Conta Bili Tate i

Denumirea testului: Contabilitate şi gestiune economică

ID test: A17@1#7D17*M1

Întrebări total în test: 270

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 131, ([48,52%]-37,41%-14,07% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 101, (48,52%-[37,41%]-14,07% ).

Numărul total de grupuri (teme): 10

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 131, (48,52%).

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Ce reprezintă sistemul informaţional contabil?

Variante de răspuns:

1.sistem de prelucrare a informaţiei economice şi contabile

2.sistem de culegere şi depozitare a informaţiei economice

3.sistem de culegere, prelucrare şi arhivare a datelor

4.sistem de culegere, prelucrare, generalizare şi transmitere a datelor

Întrebarea 2.

Ce reprezintă contabilitatea?


1.un sistem complex de colectare şi de înregistrare a operaţiunilor economice, elaborare a bugetelor, calculare a costurilor şi întocmire a rapoartelor pentru luarea deciziilor manageriale

2.un sistem complex de colectare, grupare, prelucrare, înregistrare şi generalizare a elementelor contabile şi de raportare financiară

3.un sistem complex de situaţii financiare interne

4.un sistem complex de rapoarte interne cu caracter comercial

Întrebarea 3.

Care din etapele enumerate reprezintă etapele contabilităţii?


1. culegerea, generalizarea, prelucrarea şi transmiterea datelor

2.prestarea serviciilor

3.culegerea, prelucrarea şi arhivarea datelor contabile precum şi prestarea serviciilor

4.arhivarea datelor contabile

Întrebarea 4.

Ce reprezintă patrimoniul entităţii?


1. totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestionează, precum si drepturilor si obligaţiilor pe care aceasta si le asuma

2.totalitatea elementelor capitalului propriu pe care le are de încasat, precum şi a bunurilor si valorilor economice pe care aceasta si le asuma

3.drepturile de creanţă şi datorii necontrolate de entitate, dar care îi aparţin acesteia

4.totalitatea imobilizările ca element al mijloacelor economice si drepturilor si obligaţiilor pe care aceasta si le asuma

Întrebarea 5.

Ce reprezintă activele?


1. mijloace economice si drepturile de creanţă aflate la dispoziţia entităţii şi controlate de aceasta

2.mijloace economice si drepturile de obligaţii aflate la dispoziţia entităţii şi controlate de aceasta

3.drepturile de creanţă şi datorii necontrolate de entitate, dar care îi aparţin acesteia

4.avantajele economice care duc la majorarea datoriilor entităţii

Întrebarea 6.

Care este plafonul valoric al proprietăţii materiale pentru care se calculează uzură în scopurile fiscale?


1.6000 lei

2.6600 lei

3.600 lei

4.60000 lei

Întrebarea 7.

Ce reprezintă pasivele?


1.bunurile economice grupate după gardul de lichidare

2.sursele de finanţare a mijloacelor economice

3.mijloacele economice ale entităţii care nu pot fi controlate de aceasta

4.cheltuielile şi pierderile care apar în rezultatul activităţii entităţii

Întrebarea 8.

Care este obiectul de studiu al contabilităţii?


1.veniturile şi cheltuielile entităţii

2.activele entităţii

3.costurile entităţii

4.patrimoniul entităţii şi sursele de formare a acestuia

Întrebarea 9.

Care sunt elementele obiectului contabilităţii?


1.mijloacele economice şi costurile atribuibile care condiţionează formarea patrimoniului

2.patrimoniul întreprinderii, operaţiunile economice, veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii entităţii

3.subiectul patrimoniului şi mijloacele economice ale acestuia, precum şi şi rezultatele activităţii entităţii

4.operaţiunile economice, veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii entităţii

Întrebarea 10.

Ce includ activele imobilizate?


1.active nemateriale, active biologice imobilizate, active materiale pe termen lung, numerar

2.imobilizări necorporale, imobilizări corporale, investiţii financiare, creanţe pe termen lung, investiţii imobiliare, active biologice imobilizate

3.active financiare pe termen lung, active nemateriale, stocuri de mărfuri şi materiale

4.mijloace fixe, capital social, embleme comerciale

Întrebarea 11.

Ce includ activele circulante?


1.materialele, active biologice circulante, obiectele de mică valoare şi scurtă durată, producţie în curs de execuţie, produse, mărfuri, numerar, creanţe şi investiţii financiare curente

2.stocuri de mărfuri şi materiale, mijloace băneşti, terenuri active biologice circulante, obiectele de mică valoare şi scurtă durată creanţe şi investiţii financiare curente

3.materialele, active biologice circulante, produse, utilaj primit în leasing, mărfuri, numerar, creanţe şi investiţii financiare curente

4.materiale, investiţii imobiliare, resurse naturale şi investiţii financiare curente

Întrebarea 12.

Care din elementele enumerate reprezintă elementele metodei contabilităţii?


1.bilanţul, conturile contabile, dubla înregistrare, documentarea, inventarierea, evaluarea şi calculaţia

2.situaţia de profit şi pierderi, documentarea şi inventarierea

3.evaluarea şi calculaţia

4.balanţa de verificare, conturile contabile şi dubla înregistrare

Întrebarea 13.

Unde se raportează diferenţa pozitivă de curs valutar?


1.la venituri din vânzări

2.la alte venituri operaţionale

3.la venituri financiare

4.la venituri excepţionale

Întrebarea 14.

Care din elementele patrimoniale enumerate nu se includ în componenţa surselor de formare a mijloacelor?


1.Mijloace băneşti în conturi curente la bănci

2.Capital statutar

3.Avansuri pe termen scurt primite

4.Venituri din vânzări

Întrebarea 15.

Care sunt elementele capitalului propriu?


1.capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul secundar, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită)

2.capitalul social, capitalul retras, rezerve prevăzute de statut, datorii financiare

3.capitalul secundar, capitalul statutar, capitalul retras, datorii faţă de bancă privind creditele luate

4.împrumuturile de la persoanele fizice şi juridice, capitalul statutar, capitalul suplimentar, capitalul retras

Întrebarea 16.

Ce includ datoriile întreprinderii?


1.creditele bancare, datoriile fiscale, angajamentele întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii, împrumuturile primite de la persoane fizice şi juridice

2.datorii calculate, datorii fiscale, angajamentele întreprinderii faţă de organizaţiile sindicale, corecţii la creanţe dubioase

3.creditele bancare, datoriile pentru activele primite în leasing, plata în avans, datoriile salariale

4.creditele bancare, împrumuturile de la persoanele fizice, diferenţele din reevaluarea mijloacelor fixe

Întrebarea 17.

Ce reprezintă metoda contabilităţii?


1.calea raţională pentru atingerea unui scop

2.ansamblul de procedee utile

3.metoda contabilităţii de angajamente potrivit căreia venitul dezvăluie esenţa obiectului contabilităţii

4.totalitatea procedeelor cu ajutorul cărora se studiază obiectul contabilităţii şi subiectele acesteia

Întrebarea 18.

Care element al metodei contabilităţii se utilizează pentru compararea datelor contabilităţii cu datele efective?


1.inventarierea

2.calculaţia

3.înregistrarea dublă

4.bilanţul

Întrebarea 19.

Care element al metodei contabilităţii se utilizează pentru reflectarea activelor şi pasivelor în expresie valorifică la un moment dat?


1.contul contabil

2.documentarea

3.evaluarea

4.bilanţul

Întrebarea 20.

Unde se raportează costul serviciilor mecanizate prestate terţilor?


1.la costul vânzărilor

2.la cheltuielile comerciale

3.la cheltuielile activităţii financiare

4.la cheltuielile generale şi administrative

Întrebarea 21.

Care element al metodei contabilităţii se utilizează pentru evaluarea elementelor patrimoniale?


1.evaluarea

2.inventarierea

3.contul contabil

4.documentarea

Întrebarea 22.

Care element al metodei contabilităţii se utilizează pentru înregistrarea dublă a faptelor economice în conturi?


1.inventarierea

2.dublă înregistrare

3.situaţii financiare

4.contul contabil


Întrebarea 23.

Ce reprezintă bilanţul?


1.grupare a mijloacelor entităţii pe tipuri şi surse de formare a acestora în expresie cantitativă la o dată determinată

2.modalitatea de grupare a mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de formare a acestora, în expresie bănească la o dată determinată

3.reflectare curentă şi control operativ asupra existenţei şi mişcării activelor în expresie valorică

4.reflectare a rezultatelor financiare a activităţii entităţii

Întrebarea 24.

Care sunt capitolele bilanţului?


1.capital propriu, datorii pe termen scurt, valori imobiliare, numerar

2.active imobilizate, active circulante, datorii pe termen lung, datorii pe termen scurt

3. active imobilizate, active circulante, capital propriu, datorii pe termen lung, datorii curente

4.active pe termen lung, active curente, patrimoniul atras, datorii pe termen scurt

Întrebarea 25.

Prin ce se explică egalitatea compartimentelor bilanţului contabil?


1.mijloacele economice sunt grupate în funcţie de durata utilizării

2.unele şi aceleaşi mijloace economice sunt grupate după tipuri şi surse de formare

3.mijloacele economice se divizează în active şi pasive pornind de la etalonul valoric al acestora

4.prin aceea că unele şi aceleaşi mijloace sunt identificate concomitent după structură şi destinaţie şi după surse de finanţare

Întrebarea 26.

În ce ordine sunt prezentate în bilanţ activele?


1.în baza creşterii exigibilităţii

2.în ordinea descreşterii lichidităţii

3.în ordinea creşterii lichidităţii

4.în ordinea descreşterii exigibilităţii

Întrebarea 27.

În ce ordine sunt prezentate în bilanţ pasivele?


1. în baza creşterii exigibilităţii

2.în ordinea creşterii lichidităţii

3.în ordinea descreşterii lichidităţii

4.în ordinea descreşterii exigibilităţii

Întrebarea 28.

Care din elementele patrimoniului enumerate mai jos nu se includ în pasivul bilanţului?


1.diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt

2.rezerve stabilite de legislaţie

3.capitalul statutar

4.datorii comerciale curente

Întrebarea 29.

Ce modificări au loc în bilanţul contabil în urma procurării materialelor de la furnizori?


1. se majorează concomitent posturile din activul şi pasivul bilanţului

2.se modifică doar posturile din pasivul bilanţului

3.se diminuează posturile din activul şi pasivul bilanţului

4.se modifică doar posturile din activul bilanţului

Întrebarea 30.

Ce modificări vor avea loc în bilanţ l în cazul acordării unui împrumut din contul curent în monedă naţională?


