26
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII MOTTO: „Clientul este întotdeuna prioritatea numarul unu” 1

Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

decontarea cu clientii si furnizorii

Citation preview

Page 1: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR

CU

FURNIZORII ŞI CLIENŢII

MOTTO: „Clientul este întotdeuna prioritatea numarul unu”

1

Page 2: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

CUPRINS

I.ARGUMENT……………………………………………………… pag 4

II. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII……………………………………………………………….....pag 3

II.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ŞI CREANŢELE COMERCIALE…………………………………………………………...pag 5

II.2. REDUCERI DE PREŢURI ACORDATE DE CĂTRE FURNIZORI CLIENŢILOR……………………………………………………………..pag 5

II.3. DOCUMENTE PRIVIND EVIDENŢA DECONTĂRILOR CU TERŢII……………………………………………………………………..pag 7

III. EVIDENŢA CONTABILĂ A DATORIILOR ŞI CREANŢELOR COMERCIALE…………………………………………………………..pag 14

III.1 Înregistrări contabile privind datoriile şi creanţele comerciale………………………………………………………………pag 15

III.1. Competenţe cheie……………………………………………..

III.2. Competenţe specifice………………………………………… VI. STUDIU DE CAZ……………………………………………….pag 21

V. ANEXE……………………………………………………………

VI. BIBLIOGRAFIE………………………………………………….

2

Page 3: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

ARGUMENT

In general în cadrul activitatilor economice se realizeaza schimburi de valori.

Adica una din partile contractante ofera bunul sau serviciul spre vânzare iar cealalta

remite contravaloarea sa. Putem deosebi deci doua fluxuri de valori de sens contrar,

adica fluxul de marfuri (bunuri si servicii) si confluxul valorilor de schimb, în general a

banilor.

De cele mai multe ori însa nu se realizeaza în acelasi moment ambele fluxuri. Adica

una din partile contractante ofera bunul sau serviciul urmând ca plata sa se faca

ulterior, iar în alte cazuri livrarea bunurilor si serviciilor poate sa fie precedata de

acordarea unor avansuri, în general banesti.

Furnizorul este persoana fizica sau juridica care furnizeaza anumite produse sau servicii. Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţele faţă de client pentru bunurile şi serviciile livrate,dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.

Clienţii sunt persoane fizice sau juridice cu care unitatea intră în relaţii determinate de vânzările de mărfuri, produse, prestări de servicii, execuţiile de lucrări.

Clientul înregistrează în contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru bunurile sau serviciile achiziţionate,dar şi creanţe pentru avansurile acordate furnizorilor.

Contabilitatea analitică a furnizorilor şi a clienţilor se ţine pe categorii(interni şi externi),pe termene de decontare,precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este ** Situaţia încasării facturiilor fiscale**

Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă în funcţie de categoria în care se încadrează terţii(furnizori,salariaţi,etc)şi de natura juridică a relaţiilor economice(datorii sau creanţe)

1) Aviz de însoţire a mărfii -se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,în trei exemplare,la livrarea produselor,lucrărilor şi serviciilor,de către compartimentul de desfacere,atunci când,din motive obiective,cu totul excepţionale,nu se poate întocmi factura,făcându-se menţiunea »Urmează factura »

3

Page 4: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

2)Factura fiscală –se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,în trei exemplare,la livrarea produselor,lucrărilor şi serviciilor,de către compartimentul de desfacere,pe baza dispoziţiei de livrare,a avizului de însotire a mărfii,sau a altor documente.Factura fiscală se întocmeşte de către plătitorii de TVA,iar factura de către unitaţile neplătitoare de TVA.

3)Chitanţa-se intocmeşte în două exemplare de către casier,care semnează de primirea sumei.Serveşte ca document justificativ privind încasarea unei sume în numerar de către casieria unităţii.

4)Ordinul de plată- este un instrument emis de către plătitor pentru a-şi achita o datorie faţă de o altă persoană(beneficiar),dând dispoziţie unei bănci să plătească beneficiarului o altă sumă înscrisă pe formularul întocmit în trei exemplare.

