Upload
vanmien
View
235
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Ministerul Sănătății al Republicii Moldova
Centrul Național de Management în Sănătate
Observatorul Naţional pentru Droguri
Chișinău, 2016
Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual I
Abrevieri și termeni RM Republica Moldova
OMS Organizația Mondială a Sănătății
UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime
MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, www.ms.gov.md
CNMS Centrul Naţional de Management în Sănătate, www.cnms.md
OND Observatorul Național pentru droguri din cadrul CNMS, www.observator.mednet.md
MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.md
DAMAI Direcția Antidrog al Ministerul Afacerilor Interne
DIP Departamentul Instituții Penitenciare al Ministerului Justiției, www.penitenciar.gov.md
DRN IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, www.imspdrn.md
CNSP Centrul Național de Sănătate Publică, www.cnsp.md
UCIMP Unitatea de Coordonare, Implementare, Monitorizare a Proiectului (recipientul principal al
granturilor Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei în Republica Moldova),
www.ucimp.md
CML Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-legala.md
BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md
CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md
SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md
FSM Fundația Soros Moldova
AO AFI Asociația Obștească AFI (Act For Involvement), www.afi.md
CDI Consumatori de droguri injectabile
HG Hotărîre de Guvern
PRR Program de reducere a riscurilor
ESPAD Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul elevilor de 16 ani. În Republica
Moldova s-a implementat de 2 ori în 2008 și 2011 în școlile amplasate pe malul Drept al Rîului Nistru.
IBSS Studiile integrate bio-comportamentale în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare HIV. Ca regulă
se implementează cu anumită periodicitate în rîndul următoarelor grupuri: consumatori de droguri
injectabile; bărbații care fac sex cu bărbații; femeile care prestează servicii sexuale; deținuții.
KAP Studiile “Cunoştinţe, atitudini şi practici cu privire la HIV/SIDA”. Ca regulă sînt 2 tipuri de studii din
această categorie: în rîndul populaţiei generale (de 15-64 ani), și în rîndul tinerilor (de 15-24 ani)
EMCDDA Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, www.emcdda.europa.eu
LEAHN Rețeaua Internațională Organele de drept și HIV (Law Enforcement and HIV Network),
www.leahn.org
Autori
Olga Vacarciuc, Otilia Scutelniciuc, Tatiana Costin, Igor Condrat, Valeriu Pleșca, Oleg Barbă
Consultanţi
Petru Crudu, Mihai Oprea, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Petru Oprea, Diana Simașco, Svetlana Doltu, Irina
Barbiroş, Ion Ţurcanu, Lucia Pîrţînă, Ina Tcaci, Ala Iaţco, Eudochia Paciu.
Recunoștinţe
Utilizarea dovezilor ştiinţifice pentru elaborarea unor strategii cu impact maxim în prevenirea consumului
şi combaterea traficului ilicit de droguri constituie scopul nostru. Calitatea datelor este prioritatea Observatorului
Naţional pentru Droguri.
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual II
Raportul anual 2015, oferă o evaluare detaliată a situaţiei cu privire la Consumul şi Traficul Ilicit de
Droguri în Republica Moldova cu respectarea rigorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi
Dependenţei de Droguri (EMCDDA).Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate în elaborarea acestuia
pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa, în special partenerilor naționali din.
Cuprins
Sumar executiv ............................................................................................................................................................ 1
Prezentarea generală a ţării ........................................................................................................................................ 2
I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri ............................................................................................ 3 I.1 Introducere ................................................................................................................................................. 3 I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor ......................................................................................................... 4 I.3 Cadrul legal ................................................................................................................................................. 6 I.4 Implementarea legislaţiei ......................................................................................................................... 13 I.5 Alocările bugetare şi finanţarea ............................................................................................................... 13
II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri .............................................................................. 14 II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente ................................................................................... 14
II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri ...................................................... 14 II.2 Consumul de droguri în populaţia generală ............................................................................................. 14 II.3 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor ............................................................................................... 14 II.4 Consumul de droguri în rîndurile elevilor ................................................................................................ 15 II.5 Disponibilitatea percepută a drogurilor ilicite ......................................................................................... 16 II.6 Prevalența consumului de droguri pe parcursul vieții ............................................................................. 16
III Diverse substanțe .............................................................................................................................................. 17 III.1 Tranchilizante și sedative ......................................................................................................................... 17
IV Principalele droguri consumate în Republica Moldova .................................................................................... 18 IV.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar .......................................................................... 18
V Consecinţele pentru sănătate ........................................................................................................................... 19 V.1 Cererea de tratament ............................................................................................................................... 19 V.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial ............................... 20 V.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare ........................................ 21 V.4 Farmacoterapia cu metadonă .................................................................................................................. 22 V.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare .............................................................................. 23 V.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor .................... 24 V.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane
Dependente de Droguri ............................................................................................................................ 24
VI Mortalitatea asociată consumului de droguri ................................................................................................... 25 VI.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI .............................................................................................. 29
VII Bolile infecţioase asociate consumului de droguri............................................................................................ 30 VII.1.1 HIV ................................................................................................................................................... 30
Căile probabile de infectare .................................................................................................................................. 32 VII.1.2 Hepatitele virale .............................................................................................................................. 32
VII.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri ................................................................................. 33 VII.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale ................................................................................................. 34
VII.3.1 Problemele sociale .......................................................................................................................... 34
VIII Infracţiunile legate de traficul de droguri ......................................................................................................... 37 VIII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri ......................................................................... 41
VIII.1.1 Sechestrările de droguri .................................................................................................................. 41 VIII.1.2 Preţurile, puritatea drogurilor ......................................................................................................... 42
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual III
IX Tendinţele principale ......................................................................................................................................... 43 IX.1 Canabis ..................................................................................................................................................... 43 IX.2 Opiacee/heroina ....................................................................................................................................... 44 IX.3 Drogurile sintetice .................................................................................................................................... 44 IX.4 LSD ............................................................................................................................................................ 44 IX.5 Cocaină/crack ........................................................................................................................................... 45
X Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri ...................................................................................... 45 X.1 Programe şcolare și extrașcolare ............................................................................................................. 45 X.2 Reducerea riscului asociat consumului de droguri .................................................................................. 45
X.2.1 Introducere ...................................................................................................................................... 45 X.2.2 Descrierea intervenţiilor ................................................................................................................. 46 X.2.3 Standarde ........................................................................................................................................ 47
XI Tratament .......................................................................................................................................................... 48 XI.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel naţional........................ 48 XI.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea ................................................................................................ 51 XI.3 Programe de farmacoterapie cu metadonă ............................................................................................. 53
XII Intervenţiile în instituţiile penitenciare ............................................................................................................. 54 XII.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare ................................................... 54 XII.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni ................ 55 XII.3 Modificări și completări a Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel
de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora conform HG nr. 430 din 09.06. 2014 .......................................................................................................................................................... 55
XII.4 Modificări și completări a tabelelor și listei substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului conform HG nr. 381 din 16.06. 2015 ......................................................... 56
XIII Anexe ................................................................................................................................................................. 57 XIII.1 Lista tabelelor ........................................................................................................................................... 60 XIII.2 Lista figurilor ............................................................................................................................................. 60 XIII.3 Bibliografie................................................................................................................................................ 61
Sumar executiv
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 1
Sumar executiv
Raportul anual 2015 se bazează pe informaţiile furnizate de către autorităţile publice centrale,
organizaţiile naţionale guvernamentale, neguvernamentale, instituţiile abilitate în combaterea consumului şi
traficului ilicit de droguri din Republica Moldova şi rezultatele studiilor populaţionale.
Anul 2015 este marcat de realizarea în Republica Moldova a celui de-al treilea studio de cercetare în școli
privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD). Eșantionul analizat în cadrul prezentului raport este constituit
din 5704 din elevi de 16 ani din clasele a 8-a și a 9-a, dintre care 50,6% sunt băieți și 49,4% sunt fete.
Conform studiului ESPAD printre elevii din clasele a 8-a și a 9-a, consumul de canabis pe parcursul vieții
este de 3,5%, în ultimele 12 luni 2,5% și 1,2% în ultimele 30 zile. Din numărul total de elevi se evidențiază că au
consumat băieții (pe parcursul vieții -5,1%; în ultimele 12 luni -3,7%; în ultimele 30 zile -1,8%), elevii din centrele
urbane mari (pe parcursul vieții -5,8%; în ultimele 12 luni -4,7%; în ultimele 30 zile -2,7%).
Cel mai utilizat drog ilicit conform ESPAD 2015 în Republica Moldova este canabisul, dar totodată există
elevi care au utilizat și alte substanțe. Ca rezultat circa 2,5% dintre elevii claselor a 8-a și a 9-a au consumat pe
parcursul vieții careva drog ilicit, cu excepția canabisului (ecstasy, amfetamine, metamfetamine, cocaina, crack,
LSD sau alte halucinogene, heroina, GHB, opiacee produse local); pe parcursul ultimelor 12 luni procentajul este
de 1,5%.
Conform ESPAD 2015 cel mai consumat drog ilicit, cu excepția canabisului, este ecstasy cu un procentaj
de 1,2% pe parcursul vieții și 1,0% în ultimele 12 luni. Pe parcursul vieții la poziția consum de ecstasy se
evidențiază băieții (1,6%) comparativ cu fetele (0,8%) și elevii din centrele urbane mari (2,5%).
Conform datelor Dispensarului Republican de Narcologie în 2015, 416 persoane au solicitat
dezintoxicarea pentru prima dată în anul de raportare (malul drept al rîului Nistru),(383 persoane în anul 2014 şi
284 în anul 2013).
La data de 31 decembrie 2015, 468 beneficiari se aflau în farmacoterapia cu metadonă, din ei 387
beneficiari din sistemul civil şi 81 din sistemul penitenciar.
La finele anului 2015, puncte de distribuție a metadonei au fost extinse pe teritoriul Moldovei (trei
puncte sunt deschise la Chișinău, cîte unul în Bălți, Comrat, Cahul și Ungheni), inclusiv în 13 instituții penitenciare
și izolatoarele de detenție preventivă.
În 2015 Republica Moldova conform datelor BNS arată ca cca 40 % din bărbați mor pînă la vîrsta de 60 de ani avînd la bază 3 cauze principale: 1. Accidentele rutiere,2 maladiile cardio-vasculare şi 3. intoxicările.
În anul 2015 din totalul de 290 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate
de prezenţa drogurilor ilegale, în 69 cazuri rezultatele au fost pozitive conform Centrului de Medicină Legală.
În decursul anului 2015, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1191 infracţiuni legate de traficul
de droguri şi 697 de dosare de anchetă penală pentru trafic de droguri au fost trimise în instanţa de judecată.
Pe parcursul anului 2015, numărul infracțiunilor grave şi excepţional de grave – 282 infracţiuni. Numărul
cazurilor de păstrare a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în
anul 2015 – 13 cazuri.
Prezentarea generală a ţării
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 2
Prezentarea generală a ţării
Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La nord, sud şi est are frontieră cu Ucraina, iar la
vest – cu România. Republica Moldova a devenit independentă la 27 august 1991. Este o republică parlamentară
iar preşedintele ţării este ales de Parlament, pentru un
mandat de 4 ani.
Lungimea totală a frontierelor este de
1.389 km, 450 km cu România și 939 km cu Ucraina.
Țara ocupă o suprafață de 33.843 km², din care
472 km² sînt ape - mai ales fluviile Dunăre și Nistru,
râurile Prut și Răut și lacurile Beleu, Bîc și Dracele. Deși
Republica Moldova nu are ieșire la mare, portul pe
Dunărea în Giurgiulești asigură servirea transportului
maritim.
Urmare a conflictului politic din anii 90,
actualmente îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al
rîului Nistru nu este controlat în totalitate de Guvernul
Republicii Moldova.
Conform Biroului Naţional de Statistică (datele
pentru a.2015, malul drept al rîului Nistru), numărul
populației stabile a constituit 3553,1 mii, 1511,1 mii
persoane sau 42,5% constituie populaţia urbană şi
2042,0 mii persoane sau 57,5% - populaţia rurală.
Repartizarea după sexe este următoarea: 51,9% - femei
şi 48,1% - bărbaţi. Majoritatea populaţiei (93,3%) se
identifică drept creştini ortodocși. Cele mai mari oraşe
ale ţării de pe malul drept al rîului Nistru sînt capitala ţării, municipiul Chişinău (cu o populaţie de 809,6 mii
persoane) şi municipiul Bălţi (150,2 mii persoane). Din punct de vedere administrativ, Republica Moldova este
divizată în 35 raioane, 3 municipii (Chişinău, Bălţi şi Comrat), şi regiunea transnistreană (cu 2 municipii: Tiraspol și
Bender).
Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2014
Anul Indicator Sursa
Populaţia, mii locuitori 2015 3553,1 Biroul Naţional de Statistică
PIB pe cap de locuitor în PPC (paritatea puterii de
cumpărare)
2015 3028 Biroul Naţional de Statistică
Rata şomajului, procent din forţa de muncă 2015 4,9 Biroul Naţional de Statistică
Populaţia sub pragul sărăciei 2015 25,0 Biroul Naţional de Statistică
Rata infracţionalităţii (la 10.000 populaţie) 2015 39,8 Ministerul Afacerilor Interne
Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 3
I Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
I.1 Introducere
Consumul şi traficul ilicit de droguri rămîne a fi o problemă care influenţează negativ dezvoltarea
durabilă şi sigură a societăţii noastre prin implicările infracţionale şi sociale pe care le produc.
Ţinînd cont de globalizarea problemei consumului şi traficului ilicit de droguri, în diverse ţări, inclusiv şi în
Republica Moldova, se desfăşoară un proces de dezvoltare şi perfecţionare a bazei normative care determină
politica naţională în domeniul prevenirii consumului şi combaterii traficului ilicit de droguri, precum şi acordarea
serviciilor de consiliere şi tratament persoanelor dependente de droguri.
În ultimul timp, un pericol emergent este apariţia pe piaţă a unor substanţe narcotice şi psihotrope noi,
precum şi preparate sintetice de o nouă generaţie, consumul cărora implică şi consecinţe grave asupra sănătăţii.
Un pas important pentru Republica Moldova în anul 2010 l-a constituit aprobarea Strategiei naţionale antidrog 2011-2018 şi elaborarea în anul 2014 a noului Plan naţional de acţiuni antidrog 2014-2016. Cu suportul Biroului regional UNODC Moldova în anul 2014 a avut loc vizita a doi experți internaționali din Cehia, Praga, Tomas Zabransky și Josef Radimecky. Obiectivul principal al vizitei a constat în oferirea consultanței privind: elaborarea Planului de acțiuni 2017-2018 a Strategiei Naționale antidrog 2011-2018.
Urmare a acestei vizite, experţii au prezentat Biroului regional UNODC Moldova şi factorilor de decizie un document de evaluare (propuneri, probleme identificate, soluții, etc.) în problema combaterii Consumului și Traficului Ilicit de droguri în Republica Moldova și realizarea noului plan de acţiuni antidrog.
RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR:
1. Constituirea Secretariatului permanent al Comisiei Naționale Antidrog.
2. Angajarea unui secretariat permanent (1-2 funcţionari) al Comisiei Naționale Antidrog care va asigura punerea în aplicare reală a sarcinilor Comisiei Naționale Antidrog în perioadele dintre reuniunile Comisiei.
3. Constituirea unui Comitet de reprezentanți executivi a Comisiei Naționale Antidrog – compus din funcționari publici din cadrul ministerelor relevante responsabile pentru probleme de politică în domeniul drogurilor.
4. Crearea unei unități permanente de coordonare operațională cu reprezentanți din fiecare instituție guvernamentală responsabilă de lupta împotriva traficului de droguri. Această unitate trebuie să fie formată din reprezentanți permanenți a Inspectoratului Național de Investigații (Direcția Antidrog), vamă, poliția de frontieră, fiscalitate, procuratură, etc.
5. Grupul de lucru responsabil pentru elaborarea unui nou Plan Naţional de acţiuni antidrog să fie transformat într-un Comitet al reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog - un organ executiv responsabil de activitatea de zi cu zi de punerea în aplicare a politicii de droguri, și de a defini în mod clar mandatul său în cadrul structurilor existente abilitate cu funţii de prevenire şi reprimare a consumului şi traficului de droguri în Republica Moldova.
6. Fiecare minister abilitat cu funcţii de profilaxie şi reprimare a consumului şi traficului de droguri să desemneze cel puțin un funcționar public cu un mandat și responsabilitatea de a coordona îndeplinirea sarcinilor prevăzute în Strategia Antidrog şi Planul Naţional de acţiuni antidrog.
7. Planul de acţiuni antidrog pentru anii 2017-2018 să cuprindă şi informaţii (o coloană) privind costurile necesare care să fie coordonate cu Ministerul Finanţelor şi ministerele individual responsabile pentru punerea în aplicare a măsurilor planificate. Pentru evaluarea punerii în aplicare a activităţilor prevăzute în Planul Naţional de acţiuni antidrog şi pentru a asigura succesul acestora Comitetul reprezentanților Comisiei Naționale Antidrog lunar vor organiza întruniri de lucru şi vor stabili o continuă sporire a cooperării interdepartamentale. În plus, se recomandă ca planificarea și punerea în aplicare a politicii de droguri ar trebui să fie obiectul unui proces în curs de desfășurare și care are un circuit de la "planificare - implementare - monitorizare - evaluare - utilizarea rezultatelor – planificare”. Planificarea pentru perioada viitoare trebuie să ia în consideraţie concluziile obținute din monitorizare și evaluare, prioritățile
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 4
de schimbare și / sau un set de măsuri livrate în faza anterioară de punere în aplicare a politicii în domeniul drogurilor.
8. Consolidarea și punerea în aplicare a politicii naționale antidrog în Republica Moldova, efectuarea de schimbări în elaborarea politicilor orientate la profilaxia și reprimarea consumului de droguri.
I.2 Cadrul politic în domeniul drogurilor
Planul naţional de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea
Europeană pentru anii 2014-2016
Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-2016 include acţiunile necesare de a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui articol/prevedere, precum şi Anexe ale Acordului de Asociere, inclusiv a părţii privind Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în termenii indicaţi şi cu specificarea resurselor financiare necesare în acest sens.
Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2014-2016 reprezintă instrumentul de bază pentru monitorizarea procesului de integrare europeană în următorii 3 ani.
Art. 171 „Lupta împotriva drogurilor ilicite” din Planul de Acţiuni Republica Moldova – UE 2014-2016, are ca măsură „Implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27 decembrie 2010 şi asigurarea realizării acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 764 din 18 septembrie 2014.
Strategia Naţională Antidrog pentru anii 2011-2018
În scopul executării prevederilor Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor
narcotice şi psihotrope şi a precursorilor”, şi întru îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova
privind combaterea narcomaniei şi narcobusinessului, a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din
27.12.2010 ”Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018” şi a ”Planului Naţional de
acţiuni 2011-2013”. Această Strategie este un document-cheie al Guvernului, care descrie situaţia la acel moment
în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru
toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a consumului şi/sau traficului ilicit de droguri.
Documentul defineşte punctele iniţiale şi căile de urmat în abordarea problemei consumului de droguri, precum
şi cadrul de bază recomandat pentru crearea şi implementarea politicii în domeniul drogurilor.
În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o
problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a
societăţii în context mai larg. Prezenta Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată
a problemelor ce ţin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală,
1 Articolul 17 Combaterea drogurilor ilegale
1. Părțile vor coopera, în limita împuternicirilor și competențelor lor respective, pentru a asigura o abordare echilibrată și integrată față de chestiunile legate de droguri. Politicile și acțiunile legate de droguri se vor axa pe consolidarea structurilor pentru combaterea drogurilor ilegale, reducerea livrării, traficului și cererii de droguri ilegale, depășirea consecințelor asupra sănătății și celor sociale ale abuzului de droguri, precum și pe prevenirea mai efectivă a deturnării precursorilor chimici pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor și substanțelor psihotrope.
2 Părțile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru a realiza aceste obiective. Acțiunile se vor baza pe principii stabilite de comun acord în conformitate cu convențiile internaționale relevante, Strategia UE cu privire la droguri (2013-20), Declarația Politică și Declarația Specială cu privire la principiile călăuzitoare de reducere a cererii de droguri, aprobată la cea de-a douăzecea sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la droguri din iunie 1998.
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 5
interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept fundament trei componente ale politicii moderne
în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează reciproc:
1. Reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea
traficului şi distribuirii ilicite de droguri);
2. Reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea
utilizatorilor de droguri);
3. Reducerea riscurilor.
Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază: (1) prevenirea
primară; (2) tratamentul şi reabilitarea; (3) reducerea riscului; (4) reducerea ofertei de droguri.
În contextul aplicării echilibrate a acestor componente, se disting următoarele obiective generale ale
Strategiei Naţionale Antidrog:
1. Reducerea traficului spre și prin Republica Moldova.
2. Reducerea ofertei și accesibilității tuturor tipurilor de droguri.
3. Menținerea tendințelor de reducere a numărului de crime.
4. Sporirea activismului în scopul depistării primordial a traficanților de droguri, dar nu a consumatorilor.
5. Reducerea și stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri și a consecințelor asociate, prin
stabilizarea și menținerea tendințelor de micșorare a numărului persoanelor aflate în evidență.
Obiectivele specifice ale Strategiei:
1. Îmbunătățirea calității sistemului actual.
2. Crearea unui cadru organizațional adecvat și funcțional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul
drogurilor.
Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, stabileşte în
domeniile identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor, rezultate/beneficii scontate, termene
limită, instituţii responsabile şi indicatori pentru a monitoriza implementarea. Sarcinile expuse în contextul
Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 sînt:
1. Stabilizarea și reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor.
2. Reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice, de
sănătate, sociale, infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății.
3. Creșterea calității vieții a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor și altor persoane
apropiate prin oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament,
reabilitare și resocializare.
4. Reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a
instrumentelor legale și instituționale.
5. Stoparea și diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conținut narcotic pentru producerea drogurilor
în Republica Moldova.
Cadrul instituţional
În scopul realizării Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 şi a Planurilor naţionale de acţiuni
antidrog”, precum şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova privind combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri,Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 „Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor”, a fost supusă unor modificări și completări. Astfel, în cuprinsul legii, sintagma
Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a fost substituită cu Comisia
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 6
Naţională Antidrog,organ interdepartamental, instituit de Guvern, în scopul promovării politicii statului în
domeniul circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Atribuțiile Comisiei Naţionale Antidrog
sînt următoarele:
1. de implementare a cerinţelor stipulate în convenţiile internaţionale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, cum
ar fi: Convenţia unică asupra stupefiantelor (1961),Convenţia asupra substanţelor psihotrope (1971) şi
Convenţia contra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (1988), la care Republica Moldova
este parte;
2. de creare a platformei pentru o comunicare continuă cu administraţia publică centrală şi locală, cu
entităţi care contribuie la implementarea politicii în domeniul drogurilor, în scopul realizării acţiunilor
prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog,aprobat de Guvern;
3. să elaboreze propuneri de perfecţionare a legislaţiei în domeniu;
4. să asigure coordonarea activităţilor întreprinse de instituţiile de specialitate şi de organizaţiile
neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri;
5. de realizare a acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog;
6. să conlucreze cu organizaţiile neguvernamentale, cu parteneri externi, cu alte organe în scopul susţinerii
tehnice şi financiare necesare pentru realizarea obiectivelor stipulate în Strategia naţională antidrog şi în
Planul naţional de acţiuni antidrog;în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei
Sociale şi Familiei al Republicii Moldova;
7. să elaboreze programe naţionale de organizare a asistenţei medico-sociale integrate (asistenţă medicală,
socială, de reabilitare, de reducere a riscurilor etc.) pentru consumatorii de droguri; în comun cu
instituţiile interesate;
8. să organizeze cercetări ştiinţifice privind fenomenul consumului de droguri, în comun cu reprezentanţii
administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, să elaboreze programe de
pregătire şi instruire a cadrelor la compartimentul antidrog;
9. să asigure o colaborare permanentă cu reprezentanţii mass-mediei pentru promovarea modului sănătos
de viaţă şi informarea societăţii asupra rezultatelor activităţii administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi a organizaţiilor neguvernamentale în vederea reducerii cererii şi ofertei de droguri;
10. să instituie mecanisme de realizare a proiectelor şi programelor de combatere a traficului ilicit de droguri,
elaborînd, în baza experienţei internaţionale, noi metode în acest domeniu.