1.majorări atât în activ, cât şi în pasiv

2.majorarea unui post de pasiv şi micşorarea altui post de pasiv

3.majorarea unui post de activ şi micşorarea unui post de activ

4.majorarea unui post de activ şi micşorarea unui post de pasiv

Întrebarea 31.

Ce modificări vor avea loc în bilanţ în cazul reţinerii impozitului din venitul salariatului?



2.majorarea unui post de activ şi micşorarea altui post de activ


4.majorarea unui post de pasiv şi micşorarea unui post de pasiv

Întrebarea 32.

Ce modificări vor avea loc în bilanţ în cazul procurării mijloacelor fixe de la furnizori?






Întrebarea 33.

Ce modificări vor avea loc în bilanţ în cazul rambursării din contul curent în monedă naţională a creditului pe termen scurt primit anterior?



2.micşorări atât în activ, cât şi în pasiv



Întrebarea 34.

Care din elementele patrimoniale enumerate mai jos nu se includ în activul bilanţului?


1.avansuri acordate

2.avansuri primite

3.cambii primite

4.cheltuieli anticipate curente

Întrebarea 35.

Ce modificare va avea loc în bilanţul în cazul procurării mijloacelor fixe de la furnizori?


1.majorarea unui post de pasiv şi, concomitent, micşorarea altui post de pasiv

2.majorarea unui post de activ şi, concomitent, micşorarea unui post de pasiv

3.majorarea unui post de activ şi, concomitent, majorarea unui post de pasiv

4.majorarea unui post de activ şi, concomitent, micşorarea altui post de activ

Întrebarea 36.

Ce serveşte ca sursă la întocmirea bilanţului?


1.soldurile iniţiale ale conturilor

2.soldurile conturilor active

3.soldurile finale ale conturilor

4.totalurile rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor contabile

Întrebarea 37.

Care din faptele economice enumerate mai jos condiţionează modificări doar în pasivul bilanţului?


1.formarea capitalului de rezervă pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi

2.rambursarea creditului bancar pe termen lung din contul curent în monedă naţională

3.procurarea mijloace fixe de la furnizori

4.achitarea salariilor lucrătorilor din casieria întreprinderii

Întrebarea 38.

Care din elementele menţionate mai jos fac parte din activul bilanţului?


1.cambii emise

2.avansuri primite de la cumpărători

3.avansuri acordate furnizorilor

4.rezerve stabilite de legislaţie

Întrebarea 39.

Care din elementele menţionate mai jos fac parte din pasivul bilanţului?


1.avansuri primite de la cumpărători şi avansuri acordate furnizorilor

2.avansuri primite de la cumpărători

3.avansuri acordate furnizorilor

4.creanţe pe termen scurt ale personalului

Întrebarea 40.

Ce modificări au loc în bilanţul în urma depunerii în casierie a sumei avansului neutilizat de către titularul de avans?


1.se modifică doar posturile din activul bilanţului

2.se majorează posturile din activul şi pasivul bilanţului


4.se modifică doar posturile din pasivul bilanţului

Întrebarea 41.

Care din operaţiile economice enumerate mai jos condiţionează modificări în activul bilanţului?


1.s-a majorat capitalul statutar pe seama capitalului de rezervă

2.s-a înregistrat în contul curent în monedă naţională creditul bancar pe termen scurt

3.s-a achitat datoria faţă de furnizori din contul curent în monedă naţională

4. s-au înregistrat numerar în contul curent în monedă naţională primit din casieria întreprinderii

Întrebarea 42.

Ce modificări au loc în bilanţ în cazul rambursării creditului bancar pe termen lung din contul curent în monedă naţională?


1.se modifică posturile din activul bilanţului

2.se modifică posturile din pasivul bilanţului

3. se micşorează concomitent posturile din activul şi pasivul bilanţului

4.se majorează posturile din activul şi pasivul bilanţului

Întrebarea 43.

Ce modificări au loc în bilanţ la depunerea aporturilor băneşti de către fondatori în capitalul social al întreprinderii?


1.se modifică posturile din activul bilanţului

2. se majorează posturile din activul şi pasivul bilanţului

3.se modifică posturile din pasivul bilanţului



Întrebarea 44.

Ce reprezintă contul?


1.procedeu de obţinere a datelor exprimate în etaloane naturale, de muncă şi valorice

2.procedeu de înregistrare curentă, grupare economică şi control operativ a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale într-o perioadă de gestiune

3.un procedeu de grupare şi generalizare a mijloacelor economice şi a surselor de constituire a acestora în expresie valorică la un moment dat

4.procedeu care caracterizează fiecare operaţie economică luată în parte

Întrebarea 45.

Cum se determină soldul final în conturile de pasiv?


1.la soldul iniţial debitor se adună rulajul creditor şi se scade rulajul debitor

2.la soldul iniţial debitor se adună rulajul debitor şi se scade rulajul creditor

3.la soldul iniţial creditor se adună rulajul debitor şi se scade rulajul creditor

4.la soldul iniţial creditor se adună rulajul creditor şi se scade rulajul debitor

Întrebarea 46.

Cum se determină soldul final în conturile de activ?


1.la soldul iniţial debitor se adună rulajul creditor şi se scade rulajul debitor

2.la soldul iniţial creditor se adună rulajul creditor şi se scade rulajul debitor

3.la soldul iniţial creditor se adună rulajul debitor şi se scade rulajul creditor

4.la soldul iniţial debitor se adună rulajul debitor şi se scade rulajul creditor

Întrebarea 47.

Ce reprezintă conturile analitice?


1.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul I pe tipuri de bunuri, surse de formare a acestora şi procese efectuate

2.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul II

3.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul I şi II

4.conturi care conţin indicatori generalizatorii privind obiectele economice ale contabilităţii

Întrebarea 48.

Ce reprezintă conturile sintetice?


1.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul II

2.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul I pe tipuri de bunuri, surse de formare a acestora şi procese efectuate

3.conturi care conţin indicatori generalizatorii privind obiectele economice ale contabilităţii

4.conturi care detaliază şi dezvăluie conţinutul conturilor de gradul I şi II

Întrebarea 49.

Ce reprezintă rulajul debitor al unui cont contabil?


1.partea stângă a contului

2.totalitatea înregistrărilor reflectate în partea dreaptă a contului contabil

3.partea dreaptă a contului

4.totalitatea înregistrărilor reflectate în partea stângă a contului contabil

Întrebarea 50.

Ce reprezintă rulajul creditor al unui cont contabil?


1.totalitatea înregistrărilor reflectate în partea stângă a contului contabil

2.totalitatea înregistrărilor reflectate în partea dreaptă a contului contabil

3.partea stângă a contului

4.partea dreaptă a contului

Întrebarea 51.

Ce fel de conturi sunt conturile de venituri şi cheltuieli?


1.conturi active

2.conturi pasive

3.conturi de rezultate

4.conturi de comparaţie

Întrebarea 52.

Care din regulile enumerate exprimă modul de funcţionare a conturilor active?


1.Pe credit se reflectă soldul iniţial preluat din pasivul bilanţului şi majorările, iar micşorările se reflectă pe debit

2.Pe debit se reflectă soldul iniţial preluat din activul bilanţului şi majorările, iar pe credit se reflectă micşorările

3.Pe credit se reflectă soldul iniţial preluat din activul bilanţului contabil şi micşorările, iar pe debit majorările

4.Pe debit se reflectă soldul iniţial preluat din pasivul bilanţului şi majorările, iar pe credit se reflectă micşorările

Întrebarea 53.

Care din regulile enumerate exprimă modul de funcţionare a conturilor pasive?


1.Pe debit se reflectă soldul iniţial preluat din activul bilanţului şi majorările, iar micşorările se reflectă pe credit

2.Pe debit se reflectă soldul iniţial preluat din pasivul bilanţului şi majorările, iar micşorările se reflectă pe credit

3.Pe credit se reflectă soldul iniţial preluat din pasivul bilanţului şi majorările, iar micşorările se reflectă pe debit

4.În Credit contul se reflectă soldul iniţial preluat din activul bilanţului şi majorările, iar micşorările se reflectă pe debit

Întrebarea 54.

Cu ajutorul cărei din relaţiile prezentate mai jos se determină soldul final al contului activ?


1.Sold iniţial debitor –rulaj debitor + rulaj creditor

2.Sold iniţial debitor + rulaj debitor - rulaj creditor

3.Sold iniţial creditor + rulaj creditor - rulaj debitor

4.Sold iniţial creditor + rulaj debitor - rulaj creditor

Întrebarea 55.

Cu ajutorul cărei din relaţiile prezentate mai jos se determină soldul final al contului pasiv?


1.Sold iniţial creditor + rulaj creditor - rulaj debitor

2.Sold iniţial creditor + rulaj debitor - rulaj creditor

3.Sold iniţial debitor –rulaj debitor + rulaj creditor

4.Sold iniţial debitor + rulaj debitor - rulaj creditor

Întrebarea 56.

Ce reprezintă corespondenţa conturilor?


1.legătura reciprocă dintre elementele metodei contabilităţii şi conturile contabile

2.reprezentarea înregistrării duble cu ajutorul simbolurilor cifrice a conturilor

3.legătura reciprocă dintre elementele metodei contabilităţii

4.legătura reciprocă dintre conturile contabile prin intermediul dublei înregistrări

Întrebarea 57.

Ce reprezintă formula contabilă?


1.forma grafică de reflectare a conturilor analitice

2.forma grafică de reflectare a operaţiilor economice pe conturi corespondente în baza dublei înregistrări

3.modul de exprimare a legăturii reciproce între conturi determinată de conţinutul economic al operaţiilor

4.totalitatea conturilor folosite în contabilitate

Întrebarea 58.

Care din regulile enumerate mai jos nu reflectă legătura dintre conturile sintetice şi analitice?


1. suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu suma rulajului creditor al contului sintetic

2.suma soldurilor iniţiale şi finale ale conturilor analitice trebuie să fie egală respectiv cu soldul iniţial şi final al contului sintetic

3.suma rulajelor debitoare şi creditoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul debitor şi creditor ale contului sintetic

4.operaţiile economice se înregistrează în contul sintetic şi concomitent în conturile analitice corespunzătoare deschise la acest cont sintetic

Întrebarea 59.

Ce reprezintă formulă contabilă simplă?


1. Modalitatea de exprimare a relaţiilor dintre două conturi şi a estimării valorice a indicatorului care caracterizează faptul economic

2.Înregistrarea simultană a faptului economic în debitul mai multor conturi şi creditul unui cont

3.Înregistrarea simultană a faptului economic în debitul unui cont şi creditul mai multor conturi

4.Înregistrarea faptului economic în conturile analitice

Întrebarea 60.

Ce reprezintă formulă contabilă compusă?