5)Bilet la ordin-este o promisiune scrisă prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de debitor(sau subscriptor),se obligă faţă de o altă persoană(beneficiar)să plătească la un anumit termen o sumă de bani.

6)Cambia –este un instrument cu ajutorul căruia o persoană în calitate de creditor dă ordin unui debitor de a plăti o anumită sumă unei persoane numită beneficiar

7)Cecul-este un instrument prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul debitorului către o altă persoană fizică sau juridică.

Evidenşa contabilă a datoriilor şi creanţelor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din:

Grupa 40-furnizori şi conturi asimilate ; Grupa 41-clienţi şi conturi asimilate.

COMPETENŢE CHEIE:

-comunicare în limba română-gândire critică şi rezolvarea de probleme-utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiilor-dezvoltarea carierei profesionale-procesarea datelor numerice-iniţierea în afaceri

4

Page 5: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

I.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

I.1.NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE ŞI CREANŢELE COMERCIALE

Operaţiile comerciale presupun legătura dintre doi agenţi economici : Furnizorul-care în calitate de vânzător,pune la dispoziţia terţilor bunuri sau

servicii contra cost,pe baza unei întelegeri prealabile; Clientul-care,în calitate de cumpărător achiziţionează contra cost bunuri sau

servicii.

Clientul înregistrează în contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru bunurile sau serviciile achiziţionate,dar şi creanţe pentru avansurile acordate furnizorilor.

Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţele faţă de client pentru bunurile şi serviciile livrate,dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.

Contabilitatea analitică a furnizorilor şi a clienţilor se ţine pe categorii(interni şi externi),pe termene de decontare,precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este ** Situaţia încasării facturiilor fiscale**

În funcţie de momentul decontării,vânzările-cumpărările de bunuri şi servicii se pot clasifica astfel :

Vânzari-cumpărări cu decontarea imediată în numerar ; Vânzari-cumpărări pe credit comercial(classic sau cambial),când decontarea se

va face ulterior.

Creditul comercial clasic -este amânarea la plata acordată de către furnizor clientului,când decontarea se face ulterior,folosind instrumente clasice(ordin de plată,cec,chitanţă);

Creditul comercial cambial -este un credit prevăzut într-un efect comercial(bilet la ordin şi cambia),în care se consemnează,printre altele,suma de plată,scadenţa şi banca la care se va face decontarea.

5

Page 6: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate,respectiv prestate se disting creanţe,respectiv datorii,care provin din vânzări-cumpărări de :

-stocuri şi servicii : -imobilizări.

Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate.De asemenea,se înregistrează distinct în contabilitate datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi pâna la sfarşitul lunii.

I.2.REDUCERI DE PREŢURI ACORDATE DE CĂTRE FURNIZORI

CLIENŢILOR

Reducerile de preţuri care se pot acorda de către furnizori clienţilor se clasifică astfel :

Reduceri comerciale : rabatul ; remiza ; risturnul . Reduceri financiare : scontul

Rabatul-reprezintă reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate.

Remiza-este reducerea pe care o acordă furnizorul pentru consideraţie faţă de client,fidelitatea clientului,volumul mare al unor comenzi. Risturnul-este o reducere anuală şi globală acordată pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărătorilor. Diferenţa dintre valoarea la preţ de vânzare şi reducerile comerciale se

numeşte net comercial.

Scontul-este reducerea de care poate beneficia clientul,dacă acesta îşi plăteşte înainte de

6

Page 7: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

scadenţă datoria.

Suma rezultată în urma deducerii scontului reprezintă netul financiar.

Trebuie menţionat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părti şi stipulate ca şi clauze contractuale.

Metodologia de calcul a reducerilor : Reducerile comerciale premerg reducerile financiare: Reducerile se aplică asupra netului anterior; Se operează întâi rabaturile,apoi remizele; Facturile care conţin reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la

valoarea netă comercială.În schimb,sconturile primite de la furnizori se înregistrează la venituri financiare,iar sconturile acordate,la cheltuieli financiare.