Componența nominală a Comisiei Naţionale Antidrog a fost aprobată de către Guvern prin Hotărîrea nr.299
din 04.05.2015, anexa nr.1.prezentată în Tabelul 21.
Pe parcursul anului 2015 activitatea Comisiei Naționale Antidrog a fost stopată, ceea ce a creat o stagnare
în realizarea activităților, iar lipsa unui sistem de coordonare a stopat evaluarea periodică a gradului de
implementare a planului național antidrog 2014-2016.
I.3 Cadrul legal
Codul Contravenţional
Pe parcursul anului 2015 Codul Contravențional nu a fost modificat sau completat la articolele ce
reglementează domeniul drogurilor. Respectiv articolele jos menționate rămân în vigoare.
Modificările și completările Codului contravenţional al Republicii Moldova aprobate în anul 2008 prevăd
introducerea răspunderii persoanei juridice și aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității, în calitate de
sancțiune pentru unele contravenții administrative legate de droguri. Conform prevederilor Codului, la:
Articolul 85: Consumul personal este considerat contravenție administrativă, și nu infracțiune. Astfel,
procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 7
substanţe psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului, se
sancționează cu amendă de la 3 la 10 unități convenționale2 sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității de pînă la 40 de ore. În același timp, persoana care predă benevol substanţele narcotice
ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal sau care se adresează ori care dorește să se adreseze
benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa necesară, în legătură cu consumul ilegal
al substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope, este exonerată de răspundere pentru
acțiunile prevăzute de acest articol.
Articolul 86: Neadoptarea de măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru asigurarea regimului stabilit de
protecţie a semănăturilor de mac somnifer, de cînepă, de arbust coca şi de alte plante, a locurilor de
păstrare şi de prelucrare a recoltei acestor culturi, neadoptarea de măsuri pentru distrugerea
resturilor rămase după recoltare şi a deşeurilor de producţie care conţin substanţe narcotice sau alte
substanţe psihotrope. Această contravenţie administrativă se sancționează cu amendă de la 70 la 150
de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 200 la 300
unități convenționale aplicată persoanei juridice.
Articolul 87: Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe
psihotrope, chiar şi în cantităţi mici şi fără scop de înstrăinare. Această contravenție administrativă se
sancţionează cu amendă de la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă
de la 100 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de
la 300 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate
cazurile, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
Codul Penal
În anul 2008 şi 2009 au fost elaborate modificări și completări esenţiale în cadrul normelor ce
reglementează pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri, fiind abolită pedeapsa cu închisoarea şi (sau)
promovată, sau majorată după caz prin aplicarea contravenţiei administrative ca pedeapsă.
Fiind un progres esenţial, noile prevederi corespund normelor internaţionale potrivit expertizei efectuate
de Consiliului Europei şi alte expertize independente prin umanizarea pedepselor penale, promovarea pedepselor
alternative privațiunii de libertate, ajustarea legii penale naționale. Principalele caracteristici ale procesului de
modificare sînt reducerea nivelului minim și maxim al pedepselor (în special pedeapsa cu închisoarea) și
revizuirea în general a tuturor pedepselor prevăzute de lege pentru infracțiuni, excluderea conceptului de
infracțiune săvârșită repetat, aranjarea logică a conținutului Codului Penal.
Pe parcursul anului 2015 Codul Penal nu a fost modificat sau completat și rămân actuale prevederile ce
reglementează pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri. Aceste prevederi sînt specificate în următoarele
articole:
Art. 1341 Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora
Art.209 Atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri, medicamente şi alte substanţe cu efect
narcotizant
Art.217.Circulaţia ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare
Art.2171 Circulația ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare
2 O unitate convențională constitutie 20 MDL.
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 8
Art.2172Circulația ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor etnobotanicelor sau
analogilor acestora
Art.2173 Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării
drogurilor,etnobotanicelor sau analogii acestora
Art.2174 Sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor
Art.2175 Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora
(1) Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, săvîrşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.
Art.2176 Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a
drogurilor, etnobotanicelor sau a analoagelor acestora
Art.218 Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a drogurilor
Art.219 Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor
Modificările și completările Legii nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor
Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a
precursorilor” este principalul act legislativ care promovează politica statului în domeniul drogurilor şi are ca
obiectiv promovarea politicii de stat în problema circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor,
ocrotirea sănătăţii omului, asigurarea securităţii sociale şi de stat. Aceasta a fost modificată și completată cu
legea 246 din 27.11.2008. Conform modificărilor și completărilor legea stabileşte condiții adăugătoare pentru
acordarea, suspendarea sau retragerea autorizației/licenței pentru persoanele, instituțiile, întreprinderile
farmaceutice care desfășoară activități legate de circulația substanțelor narcotice. Totodată completează și
modifică condițiile de circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor. Această lege împreună cu
modificările și completările rămân în vigoare pînă în prezent. Conform modificărilor și completărilor din
2011,această lege stabileşte cadrul instituţional prin instituirea Comisiei Naţionale Antidrog şi stabileşte
atribuţiile acesteia (vezi mai sus).
Modificările și completările Legii nr. 713 din 6 decembrie 2001 Privind controlul şi prevenirea consumului
abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope
Legea stabileşte politica statului privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului
ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi excluderea acestor consumuri, educarea populaţiei
în spiritul abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice
şi/sau psihice faţă de acestea.
În scopul îmbunătăţirii cadrului legal de prevenire, această Lege a fost supusă unor modificări și
completări, adoptate în decembrie 2008 (Legea Nr. 260 din 05.12.2008). Amendamentele îmbunătățesc
terminologia utilizată în lege pentru a evita lacunele și a elimina interpretările eronate. Legea prevede că, şcolile
de şoferie vor fi obligate să prevadă în programele lor de studii un curs de 8 ore academice pentru educare anti-
alcool şi antidrog în grupuri de maximum 15 persoane. Consumul de droguri fără prescripţie medicală se va
determina în baza rezultatelor examinărilor medicale şi examinarea lichidelor biologice. Alte modificări se referă
la procedura de acordare a serviciilor medicale (specialiştii responsabili, reguli ce urmează a fi respectate,
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 9
procedura de contestare, soluţionarea litigiilor etc.) şi asistenţa medicală narcologică (tipurile de asistenţă
medicală narcologică, specialiştii responsabili, cazurile în care aceasta survine, încetarea asistenţei etc.).
Pe parcursul anului 2015 această lege nu a suferit modificări semnificative ceea ce înseamnă că
prevederile acesteia rămân în vigoare.
Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit,
precum şi cantităţile acestora
În scopul reglementării unor probleme ce ţin de contracararea traficului ilicit de substanţe narcotice,
psihotrope şi plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, în temeiul alineatelor (4) şi (5) ale articolului
1341 al Codului Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18 aprilie 2002, a fost aprobată prin Hotărîre de Guvern
nr.79 din 23 ianuarie 2006 “Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe,
depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile acestora”.
Această listă este utilizată de către organele de drept în procesul de calificare a unei acţiunii/inacțiuni legate de droguri drept infracţiune sau contravenţie administrativă, în funcție de cantitatea identificată care trebuie ajustate la realităţile consumului de droguri dar şi la recomandările europene și de substanța supusă controlului. În listă sînt definite cantitățile mici, mari și deosebit de mari pentru fiecare substanță narcotică, substanță psihotropă sau plante ce conțin astfel de substanțe. În conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova sînt pasibile de sancțiuni, acțiunile/inacțiunile ilegale cu cantități mici de substanțe narcotice, substanțe prishotrope sau plante care conțin astfel de substanțe. Aceleași acțiuni/inacțiuni cu cantități mari și deosebit de mari sînt pasibile de pedepse în conformitate cu Codul Penal al RM. Cantitățile includ amestecurile substanţelor narcotice şi/sau psihotrope cu precursori, adaosuri(preparate medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, făină etc.), aflîndu-se în orice stare de agregare. Cantităţile mici, mari sau deosebit de mari ale analoagelor substanţelor narcotice sau psihotrope corespund cantităţilor calculate ale substanţelor narcotice sau psihotrope enumerate în listă. Cantitatea mică de substanțe narcotice, substanțe psihotrope sau plante care conțin astfel de substanțe este cantitatea mai mică decît cantitatea mare definită în Listă. Cantităţile mari de substanţe narcotice, psihotrope şi precursori, care au fost depistate în circulaţie ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mici pînă la cantităţile maxime indicate în tabela cantităţilor mari. Cantităţile deosebit de mari de substanțe narcotice, psihotrope şi precursori care au fost depistate în circulaţia ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mari.
S-a constatat că în ultima perioadă în Republica Moldova se fac abuzuri grave de consum cu o categorie
de substanţe noi întîlnite şi care se întrebuinţează pe rol ca substanţe narcotice, psihotrope şi precursori. Astfel,
în scopul întreprinderii măsurilor menite să combată oferta de droguri, specialiştii în domeniu au examinat
minuţios problema apariţiei acestor preparate noi şi au constatat că pe parcursul anului 2014-2015 au fost
identificate în circuitul ilicit substanţe noi întrebuinţate în scopul senzaţiilor cu efect narcotic şi psihotropic.
Aceste noi substanţe nu se regăsesc sub controlul statului în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar
circulaţia acestora în rîndurile populaţiei Republicii Moldova prezintă un pericol grav asupra sănătăţii şi creşterii
infracţionalităţii în acest domeniu.
Lista derivă din Tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse
controlului conform convenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite în materie de droguri, aprobate de Guvern (HG
nr.1088 din 05.10.2004).
Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope
şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2015, Republica Moldova
Poziția Cantitățile mari 2004 Cantitățile mari 2015
Heroină 0,01-1 g 0,01-2,5 g
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 10
Opium (opiu brut) 0,1-1 g 0,1-25 g
Cocaină 0,15-1,5 g 0,15-5 g
LSD 0,0003-0,003 2-10 timbre (doze)
Plante de mac 51-150 plante 151-500 plante
Plante de cînepă 3-30 plante 6-50 plante
Prin Hotărîrea guvernului nr.381 din 16 iunie 2015 privind modificarea şi completarea tabelelor şi listelor
substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor acestora, supuse controlului, în lista substanțelor au fost
incluse preparate noi3.
Serviciul de probaţiune
De rînd cu revizuirea Codului Penal al Republicii Moldova, reforma probaţiunii este una din cele mai
importante măsuri luate în vederea umanizării politicii punitive a Republicii Moldova în scopul modernizării
normelor legislative şi ajustării lor la standardele europene. Legea cu privire la probaţiune a fost adoptată de
Parlament în anul 2008 (Legea nr. 8 din 14.02.2008) şi a intrat în vigoare la 13 septembrie 2008. Aplicarea legii
facilitează individualizarea pedepselor, contribuind la prevenirea recidivei şi la asigurarea resocializării
infractorilor. Probaţiunea apare ca un pas important în contextul racordării legislaţiilor naţionale la standardele
internaţionale, urmărind scopul de a crea o zonă intermediară în sistemul de pedepse, o reevaluare a conceptului
represiv şi o redirecţionare a acestuia spre unul curativ. Pentru Republica Moldova probaţiunea trebuie să
aibă ca scop resocializarea persoanelor ceia ce la moment nu există.
Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere
în comunitate a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în
societate şi de a proteja comunitatea de riscul recidivei.
Subiecţi ai probaţiunii - persoanele aflate în conflict cu legea penală; persoanele eliberate din locurile de
detenţie care solicită adaptare socială. Sînt în conflict cu legea penală persoanele:
bănuite, învinuite, inculpate;
eliberate de pedeapsă penală;
eliberate de răspundere penală;
condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi cele private de dreptul de a
ocupa o anumită funcţie sau de a exercita o anumită activitate (articolul3-4 din Legea nr.8 din
14.02.2008 Cu privire la probaţiune).
Probaţiunea dispune de strategii de intervenţie în toate etapele procesului de înfăptuire a justiţiei penale.
Astfel, există probaţiune: presentenţială– evaluare psihosocială a personalităţii bănuitului, învinuitului,
inculpatului; sentenţială în comunitate– activităţi orientate spre reintegrarea socială a persoanelor eliberate de
pedeapsa penală prin asistenţă, consiliere, controlul comportamentului şi supravegherea respectării obligaţiilor
impuse de instanţă;penitenciară– activităţi socio-educative desfăşurate în penitenciar şi activităţi de pregătire
pentru eliberare din locurile de detenţie; postpenitenciară– acordare de asistenţă persoanelor eliberate din
locurile de detenţie în scopul reintegrării lor în societate. Serviciul de probațiune are un rol important în
reintegrarea socială a foștilor deținuți care se confruntă cu problemele complexe ale consumului de droguri.
Legea prevede dezvoltarea programelor individuale și de grup, în funcție de grupul de beneficiari, deși fără a fi
3 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=297514
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 11
specificat expres, programe specializate care vor avea de a face cu persoanele consumatoare de droguri în
conflict cu legea penală.
Această lege a fost modificată și completată prin intermediul legii nr.138 din 03.12.2015 la articolele cu
numărul 21 care prevede principiile probațiunii, art. 22-resocializarea, art.23-evidența subiecților probațiunii,
art.24-evaluarea personalității subiectului probațiunii, art.25-planificarea probațiunii, art.26-supravegherea
subiecților probațiunii, art.27-asistența și consilierea, art.28-asistența postpenitenciară, art.29-programe
probaționale, art.210 –monitorizare electronica, art.3 –subiecții probațiunii, art.4-drepturile și obligațiile
subiecților probațiunii, art.7-dosarul personal de probațiune, art.10-probațiunea comunitară, art.12-probațiunea
postpenitenciară, art.15-organizarea activității de probațiune, art.16-Inspectoratul Național de Probațiune
(include statutul acestuia și modul de conducere și activitate), art.152-subdiviziunile teritoriale, art.21-personalul
organelor de probațiune, art.22-consilierii de probațiune, art.23-competențaconsilierlui de probațiune, art.24.-
drepturile consilierului de probațiune.
Cooperarea internaţională
În baza Memorandumului de Înţelegere în domeniul antidrog semnat la data de 17 iulie 2012 între
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de
Droguri obiectivul principal îl constituie îmbunătăţirea procesului de colectare, procesare şi diseminare a datelor
cu privire la consumul şi traficul ilicit de droguri, dezvoltarea şi armonizarea continuă a metodelor de
monitorizare a consumului şi traficului ilicit de droguri.
În perioada 5 – 6 martie 2014, Observatorul Naţional pentru Droguri (OND) din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate a participat la lansarea primului proiect de cooperare între Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi ţările Parteneriatului Estic, denumit ENP1.
Republica Moldova fiind parte a acestui proiect, a participat prin intermediul OND, la o serie de evenimente organizate pe parcursul anului 2015.
Organele de drept și HIV
Pe plan istoric, forţele organelor de drept din lumea întreagă au jucat un rol-cheie în sănătatea publică, un rol care a pierdut din intensitate în ultimii ani din cauza specializării agențiilor guvernamentale.
Atît la nivel global, cît şi nivel regional, există deja exemple de succes de implicare a organelor ordinii de drept prin asumarea unui rol important în prevenirea şi terapia HIV(rețeaua internațională “Organele de drept și HIV”- LEAHN). Republica Moldova din mai 2014 a aderat la această rețea, fiind una din țările cu bune practici în acest domeniu (http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman).
Ca să fie cu adevărat eficace, organele ordinii de drept şi sectoarele de sănătate ar trebui să formeze parteneriate în vederea elaborării şi susţinerii legislaţiei, politicilor şi practicilor care facilitează obiectivele comune de prevenire a HIV prin consolidarea securităţii comunităţii şi reducerea infracţiunilor (LEAHN, 2012).
Rețeaua Poliția și HIV(LEAHN) – reprezintă o rețea globală a reprezentanților organelor de drept(poliție,
penitenciare, procuratura, vama, etc.) și personalului medical, scopul principal al căreia este prevenirea răspîndirii
infecției HIV, promovarea înțelegerii importanței rolului organelor de drept în domeniul sănătății publice și
organizarea unor acțiuni comune împotriva răspândirii HIV. Scopul proiectului LEAHN este de a construi o rețea a
cărei existență și activitate ar promova schimbările culturale în rândul poliției, astfel în cît facilitarea și sprijinul
pentru eforturile de prevenire a HIV ar deveni o norma în practica polițieneasca la nivel global şi prin acest proces
s-ar respecta drepturile omului persoanelor-cheie afectate. Consolidarea capacității poliției de a funcționa ca
parteneri eficienți cu programele HIV și a conlucra cu societatea civilă și promovarea acestui parteneriat este unul
dintre cele mai promițătoare strategii pentru eliminarea barierelor întru prevenirea, tratamentul și îngrijirea
efectivă a HIV, precum și pentru angajarea unui aliat puternic în prevenirea infecției HIV.
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 12
Biroul Regional în Republica Moldova UNODC, în 2015 şi 2016 a oferit asistență tehnică Inspectoratului
General de Poliţie şi MAI pentru elaborarea „Instrucţiunii Metodice cu privire la intervenţiile poliţiei în prevenirea
şi control infecţiei HIV şi mediul grupurilor cu risc sporit la infectare” care are 2 componente: 1. Protejarea
lucrătorului MAI/IGP la locul de munca în timpul îndeplinirii datoriilor de serviciu şi 2. Referirea persoanelor din
grup vulnerabile, precum consumatorii de droguri către servicii de reducere a riscurilor, tratament şi reabilitare.
In 2016, Promolex a organizat o serie de mese rotunde la nivel local (Bălţi, Anenii Noi) pentru a dezvolta
împreuna cu toți partenerii locali a schemelor de referire în caz de accidente la locul de munca şi scheme de
referire pentru persoanele din GRSI.
Beneficiile abordării polițienești de reducere a riscurilor:
Poliția contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru serviciile de sănătate cu scopul de a oferi
îngrijire persoanelor vulnerabile, printr-o serie de acțiuni, printre care:
Evitarea apropierii sau urmăririi clienților sau personalului serviciilor de sănătate cînd acestea
apelează la aceste servicii. Evitarea patrulării în imediata apropiere a unui serviciu de reducere a
riscurilor
Oferirea recomandărilor serviciilor relevante în curs de desfășurare
Referința la abordări bazate pe dovezi pentru a informa utilizarea etică de discreție cînd vine vorba de
comportamente incriminate
Efectuarea metodelor de investigare etice, în ceea ce privește în specia violența bazată pe gen
Consultarea, audierea și răspunderea la problemele persoanelor vulnerabile
Aceste schimbări conduc la o serie de rezultate pozitive, inclusiv:
Reducerea ratelor HIV
Securitatea sporită in rândul femeilor, în special al LSC
Reducerea vulnerabilității la HIV, inclusiv în rîndul prietenilor și familiilor grupurilor incriminate
Mărirea modalităților de a raporta abaterile poliției
Creșterea legitimității poliției prin dezvoltarea încrederii între poliție și comunitate
Aceste rezultate sunt benefice atît pentru persoanele vulnerabile cît si pentru organele de aplicare a legii.
Relațiile strânse între poliție și persoanele cheie contribuie la reducerea infectării cu HIV și contribuie la aspirațiile
profesionale ale poliției.
In scopul realizării cu succes a implicării poliției in răspunsul național HIV și realizarea conceptului de
polițist pentru comunitate, a fost elaborate Instrucțiunea metodică privind intervenția Poliției în prevenirea și
profilaxia HIV în mediul grupurilor cu risc sporit de infectare, aprobată prin Ordinul Inspectoratului General de
Poliție nr. 54 din 27 martie 2015 (versiunea web poate fi vizualizată pe link: http://www.leahn.org/wp-
content/uploads/2014/05/Manual-on-police-and-HIV.pdf), cu asistența tehnică a UNODC. Instrucțiunea are 2
componente: 1. Protejarea lucrătorului MAI/IGP la locul de munca in timpul îndeplinirii datoriilor de servici si 2.
Referirea persoanelor din grupurile vulnerabile, precum consumatorii de droguri către servicii de reducere a
riscurilor, tratament si reabilitare.
Din anul 2014, Republica Moldova are reprezentant in rețeaua internațională Organele de drept și HIV
(Law Enforcement and HIV Network) și a fost creată o pagină web in limba română unde poate fi plasată
informația relevantă in domeniul reducerii riscului pentru reprezentanții organelor de drept, dar și semnată
scrisoarea de suport și aderare la rețea (http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman). La
31.12.2015 scrisoarea de suport a fost semnată de 45 reprezentanți ai organelor de drept din Republica Moldova.
Dezvoltări în sfera politicii de droguri şi răspunsuri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 13
I.4 Implementarea legislaţiei
În 2015, din dosarele de anchetă penală pornite de MAI pentru trafic de droguri, 745 (62,5%) au fost
prezentate instanţelor de judecată. Datele disponibile despre implementarea legislaţiei se limitează doar la
ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise instanţelor de judecată pe malul drept al
rîului Nistru.
Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015
Sursa: MAI
I.5 Alocările bugetare şi finanţarea
Nu este posibilă o măsurare/estimare a cheltuielilor din bugetul naţional destinate prevenirii consumului
de droguri şi altor măsuri de combatere a traficului ilicit de droguri pentru anul 2015. Bugetul executat este
prezentat sub formă de linie de buget consolidat. La moment nu este posibilă dezagregarea pentru calcularea
totalului cheltuielilor CNAM pentru contractarea serviciilor de dezintoxicare, sînt disponibile doar disbursările per
fiecare instituţie medicală.
Activităţile de reducere a riscurilor sînt finanţate exclusiv din surse externe, în special din grantul Fondului
Global. Suportul financiar oferit de către Fondul Global pentru implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor
în grupul CDI constituie 589.316,66 EURO, anul 2015.Totodată, poate fi calculată dezbursarea pentru numărul de
pacienți in farmacoterapie contractați de CNAM, costul unei vizite fiind estimat de 69 lei.4
În anul 2015 au fost derulate 7 proiecte printre CDI în sectorul civil, cu desfășurarea activităților în 28
localități și suburbii: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Sîngerei, Glodeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Căuşeni, Soroca,
Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni inclusiv în Transnistria - Tiraspol, Bender,
Rîbnița, Camenca și Slobozia, Cahul, Comrat, Ciadîr-Lunga și Anenii Noi.
În sistemul penitenciar în anul 2015 au fost derulate 2 proiecte, printre CDI deținuți (pe malul Drept și
malul Stîng), după cum urmează:
4 HG nr. 1020 din 29.12.2011 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare
100.0% 95.6%
92.1% 93.5% 96.2%
97.1% 95.5%
92.4% 88.3%
95.6%
80.6% 80.9% 82.8% 73.40% 71.40%
60.60% 61.50%
62.40%
51.0% 55.80%
62.5%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 14
1 proiect - Profilaxia infecţiei HIV/SIDA şi ITS printre CDI deţinuţi (schimb de seringi) în 15 penitenciare de
pe malul drept (Cricova-2, Leova, Soroca, Pruncul, Brănești, Rusca, Taraclia, Bălți, Chișinău, Rezina și Bender – 2,
Lipcani și Cahul);
1 proiect - Profilaxia infecţiei HIV/SIDA şi ITS printre CDI deţinuţi (schimb de seringi) în 3 penitenciare de
pe malul stîng (UIN 1 – Grigoriopol, s. Glinoe, UIN 2 și UIN 3 Tiraspol).
II Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri
II.1 Principalele evenimente şi tendinţele emergente
II.1.1 Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri
Consumul de droguri, modelele și tendințele lui în populaţia generală sînt măsurate în cadrul studiilor
populaţionale pe un eşantion reprezentativ naţional. Studiile oferă estimări ale proporţiei de persoane care
declară că au consumat droguri specifice în intervale delimitate de timp. De asemenea, chestionarele oferă
informaţii contextuale utile privind modelele de consum în prezent sau trecut, caracteristicile socio-demografice
ale consumatorilor, percepţiile privind riscul, disponibilitatea și atitudinile vizavi de droguri (conform
recomandărilor EMCDDA).
În Republica Moldova pentru aprecierea consumului de droguri se utilizează 3 indicatori standard:
prevalenţa pe parcursul vieţii (consumul unui drog în orice moment al vieţii),
prevalenţa în ultimul an,
prevalenţa în ultima lună.
Dintre cele trei măsurări standard, prevalenţa pe parcursul vieţii este mai puţin sensibilă pentru
reflectarea situaţiei curente. Această măsurare nu reflectă situaţia actuală a consumului de droguri, însă poate fi
utilă pentru înțelegerea modelelor de consum și a incidenţei primului consum. Accentul este pus asupra
evenimentelor de consum din ultimul an și ultima lună.
II.2 Consumul de droguri în populaţia generală
Datele utilizate au fost colectate în cadrul studiului ”KAP 2010 15-64 ani” pe un eşantion reprezentativ
pentru populaţia de 15-64 ani de pe malul drept al rîului Nistru (1). Eşantionul final al studiului a fost constituit
din 4060 respondenţi, cu o eroare maximă de ±1,6%. Datele au fost ponderate pentru a apropia structura
eşantionului studiului de structura oficială a populaţiei pe sexe, grupuri de vîrstă şi tipul localităţii de reşedinţă în
conformitate cu datele BNS. Pentru comparație s-au utilizat datele studiului analogic desfăşurat în anul 2008 (2).
Aceste date au fost incluse în raportul anual pentru anul 2013. Pe parcursul anului 2015 nu a fost efectuat
un alt studiu de aceea aceste date rămân actuale.
II.3 Consumul de droguri în rîndurile tinerilor
În anul 2012, pe malul drept al rîului Nistru a fost efectuat studiul repetat”Cunoștințele, atitudinile și
practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA” (în continuare: KAP 2010 15-24 ani);anterior, astfel de
studii au mai fost efectuate în anii 2006, 2008 şi 2010 ( (3), (4), (5)).
Ultimele rezultate există în raportul din 2013.
Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 15
II.4 Consumul de droguri în rîndurile elevilor
Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind consumul de Alcool şi alte Droguri, identificat uzual prin
abrevierea ESPAD, a fost iniţiat în anul 1993 de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri şi
Consiliul Europei.
Scopul studiului vizează obţinerea la nivel european de date comparabile privind cunoştinţele, atitudinile,
practicile elevilor de 16 ani în privinţa consumului de droguri, făcând în acest fel posibilă conturarea unor
tendinţe privind caracteristicile consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţional şi european. Sondajele
sunt repetate la fiecare patru ani, în anul 1995 a fost realizat primul studiu în 26 de țări, fiind punctul de plecare.
În Republica Moldova runda din 2015 este cea de 3-a participare la acest exercițiu. Conform metodologiei
se anchetează toți elevii din clasele cu o pondere mare de elevi de vîrsta de 16 ani (în cazul Republicii Moldova a
aceștia sunt în clasele a 8-a și a 9-a), dar pentru comparabilitate între țări în baza finală a studiului la nivel
european se păstrează doar elevii din grupul țintă (în cadrul ESPAD 2015 aceștia sunt elevii născuți în anul 1999).
Figura 3 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalența consumului de marijuana sau hașiș
Conform rezultatelor ESPAD 2015, prevalenţa consumului de marijuana sau hașiș comparativ cu anul
2007 şi 2011 nu a suferit schimbări esențiale atît în Republica Moldova cît și în celelalte ţări participante la studiu.
Figura 4 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de Ecstasy
5
3
1
17
13
7
5
3
1
17
13
7
4 3
2
16
13
7
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Pe parcursulvieţii
Ultimele 12 luni Ultimele 30 zile Pe parcursulvieţii
Ultimele 12 luni Ultimele 30 zile
Republica Moldova,total Media Europeană,total
2007/2008
2011
2015
2
4
2
3
1
2
Republica Moldova,total Media Europeană,total
2007/2008
2011
2015
Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 16
Conform rezultatelor ESPAD 2015, prevalenţa consumului de ecstasy comparativ cu anul 2007 şi 2011
este în scădere atît în Republica Moldova cît și în celelalte ţări participante la studiu.
II.5 Disponibilitatea percepută a drogurilor ilicite
Elevii au fost întrebați cît de greu ar putea face rost de substanțe ilicite dintr-o listă prestabilită (canabis,
amfetamine, metamfetamine, ecstasy, cocaină, crack, opiacee produse local). Pentru fiecare substanță a fost
posibil de indicat una din variantele ”imposibil”, ”foarte greu”, ”destul de greu”, ”destul de ușor”, ”foarte ușor” și
”nu știu”. Ca rezultat s-a analizat ponderea elevilor care au indicat unul dintre răspunsurile ”destul de ușor” sau
”foarte ușor”.
Cel mai accesibil drog în Republica Moldova, se consideră canabisul (5,0%), urmat de ecstasy (1,10%). În
cazul tuturor drogurilor (din lista prestabilită) acestea sunt percepute mai ușor disponibile în centrele urbane
mari (14,3%) comparativ cu alte localități.
Figura 5 ESPAD 2007,2011,2015; Disponibilitatea canabisului
II.6 Prevalența consumului de droguri pe parcursul vieții
Pentru o serie de droguri ilicite (canabis, ecstasy, amfetamine, metamfetamine, cocaina, crack, LSD sau
alte halucinogene, heroina, GHB, opiacee produse local) în chestionar a fost formulată întrebarea ”de cîte ori
elevul a consumat acest drog pînă în prezent”.
6
31
6
29
5
30
Moldova Media Europeană
2007/2008
2011
2015
Diverse substanțe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 17
Figura 6 ESPAD 2007,2011,2015; Prevalenţa consumului de droguri pe parcursul vieţii
În rezultat 6,0% dintre elevii din Republica Moldova clasele a 8-a și a 9-a au afirmat că cel puțin o dată în
viață au consumat droguri ilicite, comparativ cu media Europeană care este 18%.
III Diverse substanțe
Acest capitol descrie utilizarea a diverse substanțe (tranchilizante și sedative, ciuperci halucinogene,
steroizi anabolizanți, alcool împreuna cu pastile, analgezice), care ca regulă nu pot fi clasificate ca ilegale.
III.1 Tranchilizante și sedative
În Republica Moldova circa 2,4% dintre elevi consideră tranchilizantele și sedativele ușor disponibile (au
indicat că pot face rost destul de ușor sau foarte ușor; lista completă de răspunsuri posibile: imposibil, foarte
greu, destul de greu, destul de ușor, foarte ușor, nu știu), cu o pondere mai mare în cazul fetelor (2,6%)
comparativ cu băieții (2,3%). La poziția disponibilitatea percepută a tranchilizantelor și sedativelor de asemenea
se evidențiază elevii din centrele urbane mari (5,8%), comparativ cu semenii lor din alte localități (urban mic -
2,3%; rural -1,6%).
În cazul utilizării ilegale (fără prescripția medicului) a tranchilizantelor și sedativelor în Republica
Moldova, prevalența pe parcursul vieții constituie 1,2% per general, cu 1,4% în cazul fetelor și 1,0% în cazul
băieților. La această poziție se evidențiază elevii din centrele urbane mari (2,1%) și cei cu însușita slabă la
învățătură (1,8%).
7
19
7
18
6
18
Moldova Media Europeană
2007/2008
2011
2015
Principalele droguri consumate în Republica Moldova
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 18
Figura 7 ESPAD 2007,2011,2015; Utilizarea tranchilizantelor sau preparatelor sedative fără prescrierea medicului, pe
parcursul vieţii %
IV Principalele droguri consumate în Republica Moldova
Utilizînd datele din diferite surse, în 2012-2013 în Republica Moldova s-a efectuat o cercetare
operaţională de estimare a mărimii grupului populaţiei consumatoare de droguri injectabile. S-au aplicat metoda
de extindere a rețelelor sociale (network scale up), metoda multiplicatorului, metoda obiectelor unice și tehnica
nominală. În anul 2012 în cadrul studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în rîndul CDI5 din municipiul
Chişinău, Bălţi şi oraşul Tiraspol au fost colectate datele pentru aplicarea metodei multiplicatorului per fiecare
localitate, precum și a tehnicii nominale. Participanţii au fost recrutaţi prin metoda eşantionării ghidate de
respondenţi şi analiza datelor a fost efectuată prin utilizarea soft-ului de analiză statistică RDSAT. Numărul
estimat al populaţiei CDI din municipiul Chişinău este de circa 6 000, din municipiul Bălți este de circa 3 100 și din
municipiul Tiraspol - 2 500. Mărimea grupului de consumatori de droguri injectabile este estimată a fi 19 400
persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 10 800 persoane pe malul stîng al rîului Nistru. Numărul consumatorilor
de opiacee este estimat la 15 500 persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 5 700 persoane pe malul stîng al
Nistrului (6).
IV.1 Consumul drogurilor injectabile în sectorul penitenciar
Conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în anul 2012/2013, în rîndul
deținuților de pe malul drept al rîului Nistru 9,5% (50 respondenți dintr-un eşantion de 528) au relatat că și-au
injectat vreodată droguri. În ultimele 12 luni, injectarea drogurilor a fost raportată în 2,7%. Vîrsta medie a
respondenților care și-au injectat droguri în ultimele 12 luni este de 30,6 ani, respondenții care au injectat droguri
în ultimele 12 luni au relatat o experiență în injectarea drogurilor în medie de 6,8 ani (6).
La 18.01.2013, prin ordinul DIP nr.26 prin intermediul psihologilor, a fost implementat testul screening
pentru depistarea dependenţei de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe, cu scopul de a identifica
persoanele cu dependenţă de alcool, produse de tutungerie şi alte substanţe active și ale referi la serviciile
5Drept CDI este considerată persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni cu vîrstă de 18 ani şi
mai mult.
5
7
2
6
1
6
Moldova Media Europeană
2007/2008
2011
2015
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 19
existente. Acest test a fost elaborat prin consultanța UNODC, propus de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii și
adaptat pentru condiţiile Republicii Moldova.
Astfel, conform rezultatelor studiului integrat bio-comportamental desfăşurat în anul 2012/2013, testul a
fost aplicat pe 774 deţinuţi a identificat: 604 deţinuţi cu abuz de tutun (80%); 127 deţinuţi consumatori de băuturi
alcoolice (17%); 55 persoane care au administrat sedative, somnifere, amfetamine (7%); 25 persoane
consumatoare de droguri opioide (3,2%). Datele obţinute în rezultatul aplicării screening testului reflectă parțial
realitatea (deţinuţii nu sunt sinceri şi nu dau date corecte despre consumul drogurilor pînă la detenţie şi pe
parcursul ispăşirii pedepsei, ceea ce îngreuiază referirea către programele de reducere a riscurilor).6
Pe parcursul anului 2015 a fost efectuat exercițiul de estimare a numărului de consumatori de droguri în
instituțiile penitenciare de pe malul drept al Republicii Moldova și numărul estimat al beneficiarilor programelor
de reducere a riscurilor printre deținuți. Ca rezultat, numărul estimat al consumatorilor de droguri printre deținuți
este de 1600 pe parcursul anului, iar numărul CDI în penitenciare la un moment anumit este de 700 persoane.
Numărul estimat al beneficiarilor de reducere a riscurilor dintre consumatorii de droguri injectabile aflați în
detenție pe parcursul anului este de 1590 persoane. (Referință: raportul Estimarea mărimii grupului deținuți
consumatori de droguri injectabile)
V Consecinţele pentru sănătate
V.1 Cererea de tratament
Indicatorul cererii de tratament este unul dintre cei cinci indicatori cheie în domeniul epidemiologiei
drogurilor care estimează numărul şi caracteristicile persoanelor care se adresează după tratament pentru
consumul de droguri, substanţele utilizate, tipurile de tratament oferit. Estimarea se bazează pe Protocolul
Comun al Indicatorului de Cerere de Tratament al Grupului Pompidou – EMCDDA.
În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem de colectare a datelor pentru măsurarea
indicatorului cererii de tratament.
Potenţialele componente ale unui viitor sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de
tratament în Republica Moldova, în conformitate cu recomandărilor experților internaționali, sînt:
Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial;
Unităţile responsabile de farmaco terapia cu metadonă;
Instituţiile medicale publice și private;
Departamentul Instituţiilor Penitenciare a MJ;
Programele de reducere a riscurilor;
Prestatorii de servicii de reabilitare şi resocializare;
Inspectoratul General de Poliție al MAI;
Serviciul de Probațiune al MJ.
6 Datele DIP
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 20
V.2 Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi
oficial
Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri, înregistraţi oficial, se află în
responsabilitatea DNR, care introduce toate cazurile noi înregistrate oficial în baza de date şi asigură mentenanţa
acesteia. Cazul este considerat înregistrat oficial atunci cînd fişa de notificare (pe hîrtie) este completată şi
transmisă către DNR, unde informaţia este introdusă în baza de date.
Sursa principală de depistare a cazurilor noi de consum de droguri este poliţia (care se adresează
serviciului narcologic pentru expertiza persoanelor reţinute din diferite motive) şi instituţiile medicale (adresare
voluntară pentru tratament sau depistare accidentală în timpul controalelor profilactice7). Regulamentul
depistării, înregistrării şi raportării persoanelor consumatoare de droguri prevede diferite scenarii pentru fiecare
caz în parte şi este prezentat în capitolul ”Tratament”. Deoarece persoanele care beneficiază de tratament în
condiţii de anonimat nu sînt înregistrate în baza de date a DNR, astfel informaţia prezentată mai jos nu-i include
pe aceşti pacienţi.
După forma clinică, toate cazurile noi sînt divizate în două categorii mari: consum de droguri fără
dependenţă şi consum de droguri cu dependenţă, Figura 8.
Figura 8 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-
2015
Sursa:Dispensarul Republican de Narcologie
Pentru anul 2015 cele două grupuri de cazuri noi, înregistrate de consum de droguri, pot fi descrise după
cum urmează:
1. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă:
vîrsta medie la momentul înregistrării este de 21,9ani;
drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este canabis (81,6%);
calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este fumatul (83,7%);
persoanele de sex masculin constituie majoritatea (97,2%).
7Ex.: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în serviciul militar.
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
Cazuri consum de droguri cudependenţă
196 310 347 323 468 487 430 317 154 76 119 135 191 210 346 210 127 152 105 310 422
Cazuri consum de droguri fărădependenţă
83 247 316 632 666 546 511 794 994 644 902 895 726 928 9871094841 696 639 739 695
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 21
2. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă:
vîrsta medie la momentul înregistrării este de 24,8 ani;
cele mai utilizate droguri sînt din grupul opiaceelor (78,3%);
calea de administrare la momentul înregistrării este cea injectabilă (80,3%);
persoanele de sex masculin constituie majoritatea (98,9).
Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură
oarecare (necunoscută) să reflecte tendinţele de consum de droguri în ţară.
La 31.12.2015, în Republica Moldova în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie erau
înregistraţi oficial 11045 consumatori de droguri. În decursul anului 2015, au fost înregistrate 923 cazuri noi
de consum de droguri, numărul acestora fiind mai mare comparativ cu anii precedenţi.
Tabelul 3 Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR
Anii 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Numărul cazurilor
noi în evidenţă
medicală
1009 1021 1116 1333 1304 1062 834 715
854 923
La 100 mii locuitori 28,1 28,5 31,2 37,4 36,6 29,8 23,4 23,0 24,0 24,7
Numărul cazurilor
în evidenţă
medicală
7401 7747 8251 8802 9096 9449 9902 9995
10483 11045
La 100 mii locuitori 206,4 216,6 230,7 246,9 255,4 265,4 268,2 280,8 294,8 296,5
V.3 Consumatorii de droguri care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare
Principalul serviciu disponibil pentru consumatorii de droguri în cadrul sistemului naţional de servicii medicale
este dezintoxicarea, asistență medicală și reabilitarea psihologică în regim de internare și ambulatoriu.
Tratamentul de dezintoxicare este gratuit în cazul persoanelor asigurate (angajaţi, studenţi, elevi şi pensionari, cu
poliţă de asigurare medicală obligatorie procurată) care se adresează în instituţiile medico-sanitare publice, cu
condiţia divulgării numelui pacientului şi altor date personale, urmată de înregistrarea în baza de date a DNR.
Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de
asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor fondurilor
asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală
și Normelor metodologice.
Dezintoxicarea este oferită şi de o instituţie medicală privată acreditată „Salvarea Naţiunii”. În această
instituţie acest serviciu se prestează contra plată şi pacienţii nu sînt înregistraţi oficial în careva bază de date.
Distribuţia numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în decursul anului
de raportare, per instituţie abilitată de a acorda acest serviciu este prezentată în Figura 9.
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 22
Figura 9 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul
anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2015
Sursa:Dispensarul Republican de Narcologie
Conform studiului IBSS efectuat în anul 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, din
eşantion au beneficiat de dezintoxicare pe durata ultimului an în Bălţi 0,3%, Chişinău -0,8%, Tiraspol şi Rîbnița -
0,0% (7).
V.4 Farmacoterapia cu metadonă
Farmacoterapia cu metadonă (FTM) este în proces de implementare în Republica Moldova începînd cu anul
2004 în sectorul civil şi din anul 2005 în penitenciare. Pe parcursul anului 2015 serviciile de FTM au fost extinse în
cinci site-uri adiționale: SR Comrat,Cahul, Edineț, Ungheni şi Soroca. Respectiv la sfîrșitul anului 2015 servicii de
FTM au fost furnizate în opt site-uri prin Dispensarul Republican de Narcologie (în trei puncte FTM: Chişinău),
Spitalul Municipal Bălți (într-un punct FTM), Spitalul Raional Comrat (într-un punct FTM), Spitalul Raional Cahul
(într-un punctul FTM), Spitalul Raional Edineț (într-un punct FTM), Spitalul Raional Ungheni (într-un punct FTM),
Spitalul Raional Soroca (într-un punct FTM), și Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în 13 penitenciare:
Taraclia, Leova, Cricova, Cahul, Soroca, Rusca, Pruncul, Bălți, Cricova, Pruncul, Rezina, Brănești, Chișinău). Către
sfârşitul anului 2015, în programul FTM din cumulativ au fost înrolaţi 1487 de pacienţi. Concomitent, aderarea la
program a pacienţilor noi în timp s-a redus uşor de la 222 de pacienţi noi în anul 2007 până la 166 în anul 2015.
Tabelul 4 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica Moldova (malul
drept al rîului Nistru), 2005-2015
Numărul de beneficiari noi8 Numărul cumulativ de beneficiari9
2005 25 34
2006 40 73
8 Beneficiarii care au solicitat tratament în perioada a 12 luni calendaristice 01.01.a-31.12.a
9 Beneficiarii care măcar o dată au fost în farmacoterapie cu metadonă pe parcursul perioadei 2004-2013
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
IMSP Dispensarul Republican deNarcologie
200 165 212 228 207 144 167 308 250 207 325 381
IMSP Spitalul Municipal Balti 44 83 55 37 37 43 43 60 147 158 167 224
Clinica "Salvarea Naţiunii" 29 36 9 29 39 33 42 49 45 42 61 58
IMSP Spitalul Raional Ungheni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 23
2007 222 295
2008 192 487
2009 204 691
2010 184 880
2011 108 983
2012 83 1066
2013 98 1164
2014 149 1313
2015 166 1487
Pentru mai multe detalii despre farmacoterapia cu metadonă vezi capitolul Tratament.
Din anul 2013-2016 UNODC a oferit asistenţă tehnică pentru revizuirea curriculei universitatea pentru
studenţi, rezidenţi şi medici care trec instruirea continuă „Cu privire la gestionarea dependențelor de substanțe
psihoactive”, include capitole conform standardelor Tratament, depresante (alcool, opiacee, etc.), stimulatoare şi
halucinogene, inclusiv etnobotanice şi standardele de reabilitare psiho-socială.
V.5 Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare
Sistemul penitenciar dispune de date despre numărul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial (care
au fost identificaţi drept consumatori de droguri în procesul judiciar) şi de date despre potenţialii consumatori de
droguri (care nu sînt înregistraţi oficial drept consumatori de droguri, dar sînt suspectaţi de consum de droguri de
către serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor). Conform datelor DIP, în anul 2015 în
sistemul penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri
înregistraţi în evidență medicală era de 726 deţinuţi, în anul 2014 -495 și în anul 2013 - 385 deţinuţi.
În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) pe malul drept al rîului Nistru
în anul 2015 au fost înregistraţi 13 deţinuţi conform art. 10310 al Codului Penal, în anul 2014 -11 și în anul 2013 -
80 deţinuţi. La 31.12.2015 se dețineau 351 persoane pentru activitatea ilegală privind circulaţia substanţelor
narcotice art. art. 217-219 (art.2251 al CP an.1961), versus 247 în anul 2014 și 237 persoane la 31.12.2013 și 302
persoane la 31.12.2012.
Numărul persoanelor drog dependente în evidenţă medicală pe parcursul anului 2015 a constituit 726
deţinuţi.
Pe parcursul anului 2015, în sistemul penitenciar, 55 beneficiari noi au fost incluşi în farmacoterapia cu
Metadona, şi 29 de deținuți au beneficiat de continuarea tratamentului în penitenciare prin transfer din
instituțiile medico-sanitare publice ale Ministerului Sănătății.
10 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele
dependente de droguri interzise şi alcool.
Consecinţele pentru sănătate
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 24
V.6 Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor de reducere a
riscurilor
Numărul seringilor distribuite de PRR, în anul 2015 este de 2352097 unităţi. Numărul de prezervative
distribuite în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2015 constituie – 461434 unități (tabelul de mai jos).
Tabelul 5 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM),
Republica Moldova 2006-2014
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Prezervative
(total)
84559
3
700085 85529
4
96404
4
86213
6
76748
7
99814
7
77879
1
925078 461434
Seringi (total) 22785
92
1983941 19761
44
17794
43
16442
62
18278
59
18875
78
19635
00
2039750 2352097
În scopul reducerii transmiterii infecției cu HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală pe parcursul anului
2015 au fost realizate 15 proiecte de reducere a riscurilor, inclusiv 7 proiecte în rîndurile persoanelor utilizatoare
de droguri, 2 proiecte pentru deținuții utilizatori de droguri injectabile, 5 proiecte pentru persoanele care practică
sex comercial.
În anul 2015 s-a majorat numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de prevenire HIV în cadrul
proiectelor de reducere a riscurilor: de la 9310 în anul 2014 la 13069 în anul 2015 a persoanelor utilizatoare de
droguri injectabile.