1.Înregistrarea simultană a faptului economic în debitul unui cont şi creditul altui cont

2.Modalitatea de exprimare a relaţiilor dintre două conturi şi a estimării valorice a indicatorului care caracterizează faptul economic

3.Înregistrarea faptului economic în conturile analitice

4.Modalitatea de înregistrare simultană a faptului economic în debitul unui cont şi creditul mai multor conturi şi invers: în debitul mai multor conturi şi creditul unui cont

Întrebarea 61.

Ce reprezintă înregistrarea simultană şi cu aceeaşi sumă a unei fapte economice în debitul unui cont şi în creditul altui cont?


1.rulajul debitor al contului

2.soldul final al contului

3.înregistrare dublă

4.rulaj creditor al contului

Întrebarea 62.

Când un cont contabil se consideră deschis?


1.când s-a determinat soldul nul şi i s-a acordat denumire

2.când s-au reflectat modificările parvenite în elementul patrimonial respectiv

3.când s-a determinat soldul nul

4.când acestuia i s-a acordat denumire şi s-a indicat soldul iniţial

Întrebarea 63.

Ce reprezintă conturile de gradul doi?


1. identificatorul grupei de obiecte de nivel mai superior decât conturile analitice şi mai inferior decât conturile sintetice

2.modul de reflectare curentă şi grupare economică a activelor şi pasivelor în expresie valorică la un moment dat

3.modul de reflectare curentă şi grupare economică a activelor şi pasivelor în indicatori naturali la un moment dat

4.identificatorul grupei de obiecte de nivel mai inferior decât conturile analitice şi mai superior decât conturile sintetice

Întrebarea 64.

Ce fapt economic se reflectă cu următoarea formulă contabilă: debit contul 521, Credit contul 242?


1.Achitarea datoriei comerciale curente, aferentă materialelor procurate

2.Apariţia creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale

3.Reflectarea datoriei faţă de furnizori privind materialele procurate

4.Încasarea în contul curent în monedă naţională a creanţelor pe termen scurt aferente facturile comerciale

Întrebarea 65.

Cu ajutorul căror conturi se realizează detalierea informaţiei contabile în expresie cantitativ-valorică aferentă existenţei şi mişcării fiecărui gen de active, pasive şi procesele economice?


1.Cu ajutorul subconturilor

2.Cu ajutorul conturilor sintetice

3.Cu ajutorul conturilor de plată

4.Cu ajutorul conturilor analitice

Întrebarea 66.

Care balanţă de verificare trebuie să corespundă cu datele bilanţului?


1.balanţa de verificare a conturilor de plată

2.balanţa soldurilor

3.balanţa de verificare a conturilor analitice

4.balanţa de verificare a conturilor sintetice

Întrebarea 67.

Care este destinaţia conturilor contabile?


1.reflectarea situaţiei tuturor elementelor patrimoniale la finele perioadei de gestiune

2.urmărirea completă a modificărilor la care sunt supuse bunurile economice şi sursele de finanţare ale entităţii

3.reflectarea situaţiei tuturor elementelor patrimoniale

4.reflectarea informaţiei la finele perioadei de gestiune

Întrebarea 68.

Ce înregistrare se întocmeşte în cazul încasării mijloacelor băneşti în casieria entităţii din contul curent în monedă naţională?


1.debit contul 241, credit contul 242




Întrebarea 69.

Ce înregistrare se întocmeşte în cazul procurării materialelor de la furnizori?






Întrebarea 70.

Ce înregistrare se întocmeşte la eliberarea din casierie a avansului pentru cheltuieli gospodăreşti?






Întrebarea 71.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la identificarea plusurilor de active biologice curente în urma inventarierii?






Întrebarea 72.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii contabile a computerului constatat lipsă la inventariere?






Întrebarea 73.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la impunerea în contul persoanei culpabile spre recuperare a prejudiciului material cauzat?






Întrebarea 74.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea din salariul spre recuperarea prejudiciului material de către persoana culpabilă?







Întrebarea 75.

Ce reprezintă imobilizări corporale în curs de execuţie?


1.costuri aferente creării activelor nemateriale de către entitate în decursul unei perioade mai mare de un an

2.costuri pentru achiziţionarea şi crearea activelor la proprietarul acestora în decursul unui proces îndelungat

3.costuri aferente creării activelor materiale de către entitate în decursul unei perioade mai mici de un an

4.costuri aferente creării entităţii (pregătirea documentelor pentru înregistrare; executarea ştampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanţi etc.)

Întrebarea 76.

În ce caz imobilizările corporale se recunosc ca activ?


1.există o certitudine întemeiată că în urma utilizării activului entitatea va obţine un beneficii economice şi valoarea acestuia poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine

2.valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine

3.există o certitudine întemeiată că entitatea nu va obţine avantaj economic ca urmare a utilizării activului şi valoarea activului poate nu poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine

4.există o certitudine întemeiată că în urma utilizării activului entitatea va obţine un avantaj economic

Întrebarea 77.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la acceptarea spre plată a valorii lucrărilor de construcţie efectuate de către antreprenor?






Întrebarea 78.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea valorii mijloacelor fixe procurate în cazul incoincidenţei momentului procurării cu momentul punerii în funcţiune?






Întrebarea 79.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea costurilor privind remuneraţia angajaţilor ocupaţi în lucrările de montare, instalare, reparaţie capitală şi alte lucrări executate până la punerea în funcţiune a mijloacelor fixe?






Întrebarea 80.

Ce reprezintă mijloacele fixe?


1.element al imobilizărilor corporale, active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru a fi utilizate în activitatea entităţii într-o perioadă mai mică de un an

2.element al imobilizărilor corporale, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie stabilit de entitate în politicile de contabilitate, transmise în exploatare şi care o durată de utilizare mai mare de un an

3.element al imobilizărilor corporale, active materiale, valoarea unitară a cărora este mai mică decât plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de durata de exploatare: mai mică sau mai mare de un an

4.element al imobilizărilor corporale, active materiale, valoarea unitară a cărora este mai mică decât plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de valoarea unei unităţi, cu o durată de serviciu mai mică de un an,

Întrebarea 81.

Cum se va calcula valoarea de intrare a mijlocului fix procurat de la terţi dacă preţul de achiziţie constituie 15000 lei, taxa pe valoarea adăugată – 2000 lei, costul serviciilor de transport – 1500 lei, alte costuri atribuibile – 2200 lei?


1.15000-1500-2000+2200

2.15000+1500+2200

3.15000+1500+2000-2200

4.15000+2000+2200

Întrebarea 82.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii imobilizărilor corporale primite de la fondatori în contul achitării aporturilor acestora în capitalul social al întreprinderii care necesită costuri suplimentare de pregătire pentru utilizare după destinaţie?






Întrebarea 83.

După care criterii se determină durata de utilizare a mijlocului fix?


1.perioada de timp pe parcursul căreia entitatea aşteaptă să obţină beneficii economice din utilizarea imobilizării sau cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea preconizează să le obţină din utilizarea imobilizării;

2.perioada de timp pe parcursul căreia mijlocul fix se află în execuţie, iar entitatea aşteaptă să obţină beneficii economice din utilizarea imobilizării sau cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea preconizează să le obţină din utilizarea imobilizării;

3.perioada de timp pe parcursul căreia mijlocul fix se află în aşteptarea vânzării, iar entitatea acceptă să obţină beneficii economice din vânzarea imobilizării sau cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea deja le-a obţinut din utilizarea imobilizării;

4.perioada de timp pe parcursul căreia mijlocul fix se află în negociere, iar entitatea acceptă să obţină beneficii economice din utilizarea imobilizării sau cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea deja le-a obţinut din utilizarea imobilizării;

Întrebarea 84.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea operaţiilor de primire-predare a mijloacelor fixe efectuate de subdiviziunile entităţii neevidenţiate într-un bilanţ distinct?






Întrebarea 85.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii realizabile nete a materialelor utilizabile rezultate din casarea mijloacelor fixe în limitele valorii rămase?






Întrebarea 86.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de mijloace fixe puse în exploatare constatate la inventariere?






Întrebarea 87.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii contabile a mijloacelor fixe puse în exploatare constatate lipsă la inventariere?






Întrebarea 88.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a obiectelor de mijloace fixe vândute?






Întrebarea 89.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a obiectelor de mijloace fixe transmise cu titlu gratuit altor persoane juridice şi fizice?






Întrebarea 90.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea valorii contractuale a mijlocului fix primit în leasing financiar?




3.debit contul 912


Întrebarea 91.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea valorii contractuale a mijlocului fix primit în leasing operaţională?




3.debit contul 911

4.debit contul 911

Întrebarea 92.

Cum se determină valoarea amortizabilă a mijloacelor fixe?


1.diferenţa dintre valoarea de intrare şi suma uzurii calculate

2.diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea contabilă

3.diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea reziduală

4.diferenţa dintre valoarea contabilă şi suma uzurii calculate

Întrebarea 93.

Care din situaţiile de mai jos modifică valoarea amortizabilă a mijloacelor fixe?


1.decontarea valorii contabile a mijloacelor fixe vândute

2.înregistrarea valorii de intrare a mijloacelor fixe noi procurate

3.costuri ulterioare în curs de execuţie

4.reparaţia curentă a mijloacelor fixe

Întrebarea 94.

Pentru care obiecte de mijloace fixe nu se calculează amortizarea?


1.mijloace fixe transmise în leasing operaţional

2.mijloace fixe utilizate în activitatea de bază

3.mijloace fixe transmise în leasing

4.animale de muncă adulte

Întrebarea 95.

Cu ce dată începe perioada de calculare a amortizării mijloacelor fixe?


1.începe cu prima zi a lunii în care a fost negociată procurarea mijlocului fix

2.începe cu prima zi a lunii de trecere a mijlocului fix în componenţa investiţiilor imobiliare

3. începe cu prima zi a lunii care urmează după luna punerii în funcţiune a mijlocului fix sau data transmiterii în utilizare

4.începe cu prima zi a lunii în care a fost pus în funcţiune mijlocul fix

Întrebarea 96.

Cu ce dată încetează perioada de calculare a amortizării mijloacelor fixe?


1.începe cu prima zi a lunii în care a fost pus în funcţiune mijlocul fix şi încetează din prima zi a lunii care urmează după luna ieşirii acestuia

2.începe cu prima zi a lunii de punere în funcţiune a mijlocului fix şi încetează în prima zi a lunii ieşirii acestuia

3.începe cu prima zi a lunii care urmează după luna punerii în funcţiune a mijlocului fix şi încetează în prima zi a lunii ieşirii acestuia

4.începând cu prima zi a lunii care urmează după luna expirării duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului la data expirării sau duratei de utilizare şi/sau ieşirii obiectului

Întrebarea 97.

