dintre ele.

1.2 Tipologia grupurilor de societatiGrupurile de societati pot fi clasificate in functie de structura juridica, activitate si localizarea geografica a activitatilor. 1.2.1 Tipologia grupurilor in functie de structura juridica Legaturile de capital dintre mai multe societati reprezinta una dintre trasaturile ce permite cel mai bine caracterizarea existentei unui grup. Atunci cand o societate A detine o participatie, in principiu majoritara, intr-o societate B, prima dintre acestea este denumita societate mama a celei de a doua, si societatea B este numita filiala societatii A. Dar, la randul sau, filiala B poate sa detina o participatie majoritara intr-o alta societate C. In aceasta situatie, C este filiala societatii B, dar si subfiliala societatii A.

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.11-12

1

Multitudinea legaturilor de capital dintre societati poate sa stea la originea grupurilor formate dintr-un numar mare de societati. De exemplu, unul dintre primele grupuri franceze este Compania Generala a Apelor (Compagnie Gnrale des Eaux) ale carei conturi consolidate cuprind in jur de 2.500 de societati; cum unele dintre societatile acestui grup nu sunt consolidate din cauza marimii foarte mici, numarul exact al societatilor filiale si subfiliale ale Companiei Generale a Apelor este mult mai mare. Fara sa existe o regula precisa, anumite grupuri pot sa fie structurate sub forma piramidala (schema 1), iar altele sunt strucurate sub forma de grebla (schema 2): Schema 1: structurare piramidala Societatea mama

Filiala 1

Filiala 2

Subfiliala 1

Subfiliala 2

Subfiliala 3

Schema 2: structurare sub forma de grebla

Societatea mama

Filiala 1

Filiala 2

Filiala 3

Filiala 4

In general, cele doua tipuri de structurare a grupurilor se suprapun, organizarea judiciara a grupurilor corespunzand, de cele mai multe ori, cu o structura mixta. Astfel, cu scopul de a ameliora propria gestiune, grupurile sunte tentate sa adopte o structura judiciara pe activitati, fiecarei activitati corespunzandu-i un subgrup format din societati identificate clar in cadrul grupului (schema 3).

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.12-13

2

Schema 3: structurarea juridica pe activitati Activitatea A Societatea mama Activitatea B

Filiala 1

Filiala 2

Subfiliala 1

Subfiliala 2

Subfiliala 3

Subfiliala 4

Societatile mama, care detin titluri de participare in cadrul filialelor, sunt denumite, uneori, si societati holding. Acele societati a caror singura functie este aceea de a detine titluri de participare si care nu au activitate operationala sunt denumite holding pur. Continutul bilantului (conturile individuale) holdingului pur se rezuma, in active, la titlurile de participare si imprumuturile acordate filialelor si, in pasiv, la capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung. In contul de profit si pierdere se regasesc venituri din dividende si dobanzi, cheltuieli cu dobanzile si, eventual, cu provizioanele constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament. Asa cum rezulta din cele prezentate, legaturile de capital dintre societati stau la baza existentei grupurilor de societati. Dar grupurile de societati pot sa existe si in absenta legaturilor de capital. In aceasta situatie, coeziunea dintre societatile ce apartin aceluiasi grup se datoreaza faptului ca: actionarul principal al fiecarei societati este aceeasi persoana fizica sau actionarii principali sunt mai multe persoane fizice ce apartin aceleiasi familii; societatile grupului sunt plasatesub o conducere comuna, chiar daca exista o multitudine de proprietari sau actionari; societatile au relatii contractuale foarte stranse, care genereaza un comportament de intreprinderi integrate; societatile sunt legate prin acorduri de impartire a rezultatelor. Conturile grupurilor organizate in acest fel sunt denumite conturi combinate. In masura in care nu exista o entitate dominanta, acest tip de conturi permite mentinerea structurii juridice a fiecarei societati. Capitalul, prezentat in conturile combinate, este egal cu suma capitalurilor fiecarei societati. In ciuda acestei diferente, exista numeroase similitudini intre procesul de elaborare a conturilor combinate si a conturilor consolidate (eliminarea conturilor reciproce si a profiturilor intragrup).

3

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.12-13

Un exemplu de conturi combinate este furnizat de consortiul Eurotunnel, constituit din doua societati: Eurotunnel SA, societate franceza, si Eurotunnel P.I.c, societate engleza. Desi nu exista relatii de capital intre cele doua societati si nici obligatia de a publica aceste conturi, datorita acordurilor financiare si a exploatarii in comun a tunelului de sub Canalul Manecii, cele doua societati publica conturi combinate. 1.2.2 Tipologia grupurilor in functie de natura activitatii Grupurile de societati mai pot fi caracterizate si in functie de activitatea desfasurata. Astfel, unele grupuri desfasoara o activitate unica, iar altele, dimpotriva, isi desfasoara activitatea in mai multe sectoare de activitate intre care nu exista nici o legatura. Grupurile din ultima categorie sunt denumite grupuri conglomerat. 1.2.3 Tipologia grupurilor in functie de localizarea geografica a activitatilor Anumite grupuri pot sa aiba o implantare geografica concentrata si sa-si limiteze propriile activitati la nivelul unei tari sau la o anumita regiune din acea tara. Dimpotriva, unele grupuri sunt prezente in mai multe tari, chiar in lumea intreaga, asa cum este grupul Coca-Cola. In ciuda caracterului multinational, aceste grupuri au o tara de origine unde se afla sediul si unde sunt luate deciziile pentru toate societatile. Activitatea desfasurata de grupuri pe zone geografice npoate sa fie structurata sub forma de: interiorul unei tari, sunt dependente de un subholding In functie de nevolie de gestiune a grupului, aceasta modalitate de structurare a grupului permite obtinerea de informatii cu privire la activitatea subholdingului. De cele mai multe ori, pentru a evita anumite riscuri, aceste informatii nu sunt publicate. Aceste riscuri, mai ridicate in zonele geografice beneficiare, sunt de naturi diferite: cerere de crestere de salarii, cererea clientilor de diminuare a preturilor, constatarea de admistratia fiscala a preturilor de transfer. filiale care, in

4

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.13-14

Zona geografica 1

Societatea mama Filiala A Filiala B

Subholding Subfiliala A` Subfiliala B

Zona geografica 2

filiale ce se afla in interiorul aceleiasi zone geografice, dar care sunt dependente de societatea mama

Zona geografica 1

Societatea mama Filiala A Filiala B

Subfiliala A`Zona geografica 2

Subfiliala B

In continuare pentru exemplificare vom da exemple de familii din Romania care au constituit grupuri de societati. Cei mai importani oameni sunt:

5

Marian Sacarin, Contabilitatea grupurilor multinationale, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.14-15

1. Dinu Patriciu Avere: 2,2 miliarde euro 59 de ani Energie, imobiliar, media, IT Bucuresti Dinu Patriciu ocupa pentru al doilea an consecutiv primul loc in topul miliardarilor si are o avere mai mare cu 200 de milioane euro mai mult fata de anul trecut. Isi extinde afacerile continuu, intrand pe noi domenii, dupa vanzarea Rompetrol: bancar si energii alternative. Va dezvolta in continuare proiectele imobiliare, media si IT&C.

2. Ioan Niculae Avere: 1,2 miliarde euro 55 de ani Chimie, agricultura, comert exterior, imobiliare Bucuresti Detine pachetele majoritare la cinci combinate chimice si este unul dintre marii intreprinzatori din agricultura, prin intermediul companiei InterAgro, cel mai mare producator agricol intern. Pe langa acestea, Niculae mai are partcipatii intr-o multitudine de firme, cu domenii de activitate foarte diferite, de la rafinarii, hoteluri, restaurante, ferme, abatoare, consultanta, imobiliare, firme de paza si de protectie, fabrici de panificatie, pana la fotbal.

3. Ion Tiriac Avere: 850 - 900 milioane euro 70 de ani Auto, imobiliare, banking, asigurari Bucuresti Averea i-a scazut cu circa 100 milioane euro, pentru ca o parte din businessurile sale sunt in domenii puternic afectate de criza (imobiliar si auto). Pentru ca a construit un holding integrat, dar si diversificat in acelasi timp, Tiriac este pregatit acum sa il sustina, impreuna cu asociatii sai, printr-o puternica infuzie de numerar.

4. Gabriel Popoviciu Avere: 600 650 milioane euro 50 de ani Imobiliare, hoteluri, restaurante, comert Bucuresti

6

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

Complexul comercial Baneasa Shopping City (evaluat la peste 500 de milioane de euro) a dus la cresterea averii miliardarului fata de anul trecut.

5. Marius si Emil Cristescu Avere: 600 milioane euro Marius- 40 ani, Emil- 41 ani Imobiliare si constructii, industrie, comert, turism Timis Acum, fratii Marius si Emil Cristescu sunt proprietarii unui imperiu in continua dezvoltare, care a inregistrat in 2008 un rulaj cumulat de peste 200 de milioane de euro. In tot acest rastimp cei doi si-au structurat business-ul pe o strategie simpla si, se pare, eficienta. Intrarea pe mai multe domenii de activitate asigura proprietarului unei afaceri un risc mai mic, iar in cazul in care un business se confrunta cu probleme, rulajul grupului se sustine prin celelalte.

6. Radu Dimofte Avere: 450 milioane euro 50 de ani Imobiliare, HoReCa Bucuresti Companiile care detin insemnate proprietati imobiliare sunt controlate indirect de Radu Dimofte si Puiu Popoviciu, in acte figurand ca actionari membri ai familiilor celor doi si o serie de offshoruri. De exemplu, Practic S.A., care este controlata indirect de Dimofte, prin tatal sau (48,4%), si de un offshore din Marea Britanie, International Business&Trading Corp. (32,1%), detine un numar semnificativ de proprietati in cartiere din Capitala, precum Militari sau Drumul Taberei.

7. Daniela Veronica Gu Drgan Avere: 420 450 milioane euro 36 de ani Distribuie GPL, mass-media, cultur, tipografii, imobiliare Bucureti Daniela Veronica Gu De Drgan, vduva unuia dintre cei mai bogai romni, cu o avere estimat n anii trecui la aproape un miliard de euro, a preluat conducerea grupului ButanGas nc de-acum opt ani. Dar businessul principal a sczut anul trecut, n acord cu cel al ntregii economii romneti i europene, ceea ce a determinat o deteriorare a cifrei totale a averii Drgan. 8. Fraii Micula7

Avere: 400 - 450 milioane euro

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

Ioan - 52 de ani, Viorel 52 de ani Producie, comer, imobiliare, media Bihor Pentru a contracara, oarecum, efectele crizei, Ioan i Viorel Micula au nceput s fabrice sucuri pentru reeaua de hipermarketuri Real. Acesta este primul parteneriat cu un retailer pentru producia de mrci private, dar devin, totodat, i proprii lor competitori pe rafturi pentru mrcile Frutti Fresh i Adria.

9. Sorin Ovidiu Vntu Avere: 400 450 milioane 53 de ani Media, publicitate, imobiliare Bucureti Cifra de afaceri a trustului media, care include pe lng diviziile de print i online, posturile TV Realitatea TV, Romantica, The Money Channel i radiourile Gold FM (fost Radio Total), Realitatea FM i Radio Guerilla, a fost pe anul trecut de 33 milioane de euro. Numai pe Realitatea TV pierderile s-au cifrat la 21 de miloane de euro, de trei ori mai mari comparativ cu 2007, cnd pierderile s-au cifrat la opt milioane de euro. Compania lui Vntu a preluat i pachetul majoritar al reelei de publicitate indoor Monopoly Media.