Cu servicii de prevenire HIV au fost acoperite 43,28% persoane utilizatoare de droguri injectabile.
V.7 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare
pentru Persoane Dependente de Droguri
In cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru
persoanele drog dependente. Realizarea programului include cîteva obiective strategice:
Suportul psihologic şi social
Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durata (abandonarea consumului de droguri).
Integrarea sociala si profesionala
Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.
Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.
Accesibilitatea programelor pentru beneficiari
Pe parcursul anului 2015, în tratamentul de reabilitare au fost înrolate 249 de persoane (231 bărbaţi şi 18
femei; vîrsta medie la momentul iniţierii - 30 ani). Din numărul total al persoanelor care în anul 2015 au iniţiat
cursul de reabilitare, au finalizat cu succes cursul 246 persoane.
Pentru mai multe detalii cu privire la activitatea Centrului vezi capitolul Tratament.
Mortalitatea asociată consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 25
Tabelul 6 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de
Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2015
Au iniţiat curs de reabilitare Au finisat cu succes cursul de
reabilitare Au abandonat cursul de reabilitare
2011
2012
2013
2014
2015
2011
2012
2013
2014
2015
2011
2012
2013
2014
2015
Total 319 381 247 258 249 301 326 235 227 246 21 40 26 18 18
Femei 25 35 22 14 18 25 32 19 16 17 0 2 0 1 0
Bărbaţi 294 346 225 244 231 176 294 216 211 229 21 38 26 17 18
Vîrsta
medie
<= 25 <= 25
ani
<= 25
18-
25=
26 >
30 <=
25 –
32%
>25
ani -
68
<=
25
ani-
34%
> 25
ani -
66%
<= 25
ani-
37,4%
> 25
ani -
60%
18-25
26>
30 <= 25
- 62%
> 25 -
38%
<= 25
ani-
4,9%
> 25
5,3%
18-25 26>
28
VI Mortalitatea asociată consumului de droguri
Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standard11 a
decesului asociat consumului de droguri (DAD). În anul 2015, în Republica Moldova pe malul drept al rîului Nistru
nu s-au înregistrat progrese în standardizarea definiţiei decesului asociat consumului de droguri. Datele pentru
indicatorul-cheie al epidemiologiei drogurilor au fost colectate din trei surse:
1. Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii;
2. Registrul general al mortalităţii, deţinut de Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului
Sănătăţii;
3. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.
Alte surse disponibile referitoare la DAD nu există în Republica Moldova.
Centrul de Medicină Legală
Centrul de Medicină Legală (CML) este unica instituţie specializată în expertiza medico-legală şi
toxicologică din Republica Moldova. Structura organizaţională CML presupune 34 filiale teritoriale (municipale şi
raionale) şi un laborator cu 4 departamente specializate plasate la nivel naţional. În laborator se concentrează
toate probele biologice (materialul cadaveric – sînge, urină, ţesuturi ale corpului) de pe întreg teritoriul malului
drept al rîului Nistru.
11Definiţia largă a decesului asociat consumului de droguri include cazurile de supradozare fatală cu droguri ilegale, decese din
cauza bolilor somatice asociate consumului de droguri (HIV, hepatitele virale, endocarditele, emboliile etc.), suicidul şi alte decese violente şi accidentele fatale produse sub influenţa drogurilor (EMCDDA).
Standardul decesului asociat consumului de droguri în versiunea 3.0 oferă o definiţie mai scurtă: decesele asociate consumului de droguri şi mortalitatea în rîndul utilizatorilor de droguri se referă la acele decese care sînt cauzate direct de consumul de droguri. Din acestea, supradozările fatale, de regulă, au loc în scurt timp după consumul substanţei(lor), (25).
Mortalitatea asociată consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 26
În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sînt examinate la locul
decesului de un grup de anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează
examinarea externă a cadavrului şi a obiectelor din jur. După examinare la locul depistării, cadavrele sînt
expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul MAI (sau de către procuror 12 ) pentru
examinare/expertiză medico-legală în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului postmortem, prezenţei
vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţei alcoolemiei, drogurilor (după caz) sau a altor
substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către reprezentantul
organului de anchetă, care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspiciuni de moarte violentă, după
care îl invită pe medicul-legist. Examinarea toxicologică la prezenţa drogurilor în sînge este efectuată la cererea
organului de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legislaţia în vigoare nu obligă medicul legist să efectueze
analiza toxicologică în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării
alcoolemiei, care se efectuează la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).
Pe parcursul anului 2015 au fost investigate 290 cadavre pentru determinarea prezenţei de droguri
ilegale. Aceasta constituie 3,0% din decesele suspectate a fi violente (3014) sau 0,9%din numărul total de cadavre
(8456) examinate de CML. Ponderea extrem de mică a investigaţiilor toxicologice pentru identificarea drogurilor
ilegale în probele prelevate examinate de CML poate fi explicată prin următoarele:
lipsa unei reglementări legislative bine stabilite în acest domeniu, decizia este luată în baza intenţiilor
medicului legist sau în baza solicitării autorităţilor de urmărire penală;
echipament insuficient şi uzat în laboratorul toxicologic al CML;
capacitatea redusă a laboratorului toxicologic al CML, datorită deficitului de resurse umane;
cooperare insuficientă între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi experţii medico-
legişti de sector, inclusiv în domeniul transportării materialului cadaveric la laboratorul toxicologic.
Tabelul 7 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Decesele cercetate
de CML
6072 6617 7261 7503 7787 9195 9004 9246 9249 9232 9715 7820 8064 7565 8319 8456
Decesele
suspectate de
moarte violentă
3303 2696 3019 3230 3236 4128 4078 3791 3824 3753 3774 3083 3106 2931 3229 3014
Numărul de
investigaţii
toxicologice la
prezenţa drogurilor
ilegale
195 111 114 88 116 140 156 209 132 90 82 73 76 251 234 290
Rezultate pozitive
ale investigaţiilor
toxicologice
16 29 24 13 12 10 12 14 10 11 12 20 22 109 99 69
În anul 2015 din totalul de 290 investigaţii toxicologice ale probelor prelevate de la cadavrele suspectate
de prezenţa drogurilor ilegale, în 69 cazuri rezultatele au fost pozitive, constituind 42,3% a rezultatelor pozitive
versus 43,4% in anul precedent.
12Procuratura Generală se supune direct Parlamentului.
Mortalitatea asociată consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 27
Tabelul 8 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului
Nistru), anul 2015
Cadavre 20 ani sau mai
puţin 21-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani
46 ani şi mai
mult
Bărbaţi 4 2 6 9 3 0
Femei 0 0 0 0 0 1
Tipul drogului identificat
opium 1 1 2 4 1 0
amfetamine 0 0 1 1 0 0
benzodiazepine 1 0 2 4 2 1
Metadonă 0 0 0 0 0 0
Clofelin 0 0 0 0 0 0
Canabis 2 1 1 0 0 0
Registrul general al mortalităţii
Cazurile DAD nu sînt înregistrate într-o bază de date separată, dar ele pot fi extrase din Registrul general
al mortalităţii (RGM). Certificatele medicale constatatoare ale decesului sînt verificate, codificate şi procesate în
Registrul general al mortalităţii din cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate (CNMS).
În anul 2015, doar 9 cazuri de DAD au fost înregistrate în Registrul general al mortalităţii. Conform
Clasificării Internaţionale a Maladiilor, revizia X (CIM X), Figura 10.
Numărul mic al cazurilor DAD, cel mai probabil, este cauzat de faptul că certificatele constatatoare ale
decesului trebuie să fie emise, conform legii, înainte de înmormîntarea cadavrului (adică în cîteva zile de la
găsirea cadavrului) şi rezultatele investigaţiei toxicologice sînt disponibile mult mai tîrziu (în 3-4 luni), iar medicii
nu modifică ulterior cauza morţii în certificatele constatatoare ale decesului.
Mortalitatea asociată consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 28
Figura 10 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului,
RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015
Sursa:CNMS
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie
Medicii narcologi raportează către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cazurile de deces al
consumatorilor de droguri sau foştilor consumatori înregistraţi odată ce acestea devin cunoscute. În termenii
Uniunii Europene, aceste date ilustrează într-o careva măsură „mortalitatea generală” a consumatorilor de
droguri oficial înregistraţi în Republica Moldova.
Datele din această sursă sînt la fel subraportate ca şi din celelalte două surse prezentate mai sus. În
perioada anilor 2002-2015 se înregistrează o tendinţă de reducere a numărului de decese al consumatorilor de
droguri înregistraţi. Începînd cu anul 2011 cazurile de decese prin supradozare în rîndul consumatorilor de
droguri înregistraţi oficial nu este raportat. Este greu de interpretat tendinţele din cauza consistenţei
necunoscute a datelor colectate din această sursă (caracterul de completare a rapoartelor la nivel de raion).
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 214 2015
total 14 22 15 5 7 6 7 6 9 3 6 4 3 9 5 9
X42.0 0 0 0 0 0 3 4 5 8 3 3 4 3 8 5 8
F19.9 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
F19.2 7 8 4 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F19.0 6 13 11 3 6 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F18.2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F14.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
F14.1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F14.5 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
F12.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
F11.5 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
F11.2 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0
Mortalitatea asociată consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 29
Tabelul 9 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al
rîului Nistru), anii 2004-2015
Anul Total decese Supradozare
2004 56 41-73,2%
2005 55 53-96,3%
2006 103 16-15,5%
2007 94 11-11,7%
2008 60 8-13,3%
2009 45 12-26,6
2010 61 3-4,9%
2011 56 Date nedisponibile
2012 39 Date nedisponibile
2013 41 Date nedisponibile
2014 27 Date nedisponibile
2015 36 Date nedisponibile Sursa: DNR
VI.1 Supradozarea şi mortalitatea în rîndul CDI
În conformitate cu rezultatele studiilor IBSS desfăşurate în anul 2009 şi respectiv 2012, ponderea
respondenților din Chișinău care au raportat supradozări pe durata vieții este de 40,5% în anul 2009 și 32,2% în
anul 2012. În ultimele 12 luni au raportat supradozări 7,9% din eşantion în anul 2009şi respectiv 5,7% în anul
2012. Din eșantionul din Bălţi în 2009 54,2% au avut supradozări pe durata vieții , fiind mai puţin în anul 2012
(20,1%). În ultimele 12 luni au raportat supradozări 34,1% din eşantionul anului 2009 şi respectiv 5,3% din
eşantionul anului 2012.
Tabelul 10 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012
Pe durata vieţii, % În ultimele 12 luni, %
2009 2012 2009 2012
Chișinău Total per eșantion 40,5 32,2 7,9 5,7
Bărbați 39,9 30,5 6,8 5,1
Femei 43,3 44,1 14,2 11,1
Bălți Total per eșantion 54,2 34,1 18,5 5,3
Bărbați 56,9 34,8 35,0 6,8
Femei 36,5 33,1 15,5 1,0
Tiraspol Total per eșantion 23,7 33,5 6,9 3,5
Bărbați 36,0 4,7
Femei 24,7 0,
Conform studiului IBSS 2012 respondenții din Chișinău fiind întrebaţi cîte persoane care injectează
droguri care au decedat în 2011 au cunoscut, 57,9% din respondenţi au raportat în medie 1,7 persoane decedaţi
din diverse cauze, dintre care în medie 1,0 au decedat din cauza supradozării.
Tabelul 11Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013
Proporție din eșantion Raportare CDI cunoscuți
decedați
Raportare CDI cunoscuți decedați
din cauza supradozării
Chișinău 57,9 1,7 1,0
Bălți 65,4 4,5 0,7
Tiraspol 56,5 2,0 0,4
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 30
Inconsistenţa datelor
Doar 9 cazuri de deces ca urmare a supradozării fatale au fost înregistrate în RGM pe parcursul anului
2015, 5 cazuri în 2014. Acest număr mic de cazuri raportate ar putea fi explicat de stigma socială, de
complexitatea procedurilor aferente confirmării unui caz de DAD conform legislaţiei în vigoare şi de faptul că
rezultatele investigaţiilor toxicologice devin disponibile mai tîrziu (3-4 luni după deces). În ultimul caz, medicii nu
întotdeauna schimbă cauza morţii în certificatul medical constatator al decesului.
Încrucişarea datelor colectate de DNR şi alte surse nu a fost efectuată.
Inconsistenţa datelor din sursele prezentate anterior confirmă faptul că, realitatea DAD şi a
supradozărilor fatale cu droguri şi alte substanţe psihotrope rămîne puţin cunoscută în Republica Moldova.
În contextul celor expuse anterior sînt evidente deficienţele sistemului de investigare şi înregistrare a
DAD. Investigaţiile toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sînt
obligatorii şi sunt efectuate contra plată, fapt ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de DAD. Efectuarea
expertizei doar în cazul unor suspiciuni, cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa
locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de DAD, la care lipsesc semnele externe de administrare a
drogurilor. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi ale structurilor teritoriale ale CML oferă
doar posibilitatea de analiză calitativă la principalele grupuri de droguri ilegale. Astfel, nu este disponibil suportul
credibil pentru un diagnostic corect. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi disponibilitatea
rezultatelor (3-4 luni) face ca înregistrarea decesului să rămînă sub alt cod al Clasificării Internaţionale a
Maladiilor, decît cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente
le determină pe rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de
droguri.
VII Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
Infecția cu HIV în Republica Moldova continuă să prezinte o problemă prioritară de sănătate; epidemia
HIV se consideră concentrată în grupurile cu risc sporit de infectare, în special în rîndul consumatorilor de droguri
injectabile. Primul caz HIV în Republica Moldova a fost depistat în anul 1987.
În Republica Moldova setul minim de boli infecţioase de interes pentru acest indicator include HIV/SIDA şi
hepatitele virale B şi C. De asemenea bolile sexual transmisibile, sifilis şi tuberculoza sînt parte a monitorizării.
VII.1.1 HIV
Studii și cercetări
Infecţia HIV în Republica Moldova este concentrată în grupurile vulnerabile inclusiv populaţia CDI.
Începînd cu anul 2003 au fost efectuate patru studii de seroprevalenţă HIV în rîndul CDI ( (8), (9), (10), (11)).
Diferenţele dintre metodele aplicate ar putea afecta comparabilitatea datelor, dar oferă o imagine despre
tendinţele generale (Tabelul 12).
Tabelul 12 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013
Localitatea
de
colectare a
datelor
2001 2003-2004 2007 2009/2010 2012/2013
Eşantion Prevalenţa
HIV Eşantion
Prevalenţa
HIV Eşantion
Prevalenţa
HIV Eşantion
Prevalenţa
HIV Eşantion
Prevalen
ţa HIV
Chişinău 209 15,8% 306 14,4% 183 17,5% 301 16,4 339 8,5
Bălţi 184 60,3% 230 36,5% 145 44,8% 362 39,8 362 41,8
Căuşeni n/d n/d 10 40,0% 11 27,3% n/d n/d n/d n/d
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 31
Donduşeni n/d n/d n/d n/d 10 10,0% n/d n/d n/d n/d
Edineț n/d n/d 7 14,3% 20 15,0% n/d n/d n/d n/d
Făleşti 50 22,0% 67 11,9% 28 10,7% n/d n/d n/d n/d
Orhei 13 23,1% 44 2,3% 21 0% n/d n/d n/d n/d
Rezina n/d n/d 43 11,6% 30 16,7% n/d n/d n/d n/d
Soroca 87 1,15% 116 0,0% 41 0% n/d n/d n/d n/d
Tiraspol n/d n/d n/d n/d 68 20,7% 281 12,1 297 23,9
Rîbnița n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d n/d 97 43,7
Ungheni n/d n/d 47 2,3% 63 6,3% n/d n/d n/d n/d
Total 543 29,3% 517 17,0% 620 21,0% n/d n/d n/d n/d
Studiile de prevalenţă HIV desfăşurate în 2001 şi 2003/2004 au aplicat metoda de eşantionare timp-
locaţie cu testarea lavajului seringilor utilizate a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor. Studiul de
seroprevalenţă HIV, desfăşurat în 2007, a aplicat eşantionarea probabilistică a beneficiarilor programelor de
reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. În anul 2009/2010 şi 2012/2013 a fost aplicată eşantionarea
ghidată de respondenţi cu testarea calitativă a mostrelor de sînge. În toate măsurările cea mai mare prevalenţă
HIV este înregistrată în municipiul Bălţi.
Dezagregînd datele după grupurile de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă HIV în anul 2009 a fost
înregistrată în rîndul CDI de 25 ani şi mai mult (Tabelul 13).
Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi 2012/2013
2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013 2009/2010 2012/2013
< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei
Chişinău 12,4% 1,4% 17,8% 9,1% 14,2% 8,7% 29,8% 6,9%
Bălţi 15,5% 7,0% 43,2% 43,9% 39,5% 39,5% 40,5% 49,8%
Tiraspol 8,1% 1,1% 14,3% 31,0% 10,1% 20,4% 17,7% 34,9%
Statistica de rutină
În anul 2015, prin intermediul sistemului de laborator, au fost testate la HIV circa 248 mii persoane,
dintre care circa 83 mii au fost testate prin intermediul Serviciului Sînge; din numărul de persoane testate circa
46,6% constituie bărbați și 53,4% femei.
Au fost înregistrate 818 cazuri HIV, printre care 92 sînt femei gravide statul +HIV a căror a fost stabilit la
momentul luării în supraveghere medicală în calitate de gravide; numărul total de cazuri HIV înregistrate pînă la
31 decembrie 2015 constituie 10213.
Activitățile de profilaxie HIV pentru persoanele CDI sunt implementate în 28 localități în sectorul civil și 18
penitenciare, inclusiv 5 penitenciare în Stînga Nistrului. Din teritoriile din dreapta Nistrului au fost acoperite cu
servicii de profilaxie HIV 11388 (87,14% persoane CDI, iar pe Malul Stîng-1681 (12,87%.). Din 13069 persoane CDI
care au beneficiat de servicii 11504 (88,03%) sunt din sectorul civil, iar 1565 (11,98%) din sistemul penitenciar. În
sectorul civil au fost acoperiți cu servicii 8658 (75,25%) bărbați și 2846 (24,74%) femei, din segmentul de vîrstă
sunt sub 25 ani -2412 (20,97%) persoane și peste 25 ani 9092 (79,03%) persoane.
Conform datelor CNSP: incidența la 100 populație în anul 2015 a constituit 20,15 în teritoriile din Dreapta
Nistrului – 16,15 și în teritoriile de Est – 48,3. Prevalența la 1 ianuarie 2016 a construit 188,88 la 100 mii
populație. Calea de transmitere predominantă heterosexuală - 85,4%; consumul de droguri – 6,7%; homosexuală
– 2,1%, de la mamă la făt – 0,7 % și nedeterminată – 4,9%.
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 32
În anul 2015, prin intermediul sistemului medical au fost testate la HIV, cu cifrul 102 (persoane care se
cunoaște că consumă droguri) - 1830 persoane (1694 bărbați și 136 femei)
Prin intermediul ONG-urilor active în domeniu au fost testate la HIV, cu cifrul 102 (persoane care se
cunoaște că consumă droguri) - 1350 persoane (1117 bărbați și 233 femei)
În evidență medicală la 1 ianuarie 2016 se aflau 6204 persoane, inclusiv 1241 UDI.
În TARV la 1 ianuarie se aflau 3850 persoane, din care: 739 CDI, inclusiv 41 CDI cu tratamentul
farmacoterapia cu metadonă și 17 CDI activi.
Căile probabile de infectare
Conform CNSP calea probabilă de infectare a fost determinată pentru 267 cazuri HIV+înregistrate în anul
2015 în regiunea din Dreapta Nistrului. Dintre acestea la 246 de cazuri calea este sexuală (circa 92,1% din
numărul de cazuri cu calea de infectare determinată), cu 240 cazuri pe cale heterosexuală (~89,9%) și 6 pe cale
homosexuală (~2,2%); în 19 cazuri (circa 2,2% din număr cazuri cu calea de infectare determinată) calea de
infectare se consideră consumul de droguri injectabile și transmiterea de la mamă la copil în 2 cazuri (~0,7%).
Date suplimentare referitoare la căile probabile de infectare a cazurilor HIV+ înregistrate în anul 2015 în
R.Moldova sunt prezentate în raportul ”Monitorizarea controlului infecției HIV în Republica Moldova, anul
2015”).
VII.1.2 Hepatitele virale
Pentru prima dată, un studiu de seroprevalenţă a virusului hepatitei C (VHC) şi a virusului hepatitei B
(VHB) în rîndul CDI a fost desfăşurat în anul 2007, în rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor,
fiind aplicată eşantionarea probabilistică cu testarea mostrelor de sînge la HIV, VHC, VHB şi sifilis (10).
Un alt studiu IBSS a fost realizat în anul 2012/2013. Conform rezultatelor studiului IBSS 2012/2013,
prevalenţa virusului hepatitei C este de 65,4% în Chişinău, 38,5% în Bălţi, 35,3% în Tiraspol, 61,4% în Rîbnița
(Tabelul 14).
Republica Moldova este considerată o regiune endemică pentru hepatitele virale B şi C, (12). Imunizarea
generală a nou-născuţilor împotriva hepatitei virale B a început în anul 1995. Cazurile de hepatită virală acută
înregistrate se bazează pe diagnosticul clinic, fără aplicarea unui algoritm standard de diagnostic etiologic (ELISA,
immunoblot, PCR). Laboratoarele din Republica Moldova care investighează la marcherii hepatitelor virale nu sînt
supuse unui control extern al calităţii. Acest fapt influenţează procesul de notificare şi reprezintă o explicaţie de
ce datele nu reflectă situaţia reală din ţară. Totuşi, acestea pot fi utilizate cu anumite rezerve pentru evidenţierea
tendinţelor. Datele de mai jos au fost prezentate de Centrele de Sănătate Publică şi arată tendinţele numărului de
cazuri noi de hepatită virală acută B şi C, care au fost în contact cu instituţiile medicale şi au fost diagnosticate.
Tabelul 14 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009comparativ cu 2012/2013, Republica Moldova
Localitatea
de
colectare a
datelor
2007 2009 2012/2013
Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB
# % # % # % # % # % # %
Chişinău 67/183 36,6 12/183 6,6 225/301 72,8 34/301 10,9 231/339 65,4 25/339 6,6
Bălţi 97/145 66,9 5/145 3,4 249/362 70,2 41/362 14,2 164/362 38,5 36/362 12,4
Tiraspol 13/68 19,1 7/68 10,3 84/281 20,5 25/281 7,5 110/293 35,3 14/295 4,1
Rîbnița - - - - - - - - 51/97 61,4 0,97 0,0
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 33
Tendinţa de reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate
consumului de droguri injectabile se observă începînd cu anul 2002. Această cifră a atins cea mai mică valoarea în
anul 2006 şi 2008 (cîte 7 cazuri). Din 7 cazuri înregistrate în anul 2008, 5 au fost înregistrate în municipiul Chişinău
şi 2 în municipiul Bălţi.
Figura 11 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile,
Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008
Sursa:CNSP
Pentru anii 2009-2015 nu sînt date disponibile a cazurilor noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C
asociate consumului de droguri injectabile (obţinute din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică).
VII.2 Alte comorbidităţi asociate consumului de droguri
Datele despre cazurile de tuberculoză de pe ambele maluri ale rîului Nistru sînt stocate într-o bază de
date electronică (SIME TB) la Centrul Naţional de Management în Sănătate. Începînd cu anul 2006, în fişa de
colectare a datelor despre cazurile de tuberculoză a fost adăugată întrebarea despre consumul de droguri.