Ce serveşte ca bază de calculare a amortizării mijloacelor fixe în cazul aplicării metodei casării liniare?


1.valoarea amortizabilă

2.valoarea venală

3.valoarea contabilă

4.valoarea reevaluată

Întrebarea 98.

Care este relaţia de calculare a amortizării anuale a mijloacelor fixe în cazul aplicării metodei de diminuare a soldului pentru anul doi de exploatare?


1.valoarea contabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului, iar la numitor - numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an

2.valoarea contabilă conform situaţiei la începutul fiecărui an se înmulţeşte cu norma amortizării anuale cu aplicarea coeficientului respectiv, cu excepţia ultimului an

3.valoarea amortizabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului, iar la numitor - numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an

4.valoarea contabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an, iar la numitor - suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului

Întrebarea 99.

Care este relaţia de calculare a amortizării anuale a mijloacelor fixe în cazul aplicării metodei de diminuare a soldului pentru ultimul an de exploatare?


1.valoarea contabilă înregistrată la începutul ultimului an se diminuează la valoarea reziduală

2.valoarea contabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an, iar la numitor - suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului

3.valoarea amortizabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului, iar la numitor - numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an

4.valoarea contabilă anual se înmulţeşte la o fracţie, în care la numărător se indică suma numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului, iar la numitor - numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării activului conform situaţiei la începutul fiecărui an

Întrebarea 100.

Care este algoritmul de calculare a sumei amortizării anuale a mijloacelor fixe în cazul aplicării metodei unităţilor de producţie?


1.valoarea amortizabilă conform situaţiei la începutul fiecărui an se înmulţeşte cu norma uzurii anuale cu aplicarea coeficientului 3

2.valoarea amortizabilă conform situaţiei la începutul fiecărui an se înmulţeşte cu norma uzurii anuale cu aplicarea coeficientului 2

3.valoarea contabilă conform situaţiei la începutul fiecărui an se înmulţeşte cu norma uzurii anuale

4.produsul valorii amortizabile pe unitate de produs (servicii) şi a volumului de produse fabricate (servicii prestate) în perioada de gestiune

Întrebarea 101.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea amortizării mijloacelor fixe utilizate în lucrările de creare a altor obiecte de mijloace fixe?






Întrebarea 102.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea amortizării mijloacelor fixe care deservesc procesul de desfacere a produselor?







Întrebarea 103.

Ce reprezintă activ biologic?


1.ca activ biologic se subînţelege o plantă vie roditoare

2.ca activ biologic se subînţelege o fiinţă vie exploatată în scopul obţinerii beneficiilor economice

3.ca activ biologic se subînţelege un animal viu producător de origine animalieră

4.ca activ biologic se subînţelege un animal viu sau o plantă vie

Întrebarea 104.

Ce reprezintă activ biologic?


1.ca activ biologic se subînţelege un animal viu sau o plantă vie

2.ca activ biologic se subînţelege o plantă vie roditoare

3.ca activ biologic se subînţelege un animal viu producător de origine animalieră

4.ca activ biologic se subînţelege o fiinţă vie exploatată în scopul obţinerii beneficiilor economice

Întrebarea 105.

Cum se clasifică activele biologice în funcţie de durata obţinerii beneficiilor economice?


1.active biologice imature, activele biologice mature şi active biologice circulante

2.active biologice imobilizate şi active biologice circulante

3.activele biologice mature, active biologice imature şi active biologice circulante

4.active biologice imobilizate, active biologice procurate, active biologice circulante

Întrebarea 106.

La ce valoare se evaluează iniţial activele biologice circulante procurate?


1.la cost planificat (normat) al unei zile de întreţinere şi a numărului de zile de întreţinere

2.la cost planificat (normat) al unui cap conform calculaţiei

3. la cost de intrare care cuprinde valoarea de intrare (contractuală) şi costurile de achiziţie conform regulilor generale stabilite în SNC „Stocuri”

4.la costul efectiv al animalelor la începutul perioadei de gestiune şi costul planificat aferent creşterii lor de la începutul perioadei pînă la momentul transferării

Întrebarea 107.

Cu ce document primar se perfectează trecerea la intrări a produşilor (cu excepţia iepuraşilor, căţeilor animalelor cu blană scumpă)?


1.Procesului-verbal de înregistrare a produşilor animalelor

2.Darea de seamă despre procesele incubării

3.Procesul-verbal cumulativ de înregistrare a produşilor animalelor cu blană - produşii animalelor cu blană scumpă şi iepurilor

4.Procesul-verbal de transferare a animalelor dintr-o grupă în alta

Întrebarea 108.

Cu ce document primar se perfectează trecerea animalelor dintr-un grup de vârstă în altul?


1.Procesul-verbal cumulativ de înregistrare a produşilor animalelor cu blană scumpă şi iepurilor

2.Darea de seamă despre procesele incubării

3.Procesul-verbal de transferare a animalelor dintr-o grupă în alta

4.Procesului-verbal de înregistrare a produşilor animalelor

Întrebarea 109.

Cum se determină adaosul în greutatea vie al animalelor la sfârşitul perioadei de gestiune în cazul când în componenţa grupei de animale n-au avut loc modificări?


1.la greutatea vie la sfârşitul perioadei se adaogă greutatea vie a animalelor ieşite (inclusiv cele pierite), apoi se scade greutatea vie a animalelor la începutul perioadei şi greutatea vie a animalelor intrate

2.ca diferenţa dintre greutatea vie a animalelor la ultima cântărire şi greutatea vie a animalelor la cântărirea precedentă

3.ca diferenţa dintre greutatea vie a animalelor la cântărirea precedentă şi greutatea vie a animalelor la ultima cântărire

4.la greutatea vie la începutul perioadei se adaogă greutatea vie a animalelor ieşite (inclusiv cele pierite), apoi se scade greutatea vie a animalelor la sfârşitul perioadei şi greutatea vie a animalelor intrate

Întrebarea 110.

Cum se determină adaosul în greutatea vie al animalelor la sfârşitul perioadei de gestiune în cazul când în componenţa grupei de animale au avut loc modificări?


1.ca diferenţa dintre greutatea vie a animalelor la ultima cântărire şi greutatea vie a animalelor la cântărirea precedentă

2.ca diferenţa dintre greutatea vie a animalelor la cântărirea precedentă şi greutatea vie a animalelor la ultima cântărire

3. la greutatea vie la sfârşitul perioadei se adaogă greutatea vie a animalelor ieşite (inclusiv cele pierite), apoi se scade greutatea vie a animalelor la începutul perioadei şi greutatea vie a animalelor intrate

4.la greutatea vie la începutul perioadei se adaogă greutatea vie a animalelor ieşite (inclusiv cele pierite), apoi se scade greutatea vie a animalelor la sfârşitul perioadei şi greutatea vie a animalelor intrate

Întrebarea 111.

Pentru care grupe de animale nu se determină adaosul în greutatea vie?


1.bovine şi animalele cu blană scumpă

2.tineretul cabalin şi animalele cu blană scumpă

3.tineretul cabalin şi efectivul de suine

4.efectivul de păsări şi ovine

Întrebarea 112.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea costului serviciilor prestate de parcul auto propriu la transportarea animalelor tinere procurate de la terţi?






Întrebarea 113.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii activelor biologice primite de la fondatori în contul achitării aporturilor acestora în capitalul social al societăţii care nu necesită costuri suplimentare de pregătire pentru utilizare după destinaţie?




3. debit contul 131, credit contul 313


Întrebarea 114.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea costului produşilor obţinuţi de la animalele de producţie?






Întrebarea 115.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea adaosului greutăţii vii obţinut de la animalele de producţie?






Întrebarea 116.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea costului produşilor obţinuţi de la animalele de muncă?






Întrebarea 117.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea sporului valoric obţinut de la animalele de muncă?






Întrebarea 118.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a animalelor tinere scarificate pentru carne?






Întrebarea 119.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a animalelor tinere şi la îngrăşat vândute?






Întrebarea 120.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la transferarea tineretului avicol în componenţa efectivului de păsări adulte?






Întrebarea 121.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la transferarea tineretului bovin în componenţa activelor biologice în curs de execuţie?






Întrebarea 122.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la transferarea activelor biologice în curs de execuţie în componenţa activelor biologice imobilizate?






Întrebarea 123.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea animalelor productive procurate de la terţi?






Întrebarea 124.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea pierderilor de active biologice circulante în consecinţa evenimentelor excepţionale?






Întrebarea 125.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea pieilor şi grăsimilor tehnice obţinute de la animalele tinere pierite?






Întrebarea 126.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea pieilor şi grăsimilor tehnice obţinute de la animalele mature productive pierite?






Întrebarea 127.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la rebutarea animalelor productive din efectivul de bază şi punerea la îngrăşat?






Întrebarea 128.

În ce registru se trec datele documentelor primare privind mişcarea animalelor şi care este periodicitatea de completare a acestuia?


1.registru de evidenţă a animalelor şi păsărilor. Se completează zilnic

2.registrul de evidenţă a animalelor de prăsilă. Se completează zilnic

3.registru de evidenţă a efectivului. Se completează săptămânal

4.darea de seamă despre mişcarea animalelor şi păsărilor la fermă

Întrebarea 129.

La ce valoare sunt evaluate animalele la ieşire?


1.la cost planificat (normat) al unui cap conform calculaţiei

2.la costul efectiv al animalelor la începutul perioadei de gestiune şi costul planificat aferent creşterii lor de la începutul perioadei pînă la momentul transferării

3.la cost planificat (normat) al unei zile de întreţinere şi a numărului de zile de întreţinere

4. la costul planificat al 1 q de greutate vie, iar la punerea la îngrăşat cu rebutarea din efectivul de bază — la valoarea contabilă

Întrebarea 130.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea valorii animalelor rebutate în baza Procesului-verbal de ieşire a animalelor şi păsărilor (sacrificare, tăiere forţată)?


1.Debit contul 811, credit contul 212




Întrebarea 131.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea valorii animalelor rebutate în consecinţa epizootiilor în baza Procesului-verbal de ieşire a animalelor şi păsărilor (sacrificare, tăiere forţată)?








Întrebarea 132.

Ce reprezintă stocurile de materiale?


1.active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru a fi utilizate în activitatea entităţii într-o perioadă mai mică de un an

2.active circulante destinate fabricării produselor, prestării serviciilor, necesităţilor comerciale, administrative etc. ale entităţii

3.active materiale, valoarea unitară a cărora este mai mică decât plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi

4.active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru a fi utilizate în activitatea entităţii într-o perioadă mai mare de un an

Întrebarea 133.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea valorii de intrare a seminţelor şi materialului săditor procurate de la întreprinderile afiliate?