10. Gabriel Comnescu Avere: 420 milioane de euro 42 de ani Extracie petrol i gaze, foraj marin, platforme petroliere, turism Constana Omul de afaceri a acionat n mai multe direcii n 2008, iar dup ce a vndut o parte din active, a intrat i pe piee complet noi. A renunat la activitatea de forare pe uscat i a vndut compania Foserco, dar i unele active din Aquafor. Acestea au fost cumprate cu 20 de milioane de euro de grupul american Weatherford.

8

www.adevarul.ro, Autor: Elena Niculescu, 05.10.2009

GEORGE BECALIn prezent, este preedinte al Consiliului de Administraie al F.C. Steaua S.A. Bucureti, acionar majoritar la F.C. Steaua S.A. Bucureti, la Avicola Iai i la Uzina Mecanic Drgani. Marea parte a averii sale provine din investiii imobiliare.

AVICOLA IASIAvicola Iai este o companie din Romnia care are ca obiect de activitate creterea psrilor pentru carne i ou, industrializarea crnii de pasre, producerea de nutreuri combinate i prelucrarea crnii de pasare. Omul de afaceri George Becali controleaz 85,07% din capitalul companiei, AVAS deine 9,57% din aciuni, iar SIF Moldova - 3,37%. Aciunile companiei sunt tranzacionate laRasdaq sub simbolul AVIM, ncepnd din noiembrie 1996. S.C. Avicola Iasi S.A. are implementat ISO 900 pentru toate produsele. Cifra de afaceri n 2007: 9,8 milioane Euro. Producatorul de carne de pasare Avicola Iasi (AVIM) a inregistrat in primul trimestru o scadere a cifrei de afaceri de 26,8%, fata de intervalul similar al anului trecut, de la 11,37 milioane lei la 8,31 milioane lei, potrivit raportului financiar al firmei remis Bursei de Valori Bucuresti. Veniturile au coborat cu 21,6%, de la 23,14 milioane lei la 18,13 milioane lei, iar cheltuielile s-au diminuat cu 24%, de la 22,88 milioane lei la 17,39 milioane de lei. Profitul net a crescut de la 258. 385 lei la 741.037 lei. Omul de afaceri Gigi Becali detine 85% din capital. Ultima tranzactie la Bursa cu titlurile Avicola a fost inregistrata pe 18 mai, pretul unei actiuni fiind de 1,4 lei, in crestere cu 108,96%. La aceasta cotatie, capitalizarea firmei este de 16,49 milioane lei.

UZINA MECANICA DRAGASANI

Uzina Mecanic Drgani (UM Drgani) este o fabric de armament din Romnia. Compania produce cartue de mitralier. n mai 2004, Gigi Becali, mpreun cu Asociaia Salariailor de la Uzina Mecanica Drgani au cumprat pachetul integral de aciuni al fabricii, valoarea tranzaciei fiind de circa 13,9 milioane lei. Suma includea preul pentru pachetul de aciuni, investiiile prevzute pentru dezvoltarea societii n urmtorii cinci ani, investiii de mediu i capital de lucru. 9

www.askmen.ro

ARCOM

Arcom (Antrepriza Romn de Construcii-Montaj) Bucureti este o societate din domeniul construciilor, nfiinat in anul 1969. Principalul acionar al companiei este omul de afaceri George Becali, care deine 71% din aciunile companiei.

ROMES VOLUNATRIRomes Voluntari este o companie productoare de componente electronice din Romnia. n septembrie 2008, omul de afaceri Gigi Becali controla 78,80% din companie. Titlurile Romes Voluntari se tranzacioneaz la categoria de baz a pieei Rasdaq, sub simbolul ROMS. Omul de afaceri ofera pentru cele 161.436 titluri aflate in posesia actionarilor minoritari un pret de 13 lei, de 28,8 ori mai ridicat fata de ultima cotatie din piata, de 0,45 lei. Titlurile Romes Voluntari se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ROMS, iar valoarea de piata a companiei, potrivit ultimului pret de 0,45 lei, stabilit in 11 decembrie 2007, se ridica la 342.664 lei.

FC STEAUA BUCURESTIClubul de fotbal Steaua Bucureti (numele complet: SC Fotbal Club Steaua SA) este un club de fotbal din Romnia. A ctigat cele mai multe campionate i cupe ale Romniei, i a fost prima echip din estul Europei i singura din Romnia care a ctigat Cupa Campionilor Europeni. Fondat pe 7 iunie 1947 ca ASA Bucureti (Asociaia Sportiv a Armatei Bucureti), clubul i-a schimbat de mai multe ori numele, pn la stabilirea numelui Steaua n 1961. Din punct de vedere istoric, Steaua este cunoscut ca i clubul sportiv al Armatei Romne. Cu toate acestea, departamentul de fotbal s-a separat de clubul sportiv n 1998. Din acel moment, singurele legturi ale clubului de fotbal cu Armata sunt tradiia istoric i stadionul Ghencea, care nc este proprietatea Ministerului Aprrii Naionale. Steaua Bucureti a luat fiin pe 7 iunie 1947, la iniiativa mai multor ofieri ai Casei Regale Romne, printr-un decret semnat de generalul Mihail Lascr, fostul Comandant Suprem al Armatei Regale Romne. A primit iniial denumirea de Asociaia Sportiv a Armatei, devenind ulterior cea mai

10

titrat echip a Romniei, care deine n prezent 23 de titluri de campioan a Romniei, 20 de Cupe ale Romniei, 5 Supercupe ale Romniei, o Cup a Campionilor Europeni i o Supercup a Europei.

www.askmen.ro, www.steauafc.ro

Clubul a fost format ca o societate sportiv cu apte secii, inclusiv de fotbal, antrenat de Coloman Braun-Bogdan. A fost redenumit CSCA (Clubul Sportiv Central al Armatei) n 1948, i CCA (Casa Central a Armatei) n 1950. Steaua de astzi a ctigat primul su titlu de campioan n 1951, sub bagheta fostului locotenent din vremurile naterii echipei, Gheorghe Popescu I. Din acel an i pn n ediia1960-61, CCA a mai cucerit nc 5 titluri de campioan. n 1949, CSCA a ctigat primul ei trofeu, Cupa Romniei, nvingnd cu 2-1 n final pe CSU Cluj. Cu numele CCA, echipa a intrat n lumea bun a fotbalului romnesc, ctignd Campionatul Romniei de trei ori la rnd, n 1951, 1952 i 1953, precum i prima dubl Cup-Campionat din istoria clubului, n 1951. Anii 1950 au reprezentat prima epoc de glorie a clubului, n care s-a cristalizat faimoasa echip de aur, care uneori era aceeai cu Echipa naional de fotbal a Romniei. 1956 a fost unul dintre cei mai buni ai clubului, deoarece, pe lng ctigarea campionatului, echipa, pe atunci antrenat de Ilie Savu, a ntreprins un turneu n Anglia, unde a reuit rezultate notabile n faa unor echipe de prestigiu precum Luton Town FC, Arsenal FC, Sheffield Wednesday FC sau Wolverhampton Wanderers FC. La sfritul anului 1961 CCA i-a schimbat numele n CSA Steaua Bucureti. Motivul a fost prezena pe stema clubului a unei stele roii (ceva obinuit pentru cluburile militare din statele comuniste din Estul Europei), care a fost schimbat ntr-o stea galben, simboliznd tricolorul romnesc. n anii '60 i '70, Steaua avea s cucereasc dou titluri pe deceniu, 1962 i 1968, respectiv 1976 i 1978, ctigndu-i ns renumele de specialist a Cupei. De asemenea n aceast perioad, pe 9 aprilie 1974, actualul stadion al Stelei, Stadionul Ghencea, a fost inaugurat ntr-un meci amical cu OFK Belgrad. Pn la acea dat, Steaua i jucase meciurile de acas pe Stadionul Republicii i pe 23 august. Sub conducerea antrenorilor Emeric Jenei i Anghel Iordnescu (antrenor secund), Steaua a impresionat n campionatul 1984-1985, ctigndu-l dup o pauz de ase ani. A urmat cel mai spectaculos sezon de cupe europene din fotbalul romnesc. Dup ce a eliminat pe Vejle BK, Budapest Honvd FC, Kuusysi FC i pe RSC Anderlecht, Steaua a devenit prima echip din Romnia care a ajuns ntr-o final european. Pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramn Snchez Pizjun din Sevilla, campioana Spaniei, FC Barcelona, era cotat cu prima ans, dar dup prelungiri n care scorul a rmas 0-0, 11

legendarul portar Helmuth Duckadam a aprat patru penalty-uri la rnd, contribuind decisiv la victoria Stelei cu 2-0. Steaua a devenit astfel prima echip din Estul Europei, i singura dintr-o ar comunist, care a ctigat trofeul continental suprem. Steaua i-a trecut n palmares i o Supercup a Europei,

ctignd n 1987 finala cu Dinamo Kiev, printr-un gol marcat de Gheorghe Hagi.www.steauafc.ro

n 1998, clubul de fotbal s-a separat de CSA Steaua i i-a schimbat definitiv numele n FC Steaua Bucureti, clubul fiind condus de ctre omul de afaceri Viorel Punescu. n acea perioad, clubul a intrat rapid n datorii.[necesit citare] Lui George Becali, alt afacerist, i-a fost oferit funcia de vice-preedinte, cu sperana c va investi ndeajuns de muli bani n club. Becali a ajuns s dein majoritatea aciunilor n 2002, transformnd compania guvernant n una public n 2003. Dei contestat de ctre o parte a suporterilor, Becali a introdus diverse planuri manageriale pentru club, ajutat pentru un timp i de fostul preedinte executiv Mihai Stoica. Sub conducerea fostei glorii italiene Walter Zenga, Steaua s-a calificat n grupele Cupei UEFA n sezonul 2004-05, Zenga calificnd o echip romneasc n primvara european pentru prima oar dup 1993 (cnd tot Steaua a ajuns n sferturile de final ale Cupei Cupelor). Steaua a i ctigat titlul n 2005, performan repetat n sezonul urmtor, sub conducerea succesiv a antrenorilor Oleg Protasov (iulie-decembrie) i Cosmin Olroiu (ianuarie-mai). n sezonul 2005-2006 Steaua a reuit s ajung n semifinalele Cupei UEFA, fiind eliminat la limit de Middlesbrough FC, dup ce trecuse de Rapid Bucureti ntr-un sfert de final all-Romanian. Steaua a ctigat Supercupa Romniei n iulie 2006, trofeul cu numrul 50 din istoria clubului. De asemenea, n sezonul 2006-2007, Steaua s-a calificat n grupele Ligii Campionilor pentru prima dat dup 10 ani, performan repetat i n cele dou sezoane urmtoare. Steaua a adus n fotbalul romnesc jocul spectaculos, n vitez, motiv pentru care n deceniul al noulea al secolului trecut - juctorii ro-albatri au fost supranumii "vitezitii". Prima perioad de glorie a Stelei au fost anii '50, cu echipa de aur care i cuprindea, printre alii, pe Apolzan, Ienei, Alecsandrescu, i care a ctigat de cinci ori Divizia A, i de patru ori Cupa Romniei. Steaua a dat marea echip a sfritului anilor '80, care a ctigat n 1986 Cupa Campionilor Europeni, i care a evoluat n urmtorii trei ani la cel mai nalt nivel n Europa, jucnd nc o semifinal i o final de Cupa Campionilor Europeni. Steaua deceniului al zecelea a ctigat de 6 ori consecutiv Divizia A i a participat de trei ori la rnd n Liga Campionilor. Dup 1990, Steaua a continuat s domine fotbalul romnesc, ctigand alte 8 titluri de campioan i reprezentnd an de an cu succes Romnia n competiiile europene. A avut trei participri consecutive n Liga Campionilor, a fost sfert-finalist a Cupei Cupelor n 1993, i a atins optimile de final ale Cupei UEFA n 2005 i semifinala aceleiai cupe n 2006. 12

n sezonul 2006-2007, Steaua a reuit s se califice pentru a patra oar n grupele Champions League, fiind singura echip de club din Romnia care a evoluat n aceast competiie.