Potrivit legislaţiei în vigoare ,rabaturile, remizele, risturnurile,sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizori direct clienţilor nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Dacă clientul nu achită datoria către furnizor până la scadenţă,furnizorul va pretinde majorări calculate în raport cu datoria restantă şi cu numărul de zile întârziere.Cota de majorări trebuie prevăzută în contract.

I.3.DOCUMENTE PRIVIND EVIDENŢA DECONTĂRILOR CU TERŢII

7

Page 8: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

Documentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă în funcţie de categoria în care se încadrează terţii(furnizori,salariaţi,etc)şi de natura juridică a relaţiilor economice(datorii sau creanţe)

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente datorii,precum şi documentele

în care acestea se reflectă :

Categoria de terţi

Natura datoriilor

Documente privind

Angajarea datoriilor

Plata datoriilor

Furnizori

datorii din operaţiuni de aprovizionare cu bunuri,lucrări şi servicii.

factură fiscală,aviz de însoţire a mărfii.

ordin de plată,cec,bilet la ordin,cambie,chitantă

Clienţi Avansuri primite .

Ordin de plată,cec,bilet la ordin,chitanţa,factură fiscală.

În tabelul următor sunt redate cele mai frecvente creanţe,precum şi documentele în care acestea se reflectă :

Categoria de terţi

Natura creanţelor

Documente privind

crearea drepturilor

încasarea drepturilor

Furnizori avansuri acordate

ordin de plată,cec,bilet la ordin,chitanţă,factură fiscală

Clienţi

Creanţe din operaţiuni de livrare de bunuri,lucrări şi

factura fiscală,aviz de însoţire a mărfii.

ordin de plată,cec,bilet la ordin,cambie,

8

Page 9: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

servicii. chitanţă.

1) Aviz de însoţire a mărfii -se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,în trei exemplare,la livrarea produselor,lucrărilor şi serviciilor,de către compartimentul de desfacere,atunci când,din motive obiective,cu totul excepţionale,nu se poate întocmi factura,făcându-se menţiunea »Urmează factura »

În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiaşi unităţi,dispersate teritorial,avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea : »Fără factură » 

Pe avizul de însoţire a mărfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terţi sau pentru vânzare în regim de consignaţie se face menţiunea « pentru prelucrare la terţi »,respectiv « Pentru vânzare în regim de consignaţie ».

În celelalte situaţii decât cele prevăzute mai sus se face menţiunea cauzei pentru care s-a întocmit avizul. Serveşte ca :

Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului : Document care stă la baza întocmirii facturii ; Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,în cadrul

aceleiaşi unităţi.

2)Factura fiscală –se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul,în trei exemplare,la livrarea produselor,lucrărilor şi serviciilor,de către compartimentul de desfacere,pe baza dispoziţiei de livrare,a avizului de însotire a mărfii,sau a altor documente.Factura fiscală se întocmeşte de către plătitorii de TVA,iar factura de către unitaţile neplătitoare de TVA.

Factura fiscală sau /şi factura servesc ca : Document pe baza căruia se deconectează produsele,lucrările şi

serviciile prestate ; Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului ; Document de încărcare a gestiunii primitorului ; Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi

cumpărătorului.

3)Chitanţa-se intocmeşte în două exemplare de către casier,care semnează de primirea sumei.Serveşte ca document justificativ privind încasarea unei sume în numerar de către casieria unităţii.Chitanţa se înregistrează în Registrul de casă şi în contabilitate.Circulă la plătitor exemplarul 1,cu ştampila unităţii iar exemplarul 2

9

Page 10: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

rămâne în carnet,fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă.

4)Ordinul de plată- este un instrument emis de către plătitor pentru a-şi achita o datorie faţă de o altă persoană(beneficiar),dând dispoziţie unei bănci să plătească beneficiarului o altă sumă înscrisă pe formularul întocmit în trei exemplare.Ordinul de plată va ajunge ulterior la banca beneficiarului,care va pune suma respectivă la dispoziţia clientului său.