Întrebarea 134.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii furajelor vândute?






Întrebarea 135.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii materialelor de construcţie utilizate în lucrările de creare a mijloacelor fixe?






Întrebarea 136.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii acumulatoarelor noi instalate pe mijloacele de transport în perioada de gestiune curentă?






Întrebarea 137.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea taxelor vamale aferente materialelor importate?






Întrebarea 138.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la procurarea materialelor de la persoane fizice?






Întrebarea 139.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea fierului vechi, materialului lemnos, cărămizilor, pietrei şi altor materiale obţinute de la lichidarea (dezasamblarea, demolarea) mijloacelor fixe în limita valorii reziduale?






Întrebarea 140.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea fierului vechi, materialului lemnos, cărămizilor, pietrei şi altor materiale obţinute de la lichidarea (dezasamblarea, demolarea) mijloacelor fixe peste limita valorii reziduale?






Întrebarea 141.

Ce reprezintă obiectele de mică valoare şi scurtă durată?


1.active curente destinate fabricării produselor, prestării serviciilor, necesităţilor comerciale, administrative etc. ale entităţii

2.active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru a fi utilizate în activitatea entităţii într-o perioadă mai mică de un an

3. active materiale circulante, valoarea unitară a cărora este mai mică decât plafonul stabilit de legislaţie, indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unitară

4.active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru a fi utilizate în activitatea entităţii într-o perioadă mai mare de un an

Întrebarea 142.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în lucrările de creare imobilizărilor corporale în curs de execuţie?






Întrebarea 143.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu preţul unitar mai mic de 1/6 din plafonul stabilit utilizate în procesul de desfacere a produselor?






Întrebarea 144.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea îmbrăcămintei şi încălţămintei speciale cumpărate de lucrători pe cont propriu pentru necesităţile entităţii?






Întrebarea 145.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea retribuţiilor angajaţilor ocupaţi la descărcarea materialelor procurate?






Întrebarea 146.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea valorii contabile a produselor vândute?







Întrebarea 147.

Unde se ţine evidenţa analitică a mijloacelor băneşti în casierie?


1.în registrul de casă

2.în memorial-order

3.în jurnal-order

4.în cartea mare

Întrebarea 148.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la ridicarea numerarului din contul bancar pentru achitarea salariului angajaţilor?






Întrebarea 149.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la încasarea mijloacelor băneşti primite de la lucrătorii entităţii pentru serviciile mecanizate prestate contra numerar?






Întrebarea 150.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la încasarea mijloacelor băneşti primite de la lucrătorii entităţii pentru seminţele de legume vândute contra numerar?






Întrebarea 151.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea numerarului din casierie sechestrat de organele de control?






Întrebarea 152.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la anularea sechestrului numerarului din casierie?






Întrebarea 153.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea diferenţelor de curs nefavorabile aferente soldului numerarului valutar din casierie?






Întrebarea 154.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea diferenţelor de curs favorabile aferente soldului numerarului valutar din casierie?






Întrebarea 155.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la achitarea dobânzii pentru luna curentă aferentă creditului pe termen lung în monedă naţională primit anterior de la banca comercială?



2. debit contul 411, credit contul 242



Întrebarea 156.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la depunerea la contul curent în monedă naţională a sumei salariilor nereclamate de lucrătorii entităţii pentru luna curentă?






Întrebarea 157.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la încasarea creditului bancar pe termen scurt primit de la sucursala băncii comerciale “Banca Socială”?






Întrebarea 158.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la virarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a sumei contribuţiilor pentru asigurări sociale de stat?






Întrebarea 159.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la virarea comisionului pentru serviciile bancare?






Întrebarea 160.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la acordarea împrumuturilor pe termen scurt terţilor?






Întrebarea 161.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la rambursarea împrumuturilor pe termen scurt acordate anterior terţilor?






Întrebarea 162.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la achitarea datoriilor faţă de furnizorii străini privind stocurile de materiale procurate?






Întrebarea 163.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la ridicarea numerarului în valută străină din contul bancar pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare a personalului entităţii în străinătate?






Întrebarea 164.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la încasarea de la cumpărătorii şi clienţii străini a mijloacelor valutare pentru bunurile vândute şi serviciile prestate?






Întrebarea 165.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea creanţei gestionarului entităţii privind recuperarea valorii de piaţă (fără T.V.A.) a produselor constate lipsă cu ocazia inventarierii?






Întrebarea 166.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea din salariu spre recuperarea prejudiciului material de către persoana culpabilă?






Întrebarea 167.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la încasarea în numerar a prejudiciului material cauzat entităţii de persoana culpabilă?






Întrebarea 168.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea creanţei lucrătorilor entităţii pentru produsele vândute?






Întrebarea 169.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la eliberarea avansului în numerar titularului de avans pentru procurarea pieselor de schimb?






Întrebarea 170.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la restituirea avansurilor neutilizate de către titularii de avans?






Întrebarea 171.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea valorii cotelor de participaţie (acţiunilor) proprii răscumpărate de la asociaţi (acţionari) contra mijloacelor băneşti în numerar?







Întrebarea 172.

Care sunt direcţiile de generalizare a sumelor retribuirii muncii calculate în baza documentelor primare?


1.pe fiecare lucrător în parte – pentru determinarea salariului brut lunar şi pe obiecte de evidenţă – pentru determinarea costului produselor obţinute, lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate

2.pe fiecare lucrător în parte, pe fiecare tip de lucrare, pe fiecare oră

3.pe obiecte de evidenţă, pe articole de calculaţie

4.pe tipuri de activităţi şi plăţi, pe lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate

Întrebarea 173.

Care este perioada de calcul pentru determinarea plăţii concediului de odihnă lucrătorilor întreprinderii agricole?


1.durata sezonului

2.termenul contractului

3. ultimele 12 luni calendaristice care precedează luna plecării în concediu

4.ultimele 3 luni calendaristice

Întrebarea 174.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariilor lucrătorilor implicaţi în vânzarea produselor?






Întrebarea 175.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea indemnizaţiei pentru concediul anual de odihnă?






Întrebarea 176.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la raportarea salariului nereclamat la decontările cu deponenţii?






Întrebarea 177.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea contribuţiilor individuale privind asigurările sociale din salariul îndreptat spre plată?






Întrebarea 178.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea primelor individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală?






Întrebarea 179.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea diferitor sume din salariu în baza titlurilor executorii ale instanţelor de judecată?






Întrebarea 180.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea cotizaţiilor sindicale de membru din salariul îndreptat spre plată?






Întrebarea 181.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă?






Întrebarea 182.

Când se determină şi se reţine impozitul pe venit din salariu?


1.la îndreptarea salariului spre plată

2.odată cu calcularea salariului

3.la sfârşitul trimestrului

4.după achitarea salariului

Întrebarea 183.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reţinerea impozitului pe venit din suma salariului îndreptat spre plată?






Întrebarea 184.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariilor lucrătorilor contabilităţii?






Întrebarea 185.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea datoriilor faţă de deponenţi în legătură cu expirarea termenului de trei ani de prescripţie extinctivă?






Întrebarea 186.

Care este mărimea indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă în funcţie de durata stagiului de cotizare al beneficiarului:

1) 60 % A. Când stagiul de cotizare depăşeşte 8 ani;

2) 70 % B. Când acest stagiu este mai mic de 5 ani;

3) 90 % C. Când stagiul de cotizare este cuprins între 5 şi 8 ani?


1.2B, 2C, 1A

2.1A, 2B, 3C

3. 3A, 2C, 1B

4.3C, 2B, 1A

Întrebarea 187.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariilor lucrătorilor implicaţi în lucrările de creare a mijloacelor fixe?






Întrebarea 188.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariilor lucrătorilor implicaţi în activitatea de bază a entităţii?






Întrebarea 189.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariilor lucrătorilor implicaţi în lucrările de descărcare a materialelor procurate?






Întrebarea 190.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea salariului conducătorului entităţii?






Întrebarea 191.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea şi reţinerea impozitului pe venit?






Întrebarea 192.

Cum se determină venitul impozabil al salariatului?


1.De la venitul impozabil, diminuat cu suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală

2.Venitul brut se diminuează cu suma contribuţiilor individuale pentru asigurări sociale, suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medical, suma scutirilor acordate şi se majorează cu suma facilităţilor acordate de angajator

3.Venitul net se diminuează cu suma facilităţilor acordate de angajator şi se majorează cu suma contribuţiilor individuale pentru asigurări sociale, suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medical, suma scutirilor acordate

4.Venitul calculat se diminuează cu suma scutirilor şi facilităţilor acordate de angajator şi se majorează cu suma contribuţiilor individuale pentru asigurări sociale, suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medical

Întrebarea 193.

Cum se determină mărimea globală a impozitului pe venit din salariu?


1.ca produs dintre venitul impozabil, diminuat cu suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

2.ca produs dintre venitul impozabil global şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

3.De la mărimea datoriilor acumulate pe parcursul anului de gestiune şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

4.ca produs dintre venitul impozabil, diminuat cu suma scutirilor acordate şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

Întrebarea 194.

Cum se determină mărimea impozitului pe venit de reţinut din salariu la data achitării acestuia?


1.din suma globală a impozitului pe venit, determinat la data achitării curente se diminuează suma globală a impozitului pe venit determinat la data achitării precedente

2.De la mărimea datoriilor acumulate pe parcursul anului de gestiune şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

3.ca produs dintre venitul impozabil, diminuat cu suma scutirilor acordate şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

4.ca produs dintre venitul impozabil, diminuat cu suma primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi cota procentuală a impozitului pe venit în funcţie de grila venitului impozabil

Întrebarea 195.

De la care mărime a salariului se calculează şi se reţine impozitul pe venit?


1.De la suma salariului calculat

2.De la suma salariului îndreptat spre plată

3.De la mărimea datoriilor acumulate pe parcursul anului de gestiune

4.De la suma salariului diminuat la suma indemnizaţiilor privind incapacitatea temporară de muncă

Întrebarea 196.

Ce înregistrare contabilă se întocmeşte la virarea impozitului reţinut din salariu?


1.Debit contul 534, Credit contul 242





Întrebarea 197.

Ce reprezintă costurile?


