Conceptia Dezvoltarii Transportului Naval

5/4/2018 Conceptia Dezvoltarii Transportului Naval - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/conceptia-dezvoltarii-transportului-naval 1/11

C O N C E P Ţ I Adezvoltării transportului naval

în Republica Moldova

Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova determină

criteriile generale de dezvoltare a acestuia, precum şi scopurile şi metodele dereglementare, avînd în vedere dezvoltarea ţării şi tendinţei de aderare a RepubliciiMoldova la Uniunea Europeană.

I. Starea actuală a transportului naval şi problemele cu care acesta seconfruntă în Republica Moldova

1. Transportul naval intern în Republica Moldova, în ultimele două decenii,a suferit o serie de restructurări. Conflictul armat din regiunea de est a ţării a cauzatramurii transportului naval o criză considerablă. Principalele porturi (Portul fluvial

Bender, Portul fluvial Rîbniţa) şi un număr esenţial al mijloacelor plutitoare autrecut sub jurisdicţia regimului transnistrean, ulterior, o parte din acestea fiindvîndute sau transmise la fier uzat. În Republica Moldova, prin diligenţaîntreprinderilor din acest sector s-a depus un efort maxim în vederea păstrăriitehnicii rămase.

1)La momentul de faţă, problemele majore cu care se confruntă ramuratransportului naval, sînt determinate de următorii factori:

a) starea tehnică învechită a mijloacelor plutitoare; b) starea economico-financiară dificilă a agenţilor economici care

administrează flota şi porturile;c) piaţa slab dezvoltată de prestare a servicilor în domeniul transportului de

mărfuri şi călători.

2. Republica Moldova deţine două căi navigabile interne de scurgere liberă(rîurile Nistru şi Prut) care sunt, în conformitate cu Acordul european privind

principalele căi navale interne de importanţă internaţională, încheiat la Geneva la19 ianuarie 1996 (Hotărîrea Parlamentului nr.1431/24.12.97 pentru ratificareaAcordului european privind principalele căi navale interne de importanţăinternaţională, Monitorul Oficial 5/17, 22.01.1998), clasificate drept căi deimportanţă internaţională.

E 80 – 07 – rîul Prut, de la estuar pînă la or. Ungheni (407,0 km);E 90 – 03 – rîul Nistru de la portul Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) pînă la

portul Bender (228 km), incluzând două porturi moldoveneşti de importanţăinternaţională cu identificativul:

P 80 – 62 – portul Giurgiuleşti (133 km) în calitate de complex portuar în

proces de construcţie pe fluviul Dunărea, şi P 90 – 03 – 02 – portul Bender (228,0km) pe rîul Nistru.



3. Totodată, Republica Moldova prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti,are ieşire directă la sectorul maritim al fluviului Dunărea, fapt ce permitedezvoltarea în perspectivă a transportului maritim internaţional.

4. Rîurile Nistru şi Prut la momentul actual sînt navigabile doar pe anumite

sectoare, aceasta din considerentele nămolirii lor şi neefectuării lucrărilor demenţinere a adîncimilor garantate pentru efectuarea în siguranţă a navigaţiei. Dinacest motiv, transportul naval se exploatează la un randament considerabil reduscomparativ cu cel din perioada anilor `80, cînd prin intermediul transportului navalse efectuau transporturi de mărfuri şi călători - pe rîul Nistru pînă la portulBelgorod-Dnestrovsc, după care mărfurile se transbordau pe nave maritime şi setransportau pe căile maritime; iar pe rîul Prut pînă la Galaţi (România), portul Renişi Izmail (Ucraina).

5. Din cauza exploatării neadecvate a barajelor de pe căile navigabile interneale Republicii Moldova, nivelul apei în rîurile Nistru şi Prut nu sunt stabile, ceea cela rîndul său provoacă situaţii de avarii implicînd mijloace plutitoare.