Consumul de droguri este o practică extrem de stigmatizată şi ascunsă în Republica Moldova. Astfel, pacienţii de
tuberculoza preferă să nu ofere informaţii la acest subiect. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce numărul de
pacienţi cu tuberculoză care au declarat consumul de droguri este atît mic (Tabelul 15).
Tabelul 15 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2015
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Număr pacienţi cu tuberculoză
cazuri noi şi recidive 5476 5321 4940 4744 4626 4675 4689 4485
4057
3604
Pacienţi cu
tuberculoză cazuri noi
şi recidive care au
declarat consum de
Număr 64 40 69 55 45 60 34 56 55 32
Ponderea 1,17 0,75 1,40 1,16 0,97 1,28 0,72 1,24
1,36
0,9
45
54
37
16
11
18
7
12
7
0
10
20
30
40
50
60
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 34
droguri
Sursa: CNMS, SIME TB, IFP
Astfel, în anul 2015 pe ambele maluri ale rîului Nistru, din 3604 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi
recidive, 32 pacienţi au declarat consumul de droguri sau 0,9%. De la 01 octombrie 2014 in RM a luat start
proiectul finanțat de TB REACH/PAS Extinderea accesului la metoda rapidă de diagnostic a tuberculozei
(GeneXpert) în grupurile vulnerabile(consumatorii de droguri injectabile și persoanele fără adăpost). Programul
este realizat in mun. Chișinău și Bălți și prevede screening-ul a 3200 CDI timp de 12 luni, realizat prin intermediul
AO AFI și Programele de Reducere a Riscului (AO Tinerii pentru Dreptul la Viață și AO Pentru Prezent și Viitor).
Creșterea ponderii pacienților cu TB și CDI se datorează intensificării măsurilor de depistare și acompaniere a
consumatorilor activi către sistemul de sănătate.
Primul studiu de seroprevalenţă a anticorpilor la Treponemma pallidum a fost efectuat în anul 2007 în
rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor cu testarea mostrelor de sînge. Următoarele două
studii au fost desfăşurate anul 2009/2010 şi 2012/2013, unde a fost aplicată eşantionarea ghidată de respondent
cu testarea mostrelor de sînge Tabelul 16.
Tabelul 16. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009 comparativ cu
anul 2012/2013
Localitatea de colectare a datelor
Prevalenţa anticorpilor
2009 2012/2013
# % # %
Chişinău 7/285 2,1 32/339 12,7
Bălţi 7/301 2,2 4/362 0,7
Tiraspol 4/240 1,5 23/297 8,5
Rîbnița - - 10/97 8,2
VII.3 Corelaţiile şi consecinţele social şi legale
VII.3.1 Problemele sociale
Potrivit EMCDDA, conceptul de excludere socială asociată consumului de droguri – concept dezvoltat
pentru ţările Uniunii Europene – este unul multidimensional. Acesta presupune practici de excludere cum ar fi,
deprivarea economică sau sărăcia şi consecinţele lor; discriminarea socială şi politică; concedierea şi accesul
redus la serviciile de sănătate, de educaţie şi calificare. Excluderea socială apare ca subiect în cercetările din
ultimii ani privind caracteristicile consumului de droguri şi consecinţele sociale, legale şi pentru sănătate.
Informaţia disponibilă cuprinde factorii socioeconomici asociaţi consumului de droguri şi, în special, consumul
problematic de droguri, concentrat în grupuri populaţionale care sînt supuse multiplelor procese de excludere,
cum ar fi afilierea la o minoritate, consumul de droguri şi suportarea consecinţelor excluderii sociale şi economice
(13).
Prevenirea discriminării consumatorilor de droguri se efectuează în baza Legii nr.121 privind asigurarea
egalității din 25.05.2012, a Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.1995, a Legii nr. 263- XVI din 27.10.2005 cu
privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului, precum și a altor legi și hotărâri de guvern.
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 35
Nediscriminarea persoanelor consumatoare de droguri în domeniul sănătăţii publice este prevăzută în
mod expres de alin.(1) art. 17 din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.199513, precum și de Legea nr. 263-
XVI din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.14
În anul 2014 în Republica Moldova a fost efectuat Studiul “Percepțiile și comportamentul poliției față de
consumatorii de droguri injectabile”, fiind efectuat la inițiativa Programului Sănătate Publică a Fundației Soros-
Moldova și are drept scop de a evidenția cunoștințele, atitudinile și comportamentul angajaților poliției față de
consumatorii de droguri injectabile. Actualitatea acestui studiu rezidă din contradicția existentă dintre
schimbările pozitive efectuate în legislația Republicii Moldova privind sancțiunile aplicate consumatorilor de
droguri și comportamentul rudimentar al poliției față de consumatorii de droguri injectabile raportate de către
ultimii.
Scopul studiului a fost de a face o analiză exhaustivă a legislației Republicii Moldova în domeniul
consumului, producerii și răspîndirii drogurilor, inclusiv a celor injectabile și de a studia cunoștințele, atitudinile și
comportamentul poliției față de consumatorii de droguri injectabile atît din punctul de vedere al ofițerilor de
poliție, cît și din punctul de vedere al persoanelor care consumă droguri injectabile.
În rezultatul acestui studiu15, de comun acord cu experții, au fost elaborate un șir de recomandări practice
adresate atît Parlamentului, Guvernului, Ministerului de Interne, cît și organizațiilor neguvernamentale în
domeniu și mass media în vederea schimbării atitudinii și comportamentului discriminatoriu al poliției față de
consumatorii de droguri injectabile.
Atitudinile poliției față de consumatorii de droguri injectabile:
• Deși circa 2/3 dintre ofițerii de poliție au menționat că consumatorii de droguri injectabile nu sunt
discriminați de către poliție, mai bine de 70% din ofițerii de poliție chestionați s-au dat cu părerea că consumatorii
de droguri sunt mai curând infractori decît victime, 63% asociază consumatorii de droguri cu criminalii, 40%
consideră că majoritatea infracțiunilor comise în orașele lor țin de consumatorii de droguri, mai bine 50%
consideră că majoritatea consumatorilor de droguri sunt infectați cu hepatitele virale B și C, cu HIV și cu Infecții
sexual - transmisibile. 1/3 din ofițerii de poliție chestionați s-au dat cu părerea că majoritatea femeilor
consumatoare de droguri sunt lucrătoare ale sexului comercial.
• Deși 90% din ofițerii de poliție s-au dat cu părerea că fiecare cetățean trebuie să aibă acces la tratament
antidrog gratuit, în timpul discuțiilor în focus grupuri marea majoritate dintre ei au spus că ei nu cred în faptul că
consumatorii de droguri pot fi tratați, atît din cauza lipsei unor servicii bune de reabilitare în Republica Moldova,
cît și a nivelului înalt de discriminare a consumatorilor de droguri și a oportunităților reduse de incluziune socială
a acestora.
• 89% din ofițerii de poliție chestionați consideră confruntarea lor cu consumatorii de droguri mai curând
periculoasă sau foarte periculoasă din următoarele considerente: ei te pot împunge intenționat cu seringa sau cu
alt obiect ascuțit infectat pentru a te infecta de careva boli (70%), te poți infecta de la ei de tuberculoză (69%),
consumatorii de droguri sunt foarte agresivi (59%), te poți molipsi de al ei de hepatitele virale B și C (49%) sau de
13 http://www.amed.md/legea411.pdf
14 http://www.sibm.md/uploads/files/lege_263-XVI.pdf
15 Studiu Promo-LEX POLITIA 2014.pdf
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 36
HIV (50%). Fiecare al treilea respondent a menționat că cunoaște asemenea cazuri cînd colegii lor s-au infectat de
diferite boli contagioase de la consumatorii de droguri.
• Cercetarea a scos în evidență faptul că distanța socială dintre ofițerii de poliție și foștii consumatori de
droguri este foarte mare. Conform analizei datelor, indicatorul integrat de acceptare a foștilor consumatori de
droguri de către ofițerii de poliție este de 21%, ceia ce înseamnă că doar fiecare al cincilea ofițer de poliție ar
accepta foștii consumatori de droguri în calitate de colegi, prieteni, membri ai familiei, îngrijitori ai copiilor săi .
• Cercetarea a scos în evidență un șir de stereotipuri persistente în mediul ofițerilor de poliție referitor la
consumatorii de droguri. Astfel, consumatorii de droguri deseori sunt numiți narcomani (59%), persoane
consumatoare de droguri (11%), noric (9%), narcoza (5%), nirpa, om bolnav, bolnav de SIDA, narisii – 5%. Circa
28% dintre ofițerii de poliție atribuie consumul de droguri anumitor etnii (18% consideră că consumul de droguri
injectabile este caracteristic mai mult romilor, iar 10%- rușilor).
• Majoritatea ofițerilor de poliție (75%) consideră că sancțiunile aplicate în prezent consumatorilor de
droguri din Republica Moldova conform legislației în vigoare sunt prea ușoare și că ele ar trebui înăsprite
considerabil. Astfel, 61% din ofițerii de poliție au militat pentru pedepse forțate (tratament forțat, privațiune de
libertate) și doar fiecare al treilea – pentru pedepse umane, cum ar fi muncă neremunerată în folosul comunității,
amendă, tratament benevol.
Comportamentul poliției față de consumatorii de droguri injectabile:
• Mai bine de 2/3 dintre ofițerii de poliție chestionați consideră că colegii lor au un comportament destul
de civilizat cu consumatorii de droguri injectabile: nu-i rețin dacă nu este necesar, nu folosesc cuvinte
necenzurate la adresa lor, nu divulgă date confidențiale, nu aplică forța fizică dacă nu este necesar.
• Deși majoritatea consumatorilor de droguri participanți la focus grupuri au menționat că
comportamentul poliției față de ei s-a schimbat puțin spre bine în ultimii cinci ani, totuși, ei continuă să fie
nemulțumiți de acțiunile acesteia, considerînd că sunt tratați mai curând ca infractori decît ca victime. Deseori
sunt reținuți fără nici un motiv, fiind impuși să se ducă la dispensarul narcologic pentru expertiză; sunt supuși
perchezițiilor la domiciliu, fără un aviz preliminar; uneori ofițerii de poliție încearcă să sustragă informații despre
alți consumatori de droguri prin diferite șiretlicuri sau chiar prin metode de șantaj psihologic și de forță fizică.
• Unii consumatori de droguri participanți la focus grupuri au spus că dacă se întîmplă vre-o infracțiune în
cartier sau în raion, ei sunt percheziționați și anchetați în primul rînd, iar uneori chiar li se incriminează pe
nedrept comiterea acestor infracțiuni. Indicatorul integrat de acceptare reprezintă ponderea ofițerilor de poliție
care ar accepta să spună oamenilor din jur că un membru al familiei este consumator de droguri, ar accepta să fie
prieten cu un fost consumator de droguri, ar accepta să fie coleg de serviciu cu un fost consumator de droguri, ar
accepta ca un membru al familiei să se căsătorească cu un consumator de droguri, ar accepta ca un fost
consumator de droguri să aibă grijă de copilul lui.
• Atît bărbații, cît și femeile consumatoare de droguri au menționat că deseori consumatorii de droguri
sunt arestați pentru infracțiuni mai mici, dar sunt impuși de către ofițerii de poliție să-și asume și alte infracțiuni
comise în cartierul sau raionul dat.
• Majoritatea consumatorilor de droguri nu cunosc schimbările din legislație și faptul că dacă poliția
identifică la ei droguri în cantități mici pentru uz personal, ei nu riscă să fie pedepsiți sau privați de libertate. Chiar
și cei care cunosc acest lucru au menționat că este foarte dificil să argumentezi inclusiv și în cazul cantităților mici
că acestea sunt strict pentru uz personal și nu pentru distribuire. Totodată, este dificil să demonstrezi cantitatea
corectă a drogurilor identificate.
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 37
• Unii consumatori de droguri au menționat că uneori ofițerii de poliție chiar dacă identifică la ei cantități
mici de droguri, pot să le strecoare singuri cantități adiționale de droguri, spunându-le că oricum nimeni nu-i va
crede pe consumatorii de droguri, deoarece ei nu pot fi crezuți.
• Consumatori de droguri au menționat că unii ofițeri de poliție iau mită, și ei uneori pot evita arestul
dacă au bani. Unii s-au dat cu părerea că uneori însăși poliția este implicată în distribuirea/ comercializarea
drogurilor.
• Persoanele consumatoare de droguri vorbitori de limba rusă au menționat că deseori sunt impuse să
semneze procesele verbale în limba română fără a cunoaște ce este scris acolo.
• Consumatorii de droguri au menționat că uneori sunt șantajați de către ofițerii de poliție cu faptul că
vor fi lipsiți de drepturile părintești, sau că vor fi arestați.
• Fiind întrebați dacă poliția se comportă diferit față de femeile consumatoare de droguri și față de
bărbații consumatori de droguri, mai bine de 2/3 dintre ofițerii de poliție nu au indicat vre-o diferență în
comportamentul polițiștilor față de bărbații și față de femeile consumatoare de droguri injectabile. Consumatorii
de droguri, însă, au menționat că ofițerii de poliție în cazul femeilor sunt mai loiali, nu utilizează forța fizică.
Încearcă să le intimideze mai mult psihologic, speriindu-le că vor fi lipsite de drepturile părintești, că vor anunța
asistenții sociali etc. În cazul bărbaților, ofițerii de poliție aplică mai frecvent cuvinte înjositoare, forța fizică.
• Bărbații consumatori de droguri au menționat că uneori femeile consumatoare de droguri, în special
cele tinere, sunt impuse de către ofițerii de poliție să aibă relații sexuale cu ei, sau să devină informatoare, să
colaboreze cu poliția.
• Femeile consumatoare de droguri de asemenea au menționat că uneori ele sunt supuse unor percheziții
înjositoare, de exemplu în sîn, în vagin. Aceste percheziții, deși sunt efectuate de către femei, deseori sunt
efectuate în condiții indecente, fără păstrarea intimității.
• Atît bărbații, cît și femeile consumatoare de droguri au menționat că ei ar dori să cunoască mai bine
legislația cu privire la consumul și distribuirea drogurilor pentru a putea să-și apere drepturile, Totodată, ei au
menționat că ar avea nevoie de avocați în cunoștință de cauză să le poată apăra drepturile. Unii foști consumatori
de droguri au manifestat interesul de a participa la luarea deciziilor privind prevenirea consumului de droguri.
VIII Infracţiunile legate de traficul de droguri
În decursul anului 2015, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1191 infracţiuni legate de traficul
de droguri şi 697 de dosare de anchetă penală pentru trafic de droguri au fost trimise în instanţa de judecată.
Tendinţa de descreştere lentă a numărului de infracţiuni, legate de traficul de droguri este observată
începînd cu anul 2002.
Pe parcursul anului 2015, numărul infracțiunilor grave şi excepţional de grave – 282 infracţiuni. Numărul
cazurilor de păstrare a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în
anul 2015 – 13 cazuri.
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 38
Figura 12. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
În ceea ce priveşte distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri în ultimii 4
ani se constată o reducere a ponderii femeilor și o creștere a ponderii bărbaţilor. (Figura 13) .
Figura 13. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul drept al
rîului Nistru), 1995-2015
Sursa: MAI
În ceea ce priveşte distribuţia pe vîrste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de
droguri, grupul persoanelor în vîrstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în
infracţiunile legate de traficul de droguri, însă începînd cu anul 2008, ponderea grupului de vîrstă dat s-a redus
nesemnificativ, astfel, în anul 2008 a constituit 60,3%, în anul 2014- 51,4%, iar în anul 2015, 53,1%. În ultimii
patru ani se observă o creştere a ponderii persoanelor anchetate pentru trafic de droguri din grupul de vîrstă de
25-29 ani şi a grupului de vîrstă 16-17ani (Figura 14).
726 802
870
2101 2031
1897
2481
2337 2140
2092
2087
2143
2103
1862 1764 1606 1526
1604
1248 1191
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Femei 26.9 42.2 56.2 51.9 52.3 55.3 55.5 54.5 44.3 14.2 13.8 20.3 15.4 27.6 19.7 17.1 15.9 13.2 11.0 15.6 11.2
Bărbaţi 73.1 57.8 43.8 48.1 47.7 44.5 45.5 55.7 78.4 85.8 86.2 79.7 84.6 72.4 80.3 82.9 84.1 86.8 89.0 84.4 88.8
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 39
Figura 14 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul
drept al rîului Nistru), 1995-2015
Sursa: MAI
Aceeași tendinţă se observă şi în cazul bărbaților implicați în infracţiuni legate de traficul de droguri. Cea
mai mare pondere revine grupului de vîrstă de 30 ani și mai mult, care în anul 2010 a înregistrat 45,2%,iar în anul
2015 - 45,0%(Figura 16).
Figura 15. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015
Sursa: MAI
În cazul femeilor anchetate pentru trafic de droguri pentru anul 2014, la fel ca şi în ceilalţi ani, grupul de
vîrstă de 30 ani sau mai mult are cea mai mare pondere -86.5 %. (Figura 16).
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
30+ 65.4 46.7 41.6 44.2 47.7 55.8 58.3 62.4 44.9 33.7 36.0 43.9 48.2 60.3 55.6 51.3 49.0 50.9 51.2 51.4 53.1
25-29 23.1 13.3 20.2 15.6 13.1 12.8 16.0 15.6 16.4 22.6 22.3 19.2 20.6 16.8 19.8 16.9 19.8 19.1 21.1 18.3 18.3
18-24 11.5 37.8 32.6 32.5 37.7 25.9 22.4 20.1 34.0 37.5 37.7 32.5 28.8 21.1 22.1 29.8 28.0 26.7 25.4 25.5 25.5
16-17 0.0% 2.2% 5.6% 7.8% 1.5% 5.5% 3.2% 1.9% 4.6% 6.3% 3.7% 4.2% 2.1% 1.6% 2.2% 1.9% 3.1% 2.9% 1.9% 2.6% 3.0%
14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.0% 0.3% 0.2% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.0% 0.3% 0.1% 0.3% 0.1%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
30+ 62.3 34.6 30.8 27.0 37.1 46.6 52.1 53.1 38.1 45.2 30.5 36.3 40.0 49.5 49.7 45.2 43.2 47.9 48.2 45.0 45.0
25-29 26.3 7.7% 23.1 18.9 14.5 13.9 16.2 22.3 11.6 31.6 23.7 21.4 23.8 20.5 21.9 18.8 21.3 19.8 22.4 21.1 18.1
18-24 10.5 57.7 35.9 40.5 46.8 36.9 27.5 21.7 22.5 17.4 41.4 37.2 33.6 27.5 25.3 33.8 32.1 28.6 27.1 29.4 25.0
16-17 0.0% 0.0% 10.3 13.5 1.6% 6.6% 4.2% 2.9% 2.4% 5.8% 4.1% 5.0% 2.3% 2.2% 2.7% 2.2% 3.3% 3.3% 1.9% 2.6% 3.4%
14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.1% 0.3% 0.2% 0.1% 0.0% 0.1% 0.3% 0.1% 0.3% 0.1%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 40
Figura 16. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015
Sursa: MAI
În cazul persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic cu scop de
înstrăinare,bărbaţii constituie majoritatea(Tabelul 17).
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
30+ 71.4 63.2 50.0 60.0 57.4 66.5 63.5 74.1 68.7 81.0 70.7 74.0 82.6 88.7 80.0 80.8 79.9 71.1 75.6 86.5 75.0
25-29 14.3 21.1 18.0 12.5 11.8 11.8 15.9 7.2% 13.3 12.7 13.3 10.8 7.6% 7.1% 10.9 7.9% 11.5 14.0 10.8 3.1% 11.0
18-24 14.3 10.5 30.3 25.0 29.4 17.1 18.2 18.0 15.7 4.8% 14.8 13.9 9.6% 4.3% 8.5% 10.0 6.5% 14.0 12.1 5.0% 7.2%
16-17 0.0% 5.3% 2.0% 2.5% 1.5% 4.6% 2.4% 0.7% 2.4% 1.6% 1.2% 0.8% 0.3% 0.0% 0.3% 0.9% 2.1% 0.7% 1.3% 2.3% 0.0%
14-15 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.4% 0.0% 0.0% 0.0% 1.0% 0.0%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 41
Tabelul 17. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015
Bărbați Femei Total
nr. % nr. % nr. %
Cu scop de înstrăinare(art. 2171 al.1) 2 0,3 0 0 2 0,3
Fără scop de înstrăinare(art. 217 al.
1) 42 6,3 26 31,3 68 9,1
Total (art.217, al.1 şi 2171, al.1) 44 6,6 26 31,3 70 9,4
Total persoane trase la răspunderea
penală pentru comiterea
infracţiunilor legate de droguri
662 6,6 83 31,3 745 9,4
Sursa: MAI
Majoritatea persoanelor implicate în cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice au vîrsta de 30 de
ani sau mai mult.
Tabelul 18. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic,
Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015
Bărbați Femei Total
Cu scop de înstrăinare
Fără scop de înstrăinare
Cu scop de înstrăinare
Fără scop de înstrăinare
Cu scop de înstrăinare
Fără scop de înstrăinare
14–15 ani, # 0 0 0 0 0 0
16–17 ani, # 0 1 0 0 0 1
18–24 ani, # 1 11 0 0 1 11
25–29 ani, # 0 3 0 1 0 4
30 ani şi mai mult, # 1 27 0 25 1 52
Total, # 2 42 0 26 2 68
Sursa: MAI
VIII.1 Costurile sociale/economice ale consumului de droguri
Studii de evaluare a costurilor sociale (economice) ale consumului de droguri nu au fost efectuate în
Republica Moldova.
VIII.1.1 Sechestrările de droguri
Datele furnizate de MAI privind cantitățile de droguri ilegale sechestrate pe teritoriul malului drept al
rîului Nistru, în perioada anilor 2002-2015, sînt prezentate în Tabelul 19.
În anul 2015, comparativ cu anul 2011, a fost înregistrată o scădere importantă a cantităţilor de paie de
mac şi de opiu acetilat puse sub sechestru.
Conform raportului MAI, odată cu reducerea consumului de droguri vegetale (opium, marijuana), se
majorează consumul de droguri sintetice, fapt ce a determinat un alt obiectiv prioritar în activitatea MAI şi anume
- relevarea filierelor de contrabandă şi punere în circulaţie a drogurilor sintetice.