1.Resursele utilizate pentru obţinerea produselor şi prestarea serviciilor care la finele perioadei de gestiune se reflectă în Raportul de profit şi pierderi

2.Pierderile care apar în procesul activităţii economico-financiare

3. Resursele utilizate pentru obţinerea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit

4.Resursele utilizate pentru obţinerea produselor şi prestarea serviciilor care la finele perioadei de gestiune se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar

Întrebarea 198.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în scopuri administrative ale subdiviziunii?






Întrebarea 199.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea cotei costurilor indirecte de producţie la costurile subdiviziunii?






Întrebarea 200.

Ce poate servi ca bază pentru repartizarea costurilor indirecte de producţie?


1. Orice bază stabilită de sine stătător şi aprobată în politicile contabile ale entităţii

2.Numai retribuirea muncii personalului de producţie

3.Numai suma costurilor directe diminuate cu valoarea seminţelor, nutreţurilor şi materiei prime

4.Numai suma costurilor directe ale activităţilor de bază

Întrebarea 201.

Unde se includ costurile indirecte de producţie variabile la repartizarea acestora?


1.La majorarea cheltuielilor

2.La diminuarea veniturilor

3. La costurile activităţilor de bază şi auxiliare

4.La cheltuielile perioadei

Întrebarea 202.

Unde se reflectă costurile indirecte de producţie constante la repartizarea acestora?


1.Cota repartizabilă se reflectă în debitul conturilor 811 şi 812, iar cota nerepartizabilă în debitul contului 713

2.Cota repartizabilă se reflectă în debitul conturilor 811 şi 812, iar cota nerepartizabilă în creditul contului 714

3.Cota repartizabilă se reflectă în debitul conturilor 811 şi 812, iar cota nerepartizabilă în debitul contului 714

4.Cota repartizabilă se reflectă în creditul conturilor 811 şi 812, iar cota nerepartizabilă în debitul contului 714

Întrebarea 203.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la reflectarea cotei costurilor indirecte de producţie aferente la cheltuielile anticipate curente?






Întrebarea 204.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la repartizarea costurilor indirecte de producţie la întreţinerea efectivului de bază a bovinelor pentru lapte?






Întrebarea 205.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la repartizarea costurilor indirecte de producţie la întreţinerea efectivului de bază a păsărilor adulte?


1. Debit contul 811, credit contul 821




Întrebarea 206.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la valoarea truselor medicale (preţul unitar a unei truse – 1000 lei) utilizate la ferma avicolă?






Întrebarea 207.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la valoarea standurilor privind tehnica securităţii ferma de lapte marfă în sumă de 1200 lei confecţionate şi instalate de o persoană fizică terţă?






Întrebarea 208.

Care este structura contului 811?


1.Este un cont de activ pe debitul căruia se reflectă costurile normative, iar pe credit – costul standard al recoltei ajustat cu diferenţa de calcul la sfârşitul anului

2.Este un cont de calculaţie, pe debitul căruia se reflectă costurile efective, iar pe credit – costul planificat al recoltei ajustat cu diferenţa de calcul la sfârşitul anului

3.Este un cont de activ pe debitul căruia se reflectă costurile planificate, iar pe credit – costul efectiv al recoltei ajustat cu diferenţa de calcul la sfârşitul anului

4.Este un cont de comparare pe debitul căruia se reflectă costurile planificate, iar pe credit – costul efectiv al recoltei ajustat cu diferenţa de calcul la sfârşitul anului

Întrebarea 209.

Cum se asigură delimitarea costurilor după tipurile de bază de costuri efectuate?


1.Pe baza întocmirii corespunzătoare a rapoartelor de producţie ale subdiviziunilor

2. Pe baza construirii corespunzătoare a registrelor de evidenţă

3.Pe baza organizării corespunzătoare a evidenţei analitice

4.Pe baza întocmirii corespunzătoare a politicii de contabilitate

Întrebarea 210.

Cum se asigură delimitarea costurilor pe subdiviziuni?


1.Pe baza organizării corespunzătoare a evidenţei analitice

2.Pe baza întocmirii corespunzătoare a rapoartelor de producţie ale subdiviziunilor

3.Pe baza construirii corespunzătoare a registrelor de evidenţă

4.Pe baza întocmirii corespunzătoare a politicii de contabilitate

Întrebarea 211.

Care din sunt obiectele enumerate de evidenţă a costurilor reprezintă obiecte de evidenţă a costurilor în ramura zootehnică?


1.Creşterea iepurilor de casa, creşterea cailor şi finul din ierburi anuale

2.Creşterea bovinelor pentru carne, creşterea suinelor, costurile aferente recoltării şi preparării nutreţurilor

3.Apicultura pentru polenizare, ovinele la creştere şi îngrăşat şi incubarea ouălor

4.Efectivul de bază al păsărilor adulte, animalele la creştere şi îngrăşat şi tăvălugitul

Întrebarea 212.

Ce se reflectă în contul analitic „Creşterea bovinelor pentru lapte”?


1.Costurile de întreţinere a efectivului de vaci mulgătoare şi tauri de reproducţie

2.Costurile de întreţinere a efectivului de animale întreţinute

3.Costurile, şeptelul şi valoarea animalelor întreţinute

4.Valoarea animalelor întreţinute

Întrebarea 213.

Cine stabileşte nomenclatorul articolelor de costuri în ramura zootehnică?


1.Prevederile S.N.C. 3, unde sunt stipulate nomenclatorul şi componenţa costurilor pe fiecare articol

2.Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

3.Prevederile S.N.C. 6, unde sunt stipulate nomenclatorul şi componenţa costurilor pe fiecare articol

4.Gospodăria de sine stătător, pornind de la posibilităţile tehnice

Întrebarea 214.

Care din următoarele documente primare servesc ca bază pentru calcularea retribuirii muncii în sectorul zootehnic:

1. Calculul determinării sporului în masă vie;

2. Borderoul de cântărire a animalelor;

3. Proces verbal de înregistrare a produşilor;

4. Proces verbal de transferare a animalelor dintr-o grupă în alta;

5. Registrul de evidenţă al laptelui muls;

6. Agenda înregistrării producţiei agricole?


1.1, 3 şi 5

2.1, 2, 3, 4, 5 şi 6

3.1, 2, 3 şi 5

4.2, 3, 4 şi 5

Întrebarea 215.

În bază cărui document primar nutreţurile sunt eliberate sistematic de la depozit şi casate la costurile ramurii?


1.Borderoul de consum al nutreţurilor

2.Bonul de uz intern

3.Fişa limită de ridicare a bunurilor materiale

4.Nota contabilă

Întrebarea 216.

Ce document primar este destinat pentru eliberarea sistematică a mijloacelor dezinfectante şefului fermei?


1.Procesul-verbal de casare a inventarului de producţie şi gospodăresc

2.Raportul privind mişcarea bunurilor materiale

3.Fişa limită de ridicare a bunurilor materiale


Întrebarea 217.

Cum se grupează documentele primare pentru evidenţa producţiei obţinute în sectorul zootehnic:

1. Documente privind înregistrarea produselor zootehnice şi a produşilor;

2. Documente privind înregistrarea sporului în masă vie şi a produşilor;

3. Documente privind înregistrarea produselor zootehnice şi a sporului în masă vie;

4. Documente privind înregistrarea sporului în masă vie;

5. Documente privind înregistrarea produselor zootehnice;

6. Documente privind înregistrarea produşilor?


1.1 şi 4

2.4 şi 6

3.2 şi 4

4. 2 şi 5

Întrebarea 218.

Ce document primar este destinat pentru trecerea la intrări a ouălor?


1.Procesul-verbal de trecere la intrări a produşilor


3.Agenda înregistrării producţiei agricole

4.Procesul-verbal de incubare a ouălor

Întrebarea 219.

Unde şi la ce valoare sunt înregistrate produsele obţinute în sectorul zootehnic?


1.Produsele obţinute sunt înregistrate din creditul contului 811 la cost efectiv, ajustat la finele anului până la cost planificatîn debitul conturilor: 211, 212, 215, 216 şi 811

2.Produsele obţinute sunt înregistrate din creditul contului 811 la cost planificat, ajustat la finele anului până la cost efectivîn debitul conturilor: 211, 212, 215, 216 şi 811

3. Produsele obţinute sunt înregistrate în creditul contului 811 la cost planificat, ajustat la finele anului până la cost efectivdin debitul conturilor: 211, 212, 215, 216 şi 811

4.Produsele obţinute sunt înregistrate în creditul contului 811 la cost efectiv, ajustat la finele anului până la cost planificatdin debitul conturilor: 211, 212, 215, 216 şi 811

Întrebarea 220.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea sporului valoric al animalelor necântărite?






Întrebarea 221.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la înregistrarea cărnii obţinute de la sacrificarea forţată a animalelor tinere crescute în entitate?






Întrebarea 222.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea retribuirii muncii mulgătoarelor la lucrările ce ţin de menţinerea inventarului auxiliar în stare de lucru?






Întrebarea 223.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea retribuirii muncii lăcătuşului-electrician – pentru supravegherea şi deservirea instalaţiei de refrigerare a laptelui şi altui utilaj de producţie?






Întrebarea 224.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea retribuirii muncii medicului veterinar în legătură cu executarea funcţiilor de serviciu?






Întrebarea 225.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea contribuţiilor pentru asigurarea socială în mărime prevăzută de legislaţia în vigoare de la suma retribuirii muncii lăcătuşului-electrician la lucrările de supraveghere şi deservire a instalaţiei de refrigerare a laptelui şi altui utilaj de producţie?




Debit contul 811, credit contul 812




Întrebarea 226.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea pieselor de schimb şi materialelor pentru reparaţia utilajului de producţie?








Întrebarea 227.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea materialelor de construcţie pentru reparaţia grajdurilor?








Întrebarea 228.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea materialelor de laborator pentru estimarea calităţii laptelui şi nutreţurilor?






Întrebarea 229.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la casarea mănuşilor de lucru livrate personalului de producţie?






Întrebarea 230.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la calcularea uzurii îmbrăcămintei şi încălţămintei speciale mai scumpe de 1000 lei bucata livrate personalului administrativ şi de deservire a fermei avicole?






Întrebarea 231.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la consumarea energiei electrice pentru necesităţi tehnologice?






Întrebarea 232.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la raportarea cotei costurilor apiculturii la costurile culturilor polenizate?








Întrebarea 233.

Cu ce se încheie la sfârşitul anului contabilitatea curentă a costurilor în fitotehnie şi sectorul zootehnic?


1.Cu calcularea preţului de vânzare a producţiei obţinute

2.Cu calcularea costului efectiv a unei unităţi de producţie

3.Cu calcularea costului planificat a unei unităţi de producţie

4.Cu calcularea costului efectiv a volumului de producţie obţinut

Întrebarea 234.

