Consiliere și orientare_ADS Primar_Nivel 2.pdf

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024 Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

Marcela Claudia Călineci

Consiliere şi orientare

Ghidul cursantului

Ghidul cadrului didactic

Nivelul al II-lea

Proiec

t pilo

t

Viitorul incepe la scoala!

©2012 Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Toate drepturile sunt rezervate Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului. Bucureşti, 2012

Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului Str. Gen. Berthelot 28-30

Sector 1, 010168, Bucureşti Tel. Centrală: 4056200;4056300

e-mail: [email protected]

Proiec

t pilo

t

mailto:[email protected]

Consiliere şi orientare • Ghidul cadrului didactic 3

CuprinsCuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 „Despre mine“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 . autocunoaştere: persoana, drepturi . acceptarea şi respectarea diferenţelor . . . . . . 8

„Eu ca o floare“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Fişa de lucru nr. 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

2 . Drepturi şi responsabilităţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10„Ferestre deschise“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10Fişa de lucru nr. 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

3 . Unicitatea persoanei (rasă, vârstă, gen, cultură, educaţie, etnie, nivel social, apartenenţă religioasă etc .) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12„Trenul prieteniei“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12Fişa de lucru nr. 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

4 . relaţiile cu ceilalţi . roluri în grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14„Împreună vom zbura“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14Fişa de lucru nr. 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

5 . autocontrolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16„Contractul personal“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Fişa de lucru nr. 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

6 . Managementul emoţiilor acasă/ în familie, la şcoală, în comunitate . . . . . . . . . . . . 18„Of/ Uau, emoţiile la control!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18Fişa de lucru nr. 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

7 . Învăţarea eficientă: condiţii interne şi externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20„Învăţarea . În ce condiţii?“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20Fişa de lucru nr. 7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

8 . internetul: sursă de informaţii . Comportamente de siguranţă . . . . . . . . . . . . . . . . 22„Navighez în siguranţă“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22Fişa de lucru nr. 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

9 . Cum învăţăm? Planificarea învăţării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24„Reţetele învăţării“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Fişa de lucru nr. 9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

10 . Munca: beneficii şi motive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26„Dar eu, de ce muncesc?“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26Fişa de lucru nr. 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

11 . traseu educaţional – carieră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28„Drumul spre azi“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28Fişa de lucru nr. 11 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

12 . interviul de angajare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30„Cred că eu sunt cel/ cea potrivit(ă)!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30Fişa de lucru nr. 12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

13 . situaţii de criză . Modalităţi de a face faţă situaţiilor de criză . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32„În . . . furtună!“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32Fişa de lucru nr. 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

14 . Cum luăm decizii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34„Decizii, decizii“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34Fişa de lucru nr. 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

15 . stilul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36„Care este stilul meu?“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36Fişa de lucru nr. 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

Proiec

t pilo

t

Programul „a doua şansă“ – nivel primar4

Cuvânt de bun venit

Stimate cadre didactice,

Felicitãri pentru cã faceţi parte din marea echipã a proiectului „A doua şansã“ - învãţãmânt primar!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaţionale elaborate în cadrul proiectului „Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncã pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar” din cadrul Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, axa prioritarã 2 “Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa muncii”, domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea ºi corectarea pãrãsirii timpurii a ºcolii”. Materialele vor fi utilizate în cadrul componentei A doua şansã - învãţãmânt primar de cadre didactice, directori, inspectori şcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „a doua şansã“. În acelaşi timp, ele pot fi folosite şi ca resurse în eforturile de construire a unei şcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepţia unitarã a programului A doua şansã - învãţãmânt primar, program definit prin:

• modularitate şi flexibilitate în organizare;• caracter activ, practic aplicativ al curriculumului;• respectarea individualitãţii în învãţare şi evaluare.

Ghidurile pentru cursanţi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenţial, accesibil şi bine structurat de tip orientare, achiziţie, aplicare şi transfer. Astfel, modelul didactic ales şi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le parcurge o unitate de învãţare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenţe precum:

• etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaţiei şi contextului din perspectiva cursantului, activarea şi valorizarea cunoştinţelor şi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenţiei cursanţilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri şi situaţii provocatoare cadrul didactic;

• etapa de achiziţie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciţii, însuşirea noilor cunoiştinţe, având ca rezultat înţelegerea şi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãţare-evaluare adecvate atât grupului ţintã, cât şi specificului subiectului predat;

• etapa de aplicare şi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziţionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãţii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, proiect), evaluarea şi autoevaluarea atât a proiectului, cât şi a rezultatelor obţinute.

Proiec

t pilo

t

Ghidurile pentru cadrele didactice şi pentru cursanţi au fost realizate în conformitate cu programele şcolare aprobate.


Ghidurile elaborate pentru cursanţi cuprind, pe lângã unitãţile de învãţare detaliate, activitãţi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare şi autoevaluare, dicţionar cu termeni utilizaţi, pagini pentru aplicaţii şi proiecte sau anexe cu informaţii esenţializate pentru consolidarea învãţãrii.

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanţi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã şi mai transparentã.

Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel ami complex instrument prin care programele şcolare prind viaţã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãţi de învãţare prezentate şi o aprofundare a ei din perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã, ordonarea conţinuturilor relevante sugerate, ritmul şi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de fiecare cadru didactic în funcţie de stilul sãu didactic, particularitãţile grupului cu care lucreazã, resursele de învãţare disponibile, contextul local în care se desfãşoarã învãţarea.

Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã şi individualã secţiuni prin care se prezintã programa şcolarã specificã disciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã conceptele şi achiziţiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel şi corespondenţa dintre acestea şi metodologia didacticã cea mai eficientã.

Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaţii atât teoretice, cât şi practice pentru realizarea evaluãrii formative, dar şi a celei sumative, atât prin forme clasice, cât şi alternative, cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regãsite în programele şcolare pentru fiecare disciplinã şi nivel de studiu.

Ghidurile cuprind şi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de referinţã ale pedagogiei sau didacticii disciplinei, fie adrese utile cadrelor didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uşurinţã adaptate şi individualizate, în funcţie de contextul local, de resursele materiale de care dispune şcoala, de stilul de predare al cadrului didactic şi de particularitãţile cursanţilor. În multe dintre unitãţile de învãţare propuse la diferite de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului, mici proiecte şi cercetãri care se desfãşoarã în comunitate sau în diferite instituţii ş.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotãrî în legãturã cu oportunitatea desfãşurãrii sarcinilor şi aplicaţiilorpropuse astfel încât cursanţii sã trãiascã experienţe de succes în învãţare.

Vã mulţumim şi vã dorim succes!Cristiana Boca

Proiec

t pilo

t


Ghidul cadrului didactic, împreună cu programa reprezintă o oportunitate pentru elevii care au abandonat şcoala şi nu au finalizat studiile în perioada de timp adecvată vârstei, din diferite motive . Este nevoie de încredere în şansele lor de reuşită, de o atitudine deschisă faţă de fiecare în parte, privit ca o persoană unică .

experienţă de cunoaştere şi învăţare . (M. Pruitt Clark, 1995)

în diverse exerciţii, într-o incitantă atitudine puteţi transforma simple piese din hârtie, folosite

Dragi colege/ dragi colegi,

Bucuraţi-vă de Programul „A doua Şansă!“

Cheia succesului în orice program educaţional sunteţi dumneavostră, „liderii“ din clase, care prin abilităţi şi

Introducere

Disciplina Consiliere şi Orientare este utilă şi atractivă prin faptul că poate fi transformată cu ştiinţă şi artă, într-o oră mai specială . Temele abordate, modalităţile de lucru interactive, experimentarea, implicarea şi dezvoltarea personală, atmosfera creată, relaţiile dintre elevi şi elevi- profesor sunt indicatori pentru succesul acestei ore . Important este managementul clasei, asigurarea confidenţialităţii, a cadrului securinzat pe care elevii să-l simtă, dar pe care să-l negocieze la nivelul regulilor .

Structura activităţilor cuprinde următoarele secvenţe…

Imagini grafice, sub forma unor simboluri vor fi ghid în călătoria de învăţare pe care o propunem elevilor . • Motto, poveste• Obiective• Concepte cheie• Invitaţie/ Sparge gheaţa!• De învăţat• Experimentaţi• Reflectaţi• Curiozităţi• La portofoliu• Resurse

Disciplina Consiliere şi Orientare dispune de un număr total de 17 de ore, care sunt împărţite în 5 module tematice pentru fiecare nivel, după cum urmează:

1 . Despre mine: 3 activităţi2 . Despre noi: 3 activităţi3 . Succesul învăţării: 3 activităţi4 . Cariera mea: 3 activităţi5 . Calitate şi sănătate: 3 activităţi

Fiecărei modul îi sunt distribuite 3 activităţi, cu câte 1 oră de curs alocată pentru fiecare activitate . Evaluarea cuprinde activităţi de monitorizare a progresului, autoevaluare, completarea protofoliului de învăţare şi are în economia de timp: 2 ore alocate, după al treilea şi după ultimul modul tematic .

Proiec

t pilo

t


„Despre mine“

Modulul I se intitulează „Despre mine“ .

Modulul I cuprinde următoarele conţinuturi/ activităţi, defalcate pe fiecare nivel:

Nivelul I • Autocunoaştere: importanţă şi necesitate• Propria persoană: nume şi prenume, aspecte legate de înfăţişarea fizică, data şi locul naşterii,

adresa, membrii familiei, locuri favorite, emisiuni, ziare, mâncăruri preferate, reuşite etc .• Oamenii sunt unici: asemănări/ diferenţe individuale

Nivelul II • Autocunoaştere: persoana, acceptarea şi respectarea diferenţelor• Drepturi şi responsabilităţi• Unicitatea persoanei (criterii: rasă, vârstă, gen, culură, educaţie, etnie, nivel social, apartenenţă

religoasă etc .)