www.steauafc.ro

ION TIRIACIon iriac este cel mai apreciat om de afaceri din Romnia ultimilor 20 de ani, potrivit unei cercetri de pia realizat de CURS pentru Jurnalul Naional. Cu o avere estimat la 1 miliarde de euro, iriac a fcut performan mai nti n domeniul tenisului, apoi s-a transformat ntr-un abil om de afaceri. Dup 20 de ani de tranziie la economia de pia, fostul tenisman Ion iriac, n prezent un prosper om de afaceri, este cel mai apreciat de romni pentru modul n care i-a condus businessul. La ntrebarea: "Care sunt oamenii de afaceri din Romnia pe care i apreciai cel mai mult pentru ceea ce au fcut n ultimii 20 de ani, n domeniul lor de activitate?", 42,9% din romni l-au nominalizat pe Ion iriac. Indiferent de domeniul n care a activat, Ion iriac a reuit s exceleze. La 70 de ani, iriac afirm cu detaare c are atia bani, nct are libertatea de a face tot ce dorete. Are ns i rspunderea pe care i-o d conducerea unei afaceri de 1,4 miliarde de euro i cu peste 5.000 de angajai. ntreaga avere a lui iriac este estimat la 2 miliarde de euro, potrivit top 300 Capital. iriac i-a fcut un nume n domeniul tenisului unde alturi de Ilie Nstase a reuit performana s ajung de trei ori n finala Cupei Davis. Tranziia de la sport la afaceri s-a fcut firesc, iriac devenind proprietarul i organizatorul mai multor turnee de tenis din circuitul ATP sau WTA: Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open, Faber Grand Prix i Open Romnia. Afacerea prosper alturi de tenismanul Boris Becker, al crui impresar devine. Tot ca manager al lui Becker a cunoscut conducerea Mercedes, de care apoi l-au legat legturi de afaceri. Folosindu-se de numele i de reputaia sa, dup Revoluie a atras n ar ct mai muli investitori strini. n acest fel a pornit mai multe afaceri, pe care dup ce le-a dezvoltat le-a vndut. iriac este cel care a nfiinat prima banca privat din Romnia - Banca iriac. n iunie 2005 HVB Bank cumpr jumtate plus unu din aciunile Bncii iriac. n domeniul financiar a mai realizat un parteneriat compania mondial de asigurri Allianz care i preia inclusiv numele, pe piaa romneasc funcionnd sub denumirea Allianz iriac. Tot o premier a fost aducerea retailerului german Metro pe piaa romneasc. Ulterior, iriac a dezvoltat i reeaua de magazine Real. Pasiunea pentru maini, dar i relaiile pe care i le-a fcut n strintate l-au transformat n reprezentantul exclusiv pentru Romnia a ct mai multor mrci de automobile. A nceput n 1995 cu 13

Mercedes i Ford, pentru a ajunge s distribuie i mrcile Hyundai, Mitsubishi, Land Rover, Jaguar, Chrysler etc. Sectorul auto a devenit principala afacere a grupului, transformndu-se ntr-o puternic i profitabil divizie.

www.wikipedia.ro , www.ziarulfinanciar.ro

Tot legat de sectorul auto, a nfiinat iriac Leasing, cu o cifr de afaceri anul trecut de 218 milioane de euro. Afacerea auto e completat de o reea de dealer i service, dar i de divizia iriac Auto Rulate. iriac s-a implicat i n afaceri imobiliare, unde are planificate investiii de 900 milioane de euro. Investiiile sale s-au ndreptat spre zone exclusive: malluri n Braov i Timioara i complexul rezidenial de lux Stejarii. iriac a pus bazele trustului Media Pro n 1992 alturi de Adrian Srbu. A renunat ns la aciunile pe care le deinea la Pro TV, pe care le-a vndut CME, compania de televiziune a grupului Lauder, partenerul su n aceast afacere. Fostul tenisman mai deine operatorul aerian iriac Air, aciuni la firma de catering aeroportuar Globe Ground i la Bucharest International Cargo Center.

TIRIAC HOLDINGSiriac Holdings este o companie din Romnia deinut n mare parte de omul de afaceri Ion iriac. Holdingul deine mai multe divizii, printre care iriac Imobiliare, iriac Leasing, iriac Auto, iriac Air. Pe lng cele patru divizii, grupul mai cuprinde firma de paz i protecie SecurIT Force i productorul de ascensoare IFMA. In 1990, Ion Tiriac s-a intors in Romania si a inceput pe rand mai multe afaceri, care au fost grupate mai tarziu in Tiriac Holdings. 1990 Se pun bazele Bancii Tiriac, una dintre primele banci private din Romania. 1991 Ion Tiriac infiinteaza AutoRom, care devine importatorul exclusiv al Mercedes Benz in Romania si care va incepe sa importe in anii urmatori toate brandurile producatorului. 1992 Se infiinteaza al doilea importator auto din cadrul grupului Tiriac, Romcar, care incepe sa aduca in Romania marca Ford, care de asemenea va incepe sa aduca in anii urmatori toate marcile detinute de grup. 1994 Se infiinteaza compania de asigurari ASIT (Asigurari Ion Tiriac). 1996 Ion Tiriac deschide in Romania primul magazin Metro, in colaborare cu grupul de retail nemtesc. 1997 Se infiinteaza Tiriac Holdings, cu sediul in Cipru, sub care sunt reunite toate afacerile grupului si in care vor intra si urmatoarele afaceri. Se infiinteaza Tiriac Air, prima companie de zboruri private din Romania.

14

1999 Se infiinteaza o companie de leasing numita Molesey Leasing Group, care devine din 2000 Tiriac Leasing. 2000 Grupul de asigurari Allianz intra in Romania prin achizitia a 51% din ASIT, noua entitate, Allianz-Tiriac, fiind si in 2009 lider pe piata asigurarilor.

www.wikipedia.ro , www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

2004 Are loc vanzarea Praktiker Brasov, primul exit al omului de afaceri din imobiliare, intr-o tranzactie estimata la 6 milioane de euro. 2005 Grupul Tiriac devine mult mai activ pe piata imobiliara, incepe pregatirea pentru doua complexuri rezidentiale, dar si pentru mai multe proiecte comerciale. 2006 Are loc fuziunea intre Banca Tiriac si HVB Bank. Noua entitate, HVB Tiriac Bank, ocupa a patra pozitie in sectorul bancar romnesc, cu o cota de piata de aproximativ 6,5%. DaimlerChrysler preia controlul AutoRom, importatorul marcilor Daimler-Chrysler, in urma negocierilor cu grupul Tiriac Auto, care cedeaza 51% din actiuni. 2007 Grupul italian Unicredit preia la nivel international banca HVB; Ion Tiriac devine actionar cu 40% al noii banci Unicredit Tiriac, care pastreaza a patra pozitie in topul bancilor. 2008 In urma unor negocieri cu grupul Ford, Romcar va renunta de la 1 august 2010 la importul exclusiv al marcii Ford in Romania si va ramane distribuitor. Distribuitorii si reparatorii autorizati ai Ford isi vor putea continua activitatea in coordonarea si supervizarea directa a Ford Motor Company, pe baza noilor contracte incheiate direct cu Ford.

BANCA TIRIACBanca Tiriac este cea mai mare banca privata fondata in Romania dupa anul 1989. Infiintarea bancii este rezultatul curajului si viziunii initiatorilor sai - Grupul de Firme "Ion Tiriac". Peste 5500 de investitori, persoane fizice si companii, s-au alaturat acestei initiative. Inca de la inceputul activitatii sale Banca Tiriac s-a bucurat de o reputatie internationala excelenta, care a fost evidentiata in Aprilie 1993 cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a devenit unul dintre actionarii principali ai bancii - prima participare a BERD la capitalul social al unei banci din Europa Centrala si de Est. De la fondarea sa Banca Tiriac a evoluat permanent devenind in prezent o institutie puternica care numara 1000 de angajati si 61 de sucursale, agentii si puncte de lucru situate in aproape toate centrele economice importante ale tarii. Banca Tiriac se numara printre institutiile bancare puternice si performante care activeaza pe piata romaneasca. Ca o recunoastere a realizarilor sale Agentia Fitch IBCA a ridicat ratingul bancii pe termen lung de la B la B+ cu prespectiva stabila si a reconfirmat rating-ul pe termen scurt B, individual D si de sprijin 5T. In anul 2000, Banca Tiriac a intrat pentru prima oara in topul celor mai puternice 75 de banci din Europa Centrala si de Est, clasificare efectuata de prestigioasa agentie americana de rating Standard and Poors. De asemenea Banca Tiriac s-a situat in randul primelor cinci banci comerciale din Romania care au fost incluse in clasamentul celor mai importante 100 de banci comerciale din Europa Centrala si de Est, dupa revista britanica "The Banker". Banca Tiriac este 15

permanent preocupata de stabilirea de relatii de corespondent cu diferite banci din Romania si din intreaga lume pentru a asigura rapiditatea operatiunilor interne si externe si pentru a oferi clientilor sai servicii de calitate.

www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

Creditele au fost destinate cu prioritatile activitatilor productive, iar in cadrul acestora productiei pentru export, Dinamica creditului destinat clientilor din Sector ul privat a fost superioara creditelor totale angajate; Creditul in valuta a luat o mare amploare in ultimii ani, in conditiile in care banca s-a oferit sa asigure o parte insemnata din resursele pentru importurile din economie; Au fost contractate importante linii de credit din strainatate destinate agentilor economici. Performantizarea activitatii, respectiv cresterea profitabilitatii si productivitatii, Banca Tiriac doreste sa se implice activ pe piata bancara din Romania prin oferirea de produse si servicii de calitate care sa intruneasca cerintele clientilor. Introducerea de produse noi si inovatoare adresate unor segmente de piata bine determinate si utilizand canale de distributie moderne, constituie o permanenta preocupare a bancii.Banca Tiriac este constienta de responsabilitatile care ii revin intr-o societate aflata in plin proces de tranzitie. In acest sens banca a stabilit obiective clare, care sa asigure o crestere echilibrata si o profitabilitate stabila, un standard ridicat de performanta si integritate in toate operatiunile pe care le deruleaza. Banca Tiriac doreste sa fie recunoscuta pentru excelenta, incredere si spirit inovator in toate actiunile pe care le intreprinde, si pentru integritate, flexibilitate si profesionalism in relatiile de afaceri cu clientii. Banca UniCredit Tiriac Bank S.A. pana la data de 31.08.2006 a functionat sub denumirea Banca Comerciala "Ion Tiriac" SA. La data de 31.08.2006 a fuzionat prin absorbtie cu HVB Bank Romania SA (banca absorbita). Ulterior, la data de 01.06.2007 a fuzionat prin absorbtie cu UniCredit Romania SA (banca absorbita).Pana la data de 01.06.2007 a functionat sub denumirea "Banca Comerciala HVB Tiriac SA".