Care indicator reflectă în expresie bănească costurile de muncă vie şi materializată ale entităţilor pentru obţinerea unei unităţi de producţie?


1.Costul planificat

2.Costul unitar

3.Preţul unitar

4.Costul efectiv

Întrebarea 235.

Care din următoarele produse agricole sunt considerate produse de bază ale ramurii fitotehnice şi zootehnice:

1. Secara;

2. Laptele şi carnea;

3. Seminţele ierburilor multianuale;

4. Lîna;

5. Produşii;

6. Fructele;

7. Mezelurile?


1.1, 2, 3 şi 6

2.1, 4, 5 şi 6

3.1, 2, 5 şi 6

4.1, 3, 4 şi 6

Întrebarea 236.

Care din următoarele produse agricole sunt considerate produse conjugate (cuplate) ale ramurii fitotehnice şi zootehnice:

1. Fînul de lucernă;

2. Produşii;

3. Seminţele de ierburi multianuale;

4. Laptele;

5. Legumele din cîmp protejat;

6. Masa verde de sparcetă;

7. Paile de mazăre?


1.1, 6 şi 7

2.1 şi 3, 2 şi 4

3.1, 2, 5 şi 6

4.1, 2, 6 şi 7

Întrebarea 237.

Care din următoarele produse agricole sunt considerate produse secundare ale ramurii fitotehnice şi zootehnice:

1. Fînul de sparcetă;

2. Gunoiul de grajd;

3. Seminţele de ierburi multianuale;

4. Cioclejii de porumb;

5. Paile de mazăre;

6. Masa verde de lucernă;

7. Pălăriile de floarea soarelui?


1.1, 2, 4 şi 5

2.1, 2, 5 şi 7

3.1, 2, 5 şi 6

4.2, 4, 5 şi 7

Întrebarea 238.

Care din următoarele metode poate fi aplicată pentru determinarea costului unitar al produselor agricole de bază, conjugate şi secundare:

1. Metoda coeficienţilor;

2. Metoda repartizării costurilor pe diferite feluri de produse proporţional expresiei cantitative a criteriului comun pentru toate aceste bunuri;

3. Metoda vânzărilor cu amănuntul;

4. Metoda FIFO;

5. Metoda indicilor stabiliţi prin calcule;

6. Metoda calculului direct;

7. Metoda costului mediu ponderat?


1.1, 2, 5 şi 6

2.2, 5, 6 şi 7

3.2, 3, 5 şi 6

4.1, 2, 6 şi 7

Întrebarea 239.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie a costului în subramura creşterii bovinelor pentru lapte?


1.Un chintal de lapte şi masă vie şi un cap de produs

2.Un cap de produs, un chintal de lapte şi o tonă de gunoi de grajd

3.Un chintal de lapte, un cap de produs şi o tonă al greutăţii vii

4.Un chintal de lapte şi gunoi de grajd şi un cap de produs

Întrebarea 240.

Care este consecinţa devierii de la regulile de calcularea a costului sau aplicarea lor frivolă?


1.Diminuarearezultatului activităţii financiare

2.Exagerarea rezultatului activităţii financiare

3.Diminuarea cheltuielilor şi exagerarea venitului

4.Diminuarea venitului şi exagerarea cheltuielilor

Întrebarea 241.

Cum se raportează după destinaţie costurile aferente secţiei pentru prepararea nutreţurilor?


1.Proporţional tipului de furaje preparat

2.În mod complex

3. Pe articole de costuri

4.Pe elemente de costuri

Întrebarea 242.

Ce formulă contabilă se întocmeşte la decontarea sumei costurilor indirecte de producţie variabile ale sectorului zootehnic?






Întrebarea 243.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în subramura bovinelor pentru lapte?


1.Costul 1q de lapte în masă fizică pornind de la conţinutul grăsimii şi unui cap de produşi pornind de la greutatea vie la data fătării şi 1q de gunoi de grajd

2.Costul 1q de lapte în masă fizică pornind de la conţinutul grăsimii şi unui cap de produşi pornind de la greutatea vie la data fătării şi o tonă de gunoi de grajd

3.Costul 1q de lapte în masă fizică independent de conţinutul grăsimii şi unui cap de produşi indiferent de greutatea vie la data fătării şi o tonă de gunoi de grajd

4.Costul 1q de lapte în masă fizică independent de conţinutul grăsimii şi unui cap de produşi indiferent de greutatea vie la data fătării şi 1q de gunoi de grajd

Întrebarea 244.

Care este succesiunea calculelor pentru calcularea costuluiefectiv al produselor şi activelor biologice adiţionale obţinute în subramura bovinelor pentru lapte:

1. Se află costul efectiv al unei tone de gunoi de grajd;

2. Din suma rămasă a costurilor se calculează cota-parte aferentă produşilor viabili obţinuţi şi costul 1 cap;

3. Din suma totală a costurilor se exclude suma costurilor nominale aferentă gunoiului de grajd;

4. Din suma rămasă a costurilor se determină cota-parte aferentă laptelui muls şi costul 1 q de lapte indiferent de calitate?


1. 3, 1, 4 şi 2

2.3, 4, 2 şi 1

3.3, 2, 4 şi 1

4.1, 3, 2 şi 4

Întrebarea 245.

Cît va constitui costul l q de lapte indiferent de calitate, costul 1 cap şi costul unei tone de gunoi de grajd dacă suma totală a costurilor pentru întreţinerea efectivului de bovine pentru lapte (inclusiv taurii reproducători) a constituit 474667 lei. Pe parcursul anului s-au trecut la intrări 280000 kg de lapte cu grăsimea medie 3,67 %, 75 de produşi cu greutatea vie totală la momentul fătării 1725 kg şi 400 tone de gunoi de grajd. Costurile planificate calculate la începutul anului la capitolul evacuării, stocării şi păstrării gunoiului de grajd sunt egale cu 8000 lei?


1.160 lei, 622,20 şi 22 lei

2.150 lei, 622,22 şi 20 lei

3.120 lei, 522,22 şi 50 lei

4.170 lei, 755,55 şi 52 lei

Întrebarea 246.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în subramura creşterii bovinelor pentru carne?


1.Costul unei tone al adaosului greutăţii, 1q al greutăţii viişi 1q de gunoi de grajd

2.Costul 1q al adaosului greutăţii, 1q al greutăţii viişi o tonă de gunoi de grajd

3.Costul 1q al adaosului greutăţii şi o tonă de gunoi de grajd

4.Costul 1q de carne, 1q spor în masă vieşi o tonă de gunoi de grajd

Întrebarea 247.

Cum se determină sporul global al greutăţii vii în subramura creşterii bovinelor pentru carne?


1.La greutatea vie a şeptelului la începutul anului se adună greutatea vie a tuturor animalelor ieşite şi se scade greutatea vie a şeptelului la finele anului, precum şi greutatea vie a tuturor animalelor intrate (ce excepţia produşilor obţinuţi)

2.La greutatea vie a şeptelului la finele anului se scade greutatea vie a tuturor animalelor ieşite şi se adună greutatea vie a şeptelului la începutul anului, precum şi greutatea vie a tuturor animalelor intrate (inclusiv produşii obţinuţi)

3.La greutatea vie a şeptelului la finele anului se adună greutatea vie a tuturor animalelor ieşite şi se scade greutatea vie a şeptelului la începutul anului, precum şi greutatea vie a tuturor animalelor intrate (inclusiv produşii obţinuţi)

4.La greutatea vie a şeptelului la începutul anului se scade greutatea vie a tuturor animalelor ieşite şi se adună greutatea vie a şeptelului la finele anului, precum şi greutatea vie a tuturor animalelor intrate (ce excepţia produşilor obţinuţi)

Întrebarea 248.

Care este succesiunea calculelor pentru calcularea costuluiefectiv al produselor obţinute în subramura creşterii bovinelor pentru carne:

1. Se determină sporul global în masă vie;

2. Din suma totală a costurilor se exclude suma costurilor planificate aferentă gunoiului de grajd;

3. Se calculează costul 1 q al adaosului greutăţii;

4. Se află costul efectiv al unei tone de gunoi de grajd?


1.2, 1, 4 şi 3

2.1, 3, 2 şi 4

3.2, 4, 1 şi 3

4.1, 2, 4 şi 3

Întrebarea 249.

Cît va constitui costul 1 q al adaosului greutăţii şi costul efectiv al unei tone de gunoi de grajd dacă suma totală a costurilor pentru întreţinerea efectivului de bovine pentru carne a constituit 95040 lei. Evoluţia greutăţii vii a animalelor în cursul anului se caracterizează prin următoarele date: greutatea vie la începutul anului — 50000 kg; greutatea vie la sfârşitul anului – 35000 kg; greutatea vie a animalelor – 55000 kg; greutatea vie a bovinelor pierite – 150 kg; greutatea vie a produşilor obţinuţi – 1725 kg; greutatea vie a animalelor procurate de la terţi – 29900 kg. Din grajduri au fost evacuate şi stocate 1000 tone de gunoi de grajd. Costurile planificate aferente gunoiului de grajd sunt egale cu 20000 lei?


1.882,32 lei şi 20 lei

2. 880,23 lei şi 20 lei

3.880,32 lei şi 20 lei

4.882,23 lei şi 20 lei

Întrebarea 250.

Cît va constitui costul 1 q al greutăţii vii şi valoarea bovinelor dacă la începutul anului la ferma pentru creşterea şi îngrăşatul bovinelor se aflau 200 de capete cu greutatea vie 50000 kg în valoare de 630410 lei. În timpul anului şeptelul animalelor s-a completat cu 75 de produşi cu greutatea vie 1725 kg în valoare de 46666,70 lei şi 100 de juncani cu greutatea vie 29900 kg în sumă de 299000,30 lei achiziţionaţi de la populaţie. Sporul global în masă vie a constituit 8525 kg, iar valoarea lui efectivă 75040 lei. Pornind de la necesităţile întreprinderii, 43 de capete cu greutatea vie 15000 kg au fost transferate în cireada de bază, 86 de capete cu greutatea vie 30000 kg au fost comercializate, 30 de capete cu greutatea vie 10000 kg au fost sacrificate pentru carne, iar doi viţei cu masă vie 150 kg au pierit din cauza nutriţiei necalitative. La finele anului conform datelor inventarierii la fermă se aflau 214 capete cu greutatea vie 35000 kg?


1.1156,96 şi 1051171 lei

2.1156,96 şi 1051117 lei

3.1165,96 şi 1051117 lei

4.1165,96 şi 1051171 lei

Întrebarea 251.