Tabelul 19. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015
Cantităţi sechestrate
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Paie de
mac, gr
1509
000
704 000 460
000
488
000
708
000
109
000
79 000 73
600
73 884 21 465 11
959
7 487 45075 23085
Infracţiunile legate de traficul de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 42
Marijuana
, gr
322 497
000 454 000
707
000
573
000
367
000
343
000
268
000
658
607
538
178
213
241
224
442
197
632
149 kg 109 kg
Opiu
acetilat
17 682
000 g
5 991
170 g 13,5 l 15 l 18,5 l
11,96
1 l 2,810 l
27,14
2 l 3,033 l 6,860 l
2,452
l
2 912 5,43 1,03 gr
Ecstasy,
pastile
155 276 124 338 237 3145
1
248 1854 1172 1097 3221 347 6428 12441
Codeină,
pastile
3241 0 10450 0 0 950 420 0 0 0 0 0 0 0
Efedrină 430
pastile 0
340
pastile 0 0 0 0
64
pastil
e
378
ml
296
ml 0
388,2
ml
8,75 gr 4ml/2,0
31 gr
Tramadol,
pastile
0 0 1170 1070 2557 0 430 0 0 0
0 0 0 370
pastile
Amfetami
ne, gr
0 1 200 700 315 405 981 482 26 2 411 285 9 1 35 26 2 1790 4358gr
Metamfet
amine 0 0 1.7 l 1,8 l 2,1 l
0,189
l
618,5
1 g 25 g 871 ml
77 79
ml
101
848
90,4 gr 159gr
Barbiturat
e, pastile
0 27 858 0 0 0 0 1968 0 0 0
0 0 0 0
Plante de
mac
3 635
000 g
5 994
000 g
8 950
000 g
18
488
000 g
14
150
000 g
15
276
000 g
15 768
000 g
21
226
000 g
64 993
plante
32413
plante
1125
5
plant
e
1979
0
plant
e
49000
Plante
25550
plante
Plante de
cînepă, gr
3 196
000
7 798
000
7 588
000
16
688
000
10
884
000
22
112
000
8 845
000
59
699
000
44 383
000 87961 9000
1565
53
200548 145428
plante
Heroină,
gr
69,5 200,37
g
237 301 33 1775 207
926 g
1 642 4 157 1 486 1 445 336
263
1,955 3259
Cocaină,
gr
0 0 46 980 0 0 5 551 5 958 4 51,5 115 10 25 1354
Hașiș, gr 0 0 0 0 0 0 1 275 25
130
35 367 15 36 89 72 82
448
163kg8
8000
310kg
802gr
802280
2gr
LSD, mărci 0 0 0 0 2 0 231 0 0 0 0 0 0 1504 Space,
pastile
0 0 0 0 0 0 0 0 2 117 0 0 0 0
Peparazin
a, pastile
0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 0 0 0 0
Torent,
pastile
0 0 0 0 0 0 0 0 0 350 0 0 0 0
Mister
crot, gr
0 0 0 0 0 0 0 0 0 80 0 0 0 0
Sursa: MAI
VIII.1.2 Preţurile, puritatea drogurilor
Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele confidențiale ale
informatorilor, din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum şi din observaţiile personale în
timpul activităţilor sub acoperire.
Preţurile drogurilor ilegale de pe piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul
2015 (Tabelul 20).
Tabelul 20. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),
2002-2015
Tipul drogului Prețul mediu
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1ml extract de
opiu
MDL
10-15
€ 0.8-
1.16
MDL
10-30
€ 0.63-
1.9
MDL
60-80
€ 3.9-
5.2
MDL
60-80
€ 3.8-
5.19
MDL4
9-82
3-5 €
MDL5
0-60
3-3.6 €
MDL
60-80
4-5 €
MDL
60-80
4-5 €
MDL
80
5 €
MDL
80
5 €
MDL
80
5 €
MDL
80
5 €
MDL
100
5 €
MDL
150
7 €
1g de
marijuana
MDL
8-15
€ 0.62-
1.16
MDL
8-20
€ 0.5-
1.27
MDL
30-35
€ 1.95-
2.3
MDL
30-35
€ 2.34-
2.7
MDL
49-82
3-5 €
MDL
40-60
2.5-
3.6 €
MDL
60–80
4-5 €
MDL
60–80
4-5 €
MDL
20
1.30 €
MDL
20
1.30
€
MDL
18
1.20 €
MDL
18
1.20 €
MDL 24
1.50 €
MDL
22
1€
1 pastilă de
Ecstasy
$ 20-
25
$ 20-
25
$ 20-
25
$ 10-
25
MDL
49-
MDL
80-
MDL
100-
MDL
120-
MDL
160-
MDL
160-
MDL
160-
MDL
MDL
100-
MDL
150
Tendinţele principale
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 43
€ 20.8-
26
€ 17.7-
22
€ 16-
20.1
€ 7.8-
20.7
412
€ 3-25
160
€ 4.8-
9.6
150
€ 5.0-
9.5
160
€ 7.8-
10.5
180
€ 9.6-
10.8
180
€ 9.6-
10.8
180
€ 9.6-
10.8
160-
180
€ 9.6-
10.8
150
€ 9.6-
10.8
€ 9.6-
10.8
1 g de heroină
$ 40-
80
€ 41.7-
83
$ 60-
80
€ 53.1-
71
$ 60-
80
€ 42.2-
64.3
$ 70-
80
€ 54.4-
62.2
MDL
495-
1154
€ 30-
70
MDL
600-
1600
€ 36-
96
MDL
1223-
1529
€ 80-
100
MDL
1223-
1529
€ 80-
100
MDL
1600
€
96.50
MDL
2600
€ 175
MDL
2600
€ 175
MDL
2600
€ 175
MDL
2400
€ 175
MDL
2200
€ 150
1 g de cocaină
$ 60-
100
€ 62.5-
104.2
$ 60-
100
€ 53.1-
88.6
$ 80-
110
€ 64.3-
88.5
$ 100
€ 77.7
MDL
1650-
1980
€ 100-
120
MDL
1660-
2158
€ 100-
130
MDL
1835-
2294
€ 120–
150
MDL
2400
€
144.07
MDL
2400
€
144.07
MDL
2400
€
144.0
7
MDL
2400
€
144.07
MDL
2400
€
144.07
MDL
2400
€ 175
2400
€ 175
Sursa: MAI
În prezent, Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice necesare pentru a determina gradul de
puritate a drogurilor pe o bază de rutină.
IX Tendinţele principale
Deoarece datele privind modelele de consum de droguri de-a lungul anilor nu sînt consistente, nu este
posibilă urmărirea tendinţelor în consumul de droguri. Informaţiile din diverse surse de date existente în prezent,
în Republica Moldova diferă şi în multe cazuri, sînt greu comparabile. Din cauza unei lipse de consistenţă în timp,
datele disponibile reduc posibilitatea analizei tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse
de informaţii pentru acest subcapitol sînt:
Rezultatele studiilor în populaţia generală(KAP maturi, 16-64 ani)
Rezultatele studiilor în rîndul tinerilor (KAP tineri, 15-24 ani)
Rezultatele studiilor în rîndul elevilor (ESPAD)
Rezultatele studiilor bio-comportamentale în rîndul CDI (IBSS)
Statistica de rutină a DNR care vizează profilul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri;
Datele statistice ale MAI care vizează infracţiunile înregistrate legate de traficul de droguri, precum și
cantităţile confiscate;
Interviurile cu responsabili din cadrul instituţiilor publice vizate (MAI, MS, DIP) şi ONG-uri.
IX.1 Canabis
Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova. În anul 2010 pe malul drept al
rîului Nistru prevalența consumului de canabis pe durata vieții în populaţia generală de 15-64 ani este de 3,9%, în
2008 fiind de 3,4%. Prevalența consumului de canabis este cea mai mare comparativ cu celelalte droguri ilegale
(vezi capitolul ”Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri”). Consumul de canabis este întîlnit mai
des în mediul urban şi mai mult în rîndul bărbaţilor.
Studiul desfăşurat în 2012 în rîndul tinerilor de 15-24 ani de pe malul drept al rîului Nistru înregistrează o
prevalenţă a consumului de canabis pe durata vieții de 3,5%, care este cea mai mare printre drogurile ilegale
(4,9% în 2010). Prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an, a înregistrat 2,3% în 2010 şi respectiv
1,2% în 2012, diferenţa fiind nesemnificativă.
Studiul ESPAD 2015, a înregistrat o prevalență a consumului de canabis pe durata vieţii de 4,0% în anul
2008-5%.
Tendinţele principale
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 44
Conform DNR, din cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în anul 2015 pe malul
drept al rîului Nistru, la momentul înregistrării majoritatea erau consumatori de canabis (81,6%) şi administrau
droguri pe calea fumatului (83,7%). Majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă
o constituiau bărbaţii –97,2%. În ultimii 10 ani se remarcă o creştere lentă a vîrstei medii la momentul înregistrării
cazurilor noi de consum de droguri fără dependenţă.
IX.2 Opiacee/heroina
În 2010, în populaţia generală (15-64 ani) prevalenţa consumului de opiacee pe durata vieţii era de 0,4%.
Experienţa consumului heroinei pe durata vieții a fost raportată de 0,1% din respondenţii.
Potrivit studiului, efectuat în grupul de vîrstă de 15-24 ani, în anul 2012 prevalența consumului de
opiacee pe durata vieţii este de 0,5%.
Conform estimărilor în baza IBSS (în baza răspunsului la întrebările referitoare la cel mai injectat drog în
ultimele 1 și/sau 3 luni) circa 68,9% dintre CDI injectează opiacee. Merită de menționat că injectarea opiaceelor
printre CDI diferă esențial de la un teritoriu la altul și cea mai răspîndită este în mun. Bălți (circa 96,4%).
Conform datelor DNR, în anul 2015 consumul de opiacee produse local a fost înregistrat în majoritatea
cazurilor noi cu dependenţă (78,3%). Heroina este rar înregistrată ca drog principal la momentul înregistrării
cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă. Injectarea este calea principală de administrare a drogurilor în
cazurile noi de consum de droguri cu dependenţă (80,3%).
Conform IBSS 2012/2013injectarea heroinei pe durata ultimei luni a fost raportată de 25,7% din
consumatorii de droguri injectabile din Chişinău, 28,4% din Bălţi.
IX.3 Drogurile sintetice
Potrivit datelor furnizate de MAI, primele sechestrări de amfetamine au fost înregistrate la sfîrşitul anilor '90.
Producerea locală de metamfetamine (pervitină) a început în aceiași perioadă.
Conform studiului KAP 2010 15-64 ani prevalența consumului amfetaminelor pe durata vieții în populaţia
generală (15-64 ani) a fost de 0,1%, iar prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții - de 0,5%.
Prevalenţa consumului amfetaminelor pe durata vieții conform studiului KAP 15-24 ani în 2012 a fost de
0,1%, iar al consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul tinerilor de 15-24ani în anul 2012 a fost de 1,2%.
Conform ESPAD prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul elevilor în 2008 a fost de 1,6%
în anul 2011 de 2% şi în anul 2015 de 1%.
Potrivit studiului IBSS 2012/2013 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, cea mai mare prevalenţă
a consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni a fost înregistrată în eşantionul recrutat în Chişinău
(49,1%). În municipiul Tiraspol pentru prima dată în studiul IBSS efectuat în anul 2012/2013 respondenţii au
raportat injectarea cu drogul numit „crocodil” (25,3% ).
Potrivit IBSS în rîndul CDI din 2009, prevalenţa consumului de metaamfetamine pe durata ultimei luni ce
mai mare a fost în mun. Chișinău, de 15,3%.
Consumul de amfetamine/metaamfetamine la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri
înregistrate de sistemul de sănătate (DNR) este prea mică pentru urmărirea tendinţelor.
IX.4 LSD
LSD este foarte rar întîlnit, atît în cazul sechestrărilor de droguri (MAI) cît și în rîndul cazurilor noi de
consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate (DNR). MAI în anul 2008 a capturat cea mai mare
cantitate de LSD sechestrată vreodată - 231 de mărci. Conform KAP 15-24 ani din 2012, prevalenţa consumului de
LSD pe durata vieţii este de 0,1%.
Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 45
IX.5 Cocaină/crack
Cocaina este un drog importat şi scump. Consumul de cocaină rareori se înregistrează în rîndul cazurilor
noi de consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate. În Republica Moldova cocaina este considerată ca
fiind utilizată de straturile bogate ale populaţiei, care nu se adresează după ajutor la sistemul public de asistenţă
medicală şi foarte rar sînt depistate de către reprezentanţii instituţiilor de forţă. În 2008 a fost înregistrată cea
mai mare captură de cocaină (5,5 kg) înregistrată vreodată în Republica Moldova. În 2010, conform KAP 15-64
ani, prevalența consumului de cocaină pe durata vieții este de 0,1%.
X Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri
X.1 Programe şcolare și extrașcolare
Măsuri orientate spre prevenirea consumului de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sînt
prevăzute în Legea Republicii Moldova nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului
abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”.
Acţiunile practice sînt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2014-2016 parte componentă a
Strategiei naţională antidrog pe anii 2011-2018.
Prioritatea principală a acestora constă în stabilizarea sau reducerea consumului de droguri legale şi
ilegale în societate, în special printre minori şi contribuirea la stabilizarea sau la diminuarea consumului de
droguri ilegale injectabile.
Prevenirea consumului de droguri în intervenţiile extraşcolare prevăzute în acest act normativ are un
caracter de program specific de prevenire primară cu responsabilităţi clare ale actorilor: de implementare a
programelor de prevenire a consumului de droguri în instituţii educaţionale; crearea unui grup de lucru
consultativ interdepartamental şi intersectorial de prevenire primară în afara şcolii; în condiţiile sistemului de
educaţie specială, prestarea programelor de intervenţii timpurii educative pentru copiii şi tinerii care
experimentează sau fac abuz de droguri; crearea condiţiilor de participare a tinerilor în viaţa politică, economică,
socială, şi culturală a ţării, prin promovarea culturii fizice şi sportului, antrenarea în diverse activităţi sportive
pentru a schimba perceperea de către copii şi tineri a consumului de droguri, etc.
X.2 Reducerea riscului asociat consumului de droguri
X.2.1 Introducere
”Programul Internaţional de Reducere a Riscurilor” consideră reducerea riscurilor ca o „abordare
pragmatică şi umanistă în diminuarea consecinţelor negative individuale şi sociale, asociate consumului de
droguri, în special riscul de infectare cu HIV. Ea încearcă să diminueze problemele asociate consumului de
droguri, prin metode care să protejeze demnitatea, umanitatea şi drepturile omului în cazul persoanelor care
consumă droguri. Programele de reducere a riscurilor prestează o gamă de servicii care să permită atingerea
obiectivelor sale. Schimbul de seringi şi tratamentul de substituţie sînt cele mai eficiente intervenţii de reducere a
riscurilor consumului de droguri. Acestea sînt adesea completate şi de alte servicii de suport pentru consumatorii
de droguri, cum ar fi educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de droguri, testarea HIV şi
screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică, precum şi referire la serviciile medicale. Prin
prestarea serviciilor accesibile care răspund nevoilor consumatorilor de droguri, programele de reducere a
riscurilor adesea servesc drept un punct semnificativ de contact care poate conecta consumatorii de droguri cu
altă comunitate, cu resursele de servicii medicale şi sociale”. Începînd cu anul 2001, Open Society Institute
pledează pentru extinderea disponibilităţii schimbului de seringi, a tratamentului dependenţei de droguri şi a
Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 46
tratamentului specific al infecţiei HIV; reformarea politicilor şi practicilor discriminatorii; creşterea participării
persoanelor care consumă droguri şi a celor care trăiesc cu HIV la elaborarea politicilor care vizează vieţile lor.
În Republica Moldova, nivelul înalt al consumului de droguri a impus implementarea programelor de
reducere a riscurilor, care au devenit verigi importante în activitatea de profilaxie a răspîndirii infecției HIV, a altor
infecții transmisibile prin sînge sau pe cale sexuală și a altor prejudicii asociate consumului de droguri injectabil,
referire la alte servicii specializate etc. Aceste programe asigura consumatorii de droguri cu echipament steril,
mijloace individuale de protecție şi lichidarea sigura a echipamentului de injectare utilizat.
În Republica Moldova programele de reducere a riscurilor au demarat în anul 1997 şi sînt active pînă în prezent. Începînd cu 2003 din resursele grantului Fondului Global activităţi de prevenire a răspîndirii HIV în grupurile cu risc sporit de infectare au fost extinse substanțial atît în sectorul civil cît și în sectorul penitenciar prin intermediul organizațiilor neguvernamentale și instituțiilor publice. La moment serviciile sunt finanțate din resursele grantului Fondului Global.
X.2.2 Descrierea intervenţiilor
Pachetul de servicii al programelor de reducere a riscurilor pentru CDI, în sectorul civil din Republica
Moldova pentru anul 2015,a inclus:
schimbul de seringi,
terapia de substituţie cu metadonă, ca remediu farmaceutic de bază,
informare/educare/outreach despre HIV şi SIDA şi căile de prevenire ITS în contextul practicilor cu risc
sporit (distribuţia de materiale informaţionale, prezervative, consilierea şi testarea, seminare de
educare şi informare),
referire la serviciile medicale şi sociale, diagnosticul/tratamentul hepatitelor,
diagnosticul/tratamentul TB.
La finele anului 2015 în derulare erau 7 proiecte printre CDI în sectorul civil, cu desfășurarea activităților
în 28 localități și suburbii: Chişinău, Bălţi, Ungheni, Făleşti, Sîngerei, Glodeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Căuşeni,
Soroca, Floreşti, Drochia, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni Cahul, Comrat, Ciadîr – Lunga și Anenii
Noi, inclusiv în stînga Nistrului - Tiraspol, Bender, Rîbnița, Camenca și Slobozia).
În sistemul penitenciar în derulare sunt 2 proiecte, printre CDI deținuți (pe malul Drept și malul Stîng).
Componentele de bază ale programelor de reducere a riscurilor pentru CDI din sectorul civil presupune
un pachet de servicii din 15 intervenții cheie:
1. Informare, educare şi comunicare
2. Testare şi consiliere HIV
3. Tratament, îngrijire şi suport
4. Prevenire, diagnostic şi tratament al tuberculozei
5. Prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt
6. Aprovizionarea cu prezervative
7. Prevenirea și tratamentul Infecțiilor cu transmitere sexuală
8. Prevenirea violenței sexuale
9. Tratamentul Drog Adicției inclusiv TSO
10. Programe de schimb de ace și seringi
11. Vaccinare, diagnostic şi tratamentul hepatitelor virale
12. Profilaxie post-expunere
13. Prevenirea transmiterii prin intermediul serviciilor medicale sau stomatologice
Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 47
14. Prevenirea transmiterii prin tatuare, piercing şi alte tipuri de penetrare a pielii
15. Protejarea personalului de riscuri profesionale
În cadrul realizării proiectului UNODC ”Consolidarea capacităților naționale pentru reducerea răspândirii
infecției HIV/SIDA în rândul grupurilor vulnerabile în Europa de Est și Asia Centrală” pe parcursul anului 2012-
2016 a fost oferit suport metodologic DIP in revizuirea și actualizarea actelor normative DIP in domeniul HIV și
antidrog, de către biroul local UNODC fiind angajați doi consultanți naționali. Astfel, in premieră au fost elaborate
două manuale de implementare a programelor de reducere a riscului asociat consumului de droguri, destinat
personalului penitenciar.
• Manual de procedură în implementarea Programului de Schimb de Seringi, distribuire a
prezervativelor și dezinfectanților în sistemul penitenciar din Republica Moldova, aprobat prin
Ordinul Directorului Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 244 din 26 august 2014
(versiunea web poate fi vizualizată pe link: http://www.leahn.org/wp-
content/uploads/2014/05/Manual-schimb-de-seringi-NSEP-spre-tipar-23.02.2015.pdf ).
• Manual de procedură în implementarea Programului Farmacoterapiei cu Metadonă în sistemul
penitenciar din Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Directorului Departamentului
Instituțiilor Penitenciare nr. 237 din 19 august 2014 (versiunea web poate fi vizualizată pe link:
http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-
Prisons-2014-2.pdf)
• În anul 2015 cu suport UNODC, penitenciarele au fost dotate cu echipament de distrugere a
acelor şi seringilor consumate în programul de schimb seringi. Scopul acestuia este prevenirea
oricărui tip de accidentare în procesul de colectare şi distrugere a acelor şi seringilor folosite.
Manualele au fost elaborate în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența prin consum
de opiacee la persoanele adulte aflate în instituțiile penitenciare. Astfel, lucrările servesc drept bază pentru
prestatorii de servicii medico-sociale, administrația instituțiilor vizate și alţi specialiști relevanți. Documentele au
fost consultate în cadrul grupului de lucru pentru îmbunătățirea programului de metadonă în Republica Moldova;
au fost revăzute la fel de către specialiștii de la Cartierul General UNODC, DRN, Fundația Soros-Moldova și
reprezentanți ai societății civile.
În anul 2015, la Geneva, PCB (UNAIDS, Program Coordination board) a recunoscut Moldova la nivel
internaţional ca bune practici de implementare a pachetului comprehensiv de servicii în penitenciare, Moldova
implementând 13 din 15 servicii. Mai mult ca atît începînd cu 2015 se implementează în penitenciare şi
programele de management a supradozelor, Naloxona este disponibilă în cadrul programelor de reducere a
riscurilor.
X.2.3 Standarde
În anul 2013 a fost aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 1162 din
18.10.2013 „Cu privire la aprobarea Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu
utilizarea testelor rapide în cadrul organizațiilor non-guvernamentale” (14).
Scopul standardului:
• asistarea prestatorilor de servicii CTV în dezvoltarea și extinderea CTV pentru populația cu risc sporit de
infectare prin descrierea și definirea algoritmului de CTV,principiilor și cerințelor față de aceste servicii.
Principii generale de acordare a serviciilor CTV în ONG-uri
1. Beneficiarii serviciilor CTV sunt persoanele din grupurile vulnerabile(utilizatori de droguri injectabile, persoane
ce prestează servicii sexuale, bărbați care întrețin relații sexuale cu alți bărbați).
2. Respectarea drepturilor omului – dreptul la intimitate, dreptul la nondiscriminare,dreptul la consimțământ
informat şi liber exprimat înainte detestare, dreptul la confidenţialitate şi securitate a datelor personale ş.a.
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 48
3. Testarea voluntară – acceptarea testării la HIV trebuie să fie voluntară și neimpusă. Promovarea CTV pentru
explicarea beneficiilor este admisibilă, dar nu forțarea persoanelor pentru a fi testate.
4. Obținerea consimțământului informat pentru testare – beneficiarii trebuie să înțeleagă că ei sunt testați la HIV,
să conştientizeze implicaţiile rezultatului negativ sau pozitiv, prin urmare ei trebuie să prezinte consimțământul
informat înainte de testare. În cazul unui minor, consimțământul scris, benevol, pentru testare la marcherii HIV
urmează a fi exprimat atît de minor, cît şi de reprezentantul legal al acestuia.
5. În cazul persoanelor aflate sub influența alcoolului sau drogurilor ilegale,acestea vor fi consiliate, dar le va fi
amânată testarea pentru că nu pot prezenta în mod conștient acordul pentru testare. Aceste persoane vor fi
încurajate să revină la serviciile CTV după expirarea influenței alcoolului sau drogului.
6. Testarea anonimă – fiecare persoană are dreptul să beneficieze de servicii CTV fără să i se divulge numele,
prenumele, sau alte date de identitate. Se vor utiliza coduri, alte nume, etc.
7. Asigurarea confidențialității – informația cu privire la persoana care a beneficiat de CTV, obținută de către
consilier, nu va fi divulgată nimănui.
8. Asigurarea securităţii datelor personale – orice date cu caracter nominal, în baza cărora poate fi identificată
persoana, urmează a fi protejate conform cadrului normativ în vigoare.
9. Testarea la HIV în cadrul organizațiilor neguvernamentale se va face doar în baza testelor rapide pe salivă.
Evaluarea necesităților în teste se va efectua de către consilierul și directorul ONG-ului respectiv. Necesitatea
evaluată va fi prezentată IMSP SDMC care va valida cantitatea solicitată și în cazul disponibilității surselor
financiare va asigura achiziționarea și distribuirea testelor.
10.Serviciile de CTV vor fi prestate de ONG-urile care vor fi selectate de către IMSP SDMC în baza următoarelor
criterii:
- ONG-ul trebuie să acorde servicii de prevenire HIV populaţiei cu risc sporit
de infectare (UDI, LSC, BSB);
- prezenţa unei încăperi separate cu condiţii de confort, discreţie şi confidenţialitate; dotată cu mobilierul şi
echipamentul necesar desfăşurării consilierii şi testării (dacă ONG-ul respectiv intenţionează să ofere servicii CTV
în incinta sediului său);
- prezenţa unei încăperi pentru păstrarea documentaţiei şi testelor;
- prezenţa cel puţin a unui angajat instruit în domeniu, cu certificate corespunzător;
- prezenţa formularisticii necesare procesului de activitate;
- prezenţa registrului de referire a beneficiarilor.