Pe drumul parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăţi bancare,acestea efectuând succesiv operaţiuni de recepţie,autentificare,acceptarea şi executarea a ordinului de plată.Toată această serie de operaţiuni poartă denumirea de transfer-credit.

5)Bilet la ordin-este o promisiune scrisă prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de debitor(sau subscriptor),se obligă faţă de o altă persoană(beneficiar)să plătească la un anumit termen o sumă de bani.

Utilizarea unui bilet la ordin implică efectuarea următoarelor operaţii : Subscriptorul emite biletul la ordin pe care-l remite beneficiarului; Beneficiarul are următoarele posibilităţi de a utiliza efectul primit:**să-l prezinte băncii(trasului)la scadenţă pentru încasarea sumei;**să-l gireze în favoarea unei alte persoane ;**să-l sconteze,adică să-l remită băncii pentru încasarea sumei inainte de

scadenţă.

6)Cambia –este un instrument cu ajutorul căruia o persoană în calitate de creditor dă ordin unui debitor de a plăti o anumită sumă unei persoane numită beneficiar.Cambia pune în legatură trei persoane :

Persoana care emite documentul,numită trăgător ; Persoana care va plăti suma înscrisă în cambie,numită tras ; Persoana care va încasa suma,numită beneficiar.

Utlizarea cambiei presupune parcurgerea următoarelor etape: Trăgătorul semnează o cambia,pe care o remite beneficiarului; Beneficiarul are următoarele posibilităţi: **să prezinte cambia trasului pentru acceptare,prezentare care poate fi

obligatorie sau facultativă ;

10

Page 11: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

**să prezinte cambia traseului pentru încasarea sumei ; **să gireze cambia in favoarea unui terţ ; **să sconteze cambia.

7)Cecul-este un instrument prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul debitorului către o altă persoană fizică sau juridică.Persoana care ordonă plata(titularul cecului)se numeşte trăgător,persoana care trebuie să încaseze suma este denumită beneficiar,iar societatea bancară care trebuie să efectueze plata se numeşte tras.Cecurile pot fi de mai multe tipuri :cecul la purtător,cecul certificat,cecul de călătorie,cecul barat.

Posibilitaţile de transmitere a unui cec sunt : Simpla remitere-cazul cecului la purtător,care în momentul emiterii

nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea”la purtător”;acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar,fie detinătorului cecului.

Cesiune de creanţă-atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane şi conţine menţiunea « nu la ordin » ;în acest caz,numai persoana nominalizată poate să-l încaseze.

Girarea-operaţiune prin care se transmit,odată cu remiterea,şi toate drepturile rezultate din cec;ea este o menţiune speciala făcută pe verso în favoarea unei anumite persone,inclusive a trăgătorului ;noul beneficiar poate,la rândul său,să gireze cecul.

Cecul este plătibil numai la vedere(la prezentare).Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătite în România sunt :

8 zile,dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;

15 zile în celelalte cazuri.

11

Page 12: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

II.EVIDENŢA CONTABILĂ A DATORIILOR ŞI CREANŢELOR COMERCIALE

Evidenşa contabilă a datoriilor şi creanţelor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor din:

Grupa 40-furnizori şi conturi asimilate ; Grupa 41-clienţi şi conturi asimilate.

Grupa 40 se împarte în conturi sintetice de gradul I care sunt operaţionale şi care au următoarele trăsături comune :

**după conţinutul economic,sunt conturi de datorii curente ; **după funcţia contabilă,sunt conturi de pasive,excepţie face contul

409(furnizori-debitori); **se creditează cu valoarea datoriilor angajate din cumpărări de bunuri,servicii

sau lucrări pe credit comercial/cambial ; **se debitează cu valoarea datoriilor achitate din contul de la

bancă,casa/avansuri de trezorerie ; **soldul final creditor evidenţiază valoarea datoriilor comerciale existente la un

moment dat.