6. În anul 2005, a fost încheiat acordul între Republica Moldova şi România privind navigaţia pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova şi României.În anul 2006 a fost încheiat acordul bilateral între Guvernul Republicii Moldova şiCabinetul de Miniştri a Ucrainei privind navigaţia pe căile navigabile interne aleMoldovei şi Ucrainei, care permite agenţilor economici din Republica Moldovacare exploatează nave, să le exploateze pe căile navigabile interne ale Ucrainei şi

României.

7. Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova se exploatează 51 demijloace plutitoare, dintre care 23 aparţin întreprinderilor de stat. Starea tehnică aacestor nave se examenează de ÎS „Registrul Naval” iar supravegherea exploatăriii a securită ii naviga iei – de către IP „Căpitănia Portului Giurgiuleşti”.ș ț ț

8. Pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova este posibilă efectuareatransportului mărfurilor prin intermediul garniturilor compuse din remorchere-

împingătoare şi barje cu capacitatea de încărcare pînă la 1000 tone pe rîul Nistru şi pînă la 600 tone pe rîul Prut.

9. Flota care se exploatează pe căile navigabile interne ale RepubliciiMoldova este în stare tehnică gravă, dat fiind faptul că toate unităţile şi utilajele dereparaţie a mijloacelor plutitoare sunt sub jurisdicţia regimului transnistrean. Dar,întreprinderile de stat şi alţi agenţi economici, prin surse atrase cu forţele proprii,repară după posibilitate mijloacele plutitoare din dotare. Se simte lipsa unităţilor

plutitoare noi, a utilajelor şi construcţiilor hidrotehnice care va permite repararea permanentă a acestora.

10. Majoritatea agenţilor economici din domeniul transportului naval prestează servicii de transportare a pasagerilor (voiaje de agrement) în vecinătatea



staţiunilor turistice din localitatea Vadul-lui-Vodă. Alţi agenţi economici, ce prestează servicii în domeniul transportării mărfurilor prin intermediultransportului naval, nu dispun de mijloace plutitoare proprii ci arendează acestemijloace, din aceste considerente, ei nu pot asigura eficacitatea în desfăşurareaacestei activităţi şi să corespundă cerinţelor standardelor moderne, totodată, nu

permite acestora răscumpărarea investiţiilor efectuate în acest sector şi limitează posibilitatea modernizării flotei. Funcţionarea acestor agenţi economici cu putereascăzută de investiţii nu permite dezvoltarea ramurii şi procurarea mijloacelor

plutitoare, creînd un dezechilibru în planurile tarifare pentru prestarea serviciilor întransportul naval.

1) În Republica Moldova la momentul actual există un port maritim şi 4 porturi fluviale:

a) Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti – pe sectorul maritim al Dunării; b) Portul Ungheni – amplasat pe r. Prut, administrat de Întreprinderea de

Stat „Portul Fluvial Ungheni”;c) Portul Fluvial Bender – pe r. Nistru;d) Portul Fluvial Rîbniţa – pe r. Nistrue) Raionul de mărfuri Varniţa – pe r. Nistru.

11. În afară de cele enumerate, pe r. Nistru activează ÎS „Bacul Molovata” – care efectuează transportarea pasagerilor şi autoturismelor. De asemenea, pe r.

Nistru este amplasat cheul Olăneşti, dar care la moment actual nu operează.