Nivelul III • Autocunoaştere: interese şi abilităţi personale, caracteristici individuale• Imagine de sine, încrederea în sine: auto-eficienţă, auto-eficacitate

Nivelul IV • Imaginea de sine- Stima de sine pozitivă şi stimă de sine negativă• Calităţi şi valori personale• Schimbarea personală . Managementul diversităţii

Obiectivul cadru specific acestui modul vizează dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine prin autocunoaştere . Conştientizarea nivelului de cunoaştere, dezvoltare şi maturizare personală specific fiecăruia respectă logica învăţării, a principiului cercurilor concentrice din curriculum, de la simplu la complex, prin îmbogăţirea şi creşterea de fiecare dată a conţinuturilor propuse .

obiective de referinţă• Prezintarea caracteristicilor personale • Enumerarea asemănărilor şi deosebirilor dintre el/ ea şi ceilalţi/ celelalte • Obsevarea asemănărilor şi deosebirilor între persoane diferite• Enumerarea drepturilor şi responsabilităţilor• Identificarea caracteristicilor individuale: interese şi abilităţi personale• Definirea imaginii de sine/ încrederii în sine prin raportare la experienţele personale• Proiectarea unor schimbări în planul vieţii personale şi profesionale• Realizarea portretelor persoanelor cu imagine/ stimă de sine pozitivă şi cu imagine/ stimă de sine negativă

număr de ore: învăţare/ 12 ore

Proiec

t pilo

t


1 Autocunoaştere: persoana, drepturi. Acceptarea şi respectarea diferenţelor

„eu ca o floare“ „Aşadar cine sunt eu? Cel din testele de personalitate? Dar ele nu fac decât să mă decupeze-n diapozitive subţiri. În momente

diferite, după ele, am personalităţi diferite. Interiorul nostru nu e însă un album de fotografii. Noi nu suntem obiecte, ci procese. Eu sunt, în cele din urmă, căutarea mea de sine. Exist pentru că mă caut pe mine însumi. Nu mă caut ca să mă găsesc, faptul că

mă caut pe mine însumi este semnul că deja m-am găsit.“Mircea Cărtărescu

•Să observe asemănări şi deo-se biri dintre două persoane diferite

• Să exerseze prezentarea perso-na lă în faţa celorlalţi

autocunoaştere, respect de sine şi faţă de ceilalţi, asemănări, deosebiri, diferenţe

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!

ANAlIzAţI şI refleCTAţI!

Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

La pOrtOfOLiu

• Întotdeauna ne place mai mult persoana care-i diferită . Pe ea o căutăm în toate situaţiile vieţii . Varietatea este însuşi condimentul vieţii, este ceea ce îi dă gust . Gemenii sunt adesea dificil de deosebit, iar unii chiar profită de acest lucru chiar în timpul şcolii . Nici măcar gemenii identici nu au amprente identice . Desenul de pe gâtul girafelor este unic .

Se ataşează fişa de lucru „Eu: O floare“ şi un colaj care să cuprindă şi cuvinte cheie (ziare, reviste, coli colorate) despre o întâmplare din familie sau vecinătate în care aţi învăţat să acceptaţi şi să respectaţi diferenţele .

Fiecare cursant primeşte un ecuson colorat pe care-şi va scrie prenumele şi numele de alint sau poreclele referitoare la acesta . Se prezintă ecusoanele realizate în faţa clasei .

Diferenţele dintre persoane sunt nenumărate . Ce gândesc, ce simt, cum mă comport faţă de o situaţie sau o anumită problemă sunt aspecte care relevă asemănările, dar şi diferenţele . Este foarte important să conştientizăm deosebirile dintre noi, ca „izvor“ al frumuseţii naturii umane, şi să respectăm diferenţele, pentru a nu deveni surse de conflict . Suntem diferiţi, fiecare avem calităţi şi caracteristici de îmbunătăţit, dar împreună suntem mai puternici . Cu toate acestea drepturile noastre sunt egale . Este minunat să înţelegem diferenţele dintre oameni şi să le respectăm .

Se distribuie cursanţilor câte o fişă de lucru pe care să lipească individual elementele unei flori: rădăcină, tulpină, frunze, floare, pe care să le confecţioneze din hârtie colorată . Fiecărui element îi corespunde o sarcină pe care o va completa în funcţie de experienţa personală de viaţă, conform criteriilor menţionate . Apoi, în echipe de 4-5 persoane se identifică asemănări şi deoasebiri între persoanele din echipă . Rezultatele sunt prezentate în faţa clasei de către un voluntar .

Este important să cunoaştem aspectele personale pozitive şi negative? De ce persoane diferite percep situaţii de viaţă identice în mod diferit? Prin ce se pot asemăna/ deoesebi persoanele între ele? Ce asocieri se pot face între o persoană şi o floare?

Evaluaţi modul în care vă place sau nu de propria persoană? Apreciaţi cât de des acceptaţi şi respectaţi diferenţele dintre oameni? Mereu, niciodată, depinde de situaţie, rareori, mă abţin . Daţi exemple! Se va concluziona: fiecare persoană este importantă . Acceptarea şi respectarea propriei persoane este un pas spre acceptarea şi respectarea diferenţelor celorlalţi .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


fişa de lucru nr. 1„eu ca o floare“

Completaţi elementele unei flori!• Rădăcina: o trăsătură fizică care vă place la dvs .• Tulpina: o calitate personală • O frunză: un obiectiv pentru viaţă dvs .• Altă frunză: o dată calendaristică importantă• Floarea: ultimul succes

Proiec

t pilo

t


2 Drepturi şi responsabilităţi

„Ferestre deschise“„Fiecare om este asemeni unui pahar gol şi singurul mod în care acest

pahar va fi umplut este acela de a-i arăta dragoste.“K . Kuzima, 2003

•Să exerseze prezentarea personală în faţa celorlalţi

• Să enumere drepturile omului şi ale copilului şi resposabilităţile acestora

drepturi, responsabilităţi, roluri sociale

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Drepturile omului nu au limită de vârstă . Raportul Freedom House (2009) deplânge faptul că în România, accesul la apă curată şi îngrijire medicală este satisfăcător în oraşe, dar deficitar în zonele rurale, în condiţiile în care populaţia rurală reprezintă aproape 50% din populaţia României şi este cea mai numeroasă din UE .

resurse• Convenţia pentru apărarea Drepturilor

Omului şi a Libertăţilor fundamentale, 2010

• Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului

• M . Cuciureanu, D . Badea, Drepturile şi responsabilităţile copilului în context şcolar, 2007

Solicitaţi elevilor să completeze instantaneu următoarea frază lacunară „E dreptul meu să . . .“ . Se face un tur de sală . Este bine să existe şi un microfon fabricat de cadrul didactic sau un obiect care imită microfonul . Discutaţi despre importanţa respectării drepturilor .

Drepturile omului se referă la principalele condiţii care-i permit fiecărei persoane să-şi folosească cât mai eficient calităţile . Ele promovează drepturile personale, civile, politice, economice, culturale şi sociale ale omului . Este dreptul fiecărei persoane la o viaţă bună în care demnitatea şi valoarea să fie respectate şi protejate . (Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, 1948) Cele mai importante drepturi încurajează libertăţile omului şi sunt exprimate astfel, dreptul la: viaţă, libertate, securitate/ siguranţă, intimitate/ viaţa privată, familie, educaţie, exprimare, conştiinţă, gândire libere, opinii proprii, alegerea religiei, prezumţia de nevinovăţie, non-discriminare, echitate de gen .

Iniţiaţi activitatea cu o scurtă discuţie despre semnificaţiile proverbului românesc „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face“ . Distribuiţi fişele de lucru şi completaţi-le frontal . Cursanţii sunt solicitaţi să citească sarcinile de lucru . Sunt încurajate ideile şi reflecţiile personale .

Recapitulaţi drepturile fundamentale ale omului . Enumeraţi drepturile copilului . În copilăria dvs . ce drepturi nu au fost respectate? Dar ca tineri, adulţi când consideraţi că vă sunt sau nu respectate drepturile? La ce conduce nerespectarea drepturilor omului? Care sunt motivele pentru care s-a creat o Cartă specială a drepturilor copiilor?

Punctaţi dreptul care vă place cel mai mult şi angajamentul pe care vi-l asumaţi în faţa clasei faţă de un drept pe care l-aţi încălcat .

La pOrtOfOLiu

În mod individual sau în echipă creaţi un poster despre unul dintre drepturile fundamentale ale omului sau ale copilului, cu tema „Respectaţi pe ceilalţi“, pe care să le afişaţi în clasă sau pe holurile şcolii .

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 2„Ferestre deschise“

Stabiliţi regulile în clasa unde se desfăşoară programul educaţional „A doua şansă“ . De exemplu: să fim prezenţi, să fim punctuali, să ne ascultăm unii pe ceilalţi, să participăm activ, să ne respectăm între noi, să ne încurajăm colegii, să nu discriminăm, să promovăm toţi cursanţii.

Bifaţi drepturile în situaţiile de mai jos pe care le respectaţi/ nu le respectaţi . Identificaţi responsabilităţile specifice drepturilor .

Unde? Drepturi Responsabilităţi

La şcoală/ În clasă

1 . Dreptul la exprimarea liberă a opiniei2 . Dreptul la informare3 . Dreptul la nondiscriminare şi tratament egal4 . Dreptul la asociere, organizare, participare

1 . Să…2 . Să…3 . Să…4 . Să…

Acasă/ În familie

1 . Dreptul la odihnă şi timp liber2 . Dreptul la sănătate3 . Dreptul la protecţie socială4 . Dreptul la echitate de gen

1 . Să…2 . Să…3 . Să…4 . Să…

În comunitate 1 . Dreptul la un mediu curat2 . Dreptul la siguranţă şi securitate3 . Dreptul la exercitarea liberă a opiniilor religioase4 . Dreptul la muncă

1 . Să…2 . Să…3 . Să…4 . Să…

Discutaţi şi găsiţi soluţii la următoarele studii de caz în care au fost încălcate drepturile omului sau drepturile copiilor .