ALLIANZ-TIRIACBazele fundatiei actualei afaceri Allianz-Tiriac Asigurari au fost puse in anul 1994, odata cu infiintarea societatii Asigurari "Ion Tiriac" SA (ASIT). Pornind de la zero, compania s-a instalat repede in fruntea ierarhiei operatorilor privati de asigurari. Cresterea accelerata a volumului de afaceri derulate a ajutat ASIT sa avanseze, in numai sase ani de existenta, pana pe pozitia secunda in topul celor mai importanti asiguratori locali. Dezvoltarea infrastructurii companiei - incepand cu crearea si diversificarea propriei oferte de produse, continuand cu atragerea celor mai buni specialisti locali din domeniul asigurarilor si terminand cu extinderea retelei teritoriale a fost realizata cvasiexclusiv prin autofinantare. In ciuda costurilor 16

ridicate pe care lansarea unei afaceri de tip greenfield le impune, Asigurari Ion Tiriac a generat intr-un timp record rezultate pozitive pentru actionarii sai. Allianz-Tiriac Asigurari este compania numarul unu pe piata romaneasca a asigurarilor, detinand aproape o cincime din piata, la nivel consolidat (asigurari generale si de viata). Definitoriu pentru succesul Allianz-Tiriac este echilibrul pastrat, in permanenta, intre ritmul de crestere, siguranta financiara si profitabilitate.www.ziarulfinanciar.ro, www.allianztiriac.ro

Pe intreaga perioada a ultimilor cinci ani financiari, cresterea medie a afacerilor Allianz-Tiriac a fost superioara ritmului de crestere a pietei. In acelasi interval de timp, compania a dovedit, de asemenea, capacitatea de a derula in mod constant o activitate profitabila. Nu in ultimul rand, mentinerea la niveluri superioare a tuturor indicatorilor care exprima gradul de siguranta financiara a reprezentat garantia unei cresteri sanatoase a afacerii. Diversificarea progresiva a gamei de produse in concordanta cu nevoile clientilor si adaptarea lor la tendintele cererii au reprezentat elemente de strategie ce au avut, de asemenea, o contributie importanta la accelerarea dezvoltarii afacerilor Allianz-iriac Asigurari. Astazi portofoliul companiei are o structura echilibrata, incluzand practic toate tipurile de produse din gama asigurarilor generale inclusiv obligatorii -, respectiv de viata, capabile sa acopere intreg spectrul de solicitari venite din partea clientilor locali. In ultimii ani, Allianz-Tiriac Asigurari a obtinut rezultate financiare excelente, care au contribuit la consolidarea pozitiei de lider de piata a companiei. Pentru Allianz-Tiriac, obiectivul principal pe termen lung vizeaza cresterea profitabila a afacerilor proprii. Rezultatele din ultimii ani confirma capacitatea companiei de a realiza, constant, performante remarcabile atat in ceea ce priveste dinamica afacerilor derulate, cat si sub aspectul eficientei activitatii. Primele brute subscrise de Allianz-Tiriac pe parcursul anului 2008, cumulat din activitatile de asigurari generale si de viata, au atins valoarea de 1.384,4 milioane RON, evidentiind o crestere de 12% fata de anul anterior. In valoare absoluta, veniturile companiei din activitatea de baza s-au majorat cu 150 milioane lei, adica echivalentul a peste 40 milioane de euro. Allianz-Tiriac ramane liderul pietei asigurarilor din Romania, cu o cota de piata situata in jurul a 16 procente. Valoarea afacerilor derulate de companie este dovedita de capacitatea Allianz -Tiriac de a se dezvolta fara a face compromisuri in ceea ce priveste eficienta activitatii. Rezultatele financiare auditate confirma obtinerea unei rate a profitului mult superioara mediei inregistrata la nivelul pietei locale a asigurarilor. In anul 2008, Allianz -Tiriac Asigurari a inregistrat un profit net de 23 milioane de lei, in timp ce, industria asigurarilor, in ansamblul ei, a evidentiat un rezultat net agregat negativ, respectiv o pierdere neta de nu mai putin decat 576 milioane lei.

17

www.allianztiriac.ro

FRATII MICULAIoan si Viorel Micula, gemenii, s-au nascut in Cacacuni, rebotezat Cucuteni, judetul Oradea, in anul 1957. Fraii Micula, Ioan i Viorel, sunt proprietarii grupului European Drinks&Food, alctuit din companiile European Drinks, European Food, Scandic Distilleries i Transilvania General Import Export. Printre brandurile recunoscute ale grupului se numr Izvorul Minunilor, Frutti Fresh, Adria, Natty, Olla, Viva i Burger. Grupul European Drinks&Food controleaz ntre 25 i 30 de procente din piaa de sucuri i bere. Activitatea grupului alimentar nu se oprete la graniele Romniei. Exist investiii majore n Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Spania i Italia. n 2008, grupul exporta n peste 22 de ri ndeprtate, precum Japonia i China. Poate cel mai cunoscut brand deinut de cei doi frai l reprezint apa mineral Izvorul Minunilor.Apa mediucarbonatat este unul dintre trendurile pieei internaionale de apa mineral. Cei doi dein 2,2 milioane metri ptrai de terenuri n toat ara, i multe hoteluri, att la mare, ct i la munte, printre care se numr hotel Unirea, hotel Patria, hotel Naional din staiunea Mamaia,hotel Banat,hotel Romana, hotel Slatina, hotel Caraiman sau hotel Prahova din staiunile Neptun-Olimp i un hotel la Stna de Vale. Celelate investiii n zona imobiliar sunt inute n secret, unul din motive fiind faptul c de mult timp sunt implicai ntr-o disput cu statul romn.Cei doi susin c statul le-a adus pierderi prin nerespectarea unor faciliti de care ar fi trebuit s beneficieze. Pe lng investiiile n domeniul hotelier i cel imobiliar, cei doi dein trustul de pres Centrul Naional Media, n structura cruia se afl posturile Naional TV, N24, Naional FM, Favorit TV i ziarul "Realitatea Romaneasc" . Averea lor este estimat n jurul cifrei de 500 milioane euro.

EUROPEAN DRINKS&FOOD a)- Obiectul de activitate al firmei descriere, obiective Grupul European Drinks&Food cuprinde companiile European Food, European Drinks, Scandic Distilleries i Transilvania General Import-Export.

18

TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firm privat romno-suedez a crei activitate de baz este distribuirea produselor fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC DISTILLERIES i EUROPEAN FOOD.

www.wikipedia.ro , www.europeandrinks.ro

Obiective Generale: - atingerea unui target lunar stabilit de ctre fiecare agent de vnzri n parte - obiective S.M.A.R.T. Pentru anul 2007: - s ating un volum al vnzrilor de 50 mld ROL n fiecare lun a anului, cu excepia lunilor aprilie i decembrie. - s ating un volum al vnzrilor de 100 mld ROL n preajma Srbtorilor Pascale i n decembrie (Crciunul i Anul Nou)

b)- Gradul de implicare n activii logistice Compania Transilvania General Import Export se implic n activiti logistice n proporie de 100%. c)- Tipul i gama de mrfuri oferite Produse alimentare (European Food) - Bere: Burger - Pernie: Viva, Olla - Napolitane: Naty - Sticks-uri: Stixy - Chips-uri: Viva - Biscuii: Zoo, Viva, Royal, Jack Pot 19

- Covrigei cu sare: Jack Pot - Cereale: Viva, Rollo - Sos tomate: Regal - Ketchup: Regal

www.europeandrinks.ro

- Mutar: Regal - Fin de gru: Regal - Mlai: Regal - Paste & Co: Pasta dITalia - Oet: Regal Buturi rcoritoare (European Drinks) - Ape minerale: Izvolul Minunilor - Rcoritoare carbogazoase: Frutti Fresh, Fruttia Deliciu, Adria, American Cola, Vita Tonic, Funny - Rcoritoare plate: Fruttia Ice Tea, Izvorul Minunilor, Fruttia Nectar, Fruttia Juice, Fruttia Deliciu, Fruttia Kid Buturi spirtoase -Trii -Viinat Scandic Distileries -Caisat -Lichior Altele -alcool sanitar: Mona -alcool tehnic -ap distilat -detergent de vase lichid: Tiki 20

-soluie de curaat parbrizul: Parbrizo -alcool dublu rafinat

www.europeandrinks.ro

Compania European Drinks a inceput un proces de rebranding al produselor, menit sa schimbe imaginea traditionala a grupului de firme al fratilor Micula, de fabricant de produse ieftine. Rebrandingul ar urma sa creasca valoarea de ansamblu a unui grup estimat deja de cei doi frati la peste 1,5 miliarde de euro. Imediat cum pasesti in aeroportul Oradea esti intampinat de un panou publicitar cu Izvorul Minunilor, mare cat jumatate din unul din peretii salii de asteptare, semn ca ai ajuns in patria European Drinks & Food. Cu cea mai mare fabrica de bere din Romania, ocupand prima pozitie pe piata bauturilor racoritoare non-cola, a doua pozitie pe piata apelor minerale si cu afaceri ramificate in productie alimentara, media, turism si real estate, grupul de firme din Bihor a ajuns sa detina active tangibile care depasesc 800 de milioane de euro, potrivit lui Ioan Micula, presedintele European Food. La aceasta se adauga brandurile, despre care Viorel Micula, presedintele European Drinks, sustine ca ar valora in total cateva sute de milioane de euro. Prin urmare, valoarea totala a grupului trece categoric de 1,5 miliarde de euro, a estimat Viorel Micula intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Daca estimarea ar fi reala, ar insemna ca fratii Micula sa intre in randul miliardarilor in euro, alaturi de Dinu Patriciu, Ion Tiriac si Zoltan Teszari. Ultima miscare a fratilor Micula vizeaza tocmai cresterea in valoare a brandurilor, prin schimbarea strategiei de promovare. Primul pe lista: Izvorul Minunilor. Este adevarat ca un produs cu un pret mai scazut este perceput ca fiind un produs ieftin in ansamblu. Dar Izvorul Minunilor este un produs premium, situat peste gama medie. Pur si simplu nu a beneficiat de o campanie de comunicare buna si de ambalajul adecvat, declara Adinel Tudor, senior partner al Trout & Partners Consulting, compania care a realizat noua strategie de marketing a grupului. Potrivit directorului executiv al European Drinks, Adrian Rotar, care citeaza un studiu realizat de ACNielsen, Izvorul Minunilor are o cota de piata in volum de 18,33%, in urma liderului Borsec (produs de Romaqua), cu 25%, dar inaintea Coca-Cola, care ocupa cu Dorna locul al treilea, cu 17,2%. Adrian Rotar spune ca pierderea pozitiei de lider de catre European Drinks pe acest segment poate fi pusa si pe seama cresterii puterii de cumparare, coroborata cu o perceptie a brandului ca fiind unul economic, dar mai ales pe seama deciziilor de business. Berea a mers foarte bine si a fost nevoie sa impartim liniile de productie intre ape si bere; pur si simplu nu am mai putut produce apa cat doream. Dar am pus recent in functiune trei linii noi de productie la fabrica de bere si astfel am descongestionat capacitatile pentru apa plata si mineral, explica Rotar. 21

Schimbarea imaginii Izvorului Minunilor va costa grupul peste 10 milioane de euro pana in 2009, in aceasta suma fiind incluse si cheltuielile pentru modificarile de pe linia de productie si cele pentru realizarea noilor ambalaje. Pe langa schimbarea strategiei de comunicare a brandului, European Drinks a lansat si o noua marca de apa minerala, Hera, aceasta fiind pozitionata pe segmentul economic, pentru a se realiza mai bine distinctia dintre cele doua produse.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