12. Cantitatea mărfurilor transportate la momentul actual, comparativ cu perioada sovietică, s-a micşarat considerabil. Acest fapt se datorează interziceriilucrărilor de adîncire a albiei rîurilor, micşorării sectoarelor pe care este posibilănavigaţia şi micşorării numărului unităţilor plutitoare care corespund cerinţelor tehnice şi sînt apte pentru navigaţie. Necătînd la acest fapt, în ultimii ani se observăo creştere a activităţii de transportare a mărfurilor şi pasagerilor pe căile navigabileinterne, pe motivul creşterii cererii pe piaţă a materialelor de construcţii cît şisporirii fluxului de călători ce traversează rîurile prin intermediul bacurilor şi a

celor care au utilizat cursele de agrement. Astfel, potrivit datelor statistice, setransportă:

Nr. Indicatori 2006 2007 2006/20071. Tone mărfuri 85,9 117,8 137,1%2. Tone/km mărfuri 358,4 452 126,1%3. Călători 62,4 80,8 129,4%4. Parcursul călătorilor 124,8 161,6 129,4%

13. La momentul actual, pe rîul Nistru nu se efectuează transporturi

internaţionale de mărfuri, transportul internaţional se limitează la activitatea bacurilor plutitoare din localităţile Soroca şi Cosăuţi şi transportarea pasagerilor din localităţile sus-numite. Pe r. Prut se efectuează transportarea mărfurilor din



România în Giurgiuleşti a materialelor de construcţie, în special nisip, prundiş saucărbune.

1) Dezvoltarea activităţilor în domeniul transportului naval va fi doar cuefect temporar, în condiţia dacă nu vor fi realizate următoarele acţiuni şi nu vor fi

soluţionate următoarele probleme cu care se confruntă transportul naval azi:a) finanţarea mică a menţinerii căilor navigabile interne în conformitate cu

cerinţele pentru asigurarea securităţii navigaţiei şi funcţionarea adecvatăa construcţiilor hidrotehnice;

b) lipsa mijloacelor plutitoare noi şi moderne;c) lipsa mijloacelor de încărcare/descărcare plutitoare şi dotării porturilor cu

astfel de mijloace portuare;d) lipsa investiţiilor în organizaţiile ce prestează servicii în domeniul

transportului naval, ce vor permite modernizarea mijloacelor fixe;e) nivelul mic de conlucrare cu alte tipuri de transport, organizarea la nivel

redus a transportului intermodal, fapt ce lipseşte transportul naval de ocantitate substanţială de mărfuri;

f) lipsa reţelei logistice din componente de transport, depozitare şicomercializare;

g) reglementarea normativă caducă, cît şi racordarea actelor normativeexistente la standardele europene.

14. Soluţionarea problemelor enumerate va permite reanimarea transportului

naval şi crearea unui sistem intermodal de transport convenabil din punct de vedereeconomic. Totodată, încheierea acordurilor bilaterale cu ţările vecine în privinţanavigaţiei pe căile navigabile interne va permite mărirea importului/exportuluimărfurilor.

15. Astfel, pentru soluţionarea problemelor susmenţionate, este necesar degăsit o soluţie de rezolvare în complex a acestora, în special din considerenteleavantajelor pe care le are prioritar transportul naval faţă de alte modalităţi detransport, fiind unul dintre cele mai ieftine şi ecologic blînde tipuri de transport al

mărfurilor şi pasagerilor.

II. Scopurile şi principiile dezvoltării transportului naval

16. Scopul principal al dezvoltării transportului naval este modificareaacestuia prin adaptarea la cerinţele şi exigenţele impuse de modernizare,

eficientizare cît şi racordarea acestuia în cadrul complexului integral al ramurii detransport.



17. Atingerea scopurilor propuse, necesită din partea organelor de stat şi aagenţilor economici care activează în ramura transportului naval, o conlucrare şiinteracţiune pentru soluţionarea acestora prin intermediul a două direcţii

principale:

a) crearea condiţiilor pentru funcţionarea efecientă a transportului naval şisporirii capacităţii de concurenţă a agenţilor economici din ramură;

b) dezvoltarea şi lărgirea pieţelor de desfacere a serviciilor de transport, prestatede transportul naval.