Grupa 41 se împarte în conturi sintetice de gradul I operaţionale ce au următoarele trăsături comune :

**după conţinutul economic sunt conturi de creanţe curente ; **după funcţia contabilă,sunt conturi de activ,excepţie face contul 419(clienţi-

creditori);

12

Page 13: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

**se debitează în momentul apariţiei creanţelor din vânzari de bunuri,servicii/lucrări pe credit comercial/cambial ;

**se creditează în momentul încasarii creanţelor în contul de la bancă/numerar ; **soldul final debitor evidenţiază valoarea creanţelor comerciale existente la un

moment dat.

II.1 Înregistrări contabile privind datoriile şi creanţele comerciale

1) Înregistrari contabile privind vânzările şi cumpărările pe credit comercial(411-clienţi,401-furnizori,404-furnizori de imobilizări)cu factură fiscală.

Client 

Cumpărarea de stocuri,lucrări/servicii %=401308…381 604,605 611,614 621,628,4426

Cumpărarea de imobilizări %=404grupa 20grupa 21 4426

Achiatarea furnizorilor 401=512 (404) (531,542)

Furnizor

Vânzarea de stocuri,lucrări şi servicii

13

Page 14: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

411=% 701…708 4427 Încasarea creanţelor 512=411 (531)

2)Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pe credit cambial(413-efecte de primit de la clienţi,403-efecte de plătit,405-efecte de plătit pentru imobilizări)

Client

Emiterea efectelor comerciale(bilet la ordin/cambie) 401=403 404=405

Achitarea efectelor comerciale 403=512 (405)

Furnizor

Acceptarea efectelor comercialea) 413=411

Depunerea la bancă şi încasarea la scadenţă a efectelor comerciale b)5113=413 c)512=5113

Dacă efectele comerciale se depun pentru a fi încasate înainte de scadenţă,banca va reţine o taxă de scont din valoarea efectului comercial respectiv ;acastă operaţie se numeşte scontare ;a+b rămân aceleaşi

d)5114=5113 Încasarea propriu-zisă %=5114 512 667 (taxa de scont)

14

Page 15: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

3)Înregistrări contabile privind vânzarile/cumpărările pentru care nu s-au

emis/primit facturi fiscale pe baza avizului de însoţire a mărfii (418 :clienţi-facturi de întocmit,408 :furnizori-facturi nesosite).

Client

Cumpărarea de bunuri şi servicii fără factură fiscală %=408 301…881 605,604 611…614 621…628 4428

Primirea facturei fiscale 408=401 Concomitent 4426=4428

Furnizor

Vânzarea de bunuri şi servicii fără factură fiscală 418=% 701…708 4428 Înregistrarea emiterii facturii fiscale 411=418 Concomitent 4428=4427

4)Înregistrări contabile privind avansurile băneşti primite/acordate(furnizorilor)409:furnizori-debitori,419:clienţi-creditori.

Client

15

Page 16: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

Înregistrarea acordării unui avans bănesc în vederea cumpărării de bunuri şi servicii.

409=512 (531) Cumpărarea de bunuri şi servicii %=401 301…381 604…605 611…614 621…628 4426 Regularizarea avansului şi achitarea restului. 401=% 409 512 Furnizor

Încasarea avansului bănesc în vederea livrării de bunuri şi servicii. 512=419 (531)

Vânzarea de bunuri şi servicii. 411=% 701…708 4427

Regularizarea avansului şi încasarea restului %=411 419512

STUDIU DE CAZ Prezentarea firmei

16

Page 17: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

Societatea comerciala “ATLAS IMPEX”SRL,cu sediul în localitatea Fălticeni,strada Ion Creangă nr.18,

COD FISCAL 2610901,COD CAEN “4711-Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vânzare de produse alimentare,băuturi şi tutun” are un capital social subscris şi vărsat de 13000 lei.

Este plătitoate de impozit pe profit şi se înregistreaza în ca plătitoare de taxă pe valoare adăugată,conform prevederilor Codului Fiscal L.571/2003.