• „Un cursant este foarte trist pentru că în familie nu se înţelege cu părinţii: se ceartă mereu, ţipă unul la celălalt, uneori se lovesc .“

• „În clasă, unul dintre cursanţi râde de o colegă că este prost îmbrăcată, că nu are ce căuta la şcoală, mai ales că este fată, la cratiţă, i-ar fi locul potrivit .“

• „Cadrul didactic atenţionează că regula nr . 1 în clasă este să nu întârzie nimeni . Însă el este cel care practică acest comportament faţă de un cursanţi, deoarece vine de departe .“

• „Pe holurile şcolii, un cursant loveşte un alt cursant şi îi spune că este sărac şi rom .“ • „O bancă ruptă, un cursant plânge, pe fereastră se zăresc, în curtea şcolii hârtii…, în rest tăcere deplină,

urme de ghete pe pereţii din clasă“

Proiec

t pilo

t


3 Unicitatea persoanei (rasă, vârstă, gen, cultură, educaţie, etnie, nivel social, apartenenţă religioasă etc.)

„trenul prieteniei“„Când eşti mulţumit să fii pur si simplu tu însuţi/ însăţi

şi să nu te compari cu ceilalţi/celelalte, toţi te vor respecta.“Lao Tzu

•Să observe asemănări şi deose-biri dintre două persoane diferite

• Să enumere drepturi şi responsabilităţi în diferite roluri: copil, elev, prieten,vecin

• Să exerseze atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

intercunoaştere, respect faţă de ceilalţi, asemănări, deosebiri

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Pentru a dezvolta relaţii sociale armonioase, fără prejudecăţi este de nevoie de cei trei A: acceptare (daţi oamenilor posi bilitatea de a fi ei înşişi), aprobare (căutaţi ceva ce poate fi înţeles) şi apreciere (sporiţi valoarea) .

Alcătuiţi o reţetă a bunei înţelegeri între persoane diferite . Observaţi familiile din jurul dvs . şi observaţi ce relaţii există între soţi, între părinţi şi copii, între fraţi şi surori . Cum sunt respectate diferenţele? Cum vă imaginaţi dacă de mâine aţi trăi în Kenya/ Africa, în China/ Asia, într-o familie foarte săracă sau într-un grup de oameni de cultură?

resurse• . . .

Cursanţii lucrează individual punctul 1 al fişei de lucru „Fiecare este o stea!“, apoi prezintă steaua personală clasei .

Unicitatea persoanei presupune existenţa diferenţelor . Acceptarea diferenţelor dintre oameni presupune toleranţă, interes faţă de stilul de viaţă divers al celor de lângă el . Este de dorit ca aceste obiceiuri să nu afecteze persoanele din jurul lor . Orice persoană vrea să se simtă importantă şi să aibă şanse să reuşească în viaţă . În Declaraţia universală a drepturilor omului se afirmă: „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi . Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă . Trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii .“ Diferenţele ne ajută să ne dezvoltăm . Putem trăi împreună dacă învăţăm să acceptăm comportamentul diferit al celor din jur şi să comunicăm eficient pe baza cunoaşterii şi acceptării diferenţelor .

Iniţiaţi o discuţie despre călătoria cu trenul . Provocaţi cursanţii să se gândească la ce alegeri sau respingeri ar face pentru posibilii parteneri de compartiment . Analizaţi modul în care aceştia au ales . Distribuiţi cartonaşe cu situaţiile problematice pe care să le mimeze colegilor din grup . Discutaţi frontal despre cum s-a simţit fiecare în rolurile pe care le-au avut .

Cum o fost să creaţi steaua personală? În funcţie de ce criterii aţi ales partenerii de drum? Cum influenţează stereotipurile/ prejudecăţile asupra dezvoltării personalităţii? Care sunt beneficiile unicităţii persoanei?

Creaţi în echipe, câte un catren despre ceea ce aţi învăţat .

La pOrtOfOLiu

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 3„amprenta sau oamenii sunt unici“

Fiecare este o stea! Dacă ai fi celebru/ celebră care ar fi caracteristica principală care te evideţiază şi te diferenţiază de ceilalţi?

Cu cine doriţi să călătoriţi în comportiment în trenul prieteniei? Aveţi dreptul la 3 alegeri şi 3 respingeri . Lista poate fi completată până la 20 de situaţii .

1 . Profesoară pensionară 70 ani2 . Negru, sărac, miroase urât3 . Chinez care vinde jucării4 . Bărbat rom cu 2 copii mici5 . Om de ştiinţă cercetează HIV/ SIDA6 . Vecinul/ vecina cu care nu vorbiţi7 . Copil al străzii, a fugit de acasă din cauza violenţelor8 . Evreu fabrică bijuterii9 . Ţigancă însărcinată îmbrăcată tradiţional10 . Şomer aflat într-o stare de tristeţe accetuată11 . Suedez agresiv, nu acceptă nici un punct de vedere12 . Un prieten/ o prietenă

Ce drepturi şi responsabilităţi au copiii, elevii, prietenii, vecinii? Enumeraţi câteva specifice rolurilor menţionate . Fiecare categorie primeşte cartonaşe cu diferite situaţii problematice de încălcare a drepturilor sau de nerespectare a responsabilităţilor, pe care trebuie să le prezinte grupului de cursanţi din clasă, dar care nu ştiu limba română, aşă că trebuie să folosească numai comunicarea nonverbală . Cursanţii vor ghici problema cu care se confruntă aceştia .

• O familie este în concediu, iar vecinul care are grijă de casă i se pare că un hoţ este în incinta acesteia . • Un elev a agresat o elevă şi aceasta din urmă vrea să fie exmatriculat .• Două prietene gătesc o prăjitură în bucătărie, iar o a treia sună şi este foarte supărată că nu a fost

invitată şi ea .• O pereche de tineri caută un loc de muncă, dar sunt refuzaţi că nu au studii .• Un copil suferă pentru că părinţii lui sunt plecaţi la muncă în străinătate . • Tot timpul, colegii de şcoală îi spun că este rom şi nu-i dau nici o şansă de reuşită .• Cadrul didactic marginalizează constant copiii foarte buni, dar săraci şi cu nevoi educaţionale speciale .

Proiec

t pilo

t


4 relaţiile cu ceilalţi. roluri în grup

„Împreună vom zbura“„Relaţiile de toate tipurile sunt ca nisipul în palmă. Ţinut uşor, cu mâna

deschisă, nisipul rămâne la locul lui. Cum strângi mâna tare ca să-l păstrezi, nisipul îţi fuge printre degete. Poate ţi-a mai rămas ceva, dar cea

mai mare parte s-a vărsat. Aşa sunt şi relaţiile. Ţinute uşor, cu respect şi libertate pentru cealaltă persoană, este foarte probabil să rămână intacte.

Dar dacă sunt ţinute strâns, prea posesiv se pot pierde cu uşurinţă.“Kaleel Jamison

•Să exemplifice roluri în grup• Să exerseze strategiile de a face

parte dintr-un grup (clasă)• Să analizeze compatibilitatea

dintre valorile grupului şi valorile personale

relaţii sociale, roluri în grup

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi• Cu cât te iubeşti mai mult, cu

atât relaţiile cu ceilalţi sunt mai bune . Nimeni nu poate face totul de unul singur, iar acest lucru înseamnă că este necesar să interacţionăm pozitiv cu ceilalţi .

Povestiţi despre rolul de soţ/ soţie actual sau în viitor . Cum v-ar plăcea să fie?

resurse• . . .

Amintiţi-vă din ce grupuri faceţi parte? Ce roluri „jucaţi“ în aceste grupuri? Ce importanţă au aceste roluri? Dacă aţi face un clasament al acestora, care ar fi primele trei roluri? Discutaţi, în perechi, despre aspectele menţionate, cu un cursant cu care vă înţelegi mai bine din clasă . Din ce alte grupuri ai dori să faci parte?

În permanenţă stabilim relaţii, în diverse grupuri (clasa de elevi, familia, vecinii de pe stradă, locatarii unui bloc, angajaţii unei companii etc .), care ne îmbogăţesc existenţa . Relaţiile cu ceilalţi se stabilesc prin diferite forme: altruism, egoism, cooperare, conformism, empatie . În diferite grupuri sociale (de apartenenţă, de referinţă, de vârstă, de presiune) jucăm anumite roluri sociale, definite ca modele de comportament asociate unui statut sau poziţie socială . Rolurile în grup depind parţial de rolurile celorlalţi, ca în cazul actorilor . De regulă, cei care nu au abilităţi sociale sunt respinşi de ceilalţi, nu se adaptează, au performanţe scăzute, dificultăţi la şcoală şi la locul de muncă . Fiecare persoană practică un rol sau un set de roluri, într-o dinamică socială a relaţiilor umane .

În echipe, împărţiţi pe criteriul fructelor exotice (mango, kiwi, papaya, manadarine, rodii) extrageţi 5 modalităţi prin care doriţi să faceţi parte dintr-un grup . Precizaţi apoi scurte sugestii de la punctul al doilea al fişei de lucru, pe care-l rezolvaţi frontal . Individual, completaţi părţile componente ale fluturelui, apoi iniţiaţi discuţii despre diferenţele dintre valorile personale şi valorile grupului, care pot fi asemănătoare sau se pot deosebi . Important este că „împreună vom zbura“ . Se accentuează apartenenţa la grup şi spiritul de echipă .

Ce este un grup? Cum se accede într-un grup? Cum putem iniţia şi menţine relaţii sociale? Ce s-a întâmpla dacă nu am interacţiona cu semenii noştri? De ce afirma Aristotel: „Omul este o fiinţă socială“?

Cum vă simţiţi în grupul clasei? Ce aţi vrea să îmbunătăţiţi? Ce aţi vrea să nu schimbaţi? Apreciaţi printr-un scurt refren, ce aţi învăţat în această activitate .

La pOrtOfOLiu Proiec

t pilo

t


1

2

fişa de lucru nr. 4„Împreună vom zbura“

Identificaţi pe fiecare categorie a fluturelui de mai jos următoarele:• O aripă: un lucru pozitiv trăit în familie• Cealaltă aripă: o valoare a grupului clasă• Corpul: o valoare personală• O antenă: un rol în grupul favorit• Cealaltă antenă: o dorinţă

Acordaţi punctaje de la 1 la 10 (1- minim, 2- maxim) pentru strategiile specifice abilităţilor sociale (iniţierea şi menţinerea unei relaţii, integrarea în grup) aşa cum le simţiţi în grupurile din care faceţi parte sau în care doriţi să intraţi .