18. Principalele scopuri pentru îmbunătăţirea capacităţii de concurenţă aramurii sunt:

1) îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe căile navigabile interne, avînd

în vedere perspectiva de dezvoltare a pieţii de desfacere a serviciilor transportuluinaval intern şi sporirii cerinţelor securităţii, inclusiv:

a) reamenajarea căilor navigabile interne şi îmbunătăţirea parametrilor deexploatare a construcţiilor hidrotehnice;

b) majorarea lungimii căilor navigabile interne cu adîncimile garantate aşenalului şi semnalizării acestora;

c) crearea condiţiilor de transbordare a mărfurilor din partea din amonte a barajului de la Dubăsari, pe sectorul din avalul rîului Nistru;

d) modernizarea flotei tehnice şi majorării intensităţii utilizării acestora înscopul îmbunătăţirii parametrilor căilor navigabile;

e) cercetarea căilor navigabile interne şi perfectarea hărţilor pilot cuindicarea tuturor semnalelor de navigaţie care vor fi în concordanţă cu regulile denavigaţie Europene şi implementarea sistemelor moderne de navigaţie şi de dirijarea traficului;

f) dezvoltarea infrastructurii căilor navigabile interne pentru asigurareatransporturilor pe coridoarele internaţionale de transport şi dezvoltarea turismului,sporturilor acvatice şi condiţiilor de agrement;

g) asigurarea dezvoltării căilor navigabile interne şi a infrastructurii înconformitate cu scopurile şi necesităţile formării infrastructurii de transport îngeneral pe ţară;

2) dezvoltarea flotei de transport în conformitate cu cerinţele pieţii dedesfăşurare, inclusiv:



a) efectuarea renovării navelor, reparării şi modernizării flotei la şantierelenavale;

b) suplinirea flotei prin procurarea navelor noi şi moderne;

c) casarea mijloacelor plutitoare care nu pot fi reconstruite şi interzicereaexploatării navelor cu nivelul uzurii prea mare şi care pot crea situaţii de avarie;

3) reconstrucţia porturilor şi reformarea activităţilor portuare, inclusiv:

a) îmbunătăţirea stării tehnice a cheurilor în porturi;

b) dotarea, modernizarea şi înlocuirea mijloacelor de transbordare învechiteşi altor mijloace tehnice şi echipamente;

c) construcţia cheurilor şi terminalelor noi, pentru prelucrarareacontainerelor, îngrăşămintelor minerale, mărfurilor chimice;

d) repararea şi asigurarea căilor de acces auto şi feroviare la cheuri;

e) construcţia şi dezvoltarea prioritară a cheurilor, care vor fi amplasate pecoridoarele internaţionale de transport;

4) dezvoltarea întreprinderilor din ramură prin atragerea investiţiilor, sporirii eficacităţii lucrărilor, prin reformarea şi integrarea acestora în scopul

creării întreprinderilor puternice pe piaţa de prestare a serviciilor în domeniul transportului naval;

5) dezvoltarea interacţiunii cu alte tipuri de transport, prin introducereanoilor scheme logistice şi tehnologii de organizare a procesului de transport, în

primul rînd transportărilor intermodale;

6) asigurarea securităţii navigaţiei pe căile navigabile interne, inclusiv securitatea ecologică, prin intermediul:

a) creării sistemului de dirijare a securităţii navigaţiei în domeniultransportului naval;

b) reglementării şi coordonării funcţiilor de control şi supraveghere aorganelor de stat pentru sporirea eficienţei în condiţiile de diminuare a implicăriiacestora în activitatea agenţilor economici;

c) procurarea navelor specializate şi mijloacelor tehnice pentru colectarea, prelucrarea şi utilizarea diferitor tipuri de deşeuri parvenite în rezultatul exploatării

navelor sau din cuza avariilor ce implică transportul naval, inclusiv şi bunuriînnecate;



7) dezvoltarea asigurării în domeniul transportului naval, inclusiv:

a) asigurarea pasagerilor şi membrilor de echipaj a navelor;

b) asigurarea răspunderii civile faţă de persoanele terţe la transportarea

mărfurilor periculoase şi efectuării pilotajului navei;c) asigurarea răspunderii civile pentru daunele provocate mediului ambiant

la exploatarea transportului naval.