Deja realizam o segmentare mai buna a produselor. Din punctul de vedere al businessului am impins anul trecut pretul la Izvorul Minunilor, deoarece merita sa fie sus din toate punctele de vedere. Si vom continua la fel. Plus ca ne dorim si noi aceleasi marje de profit ca ale competitorilor nostril, recunoaste Adrian Rotar. Acelasi model ar putea fi urmat in viitorul apropiat si pe segmentul bauturilor racoritoare, unde Frutti Fresh ar urma sa fie promovat puternic ca produs din gama medie, in timp ce marca Adria ar urma sa fie mentinuta pe segmentul economic. In plus, grupul are in vedere si lansarea unor noi marci de bere, unele pe un segment superior celui pe care este plasata berea Burger. Ce sanse are incercarea European Drinks & Food de a schimba perceptia consumatorilor asupra brandurilor? Stefan Liute, strategy director in cadrul companiei de branding Grapefruit, spune ca noua campanie de comunicare va trebui sustinuta de o componenta de relatii publice care sa imbunatateasca imaginea grupului si de o distributie care sa ia in calcul si canalele HoReCa (hoteluri, restaurante, catering). Cu siguranta nu va fi usor, dar au cum sa iasa de sub reputatia de fabricant de produse ieftine. Au foarte multe posibilitati, dar depinde numai de ei daca vor reusi, spune directorul de strategie al Grapefruit, adaugand ca nu crede ca un brand de genul Izvorul Minunilor ar valora zeci de milioane de euro si ca valoarea unui brand este data doar de piata si de tranzactiile ce au loc. Bogdan Branzas, CEO si creative director al firmei de consultanta de branding Branzas, considera ca schimbarea comunicarii si a ambalajului poate imbunatati perceptiile asupra brandului, insa daca nu sunt operate schimbari majore la esenta produsului, urcarea in segmentul premium poate fi incerta. Fratii Micula admit ca valoarea exacta a brandurilor poate fi data doar de o tranzactie, dar in privinta capacitatilor de productie se pot face unele estimari. In Moscova s-a vandut recent o fabrica de bere la un multiplu de 50 de ori EBITDA (profitul operational). Noi am inregistrat anul trecut la nivel de grup un EBITDA de aproximativ 60 de milioane de euro, iar daca luam in considerare si afacerile din mass-media, acesta este de 70 de milioane de euro, spune Ioan Micula. Pe segmentul de ape minerale si sucuri, un producator dintr-o piata emergenta poate fi vandut chiar si la un multiplu de 20 de ori profitul operational, adauga Viorel Micula. Obiectivele grupului in acest moment sunt, in afara de intarirea imaginii brandurilor, consolidarea pozitiei pe piata interna si majorarea exporturilor. Pe pietele din Europa Centrala si de Est exista un potential de 120 de milioane de consumatori. Daca vindem doar 2% din cantitatea de apa care se consuma in regiune, ar insemna sa ne dublam 22

capacitatile actuale de productie, apreciaza Ioan Micula. Potrivit datelor Societatii Nationale a Apelor Minerale, European Drinks a imbuteliat anul trecut aproximativ 130 de milioane de litri de apa minerala, fratii Micula estimand pentru acest an o crestere pe segmentul de ape si sucuri de 20%, atat in volum cat si in valoare.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

In ceea ce priveste European Food, Ioan Micula vorbeste in primul rand de marirea capacitatii de productie a fabricii de bere de la Draganesti, de la 5 la 6,5 milioane de hectolitri, ceea ce ar insemna aproape 30% din consumul total de bere din Romania. Marca Burger, care a deschis segmentul de PETuri pe plan local, este cel mai bine vandut produs al companiei, care are ca principali concurenti pe o piata estimata la un miliard de euro la preturi de raft, multinationalele Heineken, SAB Miller, InBev si United Romanian Breweries Bereprod. Am crescut in ultimii doi ani cu peste 50%, deci ne-am bucura daca am ramane la acelasi nivel ca in 2006, cand am atins o cifra de afaceri de 170 de milioane de euro si un profit de 10 milioane de euro. Profitul net nu este insa intotdeauna cel mai bun indicator, deoarece facem investitii, considera Ioan Micula. Prima companie a grupului a fost Transilvania General Import-Export, fondata de Ioan Micula pentru a realiza importuri in Suedia de calculatoare (cei doi frati fiind plecati in Suedia inainte de 1990). Am adus sepci, tricouri cu American Football, bere, tot ce s-a putut si era interesant in acea perioada in Romania. Iar unele au mers foarte bine in acea perioada, am avut produse vandute si cu o marja de 500%, isi aminteste Viorel Micula, care a fost cooptat in actionariatul companiei in 1992. Primele produse au fost depozitate in garsoniera unui prieten de familie, dupa modelul tuturor afacerilor mici care pornesc dintr-un garaj, spune Ioan Micula. Importurile au fost urmate de dezvoltarea primelor capacitati de productie si de castigarea licitatiei pentru exploatarea zacamantului de apa minerala Izvorul Minunilor de la Stana de Vale. In martie 1997 am luat anuntul de licitatie din ziar si m-am prezentat. Au venit zeci de investitori, multi dintre ei straini, dar s-au speriat cand au vazut muntii si padurile de aici, spune Viorel Micula. Cei doi oameni de afaceri sustin ca nicio banca nu a dorit initial sa ii crediteze, planul de exploatare a zacamantului fiind considerat nerealizabil. Astfel, dezvoltarea initiala s-a facut cu fonduri proprii, investitiile derulate la Stana de Vale fiind acum de 35 de milioane de euro, in timp ce valoarea totala a investitiilor in European Drinks & Food a ajuns la cateva sute de milioane de euro, potrivit lui Ioan Micula. In afara de reinvestirea profitului, fratii au avut insa nevoie de credite bancare, a caror valoare totala se ridica acum la aproximativ 230 de milioane de euro. Cresterea afacerilor celor doi frati, care au renuntat la cetatenia romana in favoarea celei suedeze, a fost insotita de acuzatii privind evaziune fiscala si de obtinere preferentiala de reesalonari, scutiri de impozite si alte avantaje din partea autoritatilor locale si centrale. In SUA se numeste lobby si toata lumea este de acord ca daca esti un investitor mare in zona, este normal sa incerci sa mentii o 23

relatie apropiata cu autoritatile. Daca incerci asa ceva in Romania, esti acuzat de coruptie, spune Ioan Micula. Legat de datoriile grupului catre bugetul de stat, directorul executiv al European Drinks spune: Ce a fost a fost atunci. Acum grupul nu mai are nicio restanta catre bugetul de stat, fiind la luna cu fiecare plata. Iar daca Dinu Patriciu spune ca este cel mai mare platitor de impozite la bugetul de stat, noi putem fi atunci considerati ca ocupanti ai pozitiei secunde.

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

Potrivit datelor Ministerului de Finante, companiile grupului nu figureaza in topul restantierilor la bugetul de stat, la cel al asigurarilor de sociale si de sanatate, oficialii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) mentionand ca datele privind reesalonarile de datorii nu sunt publice. Cei doi oameni de afaceri se afla si intr-un proces cu statul, intentat la Centrul International de Reglementare a Disputelor privind Investitiile (ICSID) de pe langa Banca Mondiala, motivul fiind reprezentat de retragerea unor facilitati fiscale acordate European Drinks si European Food pentru investitiile in zonele defavorizate. In plus, fratii Micula sustin ca trebuia sa beneficieze de un acord bilateral semnat de stimulare a investitiilor intre Romania si Suedia, ei avand statut de investitori straini in urma renuntarii la cetatenia romana. In ciuda procesului cu statul roman si a acuzatiilor de evaziune fiscala, cei doi oameni de afaceri spun ca sunt decisi sa isi continue investitiile si ca n-au de gand sa vanda nicio parte din afacere, desi primesc in fiecare saptamana oferte de cumparare. Iar planurile celor celor doi bihoreni nu se opresc la productia de sucuri, bere sau bauturi alcoolice. Potrivit declaratiilor proprii, fratii Micula detin in total peste 2,5 milioane de metri patrati de terenuri, investitiile in sectorul imobiliar fiind in continuare o optiune luata in calcul, desi pana acum n-au anuntat nici un proiect concret de dezvoltare. Nu poti face foarte multe lucruri in acelasi timp cu rezultate foarte bune, si atunci ne concentram doar pe anumite lucruri. Terenurile nu fug de acolo, spune Ioan Micula. Terenurile ar ridica considerabil valoarea averii celor doi frati, daca estimarile lor privind evolutia preturilor s-ar confirma: Eu am vrut sa cumpar in Mamaia si sub 1.000 de euro pe metrul patrat nu am gasit. Dupa ce se va termina structura de autostrazi, valoarea terenurilor de la mare s-ar putea tripla sau ar putea creste chiar de 4-5 ori.

24

www.ziarulfinanciar, Autor: Catalin Stefanescu, 18.09.2007

DAN VOICULESCUDan Voiculescu (n. 25 septembrie 1946) este un economist, om de afaceri i politician romn. Este Vicepreedinte al Senatului Romniei i preedintele fondator al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Romn). Conform autobiografiei publicat pe pagina web oficial, s-a nscut ntr-o familie modest, tatl fiind instalator iar mama casnic. A crescut n cartierul bucuretean Bariera Vergului, lng Patinoarul 23 August, unde a practicat hochei pe ghea. n 1969 a satisfcut serviciul militar la o unitate militar din Focani. nainte de revoluia din 1989 a locuit ntr-o cas cu chirie la stat, i avea o Dacie luat n rate. Lucrnd n comerul exterior, din diurna de 7 dolari/zi a reuit - conform aceleiai autobiografii - s strng pe parcursul a 21 de ani 30 de mii de dolari, pe care i-a depus la BRCE, i care au fost capitalul de pornire a grupului GRIVCO. A fost ajutat foarte mult de Fouad Sanbar, patronul Crescent.nainte de 1989 a lucrat n domeniul comerului exterior, conducnd n anii optzeci firma Crescent, care avea relaii privilegiate cu Securitatea, n concret cu ntreprinderea de Comer Exterior "Dunrea", condus de colonelul Constantin Gavril. S-a vehiculat ideea c firma Crescent, firm mixt romno-cipriot, ar fi fost un paravan prin care Ceauescu scotea bani din ar ntr-un cont secret. n 1990 un grup de experi canadieni angajai de Guvernul Romniei pentru a da de urma banilor lui Ceauescu, a propus arestarea lui Dan Voiculescu, dar investigaiile lor au fost oprite n mod nejustificat. Parlamentul ns a adoptat, la data de 14 octombrie 2008, raportul Comisiei parlamentare de anchet pentru investigri i clarificri referitoare la conturile lui Nicolae Ceauescu, concluzia final fiind c fostul ef de stat nu a avut conturi sau averi depozitate n strintate. "n doi ani de activitate, am invitat diferite persoane care au fcut parte din sistemul de stat de atunci, oameni din BCRE, jurnaliti care s-au ocupat de acest subiect. De altfel, tot raportul cuprinde mrturiile acestor persoane. Concluziile sunt bazate pe aceste mrturii. Concluzia comun a tuturor celor audiai a fost c Nicolae Ceauescu nu a avut conturi n afara rii", a declarat preedintele comisiei de anchet, senatorul Sabin Cuta, la Mediafax. 25

Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) a confirmat prin decizia luat n unanimitate n iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca poliie politic. Un verdict neconfirmat ns de Justiie, aa cum prevede legea. Dosarul se afl n instan, urmnd a fi reluat n data de 8 mai 2009.