Comportamente/ relaţii în grup 1…10Să iniţieze şi să menţină o interacţiune cu un alte persoaneSă asculte activSă împartă obiecte şi să împărtăşească experienţeSă ofere şi să primească complimenteSă rezolve în mod eficient conflictele apăruteSă respecte regulile aferente unei situaţii socialeSă coopereze cu ceilalţi în rezolvarea unei sarciniSă ofere şi să ceară ajutorul atunci când are nevoie

Proiec

t pilo

t


5 Autocontrolul

„Contractul personal“„Lumea este a oamenilor care se mişcă.“

Proverb arab

•Să participe la scenarii situa ţio nale de exprimare a autocontrolului

• Să aplice tehnici de autocontrol în viaţa personală şi profesională

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

• Rezultatele unui studiu făcut pe mai mult de 100 .000 de persoane a demonstrat că inteligenţa emoţională este responsabilă pentru reuşita sau eşecul nostru în viaţă . De fiecare dată când facem o alegere, (iar viaţa pe care o trăim este o înşiruire de alegeri succesive), o facem folosindu-ne de emoţii . Dacă ştim care ne sunt trăirile, dacă ne sunt sub control vom face de fiecare dată cele mai bune alegeri, adică vom reuşi să ne modelăm viaţa aşa cum ne dorim . Poate nu întâmplător peste 90% dintre milionarii planetei au un coeficient EQ peste media obişnuită .“ (apud M . Teodorescu, 2006, Harvard Business Review, 2000)

Povestiţi cea mai emoţionantă întâmplare din viaţa dvs . (pozitivă sau negativă) . Adăugaţi fişa de lucru la bagajul personal „Consiliere şi orientare“ . resurse

• . . .

Mimaţi emoţii, pe baza unor carduri inscripţionate: nuntă, prima zi de şcoală, şomer, apă caldă, lămâie, pom de Crăciun, săpun etc . sau pe baza unor imagini care să exprime emoţii: bucurie, nerăbdare, uimire, curiozitate, tristeţe, veselie, fericire etc .

Emoţiile fac parte din viaţa noastră . Inteligenţa emoţională este o abilitate transferabilă care permite adaptarea rapidă la schimbările sociale contemporane . În acest context, primul pas este să înţelegem rolul extraordinar pe care îl are folosirea inteligentă a emoţiilor, autocontrolul . Succesul în viaţă depinde de abilităţile emoţionale şi sociale care se formează pe tot parcursul educaţiei . Daniel Goleman include 5 elemente: conştiinţa de sine, autocontrol, motivaţie, empatie, managementul relaţiilor personale . Autocontrolul presupune: managementul emoţiilor dificile, controlul impulsurilor, managementul constructiv al furiei, mâniei, dorinţa de adevăr, conştiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea, disciplina pozitivă .

Creaţi oportunităţi de a reflecta asupra emoţiilor declanşate în clasa dvs .! Realizaţi un panou pentru vocabularul emoţiilor cu titlul: „Ce ne spun emoţiile noastre?“

Cum v-aţi simţit în această activitate? Ce emoţii aţi trăit? Numiţi emoţii, apoi creează ghicitori despre modul în care v-aţi simţit .

Desenaţi un chip cu o emoţie specifică beneficiilor activităţii asupra dvs .

La pOrtOfOLiu

emoţii pozitive, emoţii negative, autocontrol

cOncepte cheie

curiOzităţi

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 5„Contractul personal“

Contractul personal

Eu ……………………………………………………………………………………………………… .

Participant la programul educaţional „A doua şansă“

Mă angajez, de azi ……………………………………… înainte ……………………………………

Voi începe …Voi continua să …Voi înceta să …

Numele şi prenumele …Semnătura …Data …

Alegeţi o situaţie de mai jos şi descrieţi ce tehnici de autocontrol folosiţi . Dezvoltaţi jocuri de rol în grupuri de 4-5 cursanţi:

situaţii/ evenimente tehnici de autocontrol

Cum fac faţă furiei . . .

Nu ştiu să scriu şi să citesc . . .Nu am loc de muncă . . .Copiii nu doresc să meargă la şcoală…În relaţiile din familie, uneori este înţelegerea nu mai există din cauza banilor şi alcoolului…Vecinii mei se bat tot timpul . Îmi vine să…Sărăcia ne apasă enorm, nu mai suportăm, am ajuns la pragul…Tocmai ce am aflat că soţia mea este însărcinată…Vreau să învăţ, dar copiii mei râd de mine, spun „Calul bătrân cu greu se mai învaţă“…Sunt persoane care mă înjură, mă blamează…

Ordonaţi imagini şi cuvinte cheie referitoare la modul în care se reuşeşte să se controleze diverse situaţii cotidiene, în care sunt gestionate emoţiile pozitive şi emoţiile negative .

Proiec

t pilo

t


6 managementul emoţiilor acasă/ în familie, la şcoală, în comunitate

„of/ Uau, emoţiile la control!“„Iată care e taina mea: Limpede nu vezi decât cu inima.

Ochii nu pot să pătrundă în taina lucrurilor.“Proverb chinezesc

•Să recunoască emoţiile negative şi emoţiile pozitive specifice diferitelor situaţii de viaţă

• Să exerseze exprimarea emoţiilor• Să aplice tehnici de

managementul emoţiilor

emoţii, managementul emoţiilor

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Oamenii pot fi inspiraţi şi stimulaţi pentru a atinge performanţe superioare prin pozitivism . Savantul Daniel Kahneman spune că, în fiecare zi de muncă oamenii petrec 20000 de momente individuale . Fiecare moment durează câteva secunde . Momente meorabile, fie pozitive, fie negative . Un singur eveniment poate schimba fundamental viaţa .

Ţineţi un jurnal care vă ajută să deveniţi mai reflectiv asupra emoţiilor personale şi încurajaţi colegii/ colegele să facă la fel .

resurse• . . .

Completaţi frazele lacunare, frontal: „Când emoţiile . . .“ Când emoţiile mă copleşesc . . . devin . . . Cel mai adesea, mă copleşesc emoţiile, atunci când . . . Persoanele care îmi trezesc emoţii pozitive/negative sunt . . . Reuşesc să controlez emoţiile, prin . . . Când mă calmez . . .devin . . .

Emoţiile pozitive nu sunt o bagatelă, ci a face faţă evenimentelor zilnice, induc o stare de bine . Managementul emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalităţile prin care ne vom exprima în anumite situaţii . Gestionarea emoţiilor cuprinde reflecţii referitoare la ce/ cum/ când/ unde/ cui exprimăm emoţiile? A fi inteligent emoţional presupune abilitatea persoanei de a recunoşte, identifica, conştientiza, exprima şi controla emoţiile . Dacă IQ este un dat genetic, IE este acel tip de inteligenţă pe care o îmbunătăţim constant cu fiecare experienţă trăită şi care influenţează eficienţa unei persoane . Abilitatea de a avea deschidere faţă de sentimente şi de a le adapta propriei persoane şi emoţiilor celorlalţi pentru promovarea creşterii şi dezvoltării personale . Implică înţelegerea consecinţelor comportamentelor sociale asupra emoţiilor şi reglarea emoţiilor în funcţie de nevoile personale şi ale celorlalţi

Propuneţi fişa de lucru cursanţilor, pe care să le organizaţi individual sau în echipă .

Ce

Cînd eşti fericit, eşti vesel, eşti mulţumit, eşti calm/ eşti trist, eşti nervos, eşti neliniştit, eşti nemulţumit- Ce gândeşti? Cum te comporţi? Ce spui?

La pOrtOfOLiu

Proiec

t pilo

t


1

3

2

fişa de lucru nr. 6„of/ Uau, emoţiile la control“

Răspundeţi cu da, nu sau uneori . Apreciaţi în ce măsură sunteţi mai mult sau mai puţin inteligent emoţional Consideraţi că este doar un punct de plecare pentru dezvoltare şi acţiune, nu o etichetare .

• Controlaţi impulsurile emoţionale?• Sunteţi receptiv la emoţiile/ sentimentele celorlalţi?• Manifestaţi echilibru emoţional?• „Citiţi“ emoţiile celorlalţi?• Gestionaţi şi negociaţi conflictele?• Iniţiaţi, dezvoltaţi şi menţineţi relaţii interpersonale?

Comentaţi expresiile din punctul de vedere al limbajului emoţiilor:• „Mă simt nerăbdător, nervos chiar .“ decât „Eşti aşa de încet, abia te mişti .“ • „Sunt confuz pentru că nu ştiu de ce nu ţi-ai făcut temele“ decât „Eşti aşa de leneş .“• „Mă tem că te vei răni dacă faci acest lucru .“ • „Mă simt rău când văd că iei diferite lucruri de la alţii fără să întrebi . Îmi este teamă că astfel îţi vei

pierde prietenii .“• „Mă simt incorfortabil cu . . .“• „Mă simt copleşit când îmi pierd controlul .“ decât „Tu mă înnebuneşti!“• „M-am simţit jignit când primarul a fost aici .“ decât „Tu m-ai jignit în faţa primarului .“• „Am sentimentul că astăzi arăţi ca şi cum te-ai odihnit foarte puţin .“• „Într-adevăr nu simţi să participi la ore astăzi .“

Organizaţi o petrecere cu tema „Festivalul plăcinelor“ care să fie adresată „vecinilor de pe strada mea“, în care să luaţi în considerare următoarele aspecte:

• Locul• Vestimentaţie• Gastronomie• Participanţi (număr)• Forme de comunicare• Publicitate/ reclamă• Modalităţi de comportament (entertainment)• Evaluare (grad de mulţumire/ satisfacţie)Pro

iect p

ilot


7 Învăţarea eficientă: condiţii interne şi externe

„Învăţarea . În ce condiţii?“„Educatorii îţi deschid uşa, însă tu însuţi/însăţi

trebuie să păşeşti prin ea.“Proverb chinez

•Să analizeze condiţile învăţării eficiente

condiţii interne, condiţii externe, învăţarea eficientă

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Cuvintele „auzite“ se reţin în proporţie de 20%, cele scrise – în proporţie de 30%, iar cele „văzute“, „auzite“, „scrise“ şi „pronunţate“- în proporţie de 70% .

Amintiţi-vă cât de repede reţineţi o informaţie care vă este utilă, vă place, vă captează atenţia şi cum reţineţi ceva ce nu vă interesează, nu vă foloseşte în activitatea voastră sau nu vă place!