XI Tratament
XI.1 Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile la nivel
naţional
În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o
problemă ce periclitează sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a
societăţii în context mai larg.
Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordinul Ministerului Sănătăţii a fost
nominalizat IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (DNR).
Serviciile acordate de către instituție sînt: tratament ambulator, staţionar şi de susţinere; consiliere
individuală şi de grup; testare psihologică după diferite metode; testare la HIV şi la prezența substanţelor
stupefiante; activităţi de informare şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de
consumul de substanţe psihoactive, formarea unui comportament de tip “inofensiv”; activităţi de prevenţie
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 49
primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în şcolile şi liceele Republicii Moldova; informarea şi educaţia
populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.
DNR acoperă cu asistenţa medicală consultativă şi spitalicească pacienţii de pe întreg teritoriul Republicii
Moldova, care se confruntă cu problemele narcologice, tratamentul pacienţilor consumatori de alcool şi
consumatorilor de consumatori de droguri și alte substanțe psihotrope în cadrul subdiviziunilor staționarului și în
cadrul staționarului de zi (anonim).
Servicii medicale oferite populaţiei în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie:
Diagnostica şi tratamentul anti-alcool sau antidrog;
Supravegherea medicală a persoanelor afectate de alcoolism cronic sau narcomanie cu scopul soluţionării
problemelor de sănătate, conform actelor normative emise de către Ministerul Sănătăţii;
Examinarea medicală a persoanelor afectate narcologic în cadrul Comisiilor narcologice pentru
determinarea tacticii medicale, aprecierea volumului şi formelor de investigaţie narcologică, confirmarea
sau excluderea diagnozei, recomandări privind activitatea şi necesitatea supravegherii medicale de mai
departe;
Asistenţa socială şi juridică a persoanelor afectate narcologic şi rudelor acestora;
Asistenţa psihologică şi psihoterapeutică cu scopul adaptării şi reabilitării persoanelor bolnave;
Consultaţia psihologică;
Consilierea psihologică;
Psihocorecţie;
Întreruperea accesului de beţie şi stărilor de dipsomanie cu preparate pirogene;
Stoparea pasiunii patologice acute faţă de alcool, droguri şi de alte substanţe psihotrope cu preparate
psihotrope;
Profilaxia recidivelor cu preparate psihotrope cu acţiune prolongată;
Tratamentul anti-recidiv reieșind din clinica psihopatologiei a remisiei;
Aplicarea complexului terapeutic "anti-alcool", "antitabac", "antidrog", psihoterapie, acupunctura,
homopatie, etc.;
Psihoterapia de grup, individuală şi familială;
Tratament anti-alcool sau antidrog în condiţiile staţionarului de zi pentru persoanele afectate narcologic,
care nu necesită observaţia medicală permanentă şi nu manifestă riscuri majore pentru sănătate;
Adaptarea şi reabilitarea persoanelor afectate de narcomanie în cadrul Centrului de reabilitare a
persoanelor care suferă de narcomanie;
Tratamentul de substituţie;
Efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;
Efectuarea probei la determinarea drogurilor în remediile biologice ale organismului;
Tratament anti-alcool sau antidrog în condiţii de staţionar, conform standardelor.
În cadrul DNR activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drog-dependente. Reabilitarea
include cîteva obiective strategice:
• Suportul psihologic şi social
• Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durată(abandonarea consumului de droguri).
• Integrarea socială si profesională
• Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.
• Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.
• Accesibilitatea programelor pentru beneficiari
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 50
Realizarea acestor obiective este datorată abordării complexe în tratamentul dependenţei de droguri.
Tratamentul în procesul de reabilitare este asigurat de către o echipă psihoterapeutica de profil, formată din:
medici, psihologi, asistenţi sociali şi voluntari (foşti consumatori de droguri).
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi alte organizaţii internaţionale au recomandat etapa iniţială a
tratamentului medicamentos –dezintoxicarea. Sindromul de abstinenţă care se manifestă la întreruperea
consumului adictiv poate fi diferit, în dependenţă de tipul drogului consumat. Caracteristicile de bază sînt:
necesitatea şi dorinţa patologică de a continua consumul de droguri, neliniște, irascibilitare, insomnie, disfuncţii
de atenţie. Scopul de bază al procesului de dezintoxicare îl constituie abstinenţa provocată într-un mod sigur şi
confortabil. Dezintoxicarea nu reprezintă o metodă de reabilitare de dependenţa de droguri şi rareori este
eficientă în ajutorul beneficiarului de a nu mai consuma droguri un timp îndelungat. Este corect să considerăm
dezintoxicarea drept etapa iniţială a programului de tratament/reabilitare, orientat spre abstinenţă şi
însănătoşire.
Dezintoxicarea, este disponibilă în 7 instituţii medicale publice şi într-o instituţie medicală privată,
localizate în 5 regiuni ale ţării. În caz de urgenţă, asistenţa medicală poate fi oferită de serviciile de asistenţă
medicală de urgenţă şi secţiile de terapie intensivă şi reanimare din instituţiile medicale.
Legea nr. 263 din 27.10.2005 ”Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului” stipulează, că un
pacient nu poate fi internat în staţionar fără acordul său, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre
degradarea avansată a personalităţii sau în cazurile cînd persoana prezintă pericol public. Astfel, persoana poate
să se adreseze benevol după ajutorul specializat în instituţiile publice şi private. În instituţiile medicale private,
oferta nu diferă de cea a sistemului public – în principal se prestează servicii de dezintoxicare. Se fac cure de
dezintoxicare în staţionar, tratament simptomatic în cazul sindromului de abstinenţă, se oferă suport psihologic.
Dezintoxicarea este inclusă în pachetul minim de servicii medicale acoperite de poliţa de asigurare obligatorie de
asistență medicală, care este disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în cîmpul
muncii, care au procurat poliţă de asigurare sau sînt asigurate din bugetul de stat, cum ar fi studenţii, elevii,
pensionarii şi invalizii şi, din 2007 - şomerii oficial înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă).
Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au procurat poliţă de asigurare medicală
obligatorie, dezintoxicarea este contra plată.
Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază
de asistență medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor
fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de
asistență medicală și Normelor metodologice. Pentru persoanele asigurate care nu vor să-şi divulge identitatea,
dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei de asigurare medicală exclude anonimatul.
Tratamentul de dezintoxicare prevede următoarele criterii, în urma cărora persoana poate beneficia de
tratament:
semne clinice ale dependenţei de droguri;
sindrom de abstinenţă de diferită severitate;
identificarea drogurilor în lichidele biologice.
Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consum de droguri şi de alte
substanţe psihotrope este aprobat în baza ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1043 din 18.10.2012.
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 235 din 09.06.2008 a fost aprobat Standardul medical de diagnostic
şi tratament în narcologie. Acest standard descrie algoritmul de diagnosticare, acordare a asistenţei medicale şi
tratament pentru persoanele care fac abuz de alcool şi droguri.
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 51
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 46 din 27 ianuarie 2015 cu privire la
aprobarea Protocolului clinic naţional „Tratamentul farmacologic cu metadonă al dependenţei de opiacee” care a
fost consultat în cadrul grupului de lucru ”Îmbunătățirea programului farmacologic cu Metadonă în Republica
Moldova”. Acest grup de lucru al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, a fost constituit din specialiştii
Catedrei Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae
Testemiţanu”, IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în colaborare cu organizaţiile internaționale și
nonguvernamentale active în domeniu cu suportul financiar din partea UNODC în cadrul proiectului UNODC/OFID
“Consolidarea capacităţilor naţionale pentru reducerea răspîndirii HIV/SIDA în rîndul grupurilor vulnerabile în
Europa de Est şi Asia Centrală”.
Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența
prin consum de opiacee la persoanele adulte şi va servi drept bază pentru elaborare protocoalelor instituţionale,
în funcţie de posibilităţile reale ale fiecărei instituţii. La recomandarea Ministerului Sănătăţii, pentru
monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în
Protocolul Clinic Naţional. Concomitent, Protocolul nominalizat a fost revizuit şi de către specialiştii OMS şi
UNODC.
XI.2 Perioada reconvalescentă şi reintegrarea
Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 365 din 26.09.2007, în cadrul DNR a fost
instituit Centrul de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri, care oferă continuarea
tratamentului persoanelor dependente de droguri după etapa de dezintoxicare. Toate serviciile oferite de centru
sînt fără plată,desfăşurate în condiţii de ambulatoriu. Asigurarea medicală este obligatorie pentru a beneficia de
serviciile din cadrul centrului de reabilitare, cu condiţia dezvăluirii identităţii pacientului. Acordul pacientului este
o clauză importantă în iniţierea tratamentului. Reabilitarea socio-medicală reprezintă una din investigările care
sînt efectuate la momentul internării, ceea ce determină:personalitatea pacientului,statutul fizic şi psihic, starea
socială şi familială fiind definitorii în stabilirea capacităţii de implicare a persoanei în tratament.
Iniţierea procedurii pentru reabilitare presupune careva criterii de admitere în tratament, precum şi
contraindicaţii. Astfel sînt admise persoanele: care sînt consumatori de droguri cu dependenţă; au dorinţa de a se
trata; dispun de referire din partea psihiatrului sau narcologului; abilitate mintală pentru implicarea în
programele de reabilitare.
Contraindicaţiile pentru înrolarea în tratamentul de reabilitare sînt după cum urmează:
sindromul de sevraj sau intoxicaţia acută;
prezenţa stărilor psihotice, halucinaţii, stări afective etc.,
psihopatii decompensate, dereglări neurotice, anxietate pronunţate etc.;
tentative suicidale;
comportament antisocial;
prezenţa patologiilor somato-neurologice grave.
În scopul implementării măsurilor prevăzute în programele de reabilitare, la diferite etape sînt
implementate module educaţionale, informaţionale, de adaptare şi reabilitare psihosocială. Durata medie a
tratamentului este de 2,5 luni.
Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care din diverse motive, nu ajung la Centrul
de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri pot, la dorinţă, să continue tratamentul în cadrul
programelor de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale sau să plece în afara ţării pentru tratament
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 52
rezidenţial (cei cu venituri mari), sau să întrerupă tratamentul, oprindu-se la etapa de dezintoxicare. Avantajul
ONG-urilor locale este că ele oferă servicii fără plată cu păstrarea anonimatului.
În conformitate cu Standardul de asistenţă psihologică a consumatorilor de droguri pentru anul 2011
reabilitarea în cadrul centrelor de zi şi a comunităţilor terapeutice pentru consumatorii de substanţe psihoactive
este descrisă:
Centrele de zi pentru consumatorii de droguri propun programe psihoterapeutice sau consultative pe
baza elaborării unui plan. De regula, programul este conceput pentru o persoană concretă, luînd în considerație
necesităţile ei şi are un aspect de abordare individualizat. Activitatea acestor centre are la bază evaluare iniţială
complexă și regulată a problemelor existente, caracteristicilor personale, suportului psihosocial existent,
factorilor stresanţi, realizată de personal competent, special pregătit. Pe baza acestei evaluări sînt elaborate mai
multe obiective în asistenţa persoanei, iar progresul este urmărit de-a lungul procesului de asistentă. Parte
componentă a acestui tip de asistenţă constituie relaţiile cu alte servicii în domeniu şi referirea beneficiarilor
pentru accesarea lor.
Perioada asistenţei poate varia de la o intervenţie de scurtă durată (3-4 sesiuni de consiliere) pînă la
cîteva luni, sau mai mult. Scopul asistenţei este de a acorda suport persoanei în conştientizarea
comportamentului asociat consumului de droguri, a preveni recăderile. Mai mult decît atît, consilierea individuală
şi în grup, activitatea informativ-educativă pot fi consacrate problemei HIV, relaţiilor familiale, instruirii
profesionale, angajării în cîmpul muncii. Spre deosebire de comunităţile terapeutice în cadrul centrelor de zi este
păstrată relaţia cu comunitatea și familia.
Pentru obţinerea unor rezultate satisfăcătoare este binevenită implicarea în procesul psihoterapeutic a
membrilor familiei. La iniţierea procesului de asistenţă beneficiarului i se atribuie un asistent/consultant care în
cadrul procesului va fi alături pentru a acorda suportul necesar, al însoţi de acasă spre centru. Zilnic sînt
organizate activități de grup sau ședințe, în timpul cărora participanţii împărtășesc propriile rezultate şi achiziţii în
depăşirea dependenţei de droguri. În comun dezvoltă activităţi sportive, artistice sau activităţi de terapie prin
munca. O data pe săptămînă şedinţa grupului implică participarea rudelor sau a altor persoane code-dependente.
Un centru de zi poate implica concomitent în jurul a 20 de persoane. Personalul poate fi constituit dintr-un:
psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-consumatori de
droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).
Comunităţile terapeutice. Există doua tipuri de programe de reabilitare în cadrul comunităţilor
terapeutice: de scurtă durată şi de lungă durată. Programele de scurtă durată, de regulă includ în calitate de
etapa iniţială dezintoxicarea şi durează de la 30 pînă la 90 de zile. Programele de durată mai lungă, în cadrul
comunităţilor terapeutice prevăd perioada de menţinere a abstinenţei sub supraveghere medicală şi durează de
la 6 la 12 luni. Mai populare sînt programele de lungă durată ale comunităților terapeutice. Serviciile de
reabilitare dispun de un şir de caracteristici, care includ: traiul în comun, consilierea individuala și de grup pentru
prevenirea recăderilor, abordarea individualizata a asistenţei, dezvoltarea abilităţilor sociale, instruire şi pregătire
profesională, servicii de asigurare cu loc de trai. Aceste programe, de regulă sînt structurate pe principiile
grupurilor de suport reciproc, cum ar fi consumatorii de droguri anonimi. În unele comunităţi terapeutice sînt
create așa numitele “centre pentru cei ce se însănătoşesc” cu condiţii de dependenţă parţială de trai în comun.
Aceste centre oferă posibilitatea pregătirii pentru reîntoarcere în societate, iar la necesitate continuă sa ofere
suport specializat.
În cadrul comunităţilor terapeutice este asigurat non-stop un mediu liber de droguri. Sînt elaborate
activităţi zilnice pentru prevenirea comportamentului distructiv. Conflictele sînt soluţionate la nivel emoţional. Ca
şi în cazul centrelor de zi sînt organizate şedinţe cu participarea membrilor familiei sau a altor persoane co-
dependente. O comunitate terapeutică tradiţională poate găzdui între 20 și 60 de persoane. Personalul poate fi
Tratament
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 53
constituit din: psiholog, psihoterapeut, asistent social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-
consumatori de droguri care au finalizat cu succes procesul de asistenţă şi reabilitare).
În Republica Moldova ONG-urile înregistrate oficial care implementează activităţi de reintegrare şi
resocializare în condiţii rezidenţiale pentru consumatorii dependenţi de droguri sînt „Viaţa nouă” (fondată în
1999), „Eliberare” (fondată în 2005), „Lumina vieţii” (fondată în 2003), „Teenchalange–Moldova” (fondată în
2004), “Освобождение” (fondată în 2003). Durata medie a programului de reabilitare este de 6 luni. Metodele
de tratament utilizate de ONG-urile din Republica Moldova sînt: programul „8 paşi”, programul „12 paşi”, terapie
prin muncă, consiliere psihologică individuală. Numărul de locuri disponibile pentru tratamentul rezidenţial oferit
de ONG-urile locale este extrem de redus şi nu satisface cererea.
XI.3 Programe de farmacoterapie cu metadonă
Programul de tratament de substituţie cu metadonă în Republica Moldova a fost aprobat de către
Ministerul Sănătăţii prin Ordinului nr. 159 din 20 mai 2003.
Conform Hotărîrii Guvernului nr.166 din 15 februarie 2005 este instituit tratamentul de substituţie cu
metadonă în instituţiile penitenciare, astfel Republica Moldova a devenit prima ţară din Comunitatea Statelor
Independente care a introdus tratamentul dat în penitenciare.
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.283 din 12.07.2007 „Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor
aplicării terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie” a exclus unele criterii restrictive de înrolare (evidenţa
cazului de consum cu dependenţă la medicul narcolog), astfel sporind accesul la terapia de substituţie.
Actualele criteriile conform cărora persoana poate fi înrolată în tratamentul de substituţie sînt:
consumator de droguri din grupul opiaceelor;
patologii asociate consumului de droguri injectabile (HIV, hepatitele virale B şi C, patologie venoasă);
patologii concomitente, cum ar fi diabetul zaharat, tulburări psihice, dereglări trofice;
tratament de dezintoxicare repetat fără succes;
dorinţa de a schimba comportamentul de injectare a drogurilor;
contact permanent cu personalul medical implicat în astfel de activităţi;
stoparea consumului de droguri.
În data de 18 iulie 2008, prin Ordinul nr. 283, Ministerului Sănătăţii a aprobat protocolul clinic naţional
„Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de opiacee”. Protocolul menţionat este revizuit o
dată la 2 ani.
Conform protocolului, algoritmul terapiei substituitive este următor:
Pasul I–interviul motivaţional, care este o tehnică cognitiv-comportamentală prin care pacientul este
ajutat să-şi rezolve ambivalenţa şi să se angajeze într-o schimbare comportamentală. Interviul motivaţional are ca
obiectiv conştientizarea problemei şi necesitatea de a se implica în terapia de substituţie.
Pasul II–consolidarea angajării în schimbarea comportamentală şi necesitatea terapiei de substituţie.
Pasul III– luarea deciziei pentru terapia de substituţie, discutînd aspectele negative şi pozitive ale
comportamentului.
Pasul IV–planul de acţiuni, unde şi cînd va fi aplicată terapia de substituţie cu scopul ameliorării şi
fortificării sănătăţii.
Intervenţiile în instituţiile penitenciare
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 54
Pasul V – prevenirea recăderilor. Evaluarea şi abordarea situaţiilor de risc care pot provoca recidiva şi
abandonarea terapiei de substituţie.
În baza ordinului nr.46 din 27.01.2015, a fost aprobat Protocolul clinic național „Tratamentul
farmacologic cu metadonă al dependenței de opiacee”. În protocol sînt pe larg descrise avantajele tratamentului
de substituție cu metadonă. Sînt prezentate schemele de tratament [schema de conversie a heroinei în metadonă
şi scheme de detoxificare cu metadonă pe termen scurt (2 săptămîni) şi lung (1, 4, 6 luni şi mai mult)]. La fel este
descrisă importanţa tratamentului psihoterapeutic şi reabilitare psihosocială în tratamentul de substituţie cu
metadonă. Cadrul regulatoriu menţionat în protocolul dat reglementează posibilităţile şi condiţiile de eliberare a
metadonei pentru administrare la domiciliu, asigurarea continuităţii tratamentului în cazul imposibilităţii de a
frecventa cabinetul de tratament din motive obiective. În protocolul clinic este prevăzut acordul de colaborare
între instituţiile medicale şi Inspectoratul General de Poliţie pentru asigurarea continuităţii tratamentului pentru
persoanele aflate în tratamentul farmacologic cu metadonă. De asemenea sunt menţionate particularităţile de
aplicare a TFM în cazul pacienţilor cu maladii infecţioase. Consumatorii de droguri aflaţi sub TFM pot călători . În
cazurile în care este necesară aprovizionarea zilnică continuă, trebuie făcute aranjamente cu serviciul local
corespondent, conform recomandărilor OMS. Există website-uri care oferă informaţii despre programe de
metadonă care sunt dispuse să prescrie metadona persoanelor dependente din alte ţări. Vezi: Punctul European
de Asistenţă cu Metadona (MAP) din reţeaua Euro-Methwork: http://www.euromethwork.org şi reţeaua
Internaţională INDRO cu centrul în Germania: http://home.muenster.net/~indro/
XII Intervenţiile în instituţiile penitenciare
XII.1 Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare
În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) în anul 2015 au fost
înregistraţi 13 deţinuţi conform art. 10316 al Codului Penal, în anul 2014, 11 deţinuţi. Conform datelor DIP, în anul
2015 în sistemul penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de
droguri înregistraţi în evidență medicală era de 470 deţinuţi, în anul 2014 -495 deţinuţi. Activitatea în acest
domeniu este în corespundere cu Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală
pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin HG nr.296 din 16.04. Examinarea deţinutului
suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor serviciului de securitate, regim şi
supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei penitenciare. Din cauza lipsei testelor
paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate poate fi efectuată
doar în baza semnelor clinice fără aprecierea naturei ei. Respectiv, frecvent se efectuează însoțirea deținutului in
instituțiile narcologice civile pentru constatarea stării de ebrietate narcologică.
În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al DIP poate oferi un tratament de dezintoxicare în
cazul sindromului de abstinenţă. Severitatea sindromului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită
dezintoxicarea (la nivelul instituţiei de detenţie sau cu deplasare la spitalul penitenciar cu destinație republicană
nr. 16 - Pruncul).
16 Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele
dependente de droguri interzise şi alcool.
Intervenţiile în instituţiile penitenciare
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 55
Conform datelor DIP pe parcursul anului 2015 au fost incluși 55 beneficiari noi ai farmacoterapiei, iar
activ urmează FTM 83 de persoane drogdependente în 13 penitenciare. Criteriile de admitere în farmacoterapia
cu metadonă a deţinuţilor dependenţi de droguri sînt identice cu cele din sectorul civil (vezi capitolul Tratament).
La iniţierea farmacoterapiei cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică, care
variază de la 30 mg la 180 mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 10 mg
metadonă). Reducerea dozei zilnice are loc gradual, in parteneriat cu pacientul de la 5 mg – 10 mg metadonă
săptămînal. Ulterior, după o cură de dezintoxicare de 2-4 zile, persoanei i se poate sista farmacoterapia, ea fiind
considerată tratată. Această situație este frecventă în cazul finisării termenului de detenție și lipsa in locul de
domiciliu a pacientului a site-ului pentru FTM. Durata tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care
doreşte să înceapă un tratament, consultul medicului narcolog și anamnestic de consum intravenos de droguri
opioide.
Începînd cu anul 2009, la ieşirea din instituţiile penitenciare, pacienţii care se află în farmacoterapie cu
metadonă primesc un extras semnat, care indică durata participării în programul de farmacoterapie cu metadonă,
doza zilnică de metadonă şi data de administrare a ultimei doze. Cu acest document, pacientul este transferat
pentru continuarea farmacoterapiei în sectorul civil dacă locuiește în municipiul Chişinău sau municipiul Bălţi, fapt
ce prezintă un dezavantaj pentru pacienţii care locuiesc în afara acestor municipii.
XII.2 Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis
infracţiuni
Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi
politic cauzează prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor
persoane particulare, atentează la viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra
conştiinţei şi comportamentului oamenilor.
Codul Penal al Republicii Moldova prevede un capitol aparte intitulat: ”Infracţiuni contra sănătăţii publice
şi conviețuirii sociale”, în care sînt desemnate articolele care prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată
în folosul comunităţii, închisoarea şi închisoarea cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiunile
cuprinse în art.217-219 prevăd pedepsele descrise mai sus conform gradului de gravitate, determinat de instanţă.
Ca urmare a pericolului social,a sănătăţii personale cît şi publice persoanele dependente de droguri care
au săvîrşit infracţiuni pot fi trimise pentru tratament obligatoriu de dezintoxicare ca urmare a hotărîrii instanţei
de judecată,dependenţa de droguri fiind manifestată prin modificarea patologică a personalităţii şi
comportamentul antisocial, prin pierdere a capacităţii de evaluare critică a propriei stări, inclusive a
comportamentului în familie şi în societate.