Îşi desfăşoară activitatea prin 2 mahazine : magazin mixt restaurant Se desfac către populaţie produse la preţ cu amănuntul. Evidenţa contabilă se ţine analitic,pe fiecare gestiune in parte,atât la intrare

cât şi la vânzări. Veniturile din vanzarea mărfurilor sunt evidenţiate cu ajutorul contului

707 »Venituri din vânzări mărfuri »,folosind cele 2 analitice 707 « vânzări pentru restaurant » şi 7072 »vânzări din magazin mixt ».

Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute se face la preţul cu amănuntul,iar adaosul comercial aferent acestora se determină cu ajutorul coeficientului,stabilit ca raport între adaosul comercial total aferent intrărilor şi valoarea la preţ cu amănuntul a intrărilor.

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea mărfurilor vândute.Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul formulei contabile : %-371 607 378 4428 Rulajul debitor al contului 4428 »TVA neexigibil » este egal cu rulajul creditor

al contului 4427 »TVA colectată » Rulajul creditor al contului 371 »mărfuri2 este egal cu suma dintre rulajul

creditor al contului 707 »venituri din vînzarea mărfurilor » şi rulajul creditor al contului 4427 »TVA colectată ».

Societatea are în dotare mijloace fixe,pentru care evidenţa se ţine cu ajutorul « Fişei mijlucului fix »,întocmită pentru fiecare în parte.

Amortizarea se înregistrează lunar,în sistem liniar,în funcţie de durata normată de funcţionare stabilită conform HG.2139/30.XI.2004,publicată în Monitorul Oficial al României partea I,nr.46/13-01-2005.

Rata lunară s-a stabilit prin împărţirea valorii de intrare la durata de funcţionare normată,exprimată în ani şi apoi la 12 luni.

17

Page 18: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

Înregistrarea amortizării lunare se face prin formula contabila :681 =281x. Profitul impozabil s-a determinat ca diferenţă între veniturile înregistrate şi

cheltuielile deductibile aferente acestora.Cheltuielile înregistrate de societate sunt : cheltuieli cu obiecte de inventar ; cheltuieli cu energia şi apa ; cheltuieli cu valoarea mărfurilor vândute; cheltuieli diverse cu întreţineri şi reparaţii ; cheltuieli cu primele de asigurare ; cheltuieli cu telefonul ; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi ; cheltuieli cu impozitele şi taxele locale ; cheltuieli cu salarii şi asigurările sociale ; cheltuieli cu diferenţele de curs valutar ; cheltuieli cu dobânzile. Societate a achiziţionat în baza unui contract de leasing financiar un

autovehicul pentru care lunar plăteşte rata lunară la care se adaugă prima de asigurare şi dobănda aferentă.

În baza acestui contract s-a înregistrat autovehiculul la « mijloace fixe ».Pentru aceasta s-a calculat amortizare lunară,proprietar al autovehiculului fiind

societatea comercială “ATLAS IMPEX”SRL. Pentru operaţiunile din fiecare lună,se întocmeşte “jurnalul de cumpărări”

pentru toate achiziţiile efectuate,iar pentru vânzări se întocmeşte « jurnalul de vânzări »

În baza acestora se întocmeşte “Decontul privind taxa pe valoarea adăugată” cod 300 care se depunde lunar la Administraţia Finanţelor Publice,unde societate îşi are domiciliul fiscal.

Pentru celelalte obligaţii la bugetul de stat(impozit pe profit,impozit pe salarii,impozit pe dividente)se întocmeşte « Declaraţia privind obligaţiile la bugetul de stat »-cod 100.

Pentru obligaţiile faţă de bugetul asigurărilor sociale şi fondurile speciale se întocmeşte « Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetele asigurărilor sociale şi fondurilor speciale »cod 102.

Acestea se depun lunar,la Administraţia Finanţelor Publice de care aparţine agentul economic.

Toate cele prezentate se regăsesc în lucrarea practică anexată.

18

Page 19: Contabilitatea Decontarilor Cu Furnizorii Si Clientii

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII ŞI CLIENŢII

19