Care factor al învăţării vi se pare decisiv pentru procesul învăţării? Cât de important este să vrei să înveţi? Credeţi că există o vârstă favorabilă învăţării umane? Care sunt condiţiile care fac, în opinia dvs ., învăţarea eficientă?

Cadrul didactic solicită cursanţii să răspundă pe rând, după un scurt moment de reflecţie, la întrebarea: „Ce îmi lipseşte mie ca să învăţ mai bine? („Mi-ar trebui mai . . .“)

La pOrtOfOLiu

Cadrul didactic solicită cursanţii ca, împărţiţi în echipe (universităţi celebre din ţară: Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi, Constanţa), să compună o strofă dintr-un catren, care să cuprindă următoarele cuvinte: învăţare, şcoală, succes .

Învăţarea este un proces ce necesită condiţii interne: antrenarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, existenţa unui scop al învăţării, o motivaţie pentru care să depunem efortul mental dorit, dorinţa de a acumula informaţie şi de a ne dezvolta . De asemenea, învăţarea este favorizată de condiţiile externe: un mediu prielnic, încurajarea permanentă, un profesor mentor care să motiveze şi să-l inspire pe cel ce învaţă (instrumente de învăţare activ- participative), o atmosferă generală pozitivă şi prietenoasă (evitarea zgomotelor, iluminat optim, evitarea oboselii, mobilier modular, asigurarea consumabilelor, o legislaţie a educaţiei adecvată etc .) . Importante sunt şi condiţiile interne (starea de sănătate, zestrea genetică, componenţa familiei, nivelul cultural economic al cursanţilor etc .)

Se va adauga fişa de lucru după discutarea ei în grupul clasei . Creaţi un eseu de 5 minute „În ce condiţii învăţ cel mai bine?“

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

fişa de lucru nr. 7„Învăţarea . În ce condiţii?“

Cadrul didactic va iniţia o discuţie frontală despre semnificaţia, importanţa şi rolul elementelor din desenele de mai sus, în procesul învăţării/ dobândirii de cunoştinţe, abilităţi, atitudini .

Întrebări pentru discuţii:• Poate fi creierul exclusiv simbolul învăţării?• Care este rolul cadrului didactic în facilitarea învăţării elevilor? Cât de important pentru performanţa

învăţării este să-ţi placă profesorul tău?• Care este semnificaţia inimii- ca simbol cu relevanţă pentru învăţarea umană?• Dintre toate desenele, care credeţi că este simbolul cel mai important pentru învăţare?

Ca să învăţ mai bine . . .

Cursanţii vor completa fişa de lucru de mai jos, pornind de la datele experienţelor personale .După terminarea sarcinii de lucru, cei care doresc, în mod voluntar, vor prezenta în faţa grupului fişele completate .

„Ca să învăţ mai bine…“Deja am . . . Mi-ar mai trebui . . .

• . . .• . . .• . . .• . . .• . . .• . . .• . . .

• . . .• . . .• . . . • . . .• . . .• . . .• . . .

Desenati si explicati elementee care au rol important in procesul de invatare:

Proiec

t pilo

t


8 Internetul: sursă de informaţii. Comportamente de siguranţă

„navighez în siguranţă“

•Să analizeze specificul învăţării cu ajutorul mijloacelor tehnologiei moderne şi a utilizării Internetului

• Să exemplifice utilizarea Internetului, ca sursă de informare (siguranţă: reguli de utilizare, comportamente, ajutor, frecvenţă etc .)

învăţarea cu ajutorul TIC, utilizarea Internetului, comportamente de siguranţă

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• În ultimii ani s-a descris aşa numita dependenţă de Internet cu efecte negative la nivelul socializării copiilor şi tinerilor, chiar şi a adulţilor . Recent, în unele şcoli există practici care susţin activităţi de genul: o zi fără computer, o zi fără telefon, o zi fără citirea e-mailului .

Se va adauga fişa de lucru după discutarea ei în grupul clasei .

Completaţi numele vostru, adresa şi câteva cuvinte despre propria persoană, cu ajutorul computerului, în format Word (activitatea se va desfăşura într-un spaţiu cu acces la computere, sub îndrumarea cadrului didactic care conduce activitatea) .

Ce părere aveţi despre utilizarea computerului? Vi se pare un lucru dificil? Este o activitate folositoare? Este vârsta un impediment pentru formarea abilităţilor de utilizare a computerului?

Fiecare cursant va scrie cu ajutorul computerului, sprijinit de cadrul didactic, ce a câştigat ca urmare a desfăşurării acestei activităţi .

La pOrtOfOLiu

Cadrul didactic solicită cursanţii să se ridice de pe scaune . Se vor aşeza pe rând: 1 . Cei care au calculator/ computer acasă, 2 . Cei care ştiu să utilizeze un computer, 3 . Cei care utilizează e-mailul/ Internetul, 4 . Cei care utilizeză zilnic computerul, e-mailul, Internetul . Cadrul didactic precizează că pentru cursanţii care au rămas în picioare la acest exerciţiu, tema prezentă va fi un bun prilej de învăţare şi experimentare de lucruri noi .

Tehnologia modernă face parte din viaţa noastră . Ea se dovedeşte de neoprit într-o lume a informaţiei şi a vitezei . În prezent, omul modern nu mai poate exista fără computer, telefon mobil, comunicare prin Internet . Aceste mijloace ale tehnologiei ne sunt utile în măsura în care ne sprijină activitatea şi ne uşurează viaţa . Cât de mult trebuie să se bazeze viaţa noastră pe tehnologie, ce integrăm şi ce refuzăm să adaptăm stilului nostru existenţial sunt întrebări la care societatea, dar şi fiecare în parte, încearcă să răspundă, prin intuirea pericolul utilizării excesive, în detrimentul dezvoltării unor relaţii sociale sănătoase .

„Orice tehnologie destul de avansată nu se deosebeşte de magie.“Artur C . Clarke

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 8„navighez în siguranţă“

Cadrul didactic va exemplifica (pentru cursanţii fără cunoştinţe IT) utilizarea Internetului pentru informare, căutând cu ajutorul motoarelor de căutare (ex . Google) informaţii despre învăţarea umană (articole despre plante, animale, fotografii, filme, reţete, ţări, programe educaţionale etc .) sau despre orice alt subiect de interes pentru cursanţi .

Se va discuta în echipe: 1 . Avantajele utilizării Internetului2 . Dezavantaje/ pericole ale utilizării excesive a Internetului3 . Reguli de siguranţă pentru utilizarea Internetului

Fiecare echipă va prezenta rezultatul sarcinii de lucru într-o formă computerizată, realizând răspunsurile tehnoredactat pe o pagină A4, în format word . Exerciţiul se va desfăşura cu sprijinul cadrului didactic, care va printa răspunsurile echipelor .

Cadrul didactic va dirija frontal următoarea discuţie:• Unde puteţi solicita ajutor pentru a învăţa să utilizaţi computerul? • Cine v-ar putea ajuta? • Realizaţi individual o listă cu persoanele ce vă pot sprijini în accesarea computerului .• Propuneţi câteva regului de utilizare a calculatorului pe care le-aţi impune copiilor dvs .?• Dar pentru dvs . înşivă/ însevă?• Cum vă protejaţi de pericolele pe care le puteţi întâlni în utilizarea Internetului?

Desenaţi un poster care să demonstreze utilizarea Internetului în siguranţă!

Proiec

t pilo

t


9 Cum învăţăm? planificarea învăţării

„reţetele învăţării“„Cine se opreşte din învăţat, fie la 15 sau 25 sau 80 de ani,

acela este un om bătrân. Cine învaţă mereu, rămâne tânăr.“Henri Ford

•Să exerseze tehnici şi planuri simple de învăţare

• Să descopere modalităţi proprii de învăţare

tehnici simple de învăţare, planuri de învăţare

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Învăţarea . . . nu este niciodată completă, este individuală, este un proces social, poate fi distractivă, este activă, implică beneficii, înseamnă schimbare . (UNESCO, 1991)

SeSolicitaţi cursanţilor să se împartă în perechi de câte 2 elevi şi să-şi

adreseze unul celuilalt, întrebările de la punctul 1 din fişa de lucru nr . 9 . Aceştia notează informaţiile pe care le află de la colegul/ colega cu care lucrează . La finalul activităţii, împreună perechea găseşte asemănări şi deosebiri, pe care le plasează într-un poster dedicat temei „Cum învăţăm?“ . Suplimentar se adăugă imagini sugestive create de ei, sub forma caligramelor (o carte, un copac etc .) Rugaţi cursanţii să exerseze planurile simple de învăţare prin împărtăşirea de „reţete“ ale învăţării şi să prezinte celorlalţi ceea ce au descoperit în cele două texte de la punctul al doilea din fişa de lucru . Se acordă feedback pozitiv .Ce tehnici simple de învăţare folosiţi

în propriul proces de învăţare? Ce este dificil/ ce este uşor? La ce folosesc planurile de învăţare? Cum le utilizaţi în viaţa de zi cu zi?

Fiecare cursant completează în mod individual evaluarea activităţii prin metoda gândirii critice: Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat .

ştiu Vreau să ştiu am învaţat

La pOrtOfOLiu

Realizaţi o discuţie frontală pe baza întrebărilor: Cum a fost prima zi de şcoală? Ce v-a plăcut? Ce nu v-a plăcut? Cum aţi fi vrut să fie? Ce vă place/ ce nu vă place la şcoala unde sunteţi implicaţi în programul educaţional „A doua şansă“ . Cum vă doriţi să fie? Notaţi cuvintele cheie pe tablă/ flipchart . Cum aţi învăţat să faceţi o activitate de-a lungul vieţii? De exemplu: să mergeţi pe bicicletă, să comunicaţi cu vecinii, să îngrijiţi copiii, să respectaţi un orar, să păstraţi curăţenia acasă, să produceţi legume etc .