19. Scopurile principale de dezvoltare a pieţii de desfacere a serviciilor dindomeniul transportului naval sunt:

a) dezvoltarea transportului naval intern, inclusiv majorarea volumului detransportare a materialelor de construcţii nemineraliere;

b) asigurarea integrării căilor navigabile interne ale Republicii Moldova însistemul de transport internaţional şi,

c) majorarea fluxului mărfurilor de import/export,

d) dezvoltarea pieţii de prestare a serviciilor de transportare a pasagerilor.

20. Aceste scopuri pot fi realizate prin:

a) studierea şi deschiderea rutelor de transportare a mărfurilor;

b) organizarea transporturilor pe coridoarele internaţionale de transport;

c) dezvoltarea rutelor fără efectuarea transbordării mărfurilor între porturileRepublicii Moldova şi cele din străinătate;

d) dezvoltarea transporturilor pe sectoarele transfrontaliere în bazaacordurilor bi- sau multilaterale între Republica Moldova şi ţările vecine;

e) asigurarea accesului navelor care navigă sub pavilionul de stat alRepublicii Moldova pe căile navigabile interne ale altor ţări;

f) reglarea, în condiţii bilaterale, a accesului pe căile navigabile interne aRepublicii Moldova navelor sub pavilionul altor ţări;

g) îmbunătăţirea mecanismului de asigurare a transportării persoanelor din păturile social vulnerabile;

h) dezvoltarea turismului, primordial prin organizarea traseurilor turisticenoi pe căile navigabile interne;



i) mărirea calităţii deservirii pasagerilor şi turiştilor.

21. Soluţionarea problemelor transportului naval intern se propune deefectuat pe etape:

22. În primă etapă (2008 - 2009), reformarea transportului naval.1) Soluţionarea problemelor dezvoltării şi reformării transportului naval

intern se propune a fi asigurat prin coordonarea şi interacţiunea organelor administraţiei publice şi agenţii economici.

2) Principalul domeniu de activitate a statului în soluţionarea problemelor dezvoltării sunt:

a) păstrarea şi dezvoltarea căilor navigabile interne şi construcţiilor

hidrotehnice; b) supravegherea şi controlul asupra siguranţei navigaţiei şi siguranţei

ecologice;c) crearea şi modernizarea regulilor unice de activitate pe căile navigabile

interne şi controlul respectării acestora;d) apărarea intereselor economice ale armatorilor din Republica Moldova pe

plan mondial;e) asigurarea cu cadre din domeniul transportului naval;

23. Etapa a doua (2009-2011), intrarea în sistemul european şi mondial detransport prin organizarea transportării mărfurilor pe coridoarele internaţinalede transport.

III. Metodele şi mecanismele dezvoltării transportului naval intern

24. Politica de stat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe căile navigabile interne, menţinerea şi reconstrucţia instalaţiilor hidrotehniceeste determinată de faptul că instalaţiile hidrotehnice şi căile navigabile interne seaflă în proprietatea publică a statului.

25. Avînd în vedere faptul că întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea înramura transportului naval intern sînt finanţate din bugetul de stat, iar posibilitateafinanţării lor este limitată, este rezonabilă analiza implicării investorilor utilizatoriai transportului naval, care sunt interesaţi în procesul de reconstruire şireamenajare a căilor navigabile interne şi a instalaţiilor hidrotehnice. La fel, estenecesar de atras credite şi granduri de la instituţiile financiare internaţionale, pentrufacilitarea implementării scopurilor propuse pentru dezvoltarea transportului navalintern.