Care este succesiunea calculelor pentru calcularea costuluiefectiv al 1 q al greutăţii vii şi valoarea bovinelor în subramura creşterii bovinelor pentru carne:

1. Se determină greutatea vie totală a animalelor ieşite cu includerea bovinelor la finele anului;

2. Se stabileşte valoarea bovinelor transferate, vândute, sacrificate, pierite şi prezente la finele anului;

3. Se calculează costul 1 q al greutăţii vii;

4. Se află valoarea totală a masei vii intrate cu includerea bovinelor la începutul anului?


1.1, 4, 3 şi 2

2.2, 1, 4 şi 3

3. 4, 1, 3 şi 2

4.1, 2, 4 şi 3

Întrebarea 252.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în subramura creşterii porcilor pentru turma de bază?


1.Costul 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea purceilor cu includerea masei vii a tineretului fătat, al 1q al greutăţii vii a purceilor intraţi şi al unui cap înţărcat

2.Costul 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea purceilor cu excluderea masei vii a tineretului fătat, al 1q al greutăţii vii a purceilor ieşiţi şi al unui cap înţărcat

3.Costul 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea purceilor cu excluderea masei vii a tineretului fătat, al 1q al greutăţii vii a purceilor intraţi şi al unui cap înţărcat

4.Costul 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea purceilor cu includerea masei vii a tineretului fătat, al 1q al greutăţii vii a purceilor ieşiţi şi al unui cap înţărcat

Întrebarea 253.

Care este succesiunea calculelor pentru calcularea costuluiefectiv în subramura creşterii porcilor:

1. Se află cantitatea totală a producţiei calculabile;

2. Se determină costul efectiv al unei tone de produse secundare stocate;

3. Din suma totală a costurilor se exclude suma costurilor planificate aferentă gunoiului evacuat;

4. Se calculează costul 1 q al adaosului greutăţii cu includerea masei vii a produşilor?


1.2, 3, 1 şi 4

2.1, 3, 2 şi 4

3.3, 1, 2 şi 4

4.3, 2, 1 şi 4

Întrebarea 254.

Cît va constitui costul 1 q al adaosului greutăţii cu includerea masei vii a produşilor şi costul efectiv al unei tone de gunoi de grajd dacă suma totală a costurilor pentru întreţinerea scroafelor cu purcei alăptaţi a constituit 79064 lei. Pe parcursul anului s-au trecut la intrări 600 produşi cu greutatea vie totală la momentul fătării 600 kg. 8 purcei cu greutatea vie 8 kg au pierit din cauza tratamentului veterinar precar, iar ceilalţi (cu excepţia a 20 de purcei dezvoltaţi insuficient) au fost înţărcaţi cu utilizarea ulterioară după destinaţie. Sporul global în masă vie a purceilor, constatat la înţărcarea acestora (inclusiv 100 purcei alăptaţi la începutul anului), este egal cu 5328 kg. Costurile planificate vizând evacuarea gunoiului au fost determinate la începutul anului în mărime de 2000 lei, iar cantitatea totală a produselor secundare stocate în scopul prevenirii poluării mediului ambiant este de 40 tone?


1.13000 şi 50 lei

2.1530 şi 50 lei

3.1350 şi 50 lei

4.1300 şi 50 lei

Întrebarea 255.

Cît va constitui costul 1 q al greutăţii vii şi costul unui purcel înţărcat dacă la începutul anului la ferma pentru întreţinerea scroafelor de bază se aflau 100 purcei alăptaţi cu greutatea vie 580 kg în valoare de 8100 lei. În timpul anului şeptelul tineretului suin s-a completat cu 600 produşi cu greutatea vie totală la momentul fătării 600 kg. Sporul global al adaosului greutăţii vii a purceilor alăptaţi a constituit 5328 kg. În termenele stabilite au fost înţărcaţi 672 purcei cu greutatea vie 6380 kg. 8 purcei alăptaţi au pierit din cauza tratamentului veterinar precar, masa lor vie la ultima cântărire fiind de 8 kg. La finele anului conform datelor inventarierii la fermă se aflau 20 purcei alăptaţi cu greutatea vie 120 kg?


1.1308,60 şi 142,24 lei

2.1306,80 şi 124,24 lei

3.1306,80 şi 142,24 lei

4.1308,60 şi 124,24 lei

Întrebarea 256.

Care din următorii indicatori servesc obiect de calculaţie în ovicultură:

1. Turma de bază compusă din ovine adulte;

2. Turma de bază compusă din ovine adulte şi miei alăptaţi;

3. Turma de bază compusă din berbeci reproducători;

4. Efectivul la creştere şi îngrăşat;

5. Efectivul în ansamblu pe subramură?


1.1, 2, 3 şi 5

2.1, 2, 3 şi 4

3.1, 2, 4 şi 5

4.2, 3, 4 şi 5

Întrebarea 257.

Care din indicatorii nominalizaţi servesc drept unitate de calculaţie în ovicultură dacă costurile aferente turmei de bază compusă din ovine adulte, berbeci reproducători şi miei alăptaţi sunt contabilizate în mod distinct:

1. O pielicică de calitate şi dimensiuni depersonalizate;

2. Un miel înţărcat;

3. Un cap de produşi pornind de la greutatea vie la data fătării;

4. 1q de lână constatat la înţărcarea mieilor;

5. 1q de lapte constatat la înţărcarea mieilor;

6. 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea mieilor?


1.1, 2, 3, 4, 5 şi 6

2.2, 3, 4, 5 şi 6

3.1, 2, 3, 5 şi 6

4.1, 2, 4, 5 şi 6

Întrebarea 258.

Ce include costul global al mieilor înţărcaţi?


1.Costul unui număr adecvat de produşi şi costurile aferente sporului în masă vie a unui produs

2.Costul unui produs şi costurile globale aferente sporului în masă vie

3.Costul global al produşilor şi costurile indirecte aferente sporului în masă vie

4.Costul unui număr adecvat de produşi şi costurile aferente sporului în masă vie

Întrebarea 259.

Care din indicatorii nominalizaţi servesc drept unitate de calculaţie în ovicultură în cazul contabilizării comasate a costurilor şi produselor ovicole obţinute (adică în ansamblu pe ramură):

1. O pielicică de calitate şi dimensiuni depersonalizate;

2. Un miel fătatşi un miel înţărcat;

3. 1q al greutăţii vii constatat la înţărcarea mieilor;

4. 1q de lână constatat la înţărcarea mieilor;

5. 1q de lapte constatat la înţărcarea mieilor;

6. 1q al adaosului greutăţii constatat la înţărcarea mieilor?


1.2, 3, 4, 5 şi 6

2.1, 2, 3, 5 şi 6

3.1, 2, 3, 4, 5 şi 6

4.1, 2, 4, 5 şi 6

Întrebarea 260.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în ovicultură pentru ovinele la creştere şi îngrăşat?


1.Costul 1q al adaosului greutăţii, 1q al greutăţii viişi o tonă de gunoi de grajd

2.Costul 1q de lână, 1q al adaosului greutăţii şi o pielicică

3.Costul 1q de lână, 1q al adaosului greutăţii şi 1q al greutăţii vii

4.Costul 1q de lână, 1q de lapte şi 1q al adaosului greutăţii

Întrebarea 261.

Care sunt profilurile în funcţie de care se calculează costul producţiei în apicultură?


1.Pentru polenizare şi înmulţire; pentru polenizare; pentru miere şi înmulţire

2.Pentru polenizare şi înmulţire; pentru miere şi polenizare; pentru înmulţire

3.Pentru polenizare şi miere; pentru polenizare; pentru miere şi înmulţire

4.Pentru polenizare şi miere; pentru miere; pentru polenizare; pentru înmulţire

Întrebarea 262.

În ce cuantum se raportează costurile apiculturii la culturile de hrişcă şi floarea soarelui polenizate în gospodărie dacă coloniile de albine sunt întreţinute pentru polenizare şi miere?


1.40 – 60 %

2.20 – 40 %

3.10 – 20 %

4.60 – 80 %

Întrebarea 263.

În ce cuantum se raportează costurile apiculturii la culturile pomicole şi bacifere polenizate în gospodărie dacă coloniile de albine sunt întreţinute pentru polenizare şi miere?


1.60 – 80 %

2.20 – 40 %

3.40 – 60 %

4.10 – 20 %

Întrebarea 264.

Care indicator influenţează cuantumul concret al costurilor apiculturii casate la culturile polenizate?


1.Recolta medie la hectar a culturilor polenizate

2.Recolta globală a culturilor polenizate

3.Suprafaţa culturilor polenizate

4.Randamentul global de miere

Întrebarea 265.

Cum se repartizează costurile rămase ale apiculturii după raportarea unei părţi pe culturile polenizate pe tipuri de produse obţinute?


1.Proporţional ponderii costurilor în valoarea lor totală la cost efectiv

2.Proporţional ponderii costurilor în valoarea lor totală la preţurile medii de realizare

3.Proporţional ponderii costurilor în valoarea lor totală la cost planificat

4.Proporţional ponderii costurilor în valoarea lor totală la valoarea realizabilă netă

Întrebarea 266.

Care costuri se includ în costul produselor obţinute în cazul apiculturii pentru miere?


1.Toate costurile subramurii cu excluderea costurilor aferente produselor secundare

2.Toate costurile subramurii cu casarea prealabilă a costurilor aferente culturilor polenizate

3.Toate costurile subramurii cu excluderea costurilor aferente produselor conjugate

4.Toate costurile subramurii fără excluderi sau casare prealabilă

Întrebarea 267.

Ce indicator valoric poate fi determinat prin calcul direct în subramura apiculturii pentru polinizare?


1.Numărul hectarelor polenizate şi costul unei colonii de albine

2.Costul polenizării unui hectar şi costul 1 q de miere

3.Costul polenizării unui hectar de culturi agricole

4.Numărul hectarelor polenizate şi costul unei regine

Întrebarea 268.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în subramuraapiculturii pentru polinizare?


1.Lipseşte unitatea de calculaţie

2.Numărul de hectare polenizate

3.1 ha polenizat, 1 q de miere scursă şi 1 q de ceară topită

4.1 q de miere scursă şi ceară topită

Întrebarea 269.

Ce serveşte drept unitate de calculaţie în subramuraapiculturii pentru înmulţire?


1.1 q de miere,o regină şi o colonie de albine

2.1 ha polenizat, o regină şi o colonie de albine

3.Numărul coloniilor noi de albine la un hectar polenizat

4.O regină şi o colonie de albine

Întrebarea 270.

Cum se echivalează 1 kg de albine la vânzarea acestora cu achitarea contra masă?


1.Cu 10 kg de ceară

2.Nu se vinde contra masă

3.Cu 1 kg de propolis

4.Cu 10 kg de miere

Documents

Conta Bili Tate i