Învăţarea este: un proces complex, un parteneriat stabilit între cadre didactice şi elevi, achiziţionarea, schimbul reciproc de informaţii, cunoştinţe, abilităţi, atitudini, transformarea în vederea adaptării şcolare şi sociale . Oamenii preferă să înveţe în diferite moduri: unora le place să studieze singuri, să acţioneze în grup, altora- să stea liniştiţi deoparte şi să-i observe pe alţii . Alţii preferă să facă câte puţin din fiecare . Mulţi oameni învaţă în moduri diferite faţă de ceilalţi în funcţie de clasă socială, educaţie, vârstă, naţionalitate, rasă, cultură, religie . Fiecare persoană deţine tehnici simple de învăţare: sublinierea cuvintelor principale, ascultarea unor cântece, scrierea planului de învăţare, adresarea unor întrebări de clarificare, esenţializarea prin scheme de lucru etc .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

3

2

fişa de lucru nr. 9„reţetele învăţării“

Solicitaţi cursanţilor să răspundă întrebărilor de mai jos, sub forma unui interviu, iar prin discuţii şi întrebări, ei vor afla aspecte importante ale propriului lor comportament în învăţare . Sugeraţi-le să răspundă sincer .

• Aminteşte-ţi cum procedezi atunci când doreşti să înveţi ceva nou? • Cu ce începi? Cum începi? • Cum progresezi?• Îţi faci un plan de acţiune? Care sunt paşii pe care îi urmezi?• Cum integrezi ceea ce ai învăţat în „bagajul“ pe care îl ai deja?• În ce condiţii afirmi că ai avut succes?• Cu cine îţi place să înveţi?• Preferi să înveţi din ceea ce îţi prezintă altcineva?• Preferi să citeşti? • Iei notiţe? Faci scheme? Subliniezi cu culori ideile principale?• Îţi place să mesteci gumă în timp ce înveţi?• Sau preferi să participi la o aplicaţie practică?

Creaţi şi împărtăşiţi cu ceilalţi colegi din clasa „A doua şansă“, în funcţie de intersele personale, un plan simplu de învăţare:

• o reţetă de prăjituri• o schemă pentru repararea unei maşini• un plan de construcţie a unei case• un tipar pentru o rochie• un model de organizare a unei grădini de legume• avantaje şi dezavantaje pentru planificarea unui concediu cu familia (tabelul T)• Dacă ai avea 1 milion EURO ce ai face cu această sumă?

Exersaţi individual sau în grupuri mici de antrenament modalităţi proprii de învăţare pentru următoarea situaţie de învăţare .„Cariera reprezintă totalitatea profesiilor, meseriilor, ocupaţiilor, rolurilor sociale, familiale, funcţiilor, experienţelor de muncă, timpul liber, hobby-urile - este viaţa însăşi. Toate evenimentele care ni se întâmplă, de la naştere şi până la sfârşitul vieţii, deoarece acestea ne afectează viaţa/cariera . Când ne trezim dimineaţa pentru a merge la serviciu, nu părăsim „viaţa“, munca este o parte a vieţii/carierei . „Joburile“ nu există izolat de viaţa noastră .“

„Pălăriile gânditoare analizează din mai multe perspective, angajează intens gândirea, manifestă empatie faţă de diverse personaje . Există mai multe pălării:

• Pălăria albastră: lider, conduce jocul, controlează activitatea . • Pălăria albă: povestitor, redă pe scurt conţinutul textului .• Pălăria roşie: psiholog, exprimă emoţiile/entimentele faţă de personajele întâlnite .• Pălăria neagră: critic, avertisment, aprecierea negativă a lucrurilor .• Pălăria verde: gânditor, care oferă soluţii alternative .• Pălăria galbenă: creator, simbolul gândirii pozitive şi constructive, creează finalul .“

Cum învăţăm? planificarea învăţării

„reţetele învăţării“

Proiec

t pilo

t


10 munca: beneficii şi motive

„Dar eu, de ce muncesc?“„Munca are, printre alte avantaje, pe acela

de a scurta zilele şi a lungi viaţa!“Denise Diderot

• să enumere beneficiile unui loc de muncă

• să analizeze motivaţia personală a muncii

activităţi preferate, hobby-uri, meserii, carieră

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Se consideră că există 3 tipuri de persoane: tipul salariatului, tipul întreprinzătorului, tipul carieristului.

Fişa de lucru nr . 10 va completa portofoliul individual .

Îmaginaţi-vă că după îndelungi cercetări aţi reuşit să descoperiţi tratamentul minune împotriva unei boli incurabile ce poate să salveze mii de oameni de la moarte . Pentru acest rezultat aţi consumat multă energie şi mult efort . Încercaţi să va imaginaţi ce simţiţi în acest moment final, de bilanţ, ce vă încununează truda!

Ce anume îl determină pe un om să muncească? Ce avantaje personale oferă prestarea unei munci? Este munca o necesitate? Poate fi munca o bucurie? În ce condiţii? Ce înseamnă munca pentru voi?

Fiecare cursant va scrie pe tablă/ flipchart un cuvânt ce ilustrează cum s-a simţit în cursul activităţii desfăşurate .

La pOrtOfOLiu

Cadrul didactic confecţionează o minge de hârtie pe care o aruncă aleator cursanţilor, urmând ca cel are o va prinde să răspundă foarte repede la întrebarea: “Pentru mine, a munci înseamnă . . .“, enunţând primele idei care îi vin în minte .

Munca este o activitate specific umană orientată spre un scop . Munca îl pune pe om în relaţie cu ceilalţi oameni, îl face să se adapteze şi să înveţe, să intre în contact cu natura şi să o schimbe punând-o în acord cu trebuinţele lui . Muncim spre a obţine beneficii diverse, de la recompensa materială a efortului depus, la stimularea implicării într-o activitate folositoare ce produce un rezultat util social, până la mulţumirea de sine, autorealizarea, bucuria de a crea, de a realiza ceva nou, folositor celor din jur .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 10„Dar eu, de ce muncesc?“

Instructaj: Aşezaţi în tabelul alăturat, în ordine, numerele corespunzătoare imaginilor de mai jos repre-zentând motivaţii posibile ale muncii unei persoane (de la 7- mi se potriveşte cel mai mult, la 1- mi se potriveşte cel mai puţin) .

1mi se potriveşte cel mai puţin

2 3 4 5 6 7mi se potriveşte cel mai mult

„Ca să muncesc am nevoie de . . .“

Cadrul didactic împarte cursanţii în echipe de 4, 5 participanţi . Echipele vor primi ca sarcină, să identifice discutând în cadrul grupurilor, 5 calităţi/ însuşiri necesare unei persoane pentru a avea rezultate bune în munca pe care o prestează, indiferent care ar fi acesta .

După ce fiecare echipă a ajuns la un consens, câte un reprezentant al fiecăreia va mima în faţa grupului mare punctele de vedere rezultate .

„Cred că mi s-ar potrivi cel mai mult să muncesc în domeniul . . .“

Cadrul didactic solicită cursanţii să completez individual fişa de lucru, desenând în spaţiile libere simboluri ale unor domenii de activitate / profesii care cred ei că s-ar potrivi talentului, abilităţilor, personalităţii lor sau în care ar putea avea succes (ex . desenul unei pălării de bucătar, desenul unui volan de maşină, desenul unei foarfece de croitor)

Desene – simboluri

mi se potriveşte foarte mult

mi se potriveştemult

cred că mi se potriveştesuficient

Proiec

t pilo

t


11 Traseu educaţional – carieră

„Drumul spre azi“„Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus

dacă vrei să vezi foarte departe.“Constantin Brâncuşi

•Să-şi analizeze traseul profe sio-nal actual

• să planifice activităţi profesionale viitoare

traseu profesional, plan de carieră

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Michael Dell, actualul patron al firmei Dell Computers, a spalat vase la vârsta de 12 ani pentru a-şi întreţine familia, fiind mai apoi promovat în funcţia de ospătar .

• Donald Trump, faimosul miliardar amarican, a vândut sticle goale în copilărie . Nu câştiga mult din asta însă omul de afaceri susţine că atunci a învăţat valoarea banului .

Adăugaţi fişa de lucru „Traseul meu profesional“, după ce în prealabil a fost expusă în spaţiul sălii de clasă!

Invitati la o activitate din clasă o persoană pe care o cunoaşteţi şi consideraţi că are o carieră de succes . Întrebaţi-o cum a ajuns să obţină poziţia socială şi profesională actuală, ce resurse interioare au ajutat-o, care au fost persoanele-cheie din viaţa ei, ce obstacole a întâlnit şi cum le-a făcut faţă . Care a fost/ este motto-ul ei?

Care au fost cele mai grele momente din viaţa voastră profesională? Dar cele care v-au produs bucurie/satisfacţie? Ce scopuri profesionale vă propuneţi pentru următorul an? Dar pentru următorii 5 ani? Ce părere aveţi despre a face planuri de carieră?

Fiecare participant va spune, pe rând, ce a învăţat azi despre construcţia carierei sale, specificând ce rol are programul educaţional „A doua şansă“ în schimbarea sa profesională .

La pOrtOfOLiu

Un voluntar va veni în faţa clasei, iar colegii vor spune ce culoare cred ei că se potriveşte cu felul său de a fi, motivând, pe rând, alegerea facută: ex . „Eu cred că i se potriveşte roşu pentru că este o persoană veselă şi energică!“

Toate experienţele din viaţa noastră: personale, educaţionale, profesionale, resursele pe care le avem, calităţile noastre, aptitudinile şi talentele, tot ce învăţăm, schimbările pe care le facem zilnic cu propria persoană constituie „cărămizile“ construcţiei carierei noastre . Orice implicare profesională anterioară ne ajută să avansăm pe drumul acestei construcţii, dezvoltând portofoliul de acţiuni pe care le facem bine, activităţi desfăşutate, competenţe pe care le avem . Astfel, chiar dacă avem un eşec la un moment dat, faptul că putem învăţa din el, dorinţa de a schimba neîmplinirea în succes, ne poate face mai puternici, oferindu-ne energie pentru reuşita transformării .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

fişa de lucru nr. 11„Drumul spre azi“

În diade se va prezenta traseul personal educaţional şi profesional al fiecărui cursant: unde au învăţat/dacă au fost înscrişi la o formă de educaţie până acum, ce meserii au practicat şi unde . De asemenea, cursanţii vor fi încurajaţi să prezinte partenerilor de activitate viitoare ţeluri profesionale pe care doresc să le atingă, termenele de realizare a acestora, posibilele blocaje aflate în calea lor, resursele necesare depăşirii acestor bariere . Se va explica faptul că toate aceste elemente pot constitui un plan individual de carieră .