26. În procesul de reînoire a flotei trebuie să se ţină cont de faptul cămajoritatea unităţilor care fac parte din flota tehnică şi de transportare a mărfurilor



sunt în proprietatea statului, dar cele de transport al pasagerilor, majoritatea sunt în proprietatea agenţilor economici privaţi. Reieşind din acest fapt, reînoirea floteitehnice şi de transport a mărfurilor este posibil de efectuat nu numai din contulmijloacelor financiare din bugetul de stat, cît şi prin mijloacele atrase aleinvestitorilor. La fel, mijloacele plutitoare care pot fi restabilite vor fi reparate la

şantierele navale cu mărirea perioadei de exploatare a acestora. În ceea ce priveşteconstrucţia şi modernizarea mijloacelor plutitoare care transportă pasageri, se vaefectua în majoritate de către armatorii privaţi sau prin atragerea de către aceştea acreditelor comerciale.

27. Este necesar de elaborat instrumente adăugătoare de stimulare a agenţilor economici care procură mijloace plutitoare noi şi moderne şi care le exploatează înconformitate cu contractul de încheriere a navei nude. Astfel, pentru dezvoltareatransportului naval intern în Republica Moldova, pentru agenţii economici care

prestează astfel de servicii, este necesar de creat condiţii fiscale mai favorabile.28. Mecanismul care ar facilita dezvoltarea porturilor amplasate pe r. Prut şi

r. Nistru este înlocuirea instalaţiile de încărcare – descărcare, care în prezent sîntînvechite şi inoperabile. Dezvoltarea infrasructurii porturilor este posibil deefectuat majoritar din contul investitorilor privaţi, statul depunîndu-şi diligenţamaximă în atragerea a astfel de investiţii.

29. Un alt factor de sporire a calităţii transportului naval este introducereadocumentaţiei unice de transport, ceea ce va majora interacţiunea transportului

naval cu celelalte tipuri de transport şi va permite introducerea noilor schemetehnologice de transport pentru livrarea mărfurilor.

30. Un rol esenţial în soluţionarea acestor întrebări poate avea intrarea învigoare a actelor normative care reglementează efectuarea transportării mixte şicombinate. În acest sens, dar şi pentru reglementarea în complex a mecanismelor şimetodelor de administrare a transportului naval intern este elaborat Codultransportului naval intern, care se preconizează să intre în vigoare la finele anului2007.

31. Tot în acest sens, este necesară efectuarea dezvoltării bazei normative îndomeniul impozitării agenţilor economici ce activează în ramura transportuluinaval, care efectuează transporturi internaţionale, luînd în consideraţie specificultransportului naval.

32. Direcţia strategică de dezvoltare a transportului internaţional ar fiintegrarea căilor navigabile interne ale Republicii Moldova în sistemulinternaţional de transport. Mecanismul principal în acest domeniu este crearea unei

baze normative pentru organizarea transporturilor pe coridoarele internaţionale de

transport.



33. În scopul realizării dezvoltării transporturilor turistice, se propunemodernizarea navelor de pasageri în scopul sporirii nivelului de confort aleacestora, creării infrastructurii şi mărirea calităţii serviciilor prestate la bordulnavelor. Se preconizează elaborarea proiectelor şi susţinerea construcţiei navelor de pasageri de tip mixt (rîu-mare), navelor de croazieră pentru un număr de

pasageri mai redus dar cu nivel sporit de confortabilitate, linii de transprt de pasageri între localităţi în schimbul unităţilor plutitoare care sînt moral uzate.

34. Securitatea navigaţiei şi a celei ecologice pe căile navigabile internetrebuie să rămînă o prioritate a politicii de stat în domeniul administrăriitransportului naval intern. Astfel, va fi acordată o atenţie deosebită realizăriitransportării în securitate pe căile navigabile interne. În acest scop este necesar mărirea responsabilităţii armatorilor care exploatează mijloace plutitoare. Tot învederea realizarării securităţii navigaţiei, se preconizează introducerea hărţilor de

navigaţie electronice pe căile navigabile interne, instalarea sistemelor deradiolocaţie şi satelit pe nave, modernizarea semnelor de navigaţie cît şi utilarea cusurse de alimentare alternative de energie.