www.wikipedia.ro

Dup 1990 a nfiinat Holdingul Grivco, cea mai cunoscut companie a grupului de firme fiind Trustul Intact, care include posturile de televiziune Antena 1 (generalist), Antena 3 (de tiri) i Euforia TV (lifestyle), ziarele Jurnalul Naional i Gazeta Sporturilor, postul de radio Romantic FM. A atins primul milion de dolari in anul 1996, fiind format din circa 400.000 dividende de la GRIVCO si circa 600.000 dividende de la Antena1. Trustul a fost cedat fiicei sale, Camelia Voiculescu, n urma inteniei lui Dan Voiculescu din iunie 2006 de a ocupa funcia de vice-premier n guvernul Triceanu, din partea Partidului Conservator, post din care demisionase George Copos. Acest lucru nu s-a ntmplat din cauza scandalului Felix. n afar de investiiile media, Dan Voiculescu a mai fost patronul i altor afaceri, notabile fiind cele din domeniul energetic. Dan Voiculescu este unul dintre cei mai bogai oameni din Romnia, cu o avere estimat la 1,51,6 miliarde de euro, potrivit Top 300 cei mai bogai romni lansat de revista Capital, n luna octombrie 2009. Trustul de pres Intact, fondat de Dan Voiculescu, cuprinde televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV i GSP TV, radiourile Romantic i Radio ZU, precum i publicaiile Jurnalul Naional, Gazeta Sporturilor, Financiarul, Sptmna Financiar, dar i mai multe reviste. Conform Top 300 realizat de Capital, dezvoltarea activitii posturilor de televiziune i lansarea GSP TV i a postului de radio ZU, precum i consolidarea presei scrise s-au numrat printre principalele direcii ce au marcat afacerile grupului n 2008. n aprilie 2007, Comisia parlamentar condus de senatorul Dan Voiculescu a reuit, pentru prima oar n istoria post-decembrist a Romniei, suspendarea unui preedinte n funcie. Raportul ntocmit de "Comisia Voiculescu" a fost adoptat, n Parlamentul Romniei, cu 322 de voturi "pentru" i 108 "mpotriv", preedintele Traian Bsescu fiind astfel suspendat din funcie. La referendumul ce a urmat, Traian Bsescu a fost reconfirmat n funcia de preedinte. n septembrie 2007, Dan Voiculescu a demisionat din funcia de senator, n semn de protest fa de blocarea, n Parlamentul Romniei, a unor legi importante cu caracter social. Era vorba despre promovarea proiectelor sale referitoare la prelungirea contractelor chiriailor din casele naionalizate, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare, fondul de solidaritate pentru pensonari i neimpozitarea profitului reinvestit, legi menite sa aduc un plus de bani pensionarilor cu venituri mici, s scad preurile la alimentele de baz sau s ajute firmele s-i reinvesteasc profitul.

26

n noiembrie 2008, cu ocazia primelor alegeri desfurate in sistem uninominal, Dan Voiculescu a revenit n Parlamentul Romniei, fiind unul dintre cei doi parlamentari ai PC, obinnd 21.708 voturi n colegiul 8 din Bucureti, iar n decembrie 2008 a fost ales vicepreedinte al Senatului Romniei, cu 83 de voturi pentru i 2 mpotriv. La sfitul anului 2008 Dan Voiculescu a fost trimis n judecat de Direcia Naional Anticorupie pentru nereguli la privatizarea Institutului de Cercetri Alimentare. Dosarul a fost trimis la nalta Curte de Casaie i Justiie, avnd n vedere calitatea lui Voiculescu de membru al parlamentului.www.wikipedia.ro

Prima sa soie a fost Zsfia get, de origine ungar, nscut din prini originari din judeul Covasna, care s-au mutat la Bucureti la nceputul anilor 1940. get Zsfia s-a nscut n 1948, a urmat cursurile Academiei de tiine Economice (ASE), unde era student i Dan Voiculescu. S-au cstorit la nceputul anilor 1970. La nceputul anilor 2000, dup 30 ani de csnicie, a rmas vduv. Din 2001 s-a retras oficial din afaceri, lsnd administrarea trustului Intact n seama fiicelor sale. Voiculescu a ncercat s-i promoveze imaginea public, scriind un blog i publicnd jurnale online, fr legturi cu Trustul Intact.

GRIVCOGRIVCO este un grup de companii din Romnia, nfiinat n 1991, deinut de familia lui Dan Voiculescu, cunoscut om politic i om de afaceri romn. Estimat la peste 350 milioane de dolari, holdingul este format din peste 20 de companii cu profiluri diferite: media, comer, bnci, finane, servicii, producie, agricultur. Din 2001, anul n care Partidul Conservator i liderul acestuia, Dan Voiculescu, a intrat la guvernare, holdingul este condus de Camelia Voiculescu. Dup cedarea conducerii holdingului ctre fiica sa, Dan Voiculescu a rmas acionar majoritar al holdingului GRIVCO. Grupul GRIVCO este prezent i pe pieele internaionale, avnd reprezentane n Cairo, Istanbul, Moscova, Belgrad, Beijing, Beirut. Cea mai cunoscut companie a grupului de firme este Trustul Intact, care include posturile de televiziune Antena 1 (generalist), Antena 3 (de tiri) i Euforia TV (lifestyle), ziarele Jurnalul Naional, Gazeta Sporturilor, Sptmna Financiar i Top Gear, posturile de radio Romantic FM i News FM. Grupul GRIVCO mai deine i compania energetic Grivco Energy, implicat n anul 2006 n scandalul energiei furnizate de complexurile Rovinari si Turceni. Contractele oneroase ncheiate n perioada noiembrie - decembrie 2005 le-au produs celor dou complexuri energetice o pagub de 15,7 milioane RON. De aceste contracte prefereniale au beneficiat apte firme care au reuit performana de a cumpra energie n band (adic 24 de ore din 24) la preuri care erau sub costurile de producie ale celor dou termocentrale.

27

Domenii de activitate ale holdingul Grivco: media (trustul Intact) consultan n afaceri i management cercetri aplicative i investiii producie produse lactate producie produse agricole distribuie restaurant

www.wikipedia.ro

2.BRAND"Brandul nu are grad de comparatie. Brandul exista sau nu, se autodefineste sau nu, traieste si creste sau nu. Brandul, ca si amintirea, este sau nu este". Daca primii 10-12 ani de economie libera de dupa 1990 au beneficiat de o imensa oportunitate, cererea foarte mare de produse si servicii menite a "umple" golul generat de o economie socialista, in prezent, situatia s-a schimbat mult. Vremea pietelor dominate de cerere au apus, orice strategie de business devenind mai solida daca se foloseste si de branding. In pragul aderarii la UE, Romania se confrunta cu o dilema mare: piata romaneasca are nevoie de branduri percepute ca romanesti sau ar fi mai potrivita o masca europeana pentru produsele fabricate in tara ? Aceasta carte vine in intampinarea acestei dileme. Incepand cu brandurile ce au facut istorie in perioada interbelica (Malaxa, Mociornita, Guban), continuand cu cele din perioada comunista (Eugenia, Bucegi, Brifcor, Quick Cola etc) si pana in prezent (branduri bancare, din retail, din petrol, IT&C), cartea prezinta cele mai de succes marci romanesti de-a lungul timpurilor. Exista multe definitii date notiunii de brand, dar multe dintre ele ori sunt incomplete, ori se adreseaza persoanelor cu cunostinte serioase de branding. Neintelegerile generate de aici fac ca brandul sa functioneze gresit, sau chiar sa nu functioneze deloc. In acest articol ne propunem sa gasim o definitie simpla, completa si care sa poata sa fie inteleasa usor de oricine. O definitie foarte intalnita este: Un brand este un nume, semn sau simbol folosit in identificarea produselor sau serviciilor unui producator si utilizate pentru a-l diferentia de competitie.Aceasta definitie semnaleaza diferentirea ca o caracteristica esentiala a brandului. Intelegem ca acest nume, semn, simbol este utilizat doar pentru identificare si diferentiere. Nimic mai adevarat, insa lipseste ceva.

28

O alta afirmatie despre conceptul de brand, care aduce ceva in plus, este: Un brand este o promisiune. Serviciile si produsele odata identificate transmit o garantie pentru calitate. Conform ultimei afirmatii, un brand se naste pentru a indeplini o promisiune, o necesitate existenta si neindeplinita, o misiune. Fara a mai aminti aici alte definitii, enumeram mai jos o parte din carecteristicile unui brand: adauga valoare produselor; este o marca inregistrata; este o companie faimoasa; consta intr-o sigla si un slogan.

Acestea sunt de fapt caracteristici ale identitatii, care este o componenta importanta a unui brand, dar nu putem spune ca un brand inseamna doar identitate. Un brand presupune o identitate, dar aceasta devine brand doar expusa, comunicata si recunoscuta. Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu sau o companie in mintea consumatorilor. Bineinteles, fiecare brand este vazut intr-un anumit mod de catre consumatori. De retinut ca o astfel de perceptie poate fi atat negativa cat si pozitiva. De asemenea, de retinut ca nu doar un produs, un serviciu sau o companie pot fi branduri, ci si un stat, o persoana, un eveniment sau chiar o cladire. In unele cazuri nici nu avem nevoie de o sigla sau un slogan, identitatea consta in altceva. Considerand toate acestea, propunem urmatoarea afirmatie, fara a avea prententia de a fi o definitie: Un brand este modul in care este vazut un produs, un serviciu, o idee, un stat, o persoana sau o companie in ochii celor cu care interactioneaza, carora se adreseaza. De cele mai multe ori acesta se creaza pe baza unei identitati bine conturate si recunoscute si se adreseaza unui segment de piata definit, demarcandu-se de competitie prin diverse metode. Economia de piata a maturat in ultimii 15 ani toate marcile romanesti din topul 10 al celormai cunoscute marci de catre romani, conform unui studiu Synovate. Ce se intampla, insa, cu vechile marci de produse romanesti? Unele au murit, o data cu produsele, altele pierd teren in continuare. Insa exista si cateva invingatoare. Economia de piata a maturat in ultimii 15 ani toate marcile romanesti din topul 10 al celormai cunoscute marci de catre romani, conform unui studiu Synovate. Ce se intampla, insa, cu vechile marci de produse romanesti? Unele au murit, o data cu produsele, altele pierd teren in continuare. Insa exista si cateva invingatoare.