Individual, pe o fişă de lucru se va realiza „Linia traseului meu profesional“, trasându-se cu creionul, deasupra „liniei timpului“ (în zona aspectelor pozitive +) perioada când cursantul a avut satisfacţii profesionale, rezultate bune în muncă etc . precum şi sub „linia timpului“ (în zona aspectelor negative -) perioada când nu s-au obţinut rezultatele dorite în munca prestată (sau chiar nu s-a muncit deloc) .

Traseu educaţional – carieră

„Drumul spre azi“

traseul meu profesional

+ + + +

– – – –

prima mea zi de muncă,

__________

azi,

__________

Proiec

t pilo

t


12 Interviul de angajare

„Cred că eu sunt cel/ cea potrivit(ă)!“„Orice drum lung începe cu un singur pas.“

Confucius

• să experimenteze un interviu în vederea angajării

interviul de angajare, prezentarea la interviu

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Actriţa Marilyn Monroe a fost sfătuită la un interviu de angajare pentru o agenţie de publicitate, să-şi caute altceva de lucru pentru că nu va fi niciodată o bună actriţă sau model de succes .

Imaginaţi-vă care sunt cele mai incomode întrebări pe care le puteţi primi la un interviu de angajare . Găsiţi şi răspunsurile care să vă avantajeze .

Care sunt punctele dvs . forte la un interviu de angajare? Dar punctele slabe? Imaginaţi-vă în locul angajatorului: ce aţi dori de la persoana pe care vreţi să o angajaţi? Cum să se poarte? Dar cum să fie?

Fiecare participant se va desena pe o coală A4 aşa cum doreşte să se prezinte la un viitor interviu de angajare . Poate să adauge în desenul său aspecte legate de vestimentaţie sau să sugereze simbolic atitudini, stări etc .

La pOrtOfOLiu

Cursanţii se vor aşeza în cerc în mijlocul sălii de clasă . Un voluntar va începe exerciţiul adresându-se celui din dreapta sa: “Cred că vei avea succes în viaţă pentru că tu . . . . .“(se va completa propoziţia astfel încât să se potrivească personalităţii colegului căruia i se adresează) . Jocul se va termina atunci când fiecare participant a primit feed backul pozitiv de la colegul de lângă el .

Există momente în viaţă când este nevoie să facem o bună impresie unei persoane importante pentru noi, să o convingem de faptul că suntem cei mai potriviţi pentru realizarea unei activităţi . Un asemenea moment este interviul de angajare: o situaţie în care candidatul trebuie să convingă angajatorul prin calităţile sale, competenţele pe care le are, atitudinea pozitivă potrivită job-ului dorit . În asemenea momente, o prezenţă decentă, o atitudine de seriozitate, corectitudine, eficienţă profesională dar şi dorinţa vie de a învăţa pot fi de folos celui care doreşte să-şi găsească un loc de muncă .

Adăugaţi fişa de lucru “O pre-zenţă agreabilă“ .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

fişa de lucru nr. 12„Cred că eu sunt cel/ cea potrivit(ă)!“

Cadrul didactic va solicita 2 voluntari pentru realizarea unui joc de rol: interviu de angajare . Aceste personaje vor fi: angajatorul/ patronul şi viitorul angajat . Personajul anagajator/ patronul este rugat să-şi joace rolul cât mai credibil, adresând întrebări şi provocând viitorul angajat astfel încât jocul de rol să fie o situaţie de interviu cât mai adaptată realităţii . După finalizarea activităţii, cadrul didactic va analiza împreună cu elevii tipurile de întrebări adresate în cadrul simulării de interviu, răspunsurile oferite, blocajele în comunicare, punctele tari şi punctele slabe ale situaţiei ilustrate . Se va analiza, de asemenea, prestaţia /atitudinea cea mai utilă comunicării în cadrul unei situaţii de angajare .

Tipuri de întrebări-sugestii pentru interviul de angajare:• Unde aţi mai lucrat până acum?• De ce doriţi să vă părăsiţi actualul loc de muncă?• Ce înseamnă munca pentru Dvs .?• De ce credeţi că sunteţi de preferat celorlalţi contra-candidaţi? Care ar fi pentru noi, avantajele alegerii Dvs .?

„o prezenţă agreabilă“ . Alegeţi din lista de mai jos obiectele utile prezentării la un interviu de angajare . Marcaţi un x în dreptul celor care nu trebuie utilizate deloc sau trebuie folosite cu moderaţie .

Interviul de angajare

„Cred că eu sunt cel/ cea potrivit(ă)!“

• ţigară• o oglindă• fustă scurtă/pantaloni scurţi bărbăteşti• şapcă/cercei lungi• geantă• cravată• ochelari de soare• cămaşă• costum decent• şosete colorate• pix• un buchet de flori• telefon mobil care sună• caşti de walkman• inele pe mână• unghia mare de la degetul mic• o sticlă de vin/alcool• un săpun• o sticlă de parfum

�

Proiec

t pilo

t


13 Situaţii de criză. modalităţi de a face faţă situaţiilor de criză

„În . . . furtună!“ „Cine nu cade, nu se poate înălţa.“Lucian Blaga

•Să identifice ce înseamnă pentru ei o situaţie de ciză

• Să analizeze strategii personale de a face faţă momentelor critice de viaţă

momente de criză, strategii personale de a face faţă situaţiilor de criză

Obiective specificeSpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


cOncepte cheie

curiOzităţi

• Există două tipuri de stres: 1 . eustresul, stresul bun, care mobilizeză persoana, are acţine benefică asupra organismului şi nu generează reacţii nocive; 2 . distresul, stresul negativ, care supune organismul la solicitări intense cu efecte notabile asupra sănătăţii .

Se va adauga fişa de lucru „Eu cu mine“ completată individual, după discutarea ei în faţa grupului clasei .

Identificaţi primele cinci lucruri pe care ar trebui să vi le spună cineva pentru a deveni furios!

Cum reacţionaţi în situaţii dificile? Stresul vă mobilizează sau vă debusolează? Pe cine din jur vă puteţi baza într-o situaţie greu de gestionat din viaţa dvs .?

La pOrtOfOLiu

În diade cursanţii vor mima, pe rând stări sufleteşti (ex . furie, tristeţe, ură, veselie, mirare, calm, plăcere etc .) pentru a fi ghicite de colegi . Exerciţiul se termină când fiecare cursant a mimat cel puţin trei situaţii .

Momentele critice sunt inevitabile în viaţa fiecărui om . Ele sunt trecute mai uşor sau mai greu în funcţie de puterea pe care o găseşte fiecare în sine . Mobilizarea personală, atitudinea optimistă, dar şi sprijinul prietenilor ne pot fi de ajutor în aceste situaţii . Fiecare individ îşi construieşte o strategie individuală de a reacţiona în faţa momentelor dificile . . Indiferent de cât de greu încercaţi putem fi la un moment dat, este important să nu uităm că totul are un sfârşit şi la fel cum a apărut, dificultatea personală trăită va şi trece . Ţine însă de noi să facem ca efectele negative ale acesteia asupra vieţii noastre să fie cât mai mici .

Ce Am CâșTIgAT?

Fiecare participant va completa un post-it pe care va nota una din resursele sale importante care îl ajută în depăşirea situaţiilor critice din viaţă . Toate post-it-urile vor fi adunate şi lipite pe flipchart/tablă sub titlul „Pot să fac faţă pentru că am resurse!“

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

fişa de lucru nr. 13„În . . . furtună“

Cadrul didactic va preciza că un moment dificil din viaţa noastră poate fi comparat cu o furtună puternică ce ne loveşte, ne demobilizeză sau ne sperie . Fiecare din noi avem o strategie de a face faţă acestei “furtuni interioare“ de aceea exerciţiul următor ne va permite să ilustrăm, facând apel la viaţa personală, momente de criză şi soluţii pentru depăşirea lor .

Cursanţii vor fi împărţiţi în grupe de câte 4- 5 indivizi . Timp de 15 minute, echipele formate vor discuta şi vor stabili o situaţie dificilă (de criză) în care se poate afla un om (din punct de vedere personal, profesional, social, familial etc .)

Pe rând, câte un reprezentant al echipelor, va preciza în faţa grupului mare caracteristicile cazului construit, solicitând colegii din celelalte echipe să ofere sugestii posibile pentru rezolvarea situaţiei prezentate .

Se vor dezbate prin discuţii constructive, moderate de cadrul didactic:• asemănări cu situaţii reale trăite de ei• soluţii pentru rezolvarea stărilor de criză• ce nevoi au subiecţii din cazurile prezentate• ce resurse ne fac pe fiecare dintre noi să depăşim un moment greu din viaţă• ce resurse personale au găsit ei înşişi pentru depăşirea crizelor din viaţă• ce poate să însemne pentru fiecare dintre noi o situaţie critică

Completaţi următoarele propoziţii:

1 . Când sunt trist, eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 . Când am nevoie de un prieten . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 . Când vreau să mă relaxez, eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4 . Mi-e teamă cel mai tare de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 . Nu o să reuşesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

6 . Cel mai greu mi-a fost când . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

7 . Mă poate ajuta în viaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8 . Îmi doresc să scap de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

9 . Cel mai mult mă bazez pe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

10 . A fi şomer pentru mine este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

11 . Programul “A doua şansă“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Proiec

t pilo

t


14 Cum luăm decizii?

„Decizii, decizii“„Şi sătul şi cu punga plină, nu se poate!“

Proverb românesc

•Să analizeze mecanismul luării unei decizii

• să identifice cele mai importante decizii luate de ei în viaţă

• să analizeze strategiile personale de rezolvare a problemelor de viaţă

decizie, consecinţe, rezolvarea problemelor personale

Obiective specifice

SpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


Ce Am CâșTIgAT?

cOncepte cheie

curiOzităţi

• Cântăreţul orb Ray Charles putea să aleagă să rămână un orfan fără vedere şi fără sprijin . Cu toate acestea, bazându-se pe talentul său, a decis să îşi ia viaţa în propriile mâini şi să devină unul dintre cei mai mai cântăreţi ai anilor 80-90 .