35. Este necesar de realizat măsurile de pregătire a cadrelor calificate pespecialitate, organizarea cadrelor în direcţiile noi în conformitate cu priorităţiledezvoltării transportului naval intern, creării complexelor de studiu ramurale,lărgirii cercetărilor ştiinţifice. Nu mai puţin importatnt fiind politica de studiu acadrelor în ramură prin crearea condiţiilor de sistematizare a lor şi crearealocurilor de muncă.

IV. Aspectele regionale de dezvoltare a transportului naval inetrn

36. Funcţionarea şi dezvoltarea transportului naval intern în calitate deramură a transportului în general în Republica Moldova, trebuie să facilitezeformarea şi consolidarea bazei economice pentru dezvoltarea social-economică aregiunilor în care sînt amplasate întreprinderile de administrare a anumitor sectoarea căilor navigabile interne.

37. Regiunea de Sud, în perspectiva dezvoltării activităţii PortuluiInternaţional Liber Giurgiuleşti şi a investiţiilor din partea agenţilor economici atîtnaţionali cît şi străini în construcţia cheurilor pentru prelucrarea navelor dedimensiuni mai mici şi amenajarea şenalului navigabil al rîului Prut, va duce lamajorarea fluxului de mărfuri transportate.

38. În regiunea nord-est, pe rîul Nistru, dezvoltarea va fi generată printransportarea călătorilor şi autovehicolelor din Republica Moldova şi Ucraina, cîtşi transportarea materialelor de construcţie de la cariera de granit şi pietriş dinCosăuţi.

39. În regiunea de est, pe r. Nistru, în perspectiva navigabilităţii rîului, se vaefectua transportarea mărfurilor generale pînă la portul Belgorod-Dnestrovck



(Ucraina) şi efectuarea voiajelor turistice în staţiunile Mării Negre, pînă înSergheievca şi Zatoca (Ucraina).

V. Efectele scontate la realizarea prevederilor prezentei concepţii

40. Evoluţia preconizată în prezenta Concepţie a dezvoltării transportuluinaval intern va asigura transformarea lui într-o ramură de transport stabilă şifuncţională. Căile navale, flota, porturile, companiile navale vor dobîndi o calitatenouă. Se va mări eficacitatea lucrului lor şi va apărea capacitatea de realizare a

priorităţilor în interesele dezvoltării economiei Republicii Moldova, priorităţicaracteristice ramurii transportilui naval intern.

41. Sporirea cererii prognozată la serviciile transportului pe căile navigabileinterne va fi efectuată prioritar de către companii navale eficiente şi care ar puteasă creeze o bună concurenţă atît la nivel intern, cît şi pe plan naval internaţional.Eficatitatea şi rentabilitatea sporită a activităţii companiilor navale, a porturilor şialtor subiecţi implicaţi în transportul naval intern va permite creşterea potenţialuluiramurii şi din aceste considerente, va putea să asigure procesul de înnoire afondurilor de bază.

1) Realizarea prezentei Concepţii va permite:

a) Asigurarea integrării în cadrul transportului naval intern a sistemelor internaţionale de comunicaţii;

b) Mărirea nivelului de securitate a navigaţei pe căile navigabile interne;

c) Optimizarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru întreţinerea căilor navigabile interne şi instlaţiilor hidrotehnice;

d) Sporirea eficacităţii administrării patrimoniului de stat;

e) Îmbunătăţirea nivelului calităţii serviciilor prestate în domeniultransortului naval.

42. Unul din instrumentele de bază întru realizarea prezentei Concepţiitrebuie să fie programele naţionale şi regionale de dezvoltare a transportului navalintern.

Documents

Conceptia Dezvoltarii Transportului Naval