XII.3 Modificări și completări a Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor
care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile
acestora conform HG nr. 430 din 09.06. 2014
Nr. d/o
Denumirea substanţei Cantităţi mici
(pînă la cantitatea
indicată)
Cantităţi mari (de la - pînă la)
1 2 3 4 „153. AKB48 N-(5-fluropentyl) 0,00002g 0,00002-0,002g 154. 3-Adamantoilindol − [(adamantan-1-il) (1H-indol-3-il)
metadonă] şi derivaţii săi 0,01 g 0,01 g – 0,01 g
155. N-(adamantan-1-il)-1-pentyl-1H-indazol-3-carboxamidă şi 0,00002g 0,00002-0,002g
Intervenţiile în instituţiile penitenciare
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 56
derivaţii săi 156. AMT(alpha-methyltriptamine) şi derivaţii săi 0,00002g 0,00002-0,002g 157. 3-butanoil-1-methyl indol şi derivaţii săi 0,002g 0,002-0,1g 158. 2C-C- 2-(4-Chloro-2,5-dimethoxyohenyl) ethanamine –
halucinogen 0,001g 0,001-0,01g
159. Dimetocaine 0,01g 0,01g 160. Etcathinone 0,001g 0,001-0,01g 161. JWH-250 (1-pentyl-3-(2-metoxiphenylacetyl)-indole) 0,01g 0,01-2,5g 162. JWH-398 (1-pentyl-3-(-4-chloro-1-naphtoyl)indole 0,01g 0,01-2,5 163. HU-210(6aR,10aR)-9-(hidroximethyl)-6,6-dimethyl-3-(2-
metiloctan-2-il)-6a, 7,10,10a-tetrahidro [cromen-1-ol]
0,00002g 0,00002-0,002g
164. 5-Meo-DALT 0,0005g 0,0005-0,002 165. 2-methyl-1-pentyl-1 H-indol-3-il-(1-naftil)-metan şi derivaţii
săi 0,01g 0,01-2,5g
166. 6-methyl-2-[(4-methyl-phenyl)-amino]-4H-3,1-benzoxazin-4-
unul 0,01g 0,01-2,5gr
167. Methylendioxypyrovaleron-methylenedioxypyrovalerone
(MDPV) – halucinogen 0,05g 0,05-5,0g
168. nalbufină 3ml/0,03g 3-50ml/0,03-5,0g”;
compartimentul II „Substanţe psihotrope” se completează în final cu următoarele poziţii: „145. 5-APB (Benzo Fury) 0,1g 0,1 - 1,0g 146. BDB L (3,4-metilendioxifenil)-2-butanamine 0,002g 0,002-1,0g 147. Butilone (beta-ceto-MBDB) 0,002g 0,002-1,0g 148. BZP – N benzylpipertazine 0,3g 0,3-1,5g 149. MBDB - (RS)-1-(1,3-Benzodioxol-5-yl)-N-methylbutan-2-
amine 0,05g 0,05-5,0g
150. MDE(Cathinone) 0,002g 0,002-1,0g 151. MDEA (Cathinone) (3,4-methylendioxy-N-ethylamphetamine) 0,05g 0,05-5,0g 152. AEP Modafinil − 2[(diphenylmethyl)sulfinil] acetamidă
(Modiodal, Provigil). 0,002g 0,002-1,0g
153. APAAN (alfa-fenylacetoacetonitril) 0,00002g 0,00002-0,002”
XII.4 Modificări și completări a tabelelor și listei substanţelor narcotice, psihotrope şi
precursorilor acestora, supuse controlului conform HG nr. 381 din 16.06. 2015
Tabelul I:
Lista nr. 1.
„AH 7921 (3,4 dichloro-N-((1-dimethylamino) cyclohexylmethyl) benzamide)
5-(2-aminopropyl) indole (5-API, 5-IT, PAL-571)
Carfentanil (4-((1-oxopropyl)-phenylamino)-(1-(2-phenylethyl)-4-piperidinecarboxylic acid methylesther)
2C-C (4-chloro-2,5-dimethoxy- phenethylamine)
2C-I (2,5 dimethoxy-4-iodphenethylamine)
2C-T-2 (2,5 dimethoxy-4-ethylthio-phenethylamine)
Fenfluramine (N-ethyl-1-((3-triphlormethyl)phenyl) propan-2-amin)
Heliamin (6, 7 dimethoxy-1,2,3,4-tetrahydroizoquinoline)
JWH-073 (Naphthalene-1-il-(1-buthylindol-3-il) methanone)
Methoxetamine şi derivaţii lui
bk-MMBDB (N-methylbutylone)
25I-NBOMe (2C-I-NBOMe)
a-PHtP (2-Pyrrolidinoheptanophenone)
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 57
Lista nr.2.
„Amanita muscaria (Ibotenic acid) ((S)-2-amino-2-(3-hydroxyisoxazol-5-yl) acetic acid)
MBZP (Methylbenzyl piperazine)
Mephedrone (4-methylmethcathinone, 4-MMC)
4-MMA (4-methyl methamphetamine)-N-methyl-1-(4-methylphenyl) propan-2-amine
PMMA (para methoxy methyl amphetamine)”;
2) tabelul II:
Lista nr. 1 se completează în final cu următoarele poziţii:
„Fenatin (N-(alpha-methylphenethyl) nicotinamide
Prosidol (Propionilphenylethoxyethylpiperidine)-1-(2-ethoxyethyl)-4-phenylpiperidin-4-yl propionate
Remifentanil (methyl-1-(3-methoxy-3-oxopropyl)-4-(N-phenylpropanamido) piperidine-4-carboxylate)”;
Lista nr.2 se completează în final cu următoarea poziţie:
„(GNB) Gamma-hidroxibutiric acid”;
3) la tabelul III Lista nr.3, poziţia „(GNB) Gamma-hidroxibutiric acid” se exclude;
4) la tabelul IV, Lista nr. 2 se completează în final cu următoarele poziţii:
„10. Gamma-butyrolactone (GBL) – GBL
11. butyrolactone
12. 1,4-lactone
13. 4-butyrolactone
14. 4-hydroxybutyric acid lactone
15. gamma-hydroxybutyric acid lactone şi oxolan-2-one”.
XIII Anexe
Tabelul 21 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului
(2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2015)
2000 2006 martie 2008 Noiembrie 2009 iunie 2011 Mai 2015
Viceprim-
ministru,
preşedintele
Comisiei
Vice ministru
al Afacerilor
Interne,
vicepreşedinte
al Comisiei
Şeful
Comitetului
Permanent de
Control asupra
Drogurilor,
vicepreşedinte
al Comisiei
Consultant
principal în
Ministrul
Educaţiei,
Tineretului şi
Sportului,
preşedintele
Comisiei
Viceministru
al Afacerilor
Interne,
vicepreşedinte
al Comisiei
Consultant
principal în
domeniul
probleme
speciale,
Aparatul
Guvernului,
Viceprim-
ministru,
preşedintele
Comisiei
Viceministru al
Afacerilor Interne,
vicepreşedinte al
Comisiei
Consultant
principal în
domeniul
probleme speciale,
Aparatul
Guvernului,
secretar al
Comisiei
Viceministru al
Sănătăţii
Viceprim-
ministru,
preşedintele
Comisiei
Viceministru al
Afacerilor
Interne,
vicepreşedinte al
Comisiei
Șef de secție
din cadrul
Direcției
Antidrog,
Ministerul
Afacerilor
Interne, secretar
al Comisiei
Viceministru al
Viceprim-
ministru,
preşedintele
Comisiei
Ministru al
afacerilor
interne,
vicepreşedinte
al Comisiei
Naţionale
Ministru al
sănătăţii,
vicepreşedinte
al Comisiei
Naţionale
Director
general al
Instituţiei
Ministru al
afacerilor
interne,preşedinte
al Comisiei
Viceministru al
sănătăţii, medic-
şef sanitar de
stat,vicepreşedint
e al Comisiei
Şef al Direcţiei
nr.4 a
Inspectoratului
Naţional de
Investigaţii al
Inspectoratului
General al Poliţiei,
Ministerul
Afacerilor Interne,
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 58
Cancelaria de
Stat, secretarul
Comisiei
Prim-
viceministru al
Sănătăţii
Prim-
viceministru al
Afacerilor
Externe
Viceministru
al Muncii,
Protecţiei
Sociale şi
Familiei
Prim-
viceministru al
Justiţiei
Medic
psihiatru-
narcolog, doctor
în ştiinţe
medicale
Viceministru
al Educaţiei şi
Ştiinţei
Vicedirector al
Departamentulu
i Control Vamal
de pe lîngă
Ministerul
Finanţelor
Şeful Direcţiei
de combatere a
traficului ilicit de
droguri din
cadrul
Ministerului
Afacerilor
Interne
Şeful Direcţiei
de combatere a
contrabandei a
Departamentulu
i Controlul
secretar al
Comisiei
Viceministru
al Sănătăţii şi
Protecţiei
Sociale
Viceministru
al Justiţiei
Viceministru
al
Administraţiei
Publice Locale
Prim-
vicedirector
general al
Serviciului
Vamal
Director al
Agenţiei
Medicamentul
ui
Specialist
principal
narcolog al
Ministerului
Sănătăţii şi
Protecţiei
Sociale
Şef Direcţie
Antidrog,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Şef adjunct al
Direcţiei
principale,
Serviciul de
Informaţii şi
Securitate
Şef direcţie,
Procuratura
Generală
Şef al
Policlinicii
Instituţia
Viceministru al
Justiţiei
Viceministru al
Administraţiei
Publice Locale
Prim-
vicedirector
general al
Serviciului Vamal
Director al
Agenţiei
Medicamentului
Specialist
principal narcolog
al Ministerului
Sănătăţii
Şef Direcţie
Antidrog,
Ministerul
Afacerilor Interne
Şef adjunct al
Direcţiei
principale,
Serviciul de
Informaţii şi
Securitate
Şef direcţie,
Procuratura
Generală
Şef al Policlinicii
Instituţia Medico-
Sanitară Publică
Dispensarul
Republican de
Narcologie al
Ministerului
Sănătăţii
Sănătăţii
Viceministru al
Justiţiei
Viceministru al
Administraţiei
Publice Locale
Viceministru al
Educației și
Tineretului
Viceministru al
Protecției
Sociale, Familiei
și Copilului
Director al
Direcției
Generale,
Serviciul
Grăniceri
Șef interimar al
Direcției Fraude
Vamale, Serviciul
Vamal
Șef al
Departamentului
Inspecție
Farmaceutică,
Agenţia
Medicamentului
Medic-şef al
Instituţiei
medico-sanitare
publice
Dispensarul
Republican de
Narcologie,
specialist
principal în
narcologie,
Ministerul
Sănătăţii
Şef Direcţie
Antidrog,
Ministerul
Afacerilor
Interne,
Medico-
Sanitare
Publice
Dispensarul
Republican de
Narcologie din
subordinea
Ministerului
Sănătăţii,
secretar al
Comisiei
Naţionale
Ministru al
justiţiei
Ministru al
apărării
Ministru al
educaţiei
Ministru al
tineretului şi
sportului
Ministru al
muncii,
protecţiei
sociale şi
familiei
Viceministru
al afacerilor
externe şi
integrării
europene
Director
general al
Serviciului
Grăniceri
Director
general al
Serviciului
Vamal al
Ministerului
Finanţelor
Director al
Serviciului de
Informaţii şi
Securitate
secretar al
Comisiei
Viceministru al
justiţiei
Viceministru al
apărării
Viceministru al
educaţiei
Viceministru al
tineretului şi
sportului
Viceministru al
muncii, protecţiei
sociale şi familiei
Viceministru al
finanţelor
Viceministru al
afacerilor externe
şi integrării
europene
Şef adjunct al
Inspectoratului
General al Poliţiei
Şef al
Departamentului
Poliţiei de
Frontieră,
Ministerul
Afacerilor Interne
Director general
al Serviciului
Vamal,Ministerul
Finanţelor
Director adjunct
al Serviciului de
Informaţii şi
Securitate
Director general
al Instituţiei
Medico-Sanitare
Publice
„Dispensarul
Republican de
Narcologie”,
Ministerul
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 59
Vamal de pe
lîngă Ministerul
Finanţelor
Consultant
principal în
cadrul
Aparatului
Preşedintelui
Republicii
Moldova
Medico-
Sanitară
Publică
Dispensarul
Republican de
Narcologie al
Ministerului
Sănătăţii şi
Protecţiei
Sociale
Şef de direcție,
Serviciul de
Informaţii şi
Securitate,
Şef de direcție,
Procuratura
Generală
Şef al
Policlinicii
Instituţia
Medico-Sanitară
Publică
Dispensarul
Republican de
Narcologie
Prim-
vicedirector al
Agenţiei
Medicamentul
ui din
subordinea
Ministerului
Sănătăţii
Preşedinte al
Comitetului
permanent de
control asupra
drogurilor de
pe lîngă
Ministerul
Sănătăţii
Şef al
Direcţiei
antidrog a
Direcţiei
generale
servicii
operative a
Departamentul
ui Poliţie al
Ministerului
Afacerilor
Interne
Şef al
Observatorului
naţional pentru
droguri din
cadrul
Centrului
Naţional de
Management
în Sănătate
Reprezentant
al Fundaţiei
Soros-Moldova
Reprezentant
al Agenţiei
Naţiunilor
Unite pentru
combaterea
Sănătăţii
Preşedinte al
Comitetului
permanent de
control asupra
drogurilor,
Ministerul
Sănătăţii
Şef al
Observatorului
naţional pentru
droguri din cadrul
Centrului Naţional
de Management în
Sănătate al
Ministerului
Sănătăţii
reprezentant al
Fundaţiei Soros-
Moldova
preşedinte al
Uniunii
Organizaţiilor
pentru Reducerea
Riscurilor
reprezentant al
Agenţiei Naţiunilor
Unite pentru
Combaterea
Drogurilor şi
Criminalităţii în
Republica
Moldova.
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 60
drogurilor şi
criminalităţii în
Republica
Moldova
XIII.1 Lista tabelelor
Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2014 .................................... 2
Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor narcotice şi psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2015, Republica Moldova ......................... 9
Tabelul 3 Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR ............................................................................................................................................................... 21
Tabelul 4 Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în farmacoterapia cu metadonă, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2005-2015 ...................................................................................... 22
Tabelul 5 Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM), Republica Moldova 2006-2014 ......................................................................................................... 24
Tabelul 6 Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2008-2015 ................................................................ 25
Tabelul 7 Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015 .................................................................................................................................................... 26
Tabelul 8 Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor posibile DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anul 2015 ............................................................................................................................ 27
Tabelul 9 Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2004-2015 .......................................................................................................... 29
Tabelul 10 Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări, Republica Moldova, IBSS 2009/2012 ....... 29
Tabelul 11Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2011, IBBS 2012/2013 ............................................................. 29
Tabelul 12 Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2001, 2003/2004, 2007, 2009 şi 2012/2013 ...................... 30
Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2009 şi 2012/2013 .................................................................................................................................................... 31
Tabelul 14 Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anul 2007, 2009comparativ cu 2012/2013, Republica Moldova .. 32
Tabelul 15 Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2006-2015 .......................................................... 33
Tabelul 16. Prevalenţa anticorpilor la Treponemma pallidum în rîndul CDI, Republica Moldova, anul 2009 comparativ cu anul 2012/2013 .................................................................................................................... 34
Tabelul 17. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015 ................................................................ 41
Tabelul 18. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2015 ................................................. 41
Tabelul 19. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015 .............................................................................................................................................................. 41
Tabelul 20. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2002-2015 .............................................................................................................................. 42
Tabelul 21 Componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (2000) și Comisiei Naţionale Antidrog (2015) ................................................................ 57
XIII.2 Lista figurilor
Figura 1 Republica Moldova, localizarea geografică ................................................................................................... 2
Figura 2. Ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri trimise în instanţele de judecată, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015 ...................................................................... 13
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 61
Figura 3 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalența consumului de marijuana sau hașiș .................................................... 15
Figura 4 ESPAD 2007,2011,2015 Prevalenţa pe durata vieţii a consumului de Ecstasy ............................................ 15
Figura 5 ESPAD 2007,2011,2015; Disponibilitatea canabisului ................................................................................. 16
Figura 6 ESPAD 2007,2011,2015; Prevalenţa consumului de droguri pe parcursul vieţii ......................................... 17
Figura 7 ESPAD 2007,2011,2015; Utilizarea tranchilizantelor sau preparatelor sedative fără prescrierea medicului, pe parcursul vieţii % ................................................................................................................... 18
Figura 8 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ....................................................................................................................................... 20
Figura 9 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2004-2015 ........................................... 22
Figura 10 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului, RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015 .......................................... 28
Figura 11 Numărul de cazuri noi înregistrate de hepatită virală acută B şi C asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii 2000-2008 ............................................ 33
Figura 12. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1996-2015 ....................................................................................................................................... 38
Figura 13. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate pentru trafic de droguri,%, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ................................................................................................................. 38
Figura 14 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2015 ...................................................................................................... 39
Figura 15. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015 ..................................................................... 39
Figura 16. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995- 2015 ..................................................................... 40
XIII.3 Bibliografie
1Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic–Harea, Olga Cojocaru, Tatiana Costin Cunoștințele, atitudinile și practicile populaţiei generale (15-64 ani) cu referire la HIV/SIDA, R.Moldova, 2010Chisinau 2. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plamadeala. General Population Survey targeting psychotropic substances and related attitudes, Republic of Moldova 2008 (Unpublished Work). 3Otilia Scutelniciuc, Vasile Cantarji, Valeriu Pleşca, Tatiana Cotelnic –Harea, Olga Cojocaru, Tatiana CostinCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2010Chisinau 4Otilia Scutelniciuc, Igor Condar, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2008Chisinau 5Otilia Scutelniciuc, Galina Leșco, Luminița GuțuCunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2006Chsinau 6Olga Vacarciuc, Tatiana Costin, Otilia Scutelniciuc, Valeriu Pleşca, Igor Condrat, Vitalie Slobozian, Veronica Zorila, Ana CiobanuConsumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2010, Raport anualChisinau 7. Tatiana, Cotelnic-Harea Tatiana. Integrated Bio-Behavioural Study in key populations at higher risk: key indicators, Round 2012-2013. [Online] [Cited: 11 12, 2013.] http://cnms.md/sites/default/files/Integrated%20Bio-Behavioural%20Study%20in%20key%20population%20at%20higher%20risk.%20Key%20indicators%202012-2013.pdf. 8Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice CIVISComportamentul utilizatorilor de drog intravenos, 2001Chişinău 9Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004ChisinauTEHNICA-INFO 10Otilia Scutelniciuc, Stela Bivol, Vitalie Slobozian, Diana Postoronca, Igor CondratStudiul comportamental și de seroprevalenţă, Moldova 2007Chisinau
Anexe
CNMS, OND Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, raport anual 62
11Studiul integrat bio-comportamental în rîndul consumatorilor de droguri injectabile în anul 2009/2010http://aids.md/aids/files/1205/Persoanele_care_injecteaza_droguri_01_05_2012.docx 12. Petru Iarovoi, Constantin Rimis, Constantin Spinu, Maria Isac. Epidemiology of hepatitis B virus infection in the Republic of Moldova. s.l. : The Journal of Infection in Developing Countries, 2008. 13. EMCDDA. Annual report 2003: the state of the drugs problem in the acceding and candidate countries to the European Union. Lisboa : s.n., 2003. 14Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu utilizarea testelor rapide înhttp://old.ms.md/_files/14439-Standardul%2520CTV_ONG.pdf 15. World Health Organization, United Nations Office on Drugs and Crime. WHO/UNODC/UNAIDS position paper: Substitution maintenance therapy in the management of opioid dependence and HIV/AIDS prevention. Geneva : WHO, 2004. 16. United Nations. Convention on Psychotropic Substances. [Online] 1971. [Cited: 11 29, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1971_en.pdf. 17. UNITED NATIONS. Single Convention on Narcotic Drugs. [Online] 1961. [Cited: 12 4, 2012.] http://www.unodc.org/pdf/convention_1961_en.pdf. 18Evaluarea programelor de terapie de substitutie cu metadona in Republica MoldovaVilnius, Lituania2008 19Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1208 din 27.12.2010 Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243 20. COUNCIL OF THE EUROPEAN UNION. EU Drugs Strategy (2005-2012). 2004. 21. Otilia Scutelniciuc, Igor Condrat, Diana Plămădeală, Alexandru Cocîrţă, Vitalie Slobozian, Alexandru Susanu, Petru Iarovoi, Constantin Rîmiş, Luminiţa Guţu. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2008, raport anual. Chisinau : s.n., 2009. 22Olga Vacarciuc, Tatiana CostinRezultatele studiului naţional privind consumul de alcool, droguri şi tutun în rîndul elevilor din Republica Moldova (ESPAD 2011)Chisinau 23Raport despre progresele înregistrate în combaterea infecţiei HIV/SIDA în Republica Moldova, anii 2010-2011 24Studiul integrat bio-comportamental în rîndul deținuților în anul 2010 25. The DRD-Standard, version 3.0; EMCDDA standard protocol for the EU Member States to collect data and report figures for the Key Indicator Drug-Related Deaths by the Standard Reitox tables. Lisboa : European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction, 2002. 26. Björn Hibell, Ulf Guttormsson, Salme Ahlström, Olga Balakireva, Thoroddur Bjarnason, Anna Kokkevi, Ludwig Kraus. The 2011 ESPAD Report: Substance Use Among Students in 36 European Countries. Stockholm : s.n., 2012. 27. Foundation-Moldova, Soros. Annual reports. 28Registrul de Stat al actelor juridice al Republicii Moldova 29. Subata, Dr. Emilis. EVALUAREA SERVICIULUI DE TERAPIE DE SUBSTITUŢIE. Vilnius, Lituania : http://aids.md/aids/files/1429/MD%20REPORT_FINAL_ED_FARA_TRACK.doc(grafice%20romina).pdf, 2012. 30http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243
Observatorul Naţional pentru Droguri
Scurt istoric
Urmînd recomandările Programului de Asistenţă în Combaterea Abuzului şi Traficului de Droguri pentru Belarus, Ucraina şi Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova, Comisia Interdepartamentală a Guvernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului – prin Hotărîrea nr. 2 din 27 februarie 2004 – a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind cererea şi oferta ilicită de droguri. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 164 din 18 mai 2004, această unitate, cunoscută sub denumirea de Observatorul Naţional pentru Droguri (Punctul Naţional Focar, în terminologia Uniunii Europene), a fost creată în cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate.
Atribuțiile OND
În Republica Moldova OND este autoritatea responsabilă pentru analiza centralizată a datelor neconfidențiale privind consumul şi traficul ilicit de droguri.
Rolul său este de a colecta, analiza şi difuza „informaţii autentice, obiective, fiabile şi comparabile” cu privire la droguri şi dependenţa de droguri, cu scopul de a furniza o imagine clară şi fundamentată asupra acestor fenomene la nivel naţional şi european.
De la fondarea acestuia, OND şi-a centrat activităţile pe îmbunătăţirea disponibilităţii şi calităţii datelor în domeniul consumului şi traficului de droguri.
OND asigură monitorizarea situaţiei în domeniul drogurilor şi este responsabil de întocmirea anuală a raportului despre Consumul şi Traficul Ilicit de Droguri în Republica Moldova.
www.observator.mednet.md MD 2009, mun. Chisinău, Str. A. Cosmescu, 3 Tel. : (+373) 22 729011 Fax : (+373) 22 729011