29

Pe nerasuflate, Madalina Dobrescu (medic, 28 de ani) enumera cinci produse dinainte de 1989 de care-si aminteste: suc Brifcor, tigari Carpati, bomboane Mentosan, tenisi Dragasani, biscuiti Eugenia. Astfel de amintiri sunt inca vii in memoria mai tuturor adultilor romani de azi. Dar cu conotatii diferite, in functie de asociatiile din biografia fiecaruia. Un forumist de pe un site romanesc spune despre biscuitii Eugenia: Trecutul demult apus e primul lucru la care ma gandesc atunci cand aud acest cuvant. Altul zice, proustian: E copilaria mea si tot ce tine de ea are gust bun. As da orice sa mai mananc eugenii si sa mai retraiesc anii de atunci. Nici unul din produsele enumerate mai sus nu se mai regaseste insa astazi intre primele mentionate de romanii care au raspuns unui sondaj despre marcile pe care le cunosc cel mai bine.

www.wall-street.ro

Conform unui studiu Synovate realizat in 2005 in mediul urban, in top 10 al notorietatii marcilor in Romania sunt numai marci straine: Ariel, Colgate, Nokia, Coca-Cola, Philips, Mercedes, BMW, Whirlpool, Volkswagen si Dove. Ultimii 15 ani au adus o avalansa de concurenti marcilor istorice romanesti. E vorba atat de marcile straine - fie importate, fie produse aici - cat si de marcile romanesti noi. Totusi, in topul dedicat exclusiv marcilor romanesti, 8 din 15 nume sunt istorice, adica aparute inainte de 1989. Dacia, Arctic si BCR conduc clar clasamentul, arata studiul Synovate. Si totusi, despre ce vorbim? Marci sau produse? In genere, pana in 1989, practic nici nu era nevoie de marci. Produsele nu aveau rival in comunism, iar principiul pe care azi il numim Buy Romanian nu era o lozinca de marketing, ci o constrangere data de inchiderea pietei. Hainele si incaltamintea se cumparau de la Romarta, masina familiei era Dacia, rufele se spalau cu Dero, notiunea de frigider echivala linistita cu numele Arctic. Nimeni nu-si cumpara marci, ci doar produse: un aspirator, un televizor, o geaca, ulei. Un deceniu si jumatate mai tarziu, vorbim de cu totul alte exprimari. Si de alte conceptii: acum se cumpara un BMW, un Chanel sau un Canon. Marcile sunt atat de puternice incat, adeseori, nici nu e nevoie sa mai mentionam produsul. Socul capitalismului a cutremurat din temelii nume vechi, celebre, puternice. Brifcorul a sucombat rapid, scutit sa zaca pe raft, in timp ce cumparatorul isi pune in cos produsul de-alaturi. Snagov, Carpati si Coloana s-au zbatut o vreme, cu sprijinul autoritatilor care au considerat, vreme de cateva mandate, ca Societatea Nationala a Tutunului (actualmente GalaxyTobacco) este o companie strategica. Ramase insa fara sprijinul fiscal al autoritatilor, marcile romanesti de tigarete se vad in imposibilitatea de a mai face fata concurentei. Carpati si Snagov au alunecat la coada clasamentului marcilor: nici macar nu se mai numara intre primele 10 marci, ca valoare a vanzarilor, arata informatiile 30

ACNielsen. Desi Carpati, ca marca, are ecou in mintea consumatorului roman (locul 14 in topul Synovate), financiar a pierdut batalia: tigarile Carpati au acum o cota de piata, in volum, de circa 3,5%. Fenomenul este o dovada a faptului ca o marca nu poate fi sustinuta numai prin masuri artificiale din afara pietei, dupa cum spune Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS). Daca nu investesti si doar subventionezi o marca, ea pierde mai spune Kivu. Lipsa investitiilor in promovare este vizibila cu ochiul liber: nici un ban in 2004 si doar 4.800 de euro in 2005, conform informatiilor Alfacont Mediatrack. Spre comparatie, doar in 2005, pentru promovarea marcii Kent s-au cheltuit peste 350.000 de euro si pentru Next aproape 600.000 de euro (valoare de rate-card).

www.wall-street.ro

Daca a fost decaderea marcii Carpati un fenomen inevitabil, e greu de spus. Cert este ca alte cazuri, care au avut premise similare, se pot lauda cu evolutii total diferite. Ca si industria tutunului, la fel de strategica a fost considerata si industria de automobile. Dar marca Dacia a ramas in topul preferintelor romanilor. Nu numai la capitolul auto, ci pe ansamblul marcilor romanesti. Legatura romanilor cu Dacia este intai de toate una sentimentala, considera Raluca Lupsa, director de marketing la Automobile Dacia. E drept ca masina a fost prima si in cele din urma singura incarnare a visului unui autoturism fabricat in Romania: Oltcitul facut la Craiova dupa licenta Citron a iesit din productie dupa 1989, la fel ca si Lastunul de la Timisoara. Istoria marcii Dacia a inceput in 1966, prin constructia uzinei de autoturisme de la Colibasi. Productia a inceput in 1968, dupa semnarea unui contract de licenta intre grupul francez Renault si statul roman. Pana aici, povestea seamana pana la detaliu cu cea a frigiderelor Arctic, care au inceput sa se produca in 1968 tot sub o licenta franceza. Si inca un punct comun in istoria Arctic si a Dacia: startul ambelor a fost dat dupa vizita facuta, cu peste 35 de ani in urma, Charles de Gaulle in Romania. Privind in urma, parcursul celor doua marci (si al companiilor care le detineau) a semanat si dupa 1989. Ambele au fost preluate: Dacia - in 1999, de grupul Renault; Arctic - in 2002, de turcii de la Arcelik. Acum, Dacia are o cota de piata de 46%, cu 95.049 de masini vandute in primele 10 luni din 2005, declara reprezentantii companiei. Iar Arctic are o cota de piata de 30% pe piata electrocasnicelor, spune Monica Iavorschi, director de marketing si vanzari la Arctic. Si francezii, si turcii, care au dat putere brandului si afacerilor preluate, sunt grupuri cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro. In ultimii trei ani, cifra de afaceri a companiei Arctic a crescut de patru ori, ajungand in 2004 la 132 de milioane de euro, mai mult de jumatate din productie fiind destinata exportului, catre tari europene ca Franta, Germania, Spania. Si la acest punct, evolutia marcii Dacia este asemanatoare: in 2006, exportul fabricii Renault din Romania va reprezenta cam o jumatate din vanzari, declara oficialii companiei. 31

Totusi, intre marcile vechi consolidate in ultimii ani nu se numara doar cele de bunuri de consum. Si numele bancilor au rezonanta puternica in constiinta romanilor. Aproape 90% dintre cei chestionati intr-un sondaj al INSOMAR la finele lunii mai 2005 au plasat Banca Comerciala Romana (BCR) pe primul loc ca notorietate a marcii. Cu 15 ani de existenta in spate, BCR este o marca plasata la granita dintre nou si vechi: nu e mai batrana decat capitalismul romanesc, dar nici n-a asteptat ca piata sa se aglomereze inainte de a-si face loc. Din punctul de vedere al notorietatii ramane pe primul loc, la mare distanta de urmatoarele clasate BRD-SocGen, Raiffeisen, Bancpost si Banca Tiriac. Proaspat privatizata cu Erste Bank, BCR are teoretic sansa cel putin trei ani de acum inainte sa-si pastreze pozitia in topul notorietatii, avand in vedere ca investitorul austriac este obligat de contract ca pe aceasta perioada sa nu schimbe numele sau identitatea corporatista a bancii.

www.wall-street.ro

CEC, cea de-a doua banca de stat ce isi asteapta privatizarea, se plaseaza pe un confortabil loc sase intr-un top cu 39 de pozitii: 40% dintre cei intervievati de INSOMAR, in mediul urban, au numit CEC drept cea mai cunoscuta banca pentru ei. In cazul CEC, banca intemeiata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza acum aproape 150 de ani, autoritatile au decis ca, in cazul vanzarii catre un investitor strategic, prin contractul de vanzare sa fie stipulata pastrarea numelui bancii pe minim cinci ani. Exista, deci, si marci vechi care au facut fata capitalismului. Un comentator rautacios ar putea spune ca Arctic, Dacia, Dero sau Ursus au rezistat exclusiv datorita preluarilor de catre investitori straini. Dar sunt si companii romanesti care au facut fata capitalismului fara sprijinul unei companii straine. Producatorul clujean de cosmetice Farmec, de pilda, se bucura in continuare de notorietate, ocupand locul 15 in topul Synovate dedicat marcilor romanesti. Conform unui studiu realizat de AC Nielsen, in perioada iulie 2004-iunie 2005, Farmec a fost primul producator de pe piata pe segmentul cremelor, iar in privinta marcilor pe acest segment a fost pe primul loc cu gama Doina si pe locul al treilea cu Gerovital. Pentru 2005, compania estimeaza o cifra de afaceri de aproape 17 milioane de euro si un profit de 1,8 milioane de euro. Cu aceste cifre, Farmec ramane cel mai important producator autohton. Firma din Cluj a avut un avantaj evident de pe urma asocierii cu numele prof. dr. Ana Aslan, care a decis in 1967 ca Farmec sa produca marca Gerovital H3 - si azi una din cele mai cunoscute marci de produse contra imbatranirii, foarte populara in SUA sau Japonia. La ora actuala, numai doua companii - Farmec si Gerovital Cosmetics - au dreptul de a pune in vanzare cosmetice Gerovital. Alaturi de forta marcii Gerovital, producatorul clujean de cosmetice a exploatat fidelitatea romanului pentru inca trei marci: Doina (lapte demachiant), Tarr (lotiune dupa ras) si Triumf (solutie de curatat aragazuri). Istoric vorbind, toate au varste venerabile: 33 de ani pentru Doina, 30 de ani pentru

32

Tarr si 22 de ani pentru Triumf. Insa toate cele trei marci au facut fata cu un succes surprinzator asaltului de nume straine. Explicatia consta, in opinia sociologului Mircea Kivu, avantajul produsului ieftin, pastrat intr-o nisa de piata. Mai ales ca in toti acesti ani, nici una din cele trei marci nu a suferit schimbari importante de imagine. De altfel, e putin probabil ca, daca Farmec si-ar fi propus astfel de schimbari, ar fi avut resursele financiare sa le promoveze. Privatizata integral prin metoda MEBO, Farmec a fost nevoita sa investeasca in primul rand in retehnologizare, bugetul de publicitate ramanand restrans. Intr-o cu totul alta situatie se afla produsele Dero. Marca de detergenti a fost preluata de grupul anglo-olandez Unilever, impreuna cu fabrica de la Ploiesti, in iunie 1995, moment in care Dero avea o istorie de aproape 40 de ani in Romania. In cei zece ani de cand si-a schimbat proprietarul, Dero a suferit lifting dupa lifting si o infuzie de 30 de milioane de lire sterline (circa 44 de milioane de euro) in fabrica de la Ploiesti in numai doi ani (1996-1997).

www.wall-street.ro

Faptul ca marca Dero era cea mai veche marca de detergenti de pe piata a facut ca efortul Unilever sa fie mai sustinut, povesteste Oana Davidoglu, brand manager al Dero. Fiindca exista pericolul ca Dero sa fie considerat un produs invechit, al bunicii. Imaginea a fost schimbata pas cu pas, prin comunicare agresiva (spoturi TV), prin schimbarea ambalajului, prin game noi de produse. Rezultatele s-au vazut clar in evolutia cotei de piata, de la 8,9% in volum in 1996, la aproape 29% in iulie-august 2005. Nu la fel de sustinute au fost schimbarile de imagine pentru apa minerala Borsec, a carei imbuteliere industriala a inceput in urma cu 195 de ani. Acum, marca apartine grupului Romaqua, care a cheltuit pentru promovare in primele zece luni ale anului trecut aproape 2,3 milioane de euro la valoare de rate-card, conform informatiior Alfacont Mediatrack. Exemplele de mai sus dovedesc ca relatia dintre cheltuielile de publicitate si succesul comercial al produsului nu e deloc liniara. Pentru promovarea marcilor romanesti, bugetele investite variaza (la rate-card) in plaje foarte largi, conform Alfacont: de la 4.000 de euro pe an pentru tigarile Carpati pana la peste 15 milioane de euro pentru berea Ursus. In cazul acesteia din urma, scopul a fost extinderea pietei, nu supravietuirea. Ursus are o istorie solida: fabrica de bere din Cluj producea bere sub blazonul ursului inca din 1878. In perioada interbelica, fabrica de bere din Cluj purta numele nou infiintatei intreprinderi Ursus - Fabricile de Bere Unite din Cluj, nume schimbat dupa nationalizare, in 1948, in Fabrica de Bere Inainte. Din 1996, Ursus a fost preluata de South African Breweries din Johannesburg, moment din care bereaUrsus, cunoscuta mai ales in zona Cluj, a inceput sa fie distribuita la nivel national si apoi promovata la export.