Se va adauga fişa de lucru „Decid pentru mine“ completată individual cu cele 5 valori precizate în exerciţiu, scrise în ordine, de la cea mai importantă (nr . 1) la cea mai puţin importantă (nr . 5)

Alegeţi între:• a fi sărac, cu o familie fericită sau • bogat, cu faimă, dar fără a-ţi întâlni vreodată jumătatea!

Cum procedaţi când aveţi de luat decizii? Vă este greu sau uşor să decideţi pentru dvs .? Aveţi nevoie de sugestii/ de părerea altora pentru a vă decide ce să faceţi într-o anumită situaţie?

Cursanţii vor puncta pe tablă/flipchart măsura în care le-a plăcut tema discutată sau au învăţat din abordarea ei, marcând un punct pe linia “Mi-a plăcut/ nu mi-a plăcut“ , mai aproape de polul care se potriveşte părerii lor.

La pOrtOfOLiu

Fiecare cursant va enunţa 3 stări pe care le simte azi, la începutul orei care încep cu iniţiala prenumelui . (Exemplu: „Mă numesc Dana şi mă simt azi darnică, decisă, dinamică!“)

În orice moment al vieţii noastre suntem puşi în faţa unei alegeri . Unele au consecinţe minore asupra drumului nostru personal în timp ce altele sunt decizii importante de viaţă . A lua o decizie înseamnă a aduna informaţii despre problema pe care dorim să o rezolvăm, a analiza căile posibile de acţiune generate de aceste informaţii, a analiza consecinţele fiecărei alegeri, a selecta şi a aplica soluţia care ni se potriveşte mai mult . Ceea ce trebuie să conteze în luarea unei decizii corecte este efectul/consecinţa pe care aceasta o poate avea asupra individului la momentul prezent şi în viitor .

resurse• . . .

Mi-a plăcut/ mi-a folosit nu mi-a plăcut/ nu-mi foloseşte

Proiec

t pilo

t


1

2

3

fişa de lucru nr. 14„Decizii, decizii“

Cadrul didactic va lipi pe pereţii sălii de clasă, în cinci zone diferite, foi A4 pe care sunt scrise cu markerul următoarele cuvinte ce reprezintă valori: Credinţă, Inteligenţă, Sănătate, Prietenie, Banii/ Bogăţia . Se anuntă instructajul: „Decideţi care dintre cele cinci valori prezentate este cea mai importantă pentru voi în viaţă şi îndreptaţi-vă spre zona în care aceasta este expusă .“După ce cursanţii s-au grupat în funcţie de alegerile făcute, cadrul didactic va analiza prin discuţii frontale modalitatea în care fiecare a decis ce alegere să facă: cum a gândit, ce a pus în balanţă, dacă a fost greu sau uşor să decidă etc .

În grupe mici (4- 5 cursanţi) se va discuta despre cele mai importante decizii luate de fiecare de-a lungul vieţii . Cadrul didactic va participa selectiv la discuţii punctând importanţa de a învăţa ceva din situaţiile de viaţă ce implică alegeri .

„Problema elenei“ Cadrul didactic sau un cursant citeşte următoarea situaţie:

„Elena e este o femeie de 45 de ani . Ea are doi copii adolescenţi cu care se înţelege foarte bine . Copiii sunt ascultători şi o iubesc . Nu acelaşi lucru se întâmplă cu tatăl lor . Costel are 50 de ani, este mecanic auto şi câştigă foarte bine . Din păcate are viciul băuturii şi de fiecare dată când vine băut acasă îşi bate nevasta şi copiii, face scandal în bloc, se ceartă cu vecinii, sparge şi strică lucrurile din casă . Elena este mereu nevoită să îşi ascundă loviturile primite peste faţă . Ea nu şi-a terminat studiile şi nu are loc de muncă . Simte că nu mai suportă situaţia în care se află dar nu are unde să se ducă şi nu ştie ce să facă .“

Cursanţii sunt solicitaţi ca lucrând în grupe mici (4- 5 persoane) să găsească cea mai bună decizie pe care o poate lua Elena în situaţia dată .

Întrebări pentru discuţii:• Care sunt problemele Elenei?• Care sunt opţiunile pe care le are Elena? • Ce consecinţe au acestea asupra Elenei?• Dar asupra familiei ei?• Cine o poate ajuta să decidă ce are de făcut?• Ce soluţie credeţi că e mai bună pentru ea?

Proiec

t pilo

t


15 Stilul decizional

„Care este stilul meu?“ „Mai bine măsori de 2 ori şi tai o dată!“Proverb românesc

•Să identifice propriul stil decizional

• Să analizeze situaţii de viaţă ce implică luarea unor decizii

stil decizional, rezolvare de probleme

Obiective specificeSpArgeţI gheAţA!

De ÎNVĂȚAT!

experImeNTAȚI!


cOncepte cheie

curiOzităţi

• Tristeţea influenţează procesul decizional . Oamenii trişti, nemaifiind influenţaţi de nimeni, hotărăsc mai repede asupra adoptării unei soluţii .

Se va adăuga o coală de hârtie A4, pe care fiecare participant va completa fraza:

„eu fac alegeri . . . pentru că sunt . . . şi mă descurc la . . . dar am nevoie de . . .“

Cadrul didactic va citi întrebarea următoare şi variantele de răspuns iar cursanţii vor răspunde pe rând: cu DA sau NU . Când am de luat o decizie . . .

• am nevoie de mai mult timp de gândire?• solicit de obicei părerea celor din jur?• mă bazez numai pe părerile mele?• mă sperii?• ştiu dinainte că vă voi face o alegere proastă?

Gândiţi-vă la o persoană cunoscută de voi al cărei stil de a face alegeri/ de a lua decizii îl admiraţi . Povestiţi despre ce modalităţi credeţi că folosesc în luarea deciziilor .

La pOrtOfOLiu

Cadrul didactic va aşeza pe catedră mai multe obiecte: o foarfecă, o lanternă, un cuţit, un ciocan, o cutie de chibrituri, un ziar, o oglindă şi va solicita cursanţii să-şi imagineze ca vor trebui să-şi petreacă o săptămână singuri în pădure, putând lua cu sine un singur obiect dintre cele expuse . Pe rând, cursanţii vor prezenta obiectele alese şi motivele deciziilor lor . Se va discuta: modul în care s-a ales (rapid sau greu), care au fost strategiile de gândire, ce consecinţe pot avea alegerile făcute, care dintre cursanţi ar avea mai multe şanse de supravieţuire mai multe zile în pădure, folosindu-se de obiectele alese .

Problemele de viaţă sunt diverse: personale, profesionale, sociale, relaţionale, de sănătate, de familie etc . Toate necesită analiză, echilibru, optimism, analiza consecinţelor asupra propriei persoane dar şi asupra celorlalţi, încredere în reuşită . Fiecare individ îşi construieşte un stil decizional propriu pe baza alegerilor repatate pe care le face în viaţă . Stlurile decizionale sunt diverse . Există persoane care ezită în luarea unei decizii, persoane care au nevoie de mai mult timp sau de sugestii din partea celor din jur pentru a alege ce să facă dar sunt şi persoane hotărâte, decise, care se bazează pe propriile instincte şi judecăţi când au de făcut alegeri .

Ce Am CâșTIgAT?

La ieşirea din sala de clasă fiecare cursant va prezenta nonverbal, printr-un gest, cum s-a simţit în cursul activităţii .

resurse• . . .

Proiec

t pilo

t


1

2

fişa de lucru nr. 15„Care este stilul meu?“

Cadrul didactic citeşte următoarea situaţie:• Viorel are mare nevoie de bani . Soţia sa urmează să nască şi au nevoie de multe lucruri noi pentru

acest eveniment . Are un loc de muncă dar nu se înţelege prea bine cu patronul . De fapt, nici cu cel dinaintea lui nu s-a prea înţeles . Viorel i-a spus patronului că nu mai are de gând să-i accepte toanele şi că o să-şi dea demisia . El a mai plecat odată, în urmă cu câteva luni, dar s-a răzgândit şi l-a rugat pe patron să-l re-primească . De curând, însă, un prieten i-a propus o mică afacere: să pună împreună bani, să cumpere marfă ieftină (detergenţi, săpunuri, cosmetice) şi să o vândă din uşă în uşă . Prietenul lui spune că o astfel de afacere merge foarte bine . Viorel nu ştie ce să facă .

• Frontal, se va analiza cazul prezentat, deciziile luate până în prezent de Viorel, consecinţele acestora, alegerile ce trebuie făcute în viitor .

Întrebări pentru discuţii:• Care sunt opţiunile lui Viorel? Care este varianta sigură? Dar cea incertă? • Ce câştigă şi ce pierde Viorel alegând o variantă sau alta?• Ce stil decizional are Viorel?• Ce ar trebui să facă Viorel? Voi ce aţi face în locul lui?

Ce stil decizional aveţi?

Cadrul didactic citeşte următoarea situaţie şi răspunsurile aferente, notând apoi cursanţii în dreptul variantelor alese de ei .

• „Când iau o decizie . . .“

Răspunsuri/ stiluri de a lua o decizie Numele cursanţilor ce au ales răspunsul

Dau cu banul

Mă iau după ce au făcut alţii

Mă gândesc de multe ori până decid ce să fac

Mă frământ, nu pot să dorm noaptea gândindu-mă la ce o să fac

Fac primul lucru care îmi vine în minte

Procedez în aşa fel încât să nu sufere ceilalţi chiar dacă eu am de suferit

Nu mă gândesc la ceilalţi, important e să-mi fie mie bine

Cadrul didactic grupează cursanţii după răspunsurile date la situaţia de mai sus .În grupele formate vor realiza portretul personajului cu respectivul stil decizional (materiale de lucru: coli de flipchart, carioci, culori, scotch) . După finalizarea sarcinii se vor afişa desenele realizate în spaţiul sălii de clasă şi se vor prezenta prin reprezentanţi ai echipelor formate anterior .

Proiec

t pilo

t

Viitorul incepe la scoala!

Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii”

Titlul proiectului: Educaţie, calificare şi facilitarea tranziţiei spre un loc de muncă pentru elevi şi tineri cu risc sau în situaţie de abandon şcolar Nr. de identificare: POSDRU/8/2.2/S/4/ ID 3024 Beneficiar: Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

2012

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Proiec

t pilo

t

Documents

Consiliere și orientare_ADS Primar_Nivel 2.pdf