33

Pana la urma, ecuatia fortei unei marci se reduce la competitivitate. Marcile autohtone de traditie traiesc exclusiv atat timp cat proprietarii lor au capacitatea necesara de a le pozitiona cu succes atat in perceptia contemporana a publicului tinta, cat si in lupta cu marcile concurente, spune Mihai Dumitrescu, senior consultant la firma de consutanta si cercetare de piata IdeaPlus. In general, motivele pentru care marcile rezista sau mor sunt universal valabile pentru orice tip de marca. E vorba de combinatia intre doua tipuri de factori: abilitatile manageriale ale conducatorilor respectivelor firme si relevanta produsului, spune Stefan Liute, Strategy Director la firma de branding Grapefruit. Relevanta produsului se poate conserva sau perima, din motive tehnice, comerciale sau culturale. Motivele tehnice tin, evident, de evolutia tehnologica; pentru multe din firmele romanesti, retehnologizarea s-a dovedit doar o dorinta pioasa, in primul rand din lipsa de capital. Pe piata cosmeticelor, de pilda, exact acest punct slab a facut ca vanzarile de produse romanesti sa nu mai reprezinte decat in jur de 30% din piata. La ora actuala, batalia pentru retehnologizare e vizibila cu ochiul liber mai ales in industria carnii si a lactatelor, in conditiile in care sute de mici firme, mai vechi si mai noi, de pe aceasta piata sunt amenintate sa dispara dupa integrarea in UE.www.wall-street.ro

Inca mai dure decat cauzele tehnice ale decaderii unora din produsele romanesti au fost cele comerciale, adica aparitia pe piata a unor oferte mult mai atractive. Ce sansa ar fi putut avea produse precum Ci-co sau Brifcor, de pilda, in concurenta cu Pepsi sau Coca-Cola - marci cu recunoastere globala, cu putere financiara infinit mai mare pentru promovare? La fel au stat lucrurile si pe piata tigarilor. In majoritatea cazurilor insa, factorul comercial s-a combinat cu cel cultural, respectiv adaptarea consumatorilor la moda, la trendurile noi de pe piata. Or, cum dupa Revolutie noutatea fundamentala pentru consumatorul roman a fost accesul la produsele de import, acestea s-au asociat au-tomat in simbolistica pozitiva a eliberarii de comunism, aproape in opozitie cu produsele romanesti, devenite in bloc simboluri ale unui trecut de care toata lumea dorea sa scape. Treptat, lucrurile s-au nuantat, iar apelul la asocierea cu trecutul a ajuns chiar sa serveasca in unele cazuri drept baza de promovare a produselor. Fenomenul e departe de a fi atins amploarea din Germania de Est, de pilda, unde conceptul de Ostalgie (nostalgia asumata dupa epoca RDG) sustine relansarea a numeroase marci de produse din cele mai diverse. La noi, resuscitarea trecutului ca baza culturala de promovare a unei marci e insotita obligatoriu de un sens ironic, cu spoturi publicitare care exploateaza esenta unui kitsch social propriu epocii incheiate acum 15 ani. Pe astfel de premise, dar precis targetate, mizeaza companiile care vor sa reinvie marci traditionale, cum e cazul coniacului Unirea si al ciocolatei Rom. Mircea Kivu de la IMAS da drept exemplu coniacul Unirea, al carui target este sensibil la remanentele sociale dinainte de 89. Gicu, personajul principal din spotul TV pentru Unirea, este muncitorul tipic dinainte de 1989, spune Kivu. Pe de alta parte, ciocolata Rom, care marseaza pe cultivarea vechimii marcii, intr-o comunicare cu umor negru, trimitand la caracterul represiv al regimului ceausist, a adoptat o pozitionare riscanta, 34

spune Mihai Dumitrescu, de la IdeaPlus. Totusi, tocmai aceasta abordare poate sa-i aduca marcii succesul in lupta cu brandurile internationale, admite Dumitrescu. Un caz special este cel al banalilor, altfel, biscuiti Eugenia - un exemplu tipic de formare a unui brand, spune Stefan Liute. Atipic in cazul Eugenia este faptul ca brandul s-a format in mod spontan, fara ca producatorul sa desfasoare, de-a lungul anilor, o activitate sistematica de brand management, explica Liute. In cel mai bun caz, fiecare dintre fabricantii Eugenia si-a promovat produsul pe cont propriu. Caci exista cel putin trei producatori de Eugenii in tara: Dobrogea, Bega Pam (care chiar le exporta in Canada) si Germino. Chiar daca Eugenia se producea si la Timisoara inca din anii 60, compania Dobrogea din Constanta a inregistrat in 1997 la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) drepturile pentru producerea si comercializarea marcii. Compania a castigat un brand deja format, in care investitia de dezvoltare va fi evident mai mica decat in cazul crearii unei marci de la zero, sustine reprezentantul firmei de consultanta IdeaPlus.

www.wall-street.ro

Fenomenul Eugenia este cu atat mai interesant cu cat nu numai ca s-a conservat ca marca, dar aceasta s-a si lexicalizat, devenind substantiv comun. Aceasta se intampla, de obicei, numai in cazul brandurilor care reprezinta produse de pionierat sau produse care, conjunctural, detin un monopol pe o piata, afirma Mihai Dumitrescu. De exemplu, marca Xerox a apartinut companiei Rank Xerox, inventatorul fotocopierii, al imprimantei laser, al mouse-ului. Decenii de-a randul, Xerox a reprezentat varful tehnologiei in domeniu, fiind si astazi printre cele mai aspirationale marci din industrie, comenteaza Dumitrescu. Pentru ca multa vreme a-ti lua un fotocopiator echivala cu a-ti lua un Xerox, lexicalizarea a fost inevitabila. Mai mult, in Romania, Xerox a fost pana in 1989 si singura companie de profil prezenta pe piata. Cazul Xerox este, deci, un cumul al pionieratului si al monopolului, adauga Dumitrescu. Or, Eugenia nu se afla in nici una din aceste situatii; mai mult, unii din cei ce au avut de-a face cu respectivii biscuiti in copilarie nu-si amintesc defel de ei ca de o culme a excelentei in materie de produs de panificatie, ba chiar dimpotriva. Numai ca in cazul Eugeniei a functionat cel mai evident acea mixtura afectiva care incetateneste un produs in constiinta colectiva aproape in pofida teoriilor de branding ori de marketing. Pentru unii, Eugenia ramane cea mai accesibila gustare luata la scoala; pentru altii biscuitul romanesc prin excelenta, in bine sau in rau; pentru altii pur si simplu o madlena proustiana care le aminteste de propria copilarie sau junete.

35

Iar capacitatea de a patrunde in biografia consumatorului si de a se face una cu ea determina de fapt longevitatea unei marci. De aceea a ramas Dacia si astazi cea mai cunoscuta marca pentru romani. Fara privatizarea cu Renault, nu e sigur daca Dacia de la Colibasi n-ar fi avut soarta Lastunului; fara vechea tovarasie intre romani si masinile lor bune la toate, Dacia Renaultului ar fi fost azi doar o marca printre altele. In orice Dacie din fruntea topului notorietatii zace o Eugenie pe jumatate uitata.

www.wall-street.ro

DACIADacia este cel mai mare productor romn de automobile, care din septembrie 1999 aparine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societii l constituie producerea i comercializarea de automobile, piese de schimb, maini unelte i instalaii pentru industria de automobile. Pentru a reduce timpul ntre proiectare i lansarea n produciei de serie a unui autoturism, autoritile romne au considerat necesar producerea unui autoturism sub licen obinut de la un productor strin. Se dorea o licen pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindric cuprins ntre 1.000 i 1.300 cm2 i s se produc ntre 40.000 i 50.000 automobile pe an. La licitaie au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo iAustin. De asemenea, s-au testat urmtoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. ns, dup vizita istoric a preedintelui francez Charles de Gaulle n Romnia din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid ca n uzina Dacia s produc autoturisme sub licen Renault. Din cauza unor motive tehnice i economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retras. Modelul era n faza de teste, iar producia trebuia s nceap n Frana, n a doua jumtate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat n septembrie 1966. Renault a permis prii romne s nceap asamblarea mai devreme a unui model intermediar pn cnd Renault 12 s fie pregtit pentru producie. La nceput a fost ales modelulRenault 16, dar n cele din urm s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8. Dacia a luat natere n 1966 la Colibai (astzi Mioveni), judeul Arge, avnd la baz un acord ntre autoritile comuniste i productorul francez de automobile, Renault, ce prevedea asamblarea 36

unui model Renault sub marca Dacia. Construcia Uzinei de Autoturisme Mioveni a nceput n 1966 i s-a ncheiat ntr-un timp record de doar un an i jumtate. Pe 1 iulie 1968, ncep testele la cele 217 staii de lucru din uzin, iar pe 3 august 1966 se testeaz primul motopropulsor. Pe 20 august 1968 se ncepe producia modelului Dacia 1100, un model sub licena Renault R8; acesta era o berlin cu traciune i motor pe spate. Primul automobil ieit pe poarta fabricii a fost fcut cadou preedintelui Republicii Socialiste Romnia de atunci, Nicolae Ceauescu. Conform contractului, Renaultfurniza toate prile componente ale modelului, urmnd ca cei de la Dacia s le asambleze. Din 1968 i pn n 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, n 1970 aprnd o uoar modificare estetic la partea frontal. A mai fost produs, dei n numr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri i un motor mai puternic, folosite de poliie i n cursele de raliu. Puine au mai rmas n stare de funcionare. Dup Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat n producie n august 1969, un model sub licena R12, fiind prezentat la saloane auto de la Bucureti i Paris. Modelul 1300 era o berlin cu 4 ui i traciune pe puntea fa.www.dacia.ro , www.wikipedia.ro

ntre 1970 i 1980, Dacia dezvolt o ntreag gam de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane i utilitare. Astfel, n 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L (de la lux), 1300LS (lux super, destinat membrilor importani ai PCR) i Dacia 1200 (versiune bicorp), iar n 1973 este lansat modelul break. Acest model s-a produs n peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Tot n 1973 a fost lansat modelul Dacia 1302 (gen papuc); 2000 de exemplare au fost fabricate, pn n 1982. Dacia a mai produs i un model de dub numit D6, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru c i Bucuretiul producea n uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dub similar, producia Dacia D6 a fost limitat pentru a nu creea concuren. Dup 1980, Dacia ncearc s produc un model pentru ora, acest model purtnd numele Dacia 500 sau Lstun, fiind produs la Timioara. Echipat cu un motor de 499 cm2, cu 22 cp i cu un consum de 3,3 l/100 km. ns, modelul este scos din fabricaie dup 1989 datorit problemelor de calitate i a preului ridicat. Tot n anii '80, Dacia a mai produs modelul Dacia 2000,avand la baza autoturismul Renault 20. Acest model era produs special pentru elita PCR i era disponibil n culoarea negru sau albastru nchis, producia fiind, de asemenea, limitat. La salonul de la Bucureti din 1979 a fost prezentat varianta restilizat a modelului 1300, Dacia 1310. Modificrile au constat n: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protecie noi i interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea fcut de Renault pentru modelul lor, R12 in 19